Ministerul Educației Culturii și Cercetării

UNIVERSITATEA DE STUDII EUROPENE DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT

REFERAT
TEMA
ISTORIA FORMARII SISTEMULUI PROTECTIEI
PROPRIETATII INTELECTUALE

Chisinau-2018
1.Notiuni Generale
Proprietatea intelectuală e o formă cu titlu legal care permite posesorului să
controleze utilizarea anumitor intangibile, cum ar fi idei sau expresii.
Formele comune de proprietate intelectuală includ :

 brevet de invenție
 drept de autor
 mărcile inregistrate
 secrete industriale/comerciale.

Dreptul de autor protejează forma unei lucrări expresive originale (literare, artistice
sau tehnice).
Brevetul de invenție protejează soluții sau idei originale.
Marca înregistrată protejează modul de identificare a unui producător sau a altei
surse de reputație.
Aceste drepturi pot fi cedate, închiriate ( licențiate), uneori chiar folosite ca garanție,
similar unei proprietăți reale,însă au limitări specifice, cum ar fi limitări în timp.
Există diferențe substanțiale față de proprietatea clasică; consumul proprietății clasice
este exclusiv - dacă cineva mănîncă un măr, nimeni altcineva nu-l mai poate mînca.
În cazul intangibilelor acest lucru nu se întîmplă - o carte poate fi multiplicată în
oricîte exemplare fără să afecteze vreun cititor. Drepturile de proprietate intelectuală
sînt acordate de stat în scopul încurajării creeări de asemenea intangibile. Aceste
drepturi dau proprietarului dreptul de a acționa în justiție pe cei care le încalcă.

2.ISTORIC
Primele patente au fost acordate în secolul 15 în Anglia și Veneția. Dreptul de autor
nu a fost inventat pînă la apariția tiparului și răspîndirea alfabetizării. Regele Angliei
era îngrijorat de posibilitatea multiplicării cărților și a promulgat Legea Licențierii
în 1662 care a stabilit un registru al cărților licențiate. Statutele reginei Ana a fost
prima lege care acorda drepturi autorilor pentru o perioadă fixă de timp. Pe plan
internațional, Convenția de la Berna stabilea, la sfîrșitul secolului XIX, limitele
protecției dreptului de autor; această convenție e încă în vigoare.
Termenul Proprietate intelectuală apare în Europa tot în secolul XIX;
Din momentul în care Republica Moldova și-a obținut independența, a fost necesară
crearea unei instituții cu un cadru juridic delimitat în domeniul PI.
Astfel, la 25 noiembrie 1991, primul președinte al Republicii Moldova Mircea Snegur
semnează Decretul nr.238 cu privire la Agenția de Stat pentru Drepturile de
Autor(ADA), aflată în subordinea Guvernului și care are scopul să asigure protecția
și interesele legale ale autorilor de opere literare, științifice, de artă, inclusiv a
drepturilor conexe.
În același context, la 25 mai 1992 prin decretul Presedintelui RM nr.120 a fost
fondată Agenția de Stat pentru Protecția Proprietății Industriale (AGEPI) pe lîngă
Ministerul Economiei și Finanțelor al RM, a cărui obiectiv principal consta în
protejarea, din punct de vedere juridic a proprietății industriale pe teritoriul
Republicii Moldova. În anul 1995, în temeiul art.37 al Legii nr.461/18.05.1995
AGEPI a obținut statutul de întreprindere de stat în subordinea Guvernului prin HG
nr.743 din 31.12.1996.

Conform Hotărârii Guvernului nr. 595 din 8 septembrie 1992 cu privire la

aprobarea regulamentului Agenţiei de Stat pentru Protecţia Proprietăţii
Industriale a Republicii Moldova, s-a aprobat lista statelor de funcții și din
această dată a început activitatea propriu-zisă a Agenției.
În anul 2004, la 13 septembrie, în baza Codului cu privire la știință și inovare, are
loc fuzionarea celor 2 agenții ADA și AGEPI și este aprobat statutul și structura
Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală – AGEPI rămînînd în subordinea
Guvernului.Zece ani mai tîrziu, la 3 iulie 2014, în Parlament, este adoptată Legea cu
privire la Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, lege ce presupune
schimbarea statutului Agenției, din instituție de stat în instituție publică, ramânînd
în subordinea Guvernului.
În anul 2008, datorită evolurării sistemului național de PI și a tendinței de apropiere
a sistemul de standardele europene, au fost adoptate, modificate sau completate o
serie de legi în domeniu. Vorbim aici de legi în domeniul protecției mărcilor (nr. 38-
XVI), soiurilor de plante (39-XVI), invențiilor (nr. 50-XVI), indicațiilor geografice,
denumirilor de origine și specialităților tradiționale garantate (nr.66-XVI), iar la 2
iulie 2010 se adoptă și Legea 139 privind drepturile de autor și conexe.
Comisia naţională pentru proprietatea intelectuală (CNPI) este un organ consultativ
pe lîngă Guvern şi este constituită în scopul coordonării şi asigurării interacţiunii
ministerelor, altor autorităţi administrative centrale, precum şi titularilor drepturilor
de proprietate intelectuală în activităţile orientate spre dezvoltarea şi consolidarea
sistemului naţional de proprietate intelectuală, combaterea şi prevenirea încălcărilor
drepturilor de proprietate intelectuală şi lupta cu contrafacerea şi pirateria în
Republica Moldova.
 Începînd cu 1993 AGEPI își inițiaza activitatea pe plan international astfel, la 11
martie se adoptă Hotărîrea cu privire la Convenția pentru Instituirea Organizației
Mondiale de Proprietate Intelectuală (OMPI), Convenția de la Paris pentru
Protecția Proprietății Industriale și Acordul privind măsurile de protecție a
proprietății industriale.
În aceeași ordine de idei, la 12 martie 1993 se semnează Acordul privind măsurile de
protecție a proprietății industriale și crearea Consiliului Interstatal pentru
Problemele Protecției Proprietății Industriale (CSI). La sfîrșitul anului 1993
Președintele Republicii Moldova semnează Decretul de aderare la Aranjamentul de
la Haga privind înregistrarea internațională a desenelor și modelelor
industriale; Tratatul de la Nairobi privind protecția Simbolului Olimpic și Tratatul
de la Budapesta privind recunoașterea internațională a depozitului
microoorganismelor în scopul asigurării protecției prin brevete.

În 1995, la 22 iunie se ratifică Convenția Internațională pentru ocrotirea drepturilor

interpreților, ale producătorilor de fonograme și ale organizațiilor de difuziune
(Roma 1961), precum și Convenția privind protecția operelor literare și artistice
(Berna 1886).

În 1995, la 13 martie se semnează Acordul de cooperare cu Oficiul European de

Brevete (OEB), iar în februarie 1996 Republica Moldova devine membru
al Convenției Euroasiatice privind brevetele. În 1997 Moldova decide să adere la
Convenția internațională privind protecția noilor soiuri de plante (UPOV – Uniunea
Internațională pentru Protecția Noilor Soiuri de Plante). În 2000 RM aderă
la Aranjamentul de la Madrid privind sancțiunilor pentru indicațiile false sau
înșelătoare de proveniență a produselor, precum și Aranjamentul de la
Lisabona privind protecția indicațiilor locului de origine a produselor și inregistrarea
lor internațională. În anul următor se aderă la Organizația Mondială a Comerțului și,
implicit, la Acrordul privind aspectele drepturilor de proprietate intelectuală legate de
comerț (TRIPs).

Pe plan național, la 4 februarie 2005 AGEPI semnează cu Academia de Științe a

Moldovei Acordul de colaborare în domeniul promovării și protecției proprietății
intelectuale, iar în următorii ani s-au semnat acorduri de acest gen cu Uniunea
Compozitorilor și Muzicologilor, Ministerul Afacerilor Interne și BSA, Consiliul
Coordonator al Audiovizualului ș.a.

Tendința actuală e ca aceste drepturi să fie extinse, încît să acopere domenii noi
cum ar fi bazele de date, să extindă durata acestor drepturi sau să înlăture restricții
și limitări ale acestor drepturi.
Există opinia că această extindere dăunează exact scopului pentru care aceste drepturi
au fost introduse, anume creșterea creației intelectuale. Dat fiind că marea majoritate
 a ideilor noi sînt clădite pe idei mai vechi, blocarea posibilității de a folosi idei vechi
va duce la reducerea producției creative a societății. O manifestare a acestei
deformări a utilizării acestor drepturi e apariția de firme care nu creează nimic
original, dar obțin profitul în urma proceselor intentate altor firme pe teme de
proprietate intelectuală

Printre cele mai importante inițieri ce au marcat activitatea AGEPI pot fi menționate
următoarele:

 Înregistrarea primei cereri de brevet la 26 ianuarie 1993 (invenția ”Băutură

nealcoolică” solicitată de Matveenco Mihail);
 Înregistrarea de către AGEPI a primilor mandatari autorizați (reprezentanți în
proprietatea intelectuală) ai Republicii Moldova (24 aprilie 1993);
 Apariția primului număr al Buletinului Oficial de Proprietate Industrială (BOPI) la
data de 30 octombrie 1993;
 Eliberarea la 4 februarie 1994 a Certificatului Nr.1 de înregistrare a mărcii
(Combinatul de piei artificiale și articole tehnice de cauciuc din Chișinău);
 Eliberarea la 12 mai 1994 a Brevetului Nr.1 al Republicii Moldova (pentru a asigura
protecția unui procedeu de fabricare a adaosului alimentar din materie vegetală);
 Eliberarea la 31 ianuarie 1995 a Certificatului Nr. 1 de înregistrare a
desenului/modelului industrial (Fabrica de mobilă ”Viitorul”);
 Eliberarea la 30 aprilie 1995 a Certificatului Nr. 1 de înregistrare a modelului de
utilitate (titular Emanuil Mitnic);
 Desfășurarea primului Simpozion ”Lecturi AGEPI”, care ulterior devine simpozion
internațional și se organizează în fiecare an – 24 octombrie 1997;
 Desfășurarea primei ediții ale Expoziției Internaționale Specializate ”INFOINVENT
– 99”, organizat de către AGEPI și CIE ”Moldexpo” la 28-31 octombrie 1999.
 Deschiderea oficială a Institutului de Proprietate Intelectuală din cadrul AGEPI la 1
octombrie 2000;
 Lansarea în aprilie 2000 a concursului ”Marca comercială a anului” în cadrul
expoziției ”Fabricat în Moldova”, eveniment organizat în parteneriat cu Camera de
Comerț și Industrie și Asociația Națională a Producătorilor;
 Lansarea, în ianuarie 2009, a unui nou tip de servicii – prediagnoza proprietății
intelectuale – concept european în sprijinul întreprinderilor mici și mijlocii;
 Lansarea serviciului de depunere electronică a documentelor, utilizînd semnătura
digitală (1 iunie 2009);
 Insituirea Observatorului respectării drepturilor de proprietate intelectuală la 29 iulie
2011.