Proiect didactic

Școala: Scoala Nr. 172 “Sfantul Andrei”

Data: 22.11.2018
Clasa: a VI-a
Obiectul: Literatura română
Subiectul: Caraterizarea personajelor din fabula „Bivolul şi coţofana”, George Topîrceanu
Tipul lecţiei: Fixarea cunostintelor
Propunător: Mircea Denisa

A. Obiective performative
Elevul va fi capabil:
O1: să defineasca corect trasaturile în vederea caracterizari persoajelor din fabula,,Bivolul şi coţofana”;
O2: să motiveze însuşirile deosebite ale personajului;
O3: să desprinda mesajul textului si invataturile acestuia ;
O4: să completeze însuşirile/trăsăturile omeneşti pentru fiecare personaj din fabulă;
O5: să ofere sfaturi pentru personajele din text;

B. Conţinuturile vizate
C1: Personajele fabulei
C2: Trasaturile/ insusirile personajelor
Cele trei personaje reprezintă tipuri umane:
a. bivolul – omul puternic, ocupă un loc de seamă în societate;
b. coţofana – individul lipsit de importanţă şi umil;
c. căţelul – omul simplu, naiv şi încrezător în ceea ce vede.

Trăsăturile de - puternic; „mare, negru, fioros” (caracterizare directă)

caracter ale - înstărit (nu acceptă „mare şi puternic, gospodar cu greutate”
bivolului amestecul celor mici în (autocaracterizare)
trăsăturile proprii);
- relaţiile lui cu oamenii „cum ce slujbă poţi să-mi faci?” (caracterizare indirectă)
se bazează pe profitul
obţinut; „îl apără de muşte, de ţânţari şi de tăuni şi de alte
- tolerant şi concis cu spurcăciuni” (caracterizare indirectă)
coţofana, deoarece îi face
servicii; „potaie”, „cam ce slujbă poţi să-mi faci?”
- intolerant şi neîndurător
cu căţelul; „îl răstoarnă, îl ia-n coarne, îl aruncă-n trifoi”, „javră”,
- agresiv, brutal, foloseşte „potaie proastă”
un limbaj dur.
Trăsăturile - omul simplu, nevoiaş;
căţelului - îndrăzneţ, dar naiv, fără
simţul realităţii;
- nu apreciază corect „-Ah ce mare dobitoc”
postura în care se află
bivolul;
- profitor;
Trăsăturile
coţofenei - nu apare direct; „e rost să mă plimbe şi pe mine”
- reprezintă pe oamenii
obişnuiţi;
- individul fără
importanţă, umil.
 Realizare - naraţiunea;
artistică: - ritm alert prin „se trage”, „îşi face vânt”, „se piteşte”, „sare”, „să se
aglomerări de verbe; scuture”, „să arunce” etc.
- moduri de - folosirea monologului
expunere (în exprimarea gândurilor
căţelului);
- figuri de stil - folosirea dialogului
(indignarea bivolului);
- personificarea; „bivol mare, negru, fioros”, „gospodar cu greutate”
- comparaţia; „să-l arunce ce pe-o zdreanţă”
- antiteza; bivol/căţel „mare, negru, fioros” / „căţel, javră, potaie”
- alegoria:

Învăţătura care se Cei mari şi puternici îi tolerează „coţofana treacă – meargă pe spinare o
desprinde din text. pe cei inferiori lor atâta vreme suport / că mă apără …. Pe când tu, potaie
cât pot profita de pe urmele, dar proastă ….”
nu-i acceptă când ei vor să
profite.
Dezaprobarea faţă de profitori
Sentimentele / (bivol şi căţel)
atitudinea autorului - dispreţ faţă de bivol pentru
infatuarea lui;
- compasiune faţă de căţel (omul
simplu, naiv, credul).

D.Strategii didactice
1) Metode şi procedee participative: conversaţia euristică, conversaţia de sistematizare,
exerciţiul, descoperirea, redescoperirea, problematizarea, lucrul cu manualul
2) Forme de organizare a învăţăturii: activitatea frontală, activitatea pe grupe, alternativ cu
activitatea individuală.
3) Resurse: capacitatea de învăţare a elevilor, cunoştinţele lor anterioare.
4) Mijloace de învăţare: manualul, texe literare.
5) Bibliografie: ,,Limba română’’, manual pentru clasa a VI-a, Bucureşti
6) Timp de lucru: 50 de minute.
E.Asigurarea feedback-ului
Are loc pe parcursul lecţiei, prin aprecieri verbale.

F.Evaluarea formativă
Ca activitate individuală, fiecare elev va primi ca sarcină de lucru, rezolvarea unei fise. După
rezolvare, se vor citi raspunsurile pentru a se verifica. Dacă timpul nu le permite elevilor
rezolvarea sarcinii de lucru, fişele vor fi luate acasă, alături de tema pentru acasă.

G.Asigurarea retenţiei şi a transferului

Se dă ca activitate independentă pentru acasă, realizarea caracaterizari unui personaj din fabula, diferențiat, pe grupe.
 Scenariul lecţiei

I. Salutul, absenţele [1’ ]

II. Captarea atenţiei [10’]
În debutul orei noastre, vom pleca de la rezolvarea unui rebus. În final, pe axa AB, veţi obţine un cuvânt care ne va conduce la
titlul activităţii noastre de astăzi.
„ Răspundeţi la următoarele întrebări:
1. Regionalism ardelenesc pentru frumos.
2. Radacina e amara, dar roadele dulci.
3. Sinonim pentru viteaz.
4. Ulciorul nu merge de multe ori la apa
5. Ce nota muzica urmeaza dupa sol.. la
6. Antonimul cuvântului răsărit. “
Elevii răspund întrebărilor puse, rezolvă rebusul, obţinând pe axa AB noţiunea de FABULĂ
A
F A I N
A M A R A
B R A V

U L C I O R
L A
A P U S
B

III. Pregătirea activităţii de învăţare [5’ ]

a)Propunatoarea scrie pe tablă titlul lectie : Caraterizarea personajelor din fabula „Bivolul şi coţofana” de George Topîrceanu
b) “Despre ce este vorba in fabula„Bivolul şi coţofana” de George Topîrceanu? Care sunt personajele?”
“Astăzi vom identifica trasaturile personajelor din fabula lui Geoge Topirceanu , iar la finalul lecţiei va
trebui ca voi să cunoasteti aceste trasaturi.”
IV. Prezentatrea noului conţinut şi a sarcinii de învăţare, dirijarea învăţării şi obţinerea performanţelor. [20’]
- se organizează clasa pe grupe, fiecare grupă avand sarcina sa gaseasca trasaturile personajelor: bivolul, cotofana si catelul.
Grupa I
1) Identificaţi în fabula „Bivolul şi coţofana” de George Topîrceanu trasaturile si însuşirile deosebite cu citate din text în vederea
caracterizari bivolului.
Grupa a II-a
1) Identificaţi în fabula „Bivolul şi coţofana” de George Topîrceanu trasaturile si însuşirile deosebite cu citate din text în vederea
caracterizari catelului si cotofanei.
“Cum se realizează caracterizarea personajului: direct sau indirect?” (Caracterizarea personajului este realizată atât direct cât şi
indirect, direct de către autor şi indirect prin faptele personajului.
Pe măsură ce trăsăturile personajului sunt identificate, ele sunt notate în schemă, la tablă şi în caiete.
Trăsăturile de - puternic; „mare, negru, fioros” (caracterizare directă)
caracter ale - înstărit (nu acceptă amestecul celor mici „mare şi puternic, gospodar cu greutate” (autocaracterizare)
bivolului în trăsăturile proprii);
- relaţiile lui cu oamenii se bazează pe „cum ce slujbă poţi să-mi faci?” (caracterizare indirectă)
profitul obţinut;
- tolerant şi concis cu coţofana, deoarece îi „îl apără de muşte, de ţânţari şi de tăuni şi de alte
face servicii; spurcăciuni” (caracterizare indirectă)
- intolerant şi neîndurător cu căţelul;
- agresiv, brutal, foloseşte un limbaj dur. „potaie”, „cam ce slujbă poţi să-mi faci?”

„îl răstoarnă, îl ia-n coarne, îl aruncă-n trifoi”, „javră”,

„potaie proastă”
Trăsăturile - omul simplu, nevoiaş;
căţelului - îndrăzneţ, dar naiv, fără simţul realităţii;
- nu apreciază corect postura în care se află
bivolul; „-Ah ce mare dobitoc”
- profitor;

- nu apare direct;
Trăsăturile - reprezintă pe oamenii obişnuiţi;
coţofenei - individul fără importanţă, umil. „e rost să mă plimbe şi pe mine”
V. Asigurarea feedback-ului
VI. Evaluarea performanţelor [9’ ]
a) Propunatoarea le prezintă elevilor o fisa de lucru şi le solicită rezolvarea lui
în 5 minute . ( Anexa 1)
Raspunsurile fisei sunt corectate ulterior impreuna cu elevi.
VII. Asigurarea retenţiei şi a transferului [5’ ]
Temă pentru acasă: construiți o caracterizare : gr. I Bivolul; gr. II. Cotofana sau Catelul.
Anexa 1
Scrie pentru fiecare personaj însuşirile animalului şi trăsăturile specifice omeneşti (profitor, îngâmfat,
autoritar, jignitor, violent, gospodar, puternic, mare, bogat, slab, credul, îndrăzneţ)

Personaj Însuşirile animalului Trăsături specifice omeneşti