Academia de Studii Economice din Moldova

DUMITRU ZAMBIŢCHI

Editura ASEM
 CZU 336.71/.78:330.42(075.8)
Z

Examinat şi recomandat pentru editare la şedinţa Senatului A.S.E.M. din 26.02.05. (proces-verbal nr.
6)
Manualul prezent este destinat studenţilor de la facultăţile cu profil economic, care studiază cursul
„Matematici financiare şi actuariale”.
Sunt expuse atât temele principale referitoare la operaţiunile financiare certe, cât şi operaţiunile
financiare aleatorii.
Materialul teoretic este ilustrat prin numeroase exemple cu caracter aplicativ. Problemele propuse spre
rezolvare vor da posibilitate studenţilor să-şi aprofundeze cunoştinţele.

Autor: Dumitru Zambiţchi, doctor în ştiinţe fizico-matematice, profesor universitar.

Referenţi: Victor Vizitiu, doctor în ştiinţe fizico-matematice, conferenţiar universitar.
Ion Pârţachi, doctor în economie, profesor universitar.
Ghenadie Ciobanu, doctor în economie, conferenţiar universitar.

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii

Zambiţchi, Dumitru

Matematici financiare şi actuariale: [Man.] / Dumitru

Zambiţchi; Acad. de Studii Econ. din Moldova. – Ch.: Dep.
Ed.-Poligr. al ASEM, 2005. – 231 p.
Bibliogr. p. 195-196 (22tit.)
ISBN 9975-75-306-X
200 ex.
336.71/.78:330.42(075.8)

ISBN 9975-75-306-X

© Departamentul Editorial-Poligrafic ASEM

1
 CUPRINS
Introducere
Capitolul I. Costul creditului pe termen scurt. Dobânda simplă
1.1. Dobânda simplă
1.2. Echivalenţa prin dobândă
1.3. Echivalenţa prin valoarea actuală
1.4. Calcularea dobânzii la bonurile de casă, bonurile de trezorerie şi certificatele de depozit
1.5. Dobânda antecalculată echivalentă cu dobânda postcalculată
1.6. Calcularea sumei dobânzii la disponibilităţile depuse în conturile bancare sau pe librete la casele de
economii
1.7. Calcularea sumei dobânzii la operaţiunile de încasare şi plăţile în contul curent
1.8. Calcularea dobânzii la creditele de scont
Capitolul II. Costul creditului pe termen lung. Dobânda compusă
2.1. Formula de fructificare în regim de dobândă compusă
2.2. Modalităţile echivalente de plată a dobânzilor
2.3. Operaţiunile financiare echivalente în regim de dobândă compusă
2.4. Plasamentul în condiţiile inflaţioniste. Inflaţia şi rata reală a dobânzii
Capitolul III. Plăţile eşalonate (rente)
3.1. Anuităţile posticipate temporare imediate
3.2. Anuităţile posticipate temporare amânate
3.3. Anuităţile posticipate perpetue
3.4. Anuităţile anticipate temporare imediate
3.5. Anuităţile anticipate temporare amânate
3.6. Anuităţile anticipate perpetue
3.7. Echivalenţa în operaţiunile financiare de plăţi eşalonate
Capitolul IV. Rambursarea creditelor (împrumuturilor)
4.1. Rambursarea prin anuităţile posticipate temporare imediate
4.2. Rambursarea prin anuităţile anticipate temporare imediate
Capitolul V. Împrumuturile cu obligaţiuni
5.1. Rambursarea la paritate (al pari)
5.2. Rambursarea peste paritate (supra pari)
5.3. Uzufructul şi proprietatea nudă
Capitolul VI. Plasamentul financiar în acţiuni
6.1. Evaluarea în condiţiile certe
6.2. Modelul lui Gordon şi Shapiro
6.3. Modelul lui Bates
6.4. Modelul cu dividende în progresie aritmetică
Capitolul VII. Problemele investiţionale deterministe
7.1. Alegerea optimă a unei investiţii
7.2. Alegerea optimă a unor investiţii cu un fond de investiţii limitat
7.3. Rentabilitatea unei investiţii. Procentul rentabilităţii. Rentabilitatea absolută şi rentabilitatea relativă
7.4. Rentabilitatea şi creşterea anuală
7.5. Determinarea momentului optim de înlocuire a unui echipament
Capitolul VIII. Modelele liniare de repartizare şi de transfer a fondurilor
8.1. Modelele liniare de repartizare a fondurilor
8.2. Modelele liniare de transfer a fondurilor
Capitolul IX. Dimensionarea optimă a fondului bănesc disponibil

2
9.1. Modelul de stocare fără ruptură (fără lipsă de stoc)
9.2. Modelul de stocare cu ruptură (cu lipsă de stoc)
9.3. Dimensionarea optimă a fondului bănesc disponibil cu cerere aleatoare
9.4. Un model de creditare cu o rezervare riscată
Capitolul X. Elementele de matematici actuariale. Operaţiile financiare aleatorii
10.1. Asigurările de viaţă. Funcţiile biometrice
10.2. Probabilitatea de viaţă şi de deces. Funcţia de supravieţuire. Viaţa medie. Viaţa probabilă
10.3. Asigurarea unei sume în caz de supravieţuire la împlinirea termenului de asigurare. Plata viageră
unică
10.4. Anuităţile viagere constante posticipate imediate. Calculul primei unice
10.5. Anuităţile viagere constante anticipate imediate. Calculul primei unice
10.6. Anuităţile viagere imediate limitate la n ani. Calculul primei unice
10.7. Anuităţile viagere amânate. Calculul primei unice
10.8. Anuităţile de pensie. Calculul primelor
10.9. Asigurările de deces. Calculul primei unice
10.10. Asigurările mixte. Calculul primei unice
10.11. Rezerva matematică pentru diferite tipuri de asigurări
Capitolul XI. Asigurările de bunuri materiale
11.1. Primele nete şi primele brute
11.2. Modelul de risc colectiv pentru o singură perioadă de timp
Bibliografie
Glosar
Anexe

3
 INTRODUCERE

În condiţiile economiei de piaţă, moneda, creditul, băncile, bursele, societăţile de asigurări au

un rol important în desfăşurarea proceselor economice, în menţinerea la o anumită valoare a
caracteristicilor de funcţionare a economiei la nivel micro şi macroeconomic, a lichidităţii unităţilor
economice, a economiei, în ansamblul ei.
Deoarece eforturile şi efectele unei activităţi economice, direct sau indirect, se măsoară în
bani, apare, în mod natural, şi conceptul de operaţiune financiară.
În lucrare ne vom referi la anumite operaţiuni financiare, care reprezintă modalităţile de
plasare a unor sume de bani în anumite condiţii, cu anumite reguli şi cu un anumit scop, de către un
partener (creditor) către un alt partener (debitor) care, la rândul lor, pot fi persoane fizice sau
juridice (bănci, burse, întreprinderi, instituţii etc.).
Fundamentarea deciziilor cât mai bune (optime) de investire şi de finanţare necesită ca fiecare
întreprindere, în fiecare exerciţiu financiar, să-şi aprecieze prin metode matematice atât eforturile,
cât şi rezultatele financiare scontate, în vederea minimizării riscurilor şi maximizării profiturilor
(beneficiilor).
Aceste operaţiuni financiare interesează deopotrivă instituţiile financiare, băncile, bursele,
întreprinderile, societăţile de asigurări, societăţile comerciale sau pe acţiuni, precum şi pe
particulari. Şi unii şi alţii pot să-şi plaseze anumite sume de bani sau să facă anumite împrumuturi
pentru investiţiile industriale, agricole, social-culturale şi, de aceea, sunt interesaţi în alegerea unui
plasament financiar cât mai bun.
Obiectul matematicilor financiare şi actuariale constă în prezentarea şi studiul modelelor
economico-matematice ale operaţiunilor financiare prin care se plasează anumite sume de bani şi se
caută analiza rentabilităţii unor astfel de plasamente.
Dacă plata unor sume de bani se face, în momentul indicat, în mod sigur, fără a impune
condiţii suplimentare, atunci se spune că avem de a face cu operaţiuni financiare certe, iar dacă
plata unor sume de bani se face numai în urma realizării unor evenimente întâmplătoare, atunci
spunem că avem operaţiuni financiare aleatorii.
Spre deosebire de operaţiunile financiare certe, în operaţiunile financiare aleatorii plăţile
sumelor de bani se vor face numai în cazul în care se realizează anumite evenimente legate de viaţa
sau decesul unei persoane (la asigurările de persoane) şi, respectiv, la producerea unor daune (la
asigurările de bunuri materiale). Plăţile sumelor de bani vor avea loc în aceste cazuri nu în mod cert,
dar numai cu anumite probabilităţi. Ramura matematicilor care se ocupă cu rezolvarea problemelor
puse de practica operaţiilor financiare de asigurări este cunoscută sub denumirea „Matematici
actuariale”.
Prezenta lucrare a fost elaborată pentru a veni în ajutor studenţilor, care studiază cursul
special „Matematici financiare şi actuariale”. Lucrarea este structurată în 11 capitole, în care sunt
prezentate temele principale referitor la operaţiunile financiare certe şi la operaţiunile financiare
aleatorii.
Pe tot parcursul lucrării sunt prezentate exemple, probleme rezolvate şi probleme propuse spre
rezolvare care pot constitui adevărate criterii de evaluare a înţelegerii materialului expus.
Lucrarea se adresează atât studenţilor de la facultăţile cu profil economic, cât şi tuturor celor
interesaţi în studierea şi aprofundarea cunoştinţelor în domeniul analizei rentabilităţii operaţiunilor
financiare.

4
 CAPITOLUL I. Costul creditului pe termen scurt. Dobânda simplă

Folosirea pe larg a creditelor pe termen scurt de către majoritatea unităţilor economice ridică
problema determinării costului acestei surse de finanţare. Partea principală care determină costul
creditului pe termen scurt este dobânda. Dobânda reprezintă o sumă de bani plătită de către debitor
creditorului său pentru folosirea capitalului împrumutat în diferite activităţi economice. Sursa
dobânzii constituie o parte din rezultatele financiare obţinute, ca urmare a investirii capitalului
împrumutat.
Dobânda se plăteşte pentru depunerile făcute de unităţile economice la instituţiile financiar-
bancare, pentru împrumuturile acordate de bănci clienţilor lor şi obligaţiunile emise de stat sau de
diferite societăţi comerciale.
Dobânda constituie o recompensă pentru riscul pe care şi-l asumă creditorul prin cedarea
temporară a capitalului său. Nivelul dobânzii diferă, în dependenţă de conjunctura economică, de
cererea şi oferta capitalului de împrumut, de posibilităţile de refinanţare a băncilor comerciale.
Cea mai mare parte a creditelor pe termen scurt sunt creditele de mobilizare a efectelor
comerciale (credite de scont). Luând drept punct de bază taxa scontului, băncile adaugă o cotă, care
reprezintă cheltuielile administrative şi profitul, formând, astfel, rata dobânzii la care oferă credite
pe termen scurt clienţilor. La toate creditele pe termen scurt, determinarea cheltuielilor cu dobândă
se realizează aplicând formula de bază a dobânzii simple.

1.1. Dobânda simplă

Fie S0 o sumă de bani care se împrumută în anumite condiţii, cu un anumit scop, de către
creditor debitorului sau pe o durată de timp t. Perioada de împrumut (sau de depunere) se consideră
de durata t, măsurată în ani. La terminarea duratei de timp t, creditorului îi revine suma
St = S (S0 , t ) , care este o funcţie de sumă plasată S0 şi de durata de timp t. Evident că suma St
trebuie să fie mai mare decât suma împrumutată S0.
Diferenţa dintre aceste două sume St şi S0 poartă denumirea de dobândă.
Dobânda Dt = D (S0 , t ) = St − S0 = S (S0 , t ) − S0 este o funcţie strict crescătoare, în raport cu
fiecare din variabilele independente S0 şi t.
Dobânda calculată asupra aceleiaşi sume S0 pe toată durata împrumutului, se numeşte
dobândă simplă.
Evident că dobânda Dt = D (S0 , t ) , ce se cuvine creditorului pentru suma împrumutată S0 pe
durata t, în regim de dobândă simplă, este direct proporţională cu acestea.
Notăm cu i factorul de proporţionalitate, atunci putem scrie formula de bază a operaţiei
financiare de dobândă simplă: Dt = D (S0 , t ) = i ⋅ S0 ⋅ t . Factorul de proporţionalitate i are următorul
sens economic: reprezintă dobânda pentru suma S0 = 1 (unitate monetară) pe perioada t = 1an, cu
alte cuvinte, i este o dobândă unitară anuală.
În practica financiară, în locul dobânzii unitare anuale se utilizează procentul, adică dobânda
ce se cuvine pentru 100 unităţi monetare (u.m.) pe timp de 1 an. Dacă notăm cu p procentul anual,
atunci avem: p = 100 ⋅ i . În acest caz, când se utilizează procentul, formula de bază a operaţiei
p
financiare, în regim de dobândă simplă, este: Dt = D (S0 , t ) = ⋅ S0 ⋅ t . Mărimea procentului
100
anual p depinde de cererea şi oferta capitalului de împrumut pe piaţa financiar-bancară. Stabilirea
de către bănci a procentului anual, în mod corect, este o problemă economică de mare importanţă.
Dacă procentul anual are o valoare prea mare, atunci se poate produce o stopare în folosirea
creditelor pentru activităţile economice productive şi, dimpotrivă, un procent anual redus al
dobânzii nu-i încurajează pe creditori în plasarea capitalului.
Aşadar, apare necesitatea să se găsească, de fiecare dată, acel procent anual de dobândă, care
să corespundă unui punct de optim în funcţionarea resurselor disponibile de capital.

5
 Din cele spuse mai sus, rezultă că dobânda Dt depinde nu numai de suma împrumutată S0 şi de
durata de timp t, dar şi de procentul anual p, adică avem: Dt = St − S0 = S (S0 , p , t ) − S0 .
Dar, atunci suma totală obţinută de creditor (capitalul valorificat):
p  p 
St = S0 + Dt = S0 + ⋅ S 0 ⋅ t = S0 ⋅  1 + ⋅ t  = S0 ⋅ (1 + it ) .
100  100 
Această formulă ne permite să calculăm una din mărimile St , S0 , p , t , în dependenţă de
celelalte. Din relaţia anterioară, de exemplu, dacă se cunoaşte valoarea finală St, putem determina
S
valoarea actuală S0 = t .
1 + it
Exemplul 1. Posesorul unui capital de 16000 u.m. îl dă cu împrumut pe un interval de 1,5
ani. Procentul anual de dobândă la acest împrumut este de 18%. Să se afle ce dobândă încasează
investitorul şi care este suma finală (capitalul valorificat).
Rezolvare. Avem:
p 18
Dt = S0 ⋅ ⋅ t = 16000 ⋅ ⋅ 1 ,5 = 4320 u.m.;
100 100
St = S0 + Dt = 16000 + 4320 = 20320 u.m.
Exemplul 2. Să se determine ce capital trebuie să avanseze, cu împrumut, un investitor pentru
ca după un interval de timp de 2 ani şi la un procent anual de dobândă de 16% să se obţină o
dobândă de 6800 u.m.

Rezolvare. Avem:
p
Dt = S0 ⋅ ⋅ t . Din această relaţie, obţinem:
100
D ⋅ 100 6800 ⋅ 100
S0 = t = = 21250 u.m.
p⋅t 16 ⋅ 2
Exemplul 3. Un capital în valoare de 26000 u.m. este dat cu împrumut pe un interval de 0,5
ani, cu un procent anual de dobândă p. Dobânda încasată este de 1820 u.m. Să se determine
procentul anual de dobândă cu care a fost împrumutat capitalul.
D ⋅ 100 1820 ⋅ 100
Rezolvare. Avem: p = t = = 14 % .
S0 ⋅ t 26000 ⋅ 0,5
Exemplul 4. Un capital în valoare de 80000 u.m. a fost dat cu împrumut pe un interval de
timp t, la un procent anual de dobândă de 12%. Dobânda încasată este de 14400 u.m. Să se
determine perioada de timp pentru care s-a acordat împrumutul.
D ⋅ 100 14400 ⋅ 100
Rezolvare. Avem: t = t = = 1 ,5 ani .
S0 ⋅ p 80000 ⋅ 12
Perioada de timp (numărul anilor) t poate fi număr natural, dar poate fi şi număr fracţionar
t
t= k . Astfel, dacă
k
k = 12, atunci tk reprezintă numărul de luni pentru care s-a acordat împrumutul. Aşadar, avem: tk =
k · t. Dacă, de exemplu, t = 3 ani şi k = 2, atunci t2 = 2 ·3 = 6 (semestre), iar dacă k = 4 şi t = 3 ani,
atunci t4 = 4 ·3 = 12 (trimestre). La fel, dacă k = 4 şi t = 1,5 ani, atunci t2 = 12 ·1,5 =18 (luni).
Notăm prin ik dobânda unitară corespunzătoare subperioadei anuale. Pentru ca prin formula de
i
bază a operaţiei financiare de dobândă simplă să se obţină aceeaşi dobândă trebuie ca ik = .
k
i
Într-adevăr, avem: D = ik ⋅ S0 ⋅ tk = ⋅ S0 ⋅ k ⋅ t = i ⋅ S0 ⋅ t .
k
Aşadar, am obţinut că ik · tk = i · t.

6
 Dobânzile i şi ik sunt dobânzile unitare echivalente, deoarece ele produc aceeaşi dobândă D
pentru aceeaşi sumă plasată S0 pe aceeaşi perioadă de timp, măsurată în ani (t), respectiv, în
fracţiuni de an (tk). În mod analog, se consideră procente echivalente p (anual) şi pk (al
subperioadei).
În practica financiară, cel mai des caz întâlnit este acela, când unitatea de măsură a timpului
t
este ziua. În acest caz, t = 360 , unde tk = t360 reprezintă numărul de zile al perioadei considerate.
360
Exemplul 5. Să se calculeze dobânda pentru un capital de 25000 u.m., ce a fost dat, cu
împrumut, pe un interval de 150 zile, cu procentul anual de dobândă de 18%. De determinat
dobânda şi procentul trimestrial de dobândă echivalent cu cel anual.
Rezolvare. Avem:
p t360 18 150
Dt = S0 ⋅ ⋅ = 25000 ⋅ ⋅ = 1875 u.m.
100 360 100 360
p 18 i 0 ,18
Mai departe, deoarece i = = = 0 ,18 , iar k = 4, obţinem: i4 = = = 0 ,045 .
100 100 4 4
Dar, atunci procentul trimestrial echivalent cu cel anual va fi: p4 = 100 ⋅ i4 = 4 ,5 % .
Să presupunem, acuma, că plasamentul sumei de bani S0 nu are loc cu acelaşi procent pe toată
durata de plasare t. Dacă suma S0 se plasează pe durata t, în regim de dobândă simplă şi dacă
m
t = ∑θ k , astfel că pe fiecare perioadă θk plasarea se face cu procentul anual pk, atunci dobânda
k =1
m m
pk
Dt = D (S0 , t ) = ∑ D (S0 , θk ) = S0 ⋅ ∑ θk .
k =1 k = 1 100
Exemplul 6. Un capital în valoare de 54000 u.m. a fost dat, cu împrumut, pe un an de zile, în
regim de dobândă simplă, cu procentele anuale de 10, 12, 15, 18 şi 20% pentru duratele consecutive
de 30, 45, 60, 75 şi, respectiv, 150 zile. Să se determine dobânda aferentă acestui împrumut.
Rezolvare. Avem:
m
p
Dt = S0 ⋅ ∑ k ⋅ θk =
k = 1 100
10 ⋅ 30 + 12 ⋅ 45 + 15 ⋅ 60 + 18 ⋅ 75 + 20 ⋅ 150
= 54000 ⋅ = 9135 u.m.
100 ⋅ 360
Dacă suma iniţială plasată S0 şi procentul anual p de dobândă sunt fixate, atunci obţinem că
 p 
suma finală (capitalul valorificat) St = S0 + Dt = S0 ⋅  1 + ⋅ t  = S0 ⋅ (1 + i t ) este o funcţie liniară,
 100 
faţă de durata de timp t. În schimb, dacă se cunoaşte suma finală St, atunci suma iniţială
S
S0 = t este o funcţie raţională, faţă de t.
1 + it
Dintre aceste două sume, S0 şi St, una se consideră dată (cunoscută), iar cealaltă urmează să se
determine. Suma cunoscută se mai numeşte suma nominală. Dacă suma iniţială S0 = 1 u.m. şi durata
de timp t = 1an, atunci avem: u = S1 = 1 + i. La fel, dacă suma finală St = 1 u.m. şi t = 1an, atunci
1 1
avem: v = S0 = = , unde u şi v sunt, corespunzător, factor de fructificare (de capitalizare) şi
1+ i u
factor de actualizare.
Noţiunile introduse până acuma au fost definite, pornind de la suma iniţială S0. În mod analog,
pot fi definite noţiunile asemănătoare, pornind de la suma finală St. În practica financiară, pentru a
deosebi aceste două cazuri (situaţii), se foloseşte termenul de „decursiv” în primul caz şi, respectiv,
„anticipat”, în al doilea caz.
Aşadar, vom avea procentul decursiv p, când se aplică asupra sumei iniţiale S0 şi, respectiv,
procentul anticipat q, când se aplică asupra sumei finale St. Dobânda unitară i va fi decursivă, iar

7
dobânda unitară anticipată se notează cu r. Procentele p şi q se numesc conforme, dacă dobânzile
unitare i şi r sunt conforme, adică pe 1 an dau valori actuale egale şi, deci, dobânzi (decursivă şi
anticipativă) egale.
Din definiţia dobânzilor unitare conforme putem stabili relaţia dintre dobânda unitară
decursivă i şi dobânda unitară anuală anticipată r. Avem: D1 = S0 · i, pe de o parte, iar pe de altă
i
parte, D1 = S1 · r = S0 (1 + i) · r. Aşadar, am obţinut S0 · i = S0 (1 + i) · r. Deci, r = .
1+ i
Exemplul 7. Un capital în valoare de 32000 u.m. a fost dat, cu împrumut, pe durata de timp
240 zile, în regim de dobândă simplă, cu procentul anual de dobândă de 20%. Cunoscând procentul
decursiv, să se determine procentul anticipat conform acestuia.
Rezolvare. Se dă: S0 = 32000 u.m.; p = 20%;
t = 240 zile. Calculăm dobânda
p t 20 240
Dt = S0 ⋅ ⋅ = 32000 ⋅ ⋅ = 4267 u.m. Suma finală va fi:
100 360 100 360
St = S0 + Dt = 32000 + 4267 = 36267 u.m. Procentului decursiv p = 20% îi corespunde
dobânda unitară anuală decursivă i = 0,2. Dobânda unitară anuală anticipată
i 0 ,2
r= = = 0 ,1667 şi, deci, procentul anticipat, conform cu procentul decursiv p = 20%,
1 + i 1 + 0 ,2
este q = 16,67%.
240 2
Într-adevăr, pentru t = = , avem:
360 3
i1 0 ,2 ⋅ 2
r1 = = 3 = = 0 ,11765 şi, respectiv, dobânda
D = St ⋅ r1 = = 36267 ⋅ 0 ,11765 ≈ 4267
1 + i1 1 + 0 ,2 ⋅ 2
3
u.m.
În practica financiară, se întâlnesc cazuri, când un sistem de împrumuturi se înlocuieşte cu alt
sistem de împrumuturi. Înlocuirea este posibilă, dacă aceste două sisteme de împrumuturi sunt
echivalente.

1.2. Echivalenţa prin dobândă

Se spune că două sisteme de împrumuturi date, cu valorile iniţiale, sunt echivalente, în regim
de dobândă simplă, în raport cu dobânda, şi scriem
{( )} {( )}
S j , p j , t j j =1 , m ~ S ′j , p ′j , t ′j j =1 , n , în cazul dacă ele conduc la aceeaşi dobândă
simplă totală, adică are loc
m S p t n S ′ p′ t ′

∑j =1
j

100
j j
= ∑
j =1
j j j

100
.

Dacă m = n = 1 , atunci avem echivalenţa a două împrumuturi, iar dacă m = 1 şi n oarecare,

atunci avem echivalenţa unui împrumut cu un sistem de împrumuturi.
Pe baza echivalenţei a două sisteme de împrumuturi pot fi introduse aşa numitele valori
medii. Fie dat un sistem de împrumuturi {(S j , p j , t j )}j =1 , n . Se numeşte suma medie înlocuitoare al
sumelor împrumutate S1 , S 2 ,L, S n suma S determinată pe baza echivalenţei
{(S j , p j , t j )}j =1 , n ~ {(S , p j , t j )}j =1 , n .
Aşadar, dacă ne punem scopul să înlocuim un sistem de împrumuturi, cu sumele
S1 , S 2 ,L, S n , printr-un alt sistem de împrumuturi, cu suma unică S, astfel încât suma dobânzilor
aduse de sumele S1 , S 2 ,L, S n să fie egală cu dobânda adusă de suma S, atunci avem:
S1 p1 t1 S 2 p2 t 2 S p t pt pt pt  n n
+ + L + n n n = S ⋅  1 1 + 2 2 + L + n n  sau S = ∑ S j p j t j ∑p j tj .
100 100 100  100 100 100  j=1 j=1

8
 Exemplul 8. Să se determine suma medie înlocuitoare a sumelor S1 = 6000 u.m., S 2 = 8000
u.m., S3 = 11000 u.m., plasate pe duratele respective t1 = 1 an, t2 = 2 ani, t3 = 1, 5 ani şi cu
procentele anuale de dobândă p1 = 16% , p2 = 20% , p3 = 18% .
Rezolvare. Avem:
6000 ⋅ 16 ⋅ 1 + 8000 ⋅ 20 ⋅ 2 + 11000 ⋅ 18 ⋅ 1 ,5
S= = 8590,4 u.m.
16 ⋅ 1 + 20 ⋅ 2 + 18 ⋅ 1 ,5
Se numeşte procentul mediu al procentelor p1 , p2 ,L, pn procentul p determinat pe baza
echivalenţei sistemelor de împrumuturi {(S j , p j , t j )}j =1 , n ~ {(S j , p , t j )}j =1 , n . Fie sumele
S1 , S 2 ,L, S n , sunt plasate, respectiv, pe duratele t1 , t2 ,L, tn şi cu procentele anuale de dobândă
p1 , p2 ,L, pn . Ne punem scopul şi determinăm procentul mediu anual p, pentru care aceste sume,
plasate pe aceleaşi durate, să ne dea aceeaşi dobândă totală.
Aşadar, avem:
n n
S1 p1 t1 S 2 p2 t2 S p t S pt S pt S pt
+ + L + n n n = 1 1 + 2 2 + L + n n sau p = ∑ S j p j t j ∑ S j t j .
100 100 100 100 100 100 j =1 j =1

Exemplul 9. Să se determine procentul mediu de plasament (de depunere) al sumelor:

S1 = 12000 u.m., S 2 = 15000 u.m., S3 = 9000 u.m., S 4 = 12500 u.m., plasate pe duratele
respective: t1 = 90 zile, t2 = 45 zile, t3 = 180 zile, t4 = 120 zile, cu procentele anuale respective:
p1 = 20% , p2 = 18% , p3 = 23% , p4 = 21% .
Rezolvare. Avem:
12000 ⋅ 20 ⋅ 90 + 15000⋅ 18 ⋅ 45 + 9000 ⋅ 23 ⋅ 180 + 12500 ⋅ 21 ⋅ 120
p= = 21 % .
12000 ⋅ 90 + 15000 ⋅ 45 + 9000 ⋅ 180+ 12500 ⋅ 120
Se numeşte scadenţă durata de timp t pentru care s-a împrumutat o sumă de bani. Se numeşte
scadenţă comună a duratelor t1 , t2 ,L, tn durata t determinată pe baza echivalenţei sistemelor de
împrumuturi {(S j , p j , t j )}j =1 , n ~ {(S j , p j , t )}j =1 , n .
Aşadar, avem:
S1 p1 t1 S2 p2 t2 S p t S p S p S p  n n
+ + L + n n n = t ⋅  1 1 + 2 2 + L + n n  sau t = ∑ S j p j t j ∑S j pj .
100 100 100  100 100 100  j =1 j =1
n n
Dacă avem deja procentul mediu anual p, atunci scadenţa comună t = ∑ S j t j ∑S j poartă
j =1 j =1

numele de scadenţă medie.

Exemplul 10. Se împrumută sumele de bani: S1 = 4500 u.m., S 2 = 6200 u.m., S3 = 5500 u.m.,
cu acelaşi procent anual de dobândă p, pe duratele respective: t1 = 90 zile, t2 = 120 zile, t3 = 240
zile. Să se determine scadenţa medie.
Rezolvare. Scadenţa medie:
S t + S2 t 2 + S3 t3
t= 1 1 =
S1 + S 2 + S3
4500 ⋅ 90 + 6200 ⋅ 120 + 5500 ⋅ 240
= ≈ 152,4 zile.
4500 + 6200 + 5500
1.3. Echivalenţa prin valoarea actuală
Să presupunem, acum, că debitorul urmează să achite creditorului său sumele S1∗ , S 2∗ ,L, S n∗ ,
evaluate, respectiv, cu procentele anuale p1 , p2 ,L, pn la scadenţele respective t1 , t2 ,L, tn . Plăţile
S1∗ , S 2∗ ,L, S n∗ sunt datorii finale (datorii plus dobânzi), iar scadenţele t1 , t2 ,L, tn sunt măsurate faţă
de un acelaşi moment iniţial.

9
 În aceste condiţii, suma medie înlocuitoare S ∗ se va determina în baza echivalenţei
{( )} {( )}
S ∗j , p j , t j j =1 , n ~ S ∗ , p j , t j j =1 , n .
Aşadar, dacă ne punem scopul să înlocuim un sistem de împrumuturi (datorii), cu sumele
finale S1∗ , S 2∗ ,L, S n∗ , printr-un alt sistem, cu suma finală unică S ∗ , astfel încât ele conduc la aceeaşi
valoare actuală totală, atunci avem:
−1 −1
∗
n pj  n
 pj 
∑ S j 1 + t j  = S ⋅ ∑ 1 +
∗
t j  sau
100 
j =1  100  j =1 
−1 −1
 np  n
 p 
S = ∑ S 1 + j t j 
∗ ∗
j ∑ 1 + j t j  .
j =1  100  j =1  100 
Procentul mediu înlocuitor p se determină rezolvând ecuaţia de gradul n, faţă de necunoscuta
p:
−1 −1
n
 pj  n
∗ p 
∑ ∗
j S 1 + t j  = ∑ S j 1 + tj  .
j =1  100  j =1  100 
Scadenţă medie înlocuitoare t se determină rezolvând ecuaţia de gradul n, în raport cu
necunoscuta t :
−1 −1
∗
n pj  n
∗
pj 
∑ S j 1 + t j  = ∑ S j 1 + t  .
j =1  100  j =1  100 
Exemplul 11. Debitorul urmează să achite creditorului suma S1∗ = 12000 u.m. peste 30 zile,
evaluată cu procentul anual de dobândă p1 = 10% şi suma S 2∗ = 20000 u.m. peste 45 zile, evaluată
cu procentul anual p2 = 12% . Ambele plăţi sunt datorii finale (datorii plus dobânzi), iar scadenţele
sunt măsurate, faţă de un acelaşi moment iniţial.
Se cere de aflat suma medie înlocuitoare S ∗ , scadenţa medie t şi procentul mediu anual în
ipoteza echivalenţei, în regim de dobândă simplă, prin valori actuale a operaţiunilor financiare
considerate.
Rezolvare. Avem:
−1
∗
2 pj  12000 20000
∑ S j 1 + t j  =
30
+
45
= 31605, 3 u.m.;
j =1  100  1 + 0 ,1 ⋅ 1 + 0 ,12 ⋅
360 360
−1
2
 p  1 1
∑ 1 + j t j  =
j =1  100  30
+
45
= 1, 977 .
1 + 0 ,1 ⋅ 1 + 0 ,12 ⋅
360 360
31605 , 3
Suma medie S ∗ = = 15986 , 5 u.m.
1, 977
Pentru a afla scadenţa medie, rezolvăm ecuaţia
12000 20000
31605, 3 = + ; 31605, 3 ⋅ (1 + 0,1⋅ t )(1 + 0,12⋅ t ) =
1 + 0 ,1 ⋅ t 1 + 0,12 ⋅ t
= 12000 ⋅ (1 + 0 , 12 ⋅ t ) + 20000 ⋅ (1 + 0,1 ⋅ t ) .
Rezolvând această ecuaţie, obţinem scadenţa medie înlocuitoare t = 0 ,111 ani ≈ 40 zile.
Pentru a afla procentul mediu, rezolvăm ecuaţia 31605 , 3 = 12000 + 20000 a cărei
30 45
1+ i ⋅ 1+ i ⋅
360 360
soluţie este i ≈ 0 ,1142
şi, deci, procentul mediu anual de înlocuire este
p = 100 ⋅ i = 100 ⋅ 0 ,1142 = 11, 42 % .

10
 Dacă sistemul de împrumuturi (datorii), cu sumele finale S1∗ , S 2∗ ,L, S n∗ , se înlocuieşte printr-
o operaţiune unică de suma finală S ∗ , scadenţa t şi procentul anual p , prin echivalenţa, în regim de
dobândă simplă, prin valoarea actuală, atunci relaţia de echivalenţă are forma:
−1 −1
∗
n pj  ∗  p 
∑ S 
j  1 + t 
j = S ⋅  1 + t  .
j =1  100   100 
În acest caz, fiind date două dintre elementele înlocuitoare S ∗ , t şi p, putem, în mod unic,
determina pe al treilea element.
Exemplul 12. La data de 01.06, dintr-un anumit an, un debitor discută cu bancherul său, în
condiţiile de echivalenţă, în regim de dobândă simplă prin valoarea actuală, înlocuirea unei plăţi de
valoare finală S 1∗ = 6000 u.m., evaluată cu procentul anual de dobândă p1 = 8% , scadentă pe
30.06, în acelaşi an, şi a unei plăţi de valoare finală S∗2 = 10000 u.m., evaluată cu procentul
p2 = 12% , scadentă pe 15.07, în acelaşi an, printr-o plată unică de valoare finală S ∗ , care să fie
evaluată cu procentul unic p = 10% şi să fie scadentă pe 30.07, în acelaşi an.
Dacă banca acceptă această înlocuire, atunci care este suma unică înlocuitoare S ∗ ?
Rezolvare. Avem:
−1
 p  2 * pj 
∗
S = 1 + t ⋅ ∑Sj 1+  tj  =
 100  j=1  100 
 
 
 2  6000 10000
= 1 + 0 , 1 ⋅   +  = 16076 u.m.
 12   30 45 
 1 + 0 , 08 ⋅ 1 + 0 , 12 ⋅ 
 360 360 

1.4. Calcularea dobânzii la bonurile de casă, bonurile de trezorerie şi certificatele de

depozit
Bonurile de casă sunt titlurile de îndatorare pe termen scurt, emise de băncile sau societăţile
comerciale şi subsemnate de diverse unităţi economice sau bănci. Suma dobânzii se antecalculează,
astfel încât la cumpărare se achită valoarea nominală micşorată, cu suma dobânzii, iar la scadenţă se
restituie valoarea nominală. Scadenţa, în acest caz, de regulă, este până la 3 luni.
Bonurile sau biletele de trezorerie sunt titlurile de credit pe termen scurt emise de societăţile
comerciale. Scadenţa se stabileşte, de regulă, după un număr fix de săptămâni, care poate varia între
13, 26 sau 52 săptămâni. În anumite situaţii scadenţa poate fi extinsă până la 2 ani.
Certificatele de depozit sunt eliberate de bănci, în sume fixe, pentru primirea unor sume spre
fructificare din partea cetăţenilor sau a unor persoane juridice.
Dobânda simplă postcalculată. Suma dobânzii se calculează şi se plăteşte investitorului la
scadenţa creditului sau certificatelor de depozit. Prin urmare, valoarea de rambursare a creditului
sau a certificatelor de depozit va fi egală cu creditul acordat plus suma calculată a dobânzii.
Exemplul 13. Să se determine suma anuală a dobânzii, capitalul final, dacă se cunoaşte
valoarea nominală a titlului S0 = 75000 u.m., rata anuală (procentul anual) a dobânzii p = 16% ,
timpul ce se scurge până la scadenţă t = 45 zile.
Rezolvare. Avem: Dt = S0 ⋅ p ⋅ t = 75000 ⋅ 16 ⋅ 45 = 1500 u.m.;
100 ⋅ 360 36000
St = S0 + Dt = 75000 + 1500 = 76500 u.m.
Dobânda simplă antecalculată. Suma dobânzii se calculează şi se bonifică investitorului în
momentul procurării bonului de casă sau biletului de trezorerie, ceea ce înseamnă că preţul plătit în
momentul încheierii contractului (capitalul efectiv investit, S0 ) este egal cu valoarea nominală St a
bonului minus dobânda antecalculată. La scadenţă, investitorul primeşte valoarea nominală a
bonului care, în acest caz este capitalul final St .

11
 Exemplul 14. Cunoscând valoarea nominală a bonului St = 50000 u.m., rata anuală a
dobânzii p = 20% , timpul ce se scurge t = 90 zile, să se determine capitalul investit.
Rezolvare. Avem:
50000 ⋅ 20 ⋅ 90
S 0 = S t − D t = 50000 − =
100 ⋅ 360
 20 ⋅ 90 
= 50000 ⋅ 1 −  = 47500 u.m.
 100 ⋅ 360 
Rata efectivă a dobânzii. Randamentul unui plasament, cu dobândă simplă antecalculată, nu
este egal cu rata nominală a dobânzii. Investitorul utilizează un capital mai mic decât valoarea
nominală a bonului de casă procurat, în schimb beneficiază de o sumă a dobânzii calculată la
valoarea nominală. Prin urmare, rata efectivă pe a dobânzii este mai mare decât rata nominală
( pe > p ) .
p
Rata efectivă a dobânzii se determină din formula: pe = , deoarece
pt
1−
100 ⋅ 360
 pt 
St 1 −  pe ⋅ t = St ⋅ p ⋅ t .
 100 ⋅ 360 
Exemplul 15. Să se calculeze rata efectivă a dobânzii dacă se ştie valoarea nominală a titlului
St = 48000 u.m., rata nominală a dobânzii p = 15% , timpul ce se scurge până la scadenţa t = 200
zile.
Rezolvare. Capitalul efectiv investit
 pt   15 ⋅ 200 
S 0 = S t ⋅ 1 −  = 48000 ⋅ 1 −  = 44000 u.m.
 100 ⋅ 360   100 ⋅ 360 
S0 ⋅ pe ⋅ t S ⋅ p ⋅t
Dobânda Dt = = t .
100 ⋅ 360 100 ⋅ 360
44000 ⋅ p e ⋅ 200 48000 ⋅ 15 ⋅ 200 48000 ⋅ 15
Aşadar, avem: = sau p e = ≈ 16, 4% .
100 ⋅ 360 100 ⋅ 360 44000

1.5. Dobânda antecalculată echivalentă cu dobânda postcalculată

Exemplul 16. Două plasamente A şi B, egale ca valoare şi cu aceeaşi scadenţă, diferă doar
prin ratele de dobândă şi prin metoda de calculare (postcalcul sau anticalcul), se prezintă astfel:
- plasamentul A are rata dobânzii p = 19, 5% (postcalcul), scadenţa de 90 zile;
- plasamentul B are rata dobânzii p = 18, 5% (antecalcul), scadenţa de 90 zile.
Investitorul îşi pune următoarele întrebări:
1. Care este cel mai avantajos plasament?
2. Care trebuie să fie rata dobânzii antecalculată pentru ca plasamentul B să fie echivalent cu
plasamentul A ?
Rezolvare. Calculăm rata efectivă a plasamentului B cu dobânda antecalculată.
p 18, 5 18, 5
Avem: pe = = = = 19, 40% .
pt 18, 5 ⋅ 90 1 − 0, 04625
1− 1−
100 ⋅ 360 100 ⋅ 360
După cum se vede, plasamentul B comportă o rată efectivă mai mică decât rata nominală a
plasamentului A. Prin urmare, plasamentul A este mai avantajos.
Pentru a da răspuns la întrebarea a doua, calculăm rata dobânzii antecalculată pentru
plasamentul B, echivalentă cu rata nominală a plasamentului A, din condiţia:

12
 p 400 ⋅ p
19, 5 = = .
p ⋅ 90 400 − p
1−
100 ⋅ 360
7800
Avem: 19, 5 (400 − p ) = 400 p ; 7800 = 419, 5 p ; p = = 18, 6% .
419, 5
Prin urmare, rata dobânzii antecalculate la plasamentul B ar trebui să fie de 18,6% pentru ca
acest plasament să fie echivalent cu plasamentul A.

1.6. Calcularea sumei dobânzii la disponibilităţile depuse în conturile bancare sau pe

librete la casele de economii
Remuneraţia la depozitele bancare şi la casele de economii se calculează în funcţie de
numărul de chenzine (factorul timp).
Orice depunere reprezintă un credit acordat instituţiei financiare pentru care aceasta bonifică
dobânzi, iar orice retragere din cont semnifică, dimpotrivă, un împrumut acordat de instituţia
respectivă, pentru care se cuvine dobândă.
S ⋅ p ⋅ Nq
Dobânda se calculează din formula: D = 0 , unde N q – numărul de chenzine
100 ⋅ 24
(retribuţia primită pentru o jumătate de lună);
Numărul de chenzine se determină din formula: N q = 2 (13 − L ) − t , unde: L – luna depunerii
sau retragerii din cont de pe libret; t – coeficientul de timp. Pentru stabilirea numărului de chenzine
instituţiile financiare aplică următoarele reglamentări:
La depunere. Dacă ziua este între 1-15 ale lunii, atunci t = 1 , iar dacă ziua depunerii
este între 16-30 ale lunii, atunci t = 2 .
La retragere. Dacă ziua retragerii este între 1-15 ale lunii, atunci t = 0 , iar dacă ziua
retragerii este între 16-30 ale lunii, atunci t = 1 .
Exemplul 17. Pe data de 9 martie a fost depusă în cont pe libret de economii suma de 20000
u.m., cu rata dobânzii de 16%. Să se calculeze dobânda şi suma la sfârşitul anului.
Rezolvare. Avem: N q = 2 (13 − 3) − 1 = 19 ;
20000 ⋅ 16 ⋅ 19
D= = 2533, 33 u.m.;
100 ⋅ 24
S = 20000 + 2533, 33 = 22533, 33 u.m.
Sistemul de calculare a dobânzilor, utilizat de instituţiile financiare, la care factorul timp se
determină în funcţie de numărul chenzinelor, creează un oarecare avantaj bănesc instituţiilor
respective; comparativ cu calcularea dobânzilor, în funcţie de numărul de zile, la fiecare depunere
se bonifică un volum mai mic de dobândă, iar la fiecare retragere – un volum ceva mai mare de
dobândă.
În exemplul precedent, volumul dobânzii calculate, în funcţie de N q , este de 2533,33 u.m., în
timp ce, calculat după numărul de zile până la sfârşitul anului (numărul de zile de rămânere în sold),
volumul dobânzii ar fi fost:
20000 ⋅ 16 ⋅ 292
D= = 2595, 56 u.m.
100 ⋅ 360
Diferenţa ( 2595, 56 − 2533, 33 = 62, 23 u.m.) reprezintă echivalentul aşa-numitelor „zile-
valori”, folosite de bănci în relaţiile de credit şi decontări cu unităţile economice.
Exemplul 18. Să se calculeze volumul dobânzii la un cont deschis la bancă, în care s-au
efectuat următoarele operaţiuni:
12.II – Depunere 35000 u.m.
16.III – Depunere 15000 u.m.
21.IV – Retragere 17000 u.m.
08.V – Retragere 12000 u.m.

13
 Rata dobânzii este de 18%. Termenul pentru calcularea dobânzii se consideră sfârşitul anului.
Rezolvare. Calculăm numărul de chenzine ( N q ) pentru fiecare operaţiune financiară:
N q1 = 2 (13 − 2) − 1 = 21 ; N q 2 = 2 (13 − 3) − 2 = 18 ;
N q 3 = 2 (13 − 4 ) − 1 = 17 ; N q 4 = 2 (13 − 5) − 0 = 16 .
Pentru fiecare operaţiune financiară calculăm volumul dobânzii bonificate şi a celor
percepute:
35000 ⋅ 18 ⋅ 21
D1 = = 5512, 5 u.m. ;
100 ⋅ 24
15000 ⋅ 18 ⋅ 18
D2 = = 20 25 u.m. ;
100 ⋅ 24
17000 ⋅ 18 ⋅ 17
D3 = = 2167, 5 u.m. ;
100 ⋅ 24
12000 ⋅ 18 ⋅ 16
D4 = = 1440 u.m.
100 ⋅ 24
Suma totală a dobânzilor va fi:
D = D1 + D2 − D3 − D4 = 3930 u.m.
Dacă suma dobânzii s-ar fi calculat după numărul de zile, rezultatele ar fi fost următoarele:
35000 ⋅ 18 ⋅ 319
D1 = = 5582, 5 u.m. ;
100 ⋅ 360
15000 ⋅ 18 ⋅ 285
D2 = = 2137, 5 u.m. ;
100 ⋅ 360
17000 ⋅ 18 ⋅ 250
D3 = = 212 5 u.m. ;
100 ⋅ 360
12000 ⋅ 18 ⋅ 233
D4 = = 1398 u.m.
100 ⋅ 360
Suma totală a dobânzilor ar fi fost:
D = D1 + D2 − D3 − D4 = 4197 u.m.
Diferenţele de dobândă în favoarea băncii se prezintă astfel:

Dobânda în funcţie de Dobânda în funcţie de

Suma Diferenţa favorabilă
Operaţiuni financiare Nq numărul
(u.m.) pentru bancă
de zile
Depunere 35000 5512,5 5582,5 +70,0
Depunere 15000 2025,0 2137,5 +112,5
Retragere 17000 2167,5 2125,0 +42,5
Retragere 12000 1440,0 1398,0 +42,0
3930,0 4197,0 +267,0

1.7. Calcularea sumei dobânzii la operaţiunile de încasare şi plăţile în contul curent

Calcularea dobânzilor este o operaţiune periodică, anuală, trimestrială sau la alte termene
stabilite în prealabil cu banca, în baza formulei dobânzii simple, adoptată pentru punerea pe
calculator a acestor operaţiuni financiare.
La contul curent sumele sau soldurile produc dobânzi debitoare sau creditoare, după natura
soldurilor, pornind de la o anumită dată numită „zi-valoare” şi care corespunde înscrierii operaţiunii
de cont de către bancă. Termenul până la care se calculează dobânzile (sau data închiderii contului
curent) se numeşte epocă.
Pot fi utilizate metode de calculare a dobânzilor: metoda curentă, metoda indirectă şi metoda
hamburgheză sau în scară. De fiecare dată pentru calculul dobânzii se foloseşte formula:

14
 n n
p p
D= ⋅ ∑ Ni = ⋅ ∑ S i ti ,
100 ⋅ 360 i =1 100 ⋅ 360 i =1
unde: N i = Si ⋅ ti – numere debitoare sau creditoare, iar Si – sume debitoare sau creditoare şi t i –
numărul de zile până la operaţiunea următoare sau până la epocă.
Metoda directă cu dobânzi reciproce se caracterizează prin faptul că rata dobânzii este aceeaşi
atât pentru numerele debitoare, cât şi pentru cele creditoare, precum şi prin faptul că numerele se obţin
înmulţind sumele debitoare şi cele creditoare cu numărul de zile de la înregistrarea operaţiunilor de cont,
până la epocă. După aceea, se totalizează numerele debitoare şi, separat, numele creditoare, se face
diferenţa dintre ele, obţinându-se soldul numerelor care poate fi debitor sau creditor. Se înmulţeşte
p
soldul numerelor cu şi ca rezultat se obţine volumul dobânzii cu care se caracterizează soldul
100 ⋅ 360
contului curent.
Exemplul 19. Să se calculeze suma dobânzii la contul curent, după metoda directă, cu
dobânda reciprocă de 20% şi să se stabilească soldul contului curent (ct. crt.) la epocă, pe baza
extrasului de cont alăturat.
Debit ct. crt.(epoca 15.IX) Credit
30.VI 22000 20.VI 25000
16.VII 40000 03.VII 35000
29.VII 15000 18.VII 15000
21.VIII 18000 29.VII 30000
02.IX 90000 17.VIII 40000
24.VIII 18000
30.VIII 20000
Total debit 185000 Total credit 183000

Calculăm numerele debitoare şi creditoare:

22 000 · 75 = 1 650 000 25 000 · 85 = 2 125 000
40 000 · 59 = 2 360 000 35 000 · 72 = 2 520 000
15 000 · 46 = 690 000 15 000 · 57 = 855 000
18 000 · 24 = 432 000 30 000 · 46 = 1 380 000
90 000 · 13 = 1 170 000 40 000 · 28 = 1 120 000
18 000 · 21 = 378 000
20 000 · 15 = 300 000
____________________________________________________________________

∑S t i i = 6 302 000 ∑S t i i = 8 678 000

Suma dobânzii va fi:
n
p 20
D= ⋅ ∑ Si t i = ⋅ (8678000 − 6302000) = 1320 u.m. (Credit).
36000 i =1 36000
Acum, putem stabili soldul contului curent la epocă (corectarea soldului contului curent cu
suma dobânzii):
Sold ct. crt. = 185 000 – 183 000 = 2 000 u.m. (Debit).
Sold ct. crt. la epocă = 2 000 – 1 320 = 680 u.m. (Debit).
Metoda directă cu dobânzi diferite. Procedeul de calcul este asemănător cu cel utilizat la
metoda directă cu dobânzi reciproce. Caracteristic este faptul că nu se mai stabileşte soldul
numerelor, ci se aplică rate diferite de dobândă separat pentru numerele debitoare şi separat pentru
cele creditoare. În final, se obţine suma dobânzii cuvenite numerelor debitoare şi suma cuvenită
numerelor creditoare, se face diferenţa dintre ele, obţinându-se soldul dobânzilor care poate fi
debitor sau creditor.
Exemplul 20. Să se calculeze suma dobânzii la contul curent, după metoda directă, cu dobânzi
diferite: pD = 19, 5% , pC = 22, 4% şi să se stabilească soldul contului curent la epocă, pe baza
extrasului de cont alăturat.

15
 Debit ct. crt.(epoca 25.IX) Credit
10. IV 12500 05.IV 35000
25. IV 14000 18.IV 15000
27. IV 20500 22.V 35000
17. V 25000 30.V 26000
01. VI 34000 17.VI 30000
08. VI 19000 29.VI 40000
Total debit 125000 Total credit 181000

Calculăm numerele debitoare şi creditoare:

12 500 · 135 = 1 687 500 35 000 · 140 = 4 900 000
14 000 · 121 = 1 694 000 15 000 · 127 = 1 905 000
20 500 · 118 = 2 419 000 35 000 · 93 = 3 255 000
25 000 · 98 = 2 450 000 26 000 · 85 = 2 210 000
34 000 · 84 = 2 856 000 30 000 · 68 = 2 040 000
19 000 · 77 = 1 463 000 40 000 · 56 = 2 240 000
______________________________________________
∑ Siti = 12 569 500 ∑ Siti = 16 550 000
Calculăm suma dobânzii:
19, 5
D = 12569500 ⋅ = 6808, 5 u.m. (Debit).
36000
22, 4
D = 16550000 ⋅ = 10297, 8 u.m. (Credit).
36000
Soldul dobânzilor este 10297, 8 − 6808 , 5 = 3489, 3 u.m. (Credit).
Acum, putem stabili soldul contului curent la epocă:
Sold ct. crt. = 181 000 – 125 000 = 56 000 u.m. (Credit)
Sold ct. crt. la epocă = 56 000 + 3489,3 = 59489,3 u.m. (Credit).
Metoda hamburgheză sau în scară. Particular este faptul că operaţiunile din extrasul de cont
se ordonează cronologic, ceea ce ne permite să determinăm soldul după fiecare operaţiune. Un sold
oarecare generează dobânzi de la data operaţiunii următoare. Din cele spuse mai sus, rezultă că
numerele se calculează înmulţind soldul cu numărul de zile de la o operaţiune la alta (şi nu până la
epocă, cum se procedează în cazul metodei directe). Metoda hamburgheză permite aplicarea unor
rate de dobânzi diferite (pentru solduri debitoare şi creditoare) şi variabile de la o etapă la alta.
Exemplul 21. Să se calculeze suma dobânzii la contul curent, după metoda hamburgheză, cu
dobânda de 18% şi să se stabilească soldul contului curent la epocă, în baza extrasului de cont
alăturat.

Debit ct. crt.(epoca 15.IX) Credit

10.V 50000 15.V 20000
30.V 10000 17.V 24000
14.VI 36000 02.VI 14000
28.VI 4000 18.VI 40000
15.VII 16000 02.VII 18000
04.VIII 6000 04.VIII 12000
12.IX 28000 17.VIII 8000
06.IX 10000
Total debit 150000 Total credit 146000

Calcularea soldurilor şi a numerelor:

16
 Nr. Natura
Data-valoare Debit (D) Credit (C) Soldul (S) Zile Numerele (Ni)
crt. soldului
1. 10.V 50000 - 50000 D 5 250000
2. 15.V - 20000 30000 D 2 60000
3. 17.V - 24000 6000 D 13 78000
4. 30.V 10000 - 16000 D 2 32000
5. 02.VI - 14000 2000 D 12 24000
6. 14.VI 36000 - 38000 D 4 152000
7. 18.VI - 40000 2000 C 10 20000
8. 28.VI 4000 - 2000 D 4 8000
9. 02.VII - 18000 16000 C 13 208000
10. 15.VII 16000 - - - - -
11. 04.VIII 6000 12000 6000 C 13 78000
12. 17.VIII - 8000 14000 C 19 266000
13. 06.IX - 10000 24000 C 6 144000
14. 12.IX 28000 - 4000 D 4 16000
150000 146000 4000 D - 96000(C)

Calcularea sumei dobânzii:

18
D= ⋅ 96000 = 48 u.m. (Credit).
36000
Stabilirea soldului contului curent la epocă:
4000 − 48 = 3952 u.m. (Debit).

1.8. Calcularea dobânzii la creditele de scont

Scontarea reprezintă o operaţiune financiară prin care o bancă comercială cumpără o cambie sau
un bilet la ordin de la beneficiarul ei înainte ca aceasta să ajungă la scadenţă.
Aşadar, beneficiarul unei cambii sau emitentul unui bilet la ordin pot prezenta efectele comerciale
respective unei bănci comerciale spre scontare, primind imediat, în schimb, contravaloarea lor mai puţin
cu taxa de scont.
Scontul este, de fapt, un credit pe termen scurt (credit de mobilizare) acordat de bancă
prezentatorilor de efecte comerciale spre scontare. Scontul poate fi: comercial şi raţional.
Scontul comercial (Sc) reprezintă costul operaţiunii de scontare, adică suma dobânzii la creditele
de scont, suportată de prezentatorul efectului comercial. Scontul comercial, practic, reprezintă o
dobândă simplă antecalculată.
Exemplul 22. Să se calculeze scontul comercial (Sc) şi valoarea actuală a efectului (Va),
cunoscând:
- Valoarea nominală a efectului scontat Vn = 250000 u.m.;
- Scadenţa efectului comercial t = 90 zile;
- Taxa nominală a scontului Tx = 18% .
Rezolvare. Avem:
V ⋅ T ⋅ t 250000 ⋅ 18 ⋅ 90
Sc = n x = = 11250 u.m.;
100 ⋅ 360 36000
 Tx ⋅ t   18 ⋅ 90 
Va = Vn ⋅ 1 −  = 250000 ⋅ 1 −  = 238750 u.m.
 100 ⋅ 360   36000 
Scontul raţional (Sr) reprezintă diferenţa dintre valoarea tratei în ziua prezentării la scontare şi
valoarea sa la scadenţă. Scontul raţional este mai mic decât scontul comercial, deoarece se calculează
asupra valorii actuale a tratei şi nu asupra valorii nominale.
Exemplul 23. Să se determine scontul raţional în baza datelor iniţiale din exemplul 22.
Rezolvare. Avem:
Vn 250000
S r = Vn − = 250000 − = 10765, 6 u.m.
Tx ⋅ t 18 ⋅ 90
1+ 1+
100 ⋅ 360 36000

17
 Taxa (rata) efectivă a scontului ( Tx e ). Deoarece creditul de scont este un credit pe termen scurt,
cu dobândă antecalculată şi reţinută de bancă în momentul scontării, rezultă că creditul efectiv, obţinut
de prezentatorul tratei la scontare, este inferior valorii nominale a acesteia şi, prin urmare, taxa efectivă a
scontului ( Tx e ) este mai mare decât taxa nominală.
Pentru a determina taxa efectivă a scontului se utilizează aceeaşi formulă ca şi în cazul ratei
efective a dobânzii (pe ).
Tx S ⋅ 36000
Avem: Tx e = = c .
Tx ⋅ t V ⋅ t
1− a
100 ⋅ 360
Exemplul 24. Să se determine scontul comercial (Sc), scontul raţional (Sr) şi taxa efectivă a
scontului ( Tx e ), cunoscând:
- Valoarea nominală a tratei scontate Vn = 150000 u.m.;
- Taxa nominală a scontului Tx = 16,5%;
- Scadenţa tratei t = 60 zile.
Rezolvare. Avem:
V ⋅ T ⋅ t 150000 ⋅ 16,5 ⋅ 60
Sc = n x = = 4125 u.m.;
100 ⋅ 360 36000
Va = Vn − Sc = 150000 − 4125 = 145875 u.m.;
 
Vn  1 
S r = Vn − = 150000 1 −  = 4014, 6 u.m.
Tx ⋅ t  16,5 ⋅ 60 
1+  1+ 
100 ⋅ 360  36000 
Tx 16, 5
Tx e = = = 16, 97% .
Tx ⋅ t 16, 5 ⋅ 60
1− 1−
100 ⋅ 360 36000
Dobânda reală. Rata nominală a dobânzii este cea înscrisă în contractul de credit şi depinde de
factorii variaţi, precum: cererea şi oferta de capital de împrumut, de dobândă şi imobilizare, de gradul de
eficienţă a valorificării capitalului etc.
În condiţii de instabilitate economică, adică în cazul când au loc procese inflaţioniste, creditorul
îşi pune problema recuperării capitalului împrumutat şi obţinerii remuneraţiei de o manieră care să-i
asigure cel puţin aceeaşi putere de cumpărare existentă în momentul acordării împrumutului.
În acest context, apare indicatorul „dobânda reală”, care exprimă gradul de apărare a intereselor
creditorului şi care se stabileşte, în funcţie de evoluţia ratei nominale a dobânzii şi a ratei inflaţiei.
Rata dobânzii reale se calculează din formula:
p
pr 1 + 100
= − 1 , unde: p – rata nominală a dobânzii;
100 1 + I
100
I – rata inflaţiei; pr – rata dobânzii reale. Dobânda reală poate fi: real pozitivă ( p > I ) sau real negativă
( p < I ).
Exemplul 25. Să se stabilească rata dobânzii reale ( pr ), pentru perioada [t ; t + 5] , cunoscând
evoluţia ratei nominale a dobânzii şi a ratei inflaţiei:

t t+1 t+2 t+3 t+4 t+5

p 18,5 20,4 22,6 24,2 25,6 26,8
I 3,2 6,8 4,8 6,3 8,4 5,4

Rezolvare. Pentru perioada t , avem:

18
 pr 1 + 0,185
= − 1 = 0,148; p r = 14,8%.
100 1 + 0,032
Pentru celelalte perioade: pr = 12,7%; pr = 17%;
pr = 16,8%; pr = 15,9%; pr = 20,3%.
Dobânda simplă. Problemele rezolvate
1. Să se afle dobânda şi valoarea finală a unui împrumut de 4500 u.m., cu procentul anual 20%, pe
timp de 180 zile şi, respectiv, 270 zile.
20 4500 ⋅180
Rezolvare. Avem: Dobânda D1 = ⋅ = 450 u.m. şi valoarea finală
100 360
20 4500 ⋅ 270
S1 = 4500 + 450 = 4950 u.m., respectiv, D2 = ⋅ = 675 u.m. şi S 2 = 4500 + 675 = 5175
100 360
u.m.
2. Se consideră un împrumut cu valoarea finală de 13000 u.m., cu procentul anual de dobândă
12%, scadent peste 180 zile. Să se determine valoarea iniţială şi respectiv dobânda.
Rezolvare.
St 13000
Avem: S0 = = = 12264 ,15 u.m. şi, res-pectiv, dobânda
p 12 180
1+ ⋅t 1 + ⋅
100 100 360
Dt = St − S0 = 13000 − 12264,15 = 735, 85 u.m.
3. Să se determine procentul trimestrial de dobândă echivalent cu procentul anual de 18%, în
cazul operaţiei financiare de dobândă simplă. Să se calculeze apoi factorii de fructificare şi de
actualizare, corespunzător, celor două procente de dobândă echivalente.
i ⋅ t 0,18 ⋅1
Rezolvare. Deoarece ik ⋅ tk = i ⋅ t , avem: i 4 = = = = 0 , 045 . Dar, atunci procentul
t4 4
trimestrial echivalent cu cel anual este p4 = 4 , 5% . Factorul de fructificare u = 1 + i =
p 18
= 1+ = 1+ = 1,18 şi, respectiv, u 4 = 1 + i 4 = = 1 + 0 , 045 = 1, 045 . Factorul de actualizare
100 100
1
v= =
1+ i
1 1
= = = 0 , 847 şi, respectiv, v4 = 1 = 1 = 0 , 957 .
1+ 0,18 1,18 u4 1, 045
4. Să se determine, în condiţii de echivalenţă, în raport cu dobânda, suma medie, procentul mediu,
scadenţa comună şi scadenţa medie, în cazul următoarelor împrumuturi care se depun spre fructificare:
30000 u.m., cu procentul anual 12%, pe timp de 180 zile;
40000 u.m., cu procentul anual 15%, pe timp de 250 zile;
20000 u.m., cu procentul anual 20%, pe timp de 200 zile.
Rezolvare. Avem: Volumul mediu al sumelor
30000 ⋅ 12 ⋅ 180 + 40000 ⋅ 15 ⋅ 250 + 20000 ⋅ 20 ⋅ 200
S= =
12 ⋅ 180 + 15 ⋅ 250 + 20 ⋅ 200 Procentul mediu de dobândă:
= 29747 , 73 u.m.
30000 ⋅ 12 ⋅ 180 + 40000 ⋅ 15 ⋅ 250 + 20000 ⋅ 20 ⋅ 200
p= = 15 , 2% .
30000 ⋅ 180 + 40000 ⋅ 250 + 20000 ⋅ 200
Scadenţa comună:
30000 ⋅ 12 ⋅ 180 + 40000 ⋅ 15 ⋅ 250 + 20000 ⋅ 20 ⋅ 200
t= = 217 zile.
30000 ⋅ 12 + 40000 ⋅ 15 + 20000 ⋅ 20
Scadenţa medie:

19
 30000 ⋅ 180 + 40000 ⋅ 250 + 20000 ⋅ 200
t= = 216 zile.
30000 + 40000 + 20000
5. Ce sumă a fost plasată, cu dobândă simplă pe data 15 martie, cu procentul anual de dobândă de
7%, pentru a putea dispune la 15 august acelaşi an de suma 18000 u.m. ?
Rezolvare. Avem:
St 18000 18000
S0 = = = = 17493 u.m.
p t360 7 150 1 + 0 , 029
1+ ⋅ 1+ ⋅
100 360 100 360
6. Cu ce procent anual trebuie plasată suma de 15000 u.m., timp de 6 luni, cu dobândă simplă,
pentru a putea dispune de suma de 16500 u.m.?
Rezolvare. Avem:
D ⋅100 ⋅ 12 (S t − S 0 ) ⋅ 100 ⋅ 12 (16500 − 15000) ⋅ 100 ⋅ 12
p= t = = =
S 0 ⋅ t 12 S 0 ⋅ t 12 15000 ⋅ 6
1500 ⋅ 100 ⋅ 12
= = 20%.
15000 ⋅ 6
Dobânda simplă. Problemele propuse
1. Să se calculeze dobânda şi valoarea finală a unui împrumut de 15000 u.m., cu procentul anual
de 12%, pe timp de 250 zile.
Răspuns: Dt = 1250 u.m.; St = 16250 u.m.
2. Să se afle suma şi dobânda unui împrumut, pe timp de 200 zile, cu procentul anual de dobânda
de 22%, dacă suma finală este 42000 u.m.
Răspuns: S0 = 37426 u.m.; Dt = 4574 u.m.
3. Pe ce durată de timp ar trebui plasată, în regim de dobândă simplă, suma de 4000 u.m., cu
procentul anual de 10%, pentru a avea o dobândă de 200 u.m.?
Răspuns: t = 0 , 5 ani.
4. Ce sumă a fost plasată, în regim de dobândă simplă, pe data de 15 aprilie, cu procentul anual de
16%, pentru a putea dispune la 20 iunie acelaşi an de suma de 30000 u.m.?
Răspuns: S0 = 28772 , 4 u.m.
5. Să se determine scadenţa sumei de 15000 u.m., care produce o dobândă egală cu suma
dobânzilor produse de:
16000 u.m., pe timp de 100 zile;
5000 u.m., pe timp de 142 zile;
34000 u.m., pe timp de 50 zile;
12500 u.m., pe timp de 80 zile.
Răspuns: t = 334 zile.
6. Să se determine scadenţa medie a unei sume care produce o dobândă egală cu suma dobânzilor
produse de:
1000 u.m., pe timp de 80 zile;
1200 u.m., pe timp de 100 zile;
1400 u.m., pe timp de 120 zile;
1600 u.m., pe timp de 160 zile.
Răspuns: t = 120 zile.
7. Să se determine, în condiţii de echivalenţă, în raport cu dobânda, suma medie, procentul anual
mediu, scadenţa comună şi scadenţa medie pentru următoarele împrumuturi:
30000 u.m., cu procentul anual 12%, pe timp de 60 zile;
45000 u.m., cu procentul anual 6%, pe timp de 72 zile;
60000 u.m., cu procentul anual 9%, pe timp de 120 zile.
Răspuns: S = 47419 , 35 u.m.; p = 8 , 65% ; tcom = 90 , 46 zile; tmed = 90 , 7 zile.

20
 8. Începând cu data de 1 ianuarie, o persoană plasează la fiecare început de lună câte 1200 u.m.,
cu un procent anual de dobândă de 14%, iar la 31 decembrie îşi retrage banii depuşi.
Să se determine dobânda simplă totală aferentă acestei operaţiuni financiare.
Răspuns: D = 1092 u.m.
9. Diferenţa dintre două capitaluri este de 9000 u.m. Cel mai mare capitol a fost plasat pe 7 luni,
cu procentul anual de dobândă 8%, iar al doilea – pe 5 luni, cu procentul anual de dobândă 6%,
conducând la o dobândă simplă totală în valoare de 1200 u.m. Care sunt cele două capitaluri?
Răspuns: S01 = 19883,72 u.m.; S02 = 10883,72 u.m.
10. Două capitaluri a căror sumă este de 80000 u.m. sunt plasate cu dobândă simplă astfel: primul
capital – 60 de zile cu 4%, iar al doilea – 80 de zile cu 6%. Dobânda primului capital este dublă dobânzii
celui de al doilea.
Să se determine cele două capitaluri şi dobânzile lor respective.
Răspuns: S01 = 64000 u.m.; S02 = 16000 u. m.;
D1 = 426,7 u.m.; D2 = 213,33 u.m.

21
 CAPITOLUL II. Costul creditului pe termen lung.
Dobânda compusă

Întreprinderile au nevoie de împrumuturi pe termen lung pentru a acoperi nevoile durabile

legate de dezvoltări, modernizări, de la care se scontează o rentabilitate înaltă, pe viitor.
Costul capitalului împrumutat poate fi acceptat de către întreprindere numai în măsura în care
rentabilitatea proiectelor sale, finanţate prin credit, este înaltă (acoperitoare). Pentru un credit
bancar pe termen lung sau mijlociu, costul se reduce la plata dobânzilor, la nivelul ratei dobânzii
stabilite prin contract. Prin contract pot fi stabilite diferite acorduri: pentru un număr de ani,
debitorul nu va rambursa creditul, procesul de rambursare poate începe numai după un număr de ani
de la obţinerea creditului etc.
În aceste condiţii (perioade îndelungate de creditare), apare necesitatea calculării dobânzii
compuse, ceea ce presupune că la sfârşitul fiecărui an suma dobânzilor neplătite se adaugă la
capitalul împrumutat, generând ea însăşi dobândă. Se spune că o sumă de bani este plătită cu
dobândă compusă dacă, la sfârşitul primei perioade, dobânda simplă a acestei perioade se adaugă la
suma împrumutată pentru a produce, la rândul ei, dobândă în perioada următoare ş.a.m.d.
Aşadar, dacă perioada de timp pe care este împrumutată suma depăşeşte perioada de timp la
care se referă procentul de dobândă, atunci avem de afacere cu operaţiuni financiare de dobândă
compusă. În operaţiunile financiare pe termen lung, unitatea de timp cel mai des folosită este anul
(uneori, semestrul sau trimestrul).

2.1. Formula de fructificare în regim de dobândă compusă

Să presupunem că suma iniţială S0 este depusă (împrumutată) pe o perioadă de t ani, unde t –
număr natural. Aplicând conceptul de dobândă compusă, avem:
p
S1 = S0 + i ⋅ S0 ⋅ 1 = S0 ⋅ (1 + i ) , unde i = – dobânda unitară, corespunzătoare unei perioade,
100
iar p – procentul de dobândă;
S 2 = S1 + i ⋅ S1 ⋅ 1 = S1 ⋅ (1 + i ) = S0 ⋅ (1 + i )⋅ (1 + i ) = S0 ⋅ (1 + i ) ;
2

S3 = S 2 + i ⋅ S 2 ⋅ 1 = S 2 ⋅ (1 + i ) = S 0 ⋅ (1 + i ) ⋅ (1 + i ) = S0 ⋅ (1 + i ) ;
2 3

................................................................................................................
St −1 = St − 2 + i ⋅ St − 2 ⋅ 1 = St − 2 ⋅ (1 + i ) = S0 ⋅ (1 + i ) ⋅ (1 + i ) = S0 ⋅ (1 + i )
t −2 t −1
;
St = St −1 + i ⋅ St −1 ⋅ 1 = St −1 ⋅ (1 + i ) = S0 ⋅ (1 + i ) ⋅ (1 + i ) = S0 ⋅ (1 + i ) .
t −1 t

Aşadar, am obţinut că suma finală (capitalul valorificat) St = S0 ⋅ (1 + i ) = S0 ⋅ u t , unde

t

p
u = 1+ i = 1+ este factorul de fructificare. În tabelele financiare speciale se poate găsi valorile
100
calculate ale lui u t pentru diferite procente anuale de dobândă. Deoarece St = S0 + Dt , avem pentru
dobânda compusă Dt = St − S0 = S0 ⋅ u t − S0 = S0 ⋅ u t − 1 . ( )
Valoarea iniţială S0 a împrumutului se exprimă prin valoarea finală St astfel
St 1
S0 = = St ⋅ v t , unde v = este factorul de actualizare. Valorile lui v t pot fi, de asemenea,
(1 + i )t
1+ i
găsite în tabelele financiare speciale.
Exemplul 1. Se depune spre fructificare suma de 25000 u.m., pe timp de 5 ani, cu procentul
anual de dobândă de 12%. Să se determine suma finală (capitalul valorificat) şi dobânda compusă.
p
Rezolvare. Avem: S0 = 25000 u.m.; t = 5 ani; p = 12%; i = = 0 ,12 ;
100
u = 1 + i = 1,12 , u 5 = 1,125 = 1, 7623 . Dar atunci suma finală este

22
S 5 = S 0 ⋅ u 5 = 25000 ⋅ 1, 7623 = 44058 u.m., iar dobânda compusă este D5 = S5 − S0 = 44058 −
− 25000 = 19058 u.m.
Să presupunem, acuma, că anul este împărţit în k subperioade şi fie i dobânda unitară anuală,
iar i k – dobânda unitară corespunzătoare subperioadei. Dobânzile unitare i şi i k sunt echivalente
dacă pentru aceeaşi sumă iniţială S0 , pe acelaşi interval de timp t, conduc la aceeaşi sumă finală St
şi, deci, la aceeaşi dobânda compusă Dt . Deoarece t ani conţin t ⋅ k subperioade, avem:
St = S0 ⋅ (1 + ik ) = S0 ⋅ (1 + i ) , adică (1 + ik ) = 1 + i sau 1 + ik = k 1 + i ;
tk t k
ik = k 1 + i − 1 . Dobânzilor
unitare echivalente i şi ik le corespund procentele echivalente p (anual) şi pk (al subperioadei).
Exemplul 2. Să se determine procentul trimestrial echivalent cu procentul anual de dobândă de
16%, în cazul operaţiei financiare de dobândă compusă.
Rezolvare. Avem:
p 16
k = 4; p = 16%; i = = = 0 ,16 ;
100 100
i4 = 4 1 + 0,16 − 1 = 4 1,16 − 1 = 1,0378 − 1 = 0,0378 . Astfel, procentul trimestrial echivalent cu
cel anual este p4 = 3,78% .
Observăm că dobânzile unitare echivalente i şi ik nu sunt proporţionale ca în cazul dobânzii
simple. Suma finală, calculată cu procentul proporţional, va fi, totdeauna, mai mare ca suma finală
calculată cu procentul echivalent.
În baza noţiunii de procente echivalente, putem extinde formula de fructificare, în regim de
dobânda compusă, în cazul când perioada de timp t este un număr fracţionar.
h
Fie t = n + . Timp de n ani suma iniţială plasată S0 devine: S n = S 0 ⋅ (1 + i ) . Pe o fracţiune a
n

k
anului, o unitate monetară devine 1 + ik , iar pe h fracţiuni vom avea: (1 + ik ) . Din cele spuse mai
h

sus rezultă că
h

= Sn ⋅ (1 + i k ) = S0 ⋅ (1 + i ) ⋅ (1 + i k ) = S0 ⋅ (1 + i ) ⋅  (1 + i )k  =
1
h n h n
St = S h
n+
k  
h h
= S0 ⋅ (1 + i ) ⋅ (1 + i )k = S0 ⋅ (1 + i ) = S0 ⋅ (1 + i ) .
n n+ t
k

Aşadar, am obţinut că formula de bază a operaţiunilor financiare de dobândă compusă

St = S0 ⋅ (1 + i ) se aplică şi în cazul când perioada de timp t este un număr fracţionar. Această soluţie
t

se numeşte comercială. Formula de fructificare, în regim de dobândă compusă, poate fi aplicată şi în

n  h
varianta St = S0 (1 + i ) ⋅ 1 + i ⋅  , ceea ce înseamnă că pentru partea întreagă a anilor se utilizează
 k
formula dobânzii compuse şi apoi formula dobânzii simple pentru partea fracţionară. Această
soluţie se numeşte raţională.
Exemplul 3. Să se determine, folosind soluţia raţională şi soluţia comercială, valoare finală
(capitalul valorificat) a sumei de 18000 u.m., plasată timp de 2 ani şi 3 luni, cu procentul anual de
dobândă de 15%.
Rezolvare. Avem:
2  3
S 3 = 18000 (1 + 0,15) ⋅ 1 + 0,15 ⋅  = 18000 ⋅ (1,15) ⋅ 1,0375 = = 24697,69 u.m.;
2
2+
12  12 
= 18000 (1,15) ⋅ (1 + 0,15)
2 3 / 12
S 3 = 18000 ⋅1,3225 ⋅ 4 1,15 =
2+
12

= 24561,46 u.m.

23
 Observăm că valoarea finală St , folosind soluţia comercială, este mai mică decât valoarea
finală, folosind soluţia raţională, deoarece dacă t < 1 an, atunci dobânda simplă este mai mare decât
dobânda compusă.
Problemele privind echivalenţa sistemelor de împrumuturi pot fi formulate şi în cazul
operaţiunilor financiare de dobândă compusă. Pot fi şi aici examinate cazurile particulare de
echivalenţă a sistemelor de împrumuturi, când se cere de determinat suma medie înlocuitoare a
sumelor plasate, procentul mediu, scadenţa comună şi scadenţa medie.
Două operaţiuni financiare de plasare (de depunere) a sumei S0 , pe durata t, prima, în regim de
dobândă simplă, cu procentul anual p1 şi cea de a doua, în regim de dobândă compusă, cu procentul
p2 , vor fi echivalente dacă determină aceeaşi dobândă şi, deci, are loc:
p  p2 
t

S0 ⋅ 1 ⋅ t = S0 ⋅ 1 +  − 1 sau
100  100  
t t
p1t  p  pt  p 
= 1 + 2  − 1 ; 1 + 1 = 1 + 2  ;
100  100  100  100 
p p p2 p
1+ 2 = t 1+ 1 ⋅t ; = t 1+ 1 ⋅ t −1.
100 100 100 100
După cum se vede, pentru t > 1 , avem p1 > p2 , ceea ce ne arată că pentru a realiza aceeaşi
dobândă Dt , prin plasarea sumei iniţiale S0 , pe durata de timp t, procentul anual, în regim de
dobândă simplă, este mai mare decât cel de dobândă compusă.
Exemplul 4. Suma iniţială S0 = 26000 u.m. se plasează pe timp de 2 ani şi conduce la o
dobândă D = 5200 u.m. Cu ce procent anual s-a făcut plasamentul?
Rezolvare. Dacă plasamentul s-a făcut, în regim de dobândă simplă, atunci
p
26000 ⋅ 1 ⋅ 2 = 5200 sau p1 = 10% , iar dacă plasamentul s-a făcut, în regim de dobândă
100
2
 p2 
compusă, atunci 26000 + 5200 = 26000 ⋅ 1 + 
 100 
2
 p 
sau 31200 = 26000 ⋅ 1 + 2  ;
 100 
2
 p  p p
1 + 2  = 1, 2 ; 1 + 2 = 1, 2 ; 1 + 2 = 1,09545;
 100  100 100
p2
= 0 , 09545 şi ca urmare, p2 ≈ 9 , 54%.
100
Exemplul 5. Suma iniţială S0 este plasată cu procentul anual de dobândă de 18%, în regim de
dobândă compusă, pe durata de 4 ani. Pe ce durată de timp trebuie efectuat plasamentul, în regim de
dobândă simplă, cu acelaşi procent anual, pentru a obţine aceeaşi dobândă?
Rezolvare. Avem:
S 0 ⋅ (1 + 0 ,18) − S 0 = S0 ⋅ 0 ,18 ⋅ t ; (1,18) − 1 = 0 ,18 ⋅ t ;
4 4

0,9388 = 0,18t; t = 5,22 ani.

2.2. Modalităţile echivalente de plată a dobânzilor

Fie S0 – suma iniţială plasată, sub formă de credit pe durata t, cu procentul anual de dobândă p.
Se spune că operaţiunea financiară de plasament este cu dobândă precalculată (anticipată), dacă
dobânda se reţine la începutul duratei operaţiunii din capitalul împrumutat S0 , cu condiţia că
Dt < S0 . La fel, se spune că operaţiunea financiară de plasament are loc cu dobândă postcalculată

24
(posticipată), dacă dobânda se plăteşte la sfârşitul duratei operaţiunii împreună cu capitalul
împrumutat S0 .
Aşadar, în cazul dobânzii anticipate se împrumută în realitate suma S0 − Dt şi se rambursează
suma S0 , iar în cazul dobânzii posticipate se împrumută suma S0 şi se rambursează suma S0 + Dt .
Se spune că procentele anuale p1 de precalculare şi, respectiv, p2 de postcalculare a dobânzilor
 p 
sunt echivalente dacă: (S0 − Dt ) ⋅ 1 + 2 ⋅ t  = S0 , în regim de dobândă simplă sau
 100 
t

(S0 − Dt ) ⋅ 1 + p2  = S0 , în regim de dobândă compusă.

 100 
Relaţiile de mai sus pot fi scrise şi aşa:
 p   p    p1 
t
  p2 
t

1 − 1 ⋅ t  ⋅ 1 + 2 ⋅ t  = 1 , în regim de dobândă simplă sau 1 − 1 +  + 1 ⋅ 1 +  = 1 , în

 100   100    100    100 
regim de dobândă compusă.
Aşadar, între procentele anuale echivalente de postcalcul p2 şi de precalcul p1 au loc relaţiile
respective:
 p1 100
 , în regim de dobândã simplã ;
p1
1 − ⋅t
p2  100
=
100  1
t − t
  p1  
  2 − 1 +  − 1 , în regim de dobândã compusã .
  100  
Exemplul 6. Suma S0 = 16000 u.m. este împrumutată pe o durată de timp de 9 luni, cu
procentul anual de 14% şi cu dobânda precalculată (anticipată). Să se determine procentul anual
echivalent de postcalcul (posticipat).
Rezolvare. Avem:
p1 14 7 7
p2
= 100 = 100 = 50 = 50 =
100 p1 14 9 7 3 200 − 21
1− ⋅t 1− ⋅ 1− ⋅
100 100 12 50 4 200
7 200 28
= ⋅ = = 0,1564;
50 179 179
p2 = 100 ⋅ 0 ,1564 = 15 , 64% .
14 9
Dobânda precalculată D1 = 16000 ⋅ ⋅ = 1680 u.m., iar dobânda postcalculată
100 12
15 , 64 9
D2 = 16000 ⋅ ⋅ = 1876 , 8 u.m.
100 12
Valoarea scontată a sumei 1876,8, cu scont comercial simplu şi cu procentul anual de scont
 14 9 
p1 = 14% , este 1680, adică 1680 = 1876 , 8 ⋅ 1 − ⋅ .
 100 12 
Exemplul 7. Suma S0 = 24000 u.m. este plasată, în regim de dobândă compusă, pe durata de 4
ani, cu procentul anual de 8% şi cu dobânda precalculată. Să se afle procentul anual echivalent de
postcalcul.

25
 Rezolvare. Avem:
p2 1 1 1
= −1 = −1 = −1 =
(
100 2 − (1, 08)4 1 4
) (2 − 1, 36)1 4 4 0 , 64
p2 = 0 ,118 ⋅ 100 = 11, 8% .
1
= − 1 = 1,118 − 1 = 0,118 ;
0,8944
Dobânda precalculată
[ ]
D1 = 24000 ⋅ (1, 08 ) − 1 = 24000 ⋅ (1, 36 − 1) = 24000 ⋅ 0,36 = 8640 u.m., iar dobânda postcalculată
4

[ ]
D2 = 24000 ⋅ (1,118) − 1 = = 24000 ⋅ 0 , 5623 = 13495 , 2 u.m.
4

Valoarea scontată a sumei 13495,2, cu scont comercial simplu şi cu procentul anual de scont
p2 = 11, 8% , este 8640, adică 8640 = 13495 , 2 ⋅ (1 + 0 ,118) .
−4

Exemplul 8. O întreprindere are nevoie de un credit în sumă de 200000 u.m., pe o perioadă de

90 zile şi se adresează la două bănci. Prima bancă îi propune un procent anual de 8%, cu dobânda
precalculată, iar a doua îi propune un procent anual de 8,1%, cu dobânda postcalculată. Care din
variante va fi acceptat de întreprindere?
Rezolvare. Vom calcula procentul anual echivalent de postcalcul a primei bănci. Avem:
p1 8
p2 100 100 2 50 4
= = = ⋅ = = 0,082; p2 = 100 ⋅ 0 , 082 = 8 , 2% .
100 1 − p1 ⋅ 90 1−
8 1 25 49 49
⋅
100 360 100 4
Deoarece p2 = 8 , 2% > 8 ,1% , rezultă că, postcalculat, între dobânzile celor două bănci are loc
relaţia D1 > D2 şi prin urmare, întreprinderea va accepta creditul de la banca a doua.

2.3. Operaţiunile financiare echivalente în regim de dobândă compusă

Să presupunem că este necesar de a înlocui un sistem de împrumuturi (datorii), cu sumele finale
S1∗ , S 2∗ ,L, S n∗ , evaluate, respectiv, cu procentele anuale p1 , p2 ,L, pn , la scadenţele respective
t1 , t2 ,L, tn , printr-un alt sistem cu suma finală unică S ∗ .
Suma medie înlocuitoare S ∗ , procentul mediu şi scadenţa medie se vor determina în baza
echivalenţei operaţiunilor financiare, în regim de dobândă compusă, prin valoarea actuală totală.
− t −t
∗
n pj  j n
 pj  j
Aşadar, avem: ∑ S j 1 +  = S ⋅ ∑ 1 +
∗

100 
sau
j =1  100  j =1 
−t −t
n
 p  j n
 pj  j
S = ∑ S 1 + j 
∗ ∗
j ∑  100  .
 1 +
j =1  100  j =1  
Procentul mediu înlocuitor p se determină rezolvând ecuaţia, în raport cu necunoscuta p :
− t −t
∗
n pj  j n
∗  p  j
∑ 
S j 1 + 
 = ∑ S j 1 +  .
j =1  100  j =1  100 
Scadenţa medie înlocuitoare t se determină rezolvând ecuaţia, în raport cu necunoscuta t :
− t −t
∗
n pj  j n
∗ 
pj 
∑ S j 1 +  = ∑ S j 1 +  .
j =1  100  j =1  100 
Dacă sistemul de împrumuturi (datorii), cu sumele finale S1∗ , S 2∗ ,L, S n∗ , se înlocuieşte printr-o
operaţiune financiară unică de suma finală S ∗ , scadenţa t şi procentul anual p prin echivalenţa, în
regim de dobândă compusă, prin valoarea actuală, atunci relaţia de echivalenţă are forma:
− t −t
∗
n pj  j ∗  p 
∑ S 
j  1 + 
 = S  1 +  .
j =1  100   100 

26
 În acest caz, fiind date două dintre elementele înlocuitoare S ∗ , t şi p, putem determina pe al
treilea element.
Exemplul 9. Să presupunem că faţă de momentul actual, ca urmare a unui împrumut, în regim
de dobândă compusă, trebuie rambursată suma finală S1∗ = 420000 u.m. peste 3 ani, cu un procent
anual p1 = 12% şi suma finală S 2∗ = 570000 u.m. peste 4 ani, cu un procent anual p2 = 15% . Să se
afle suma medie înlocuitoare S ∗ .
Rezolvare. Dacă dorim ca de fiecare dată să rambursăm aceeaşi sumă, atunci, potrivit relaţiei
de mai sus, obţinem:
−t −t
∗
n pj  j n
 pj  j
S = ∑ S j 1 +
∗
 ∑ 1 +  =
j =1  100  j = 1  100 
 420000 570000   1 1 
=  + 4 
  +  =
4 
 (1 + 0,12) (1 + 0,15)   (1 + 0,12) (1 + 0,15) 
3 3

= 48 6817, 87 u.m.
Dacă, însă, dorim o rambursare unică a întregii datorii, să zicem peste 5 ani, cu un procent
anual de dobândă p = 14% , atunci vom plăti suma finală unică
t −t
 p  
n pj  j
∗
S = 1 +
 100 
 ⋅ ∑ S 1 + ∗
j
 =
j=1  100 
14   420000 570000 
5

= 1 +  ⋅ +  = 1203089 , 4 u.m.
 100   (1,12) (1,15)4 
3

2.4. Plasamentul în condiţiile inflaţioniste. Inflaţia şi rata reală a dobânzii

În economia de piaţă există inflaţia. Prin inflaţie se înţelege creşterea generală şi continuă a
preţurilor la bunuri şi servicii. De aceea, pentru a determina efectul real al operaţiunii financiare, de
rând cu rata nominală (rata fără a lua în consideraţie inflaţia), este necesar să ne referim şi la rata
reală a dobânzii.
Rata dobânzii reale pentru o investiţie reprezintă o măsură a venitului pentru acea investiţie
exprimat în bunuri şi servicii şi nu în masă monetară. Să urmărim relaţia dintre rata dobânzii reale
(r) şi rata dobânzii nominale (i) pentru o investiţie, atunci când ne confruntăm cu o anumită rată a
inflaţiei (a).
Să presupunem că avem următoarea situaţie: investiţia este de 1 u.m., rata dobânzii
nominale i = 0 , 22 şi rata inflaţiei este a = 0 , 08 (în cadrul perioadei de 1 an). Pentru a menţine
puterea de cumpărare constantă fiecare unitate monetară ar trebui să fie înlocuită peste un an cu
1 + a = 1 + 0 , 08 = 1, 08 u.m.
Aceasta înseamnă că valoarea reală a unei unităţi monetare peste 1 an va fi: 1 : 1, 08 = 0 , 926 ,
iar valoarea reală a sumei totale de care beneficiază investitorul va fi:
(1 + i) ⋅ 1 = (1 + 0, 22) ⋅ 1 = 1, 22⋅ 1 = 1, 22 ⋅ 0, 926 = 1,13.
1+ a 1 + 0, 08 1, 08
Aşadar, rata dobânzii reale este 1,13 − 1 = 0 ,13 (sau 13%). În caz general, dacă se plasează
suma S0 , în regim de dobândă compusă, atunci valoarea finală a operaţiunii financiare peste t ani,
t
 1+ i 
 = S0 ⋅ (1 + r ) . Pentru t = 1 , avem:
t
va fi: St = S0 ⋅ 
1+ a 
1+ i 1+ i i−a
S0 ⋅ = S0 ⋅ (1 + r ) sau = 1 + r , de unde obţinem formula ratei dobânzii reale: r = . În
1+ a 1+ a 1+ a
contextul celor de mai sus relatate, rezultă că: St > S0 , dacă i > a ; St = S0 , dacă i = a şi St < S0 ,

27
 1
dacă i < a . Coeficientul se numeşte factor de devalorizare, iar coeficientul (1 + a ) se numeşte
1+ a
factor anual de compensare a inflaţiei.
Exemplul 10. Să presupunem că suma S0 = 200000 u.m. este plasată pe timp de 3 ani, în regim
de dobândă compusă, cu un procent anual de 20%. Să se determine rata reală a dobânzii şi valoarea
finală (capitalul valorificat) a plasamentului, ştiind că procentul anual al inflaţiei va fi de 5%.
Rezolvare. Rata reală a dobânzii va fi:
i − a 0, 2 − 0, 05 0,15
r= = = = 0,142857 (sau 14,29%).
1+ a 1 + 0, 05 1, 05
Dar, atunci valoarea finală
St = S0 ⋅ (1 + r ) = 200000 ⋅ (1 + 0,142857 ) = 298542 u.m.
t 3

Am fi putut calcula valoarea finală şi astfel:

t 3
 1+ i   1 + 0, 2 
St = S 0 ⋅   = 200000 ⋅   = 298542 u.m.
1+ a   1 + 0, 05 
Să presupunem, acum, că suntem în condiţiile unei inflaţii controlabile. În acest caz, pentru
compensarea inflaţiei de rata anuală a, o unitate monetară, plasată pe timp de 1 an, cu procentul
anual p = 100 ⋅ i , trebuie să devină prin revalorizare (1 + i )(1 + a ) şi ca urmare, vom avea:
St = S0 ⋅ (1 + i ) ⋅ (1`+ a ) = S0 ⋅ (1 + k ) , unde k este rata anuală a dobânzii aparente.
t t t

Exemplul 11. Se plasează suma S0 = 250000 u.m., în regim de dobândă compusă, timp de 5
ani, cu procentul anual de 10%. Să se afle capitalul valorificat a operaţiunii financiare dacă: a) nu
există inflaţie (sau este mică şi este neglijabilă);
b) există o inflaţie anuală de 4% neluată în seamă în procentul anual; c) există o inflaţie anuală de
4% şi se compensează integral.
Rezolvare. În condiţiile problemei avem:
a) St = S0 ⋅ (1 + i ) = 250000 ⋅ (1 + 0,1) = 402627, 5 u.m.
t 5

t 5
 1+ i   1 + 0,1 
b) St = S0 ⋅   = 250000 ⋅   = 330930, 45 u.m.
1+ a   1 + 0, 04 
St = S0 ⋅ (1 + i ) ⋅ (1 + a ) = 250000 ⋅ (1 + 0,1) ⋅ (1 + 0, 04 ) =
t t 5 5
c)
= 489857, 87 u.m.
În afara posibilităţii de apariţie a inflaţiei, se mai poate lua în consideraţie şi unele evenimente
imprevizibile care ar putea face ca unele credite să nu poată fi rambursate niciodată. Pentru a-şi
acoperi şi un astfel de risc, creditorul mai include, în afara coeficienţilor i şi a, încă un coeficient b,
căruia îi corespunde un procent anual de risc 100 ⋅ b şi ca urmare, o sumă S0 , în aceste condiţii,
devine după t ani în regim de dobândă compusă St = S0 ⋅ (1 + i ) ⋅ (1 + a ) ⋅ (1 + b ) = S0 ⋅ (1 + k ) , unde
t t t t

1+ k este factorul anual de fructificare aparentă, iar

k – rata anuală a dobânzii aparente.
Exemplul 12. O bancă acordă împrumuturi, cu un procent anual de 20%. Dacă intervine o
inflaţie anuală controlată de 6% şi se estimează un risc catastrofic de 5%, cu ce procent ar trebui
acordate creditele?
Rezolvare. Avem:
1 + k = (1 + i )⋅ (1 + a ) ⋅ (1 + b ) = 1, 2 ⋅ 1, 06 ⋅ 1, 05 = 1, 3356 . Dar, atunci k = 1, 3356 − 1 = 0, 3356 ,
ceea ce înseamnă că procentul anual aparent trebuie să fie de 33,56%.

Dobânda compusă. Problemele rezolvate

1. Să se calculeze dobânda aferentă plasării sumei de 32000 u.m., în regim de dobândă
compusă, timp de 3 ani şi 6 luni, cu procentul anual de dobândă de 9%.

28
 Rezolvare. Avem: Dt = St − S0 ;
6
t 3+
 p   9 
= 32000 ⋅ (1,09 ) ⋅ (1,09 )
12 1
= = 43265,60 u.m.;
3
St = S0 ⋅ 1 +  = 32000 ⋅ 1 +  2
 100   100 
Dt = 43265 , 60 − 32000 = 11265 , 60 u.m.

2. Se plasează suma de 75000 u.m., în regim de dobândă compusă, pe timp de 5 ani, cu

procentele anuale consecutive de 6%, 8,5%, 11%, 14% şi 15,5% . Să se afle suma finală (capitalul
valorificat) şi dobânda aferentă.
Rezolvare. Avem:
 p   p   p   p   p 
S t = S 0 ⋅ 1 + 1  ⋅ 1 + 2  ⋅ 1 + 3  ⋅ 1 + 4  ⋅ 1 + 5  =
 100   100   100   100   100 
= 75000⋅ (1, 06) ⋅ (1, 085) ⋅ (1,11) ⋅ (1,14) ⋅ (1,155) = 126068 , 52 u.m.
Dt = St − S0 = 126068 , 52 − 75000 = 51068 , 52 u.m.
3. Ce sumă a fost plasată în urmă cu 6 ani, în regim de dobândă compusă, cu procentul anual de
8%, pentru ca, acum, să se dispună de suma de 82000 u.m.?
St 82000
Rezolvare. Avem: S0 = = = 51673, 9 u.m.
(1 + p 100) (1, 08)6
t

4. Ce sumă va avea o persoană peste 5 ani, dacă depune în bancă, acum, 25000 u.m., după 2 ani
retragere 12000 u.m., iar după alţi 2 ani depune 18000 u.m., în regim de dobândă compusă, cu un
procent anual de dobândă de 7%?
Rezolvare. Avem:
[( ) ]
St = 25000⋅ (1, 07) −12000 ⋅ (1, 07) + 18000⋅1, 07 = 39623, 28 u.m.
2 2

5. Cu ce procent anual de dobândă trebuie plasată suma de 32000 u.m., timp de 4 ani, în regim
de dobândă compusă, pentru a se ajunge, în final, la suma de 80000 u.m.?
Rezolvare. Avem:
t t 4
 p   p  S  p  80000 p
S t = S 0 ⋅ 1 +  ; 1 +  = t ; 1 +  = ; 1+ = 4 2 , 5 ≈ 1, 2574 ;
 100   100  S0  100  32000 100
p
= 0 , 2574 ; p = 0 , 2574 ⋅ 100 = 25 , 74 % .
100
6. În cât timp suma de 27500 u.m., plasată cu procent anual de 6%, în regim de dobândă
compusă, devine 32280 u.m.?
Rezolvare. Avem:
t t t
 p   p  S  6  32280
; (1, 06) = 1,1738 ; t = 2 , 75 = 2 ani 9
t
S t = S 0 ⋅ 1 +  ; 1 +  = t ; 1 +  =
 100   100  S0  100  27500
luni.
7. O sumă de 22000 u.m., plasată în regim de dobândă simplă, cu un procent anual, pe o
anumită perioadă de timp, a condus la o dobândă de 3120 u.m. Aceeaşi sumă, plasată în regim de
dobândă compusă, cu procentul anual de 18%, pe aceeaşi perioadă de timp, a condus la o dobândă
de 2908 u.m. Să se determine durata de plasare a celor două operaţiuni financiare şi procentul anual
al primei operaţiuni.

29
 p1 p1
Rezolvare. Avem: D1 = S0 ⋅ ⋅t ; 3120 = 22000⋅
⋅ t sau p1 ⋅ t = 14 ,182 , pe de o parte, iar
100 100
t
 p2 
pe de altă parte, în regim de dobândă compusă, dobânda D2 = S0 ⋅ 1 +  − S0 ;
 100 
t
 18  2908
2908 = 22000 ⋅ 1 +  − 22000 ; (1,18)t − 1 = ; (1,18)t = 1 + 0 ,1322 = 1,1322 .
 100  22000
3
Din ultima relaţie, obţinem t= . Dar, atunci procentul anual de dobândă
4
14 ,182
p1 = = 18,9 % .
34
8. O persoană plasează la 1 martie într-un anumit an suma de 27000 u.m., în regim de dobândă
compusă. Doi ani mai târziu retrage 8000 u.m. Patru ani după plasament retrage restul sumei şi
dispune de 39644 u.m. Să se determine procentul anual de dobândă.
Rezolvare. Avem:
( 2
)
27000 ⋅ (1 + i ) − 8000 ⋅ (1 + i ) = 39644 . Notăm (1 + i ) = x . Obţinem ecuaţia pătratică:
2 2

(27000 x − 8000) x = 39644 ; 27000 x 2 − 8000 x − 39644 = 0 ; 27 x 2 − 8 x − 39 , 644 = 0 . Rezolvând

această ecuaţie, obţinem: x = 1, 3689 ; (1 + i ) = 1, 3689 ; 1 + i = 1,17 ;
2
i = 0 ,17 ;
p = 100 ⋅ i = 100 ⋅ 0 ,17 = 17 % .
9. Unui investitor i se oferă o rată lunară a dobânzii compuse de 1,8% pentru plasamentul pe
care doreşte să-l facă. Investitorul este interesat să cunoască pentru ce rate de dobânzi compuse
trimestriale, semestriale şi anuale acestea devin echivalente ratei lunare oferite.
Rezolvare. Avem:
 pl 
3
  1, 8 3 
p trim. = 1 +  − 1 ⋅100 = 1 +  − 1 ⋅ 100 =
 100    100  
[ ]
= (1, 018) − 1 ⋅ 100 = 0 , 055 ⋅ 100 = 5 , 5 %;
3

 
[ ]
6
p 
psem. = 1 + l  − 1 ⋅100 = (1, 018) − 1 ⋅100 = 0,113⋅100 = 11,3%;
6

 100  
 
[ ]
12
pl 
 −1 ⋅100 = (1, 018) −1 ⋅100 = 0, 2387⋅100 = 23,87%.
12
p = 1 +
 100 
10. Să se calculeze capitalul final, suma totală a dobânzii şi rata medie a dobânzii la un contract
de plasament cu următoarele caracteristici: suma iniţială S0 = 60000 u.m., p1 = 14 % pentru primii
3 ani, p2 = 18 % pentru ultimii 5 ani, t = 8 ani.
Rezolvare. Calculăm capitalul final după trei ani şi apoi, după opt ani.
3 3
 p   14 
Avem: S3 = S0 ⋅ 1 + 1  = 60000 ⋅ 1 +  =
 100   100 
= 60000 ⋅ 1, 4815 = 88890 u.m.,
5 5
 p   18 
S8 = S3 ⋅ 1 + 2  = 88890 ⋅ 1 +  = 88890 ⋅ 2 , 2878 =
 100   100 
= 203362 , 54 u.m.,
Suma totală a dobânzii D8 = S8 – S0 = 143362,54 u.m. Calculăm rata medie a dobânzii.
8 8
 p   p 
Avem: S8 = S0 ⋅ 1 +  ; 203362, 54 = 60000 ⋅ 1 + ;
 100  100 

30
 8
 p  p
1 +  = 3, 3894 ; 1 + = 8 3, 3894 = 1,165 ;
 100  100
p
= 0,165 ; p = 0,165 ⋅ 100 = 16, 5%.
100
11. Să se determine suma totală a dobânzii compuse, la un capital de 48000 u.m., cu rata
trimestrială de 3,5%, pe un termen de 2 ani şi 9 luni, ştiind că dobânda se capitalizează trimestrial.
Rezolvare. Avem:
t 11
 p   3, 5 
Dt = St − S0 = S0 ⋅ 1 +  − S0 = 48000⋅ 1 +  − 4800 =
 100   100 
= 48000 ⋅ (1, 035) − 48000 = 48000 ⋅ 1, 46 − 48000 = = 48000 ⋅ 0 , 46 = 22080 u.m.
11

12. O persoană are de achitat următoarele datorii: 6000 u.m. peste 2 ani şi 3 luni; 4000 u.m.
peste 1 an şi 6 luni; 8000 u.m. peste 2 ani şi 9 luni. Persoana doreşte să achite aceste datorii printr-o
plată unică peste 4 ani. Să se determine valoarea acestei plăţi unice, procentul anual de dobândă
fiind de 10%, în ipoteza echivalenţei, prin valori actuale a operaţiunilor financiare considerate.
Rezolvare. În baza echivalenţei prin valori actuale, avem:
S S1 S2 S3
= + + ;
(1 + i ) (1 + i ) (1 + i ) (1 + i )t3
t t1 t2

S 6000 4000 8000

= + + ;
(1,1) (1,1)2+12 (1,1)1+12 (1,1)2+129
4 3 6

S 6000 4000 8000 S

= + + ; = 12930 , 6 ;
1, 4641 1, 24 1,1537 1, 7298 1, 4641
S = 18931,7 u.m.

Dobânda compusă. Problemele propuse

1. Să se determine valoarea finală (capitalul valorificat) şi dobânda respectivă a sumei de 46000
u.m., plasată timp de 3 ani, în regim de dobândă compusă, cu procentul anual de dobândă de 12%.
Răspuns: S3 = 64627 u.m.; D3 = 18627 u.m.
2. Ce sumă a fost plasată în urmă cu 5 ani, în regim de dobândă compusă, cu procentul anual de
dobândă de 9%, pentru ca acum să se dispună de suma de 30000 u.m.?
Răspuns: S0 = 19498 u.m.
3. Cu ce procent anual trebuie plasată suma de 50000 u.m., timp de 8 ani, în regim de dobândă
compusă, pentru a se ajunge, în final, la suma de 85910 u.m.?
Răspuns: p = 7% .
4. Pe ce termen trebuie să plasăm o sumă de bani, în regim de dobândă compusă, cu procentul
anual de dobândă de 10%, pentru ca suma să se dubleze?
Răspuns: t = 7 , 264 ani = 7 ani 3 luni 5 zile.
5. Care este valoarea finală a sumei de 35000 u.m., plasată cu dobânda compusă timp de 2 ani
şi 3 luni, cu rata anuală de 15%?
Răspuns: Soluţia comercială S 3 = 47933 , 4 u.m.;
2+
12

Soluţia raţională S 3 = 48023 , 3 u.m.

2+
12
6. Să se determine procentul semestrial echivalent, cu procentul anual de dobândă de 8,5%, în
cazul operaţiunii financiare de dobândă compusă.
Răspuns: p2 = 4 ,16 % .
7. Să se determine procentul lunar echivalent, cu procentul anual de dobândă de 7,5%, în cazul
operaţiunii financiare de dobândă compusă.

31
 Răspuns: p12 = 0 , 6 % .
8. Debitorul are de achitat creditorului sau următoarele datorii: 20000 u.m. peste 3 ani; 50000
u.m. peste 2 ani şi 9 luni; 35000 u.m. peste 4 ani şi 6 luni. Debitorul doreşte să achite aceste datorii
printr-o plată unică peste 5 ani. Se cere de determinat valoarea acestei plăţi unice, procentul anual
de dobândă fiind de 7%, în ipoteza echivalenţei, prin valori actuale a operaţiunilor financiare
considerate.
Răspuns: S = 114443 u.m.
9. Să se determine scadenţa comună a sumei de 80000 u.m. destinată să înlocuiască datoriile: 40000
u.m. peste 2 ani şi 38400 u.m. peste 3 ani, procentul anual al dobânzii fiind de 4%.
Răspuns: tcom = 3 ani.
10. Să se calculeze scadenţa medie a sumei de 65000 u.m. destinată să înlocuiască următoarele
datorii: 23000 u.m. peste
1 an, 18000 u.m. peste 2 ani şi 24000 u.m. peste 3 ani, procentul anual de dobândă fiind 5%.
Răspuns: tmed = 2 ani.
11. Se plasează suma de 16000 u.m. pe 3 ani, cu procentul anual de dobândă de 7%, apoi pe
timp de 2 ani rata devine 9%, iar pe următorii 4 ani rata va fi de 12%. Care va fi suma finală la
sfârşitul celor 9 ani?
Răspuns: S = 36643 , 45 u.m.
12. Se plasează pe 5 ani suma de 14000 u.m., cu procentul anual de dobândă de 7%. La
sfârşitul primului an se adaugă 1300 u.m., la capitalul constituit. Care va fi capitalul final, ştiind că
rata dobânzii devine 10%, începând de la sfârşitul anului al treilea?
Răspuns: S = 22553 ,16 u.m.
13. Unui investitor i se oferă o rată anuală a dobânzii compuse de 18%, pentru plasamentul pe
care doreşte să-l facă. El este interesat să cunoască pentru ce rate ale dobânzii compuse semestriale,
trimestriale şi lunare acestea devin echivalente ratei anuale oferite.
Răspuns: psem. = 8 , 63% ; ptrim. = 4 , 2% ; pl = 1, 39% .
14. În urmă cu 5 ani a fost contractat un împrumut în valoare de 60000 u.m., cu un procent
anual de 12%. Acum, după 5 ani, s-a constatat că a avut loc o inflaţie anuală medie de 3,5%. Cât ar
trebui să plătească debitorul, în plus, astăzi, pentru a compensa pierderea datorită inflaţiei, dacă o
astfel de clauză ar fi fost prevăzută la data efectuării împrumutului?
Răspuns:
∆S = S t(1) − S t = 105740 , 5 − 89031 = 16709 , 5 u.m.

32
 CAPITOLUL III. Plăţile eşalonate (rente)
Prin plată se va înţelege o operaţiune financiară între doi parteneri de afaceri (creditorul şi
debitorul), prin care unul din ei plasează celuilalt o anumită sumă de bani în anumite condiţii şi cu
un anumit scop.
Plasarea sumei de bani poate fi efectuată o singură dată sau fragmentat, la anumite intervale de
timp egale sau nu, cu sume egale sau nu şi cu procente egale sau nu. Se spune că avem de afacere
cu plăţi eşalonate, dacă operaţiunea de plată constă în plasarea unor sume de bani la anumite
intervale de timp.
După clasificarea pe tipuri a variabilităţii sumei plasate sau plătite, avem: plăţi eşalonate
constante (se plăteşte de fiecare dată aceeaşi sumă); plăţi eşalonate variabile (nu se plăteşte de
fiecare dată aceeaşi sumă). După momentul când se face plata/plasamentul, avem: plăţi eşalonate
anticipate (când plata se face la începutul perioadei); plăţi eşalonate posticipate (când plata se face
la sfârşitul perioadei). După procentul, cu care se operează, avem: plăţi eşalonate cu procentul
constant pe întreaga durată a eşalonării ; plăţi eşalonate cu procent variabil de la o perioadă la alta.
După momentul, de la care începe eşalonarea, avem: plăţi eşalonate imediate (plăţile încep imediat);
plăţi eşalonate amânate (plăţile încep cu o întârziere, faţă de un moment luat ca reper sau ca bază de
evaluare). După numărul de plăţi (sau de plasamente), avem: plăţi eşalonate temporare (număr de
plăţi finit stabilit între parteneri); plăţi eşalonate perpetuie (număr de plăţi nelimitat).
În practica financiară sunt situaţii când plata (sau plasamentul) unor sume de bani nu se face o
singură dată, ci eşalonat, în rate, la date fixate. Dacă operaţiunea financiară de plată constă în
plasarea unor sume de bani la anumite momente de timp, atunci se spune că avem plăţi eşalonate.

3.1. Anuităţile posticipate temporare imediate

Se spune că avem de afacere cu anuităţi posticipate temporare imediate, dacă operaţiunile de
plată (sau de plasament) se efectuează în următoarele condiţii: anual, la sfârşit de an; prin sume
(anuităţi) constante sau nu de la un an la altul; un anumit număr de ani bine precizaţi; imediat ce a
fost fixat începutul plăţilor; cu un procent anual constant sau variabil de la un an la altul.
Vom nota:
n – numărul de plăţi (sau de plasamente) anuale;
ak – valoarea sumei plătite (sau plasate) în anul k , k = 1, n ;
p k – procentul anual de dobândă din anul k , k = 1, n ;
V (0 ) – valoarea iniţială (sau actualizată în momentul fixat pentru începerea plăţilor) a
operaţiunii financiare de plăţi eşalonate desfăşurate în regim de dobândă compusă;
V (n ) – valoarea finală (acumulativă) a operaţiunii financiare de plăţi eşalonate (evaluată la
sfârşitul ultimului an de plată) desfăşurată în regim de dobândă compusă.
Dacă operaţiunea financiară de plăţi eşalonate se desfăşoară în condiţiile expuse mai sus şi în
regim de dobândă compusă, atunci valoarea finală (acumulată) a tuturor plăţilor, evaluată
n −1 n
 p 
( )
(apreciată) la sfârşitul ultimului an de plată, este egală cu: V n = ∑ ak ⋅ ∏ 1 + j  + an , iar
k =1 j = k +1  100 
valoarea actuală (iniţială) a tuturor plăţilor, evaluată la începutul primului an de plată, este egală cu :
−1
n k
 pj 
V (0) = ∑ ak ⋅ ∏ 1 +  .
k =1 j =1  100 
Exemplul 1. La sfârşit de an, în trei ani consecutivi, se va plasa sumele 1500, 3500 şi 5000
u.m., cu procentele anuale respective 8, 10 şi 12%. Care este valoarea fondului acumulat la finele
celui de al treilea an şi care este valoarea actualizată la începutul primului an de plată a acestor
plasamente ?
Rezolvare. Avem:

33
V (3) = 1500 ⋅ (1,10 ) ⋅ (1,12 ) + 3500 ⋅ 1,12 + 5000 = 10768 u.m.;
1500 3500 5000
V (0) = + + = 8092 , 83 u.m.
1, 08 1, 08 ⋅ 1,10 1, 08 ⋅ 1,10 ⋅ 1,12
În caz particular, dacă procentul anual este constant, adică p1 = p2 = L = pn = p , atunci avem:
n−k −k
n
 p  n
 p 
V (n ) = ∑ ak ⋅ 1 +  ; V (0) = ∑ ak ⋅ 1 +  .
k =1  100  k =1  100 
Exemplul 2. La finele fiecărui din cei trei ani consecutivi se va plasa sumele, respective, 1600,
3600 şi 5200 u.m., cu procentul anual unic p = 7 % . Să se afle valoarea finală şi valoarea actuală
pentru aceste plasamente.
Rezolvare. Avem:
V (3) = 1600 ⋅ (1, 07 ) + 3600 ⋅ 1, 07 + 5200 = 10883 , 84 u.m.;
2

1600 3600 5200

V (0) = + + = 8884 , 46 u.m.
1, 07 (1, 07 ) (1, 07 )3
2

Ţinând cont de cele relatate mai sus, pot fi deduse formulele:

n
 p 
V (n ) = 1 +  ⋅ V (0) = u ⋅ V (0) , unde u = 1 + i ;
n

 100 
1 1
V (0) = ⋅ V (n ) = v n ⋅ V (n ) , unde v = .
 p 
n
1+ i
1 + 
 100 
Pentru cazul general, avem:
n
 pj  n
1
V (n ) = V (0 ) ⋅ ∏ 1 +  ; V (0) = V (n ) ⋅ ∏ .
j =1  100  j =1
pj
1+
100

Observaţie. Produsul
 p   p   p  n
 pj 
1 + 1  ⋅ 1 + 2  ⋅ L ⋅ 1 + n  = ∏ 1 +  = FFG se numeşte factor de fructificare
 100   100   100  j =1  100 
globală, iar inversul său
n
1 1
= ∏ =
 p1   p2   pn  pj
1 +  ⋅ 1 +  ⋅ L ⋅ 1 +  j =1
1+
 100   100   100  100
−1
n
 pj 
= ∏ 1 +  = FAG
j =1  100 
se numeşte factor de actualizare globală.
Dacă anuităţile ak sunt egale între ele, adică a1 = a2 = L = an = a , atunci valoarea finală V (n )
şi valoarea actuală V (0 ) se determină conform formulelor:
−1
 n −1 n  p j  n k
 p 
V (n ) = a ⋅ 1 + ∑ ∏ 1 +  ; V (0) = a ⋅ ∑ ∏ 1 + j  .
 k =1 j = k +1  100  k =1 j =1  100 
Exemplul 3. La finele fiecărui din cei trei ani consecutivi se va plasa una şi aceeaşi sumă
a = 8000 u.m., cu procentele anuale, respective, 8,10 şi 12%. Să se determine valoarea finală şi
valoarea actuală pentru aceste plasamente.
Rezolvare. În baza formulelor de mai sus, avem, respectiv, cele două capitaluri:
V (3) = 8000 ⋅ [1 + 1,10 ⋅ 1,12 + 1,12] = 26816 u.m.

34
  1 1 1 
V (0) = 8000⋅  + +  = 20153, 92 u.m.
1, 08 1, 08⋅1,10 1, 08⋅1,10⋅1,12
Dacă, însă şi procentele anuale sunt egale între ele, atunci valoarea finală şi valoarea actuală
sunt, respectiv:
n−k
 p 
[ ]
n
V (n ) = a ⋅ ∑ 1 +  = a ⋅ 1+ u + u +L+ u
2 n −1
=
k =1  100 
1 − un 1 − un un −1
1 ⋅ (1 − u )n
1− u n = a ⋅ = a ⋅ = a ⋅ ;
= a⋅ = a⋅ = 1 − (1 + i ) −i i
1− u  p 
1 − 1 + 
 100 
−k
 p 
[ ]
n
V (0 ) = a ⋅ ∑ 1 +  = a ⋅ v + v2 + L + vn =
k =1  100 

[ ] 1− v n
= a ⋅ v ⋅ 1 + v + L + v n −1 = a ⋅ v ⋅ =
1− v
= a⋅v⋅
(1 − v )(1 + i ) = a ⋅ v ⋅ (1 − v )(1 + i ) = a ⋅ 1 − v
n n
.
n

1+ i −1 i i
Exemplul 4. Să presupunem că la finele anului, timp de 5 ani, se plasează câte o sumă
a = 70000 u.m., în regim de dobândă compusă, cu procentul anual p = 8% . Să se afle valoarea
finală şi valoarea actuală a acestei operaţiuni financiare.
Rezolvare. Avem:

V (5) = 70000 ⋅
(1, 08)5 − 1 = 410662 u.m.;
0 , 08
1 − (1, 08)
−5
V (0) = 70000 ⋅ = 279489 , 7 u.m.
0 , 08

3.2. Anuităţile posticipate temporare amânate

Caracteristic pentru anuităţile posticipate temporare amânate (întârziate) este faptul că are loc o
întârziere, în raport cu momentul fixat pentru începerea plăţilor. Notăm prin r – numărul de ani
după care începe plata sau plasamentul (r < n ) .
Dacă operaţiunea financiară de plăţi eşalonate se desfăşoară în condiţiile unor anuităţi
posticipate temporare amânate şi în regim de dobândă compusă, atunci valoarea finală şi valoarea
actuală a tuturor plăţilor se determină conform formulelor:
−1
n −1 n
 pj  n n
 pj 
V (n ; r ) = ∑ ak ⋅ ∏ 1 +  + an ; V (0 ; r ) = ∑ ak ⋅ ∏ 1 +  .
k = r +1 j = k +1  100  k = r +1 j =1  100 
Exemplul 5. La data de 31.12.20 (N) s-a hotărât constituirea unui fond prin anumite plasamente
timp de 5 ani de zile, cu procentele anuale respective 8, 10, 12, 14 şi 15%, efectuate la finele
fiecărui an, începând cu 31.12.20 (N+1). Din anumite motive plasamentele încep cu o întârziere de
doi ani, adică la 31.12.20 (N+3) şi durează trei ani, plasând sumele 6000, 14000 şi 18000 u.m.
În aceste condiţii, care va fi valoarea fondului la 31.12.20 (N+5) şi cât reprezintă aceasta la
data luării deciziilor de constituire a fondului?
Rezolvare. Potrivit formulelor de mai sus, avem:
V (5 ; 2) = 6000⋅ (1,14) ⋅ (1,15) + 14000⋅ (1,15) + 18000= 41966 u.m.;

35
 6000 14000
V (0 ; 2 ) = + +
1, 08 ⋅ 1,10 ⋅ 1,12 1, 08 ⋅ 1,10 ⋅ 1,12 ⋅1,14
18000
+ = 24058 , 05 u.m.,
1, 08 ⋅ 1,10 ⋅ 1,12 ⋅1,14 ⋅1,15
Dacă p1 = p2 = L = pn = p , atunci valoarea finală şi valoarea actuală sunt, corespunzător,
egale cu:
n−k −k
n
 p  n
 p 
V (n ; r ) = ∑ ak ⋅ 1 +  ; V (0 ; r ) = ∑ ak ⋅ 1 +  .
k = r +1  100  k = r +1  100 
Dacă, însă, şi ar +1 = ar + 2 = L = an = a , atunci:
n −k
 p 
[ ]
n n
V (n ; r ) = a ⋅ ∑  1 +  = a ⋅ ∑ (1 + i )n − k = = a ⋅ 1 + u + u 2 + L + u n − (r +1)
k = r +1  100  k = r +1

= a⋅
(
1⋅ 1 − u n−r
)
= a⋅
n−r
u −1
;
1 − (1 + i ) i
−k
 p 
[ ]
n
V (0 ; r ) = a ⋅ ∑ 1 + r +1 r+2
 = a ⋅ v + v +L+ v =
n

k = r +1  100 
[
= a ⋅ v ⋅ 1 + v + v + L + v n −(r +1) =
r +1 2
]
= a⋅v r +1
⋅
(
1⋅ 1 − v n −r
) = a⋅v r +1
⋅
1 − vn −r r +1 1 − v
= a⋅v ⋅
n−r
⋅ (1 + i ) =
1− v 1 i
1−
1+ i
1 1 − vn −r
= a ⋅ vr ⋅ ⋅ ⋅ (1 + i ) =
1+ i i
1 − vn − r 1 − vn − r
= a ⋅ vr ⋅ = a ⋅ u −r ⋅ .
i i

Exemplul 6. Să presupunem că se plasează anual timp de 10 ani cu o începere de peste 3 ani şi

cu un procent anual de 8%, suma 16000 u.m. Să se afle valoarea finală şi valoarea actuală a acestei
operaţiuni financiare.

Rezolvare. Avem:

V (13 ; 3) = 16000 ⋅
(1, 08)10 − 1 = 231784 , 92 u.m.;
0 , 08
1 − (1, 08)
−10
V (0 ; 3) = 16000 ⋅ (1, 08) ⋅
−3
= 85226 , 86 u.m.
0 , 08
3.3. Anuităţile posticipate perpetue
Acest tip de plăţi constituie un caz particular de plăţi prezentate în paragrafele 3.1 şi 3.2, în
sensul că au aceleaşi elemente definitorii, cu excepţia numărului de anuităţi n care, acum, este oricât
de mare (nelimitat). Deoarece durata operaţiunii este destul de mare, determinarea valorii finale nu
are sens, aceasta crescând nemărginit. Are sens doar valoarea actuală a operaţiunii financiare.
−1
∞ k
 pj 
Aşadar, în cazul anuităţilor posticipate imediate, avem: V (0) = ∑ ak ⋅ ∏ 1 +  , iar dacă
k =1 j =1  100 
operaţiunea financiară se desfăşoară prin anuităţi posticipate amânate, atunci valoarea actuală
−1
∞ k
 pj 
acestora este: V (0 ; r ) = ∑ ak ⋅ ∏ 1 +  .
k = r +1 j =1  100 

36
 Se observă că, în expresiile de mai sus, avem de afacere cu serii numerice cu termeni pozitivi.
Convergenţa acestor serii poate fi cercetată, folosind criteriile D’Alembert şi Cauchy. Dacă
anuităţile sunt egale, atunci seriile vor fi convergente indiferent dacă plăţile sunt efectuate cu
procente anuale egale sau nu de la un an la altul.
Ţinând cont de cele expuse mai sus, putem afirma că dacă plăţile sunt efectuate cu
anuităţi egale (a1 = a2 = L = ak = L = a ) şi cu procente anuale egale ( p1 = p2 = L = pk = L = p ) ,
atunci valoarea actuală a tuturor plăţilor este egală cu:
∞ −k ∞
 p  a
V (0) = a ⋅ ∑ 1 + = a ⋅ ∑ (1 + i )
−k
 = , în cazul plăţilor imediate şi cu
k =1  100  k =1 i
∞ −k
 p  a
V (0 ; r ) = a ⋅ ∑  = ⋅ (1 + i ) , în cazul plăţilor amânate.
−r
1 +
k = r +1  100  i
Exemplul 7. Plasând într-un anumit scop la fiecare sfârşit de an câte 4 mln u.m. în perpetuitate cu
un procent anual mediu de 10%, o fundaţie dispune, în acest sens, de un anumit capital. Să se afle
valoarea actuală a capitalului fundaţiei dacă plăţile încep imediat precum şi dacă acestea încep cu o
întârziere de 5 ani.
Rezolvare. Dacă plăţile încep imediat, atunci capitalul actual a fundaţiei trebuie să fie
4000000
V (0) = = 40000000 u.m.
0,10
Dacă plăţile încep cu o întârziere de 5 ani, atunci capitalul actual al fundaţiei trebuie să fie
4000000
V (0 ; 5) = ⋅ (1 + 0 ,1) = 24836852 u.m.
−5

0 ,10

3.4. Anuităţile anticipate temporare imediate

Operaţiunile financiare de plăţi eşalonate anticipate diferă de cele cu plăţile posticipate doar
prin faptul că plăţile se fac anticipat (la începutul fiecărei perioade de plată sau plasament).
Dacă operaţiunea financiară de plăţi eşalonate se desfăşoară prin anuităţile anticipate temporare
imediate, în regim de dobândă compusă, atunci valoarea finală a tuturor plăţilor, evaluată la sfârşitul
n n
 p 
ultimului an de plată, este: W (n ) = ∑ ak ⋅ ∏ 1 + j  , iar valoarea actuală a tuturor plăţilor,
k =1 j =k  100 
−1
 p 
n k −1
evaluată la începutul primului an de plată este: W (0) = a1 + ∑ ak ⋅ ∏ 1 + j  .
k =2 j =1  100 
Exemplul 8. Achitarea unor datorii a fost stabilită pentru cinci ani, cu plata anuală anticipată, în
varianta: anual câte 6000, 8000, 10000, 12000 şi 9000 u.m., cu procentele anuale, respective, de 6,
8, 10, 7 şi 9 %. Să se afle valoarea actuală a datoriei.
Rezolvare. Valoarea actuală a operaţiunii financiare, sau suma unică ce ar putea înlocui şirul de
plăţi este egală cu:
W (0 ) = 6000 + 8000 ⋅ (1, 06 ) + 10000 ⋅ (1, 06 ) ⋅ (1, 08) +
−1 −1 −1

+ 12000 ⋅ (1,06) −1 ⋅ (1,08) −1 ⋅ (1,10) −1 +

+ 9000 ⋅ (1, 06) ⋅ (1, 08) ⋅ (1,10) ⋅ (1, 07 ) = 38491 u.m.
−1 −1 −1 −1

Valoarea finală a datoriei va fi:

W (5) = 6000 ⋅ 1, 06 ⋅ 1, 08 ⋅ 1,10 ⋅ 1, 07 ⋅ 1, 09 +
+ 8000 ⋅ 1, 08 ⋅ 1,10 ⋅ 1, 07 ⋅ 1, 09 + 10000 ⋅ 1,10 ⋅ 1, 07 ⋅ 1, 09 + + 12000 ⋅ 1, 07 ⋅ 1, 09 + 9000 ⋅ 1, 09
= 56531, 6 u.m.

37
 În particular, dacă procentul anual este constant ( p1 = p2 = L = pn = p ) , atunci valoarea finală
şi, respectiv, valoarea actuală a tuturor plăţilor se calculează conform relaţiilor:
n−( k −1) 1−k
n
 p n
 p 
W (n) = ∑ak ⋅ 1+  ; W (0) = ∑ak ⋅ 1 +  .
k =1  100 k =1  100
Dacă anuităţile sunt egale ( a1 = a2 = L = an = a ) , atunci avem:
n n
 pj   n k −1
 pj  
−1

W (n) = a ⋅ ∑ ∏1 +  ; W (0) = a ⋅ 1 + ∑ ∏1 +   . Şi în sfârşit, dacă procentul anual este

k =1 j = k  100   k = 2 j =1  100  
constant şi anuităţile sunt egale, atunci avem:
un −1 1 − vn
W (n ) = a ⋅ u ⋅ ; W (0) = a ⋅ u ⋅ , unde
i i
p 1
= (1 + i ) .
−1
u = 1+ = 1 + i , iar v =
100 1+ i
Exemplul 9. La fiecare început de an, timp de 12 ani, se plasează suma în valoare a = 75000
u.m., cu un procent anual p = 8% . Să se determine valoarea finală şi valoarea actuală a întregii
operaţiuni financiare.
Rezolvare. La sfârşitul ultimului an de plată fondul acumulat se ridică la valoarea:

W (12) = 75000 ⋅ 1, 08 ⋅
(1, 08) − 1
12
= 1537146 , 8 u.m.
0 , 08
Valoarea actuală a întregii operaţiuni ar fi:
1 − (1, 08)
−12
W (0 ) = 75000 ⋅ 1, 08 ⋅ = 610422 , 3 u.m.
0 , 08

3. 5. Anuităţile anticipate temporare amânate

Dacă operaţiunea financiară de plăţi eşalonate se desfăşoară prin anuităţile anticipate temporare
amânate, în regim de dobândă compusă, atunci valoarea finală a tuturor plăţilor, evaluată la sfârşitul
ultimului an de plată, este:
n n
 pj 
W (n ; r ) = ∑ ak ⋅ ∏ 1 +  , iar valoarea actuală a plăţilor, evaluată la începutul primului
k = r +1 j =k  100 
an de plată, este:
−1
n k −1
 pj 
W (0 ; r ) = ∑ ak ⋅ ∏ 1 +  .
k = r +1 j =1  100 
Dacă ( p1 = p2 = L = pn = p ) , atunci valoarea finală şi valoarea actuală sunt, respectiv, egale
cu:
n−( k −1) −r −( k −1)
n
 p n
 p
W (n ; r ) = ∑ ak ⋅ 1+  ; W (0 ; r) = ∑ ak ⋅ 1+  .
k =r +1  100 k =r +1  100
În cazul când ar +1 = ar + 2 = L = an = a şi
p1 = p2 = L = pn = p , atunci avem:
u n−r − 1 1 − vn−r r
W (n ; r ) = a ⋅ u ⋅ ; W (0 ; r ) = a ⋅ u ⋅ ⋅v .
i i
Exemplul 10. O anumită datorie a fost eşalonată, pe timp de 10 ani, cu începere peste cinci ani,
plătind anticipat suma a = 12000 u.m., cu un procent anual de 8%. Să se afle valoarea finală şi
actuală a datoriei eşalonate.
Rezolvare. Avem:

38
W (15 ; 5) = 12000 ⋅ 1, 08 ⋅
(1, 08)10 − 1 = 187745 , 78 u.m.;
0 , 08
1 − (1, 08)
−10
W (0 ; 5) = 12000 ⋅ 1, 08 ⋅ ⋅ (1, 08) = 59185 , 32 u.m.
−5

0 , 08

3.6. Anuităţile anticipate perpetue

Deoarece durata operaţiunii financiare este oricât de mare (nelimitată), determinarea valorii
finale nu are sens, deoarece aceasta creşte nemărginit. Are sens doar valoarea actuală a operaţiunii
financiare.
În cazul anuităţilor anticipate imediate, avem:
1− k
∞
 p  1+ i
W (0) = a ⋅ ∑ 1 +  = a⋅ ,
k =1  100  i
iar în cazul anuităţilor anticipate amânate, avem:

W (0 ; r ) = a ⋅ 1 +
p  ∞ −r
 p  (1 + i ) .
1− k 1− r

 ∑ 1 +
⋅  = a⋅
 100  k =1  100  i
Observaţie. Problema are sens, practic, în cazul utilizării unor capitaluri ale unor fondaţii care
operează pe termen lung.

3.7. Echivalenţa în operaţiunile financiare de plăţi eşalonate

Conceptul de echivalenţă, în regim de dobândă simplă sau compusă şi de elemente înlocuitoare,
îşi găseşte aplicaţie şi în cazul operaţiunilor financiare de plăţi eşalonate.
Se spune că două modele de plăţi eşalonate referitoare la un acelaşi efort economic sunt
echivalente, la un moment dat oarecare, dacă la acest moment au aceeaşi valoare actuală (sau
actualizată).
Ne vom referi numai la unele variante de echivalenţă în operaţiunile financiare de plăţi
eşalonate, care prezintă interes practic.
Fie că avem un model de plăţi eşalonate anuale posticipate cu anuităţile ak şi procentele p k
variabile şi un al doilea model formal identic cu acesta, dar în care anuităţile sunt constante, adică
ak = a , k = 1, n . Atunci, în condiţiile de echivalenţă, rata medie înlocuitoare a se determină din
−1 −1
n k
 pj  n k
 p 
formula: a = ∑Yk ⋅ ak , unde Yk = ∏1 +  ∑∏ 1 + j  .
k =1 j =1  100 k =1 j =1  100
Dacă faţă de modelul de plăţi eşalonate anuale posticipate, cu anuităţile şi procentele variabile
vom examina un alt model formal identic cu acesta, dar în care procentele sunt constante, adică
p k = p , k = 1, n , atunci, în condiţiile de echivalenţă, procentul mediu înlocuitor se va determina din
ecuaţia:
−1 −k
n k
 pj  n
 p 
∑
k =1
ak ⋅ ∏ 1 +
j =1  100 
 = ∑ ak ⋅ 1 +
k =1  100 
 .

Exemplul 11. Să presupunem că timp de trei ani consecutiv se plătesc posticipat sumele de câte
10000, 20000 şi 50000 u.m., cu procentele anuale, respective, de 8,12 şi 15%. Care ar fi suma
medie înlocuitoare, în regim de echivalenţă, dacă restul elementelor rămân neschimbate? Dar
procentul mediu înlocuitor, dacă restul elementelor rămân neschimbate?
Rezolvare. Avem:
−1
n k
 pj  10000 20000
V (0 ) = ∑ ak ⋅ ∏ 1 +  = + +
k =1 j =1  100  1, 08 1, 08 ⋅1,12

39
 50000
+ = 61738 u.m., pe de o parte, iar pe de
1, 08 ⋅ 1,12 ⋅ 1,15
−1
n k
 p 
altă parte V (0) = a ⋅ ∑ ∏ 1 + j  sau
k =1 j =1  100 

 1 1 1 
61738 = a ⋅  + +  .
 1, 08 1, 08 ⋅ 1,12 1, 08 ⋅ 1,12 ⋅ 1,15 

De aici rezultă suma (rata) medie

a = 61738 : 2 , 471532 = 2497 9 , 6 u.m.
Pentru a afla procentul mediu anual p avem ecuaţia: 10000v + 20000v 2 + 50000v 3 = 61738 sau,
1
v3 + 0 , 4v 2 + + 0 , 2v − 1, 23476 = 0 care are soluţie v = 0 , 9004952 . Deoarece v = , avem:
1+ i
1 1
1+ i = = = 1,1105 ;
v 0 , 9004952
i = 1,1105 – 1 = 0,1105. Dar, atunci procentul mediu anual
p = 100 ּ i = 100 ּ 0,1105 = 11,05%.
Şi în sfârşit, dacă faţă de modelul de plăţi eşalonate anuale posticipate, cu anuităţile şi
procentele variabile vom examina alt model identic formal cu acesta, dar în care avem: ak = a şi
pk = p , k = 1, n , atunci, în condiţiile de echivalenţă, la începutul primului an de plată, va avea loc
−1
n k
 pj  1 − vn
relaţia: ∑ ak ⋅ ∏ 1 +  = a⋅ . Din această relaţie putem determina unul din elementele
k =1 j =1  100  i
p
a sau i = , presupunându-l pe celălalt dat.
100
Exemplul 12. Să reluăm plăţile eşalonate din exemplul precedent. Să se afle suma medie a pe
care debitorul doreşte să o plătească de fiecare dată în ipoteza unui procent anual unic p = 10% .
p 10 1 − v3
Rezolvare. Pentru i = = = 0 ,1 dat, deducem că = 2 , 48686 şi rata constantă
100 100 i
61738
a= = 2482 5 , 7 u.m. Analog, dacă debitorul propune o rată constantă a = 25925 , 65 u.m.,
2 , 48686
atunci procentul anual va fi p = 12 , 5% .

Plăţile eşalonate. Problemele rezolvate

1. Un client al băncii doreşte să ştie ce sumă ar trebui să depună anual anticipat, timp de 10 ani,
în regim de dobândă compusă, cu procentul anual p = 12% pentru ca, apoi, în perpetuitate, el şi
urmaşii lui să poată retrage, la fiecare început de semestru, câte 15000 u.m.

Rezolvare. Fie S10 – fondul acumulat, iar S – fondul din care se vor face retrageri. Are loc
relaţia de echivalenţă S10 = S , unde:

40
 un −1
S10 = W (10 ) = a ⋅ u ⋅ = α ⋅ (1,12 ) ⋅
(1,12) − 1 = a ⋅ 19,6546 ; S = 15000⋅ 1 + i2 ;
10

i 0,12 i2
1 + 0,0583
i 2 = 1 + i − 1 = 1 + 0,12 − 1 == 0,0583; S = 15000 ⋅ = 272289,87 u.m. Aşadar, avem:
0,0583
a ⋅ 19,6546 = 272289,87 sau rata anuală
272289,87
a= = 13853,75 u.m.
19,6546

2. Dispuneţi, azi, de suma de 50000 u.m. şi o plasaţi pe 10 ani, în regim de dobândă compusă,
cu un procent anual p = 10% . Doriţi ca, apoi, în perpetuitate, să se retragă, la fiecare început de an,
câte 10000 u.m., evaluarea acestei sume efectuându-se cu procentul anual de 11%. Precizaţi, dacă
operaţiunea financiară poate avea loc şi justificaţi răspunsul.
Rezolvare. Fie S10 – valoarea finală a fondul acumulat, iar S – fondul disponibil, în
perpetuitate. Are loc relaţia de echivalenţă S10 = S , unde S10 = 50000 ⋅ (1 + 0,1) = 129687,12 u.m.,
10

1 + 0,11
S = 10000 ⋅ = 100909,1 u.m. Deoarece S10 > S , rezultă că fondul acumulat este suficient
0,11
pentru realizarea acestei operaţiuni financiare.
3. O persoană depune, în regim de dobândă compusă, la fiecare început de semestru, timp de 12
ani, o sumă de 6000 u.m., cu un procent anual p = 10% , în scopul realizării unui fond din care,
apoi, să poată cheltui, în perpetuitate, la finele fiecărui an o anumită sumă constantă. Care este rata
anuală de care va putea beneficia debitorul, dacă evaluarea sumelor cheltuite se va realiza cu acelaşi
procent anual ca şi plasamentul?
Rezolvare. Fie S12 – fondul acumulat, iar S – fondul ce se va cheltui, în întregime, în
perpetuitate. Are loc relaţia de echivalenţă S12 = S , unde S12 = 6000 ⋅
1 + i2
i2
[
⋅ (1 + 0,1) − 1 ;
12
]
i2 = 1 + i − 1 = 1 + 0,1 − 1 = 0,04881 ;

S12 = 6000 ⋅
1,04881
0,04881
[ ]
⋅ (1,1) − 1 = 6000 ⋅
12 1,04881
0,04881
⋅ (3,138428 − 1) =

a
= 275698,16 u.m., pe de o parte, iar pe de altã parte S = sau rata anuală
i
a = S ⋅ i = 275698 ,16 ⋅ 0,1 = 27569 ,82 u.m.
4. La îndeplinirea vârstei de 48 de ani o persoană se gândeşte să-şi suplimenteze fondul de
pensie şi, în acest scop, se hotărăşte să depună la fiecare sfârşit de trimestru, timp de 14 ani, în
regim de dobândă compusă, câte 800 u.m., cu un procent anual unic p = 13,5% . Din fondul
acumulat doreşte să cheltuiască, în perpetuitate, la fiecare început de an, o sumă constantă cu acelaşi
procent anual ca şi plasamentul. Care este valoarea acestei rate?
Rezolvare. Fie S14 – fondul acumulat, iar S – fondul ce se va cheltui, în întregime, în

perpetuitate. Are loc relaţia de echivalenţă S14 = S , unde S14 = 800 ⋅

(1 + 0,1)14 − 1 ;
i4

= 800 ⋅
(1,135) − 1
14
= 121566,28 u.m., pe de o parte,
i4 = 4
1+ i −1 = 4
1,135 − 1 = 0,0321645 ; S14
0,0321645
1+ i 1,135
iar pe de altă parte S = a ⋅
= a⋅ = a ⋅ 8,4074 sau rata anuală
i 0,135
S S14 121566,28
a= = = = 14459,44 u.m.
8,4074 8,4074 8,4074

41
 5. Se efectuează un control şi se constată că o societate comercială a aplicat incorect normele de
impozitare pe profit şi ca urmare, nu a plătit statului posticipat, timp de 5 ani, sumele: 10000, 20000,
50000, 40000 şi 30000 u.m. Azi, când se constată acest lucru, se decide achitarea sumei de 100000 u.m.
şi, apoi, reţinerile semestriale posticipate, timp de 3 ani, de aceeaşi valoare fiecare. Evaluarea pagubelor
se efectuează cu procentul anual de 8%, 9%, 10% şi 11%, respectiv, pentru fiecare sumă. Despăgubirea
se evaluează cu procentul anual p = 9,5% . Să se determine rata semestrială fixată pentru despăgubire.
Rezolvare. Fie S5 – valoarea finală a impozitelor neplătite şi S – valoarea actuală a reţinerilor
eşalonate. Are loc relaţia de echivalenţă S5 = 100000 + S , unde S5 = 10000 ⋅ (1, 08)4 +
+ 20000⋅ (1, 09) + 50000⋅ (1,1) + 40000⋅ (1,11) + 30000 = 1 − (1,095)
3 2 −3
S =a⋅ ;
= 174405, 47 u.m., i2
1 − 0,761654 0,238346
i2 = 1 + 0,095 − 1 = 0,0464 ; S = a ⋅ = a⋅ = a ⋅ 5,13677 ;
0,0464 0,0464
S = S5 − 100000 = 174405,47 − 100000 = 74405,47 ; 74405,47 = a ⋅ 5,13677 . Rata semestrială fixată
74405,47
pentru despăgubire a = = 14484,87 u.m.
5,13677
6. Se plasează o sumă de 25000 u.m., timp de 10 ani, în regim de dobândă compusă, cu
procentele de 10% pe primii 5 ani, 12% – pe următorii 3 ani şi 14% – pe ultimii 2 ani, pentru a crea
un fond de investiţii din care, apoi, în perpetuitate, să se retragă, la fiecare început de semestru, câte
8000 u.m. Evaluarea acestei rate se face cu procentul anual p = 15% . Este suficient fondul
acumulat, în acest scop? Dacă nu este suficient, cu cât ar mai trebui suplimentat?
Rezolvare. Fie S10 – valoarea finală a fondului iniţial, iar S – fondul care se va dispune, în
perpetuitate. Are loc relaţia de echivalenţă: S10 = S , unde S10 = 25000⋅ (1,10) ⋅ (1,12) ⋅ (1,14) =
5 3 2

= 25000 ⋅ 1, 61051 ⋅ 1, 404928 ⋅ 1, 2996 = 73513 , 1 u.m.;

1 + i2 1, 07238
S = 8000 ⋅ ; i2 = 1 + i − 1 = 1,15 − 1 = 0, 07238 ; S = 8000 ⋅ = 118527, 8 u.m.
i2 0, 07238
Deoarece S10 < S , rezultă că fondul acumulat este insuficient, el ar trebui suplimentat cu
S − S10 = 118527, 8 − − 73513,1 = 45014, 7 u.m., ceea ce înseamnă un supliment de fond iniţial egal
[ 5 3 2
]
cu 45014, 7 : (1,10) ⋅ (1,12) ⋅ (1,14) = = 15308, 4 u.m.
Aşadar, ar mai trebui suplimentat 15308,4 u.m.
7. O persoană doreşte ca la ieşirea la pensie să dispună, în regim de perpetuitate, împreună cu
urmaşii săi de un fond anual anticipat în valoare de 3000 u.m. Ce sumă ar trebui să depună, în regim
de dobândă compusă, în acest scop, cu 8 ani înainte de pensionare, dacă toate calculele se fac cu
procentul anual p = 12% ? Dar, dacă aţi constitui acest fond, prin rate anuale posticipate egale, în
primii 5 ani din cei 8 consideraţi?
Rezolvare. Fie S8 şi Ŝ – fondurile acumulate, respectiv, în prima şi a doua variantă, iar S –
fondul de care se va dispune, în perpetuitate. Au loc relaţiile de echivalenţă: S8 = S , în prima
variantă şi Sˆ = S , în a doua variantă a operaţiunii financiare, unde
1+ i 1 + 0,12
S8 = S0 ⋅ (1 + 0,12 ) = S0 ⋅ (1,12 ) = 2, 476 ⋅ S0 ; S = 3000 ⋅
8 8
= 3000 ⋅ = 28000 u.m.
i 0,12
28000
Aşadar, avem: 2,476 ⋅ S0 = 28000 sau S0 = = 11308,56 u.m. În varianta a doua, avem:
2,476

Sˆ = a ⋅
(1 + i ) − 1 ⋅ (1 + i )8−5 = a ⋅ (1,12) − 1 ⋅ (1,12)3 = 8,9253 ⋅ a
5 5

i 0,12

42
 28000
sau 8, 9253 ⋅ a = 28000 ; a = = 3137,15 u.m.
8, 9253
8. Ce sumă ar trebui depusă, în regim de dobândă compusă, la fiecare sfârşit de trimestru, timp
de 15 ani, pentru a constitui un fond din care, apoi, în perpetuitate, să poată fi alocate, într-un
anumit scop, la fiecare început de semestru, câte 25000 u.m., evaluarea efectuându-se cu procentul
anual p = 12,5% ?
Rezolvare. Fie S15 – valoarea finală a fondului acumulat, iar S – fondul din care se vor face
retrageri, în perpetuitate. Are loc relaţia de echivalenţă:
S15 = S , unde: S15 = a ⋅
(1 + i) − 1
15
;
i4

i4 = 4
1 + i − 1 = 1 + 0,125 − 1 = 0,0299 ; S15
4
= a⋅
(1,125) − 1
15
= 162,256 ⋅ α ; S = 25000 ⋅
1 + i2
;
0,0299 i2
1 + 0, 06066
i2 = 1 + 0,125 − 1 = 0, 06066 ; S = 25000 ⋅ = 437133,2 . Aşadar, avem:
0, 06066
437133, 2
162,256 ⋅ a = 437133,2 sau a = = 2694,1 u.m.
162, 256

Plăţile eşalonate. Problemele propuse

1. La sfârşit de an, în trei ani consecutivi, se va plasa sumele 3000, 7000 şi 10000 u.m., cu
procentele anuale, respective, 10, 12 şi 15%. Să se determine valoarea fondului acumulat la finele
celui de al treilea an şi care este valoarea actualizată la începutul primului an de plată a acestor
plasamente.
Răspuns: V (3) = 21914 u.m.; V (0 ) = 15467, 3 u.m.
2. La finele anului, timp de 5 ani, se plasează câte o sumă a = 25000 u.m., în regim de
dobândă compusă, cu procentul anual p = 10% . Să se afle valoarea finală şi valoarea actuală a
acestei operaţiuni financiare.
Răspuns : V (5) = 152627,5 u.m.; V (0 ) = 94150 u.m.
3. Achitarea unor datorii a fost stabilită pentru patru ani, cu plata anuală anticipată, în varianta :
anual câte 5000, 7000, 10000 şi 12000 u.m., cu procentele anuale, respective, de 8, 10, 12 şi 14%.
Să se determine valoarea actuală şi valoarea finală a datoriei.
Răspuns : W (0) = 28917, 5 u.m.; W (4 ) = 43863, 56 u.m.
4. O datorie a fost eşalonată, pe timp de 6 ani, cu începere peste 2 ani, plătind anticipat suma
a = 8000 u.m., cu un procent anual de 10%. Să se afle suma finală şi valoarea actuală a datoriei
eşalonate.
Răspuns: W (8 ; 2 ) = 67897, 3 u.m.; W (0 ; 2 ) = 31674, 6 u.m.
5. La finele anului, timp de 3 ani, se va plasa sumele 2000, 4000 şi 10000 u.m., cu procentele
anuale, respective, de 8, 12 şi 15%. Să se afle suma medie pe care debitorul doreşte să o plătească
de fiecare dată, cu un procent anual unic p = 10% .
Răspuns: a = 4964, 86 u.m.

43
 CAPITOLUL IV. Rambursarea creditelor (împrumuturilor)

Operaţiunea financiară prin care debitorul plăteşte creditorului suma de bani de care a
beneficiat, precum şi dobânzile aferente acestei sume de bani, conform contractului de creditare, se
numeşte rambursare (sau amortizare) a împrumutului. Împrumutul apare ca o operaţiune financiară
vectorială, una din componente fiind creditarea, iar cealaltă – rambursarea.
Fiecare componentă a operaţiunii financiare vectoriale reprezintă o operaţiune de plăţi
eşalonate şi, de aceea, toate consideraţiile din capitolul precedent rămân valabile şi în continuare.
Clasificarea plăţilor eşalonate ne conduce la o anumită clasificare a împrumuturilor, atât după
modul în care se face creditarea, cât şi după modul în care se face rambursarea.
Dacă cele două operaţiuni, respectiv, de creditare şi de rambursare, se desfăşoară succesiv (nu
se suprapun, în timp), atunci valoarea finală a creditării coincide cu valoarea actuală a rambursării.
Aici apare, firesc, problema operaţiilor financiare echivalente şi, în particular, a plăţilor echivalente.
Restituirea (rambursarea, amortizarea) împrumutul se poate face: o singură dată (printr-o plată
unică) sau în rate (prin plăţi eşalonate, amortizate). Sumele băneşti rambursate anual, care au rolul
de a amortiza treptat suma împrumutată, se numesc amortismente.

4.1. Rambursarea prin anuităţile posticipate temporare imediate

Se spune că rambursarea se efectuează prin anuităţile posticipate temporare imediate dacă
plăţile, respective, se fac în următoarele condiţii: anual, la sfârşit de an; prin sume (anuităţi)
constante sau nu de la un an la altul; într-un număr de ani bine precizat; imediat ce s-a fixat
începerea rambursării; cu procente egale sau nu de la un an la altul.
Fie S0 – suma împrumutată; t – durata împrumutului (durata de timp pe care urmează a se face
amortizarea, care, de obicei, se ia un număr întreg n de ani); p – procentul, cu care a fost
împrumutată suma S0 şi utilizat, în regim de dobândă simplă sau compusă; t k – momentele de timp
în care se vor plăti ratele (în regim de anuităţi), de obicei tk = k .
Dacă rk este rata aferentă perioadei k (anuitatea plăţilor posticipat în anul k), Qk – partea din
datoria amortizată în anul k (sau amortismentul care se plăteşte la sfârşitul anului k), iar D k este
dobânda corespunzătoare datoriei rămase la începutul anului k, atunci are loc:
rk = Q k + D k , k = 1, n ; S0 =
n k
= ∑ Qk ; R k = S0 − M k ; M k = ∑ Qi ,
k =1 i =1

unde M k este suma amortismentelor plătite, iar Rk este valoarea datoriei rămase de plătit după
achitarea amortismentului Qk . Aşadar, avem: R1 = S0 ; Rk +1 = Rk − Qk ;
Rn = Qn ; Dk = Rk ⋅ i ; k = 1, n . Pentru a determina aceste mărimi, mai avem nevoie de o relaţie
n
1 p
dedusă în baza echilibrului financiar: S0 ⋅ u n = ∑ rk v k − n , unde u = 1 + i ; v =
; i= .
k =1 1+ i 100
Există diferite modele de amortizare a împrumuturilor, prin anuităţile posticipate temporare
imediate, cu dobânda posticipată evaluată cu acelaşi procent p = 100 ⋅ i .
Modelul I. În acest caz, debitorul plăteşte toată datoria St = S0 ⋅ (1 + i ) , o singură dată, la
n

scadenţă. Ratele şi cotele sunt: R1 = S0 ; rk = Qk = 0 , k = 1, n − 1 ; Qn = S0 ⋅ (1 + i )

n −1
;
rn = S0 ⋅ (1 + i ) .
n

Modelul II. În acest model, amortizarea se face prin achitarea sumei iniţiale S0 la scadenţă şi
plata periodică a dobânzilor. Debitorul plăteşte periodic (anual) dobânzile, iar suma împrumutată o
va plăti la scadenţă (la sfârşitul ultimei perioade). În acest caz, se poate spune că este vorba de un
împrumut repetat pe n ani. Relaţiile în baza cărora se întocmeşte planul de amortizare sunt:

44
Rk = S 0 , k = 1, n ; Qk = 0 , k = 1, n − 1 ; Qn = S 0 ;
Dk = S 0 ⋅ i , k = 1, n ; rk = S 0 ⋅ i , k = 1, n − 1 ; rn = S 0 ⋅ (1 + i )
Modelul III. În acest model se prevede amortizarea împrumutului prin cote constante. Debitorul
plăteşte, la sfârşitul fiecărei perioade, o cotă constantă din împrumut, împreună cu dobânda,
corespunzătoare, pentru sumele nerambursate. În acest caz, relaţiile cu care se determină elementele
din planul de amortizare sunt:
S S
Qk = 0 , k = 1, n ; R1 = S0 ; Rk +1 = S0 − k ⋅ 0 , k = 1, n − 1 ;
n n
S0
Dk = Rk ⋅ i = S0 ⋅ i − (k − 1) ⋅ ⋅ i , k = 1, n ;
n
S S S
rk = 0 + Dk = 0 + S0 ⋅ i − (k − 1) ⋅ 0 ⋅ i , k = 1, n .
n n n
S
După cum se vede, dobânzile D k şi ratele rk sunt în progresie aritmetică cu raţia − 0 ⋅ i .
n
S0
Dobânzile sunt legate între ele prin următoarea relaţie de recurenţă: Dk+1 = Dk − ⋅ i =
n
S S S
= S0 ⋅ i − (k − 1) ⋅ 0 ⋅ i − 0 ⋅ i = S0 ⋅ i − k ⋅ 0 ⋅ i , k = 1 , n − 1 .
n n n
Exemplul 1. Împrumutul de 1 mln u.m., cu procentul anual de dobândă p = 25% , pe timp de 4
ani, se amortizează prin plata anuală a unei cote constante şi a dobânzii pentru sumele neamortizate.
Să se întocmească planul de amortizare.
Rezolvare. După cum se vede, suntem în condiţiile modelului III. Avem:
S0 1000000
= = 250000 u.m. Aplicând formulele, ce corespund modelului III, obţinem tabelul de
n 4
amortizare (rambursare) a împrumutului:

Valoarea împrumutului la Dobânda pe datoria Amortismentul Plata efectuată

Perioada
începutul perioadei k rămasă la începutul în perioada k (rata aferentă)
de plată (k)
(Rk) perioadei k (Dk) ( Q k) din perioada k (rk)
1 1000000 250000 250000 500000
2 750000 187500 250000 437500
3 500000 125000 250000 375000
4 250000 62500 250000 312500
- 625000 1000000 1625000

Modelul IV. În acest model, amortizarea se face prin rate constante. Debitorul plăteşte, la
sfârşitul fiecărei perioade, o rată constantă care acoperă atât o parte din împrumut, cât şi dobânda
pentru suma nerambursată. Valoarea ratei constante r se determină în baza relaţiei ce exprimă
1 − vn
principiul echilibrului financiar, adică: S0 = r ⋅ şi ca rezultat, obţinem rata constantă
i
S ⋅i
r = 0 n . În acest caz, relaţiile cu care se determină elementele din planul de rambursare a
1− v
împrumutului sunt:
1 − vn−k +1
R1 = S0 ; Rk = r ⋅
i
( )
, k = 1, n ; Dk = r ⋅ 1− vn−k +1 , k = 1, n ;

Qk = r ⋅ v n − k +1 = Q1 ⋅ u k −1 , k = 1, n ; rk = r , k = 1, n .
Exemplul 2. Să se întocmească planul de rambursare (amortizare) a unui împrumut de 5 mln
u.m., luat de o Societate pe acţiuni, pe timp de 3 ani, cu procentul anual p = 20% , prin plata

45
periodică a unei rate constante care acoperă atât o parte din împrumut, cât şi dobânda pentru suma
nerambursată.
Rezolvare. Problema se încadrează în modelul de rambursare IV. Calculăm mai întâi rata
constantă
S ⋅ i 5000000 ⋅ 0 , 2
r= 0 n = = 2373630 u.m.
1− v  
3
1−  1 
 1, 2 
Celelalte elemente ale planului de amortizare, înscrise în tabel, se calculează astfel:
Q1 = r − D1 = 2373630 − 5000000 ⋅ 0,2 = 1373630 u.m.;
R2 = R1 − Q1 = 5000000 − 1373630 = 3626370 u.m. ş.a.m.d.
Planul de rambursare a împrumutului va fi:
Perioada de Valoarea împrumutului la Amortismentul în Plata efectuată
Dobânda pe datoria rămasă
plată începutul perioadei k perioada k (rata aferentă)
la începutul perioadei k (Dk)
(k) (Rk) (Qk) din perioada k (rk)
1 5000000 1000000 1373630 2373630
2 3626370 725274 1648356 2373630
3 1978014 395603 1978027 2373630
- 2120877 5000013 7120890

În practica financiară se aplică modelele de amortizare a creditelor (cu amortismente în progresie

aritmetică şi cu amortismente în progresie geometrică).
În cazul amortismentelor, prin anuităţile posticipate în progresie aritmetică, cunoscând valoarea
creditului S0 , valoarea primului amortisment Q1 , procentul anual de dobândă, putem întocmi planul de
rambursare a împrumutului în baza relaţiilor:
n n
Qk = Q1 + (k − 1) ⋅ d , k = 1, n ; S0 = ∑ Qk =∑ [Q1 + (k − 1) ⋅ d ] , unde d – raţia progresiei aritmetice.
k =1 k =1
Din formula de mai sus, se determină raţia şi, apoi, celelalte elemente ale planului de rambursare.
Dacă, însă, rambursarea împrumutului se efectuează în progresie geometrică, atunci planul de
rambursare se calculează în baza formulelor: Qk = Q1 ⋅ q k −1 , k = 1, n ;
n n n
S0 = ∑ Qk =∑ Q1 ⋅ q k −1 = Q1 ⋅ ∑ q k −1 , unde q – raţia progresiei geometrice.
k =1 k =1 k =1

4.2. Rambursarea prin anuităţile anticipate temporare imediate

Se spune că rambursarea se efectuează prin anuităţile anticipate temporare imediate dacă
plăţile, respective, se fac în următoarele condiţii: anual, la început de an; prin sume (anuităţi)
constante sau nu de la un an la altul; într-un număr de ani bine precizat; imediat ce s-a fixat
începerea rambursării; cu procente egale sau nu de un an la altul.
Dacă amortizarea (rambursarea) împrumutului se efectuează prin anuităţile anticipate
temporare imediate (prin plăţi anticipate), cu dobânda anticipată evaluată, cu acelaşi procent anual
p = 100 ⋅ i şi cu anuităţile egale şi amortismentele egale, atunci pentru orice an avem:
S
amortismentul anual Qk = 0 ; rata anuală rk =
(n − k ) ⋅ i + 1 ⋅ S ; datoria rămasă R = (n − k ) ⋅ S ;
0 k 0
n n n
dobânda anuală Dk =
(n − k ) ⋅ i ⋅ S , k = 1, n .
0
n
Dacă amortizarea împrumutului se efectuează prin anuităţile anticipate temporare imediate, cu
dobânda posticipată evaluată, cu acelaşi procent anual p = 100 ⋅ i şi cu anuităţile egale şi
S
amortismentele egale, atunci pentru orice an, avem: amortismentul anual Qk = 0 ;
n

46
 S0 n, pentru k = 1;

rata anuală rk =  (n − k + 1) ⋅ i + 1
 ⋅ S0 , pentru r = 2, n ;
n
n−k
datoria rămasă Rk = ⋅ S0 ;
n
0 , pentru k = 1;

dobânda anuală Dk =  n − k + 1
 n ⋅ S0 ⋅ i , pentru k = 2, n .

Rambursarea creditelor. Problemele rezolvate

1. La cumpărarea unui utilaj în valoare de 500000 u.m. s-a plătit un avans de 25% din preţ, iar
restul a fost eşalonat, pe 5 ani, prin plăţile anuale posticipate şi cu amortismentele egale. Să se
întocmească planul de amortizare a creditului, dacă procentul anual de dobândă este de 10%.
Rezolvare. Datoria rămasă este S0 = 500000 − − 0, 25 ⋅ 500000 = 375000 u.m. Aplicând
formulele ce corespund modelului III de rambursare, obţinem tabelul de amortizare a împrumutului:

k Rk Dk Qk rk
1 375000 37500 75000 112500
2 300000 30000 75000 105000
3 225000 22500 75000 97500
4 150000 15000 75000 90000
5 75000 7500 75000 82500
- 112500 375000 487500
2. Datoria de 250000 u.m. contractată, azi, va fi rambursată, cu începere de peste 3 ani, prin
anuităţile egale posticipate, timp de 4 ani şi cu un procent anual mediu p = 8% de evaluare, pe toţi
cei 7 ani. Să se întocmească planul de rambursare a împrumutului.
Rezolvare. La data începerii rambursării valoarea datoriei acumulate va fi:
S0 = 250000 ⋅ (1,08) = 314928 u.m. Problema se încadrează în modelul IV de rambursare.
3

S ⋅i 314928 ⋅ 0,08
Calculăm mai întâi rata constantă r = 0 n = = 95083,3 u.m. Celelalte elemente ale
1− v  
4
1−  1 
 1, 08 
planului de amortizare, înscrise în tabel, se calculează astfel:
Q1 = r − D1 = 95083,3 − 314928 ⋅ 0,08 = = 95083,3 − 25194,24 = 69889,06 u.m.;
R2 = R1 − Q1 = 314928 − 69889,06 = 245038,94 u.m. ş.a.m.d.
Planul de rambursare a împrumutului este:

k Rk Dk Qk rk
1 314928,00 25194,24 69889,06 95083,3
2 245038,94 19603,12 75480,18 95083,3
3 169558,76 13564,70 81518,60 95083,3
4 88040,20 7043,21 88040,10 95083,3
- 65405,27 314927,94 380333,2

3. Un împrumut de 750000 u.m. urmează a fi rambursat, în 5 ani, prin plăţile posticipate

anuale cu amortismentele în progresie aritmetică, cu primul amortisment egal cu 120000 u.m. şi
procentul anual de dobândă 10%. Să se întocmească planul de rambursare a împrumutului.
Rezolvare. Avem: Qk = Q1 + (k − 1) ⋅ d , k = 1, 5 ;
5 5
S0 = ∑ Qk = ∑ [Q1 + (k − 1) ⋅ d ] = 5 ⋅ Q1 + 10 ⋅ d ; 750000 = 5 ⋅ 120000 + 10 ⋅ d ;
k =1 k =1

47
 10 ⋅ d = 150000 ; d = 15000 u.m.
Planul de rambursare a împrumutului este:

k Rk Dk Qk rk
1 750000 75000 120000 195000
2 630000 63000 135000 198000
3 495000 49500 150000 199500
4 345000 34500 165000 199500
5 180000 18000 180000 198000
- 240000 750000 990000

4. Un credit în valoare de 240000 u.m. se rambursează, în 4 ani, prin plăţile posticipate şi cu

amortismentele în progresie aritmetică. Să se întocmească planul de amortizare a creditului, dacă
primul amortisment este 90000 u.m., iar procentul anual de dobândă este p = 9,5% .
Rezolvare. Avem: Qk = Q1 + (k − 1) ⋅ d , k = 1, 4 ;
4 4
S0 = ∑ Qk = ∑ [Q1 + (k − 1) ⋅ d ] = 4 ⋅ Q1 + 6 ⋅ d ; 240000 = 4 ⋅ 90000 + 6 ⋅ d ;
k =1 k =1
6 ⋅ d = −120000 ; d = −20000 u.m.

Planul de rambursare a împrumutului este:

k Rk Dk Qk rk
1 240000 22800 90000 112800
2 150000 14250 70000 84250
3 80000 7600 50000 57600
4 30000 2850 30000 32850
- 47500 240000 287500
5. Un împrumut de 162500 u.m. urmează a fi rambursat, în 4 ani, prin plăţile anuale
posticipate cu amortismentele în progresie geometrică, cu raţia 1,5. Să se întocmească planul de
rambursare a creditului, dacă procentul anual de dobândă este p = 12% .
Rezolvare. Avem:
4 4 4
Qk = Q1 ⋅ q k −1 , k = 1, 4 ; S0 = ∑ Qk = ∑ Q1 q k −1 = Q1 ⋅ ∑ q k −1;
k =1 k =1 k =1

[
162500 = Q1 ⋅ 1 + 1,5 + (1,5) + (1,5) ;
2 3
] 162500 = Q1 ⋅ 8,125 ; Q1 = 20000 u.m.;
Qk = 20000 ⋅ (1,5) , k = 1, 4 .
k −1

Planul de rambursare a împrumutului este:

k Rk Dk Qk rk
1 162500 19500 20000 39500
2 142500 17100 30000 47100
3 112500 13500 45000 58500
4 67500 8100 67500 75600
- 58200 162500 220700

6. Întocmiţi planul de amortizare pentru un împrumut în valoare de 300000 u.m., rambursabil

prin cinci anuităţi posticipate în progresie aritmetică, cu primul termen egal cu prima anuitate de
valoare r1 = 50000 u.m. şi procentul anual de dobândă p = 10% .
Rezolvare. Avem:
5 5
S0 = ∑ rk (1 + i ) = ∑ [r1 + (k − 1) ⋅ d ] (1 + i ) ;
−k −k

k =1 k =1

48
 5 5
300000 = 50000 ⋅ ∑ (1,1) + d ⋅ ∑ (k − 1) (1,1) ;
−k −k
d = 16098 .
k =1 k =1
Planul de rambursare a creditului este:

k Rk Dk Qk rk
1 300000 30000 20000 50000
2 280000 28000 38098 66098
3 241900 24190 58006 82196
4 183900 18390 79904 98294
5 103990 10399 103992 114391
- 110979 300000 410979

7. Se cere de întocmit planul de amortizare pentru un împrumut de 50000 u.m., rambursabil

prin cinci anuităţi posticipate în progresie geometrică de primul termen egal cu prima anuitate de
valoare r1 şi raţie q = 1,21 . Procentul anual de dobândă este p = 10% .
Rezolvare. Avem:
5 5
S0 = ∑ rk (1 + i ) = ∑ r1q k −1 (1 + i )
−k −k
=
k =1 k =1
k −1
5
1 5  1, 21 
= r1 ⋅ ∑ q k −1
(1 + i )−k
= r1 ⋅ ⋅ ∑   ;
k =1 1,1 k =1  1,1 
r1 (1,1) − 1
5
50000 = ⋅ ; 50000 = r1 ⋅ 5,55 ; r1 = 9009 u.m.
1,1 0,1

Planul de amortizare este:

k Rk Dk Qk rk
1 50000 5000 4009 9009
2 45991 4599 6302 10901
3 39689 3969 9221 13190
4 30468 3047 12913 15960
5 17555 1756 17555 19311
- 18371 50000 68371

8. În urmă cu 4 ani a fost dată, cu împrumut, suma de 400000 u.m. Valoarea datoriei este,
acum, de 515420 u.m. şi urmează să fie rambursată, prin trei plăţi anuale posticipate egale şi cu un
procent anual de dobândă p = 8% .
Să se determine:
a) procentul anual mediu cu care s-a evaluat datoria în cei patru ani;
b) planul de amortizare a creditului.
Rezolvare. Avem:
a) 515420 = 400000 ⋅ (1 + i ) ; (1 + i ) = 1,28855 ; 1 + i = 1,065431;
4 4

i = 0 , 065431 ; p = 100 ⋅ i = 6, 543 % ;

3
b) 515420 = r ⋅ ∑ (1, 08)
−k
; 515420 = r ⋅ 2 , 5771 ; 515420 = r ⋅ 2 , 5771 ;
k =1
r = 200000 u.m.

Planul de amortizare a creditului este:

k Rk Dk Qk rk
1 515420,0 41233,6 158766,4 200000,0

49
 2 356653,6 28532,3 171467,7 200000,0
3 185186,0 14814,9 185185,1 200000,0
- 84580,8 515419,2 600000,0

9. Despre acordarea unui împrumut aveţi următoarele informaţii: se rambursează, în 5 ani,

prin anuităţile posticipate evaluate, cu un procent anual de dobândă de 10% şi se plătesc dobânzile
anuale D1 = 50000 u.m.; D2 = 45000 u.m.; D3 = 37500 u.m.; D4 = 17500 u.m.; D5 = 2500 u.m.
Să se întocmească planul de amortizare a creditului.
1
Rezolvare. Avem: Dk = i ⋅ Rk ; Rk = ⋅ Dk şi
i
Qk = Rk − Rk +1 , k = 1, 5 .
Planul de amortizare a creditului este:

k Rk Dk Qk rk
1 500000 50000 50000 100000
2 450000 45000 75000 120000
3 375000 37500 200000 237500
4 175000 17500 150000 167500
5 25000 2500 25000 27500
- 152500 500000 652500

Rambursarea creditelor. Problemele propuse

1. Un împrumut de 9 mln u.m., timp de 5 ani, cu procentul anual de 10% trebuie rambursat
(amortizat) în felul următor: debitorul plăteşte peste 2 ani suma de 3 mln u.m., peste 3 ani – 2 mln
u.m. şi peste 4 ani – 3 mln u.m. Ce sumă trebuie rambursată peste 5 ani pentru a achita toate
datoriile?
Răspuns: x = 4, 7832 mln. u.m.
2. Un împrumut de 6 mln u.m., pe timp de 4 ani, cu procentul anual de 12%, trebuie amortizat
cu una şi aceeaşi sumă la sfârşitul fiecărui an. Să se afle această sumă ?
Răspuns: x = 1, 9752 mln u.m.
3. Debitorul ia împrumuturi, cu procentul anual de 13%, de la unul şi acelaşi creditor: de la
început 7 mln u.m., peste un an încă 5 mln u.m., peste 3 ani – 3 mln u.m. Schema de rambursare
este următoarea: peste 5 ani – 4 mln u.m., peste 6 ani – 5 mln u.m., peste 7 ani – 7 mln u.m., peste 8
ani – 6 mln u.m., peste 9 ani – 5 mln u.m. Ce sumă trebuie rambursată peste 10 ani pentru a achita
toate datoriile?
Răspuns: x = 7, 064 mln u.m.
4. Un împrumut trebuie să fie rambursat în sistem clasic, prin patru plăţi anuale posticipate, cu
amortismentele, în ordine, 50000, 90000, 150000 şi, respectiv, 230000 u.m. Evaluarea dobânzilor
este posticipată şi se face cu procentele anuale, în ordine, 8, 9, 10 şi 11%. Să se întocmească planul
de amortizare a creditului şi să se determine valoarea actuală totală a tuturor dobânzilor, la începutul
primului an de plată.
Răspuns: Valoarea actuală a tuturor dobânzilor
41600 42300 38000
total =
Dact. + + +
1, 08 1, 08 ⋅ 1, 09 1, 08 ⋅ 1, 09 ⋅ 1,10
25300
+ = 121398 , 4 u.m.
1, 08 ⋅ 1, 09 ⋅ 1,10 ⋅ 1, 11

5. La cumpărarea unui utilaj în valoare de 320000 u.m. s-a plătit un avans de 30% din preţ, iar
restul a fost eşalonat, în 4 ani, prin plăţile anuale posticipate şi cu amortismentele egale.
Să se întocmească planul de amortizare a creditului, dacă procentul anual de dobândă este de
16%.
50
 6. O datorie de 125000 u.m. contractată, azi, trebuie să fie rambursată, cu începerea de peste 2
ani, prin anuităţile posticipate egale, timp de 3 ani şi cu un procent mediu p = 10% de evaluare, pe
toţi cei 5 ani. Să se întocmească planul de rambursare a creditului.
7. Se acordă un credit de valoarea S0 = 400000 u.m., rambursabil prin cinci anuităţi
posticipate, cu amortismentele în progresie aritmetică de primul termen egal cu primul amortisment
(Q1 ) şi având în vedere că amortismentul din anul trei (Q3 ) este dublu celui din primul an
(Q3 = 2 ⋅ Q1 ) . Dobânda anuală este evaluată cu procentele anuale, respective, de 8, 9, 10, 11 şi 12%.
Să se întocmească planul de amortizare a creditului şi să se determine valoarea tuturor dobânzilor,
la începutul primului an de plată (uzufructul creditului).
Răspuns: Valoarea actuală a tuturor dobânzilor
32000 32400 30000 24200
act.
Dtotal = + + + +
1, 08 1, 08 ⋅ 1, 09 1, 08 ⋅ 1, 09 ⋅ 1,10 1, 08 ⋅ 1, 09 ⋅ 1,10 ⋅ 1, 11
14400
+ = 106100, 53 u.m.
1,08 ⋅ 1,09 ⋅ 1,10 ⋅ 1,11 ⋅ 1,12

51
 CAPITOLUL V. Împrumuturile cu obligaţiuni

În capitolele precedente au fost analizate operaţiunile financiare, corespunzătoare, aşa-

numitelor împrumuturi (sau credite) de tip bancar.
Adeseori, multe societăţi pe acţiuni şi întreprinderi au nevoie să împrumute sume foarte mari de
bani pe care banca nu le poate pune la dispoziţie. Într-o astfel de situaţie se poate folosi alte
mijloace cum ar fi împrumuturile cu obligaţiuni, pe termen mediu sau lung, realizându-se fondurile
băneşti sau capitalurile importante.
În schimbul acestor fonduri băneşti, beneficiarul împrumutului acordă anumite documente de
valoare, denumite obligaţiuni. Obligaţiunea este un titlu de creanţă (dreptul creditorului de a
pretinde debitorului executarea unei obligaţii) reprezentativ al unei datorii. Pe piaţa financiară
obligaţiunile reprezintă o modalitate destul de răspândită şi atrăgătoare pentru creditarea a multor
activităţi economice.
Pe fiecare obligaţiune sunt menţionate regulile împrumutului, cu drepturile şi îndatoririle
partenerilor, înscriindu-se, în mod obligatoriu: numărul obligaţiei; valoarea nominală a obligaţiunii;
procentul nominal al împrumutului; condiţiile împrumutului; tabloul de amortizare; cupoanele
dobânzii; alte date privind amortizarea.
După modul în care se face plata dobânzilor pentru fiecare obligaţiune, există diferite tipuri de
împrumuturi. Dobânzile pot fi plătite sub forma unui venit anual fix pentru fiecare obligaţiune sau
sub forma de câştig.
Rambursarea obligaţiunilor poate fi efectuată, în general, de-a lungul întregii durate a
împrumutului, prin fracţiuni constante sau nu din numărul de titluri, sau prin amortismente
constante sau nu, prin anuităţi constante aproape egale, o singură dată la sfârşitul duratei
împrumutului sau după alte reguli stabilite la data emiterii împrumutului.
Vom nota:
V0 – valoarea nominală totală a împrumutului (sau capitalul total) pe care îl primesc
subscriptorii (societăţile comerciale) la care se mai putea adăuga unele prime în afara dobânzilor;
V – valoarea nominală a unei obligaţiuni, care reprezintă o cotă-parte din valoarea nominală
totală a împrumutului;
C 0 – preţul total sau valoarea totală de emisiune a împrumutului, sau capitalul total pe care îl
primeşte emitentul sau pe care îl plătesc subscriptorii;
C – preţul sau valoarea de emisiune a unei obligaţiuni, care reprezintă o cotă-parte din valoarea
de emisiune totală;
W0 – preţul sau valoarea de rambursare a împrumutului, sau capitalul total pe care îl
rambursează emitentul şi pe care îl primesc subscriptorii, exceptând dobânzile;
W – preţul sau valoarea de rambursare a unei obligaţiuni, care reprezintă cotă-parte din
capitalul total rambursat;
N – numărul total al obligaţiunilor emise sau puse în circulaţie;
n – numărul de ani sau durata împrumutului;
N k – numărul de obligaţiuni amortizate în anul k ; k = 1, n ;
Qk – amortismentul sau cota-parte din valorea, care se plăteşte în anul k;
i – dobânda anuală unitară nominală sau de emisiune a împrumutului ( p = 100 ⋅ i –
reprezintă procentul nominal anual al obligaţiunii financiare);
d k – dobânda nominală plătită în anul k;
Sk – anuitatea sau rata plătită în anul k.
Se spune că împrumutul cu obligaţiuni este emis:
a) sub paritatea (sub pari), dacă C < V ;
b) la paritatea (al pari), dacă C = V .

52
 În practică, valoarea de emisie C poate fi egală cu valoarea nominală V sau cel mai adesea
inferioară acesteia ( C < V ), pentru a oferi un avantaj subscriptorilor şi de a-i cointeresa să cumpere
obligaţiunile propuse.
De exemplu, dacă C = 2800 şi V = 3000 , subscriptorul sau cumpărătorul plăteşte 2800 u.m. şi
va primi la scadenţă 3000 u.m., suma căreia îi corespund şi cupoanele anuale. În aşa mod, apare o
dublă încurajare a cumpărătorilor de obligaţiuni.
Se spune că împrumutul cu obligaţiuni este rambursat:
a) la paritate (al pari), dacă W = V ;
b) peste paritate (supra pari), dacă W > V .
În practică, titlul poate fi rambursat la valoarea nominală ( W = V ), dar pentru a cointeresa mai
mult pe cumpărătorii de obligaţiuni, preţul de rambursare poate fi mai mare ( W > V ). De exemplu,
dacă V = 1800 şi W = 1830 , atunci dobânzile se calculează pentru V = 1800 u.m., iar la scadenţă
deţinătorul obligaţiunii primeşte W = 1830 u.m.
Pentru încurajarea cumpărătorului de obligaţiuni, emitentul unui împrumut, cu obligaţiuni,
adoptă, de regulă, strategia de emisie C ≤ V ≤ W . În baza notaţiilor de mai sus, putem scrie
următoarele relaţii:
n
N = ∑ N k ; V0 = N ⋅ V ; C0 = N ⋅ C ; W0 = N ⋅ W .
k =1
Relaţiile de mai sus, pot fi prezentate şi în cazul mai general, când se emit obligaţiunile, de
diferite valori. Dacă se emit m tipuri de obligaţiuni, având în total Mj obligaţiuni cu valoarea
nominală Vj, valorile de emisiune Cj şi rambursare W j , j = 1, m , atunci putem scrie:
m m m m
N = ∑ M j ; V0 = ∑ M j ⋅ V j ; C0 = ∑ M j ⋅ C j ; W0 = ∑ M j ⋅ W j .
j =1 j =1 j =1 j =1

5.1. Rambursarea la paritate (al pari)

Să considerăm un împrumut cu N obligaţiuni, fiecare din ele fiind de valoarea nominală V,
valoarea reală (sau de emisie) C şi valoarea de rambursare W. Se spune că rambursarea
împrumutului este la paritate (al pari) dacă W = V . Rambursarea împrumuturilor cu obligaţiuni se
face, de regulă, anual.
Se spune că amortizarea obligaţiunilor este anuală, dacă: plăţile se fac anual, anticipat sau
posticipat; durata de amortizare este un număr de ani bine precizat; sumele sau numărul de
obligaţiuni amortizate anual sunt egale sau nu; plăţile încep imediat (anul emisiunii sau cel următor)
sau cu o întârziere de câţiva ani; procentul nominal al obligaţiunii este unic sau nu de la un an la
altul.
Dacă amortizarea împrumutului se desfăşoară prin anuităţile posticipate, cu dobândă
posticipată, cu procentul nominal p = 100 ּ i unic pe durata rambursării şi cu:
1) anuităţile constante ( S k = S , k = 1, n ), atunci pentru orice an de plată k , k = 1, n , avem
următoarele elemente ale rambursării:

amortismentul anual: Qk =
(1 + i)
k −1
⋅ i ⋅ V0 ;
(1 + i )n − 1
rata anuală: S k =
(1 + i)
n
⋅ i ⋅ V0 ;
(1 + i )n − 1
dobânda anuală: d k =
(1 + i )n − (1 + i )k −1 ⋅ i ⋅ V ;
(1 + i )n − 1 0

datoria rambursată după k ani: Rk =

(1 + i )k − 1 ⋅ V ;
(1 + i )n − 1 0
datoria rămasă după k ani: Vk =
(1 + i ) − (1 + i )
n k
⋅ V0 ;
(1 + i )n − 1
53
 numărul de obligaţiuni amortizate anual:

Nk =
(1 + i)
k −1
⋅i⋅N .
(1 + i )n − 1
2) amortismentele constante ( Qk = Q , k = 1, n ), atunci pentru orice an de plată k , k = 1, n ,
avem:
V
amortismentul anual: Qk = 0 ;
n
rata anuală: S k =
(n − k + 1) i + 1
⋅ V0 ;
n
dobânda anuală: d k =
(n − k + 1) ⋅ i ⋅ V ;
0
n
k
datoria rambursată după k ani: Rk = ⋅ V0 ;
n
n−k
datoria rămasă după k ani: Vk = ⋅ V0 ;
n
N
numărul de obligaţiuni amortizate anual: N k = .
n
Notăm: N (Rk ) – numărul de obligaţiuni rambursate (sau ieşite din circulaţie) după k ani de
plată pentru achitarea împrumutului; N (Vk ) – numărul de obligaţiuni rămase de rambursat (sau care
se mai află în circulaţie) după k ani de rambursare.
k n
Avem: N (Rk ) = ∑N p ; N (Vk ) = ∑N p ;
p =1 p = k +1

N = N (Rk ) + N (Vk ) . În cazul anuităţilor egale, avem: N (Rk ) =

(1 + i )k − 1 ⋅ N ;
(1 + i )n − 1
N (Vk ) =
(1 + i )n − (1 + i )k ⋅N
(1 + i )n − 1
k n−k
iar în cazul amortismentelor egale, avem: N (Rk ) = ⋅ N ; N (Vk ) = ⋅ N . Având în vedere
n n
numărul de obligaţiuni rambursate anual N k , avem (în cazul anuităţile constante):
numărul de obligaţiuni amortizate anual:

Nk =
(1 + i )k −1 ⋅ i ⋅ N ;
(1 + i )n − 1
amortismentul anual: Qk = N k ⋅ V ;

rata anuală: S k =
(1 + i) ⋅ N ⋅V ⋅ i
n
;
(1 + i )n − 1
datoria rambursată: Rk =
(1 + i )k − 1 ⋅ N ⋅ V ;
(1 + i )k −1 ⋅ i k
datoria rămasă: Vk =
(1 + i )n − (1 + i )k ⋅ N ⋅ V ;
(1 + i )k −1 ⋅ i k

dobânda anuală: d k =
(1 + i ) − (1 + i )
n k −1
⋅ Nk ⋅V .
(1 + i )k −1
Pentru cazul amortismentele constante, avem:

54
 N
numărul de obligaţiuni amortizate anual: N k = ;
n
amortismentul anual: Qk = N k ⋅ V ;
rata anuală: S k = [(n − k + 1) ⋅ i + 1] ⋅ N k ⋅ V ;
datoria rambursată: R k = k ⋅ N k ⋅ V ;
datoria rămasă: Vk = (n − k ) ⋅ N k ⋅ V ;
dobânda anuală: d k = (n − k + 1) ⋅ i ⋅ N k ⋅ V .
Exemplul 1. Să se întocmească planul de amortizare a unui împrumut cu valoarea nominală
totală V0 = 600000000 u.m., cu obligaţiunile cu valoarea nominală V = 1000 u.m., rambursabil, în
şase ani, cu un procent anual p = 10% , posticipat, atât cu amortismente constante, cât şi cu anuităţi
constante.
Rezolvare. Avem: N = 600000000 : 1000 = 600000 obligaţiuni. Dacă anuităţile sunt egale,
avem:
N1 = 77764, 43 ≈ 77764 ; N 2 = 85540, 87 ≈ 85541;
N 3 = 94094, 96 ≈ 94095;
N 4 = 103504 , 45 ≈ 103505 ; N 5 = 113854 , 89 ≈ 113855 ;
N 6 = 125240 , 37 ≈ 125240 .

5.2. Rambursarea peste paritate (supra pari)

Presupunem că avem un împrumut cu N obligaţiuni, fiecare dintre ele de valoarea nominală V,
valoarea reală (sau de emisiune) C şi valoarea de rambursare W.
Se spune că rambursarea este peste paritate, dacă V < W . În ipoteza anuităţilor posticipate cu
dobândă posticipată, avem:
n
dobânda anuală: d k = i ⋅ Vk −1 = i ⋅ V ⋅ ∑ N p
p=k

amortismentul anual: Qk = N k ⋅ W ≥ N k ⋅ V ≥ N k ⋅ C ;

55
 n
rata anuală (anuitatea): S k = W ⋅ N k + i ⋅ V ⋅ ∑ N p .
p=k

Se poate uşor de dedus relaţia:

n  n 
∑
S k +1 − S k = W ⋅ N k +1 + i ⋅ V ⋅ N p − 
 W ⋅ N k + i ⋅ V ⋅ ∑ N p
=

p = k +1  p = k 
 V n
V n 
= W ⋅  N k +1 + i ⋅ ⋅ ∑ N p − N k − i ⋅ ⋅ ∑ N p  =
 W p = k +1 W p=k 
 V    V 
= W ⋅ Nk+1 − Nk − i ⋅ ⋅ Nk  = W ⋅ Nk+1 − 1+ i ⋅  ⋅ Nk  , k = 1, n .
 W    W 
V
Dacă vom nota prin r = i ⋅ , atunci avem:
W
S k +1 − S k = W ⋅[N k +1 − (1 + r ) ⋅ N k ] , k = 1, n .
Formulele care descriu elementele (parametrii) ale rambursării la paritate rămân valabile şi în
cazul rambursării peste paritate, înlocuind peste tot i prin r , V prin W şi i ⋅ V = r ⋅ W .
Exemplul 2. Să se întocmească tabloul de amortizare a unui împrumut cu valoarea nominală
totală V0 = 600000000 u.m., cu obligaţiuni cu valoarea nominală V = 1000 u.m., rambursabil, în
şase ani, cu un procent anual p = 10% , posticipat, atât cu amortismente constante, cât şi cu anuităţi
constante. Se presupune că rambursarea este peste paritate cu W = 1200 u.m. (deci, rambursarea
este de 120%, faţă de nominal).
Rezolvare. Avem N = 600000 obligaţiuni. Dacă amortismentele sunt constante
(Q1 = Q2 = L = Q6 ) , atunci şi N1 = N 2 = L = N 6 = 100000 . Indicele de paritate
p V 10 1000 1
r= ⋅ = ⋅ = .
100 W 100 1200 12
În cazul anuităţilor constante (S1 = S 2 = L = S6 ) , pentru orice an de plată k , k = 1, 6 , avem
următoarele elemente ale rambursării:
Numărul de obligaţiuni rambursate (amortizate) anual se determină din formula

Nk =
(1+ r)
k −1
⋅ r ⋅ N ; k = 1, 6 .
(1 + r )n − 1
Avem:
1 1
N1 = ⋅ ⋅ 600000 = 81104 , 56 ≈ 81105 ;
(1 + 1 12) − 1 12
6

N 2 = N1 ⋅ (1 + r ) = 81105 ⋅ (1 + 1 12 ) = 87863 , 27 ≈ 87863 ;

N 3 = N1 ⋅ (1 + r ) = 95186 , 206 ≈ 95186 ;
2

N 4 = N1 ⋅ (1 + r ) = 103117 , 3 ≈ 103117 ;
3

N 5 = N1 ⋅ (1 + r ) = 111710 , 4 ≈ 111710 ;
4

N 6 = N1 ⋅ (1 + r ) = 121019 , 59 ≈ 121020 .
5

Deoarece N1 + N 2 + L + N 6 = 600001 , se renunţă la ultima rotunjire, luând N 6 = 121019 .

Rata anuală (anuitatea) constantă ar trebui să fie egală cu

Sk =
(1 + r ) ⋅ r ⋅ W = (1 + 1 12) ⋅ 1 ⋅ (600000 ⋅ 1200) =
n 6

(1 + r )n − 1 0
(1 + 1 12)6 − 1 12
= 157325430 u.m.

56
 5.3. Uzufructul şi proprietatea nudă
Fie un împrumut cu obligaţiuni cu: valoarea nominală V0 = N ⋅ V , valoarea de emisie
C0 = N ⋅ C , valoarea de rambursare W0 = N ⋅ W , procentul anual nominal sau de emisiune
p = 100 ⋅ i şi durata de rambursare n ani se amortizează prin anuităţile posticipate Sk , definite de
relaţia fundamentală: S k = Qk + d k , k = 1, n , în care Qk este amortismentul, iar d k este dobânda în
anul k.
Se numeşte uzufruct al unei obligaţiuni, al unei creanţe sau al împrumutului, în general,
evaluată la o anumită dată şi cu un anumit procent, valoarea actuală (sau actualizată) a tuturor
dobânzilor, ce urmează a fi plătite de la acea dată până la rambursarea completă a împrumutului.
Dacă evaluarea se face cu procentul anual q = 100 ⋅ j , atunci vom avea:
n
UZU (t ) = ∑ d ⋅ (1 + j )
t−k
k .
k = t +1
Se numeşte nudă proprietate a unei obligaţiuni, a unei creanţe sau a împrumutului, în general,
evaluată la o anumită dată şi cu un anumit procent, valoarea actuală a tuturor amortismentelor, ce
urmează a fi plătite de la acea dată până la rambursarea completă a împrumutului.
Dacă evaluarea se face cu procentul anual q = 100 ⋅ j , atunci avem egalitatea:
n
NUP (t ) = ∑ Q ⋅ (1 + j )
t−k
k .
k = t +1

Din cele spuse mai sus, rezultă că CURS (t ) = = UZU (t ) + NUP (t ) , ceea ce înseamnă că
pentru orice împrumut şi, în particular, şi pentru cel cu obligaţiuni, cursul sau preţul împrumutului,
la un moment dat pe durata rambursării sale, este egal cu suma dintre uzufructul şi nuda proprietate
ale împrumutului, evaluate la momentul considerat.

Împrumuturile cu obligaţiuni. Problemele rezolvate

1. S-a emis un împrumut, cu obligaţiuni de valoarea nominală V = 1000 u.m. Emisiunea este
de 98%, faţă de nominal, iar rambursarea este de 102%, faţă de nominal. Amortizarea are loc în

57
timp de 10 ani, cu amortismentele supra pari în progresie aritmetică de prim-termen Q1 = 2040000
u.m. şi raţie anuală R = 510000 u.m. Să se determine:
a) numărul de obligaţiuni puse în circulaţie;
b) valorile: nominală, de emisiune şi de rambursare totale;
c) sumele rambursate în anul al patrulea, dacă procentul anual de evaluare este p = 10% .
Q 2040000
Rezolvare. Avem: W = 1, 02 ⋅ V = 1, 02 ⋅ 1000 = 1020 u.m.; N1 = 1 = = 2000
W 1020
obligaţiuni. Raţia progresiei numerelor de obligaţiuni amortizate anual este
~ 510000
R= = 500 ; N10 = 2000 + (10 − 1) ⋅ 500 = 2000 + 4500 = 6500 obligaţiuni;
1020
N + N10 2000+ 6500
a) N= 1 ⋅ 10 = ⋅ 10 = 42500 obligaţiuni;
2 2
b) V0 = N ⋅ V = 42500 ⋅ 1000 = 425 ⋅ 105 u.m.;
C0 = 0,98 ⋅ V0 = 0,98 ⋅ 425 ⋅ 105 = 4165 ⋅ 104 u.m.;
W0 = 1,02 ⋅ V0 = 1,02 ⋅ 425 ⋅ 105 = 4335 ⋅ 104 u.m.;
c) amortismentul anual
( ~
)
Q4 = N 4 ⋅ W = N1 + 3 ⋅ R ⋅ W = (2000 + 3 ⋅ 500) ⋅ 1020 = = 3500 ⋅ 1020 = 357 ⋅ 104 u.m.;
dobânda anuală d 4 = i ⋅ V3 = i ⋅ [N − ( N1 + N 2 + N 3 )] ⋅ V = = 0,1 ⋅ (42500 − 7500) ⋅ 1000 = 35 ⋅ 105
u.m.; rata anuală S 4 = Q4 + d 4 = 3570000 + 3500000 = 707 ⋅ 10 4 u.m.
2. Un împrumut, cu obligaţiuni, a fost emis 96%, faţă de nominal şi se rambursează 103%, faţă
de nominal, timp de 10 ani, prin plăţile anuale posticipate. Numerele obligaţiunilor amortizate anual
formează o progresie geometrică cu N1 = 500 obligaţiuni şi raţia q = 2 . Valoarea nominală a unei
obligaţiuni este V = 1000 u.m., iar cuponul anual al dobânzii este i ⋅ V = 150 u.m.

Să se determine:
a) numărul de obligaţiuni puse în circulaţie;
b) valorile: nominală, de emisiune şi de rambursare totale;
c) sumele rambursate în anul al şaselea.
Rezolvare. Avem:
qn −1 210 − 1
a) N = N1 ⋅ = 500 ⋅ = 511500 obligaţiuni;
q −1 2 −1
b) V0 = N ⋅ V = 511500 ⋅ 1000 = 511500000 u.m.;
C0 = 0,96 ⋅ V0 = 0,96 ⋅ 511500000 = 491040000 u.m.;
W0 = 1,03 ⋅ V0 = 1,03 ⋅ 511500000 = 526845000 u.m.;
c) amortismentul anual Q6 = N 6 ⋅ W = N 6 ⋅ 1,03 ⋅ V =
= 500 ⋅ 25 ⋅ 1,03 ⋅ 1000 = 16480000 u.m.;
dobânda anuală
d 6 = i ⋅ V5 = 0,15 ⋅ [N − (N1 + N 2 + N3 + N 4 + N5 )] ⋅ V = = 0,15 ⋅ (511500 − 15500) ⋅ 1000 = 74400000 u.m.
; rata anuală S6 = Q6 + d 6 = 90880000 u.m.
3. S-a emis un împrumut cu obligaţiuni, rambursabil 120%, faţă de nominal, prin cinci plăţi
anuale posticipate egale. S-au pus în circulaţie N = 25000 obligaţiuni. Valoarea totală de
rambursare este W0 = 7500000 u.m., iar procentul anual al operaţiunii financiare este p = 12% . Să
se determine:
a) numărul de obligaţiuni amortizate anual;
b) sumele plăţilor în primul an de rambursare.

58
 W0 7500000
Rezolvare. Avem: W = = = 300 u.m.;
N 25000
300
W = 1, 20 ⋅ V ; 1, 20 ⋅ V = 300 ; V = = 250 u.m.;
1, 20
V0 = N ⋅ V = 25000 ⋅ 250 = 6250000 u.m.
a) Deoarece plăţile anuale sunt egale, avem:
V 250
N k = N1 ⋅ (1 + r ) , unde r = i ⋅ = 0,12 ⋅
k −1
= 0,1 .
W 300
1
N1 = ⋅ 0,1 ⋅ 25000 = 4095 ; N 2 = N1 ⋅ (1 + r ) = 4095 ⋅ (1 + 0,1) = 4505 ;
(1,1)5 − 1
N 3 = N1 ⋅ (1 + r ) = 4955 ; N 4 = N1 ⋅ (1 + r ) = 5450 ; N 5 = N1 ⋅ (1 + r ) = 5995 .
2 3 4

b) Q1 = N1 ⋅ W = 4095 ⋅ 300 = 1228500 u.m.; d1 = i ⋅ V0 = 0,12 ⋅ 6250000 = 750000 u.m.;

S1 = Q1 + d1 = 1978500 u.m.
4. Un împrumut, cu obligaţiuni, se amortizează prin trageri la sorţi anuale. S-a stabilit ca în
primul an să se amortizeze 50000 obligaţiuni şi, apoi, câte 10000 obligaţiuni mai puţin de la un an
la altul. Rambursarea este 120%, faţă de nominal, fiecare obligaţiune fiind rambursată cu 5000 u.m.
Procentul nominal anual al obligaţiunii este p = 10% . Să se determine:
a) durata împrumutului;
b) numărul de obligaţiuni puse în circulaţie;
c) sumele care se vor plăti în ultimul an al operaţiunii;
d) durata medie de viaţă a unei obligaţiuni.
Rezolvare. Avem:
a) N n = 50000−10000⋅ (n −1) = 10000⋅ (6 − n) . Pentru n = 6 , avem N 6 = 0 . Deci, durata
împrumutului este n = 5 ani;
b) N 5 = 50000 − 10000 ⋅ (5 − 1) = 10000 obligaţiuni;
numărul de obligaţiuni puse în circulaţie
N + N5 50000 + 10000 60000
N= 1 ⋅5= ⋅5= ⋅ 5 = 150000;
2 2 2
c) amortismentul anual
Q5 = N 5 ⋅ W = 10000 ⋅ 5000 = 50000000 u.m.;
d) dobânda anuală
d5 = i ⋅ V4 = 0,1 ⋅ 10000 ⋅ 5000 = 5000000 u.m.;
e) rata anuală
S5 = Q 5 + d 5 = 55000000 u.m.;
f) durata medie de viaţă a unei obligaţiuni
5
1 5
M ( X ) = ∑ k ⋅ pk = ⋅ ∑ k ⋅ Nk =
k =1 N k =1
1 350000
= ⋅ (1 ⋅ 50000 + 2 ⋅ 40000 + 3 ⋅ 30000 + 4 ⋅ 20000 + 5 ⋅ 10000) = = = 2,33 ani.
150000 150000
5. O bancă a pus în circulaţie N = 5000000 obligaţiuni emise 98%, faţă de nominal şi
rambursabile 103%, faţă de nominal, cu un procent anual nominal p = 10% . Rambursarea se face
în zece ani, prin tragere la sorţi anuale şi cu plăţi posticipate anuale egale. Se ştie că prima de
rambursare W − C = 100 u.m.
Să se determine:
a) valorile: nominală, de emisiune şi de rambursare totale;

59
 b) probabilitatea ca o obligaţiune să se amortizeze în anul al treilea;
c) probabilitatea ca o obligaţiune să nu fie amortizată mai devreme de patru ani.
Rezolvare. Avem:
100
a) W − C = 1, 03 ⋅ V − 0, 98 ⋅ V ; 100 = 0, 05 ⋅ V ; V = =
0, 05
2000 ; V0 = N ⋅ V = 5000000 ⋅ 2000 = 1010 ; C0 = 0, 98 ⋅ V0 = = 98 ⋅ 108 ; W0 = 1,03 ⋅ V0 = 103 ⋅ 108 ;
b) deoarece plăţile anuale sunt egale, avem:
N k = N1 ⋅ (1 + r ) , unde
k −1

V 2000 0,1
r = i⋅ = 0,1 ⋅ = = 0,097 ;
W 1,03 ⋅ 2000 1,03
1
N1 = ⋅ 0,097 ⋅ 5000000 = 304304;
(1,1)10 − 1
N 2 = N1 ⋅ (1 + r ) = 333821 ; N 3 = N1 ⋅ (1 + r ) = 366202 .
2

Probabilitatea ca o obligaţiune să se amortizeze în anul al treilea

N 366202
P3 = 3 = = 0, 073 ;
N 5000000
c) probabilitatea ca o obligaţiune să nu fie amortizată mai devreme de patru ani va fi:
N1 + N 2 + N 3 1004327
P = 1− = 1− = 1 − 0, 2 = 0, 8 .
N 5000000

Împrumuturile cu obligaţiuni. Problemele propuse

1. S-a emis un împrumut cu obligaţiuni de valoare nominală V = 1000 u.m. Emisiunea este
98%, faţă de nominal iar rambursarea este 104%, faţă de nominal. Amortizarea va avea loc, în timp
de 15 ani, cu amortismentele supra pari în progresie aritmetică de prim termen Q1 = 1248000 u.m.
şi raţia anuală R = 260000 u.m. Să se determine:
a) numărul de obligaţiuni puse în circulaţie;
b) valorile: nominală, de emisie şi de rambursare totale;
c) sumele rambursate în anul al treilea, dacă procentul anual de evaluare este p = 8% .
Răspuns: a) N = 44250 obligaţiuni;
b) V0 = 4425 ⋅ 104 u.m.; C0 = 43365 ⋅ 103 u.m.;
W0 = 4602 ⋅ 104 u.m.; c) Q3 = 1768000 u.m.;
d3 = 3192000 u.m.; S3 = Q3 + d3 = 496 ⋅ 104 u.m.
2. Un împrumut cu obligaţiuni a fost emis 96%, faţă de nominal şi se rambursează 102%, faţă
de nominal timp de 12 ani prin plăţi anuale posticipate. Numerele obligaţiunilor amortizate anual
formează o progresie geometrică cu N1 = 250 obligaţiunişi şi raţia q = 2 . Valoarea nominală a
unei obligaţiuni este V = 1000 u.m., iar cuponul anual al dobânzii este i ⋅ V = 150 u.m. Să se
determine:
a) numărul obligaţiunilor puse în circulaţie;
b) valorile: nominală, de emisie şi de rambursare totale;
c) sumele rambursate în anul al doilea.
Răspuns:
a) N = 1023750 obligaţiuni;
b) V0 = 102375 ⋅ 104 u.m.; C0 = 9828 ⋅ 105 u.m.;
W0 = 1044225000 u.m.;
c) Q2 = 510000 u.m.; d 2 = 153525000 u.m.;
S 2 = Q2 + d 2 = 154035000 u.m.

60
 3. S-a emis un împrumut cu obligaţiuni rambursabil 112%, faţă de nominal, prin cinci plăţi
anuale posticipate egale. S-au pus în circulaţie N = 20000 obligaţiuni. Valoarea totală de
rambursare este W0 = 4500000 u.m., iar procentul anual ai operaţiunii financiare este p = 10% . Să
se determine:
a) numerele de obligaţiuni amortizate anual;
b) sumele plătite în primul şi al doilea an de rambursare.
Răspuns:
a)
N1 = 3342 ; N2 = 3643; N3 = 3970 ; N4 = 4328; N5 = 4
;
b) Q1 = 751950 u.m.; d1 = 402000
u.m.;
S1 = Q1 + d1 = 1153950 u.m.; Q2 = 819675 u.m.;
d 2 = 334826 u.m.; S 2 = Q2 + d 2 = 1154501 u.m.
4. Un împrumut cu obligaţiuni se rambursează prin trageri la sorţi anuale. S-a stabilit ca în
primul an să se amortizeze 35000 obligaţiuni şi, apoi, câte 7000 obligaţiuni mai puţin de la un an la
altul. Rambursarea este 114%, faţă de nominal, fiecare obligaţiune fiind rambursată cu 3600 u.m.
Procentul nominal anual al obligaţiunii este p = 12% . Să se determine:
a) durata împrumutului;
b) numărul de obligaţiuni puse în circulaţie;
c) sumele care se vor plăti în ultimul an al operaţiunii financiare.
Răspuns: a) n = 5 ani; b) N = 105000 obligaţiuni;
c) Q5 = 25200000 u.m.; d 5 = 3024000 u.m.;
S5 = Q5 + d5 = 28224000 u.m.
5. O bancă a pus în circulaţie N = 1000000 obligaţiuni emise 97%, faţă de nominal şi
rambursabile 105%, faţă de nominal, cu un procent anual nominal p = 12% . Rambursarea se face
în zece ani, prin tragere la sorţi anuale şi cu plăţi posticipate anuale egale. Se ştie că prima de
rambursare W − C = 150 u.m.
Să se determine:
a) valorile: nominală, de emisiune şi de rambursare totale;
b) probabilitatea ca o obligaţiune să se amortizeze în anul al patrulea;
Răspuns: a) V0 = 1875 ⋅ 106 u.m.; C0 = 181875 ⋅ 104 u.m.; W0 = 196875 ⋅ 104 u.m.; b)
p4 = 0, 075 .

61
 CAPITOLUL VI. Plasamentul financiar în acţiuni

Ca şi obligaţiunea din împrumuturile cu obligaţiuni, acţiunea este un titlu financiar, care se

emite pe termen lung. Deosebirea dintre obligaţiuni şi acţiuni constă în faptul că obligaţiunile se
rambursează după un anumit număr de ani, iar acţiunile nu se rambursează niciodată.
A investi într-o acţiune (a deveni acţionar) înseamnă a plăti preţul (sau cursul) acesteia, la un
moment dat, pentru a putea obţine un flux de venituri viitoare. Fluxurile de venituri pe care le
scontează acţionarii se compun din anumite părţi de dobândă sau din profituri, precum şi din
valoarea de revânzare a acţiunii, la un moment dat.
Vom nota:
C 0 – cursul (valoarea acţiunii) la momentul cumpărării;
D0 – dividendul plătit exact înaintea aprecierii valorii C 0 a acţiunii;
n – durata de ani a investiţiei într-o acţiune;
D k – dividendul plătit în anul k , k = 1, n ;
C n – valoarea de revânzare a acţiunii după n ani de la cumpărare;
p k – procentul anual de apreciere a cursului acţiunii în
anul k.

6.1. Evaluarea în condiţiile certe

În conformitate cu principiul fundamental al echivalenţei angajamentelor financiare reciproce
(cheltuieli şi venituri ale emitentului şi ale acţionarului), corespunzătoare investiţiei în acţiuni,
trebuie să aibă loc relaţia de credibilitate a operaţiunii financiare
−1 −1
n k
 p  n
 p 
C0 = ∑ Dk ∏ 1 + j  + Cn ⋅ ∏ 1 + j  ,
k =1 j =1  100  j =1  100 
cu condiţia că plăţile eşalonate ale dividendelor au loc posticipat.
Dacă evaluarea are loc cu procent anual unic ( p1 = p2 = K = pn = p ) , atunci avem:
−k −n
n
 p   p 
C0 = ∑ Dk 1 +  + Cn ⋅ 1 +  .
k =1  100   100 
Relaţiile de mai sus se referă la egalitatea dintre cursul unei acţiuni la cumpărare şi valorile ei
viitoare, dividende şi valoarea de revânzare, prin intermediul procentului de actualizare (sau de
rentabilitate a operaţiunii financiare).
Relaţiile:
n
 p j  n −1 n
 p 
Cn = C0 ⋅ ∏ 1 +  −∑ Dk ∏ 1 + j  − Dn şi
j =1  100  k =1 j = k +1  100 
n n−k
 p  n
 p 
Cn = C0 ⋅ 1 +  − ∑ Dk 1 + 
 100  k =1  100 
ne permit evaluarea (stabilirea) preţului de revânzare, cunoscând preţul de cumpărare şi dividendele
încasate (sau incasabile, dacă problema se pune înainte de revânzare).
Exemplul 1. În urmă cu trei ani s-a cumpărat o acţiune cu preţul C0 = 2000 u.m., încasându-se
dividendele anuale: D1 = 80 u.m., D2 = 100 u.m. şi D3 = 125 u.m.
Dacă procentele anuale de evaluare sunt, respectiv, p1 = 8% , p2 = 10% şi p3 = 12% , cu ce
preţ se poate revinde, azi, această acţiune?
Rezolvare. Avem:
C 3 = 2000 ⋅ 1,08 ⋅ 1,10 ⋅ 1,12 − (80 ⋅ 1,10 ⋅ 1,12 + 100 ⋅ 1,12 + 125 ) = = 2325 ,56 u.m.
Exemplul 2. O acţiune se cumpără, azi, cu 10000 u.m. şi se evaluează cu procentul anual de
12%, timp de 4 ani, pentru ca, apoi, să se revândă. Să se afle dividendul anual constant maxim ce
poate fi acordat acţionarului.

62
 Rezolvare. Avem:
4
[
C 4 = 10000 ⋅ (1,12 ) − D ⋅ (1,12 ) + (1,12) + 1,12 + 1 =
3 2
]
= 15735,2 − D ⋅ 4,779 .
15735,2
Vom avea efectiv un preţ de revânzare C4 > 0 , dacă D < = 3292 u.m.
4,779

6.2. Modelul lui Gordon şi Shapiro

Gordon şi Shapiro au adus modelul general la o anumită îmbunătăţire, întroducând ipoteza unei
creşteri anuale constante a dividendelor, cu un coeficient anual α (sau procent anual 100 ⋅ α ).
k
n
1+α  Cn
În acest caz, avem: Dk = (1 + α ) ⋅ D1 = (1 + α ) ⋅ D0 ; C0 = D0 ⋅ ∑ 
k −1 k
 + ;
k =1  1 + i  (1 + i )n
k
n
1+α  p
Cn = C0 ⋅ (1 + i ) − D0 ⋅ (1 + i ) ⋅ ∑ 
n n
 , unde i = .
k =1  1 + i  100
Exemplul 3. O acţiune poate fi cumpărată, azi, cu preţul C0 = 2500 u.m., ultimul dividend
fiind D0 = 150 u.m. La ce preţ se va revinde acţiunea peste 3 ani, dacă dividendele urmează o
creştere anuală de 15%, iar procentul anual al operaţiunii financiare este p = 12% .
Rezolvare. Avem:
1,15  1,15  2  1,15  3 
C3 = 2500 ⋅ (1,12 ) − 150 ⋅ (1,12 ) ⋅ 
3 3
+  +  =
1,12  1,12   1,12  
= 3512,32 − 210,74 ⋅ (1,02679+ 1,05429+ 1,08253) = 2845, 62 u.m.
Exemplul 4. La ce preţ poate fi cumpărată o acţiune, azi, ştiind că peste 3 ani ea se va revinde
cu 3000 u.m., ultimul dividend înainte de cumpărare este D0 = 160 u.m., procentul anual al
operaţiunii este 10%, iar dividendele anuale vor avea o creştere anuală constantă de 15%.
Rezolvare. Avem:
1,15  1,15 
2
 1,15  
3
3000
C0 = 160 ⋅  +   +    + = = 160 ⋅ (1, 265 + 1, 6 + 2 ,0243 )
1,10  1,10   1,10   (1,10)3
3000
+ = 3036 , 29 u.m.
1,331

6.3. Modelul lui Bates

Bates a adus modelul general de apreciere a valorii (cursului) unei acţiuni, făcând două
presupuneri:
a) beneficiul anual pe acţiune creşte anual într-un ritm constant (în progresie geometrică), adică
Bk = (1 + α ) ⋅ Bk −1 , k = 1, 2 , 3 ,K , unde α – rata anuală (coeficientul anual de creştere a
beneficiilor).
b) beneficiul anual pe acţiune se distribuie, în mod constant, în dividendul anual,
corespunzător, adică Dk = d ⋅ Bk −1 , k = 1, 2 , 3 ,K , unde d – reprezintă coeficientul de
distribuire a beneficiilor pe acţiune.
În condiţiile ipotezelor lui Bates, avem:
Bk = (1 + α ) ⋅ B0 , k = 1, 2 , 3 ,K
k

Dk = (1 + α ) ⋅ d ⋅ B0 , k = 1, 2 , 3 ,K.
k −1

Dacă procentul anual de actualizare este p = 100 ⋅ i , atunci preţul de cumpărare al unei acţiuni,
în ipotezele lui Bates, se determină din formula:

63
 k
B0 ⋅ d n  1 + α  Cn
C0 = ⋅ ∑  + ,
1 + α k =1  1 + i  (1 + i )n
iar preţul de revânzare după n ani de la cumpărare devine:
k
B0 ⋅ d n
1+α 
Cn = C0 ⋅ (1 + i ) − ⋅ (1 + i ) ⋅ ∑ 
n n
 .
1+α k =1  1 + i 
Exemplul 5. Cu ce preţ poate fi cumpărată, azi, o acţiune care se poate revinde peste 3 ani cu
12000 u.m., ştiind că beneficiile sale anuale cresc într-un ritm anual constant de 12%, dividendele
anuale reprezintă 36% din beneficiile anuale, ultimul beneficiu înainte de cumpărare a fost
B0 = 800 u.m., iar procentul anual de actualizare p = 8% ?
Rezolvare. Avem:
800⋅ 0,36 1,12  1,12   1,12   12000
2 3

C0 = ⋅ +  +  + = 10356,1 u.m.
1 + 0,12 1,08  1,08   1,08   1,083
Exemplul 6. La ce preţ se revinde, azi, o acţiune cumpărată cu 5 ani în urmă cu preţul
C0 = 7500 u.m. ale cărei beneficii anuale au crescut anual într-un ritm constant de 26%,
dividendele anuale au reprezentat 40% din beneficii, ultimul beneficiu înainte de cumpărare a fost
B0 = 2500 u.m., iar procentul anual de actualizare p = 10% ?
Rezolvare. Avem:
2500 ⋅ 0,4
C5 = 7500 ⋅ (1 + 0,1) − ⋅ (1 + 0,1) ⋅
5 5

1 + 0,26
1,26  1,26   1,26 3  1,26  4  1,26 5 
2

⋅ +  +  +  +   = 2296 u.m.
 1,1  1,1   1,1   1,1   1,1  

6.4. Modelul cu dividende în progresie aritmetică

În cazul modelelor Gordan-Shapiro şi Bates de evaluare a acţiunilor, dividendele anuale cresc
în progresie geometrică.
Să presupunem, acum, că dividendele anuale au o creştere mai lentă (o evoluţie în progresie
aritmetică). În acest caz, dividendele anuale pot fi calculate din formula Dk = D1 + (k − 1) ⋅ R , unde
D1 este dividendul din primul an, iar R este creşterea anuală a dividendelor.
Dacă procentul anual de actualizare este p = 100 ⋅ i , atunci preţul de cumpărare a unei acţiuni
este
n
C0 = ∑ [D1 + (k − 1) ⋅ R ] ⋅ (1 + i ) + Cn ⋅ (1 + i ) =
−k −n

k =1

= D1 ⋅
1 − vn
+ R⋅
(n − 1) ⋅ v n − n ⋅ v n −1 + 1 + C ⋅ v n , iar preţul de revânzare după n ani de la cumpărare
n
i i2
devine:
n
un −1
Cn = C0 ⋅ (1 + i ) − ∑[D1 + (k − 1) ⋅ R] ⋅ (1 + i ) = C0 ⋅ u − D1 ⋅
n n−k n
−
k =1 i
un − n ⋅ u + n −1 1
− R⋅ , unde u = 1 + i şi v = .
i 2
1+ i
Exemplul 7. La ce preţ se revinde, azi, o acţiune cumpărată cu 4 ani în urmă, cu preţul
C0 = 16800 u.m., dividendul în primul an fiind D1 = 1800 u.m., iar creşterea anuală a dividendelor
R = 750 u.m., dacă procentul anual de actualizare este p = 10% ?
Rezolvare. Avem:

64
C 4 = 16800 ⋅ (1,1) − 1800 ⋅
4 (1,1)4 − 1 − 750 ⋅ (1,1)4 − 4 ⋅ 1,1 + 4 − 1 =
0,1 (0,1)2
= 11435,6 u.m.

I. Plasamentul financiar în acţiuni. Problemele rezolvate

1. Preţul de cumpărare a unei acţiuni este C0 = 3200 u.m. Timp de 4 ani se vor încasa
dividendele anuale: D1 = 90 u.m., D2 = 120 u.m., D3 = 130 u.m. şi D4 = 145 u.m. Să se determine
preţul de revânzare după 4 ani, dacă procentele anuale de evaluare sunt, respectiv, egale cu:
p1 = 10% , p2 = 13% , p3 = 15% şi p4 = 18% .

Rezolvare. Avem:
C4 = 3200 ⋅ 1,10 ⋅ 1,13 ⋅ 1,15 ⋅ 1,18 − (90 ⋅ 1,13 ⋅ 1,15 ⋅ 1,18 +
+ 120 ⋅ 1,15 ⋅ 1,18 + 130 ⋅ 1,18 + 145) = 4798,36 u.m.
2. O acţiune se revinde, azi, după 3 ani de la cumpărare cu 4800 u.m., timp în care a produs
dividendele anuale de 260, 320 şi 400 u.m. Procentele anuale de evaluare (de actualizare) fiind de 9,
12 şi 16%, la ce preţ a fost cumpărată acţiunea?
Rezolvare. Avem:
260 320 400 4800
C0 = + + + = 4172 ,64 u.m.
1,09 1,09⋅ 1,12 1,09⋅ 1,12⋅ 1,16 1,09⋅ 1,12⋅ 1,16
3. O acţiune se poate cumpăra acum cu preţul C0 = 4600 u.m., ultimul dividend fiind
D0 = 280 u.m. Se apreciază că dividendele urmează o creştere anuală de 10%. Procentul anual de
evaluare (de actualizare) fiind p = 15% , cu ce preţ se poate revinde o astfel de acţiune peste 5 ani?
Rezolvare. Avem:
C5 = 4600 ⋅ (1,15) − 280 ⋅ (1,15) ⋅
5 5

 1,1  1,1  2  1,1 3  1,1  4  1,1 5 

⋅ +  +  +  +   = 6778,45 u.m.
1,15  1,15   1,15   1,15   1,15  
4. La ce preţ poate fi cumpărată, azi, o acţiune care peste 4 ani se revinde cu 4500 u.m., ultimul
dividend înainte de cumpărare este D0 = 250 u.m., dividendele anuale cresc într-un ritm anual de
12%, iar procentul anual de actualizare este de 16%?
Rezolvare. Avem:
1,12  1,12 2  1,12 3  1,12 4  4500
C0 = 250⋅  +  +  +  + = 3402u.m.
1,16  1,16   1,16   1,16   (1,16)
4

5. Azi, cumpăraţi o acţiune cu C0 = 6200 u.m. şi aflaţi că ultimul beneficiu anual a fost
B0 = 800 u.m. Se apreciază că beneficiile anuale vor avea un ritm anual constant de creştere de
18%, iar dividendele anuale vor reprezenta 42% din beneficiile anuale. Dacă procentul anual de
actualizare este p = 12% , cu ce preţ veţi revinde acţiunea peste 3 ani? (Bates).
Rezolvare. Avem:
800 ⋅ 0,42 1,18  1,18  2  1,18  3 
C3 = 6200⋅ (1,12) − ⋅ (1,12) ⋅ 
3 3
+  + 2   = 7377,57 u.m.
1,18 1,12  1,12   1,15  

65
II. Plasamentul financiar în acţiuni. Problemele propuse
1. O acţiune se cumpără cu preţul C0 = 12000 u.m. şi aduce dividende anuale de forma
Dk = D1 + (k − 1) ⋅ R . Procentul anual mediu de actualizare este p = 13% . Să se determine preţul de
revânzare al acţiunii peste 6 ani, dacă D0 = 1800 u.m. şi creşterea anuală a dividendelor R = 500 u.m.
Răspuns : C6 = 1068,23 u.m.
2. O acţiune este cumpărată pentru 5 ani şi are dividendele anuale de forma
Dk = D1 + (k − 1) ⋅ R . Procentul de actualizare este p = 15% . Să se determine preţul de cumpărare al
acţiunii dacă: D1 = 5000 u.m., R = 1200 u.m. şi C5 = 9000 u.m.
Răspuns : C0 = 28633,34 u.m.
3. La ce preţ poate fi cumpărată, azi, o acţiune care să aducă timp de 5 ani dividendele anuale
de 200, 240, 300, 400 şi 600 u.m. şi, apoi, să fie revândută cu preţul de 5000 u.m., dacă procentele
anuale de evaluare sunt respectiv de 8, 9, 10, 12 şi 15%?
Răspuns : C0 = 4254 u.m.
4. O acţiune se poate cumpăra, acum, cu preţul C0 = 6000 u.m.; ultimul dividend fiind
D0 = 360 u.m. Să se determine preţul de revânzare a acţiunii peste 5 ani, dacă dividendele vor urma
o creştere anuală de 15%, iar procentul anual al operaţiunii va fi p = 12% .
Răspuns: C5 = 7137, 6 u.m.
5. La ce preţ poate fi cumpărată, azi, o acţiune care se poate revinde peste 5 ani cu 15000 u.m.,
ştiind că beneficiile sale anuale cresc într-un ritm anual de 15%, dividendele anuale reprezintă 40%
din beneficiile anuale, ultimul beneficiu înainte de cumpărare a fost B0 = 900 u.m., iar procentul
anual de actualizare este p = 9% ?
Răspuns: C0 = 11592, 45 u.m.

66
 CAPITOLUL VII. Problemele investiţionale deterministe

Un rol important în procesul de organizare a oricărei activităţi economice îl are elementul

decizional pe care-l implică investiţiile, atât la nivel micro, cât şi nivel macroeconomic. Investiţia
este un angajament de capitaluri pe mult timp, în scopul menţinerii sau ameliorării situaţiei
economice al întreprinderilor.
Indiferent de natura şi scopul investiţiei, ea reprezintă un anumit efort care conduce la anumite
efecte, măsurabile direct sau indirect în bani. Dacă operaţiunea financiară constă în investirea
periodică a unor sume de bani, atunci valoarea finală (capitalul valorificat) reprezintă efortul final al
investiţiei, iar valoarea actuală reprezintă valoarea totală a investiţiei actualizată la momentul
începerii investiţiei.
În mod asemănător, pot fi interpretate valoarea finală şi valoarea actuală în cazul în care
operaţiunea financiară constă în încasarea sau aprecierea veniturilor şi ca urmare, a beneficiilor
datorate investiţiei respective.
Analiza şi compararea efortului şi efectelor unei investiţii, precum şi a mai multor proiecte de
investiţii între ele, constituie una din problemele al căror scop este repartizarea optimă a fondurilor
băneşti.

7.1. Alegerea optimă a unei investiţii

Având mai multe proiecte de investiţii, se pune problema determinării celui mai bun proiect,
aplicând diferite criterii.

Metoda beneficiului brut actualizat

Se consideră m proiecte de investiţii comparabile Ps , s = 1, m , fiecare cu costul său I s ,
beneficiile anuale brute Bks , k = 1, n şi cu valoarea reziduală (valoarea la sfârşitul duratei de
funcţionare) Vns . Beneficiile anuale brute Bks sunt diferenţa dintre veniturile anuale de pe seama
investiţiei şi cheltuielile de funcţionare ale acesteia.
Beneficiul total net actualizat pentru fiecare proiect de investiţii Ps , se calculează astfel:
n
B (Ps ) = ∑ Bks ⋅ (1 + i ) + Vns ⋅ (1 + i ) − I s , unde i este dobânda anuală unitară (indicele de
−k −n

k =1
actualizare). Luând drept criteriu de optimizare beneficiul net actualizat, vom spune că proiectul de
investiţii Ps ∗ este cel mai bun, dacă are loc: B (Ps ∗ ) = max {B (Ps )}.
1≤ s ≤ m

Exemplul 1. La o întreprindere pentru a produce o nouă marcă de produs trebuie aleasă una din
cele două variante de investiţii. Prima variantă de investiţie costă 340000 u.m., durata de expluatare
5 ani, valoarea reziduală 20400 u.m. şi aduce un beneficiu anual brut de 122000 u.m. A doua
variantă de investiţii costă 365000 u.m., durata de exploatare 6 ani, valoarea reziduală 22500 u.m. şi
aduce un beneficiu anual brut de 118000 u.m.
Să se determine proiectul de investiţie cel mai bun, dacă procentul anual de actualizare
p = 10% .
Rezolvare. Avem:
 1 1 1 1 1  1
B (P1 ) = 122000 ⋅  + 2 + 3 + 4 + 5  + 20400 ⋅ 5 − − 340000
 1, 1 1, 1 1, 1 1, 1 1, 1  1,1
= 122000 ⋅ 3 , 78974 + 20400 ⋅ 0 , 62 − 340000 = = 134996 , 3 u.m.;
 1 1 1 1 1 1 
B (P2 ) = 118000 ⋅  + 2 + 3 + 4 + 5 + 6  +
 1,1 1,1 1,1 1,1 1,1 1,1 
1
+ 22500 ⋅ 6 − 365000 = 118000 ⋅ 4 , 35474 + 22500 ⋅ 0 , 565 −
1,1

67
− 365000 = 161571, 8 u.m.
Deoarece B (P2 ) > B (P1 ) , putem face concluzia că proiectul P2 este mai preferat decât proiectul
P1 .
Dacă costul I s al proiectului de investiţii Ps este cert, iar beneficiile anuale Bks şi valoarea
reziduală Vns sunt variabile aleatoare (discrete sau continue), atunci drept criteriu de optimizare se ia
valoarea medie a beneficiului total net actualizat calculată pentru fiecare proiect:
( ) ( )
n
M [B (Ps )] = − I s + ∑ M Bks ⋅ (1 + i ) + M Vns ⋅ (1 + i ) , s = 1, m .
−k −n

k =1
Luând drept criteriu de optimizare valoarea medie a beneficiului total net actualizat, vom spune
că proiectul de investiţii Ps ∗ este cel mai bun dacă are loc:
[ ]
M B (Ps ∗ ) = max {M [B (Ps )]}.
1≤ s ≤ m
Drept criteriu de optimizare poate fi luată dispersia beneficiului total net actualizat calculată
pentru fiecare proiect:
[ ]
D [B (Ps )] = M B 2 (Ps ) − M 2 [B (Ps )] , s = 1, m .
Vom spune că proiectul Ps ∗ este cel mai bun, în sensul dispersiei beneficiului total net
actualizat, dacă:
[ ( )]
D B Ps ∗ = min {D [B (Ps )]} .
1≤ s ≤ m

Conform dublei comparaţii absolute, se spune că proiectul de investiţii Ps ∗ este cel mai bun
dintre cele m proiecte analizate, dacă aceasta conduce la cel mai mare profit total mediu net
actualizat şi are cea mai mică dispersie a profitului.
Metoda beneficiului net (contabil) actualizat
Fie că avem m proiecte de investiţii comparabile Ps , s = 1, m , fiecare cu costul său I s ,
beneficiile anuale brute Bks , k = 1, n şi cu valoarea reziduală Vns . Fie, deasemenea, Qks –
n
amortismentele anuale ale investiţiilor ∑Q
k =1
s
k = I s , iar Dks – dobânzile anuale, corespunzătoare,

investiţiilor neamortizate după plata amortismentelor anuale.

Calculul beneficiilor anuale are loc la sfârşitul de an şi se presupune că amortizarea investiţiei se
face prin plăţi anuale posticipate, cu procent anual unic. Dacă notăm cu Rks = Qks + Dks rata anuală,
atunci beneficiul total net (contabil) actualizat cu procentul anual unic de amortizare, se calculează
astfel:
( )
n
Bc (Ps ) = ∑ Bks − Rks ⋅ (1 + i ) + Vns ⋅ (1 + i ) .
−k −n

k =1
Luând drept criteriu de optimizare beneficiul net (contabil) actualizat, se spune că proiectul de
investiţii Ps ∗ este cel mai bun, dacă are loc: Bc (Ps ∗ ) = max {Bc (Ps )}. Se poate demonstra că criteriile
1≤ s ≤ m

de alegere optimă a unei investiţii prin metoda beneficiului brut actualizat şi prin metoda beneficiul
net (contabil) actualizat sunt echivalente, adică
B (Ps ) = Bc (Ps ) , s = 1, m .

Metoda coeficientului de rentabilitate globală

Coeficientul de rentabilitate globală al proiectului Ps se calculează din formula:
1n s −n 
C (Ps ) = ∑ Bk ⋅ (1 + i ) + Vn ⋅ (1 + i )  .
−k

I s  k =1 
Se spune că proiectul Ps ∗ este cel mai bun, dacă are loc: C (Ps ∗ ) = max {C (Ps )}.
1≤ s ≤ m

68
 Metoda duratei de amortizare (timpului de recuperare)
Vom nota cu t As = t A (Ps ) – numărul de ani pentru care are loc egalitatea
t As
I s = ∑ Bks ⋅ (1 + i ) , s = 1, m . Numărul t As este durata de amortizare a proiectului de investiţii Ps .
−k

k =1

Se spune că proiectul de investiţii Ps ∗ este cel mai bun, dacă are loc: t A (Ps ∗ ) = min {t A (Ps )} .
1≤ s ≤ m

Exemplul 2. Se consideră proiectul de investiţii P1 (cu un cost de 750000 u.m., durata de

funcţionare de 4 ani şi cu beneficiile anuale brute estimate de câte 375000 u.m.) şi proiectul P2 (cu
un cost de 500000 u.m., durata de funcţionare de 5 ani şi cu beneficiile anuale brute de câte 250000
u.m.). Ambele nu au valoare reziduală.
Să se determine proiectul cel mai bun, dacă procentul anual de actualizare p = 10% .
Rezolvare. Calculând beneficiul total net actualizat, obţinem:
 1 1 1 1 
B (P1 ) = 375000  + 2 + 3 + 4  − 750000= 438653 u.m.;
 1,1 1,1 1,1 1,1 
1 1 1 1 1 
B(P2 ) = 250000  + 2 + 3 + 4 + 5  −
1,1 1,1 1,1 1,1 1,1 
− 500000 = 447435 u.m.
Deoarece B (P2 ) > B (P1 ) , rezultă că prin prisma beneficiului total net actualizat P2 f P1
(proiectul P2 este mai preferat decât proiectul P1 ).
Mai departe calculăm coeficientul de rentabilitate globală. Avem:
375000  1 1 1 1  1
C (P1 ) = ⋅  + 2 + 3 + 4  = ⋅ 3,16974 = 1, 585 ;
750000  1,1 1,1 1,1 1,1  2
250000  1 1 1 1 1  1
C (P2 ) = ⋅  + 2 + 3 + 4 + 5  = ⋅ 3, 78974= 1,895 .
500000  1,1 1,1 1,1 1,1 1,1  2
Deoarece C (P2 ) > C (P1 ) , rezultă că P2 f P1 (proiectul P2 este mai preferat decât proiectul P1 ).
Aplicând metoda timpului de recuperare, obţinem: t A (P1 ) = t A (P2 ) = 2, 25 ani şi ca urmare,
P1 ~ P2 (proiectele de investiţii P1 şi P2 sunt egal preferabile).

7.2. Alegerea optimă a unor investiţii cu un fond de investiţii limitat

Se consideră m proiecte de investiţii Ps ale căror costuri sunt I s , s = 1, m şi cu volumul total I
disponibil pentru investiţii. Vom presupune că :
a) fondul de investiţii este limitat, adică numai o parte din proiecte pot fi
realizate;
b) investiţiile sunt indivizibile (nu pot fi realizate parţial);
c) proiectele sunt compatibile (investiţiile pot fi realizate simultan);
d) proiectele sunt independente între ele (investiţiile nu se condiţionează
reciproc).
Fie C (Ps ) – coeficientul de rentabilitate globală a proiectului de investiţii Ps . Atunci beneficiul
total net actualizat va fi: B (Ps ) = I s ⋅ [C (Ps ) − 1] . Coeficientul de rentabilitate C (Ps ) se estimează în
baza unor date statistice.
Se spune că proiectul de investiţii Ps 1 este preferat proiectul Ps 2 şi se scrie Ps 1 f Ps 2 dacă
( ) ( )
B Ps 1 > B Ps 2 , şi ca urmare, putem stabili numărul şi ordinea a m1 din cele m proiecte examinate
astfel că:
m1
B (Pl ) ≥ B (Pl +1 ) ≥ 0 ; l = 1, m − 1 ; ∑I l ≤I.
l =1

69
 Exemplul 3. O întreprindere, care posedă un buget anual de investiţii de 396000 u.m., caută să
facă un plasament cât mai rentabil. În acest scop, trebuie să se aleagă unele dintre următoarele şapte
proiecte de investiţii ale căror costuri I s şi, respectiv, coeficienţi de rentabilitate C (Ps ) se
estimează a fi: (80000; 1,15), (60000; 1,12), (90000; 1,2), (75000; 1,1), (46000; 1,11), (65000;
1,18), (85000; 1,16).
Rezolvare. Calculând pentru fiecare proiect de investiţii beneficiul total actualizat, obţinem:
B (P1 ) = 80000 ⋅ (1,15 − 1) = 12000 u.m.;
B (P2 ) = 60000 ⋅ (1,12 − 1) = 7200 u.m.;
B (P3 ) = 90000 ⋅ (1, 2 − 1) = 18000 u.m.;
B (P4 ) = 75000 ⋅ (1,1 − 1) = 7500 u.m.;
B (P5 ) = 46000 ⋅ (1,11 − 1) = 5060 u.m.;
B (P6 ) = 65000 ⋅ (1,18 − 1) = 11700 u.m.;
B (P7 ) = 85000 ⋅ (1,16 − 1) = 13600 u.m.
Ca urmare, putem stabili următoarea prioritate a proiectelor de investiţii:
P3 f P7 f P1 f P6 f P4 f P2 f P5 .
Deoarece I 3 + I 7 + I1 + I 6 + I 4 = 395000 < 396000 , rezultă că cele mai preferate proiecte de
investiţii sunt proiectele P1 , P3 , P4 , P6 şi P7 , care acoperă fondul total de investiţii şi aduc un
beneficiu total net actualizat de 62800 u.m.

7.3. Rentabilitatea unei investiţii. Procentul rentabilităţii. Rentabilitatea absolută şi

rentabilitatea relativă

Fie că avem o investiţie al cărei cost este I şi al cărei beneficii anuale brute estimate sunt
Bk , k = 1, n , având după n ani de funcţionare şi o valoare reziduală Vn .
Se numeşte procent de rentabilitate (randament intern) al investiţiei considerate procentul
n
100 ⋅ r pentru care are loc egalitatea: I = ∑ Bk ⋅ (1 + r ) + Vn ⋅ (1 + r ) , dacă investiţia se face o
−k −n

k =1
singură dată sau
m
 n −n 
∑ Sk ⋅ (1 + r )
k =1
= ∑ Bk ⋅ (1 + r ) + Vn ⋅ (1 + r )  ⋅ (1 + r ) , dacă investiţia se face în rate anuale
− k +1

 k =1
−k


−m

timp de m ani, iar amortizarea va avea loc timp de n ani, începând cu sfârşitul anului m de investiţii.
Exemplul 4. La o întreprindere este posibilitatea să se investească suma de 120000 u.m.
(investiţia se va face o singură dată) pentru un utilaj a cărui amortizare va avea loc timp de 10 ani
(fără a avea valoare reziduală).
Să se determine procentul de rentabilitate absolută, dacă beneficiile anuale brute calculate, la
finele fiecărui an (posticipat), se estimează a fi de 20000 u.m.
Rezolvare. Procentul de rentabilitate absolută se determină în baza relaţiei:
10
120000 = 20000 ⋅ ∑ (1 + r ) .
−k

k =1

Dacă vom nota (1 + r ) = z , atunci obţinem:

−1

( )
6 = z + z 2 + z 3 + L + z10 ; 6 = z 1 + z + z 2 + L + z 9 ;
1− z 10
6 = z⋅ ; 6 − 6 z = z − z11 ; z11 − 7 z + 6 = 0 . Aşadar, pentru a afla procentul de
1− z
rentabilitate absolută trebuie să rezolvăm ecuaţia: z11 − 7 z + 6 = 0 . Drept soluţie putem lua

70
 1 1
z = 0 , 91 ∈ (0 ; 1) . atunci (1 + r ) = 0 , 91;
−1
Dar = 0 , 91 ; 1+ r = ;
1+ r 0, 91
1 + r = 1, 0989; r = 0, 0989 ; p = 100 ⋅ r = 9 , 9 % .
Rentabilitatea introdusă prin relaţiile de mai sus se numeşte rentabilitate absolută, iar procentul
100 ⋅ r este numit procent de rentabilitate absolută. Conceptul de rentabilitate absolută se aplică
atunci când este necesar de a verifica optimalitatea unui anumit program de producţie şi de
desfacere. Programul de producţie şi de desfacere este rentabil, dacă beneficiul total brut actualizat
depăşeşte investiţia.
Dacă se cunosc mărimile Bk , Vn , r , n şi m, atunci beneficiul anual brut mediu se calculează
n n
din formula: B = ∑ Bk ⋅ (1 + r ) ∑ (1 + r )
−k −k
. Dacă investiţia se va face în rate (eşalonat), timp de
k =1 k =1
m ani, atunci costul mediu al investiţiei este:
 n
−n 
m
S = ∑ Bk ⋅ (1 + r ) + Vn ⋅ (1 + r )  ⋅ (1 + r ) ∑ (1 + r )− k +1 .
−k −m

 k =1  i =1

Exemplul 5. La o întreprindere există posibilitatea că, timp de 4 ani, să se investească, la

început de fiecare an (anticipat), suma de 96000 u.m., pentru un anumit utilaj a cărui amortizare va
avea loc timp de 10 ani de la ultima investiţie (fără a avea valoare reziduală).
Să se determine: a) beneficiul mediu anual astfel ca procentul de rentabilitate să fie de 10%; b)
investiţia medie anuală, care să conducă astfel la un beneficiu mediu anual de 72000 u.m., cu un
procent de rentabilitate de 10%.
Rezolvare. Vom avea : a) beneficiul mediu anual
4 10
B = 96000 ⋅ ∑ (1 + 0,1) (1 + 0,1)− 4 ∑ (1 + 0,1)− k
−k +1
= 79760 u.m.
k =1 k =1
b) investiţia medie anuală va fi:
10 4
S = 72000⋅ (1 + 0,1) ⋅ ∑(1 + 0,1) ∑(1 + 0,1)
−4 −k − k +1
= 86647, 5 u.m.
k =1 k =1
Paralel cu conceptul de rentabilitate absolută, apare şi conceptul de rentabilitate relativă care se
aplică atunci când este necesar să se compare două sau mai multe variante de realizare a unei
investiţii apreciată, deja, ca rentabilă. Cu alte cuvinte, conceptul de rentabilitate relativă permite
alegerea mijloacelor pentru punerea în aplicaţii a proiectului ales.
Fie că avem două investiţii posibile (sau două variante ale proiectului ales) de costuri I 1 şi I 2
şi cu cheltuielile respective de funcţionare (sau de exploatare) F1 (k ) şi F2 (k ) în anul k. Trecând de
la o variantă de investiţie la alta, vom avea costul suplimentar de realizare I 2 − I1 şi economia de
cost de exploatare anuală F1 (k ) − F2 (k ) , k = 1, n .
Se numeşte procent de rentabilitate relativă, procentul 100 ⋅ ρ pentru care are loc egalitatea:
n
I 2 − I1 = ∑ [F1 (k ) − F2 (k )] ⋅ (1 + ρ ) . Relaţia de mai sus, poate fi scrisă şi sub forma:
−k

k =1
n n
I 2 + ∑ F2 (k ) ⋅ (1 + ρ ) = I1 + ∑ F1 (k ) ⋅ (1 + ρ ) , ceea ce ne indică că procentul de rentabilitate
−k −k

k =1 k =1
relativă 100 ⋅ ρ este procentul pentru care cheltuielile totale actualizate (costul de realizare plus
cheltuielile de exploatare) ale celor două variante de investiţii sunt egale.
Exemplul 6. Un proiect de investiţie considerat rentabil, în raport cu alte proiecte, poate fi
realizat în două variante. Prima variantă de investiţie are costul I1 = 60000 u.m., iar cheltuielile de
funcţionare anuală estimate vor fi F1 (k ) = 15000 u.m., timp de 10 ani, cât acesta va funcţiona. A
doua variantă de investiţie are costul I2 =110000 u.m., dar cheltuielile de funcţionare anuală
estimate vor fi F2 (k ) = 5000 u.m., k = 1,10 . Să se afle procentul de rentabilitate relativă.

71
 Rezolvare. Procentul de rentabilitate relativă 100 ⋅ ρ se determină rezolvând ecuaţia:
10
110000 − 60000 = (15000 − 5000) ⋅ ∑ (1 + ρ ) .
−k

k =1

Dacă vom nota (1 + ρ ) = z , atunci obţinem ecuaţia: z11 − 6 z + 5 = 0 , cu soluţie admisibilă

−1

1 1
z = 0, 87 ∈ (0 ; 1) . Dar, atunci, avem: (1 + ρ ) = 0,87 ;
−1
= 0,87; 1 + ρ = = 1,15;
1+ ρ 0, 87
ρ = 0,15 ; p = 100 ⋅ ρ = 100 ⋅ 0,15 = 15 % .

7.4. Rentabilitatea şi creşterea anuală

Fie că avem o investiţie de cost I, beneficiile anuale brute estimate Bk , k = 1, n şi fără valoare
reziduală (Vn = 0) . Dacă suma I va fi plasată, în regim de dobândă compusă, cu procentul anual de
dobândă 100 ⋅ r , atunci valoarea sa finală, după n ani, va fi: I (n , r ) = I ⋅ (1 + r ) . La fel, dacă
n

beneficiile anuale brute vor fi replasate imediat ce s-au încasat, cu acelaşi procent anual, atunci
n
valoarea finală a acestora va fi: B (n , r ) = ∑ Bk ⋅ (1 + r )
n−k
.
k =1
n
Deoarece pentru valoarea reziduală Vn = 0 , costul investiţiei I = ∑ Bk ⋅ (1 + r ) , obţinem:
−k

k =1
n n
I (n , r ) = I ⋅ (1 + r ) = = ∑ B k ⋅ (1 + r ) ⋅ (1 + r ) = ∑ B k ⋅ (1 + r ) = B (n , r ) .
n −k n n −k

k =1 k =1
Din cele spuse mai sus, rezultă că vom avea o creştere anuală a valorii investiţiei, cu procentul
anual 100 ⋅ r , dacă beneficiile anuale brute (încasările de pe urma funcţionării investiţiei minus
cheltuielile de funcţionare) sunt replasate imediat, cu acelaşi procent anual.
Dacă, însă, replasarea se va face cu un alt procent anual 100 ⋅ ~ r , atunci:
1) pentru r > r , rezultă B (n , r ) > I (n , r ) şi prin urmare, avem o creştere a valorii investiţiei;
~ ~
2) pentru ~ r < r , rezultă B (n , ~
r ) < I (n , r ) şi, deci, nu avem o creştere a valorii investiţiei.
Aşadar, dacă fondul de investiţii este împrumutat, cu procentul anual de dobândă p = 100 ⋅ i ,
conducând la o datorie finală St = I ⋅ (1 + i ) , atunci:
n

a) dacă r > i , atunci proiectul de investiţie se acoperă (este rentabil);

b) dacă r < i , atunci proiectul de investiţie se respinge (nu este rentabil).
Exemplul 7. La o întreprindere trebuie aleasă una din cele două variante de investiţie. Prima
variantă de investiţie are costul de 80000 u.m., durata de funcţionare 10 ani şi aduce un beneficiu
anual brut estimat în valoare de 16000 u.m. A doua variantă de investiţie costă 120000 u.m., durata
de funcţionare, de asemenea, 10 ani şi aduce un beneficiu anual brut de 20000 u.m. Ambele variante
de investiţii nu au valori reziduale. Pentru finanţare întreprinderea trebuie să se împrumute sumele,
corespunzătoare, cu un procent anual de dobândă de 12%. Care variantă de investiţie ar trebui
aleasă?
Rezolvare. Vom calcula procentul de rentabilitate unitar r pentru fiecare variantă de investiţie.
10
Pentru prima variantă de investiţie avem: 80000 = 16000 ⋅ ∑ (1 + r )
−k
sau
k =1

5=
( )
z ⋅ 1 − z10
, unde z = (1 + r ) . Aşadar, am obţinut ecuaţia: z11 − 6 z + 5 = 0 . Drept soluţie putem
−1

1− z
1
lua z = 0, 87 ∈ (0 ; 1) şi, deci, r = − 1 = 0,15 . Deoarece r = 0,15 > 0,12 = i , rezultă că prima
z
variantă de investiţie se acceptă, iar varianta a doua nu se acceptă, pentru că vom avea
r = 0,10 < 0,12 = i .

72
 7.5. Determinarea momentului optim de înlocuire a unui echipament
În activitatea economică a întreprinderilor, utilajele (echipamentele) suferă, în timpul utilizării
lor, un proces de uzură, numită uzura fizică. Uzura fizică este determinată de utilizarea diferitelor
elemente ale capitalului fix. Uzura fizica, sub aspect tehnic, nu poate fi un criteriu suficient pentru
determinarea duratei de funcţionare a activelor materiale imobilizate şi a momentului scoaterii lor
definitive din funcţiune.
Pentru aceasta este necesar de avut în vedere şi factorul economic, deoarece menţinerea în
funcţiune a unui echipament, o perioadă de timp prea îndelungată, în raport cu caracteristicile sale,
presupune, totdeauna, cheltuieli suplimentare pentru întreţinere şi reparaţii care, la un moment dat,
îl poate face nerentabil.
Alături de uzura fizică, activele imobilizate sunt supuse, de regulă, unui proces de uzură
morală, care influenţează atât asupra valorii, cât şi asupra duratei de funcţionare a echipamentelor
respective. Uzura morală este cauzată de progresul tehnic, respectiv, de apariţia unor maşini, utilaje,
instalaţii mai bune, care au caracteristici tehnice, economice, funcţionale mai superioare celor
existente. Uzura morală a echipamentelor poate determina o decizie de modernizare, dacă
investiţiile modernizării se dovedesc a fi efective.
Atât uzura morală, cât şi cea fizică se reflectă în deprecierea capitalului fix. Expresia bănească
a uzurii mai poartă denumirea de amortizare. Aceasta se include în costul de producţie şi se
recuperează prin vânzarea bunurilor. Mărimea deprecierii (amortizării) capitalului fix se determina
în baza mai multor metode: metoda cotelor anuale proporţionale, metoda cotelor regresive şi
metoda costului de înlocuire.
Fondul de amortizare trebuie să exprime valoarea transferată, ca urmare a uzurii fizice, iar
pierderile, generate de uzura morală, trebuie reduse la maximum. Costurile care trebuie luate în
considerare la întocmirea modelelor de uzură şi înlocuire a echipamentelor sunt: valoarea de
achiziţionare a echipamentului, valoarea de recuperare, precum şi cheltuielile de întreţinere şi
exploatare.
Deoarece diversele costuri sunt evaluate la diferite momente de timp, este necesară actualizarea
valorilor, în funcţie de procentul de dobândă.
Vom nota:
V0 – valoarea echipamentului la începutul activităţii sale, valoare care scade anual din diferite
motive;
Vt – valoarea de recuperare a echipamentului la sfârşitul anului t de funcţionare, valoare ce
reflectă uzura fizică şi morală a echipamentului;
DVt – devalorizarea echipamentului în anul t de funcţionare;
Ct – cheltuielile de exploatare şi întreţinere a echipamentului în cursul anului t;
Fk – cheltuielile totale implicate de utilizarea echipamentului de la început şi până la sfârşitul
anului k.
Se consideră că durata de viaţă a echipamentului este de n ani. Conform celor spuse, putem
scrie:
DVt +1 = Vt − Vt +1 , t = 0, n − 1.
Actualizând costul total cumulat al utilizării echipamentului cu un procent anual p = 100 ⋅ i ,
obţinem:
k
1
Fk = ∑ (DVt + Ct ) ⋅ .
t =1 (1 + i )t
Dar, atunci, costul mediu anual de utilizare a echipamentului, în primii k ani (k ≤ n ) , va fi:
1 1 k 1
f k = ⋅ Fk = ⋅ ∑ (DVt + Ct ) ⋅ .
k k t =1 (1 + i )t
Luând drept criterii de optimizare cheltuielile medii minime, momentul optim de înlocuire a
echipamentului va fi cel mai mic număr natural k ∗ , pentru care are loc:
f k ∗ −1 > f k ∗ şi f k ∗ < f k ∗ +1 .

73
 Aplicaţie. Cercetările efectuate de specialiştii Centrului Business ne arată ca majoritatea
întreprinderilor din Republica Moldova procurau peste hotare etichete, birce şi diferite cataloage
necesare pentru mărfurile produse. Din cauza transportării lor la distanţe mari plus taxa vamală
costul lor se mărea cu circa 25%.
Situaţia care s-a creat a deschis perspective noi pentru multe tipografii din republică,
orientându-se spre producţia poligrafică multicoloră. Pentru a trece la un astfel de produs era
necesar de procurat utilaje noi.
Cele mai potrivite utilaje de acest tip sunt produse de compania engleză EDALE. Costul
utilajului este de circa 250 mii dolari. Durata de viaţă a echipamentului este de 12 ani.
În baza datelor prezentate în tabelul 1 referitor la devalorizarea DVt şi cheltuielile Ct, de
funcţionare din anul t, să se determine momentul optim de înlocuire a echipamentului, luând în
consideraţie valorile actualizate, cu un procent anual de 8%.
Tabelul 1
t 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

DVt 38500 30500 28500 26500 23500 21000 18500 16500 14500 12000 11000 9000

Ct 25000 30000 33000 35500 39000 43000 47000 50000 54000 66000 94000 105000

Calculele necesare pentru determinarea momentului optim de înlocuire a echipamentului sunt

prezentate în tabelul 2.

Tabelul 2
1 DVt + C t
t Ct DVt Vt DVt + C t Fk fk
(1 + i ) t
( )
1+ i
t

1 25000 38500 211500 63500 0,92593 58796,6 58796,6 58796,6

2 30000 30500 181000 60500 0,85735 51869,7 110666,3 55333,2
3 33000 28500 152500 61500 0,79384 48821,2 159487,5 53162,5
4 35500 26500 126000 62000 0,73504 45572,5 205060,0 51265,0
5 39000 23500 102500 62500 0,68060 42537,5 247597,5 49519,5
6 43000 21000 81500 64000 0,63019 40332,2 287929,7 47988,3
7 47000 18500 63000 65500 0,58351 38219,9 326149,6 46592,8
8 50000 16500 46500 66500 0,54029 35929,3 362078,9 45259,9
9 54000 14500 32000 68500 0,50027 34268,5 396347,4 44038,6
10 66000 12000 20000 78000 0,46322 36131,2 432478,6 43247,9
11 94000 11000 9000 105000 0,42890 45034,5 477513,1 43410,3
12 105000 9000 0 114000 0,39714 45274,0 522787,1 43565,6

Din tabel se vede că min f k = 43247, 9 şi, deci, momentul optim de înlocuire a echipamentului
k
∗
este k = 10 .
Problemele investiţionale deterministe
(probleme rezolvate şi propuse)
1. Se analizează trei proiecte de investiţii într-un anumit sector economic despre care avem
informaţiile:
Durata Beneficii anuale brute (mii u.m.)
Cost total Valoarea
de
I. Proiect anticipat reziduală
exploatare 1 2 3 4 5
(mii u.m.) (mii u.m.)
(ani)
P1
300 4 150 150 150 150 - 20
P2 200 5 100 100 100 100 100 10
500 5 400 200 120 80 40 0
P3

Să se determine proiectul de investiţie cel mai bun, ţinând cont de beneficiul total net
actualizat, dacă procentul anual de actualizare p = 12% .
Rezolvare. Beneficiul total net actualizat pentru fiecare proiect este:

74
 150 150 150 150 20
B(P1 ) = −300 + + + + + = 168, 3 (mii u.m.),
1,12 1,12 1,12 1,12 1,124
2 3 4

100 100 100 100 100

B (P2 ) = −200 + + + + + +
1,12 1,12 1,12 1,12 1,125
2 3 4

10
+ = 166,14 (mii u.m.),
1,125
400 200 120 80 40
B(P3 ) = −500 + + + + + = 175 , 53(mii u.m.),
1,12 1,12 1,12 1,12 1,125
2 3 4

Deoarece B (P3 ) > B (P1 ) > B (P2 ) , avem ordinea de preferinţă a proiectelor de investiţie:
P3 f P1 f P2 . Proiectul cel mai bun este P3 .
2. În baza datelor (din problema 1) să se determine proiectul de investiţie cel mai bun, aplicând
criteriul de rentabilitate imediată.
B (P ) 150
Rezolvare. Avem: C1 (P1 ) = 1 1 = = 0, 5 ;
I1 300
B (P ) 100 B (P ) 400
C1 (P2 ) = 1 2 = = 0, 5 ; C1 (P3 ) = 1 3 = = 0, 8 . Deoarece C1 (P3 ) > C1 (P1 ) = C1 (P2 ) ,
I2 200 I3 500
avem ordinea de preferinţă: P3 f P1 ~ P2 . Proiectul cel mai bun este P3 .
3. La o întreprindere există posibilitatea ca, timp de 4 ani, să se investească, la început de
fiecare an (anticipat), suma de 90000 u.m., pentru un anumit utilaj a cărui amortizare este prevăzută
în 10 ani de la ultima investiţie (fără a avea valoare reziduală).
Să se determine procentul de rentabilitate absolută al investiţiei, dacă beneficiile anuale brute,
calculate la finele fiecărui an (posticipat), se estimează a fi de 18000 u.m.
Răspuns: p = 15% .
4. Un proiect de investiţie poate fi realizat în două variante. Prima variantă de investiţie are costul
I1 = 75000 u.m., iar cheltuielile de funcţionare anuală estimate vor fi F1 (k ) = 27500 u.m., timp de 5
ani, cât acesta va funcţiona. A doua variantă de investiţie are costul I 2 = 180000 u.m., dar cheltuielile
de funcţionare anuală estimate vor fi F2 (k ) = 10000 u.m. Să se afle procentul de rentabilitate relativă.
Răspuns: p = 10% .
5. La o întreprindere există posibilitatea, ca timp de 4 ani, să se investească, la început de
fiecare an, suma de 120000 u.m., pentru un anumit utilaj a cărui amortizare va avea loc timp de 10
ani de la ultima investire (fără a avea valoare reziduală).
Să se determine: a) beneficiul mediul anual astfel ca procentul de rentabilitate să fie de 10%; b)
investiţia medie anuală, care să conducă la un beneficiu mediu anual de 80000 u.m., cu un procent
de rentabilitate de 10%.
Răspuns: a) B = 99700 u.m.; b) S = 96275 u.m.
6. Un echipament poate fi procurat cu 700000 u.m. Valoarea Vt de recuperare a echipamentului
după t ani de funcţionare şi cheltuielile Ct de exploatare şi întreţinere în anul respectiv t sunt date în
următorul tabel:

t (ani) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Vt (mii u.m.) 540 470 390 310 250 200 140 80 20 0
Ct (mii u.m.) 50 55 60 70 80 100 120 140 170 200

Să se determine momentul optim de înlocuire a echipamentului, luând în consideraţie valorile

actualizate, cu un procent anual de 5%.
Răspuns: k ∗ = 8 ani.

75
 CAPITOLUL VIII. Modelele liniare de repartizare
şi de transfer a fondurilor

8.1. Modelele liniare de repartizare a fondurilor

Fie S o sumă de bani care trebuie să fie repartizată într-un anumit domeniu, în mod eşalonat,
sau în mai multe domenii, la un moment dat. Dacă vom nota cu xk suma care revine domeniului k,
la un moment dat şi cu ck beneficiul unitar realizat prin plasarea sumei xk , k = 1, n , atunci
beneficiul total va fi:
n
Z ( x ) = c1 x1 + c2 x2 + L + cn xn = ∑ ck xk .
k =1
Dacă repartizarea fondurilor se face, la un moment dat, între n domenii (sectoare economice),
atunci avem de rezolvat următoarea problemă de programare liniară:
n
∑ xk = S ,
 k =1
 x ≥ 0 , k = 1, n
 k
n
Z ( x ) = ∑ ck xk → max .
k =1

Dacă plasarea sumelor xk se face, la momente diferite de timp, atunci restricţiile problemei se
modifică prin considerarea sumelor actualizate şi, deci, avem de rezolvat o problemă de programare
liniară:
 n k −1
∑ v xk = S ,
 k =1
 x ≥ 0 , k = 1, n
 k
n
Z ( x ) = ∑ ck v k −1 xk → max ,
k =1

unde v = (1 + i ) este factorul de actualizare.

−1

Modelul expus mai sus poate conţine şi alte restricţii, care reflectă cerinţele suplimentare ce se
referă la situaţiile practice concrete. De obicei, se consideră restricţiile de tipul:
ak ≤ xk ≤ bk , k = 1, n . Problema poate fi rezolvată prin metoda simplex.
Exemplul 1. O bancă dispune, la un moment dat, de suma 320000 u.m. pe care trebuie să o
repartizeze la trei debitori. Beneficiile, care revin băncii la fiecare mie de u.m., sunt de 230, 300 şi
280 u.m., respectiv, la cei trei debitori. Să se determine o repartiţie optimă a fondului, aşa încât
beneficiul total să fie maxim, ştiind că sumele repartizate trebuie să satisfacă condiţiile:
ak ≤ xk ≤ bk , k = 1, 3 , unde a1 = 60000 u.m., b1 = 130000 u.m.; a2 = 40000 u.m., b2 = 160000
u.m.; a3 = 80000 u.m., b3 = 200000 u.m.
Rezolvare. Modelul matematic al problemei este:
 x1 + x2 + x3 = 320000
60000 ≤ x ≤ 130000
 1

 40000 ≤ x2 ≤ 160000
80000 ≤ x3 ≤ 200000
Z ( x ) = 0 , 23x1 + 0 , 3x2 + 0 , 28 x3 → max .
Dacă vom nota: ξ1 = x1 − 60000 ; ξ 2 = x2 − 40000 ; ξ3 = x3 − 80000 , atunci obţinem modelul
matematic sub forma:

76
 ξ1 + ξ 2 + ξ3 = 140000
ξ ≤ 70000
 1
ξ 2 ≤ 120000
ξ ≤ 120000
 3
ξ1 ≥ 0 ; ξ 2 ≥ 0 ; ξ3 ≥ 0
Z (ξ ) = 0 , 23ξ1 + 0 , 3ξ 2 + 0 , 28ξ3 + 48200 → max .
Rezolvând această problemă de programare liniară prin metoda simplex, obţinem:
ξ1 = 0 ; ξ 2∗ = 120000 ; ξ3∗ = 20000 şi Z max = 41600 + 48200 = 89800 .
∗

Dar, atunci, avem: x1∗ = 60000 u.m., x2∗ = 160000 u.m., x3∗ = 100000 u.m. şi Z max = 89800
u.m.
Exemplul 2. O bancă poate da, cu împrumut, unui agent economic, în mod eşalonat, la
începutul fiecărui din cei trei ani, o sumă în valoare actuală de 285240 u.m. Beneficiile care revin
băncii, la fiecare mie de unităţi monetare, sunt de 250, 280 şi 300 u.m., respectiv, pentru fiecare din
cei trei ani.
Să se determine o repartiţie optimă a împrumutului, pe cei trei ani, aşa încât beneficiul total
actualizat să fie maxim, ştiind că sumele repartizate anual trebuie să satisfacă condiţiile:
ak ≤ xk ≤ bk , k = 1, 3 , a1 = 45000 u.m., b1 = 97500 u.m.; a2 = 30000 u.m., b2 = 120000 u.m.;
a3 = 60000 u.m., b3 = 150000 u.m. Procentul anual de actualizare este de 10%.
Rezolvare. Modelul matematic al problemei este:
 1 1
 x1 + 1,1 x2 + 1,12 x3 = 285240

45000 ≤ x1 ≤ 97500
30000 ≤ x ≤ 120000
 2

60000 ≤ x3 ≤ 150000
1 1
Z ( x ) = 0 , 25 x1 + 0 , 28 ⋅ x2 + 0 , 3 ⋅ 2 x3 → max .
1,1 1,1
Dacă vom nota: ξ1 = x1 − 45000 ; ξ 2 = x 2 − 30000 ; ξ3 = x 3 − 60000 , atunci obţinem:
ξ1 + 0, 91ξ 2 + 0, 83ξ3 = 163140
ξ ≤ 52500
 1
ξ 2 ≤ 90000
ξ ≤ 90000
 3
ξ1 ≥ 0 ; ξ 2 ≥ 0 ; ξ3 ≥ 0
Z (ξ ) = 0 , 25ξ1 + 0 , 255ξ 2 + 0 , 248ξ 3 + 33780 → max .
Rezolvând această problemă, obţinem:
ξ1∗ = 6540 ; ξ 2∗ = 90000 ; ξ3∗ = 90000 şi zmax = 80685 .
Prin urmare, avem: x1∗ = 51540 u.m.; x2∗ = 120000 u.m.; x3∗ = 150000 u.m. şi zmax = 80685
u.m.
8.2. Modelele liniare de transfer a fondurilor
Fie că m creditori C1 , C2 ,L, Cm dispun la un moment dat de anumite sume de bani
a1 , a2 ,L, am pe care le pot împrumuta (transfera) la n debitori D1 , D2 ,L, Dn , care au nevoie de
sumele b1 , b2 ,L, bn .

77
 Cunoscând beneficiile unitare ci j , i = 1, m , j = 1, n pe care băncile le obţin în urma creditării, se
pune problema realizării unui transfer optim, care ar asigura un beneficiu total maxim.
Dacă vom nota cu xi j , i = 1, m , j = 1, n cantitatea (suma) de bani pe care creditorul Ci o dă
debitorului D j , atunci modelul problemei formulate mai sus este:
 n
 ∑ xi j ≤ a i , i = 1 , m
 j =1
 m
 ∑ xi j = b j , j = 1 , n
 i =1
 x ≥ 0 , i = 1, m ; j = 1, n
 ij

m n
Z = ∑∑ c
i =1 j =1
i j i jx → max .
m n m n
Pentru ca problema să aibă soluţie trebuie ca ∑ ai ≥ ∑ b j . Dacă
i =1 j =1
∑ ai < ∑ b j , atunci cel puţin
i =1 j =1

un debitor nu va fi satisfăcut de creditul necesar. Rezolvarea problemei, în acest caz, se poate face
n m
prin introducerea unui creditor fictiv, care „dispune” de suma de bani egală cu ∑ b j − ∑ ai .
j =1 i =1
m n
Dacă, însă, ∑ a > ∑b
i =1
i
j =1
j , atunci problema are soluţie şi la cel puţin un creditor va rămâne o

sumă de bani nesolicitată. Pentru a rezolva problema, în acest caz, se poate considera un debitor
m n
fictiv, care „are nevoie” de o sumă de bani egală cu ∑ ai − ∑ b j .
i =1 j =1

Exemplul 3. Să presupunem că trei bănci dispun de anumite sume de bani pe care le pot
împrumuta, la un moment dat, la patru debitori în anumite condiţii. Disponibilul fiecărei bănci,
necesarul fiecărui debitor, precum şi beneficiile unitare pe care băncile le au de pe urma creditării sunt
date în tabelul 1.
Tabelul 1
Debitorii 0,3 0,5 0,6 0,5
Disponibilul
D1 D2 D3 D4 (mii u.m.)
Creditorii
C1 0,3 0,5 0,2 0,2
300
0 220 – 80 +
C2 0,2 0,3 0,4 0,3
350
– 0,2 80 – 230 40 +
C3 0,4 0,2 0,3 0,4
250
– 0,1 + 250 –
Necesarul 900
220 160 230 290 900
(mii u.m.)
Să se determine un transfer optim care ar asigura un beneficiu total maxim.
Rezolvare. Determinăm o soluţie de bază admisibilă prin metoda „nord-vest”. Beneficiul total
pentru această soluţie este egal cu:
Z0 = 0.3 ⋅ 220000 + 0.5 ⋅ 80000 + 0.3 ⋅ 80000 + 0.4 ⋅ 230000 +
+ 0.3 ⋅ 4000 + 0.4 ⋅ 250000 = 334000.
Pentru a rezolva problema de transfer optim vom utiliza metoda potenţialelor, care în cazul dat,
ne spune că soluţia de bază admisibilă va fi optimală, dacă există numerele ui , i = 1, m şi
v j , j = 1, n încât:
a) ui + v j = ci j pentru xi j > 0 ;

78
 b) ui + v j ≥ ci j pentru xi j = 0 .
Pentru a afla numerele (potenţialele) u i şi v j vom scrie sistemul de ecuaţii:
 u1 + v1 = 0,3
 u + v = 0,5
 1 2
 u2 + v2 = 0,3

 u2 + v3 = 0,4
 u2 + v4 = 0,3

 u3 + v4 = 0,4
O soluţie particulară a acestui sistem de ecuaţii este:
u1 = 0 v1 = 0,3
u 2 = −0,2 v 2 = 0,5
u 3 = −0,1 v3 = 0,6 v 4 = 0,5
Soluţia de bază admisibilă iniţială nu este optimală, deoarece u3 + v1 = −0,1 + 0,3 = 0,2 < 0,4 .
Pentru celula (3;1) construim ciclul de recalculare.
Aflăm θ = min {250 ; 80 ; 220} = 80 . Efectuând calculele necesare, obţinem o nouă soluţie de bază
admisibilă (vezi tabelul 2).
Tabelul 2
Debitorii 0,3 0,5 0,6 0,5
Disponibilul
D1 D2 D3 D4 (mii u.m.)
Creditorii
C1 0,3 0,5 0,2 0,2
300
0 140 160
C2 0,2 0,3 0,4 0,3
350
0 230 120
C3 0,4 0,2 0,3 0,4
250
0.1 80 170
Necesarul 900
220 160 230 290 900
(mii u.m.)

Soluţia obţinută este optimală, deoarece am găsit aşa numere (potenţiale) u i şi v j , încât se
îndeplinesc toate condiţiile de tipul a) şi b).
Aşadar, am determinat soluţia optimă de transfer al fondurilor băneşti: x11∗ = 140000 u.m.;
∗ ∗ ∗
x12∗ = 160000 u.m.; x23∗ = 230000 u.m.; x24 = 120000 u.m.; x31 = 80000 u.m.; x34 = 170000 u.m.
Beneficiul maximal total este Z max = 350000 u.m.
La un model matematic asemănător se ajunge şi în cazul următoarelor tipuri de probleme de
transfer a fondurilor:
1) O bancă dispune de o sumă de bani pe care o poate plasa eşalonat, în timp de m ani, la n
debitori;
2) Un număr de m bănci urmează să crediteze eşalonat în n ani o investiţie.
3) În cadrul unei convenţii interbancare m bănci C1 , C2 ,L, Cm pot coopera cu alte n bănci
D1 , D2 ,L, Dn pentru transfer reciproc de fonduri, în caz de necesitate.
Pentru toate modelele de probleme expuse mai sus, se presupune existenţa unei cooperări între
partenerii din aceeaşi clasă încât să aibă sens noţiunea de optim global.

79
 Modelele de transfer a fondurilor. Problemele propuse
1. O bancă dispune de o anumită sumă de bani pe care o poate plasa eşalonat, timp de trei ani,
către patru debitori. Necesarul anual şi pe debitori, precum şi beneficiile unitare anuale care îi revin
băncii sunt prezentate în tabelul 3.
Tabelul 3
Debitorii Disponibilul
Anii D1 D2 D3 D4
(mii u.m.)
1 0,35 0,45 0,25 0,2
280
2 0,25 0,35 0,4 0,3
340
3 0,4 0,25 0,3 0,4
240

Necesarul pe 860
210 150 220 290 860
debitor
(mii u.m.)

Se cere să se realizeze o plasare eşalonată optimă, adică necesarul pe ani să fie asigurat,
necesarul pentru debitori, la fel, să fie asigurat, iar beneficiul total realizat să fie maxim.
2. Trei bănci analizează posibilitatea de creditare a unei investiţii eşalonat, timp de patru ani.
Disponibilul fiecărei bănci, necesarul anual, precum şi beneficiile unitare anuale, care revin băncilor
sunt prezentate în tabelul 4.
Tabelul 4
Anii Disponibilul
Creditorii D1 D2 D3 D4
(mii u.m.)
C1 0,4 0,3 0,2 0,3
260
C2 0,3 0,4 0,5 0,4
330
C3 0,4 0,2 0,3 0,5
230

Necesarul 820
820
anual 200 140 210 270

(mii u.m.)
Se cere să se realizeze o plasare eşalonată optimă, adică necesarul pe ani să fie asigurat,
disponibilul creditorilor să fie realizat, iar beneficiul total să fie maxim.
3. În cadrul unei convenţii interbancare trei bănci C1 , C2 şi C3 pot coopera cu alte patru bănci
D1 , D2 , D3 şi D 4 pentru transfer reciproc de fonduri în cazuri de necesitate. Fondurile de siguranţă
cu care băncile pot lua parte la acest transfer atât în calitate de creditori, cât şi în calitate de debitori
grupaţi, precum şi cheltuielile unitare (la o mie de u.m.) ocazionate de o astfel de operaţiune
financiară sunt prezentate în tabelul 5.
Tabelul 5
Bănci Fond
Bănci D1 D2 D3 D4
(mii u.m.)
C1 8 6 5 7
330
C2 6 7 4 6
390
C3 5 4 3 5
280

Fond 1000
250 170 260 320 1000
(mii u.m.)
Să se determine un transfer optim care asigură cheltuielile de transfer minime.

80
 CAPITOLUL IX. Dimensionarea optimă a fondului
bănesc disponibil

Fondul bănesc al fiecărei unităţi economice se compune din bani lichizi pe care aceasta îi
deţine, precum şi din depozitele sale bancare la cerere. Depozitele bancare constituie, în general,
partea majoră a fondului bănesc. Dacă la un moment dat unitatea economică dispune de un surplus
de fond bănesc, atunci ea poate să plaseze anumite sume pe termen scurt pentru a nu „bloca” banii
săi. Astfel de plasamente sunt cunoscute sub denumirea de titluri negociabile.
Soldul fondului bănesc poate varia considerabil de la o unitate economică la alta, în funcţie de
condiţiile specifice în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi de gradul de aversiune pentru risc al
gestionărilor unor astfel de fonduri. Există mai multe motive pentru deţinerea unui fond bănesc
lichid sau depozitat în bancă, printre care: plăţi de facturi, dividende, salarii, impozite etc.
Existenţa fondului bănesc disponibil lichid pune, în mod firesc, şi problema determinării
dimensiunii optime a acestuia. Unitatea economică transferă, în mod regulat, o anumită sumă de
bani în contul său la bancă pentru a face faţă angajamentelor sale financiare în cursul unei perioade
date. Cantitatea de bani provine din vânzări de plasamente sau din împrumuturi. Banii ţinuţi în casă
nu aduc dobândă, ceea ce implică renunţarea la un câştig şi ca rezultat, apar nişte pierderi.
Vânzarea şi cumpărarea de plasamente antrenează cheltuielile directe de tranzacţie, precum şi
cheltuielile de gestiune datorate timpului pe care funcţionarii unităţii economice îl alocă pentru
efectuarea acestor plasamente. Aceste cheltuieli se consideră fixe.

9.1. Modelul de stocare fără ruptură (fără lipsă de stoc)

Orice gestiune de stoc presupune intrări în stoc sau aprovizionări şi ieşiri din stoc, determinate
de cererea aleatoare, cu o repartiţie cunoscută statistic.
Elementele principale care intervin în activitatea de management a stocurilor sunt: cererea de
bunuri, nivelul stocului, volumul comenzii de reaprovizionare, perioada de reaprovizionare, costuri
de stocare, de penalizare, de lansare a comenzii şi altele.
In continuare, pentru a descrie modelul matematic de stocare a fondului bănesc disponibil
lichid, ne vom folosi de următoarele notaţii:
Cl – cheltuielile de tranzacţie şi de gestiune, corespunzătoare, vânzării de plasamente sau a
împrumutului;
τ – perioada de timp la care se referă planul de cheltuieli şi, deci, pe care se consideră gestiunea
fondului bănesc (de regulă, un an);
T – durata de timp dintre două tranzacţii consecutive;
n – numărul de tranzacţii în perioada τ;
CT – cheltuielile totale legate de gestiune pe perioada T;
Q – fondul bănesc lichid total de care unitatea economică are nevoie în perioada τ;
Cτ – cheltuielile totale legate de gestiunea fondului bănesc considerat;
i – dobânda unitară anuală pe care unitatea economică ar putea să o obţină asupra acestor
plasamente pe termen scurt; ea este un cost unitar de renunţare legat de menţinerea fondului lichid
unitar;
w – fondul lichid necesar la începutul fiecărei perioade de timp T.
Se presupune că cheltuirea fondului bănesc lichid este uniformă şi ca urmare, în perioada de
timp T soldul lichid mediu va fi w 2 .
Având în vedere cele de mai sus, se constată că modelul descris este analog cu modelul de gestiune
a stocurilor cu perioada fixată, cerere constantă fără ruptură (fără lipsă de stoc).
τ Q w
În acest caz, au loc relaţiile: n = = ; CT = Cl + i ⋅ T .
T w 2
Funcţia obiectiv a modelului cuprinde toate cheltuielile legate de managementul stocului şi
anume

81
 Q w
Cτ (w) = n ⋅ CT = Cl + i ⋅ τ .
w 2
Scopul este de a determina valoarea optimă w ∗ a fondului bănesc lichid, pentru care
cheltuielile totale Cτ (w) să fie minime. Valoarea optimă w se obţine din condiţiile de minim
∗

pentru funcţia Cτ (w) .

1 1
Avem: Cτ′ (w ) = − 2
Q ⋅ C l + iτ , respectiv
w 2
2Q ⋅ Cl
Cτ′′(w) =
2
w3
Q ⋅ Cl . Din Cτ′ (w) = 0 , rezultă w∗ =
i ⋅τ
( )
şi deoarece Cτ′′ w∗ > 0 , avem pentru
∗ ∗
valoarea w extremul minim (s-a luat pentru w numai valori pozitive ţinând cont de sensul
economic).
Dar, atunci cheltuielile totale minime sunt:
( )
Cτ w∗ = 2Q ⋅ Cl ⋅ τ ⋅ i = i ⋅ w∗ ⋅ τ .
Cunoscând volumul optim w ∗ al fondului bănesc lichid, putem determina şi celelalte elemente
ce caracterizează dimensionarea optimă:
Q τ τ ⋅ w∗
n∗ = ∗ ; T ∗ = ∗ = .
w n Q
Exemplul 1. O unitate economică cheltuieşte într-un an 450000 u.m. pentru diferite
angajamente financiare. Întreprinderea îşi poate plasa fondurile lichide într-o bancă, cu un procent
anual de dobândă de 25%. Se ştie că cheltuielile de tranzacţie sunt de 40 u.m. Să se determine
elementele ce caracterizează gestiunea optimă a fondului lichid.
Rezolvare. Avem: Q = 450000 u.m.; i = 0, 25 ; τ = 1 an; Cl = 40 u.m. Dar, atunci folosind
2 ⋅ 450000 ⋅ 40
formulele de mai sus, obţinem: w∗ = = 12000 u.m.;
1 ⋅ 0,25
450000
Cτ∗ = 0,25 ⋅ 12000 ⋅ 1 = 3000 u.m.; n∗ = = 38 ori;
12000
360
T∗ = = 9,5 zile.
38
9.2. Modelul de stocare cu ruptură (cu lipsă de stoc)
În unele modele de gestiune ale stocurilor este posibilă ruptura de stoc (lipsa de stoc). Tot aşa şi
la gestiunea fondului bănesc este posibilă o astfel de ruptură (ruptura de fond lichid disponibil),
pentru care apare un cost de penalizare unitar anual C p de aceeaşi natură ca şi dobânda unitară.
Perioada de timp T dintre două tranzacţii se împarte în două subperioade T1 pe care nivelul
soldului lichid este pozitiv, respectiv T2 , când nivelul soldului este zero.
Dacă vom nota cu S fondul bănesc necesar pe perioada T, iar w este fondul bănesc lichid pe care îl
va avea unitatea economică la începutul perioadei, atunci S – w reprezintă lipsa de fond lichid de pe
urma căreia există penalizarea (pierderea) anuală C p .
Păstrând notaţiile celelalte de la modelul fără ruptură (fără lipsa de stoc) putem scrie:
τ Q w S−w
n = = ; CT = Cl + i ⋅ T1 + C p ⋅ ⋅ T2 , unde
T S 2 2
w S −w
T1 = ⋅ T şi T2 = ⋅T .
S S
Funcţia obiectiv a modelului cuprinde toate cheltuielile legate de managementul stocului şi
anume:

82
 Q
Cτ (w , S ) = Cl ⋅ +i⋅
w2
⋅τ + C p ⋅
(S − w ) ⋅ τ .
2

S 2S 2S
Aşadar, avem de rezolvat o problemă de extrem pentru o funcţie de două variabile independente w
şi S. Minimizând cheltuielile totale se obţin următoarele rezultate (soluţia optimă):
2Q ⋅ Cl Cp 2Q ⋅ Cl i + C p ∗ Q τ
w∗ = ⋅ ; S∗ = ⋅ ; n = ∗ ; T∗ = ∗ .
i ⋅τ i + Cp i ⋅τ Cp S n
Cheltuielile totale minime sunt:
Cp
( )
Cτ w∗ , S ∗ = 2 Cl ⋅ Q ⋅ i ⋅ τ ⋅
i + Cp
= i ⋅ w∗ ⋅ τ .

Exemplul 2. O unitate economică cheltuieşte anual 1,2 milioane u.m. pentru diferite
angajamente financiare. În general, unitatea economică îşi poate plasa fondurile lichide în bancă, cu
procentul anual de dobândă de 12%. În caz de lipsă de fond la cerere se apreciază o penalizare
anuală de 18%. Să se determine elementele ce caracterizează gestiunea fondului bănesc lichid, dacă
cheltuielile la o tranzacţie sunt de 225 u.m.
Rezolvare. Avem cazul modelului de stocare cu ruptură (cu lipsă de stoc). Datele iniţiale:
Q = 1200000 u.m.; τ = 1 an; i = 0,12 ; Cl = 225 u.m.; C p = 0,18 .
Utilizând formulele precedente, obţinem:
2 ⋅ 1200000 ⋅ 225 0,18
w∗ = ⋅ = 52000 u.m.;
0,12 ⋅ 1 0,12 + 0,18
2 ⋅ 1200000 ⋅ 225 0,12 + 0,18
S∗ = ⋅ = 86600 u.m.;
0,12 ⋅ 1 0,18
Q τ 360
n∗ = ∗ = 14 ori; T ∗ = ∗ = = 26 zile.
S n 14
Cheltuielile totale minime:
( )
Cτ w∗ , S ∗ = i ⋅ w∗ ⋅ τ = 0,12 ⋅ 52000 ⋅ 1 = 6240 u.m.

9.3. Dimensiunea optimă a fondului bănesc disponibil cu cerere aleatoare

Vom considera o bancă oarecare al cărei fond bănesc, disponibil la un moment dat pentru
efectuarea unor plăţi, ne interesează. Să presupunem că cererea de bani de la bancă într-o anumită
perioadă T este variabilă aleatoare cu repartiţia:
 0 1 2 K r K ∞
R :   , p (r ) ≥ 0 , ∑ p (r ) = 1.
 p (0) p (1) p (2) K p (r ) K r =0

Să notăm cu S fondul bănesc de care banca dispune la un moment dat (sau într-o anumită
perioadă) pentru efectuarea unor plăţi, prevăzute sau neprevăzute. Este evident că un astfel de fond
nu trebuie să fie nici prea mare pentru că ar putea constitui o imobilizare care ar aduce anumite
pierderi băncii, dar nici prea mici, pentru că atunci banca, fiind nevoită să facă anumite plăţi şi
neavând fondul bănesc necesar, ar putea avea alte tipuri de pierderi şi poate chiar mai mari.
Astfel, apar două situaţii şi anume:
a) dacă cererea de bani este mai mică decât fondul disponibil, r < S , atunci banca rămâne cu
un fond imobilizat, care duce la o pierdere unitară în valoare de c1 u.m.;
b) dacă cererea de bani este mai mare decât fondul disponibil, atunci banca nu poate onora
anumite plăţi, faţă de clienţii săi, ceea ce ar implica o pierdere unitară de c2 u.m.
În cadrul modelului examinat costul stocării (cheltuielile legate de păstrarea fondului bănesc
disponibil) este mic, în comparaţie cu cheltuielile c1 şi c2 şi, în consecinţă, se neglijează, iar durata T nu
mai intervine şi se poate afirma că gospodărirea este independentă de timp. Costul global al stocării,
depinzând de cerere, este tot o variabilă aleatoare. Vom optimiza valoarea medie a costului global. Dacă

83
 r ≤ S , atunci se plăteşte preţul unitar c1 , pentru stocul suplimentar S − r , iar dacă r > S , se plăteşte
preţul unitar c2 , pentru lipsa de stoc r − S .
Având în vedere cele de mai sus, putem scrie o variabilă aleatoare reprezentând costul aferent
imobilizării sau lipsei fondului bănesc la un moment dat:
 c ⋅ S c1 ⋅ (S − 1) K c1 ⋅ (S − r ) K 0 c2 ⋅ 1 K c2 ⋅ (r − S ) K 
C (S ) :  1 
 p (0) p (1) K p (r ) K p (S ) p (S + 1) K p (r ) K
a cărei valoare medie
S ∞
M [C (S )] = c1 ⋅ ∑ (S − r ) ⋅ p (r ) + c2 ⋅ ∑ (r − S ) ⋅ p (r )
r =0 r = S +1
reprezintă costul mediu legat de managementul stocului.
Ne interesează determinarea valorii optime a fondului bănesc disponibil S ∗ pentru care
[ ( )]
M C S ∗ = min M [C (S )], adică acea valoare a lui S pentru care costul mediu corespunzător
S

imobilizării sau, dimpotrivă, lipsei unor fonduri să fie minim. Observăm că funcţia obiectiv
M [C (S )] poate fi scrisă şi în felul următor:
∞
c ⋅ p (r ), pentrur ≤ S
M [C (S )] = ∑Q (r ) ⋅ S − r , unde Q (r ) =  1
r =0 c2 ⋅ p (r ), pentrur < S .
Funcţia M [C (S )] este o funcţie convexă şi liniară pe porţiuni.
S
Fie F (S ) = P {r ≤ S } = ∑ p (r ) – funcţia de repartiţie a probabilităţilor. Are loc teorema.
r =0

Teorema. Funcţia obiectiv M [C (S )] îşi atinge valoarea minimală în punctul S ∗ , dacă şi numai
dacă se îndeplinesc inegalităţile:
( ) ( (
 c1 ⋅ F S ∗ − 1 ≤ c 2 ⋅ 1 − F S ∗ − 1 , )) (1)

( ) ( ( ))
 c1 ⋅ F S ∗ ≥ c 2 ⋅ 1 − F S ∗ .
Demonstraţie. Pentru S < t < S + 1 , avem:
dM [C (t )] ∞ S ∞
= ∑ Q (r ) ⋅ sign (t − r ) =∑ Q (r ) − ∑ Q (r ) . (2)
dt r =0 r =0 r = S +1
dM [C (t )]
Dacă în punctul t = S ∗ funcţia M [C (t )] ia valoarea minimală, atunci derivata îşi
dt
schimbă semnul din minus în plus, adică au loc inegalităţile (1). Este evident şi invers, dacă
inegalităţile (1) se îndeplinesc pentru t = S ∗ , atunci conform (2) derivata îşi schimbă semnul în
acest punct din minus în plus, adică funcţia M [C (t )] ia valoarea sa minimală în punctul t = S ∗ . Dar
,deoarece funcţia de repartiţie F (S ) este o funcţie nedescrescătoare, rezultă că t = S ∗ este un punct
de minimum absolut.
Consecinţă. Mulţimea punctelor t = S ∗ , pentru care funcţia obiectiv M [C (t )] ia valoare
[
minimală, este compusă dintr-un singur element t = S ∗ , sau din toate punctele t ∈ S ∗ , S ∗ + 1 . ]
Condiţiile necesare şi suficiente ca funcţia M [C (t )] în punctul t = S ∗ să aibă minim absolut pot fi
scrise şi sub altă formă.
( )
Avem: c1 ⋅ F S ∗ − 1 ≤ c 2 ≤ (c1 + c 2 ) ⋅ F S ∗( )
( ) ( )
sau F S ∗ − 1 ≤ ρ ≤ F S ∗ , unde ρ =
c2
c1 + c2
. (3)

Această inegalitate stă la baza algoritmului de determinare a valorii optime S ∗ a fondului

bănesc disponibil.
Aşadar, pentru a afla nivelul optim al fondului bănesc disponibil este necesar ca, în procesul de
calculare a funcţiei de repartiţie (probabilităţile cumulate) F (S ) a cererii, să verificăm de fiecare

84
dată inegalitatea (3). Valoarea S ∗ pentru care se satisface inegalitatea dublă (3) şi este nivelul optim
al fondului disponibil.
Exemplul 3. Să presupunem că într-un anumit interval de timp, cererea zilnică de bani la o
bancă (în sute de mii u.m.) este o variabilă aleatoare cu repartiţia:
r 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
p (r ) 0,01 0,04 0,05 0,12 0,17 0,30 0,19 0,08 0,03 0,01

Ştiind că în cazul imobilizării de fonduri banca are o pierdere unitară de 0,25 u.m., iar în caz de
neputinţă de a efectua anumite plăţi suferă o penalizare unitară (pierderi din cauza lipsei de fond
bănesc) de 1,8 u.m.
Să se determine nivelul optim al fondului bănesc disponibil şi costul mediu corespunzător.
Rezolvare. În baza relaţiei (3) deducem că:
1.8
P {R ≤ 5} = 0,69 < = 0,878 < 0,88 = P {R ≤ 6} şi prin urmare, nivelul optim al
0,25 + 1.8
fondului disponibil ar trebui să fie S ∗ = 600000 u.m. Costul mediu minim va fi:
[ ]
M C (S ∗ ) = 67100 u.m.
Remarca 1. Impunând şi alte condiţii legate de managementul stocului, pot fi deduse şi alte
modele de dimensionare a fondului bănesc disponibil.
Se poate accentua că problema dimensionării optime a fondului bănesc disponibil pentru
efectuarea unor plăţi are un caracter general, fiind valabilă nu numai băncilor, ci şi altor deţinători
de fonduri băneşti lichide.
9.4. Un model de creditare cu o rezervare riscată
Să considerăm şi să presupunem că o bancă dispune, în mod cert, de un fond de creditare de m
milioane de u.m. pe care le poate acorda sub formă de credite la un anumit moment dat, fixat şi
cunoscut. Banca primeşte numai cereri pentru sume de câte un milion de u.m. fiecare şi fixează un
termen până la care clienţii trebuie să se decidă, dacă dorinţa lor este fermă sau se anulează automat
după aceea. In acelaşi timp, banca reţine şi unele cereri de rezervă sau, altfel zis, mai face şi unele
rezervări suplimentare, având în vedere unele anulări de cereri. Atât anularea unei rezervări de către
un posibil debitor, cât şi rezervarea peste capacitatea de plată a unei bănci pot aduce acesteia
anumite pierderi băneşti.
Să notăm cu:
 0 1 2 K m 
X :  
 p (0) p (1) p (2) K p (m )
variabila aleatoare corespunzătoare numărului de anulări de rezervări de câte un milion de u.m.,
unde p (i ) este probabilitatea de a avea i anulări de rezervări a câte un milion de u.m. sau ca
rezervarea a i milioane u.m. să se anuleze prin renunţarea de către clientul sau clienţii care le-au
solicitat. Prevăzând eventualitatea unor anulări de rezervări, banca poate face n rezervări
suplimentare în milioane u.m.
Să notăm, de asemenea, cu:
CA – costul unitar exprimat în u.m. al anulării rezervării unui milion u.m.;
CR – costul unitar exprimat în u.m. al rezervării suplimentare a unui milion unităţi monetare;
Cij – costul unitar corespunzător anulării rezervării a i milioane u.m. şi rezervării a j milioane
u.m. spre creditare.
C ⋅ ( j − i ), j ≥ i
Avem: Cij =  R
C A ⋅ (i − j ), j < i
Dar, atunci costul total mediu al rezervării suplimentare a j milioane u.m. este
m
C ( j ) = ∑ p (i )Ci j , j = 1, n .
i =0

85
 Scopul este de a determina numărul optim de milioane u.m. rezervate sau încă fondul optim
rezervat suplimentar, astfel încât pierderea totală medie, datorită anulării unor rezervări, precum şi
unor rezervări suplimentare, să fie minimă.
Având în vedere cele de mai sus, rezultă că :
 j m

 R ∑
C ⋅ p (i )( j − i ) + C A ∑ p (i ) ⋅ (i − j) , j = 0 , m
⋅

C( j) = 
i=0 i = j +1
j
C ⋅ p (i )( j − i ), j = m + 1, n .
 R ∑i=0

Ne punem scopul să determinăm fondul optim rezervat suplimentar j0 , astfel încât

C ( j0 ) = min C ( j ) . Problema se rezolvă uşor. Soluţionarea unor probleme, de acest tip, a fost, deja,
j

examinată.
Aşadar, fondul optim rezervat suplimentar j0 este determinat de relaţia:
j0 −1 j0
CA
∑ p (i ) ≤ ≤ ∑ p (i )
C A + C R i =0
i =0
.
Remarca 2. Problema şi modelul deciziilor de mai sus au fost prezentate pentru cererea de
fonduri de împrumut sau credite la o bancă. Acest model rămâne valabil pentru orice situaţie de
cerere cu o rezervare de servicii cum ar fi, spre exemplu, agenţiile de voiaj.
Exemplul 4. Să presupunem că, din experienţa pe care o are, o bancă afirmă că variabila
aleatoare reprezentând numărul de anulări de rezervări a câte un milion de u.m. are repartiţia:
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 
Y :   .
0,3 0,2 0,1 0,1 0,1 0,05 0,05 0,04 0,03 0,02 0,01
Se ştie, de asemenea, că o anulare de ultim moment îi aduce băncii o pierdere de 180 u.m., iar o
rezervare suplimentară neonorabilă direct îi aduce o pierdere de 40 u.m. Să se afle numărul optim
de rezervări suplimentare.
CA 180
Rezolvare. Avem: C A = 180 şi C R = 40 şi, deci, = = 0,82 . Observăm că:
C A + C R 220
4 5
CA
∑ p (i ) = 0,8 < = 0,82 < 0,85 = ∑ p (i ) şi ţinând cont de inegalitatea dublă de mai sus,
i =0 CA + CR i =0

rezultă că j 0 = 5 .
Aşadar, se pot face cinci rezervări suplimentare a câte un milion fiecare. Costul total mediu va
fi:
5 10
C (5) = 40 ⋅ ∑ p (i ) ⋅ (5 − i ) + 180 ⋅ ∑ p (i ) ⋅ (i − 5) = 183 u.m.
i =0 i =6
Exemplul 5. Pentru a ilustra aplicarea acestui model şi în alte domenii, decât cel de creditare,
să considerăm o companie de aviaţie care a observat, în baza datelor statistice, că numărul de
persoane care anulează o rezervare urmează o lege Poisson de parametru λ = 0,5 , adică
0.5i ⋅ λ−0.5
p (i ) = , i = 0 , 1, 2 , K .
i!
Calculele economice constată că un loc liber în avion reprezintă o pierdere de 850 u.m., iar
neacceptarea unui pasager prin neonorarea rezervării sale din lipsa de locuri aduce o pierdere de
450 u.m. în afara unor daune sau prejudicii morale privind onoarea companiei. Să se afle numărul
optim de rezervări suplimentare.
Rezolvare. Avem repartiţia :
 0 1 2 3 4 5 
Z :   .
 0,6065 0,3033 0,0758 0,0126 0,0016 0,0002 

86
 Cu datele de mai sus, obţinem că :
CA
p (0) = 0,6065 < = 0,65 < p (0 ) + p (1) şi deci j0 = 1 .
CA + CR
Aşadar, pierderea minimală este asigurată în cazul unei singure rezervări suplimentare.
Dimensionarea optimă a fondului bănesc. Problemele propuse
1. Se constată că, într-o anumită perioadă a anului, cererea zilnică de bani lichizi la o anumită
bancă (în sute de mii u.m.) este o variabilă aleatoare X cu repartiţia:
 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 
X:   .
0,01 0,05 0,11 0,19 0,32 0,18 0,06 0,04 0,02 0,01 0,01
Dacă banca imobilizează inutil banii lichizi are o pierdere unitară de 0,8 u.m., iar dacă nu poate
satisface cererea de bani are o pierdere unitară de două ori mai mare. Să se afle fondul disponibil
optim pe care trebuie să îl aibă banca şi cât costă un astfel de program optim.
[ ( )]
Răspuns : S ∗ = 400000 u.m.; M C S ∗ = 145600 u.m.
2. Din experienţa pe care o are, o bancă, având în activitatea sa şi operaţiuni de creditare,
constată că numărul de anulări de rezervări de fonduri a câte 1 milion u.m. este o variabilă aleatoare
Y cu repartiţia:
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 
Y :   .
 0,3 0,2 0,16 0,12 0,08 0,05 0,04 0,03 0,01 0,01
Se mai ştie că o anulare de ultim moment aduce băncii un prejudiciu unitar CA = 15000 u.m., iar o
rezervare suplimentară neonorabilă direct îi aduce o pierdere de CR = 5000 u.m. Să se determine
fondul optim rezervat suplimentar.
Răspuns: S ∗ = 3000000 u.m.
3. În baza informaţiilor pe care le are în organizarea unor excursii o societate de turism
constată că numărul de anulări de rezervări de locuri într-un anumit sezon turistic este o variabilă
aleatoare Z cu repartiţia:
 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Z:   .
0,01 0,03 0,05 0,1 0,2 0,22 0,2 0,1 0,05 0,03 0,01
Se mai ştie că anularea de ultim moment aduce societăţii de turism o pierdere unitară
C A = 2550 u.m., iar o rezervare suplimentară neonorabilă direct îi aduce o pierdere unitară
CR = 280 u.m. Să se afle numărul optim de rezervări suplimentare pe care trebuie să le facă
societatea de turism.
Răspuns: N ∗ = 7 .

87
 CAPITOLUL X. Elementele de matematici actuariale. Operaţiile financiare aleatorii

Spre deosebire de operaţiile financiare certe, în cazul celor aleatoare plăţile sumelor de bani se
vor face numai în situaţia în care se realizează anumite evenimente. Aici este vorba de evenimentele
aleatoare legate de viaţa sau decesul unei persoane (la asigurările de persoane) şi, respectiv, la
producerea unor daune (la asigurările de bunuri materiale).
Ramura matematicilor care se ocupă cu rezolvarea problemelor puse de practica operaţiilor
financiare de asigurări de persoane este cunoscută sub denumirea „matematici actuariale”.
Termenul de actuarial semnifică normele în baza cărora se fac calculele de asigurări, aplicând
conceptele de bază ale teoriei probabilităţilor şi ale statisticii matematice.
Contractul de asigurare determină existenţa a două părţi distincte: instituţia de asigurare
(asiguratorul) şi asiguratul, care poate fi o persoană fizică sau juridică (instituţie). Asiguratul are
obligaţiunea să plătească la scadenţele fixate taxele de asigurare, iar asiguratorul, la termenul
stabilit sau la ivirea riscului asigurat, să plătească suma asigurată.
Operaţia de asigurare trebuie să fie o operaţie financiară echitabilă şi, de aceea, este necesar să
se stabilească un echilibru financiar între obligaţiile celor două părţi (asiguratul şi asiguratorul)
privind plăţile pe care sunt obligaţi a le efectua.
Scopul asigurărilor de persoane este să ofere oamenilor garanţii materiale, în caz de apariţie a
unor evenimente aleatoare, cum sunt: scăderea capacităţii de muncă, pierderea parţială sau totală a
capacităţii de muncă, decesul. Astfel de evenimente pot să apară datorită accidentelor sau altor
cauze.
În cazul asigurărilor de persoane, asiguratul plăteşte taxele de asigurare atât timp, cât este în
viaţă sau până la expirarea termenului de asigurare. Asiguratorul plăteşte suma asigurată numai
dacă va apărea un accident.
Taxele plătite de asigurat instituţiei de asigurare pentru sumele asigurate se numesc prime de
asigurare. Primele de asigurare sunt unice, dacă sunt plătite odată pentru tot timpul asigurării şi
periodice, dacă se plăteşte periodic (anual, semestrial, trimestrial sau lunar).
La determinarea primei de asigurare se ţine seama atât de probabilitatea plăţilor care urmează
să fie făcute de asigurator, cât şi de faptul că fondurile constituite, fiind temporar disponibile, se află
în circuitul economic, aducând un venit. Acest venit asiguratorul îl foloseşte în favoarea
asiguraţilor, micşorând corespunzător prima de plată.

10.1. Asigurările de viaţă. Funcţiile biometrice

Asigurările de persoane se împart în două grupe: asigurări, în caz de accident, şi asigurări de
viaţă. În calcule ce privesc diferite feluri de asigurări de viaţă intervin mai mulţi factori. Unii dintre
factorii reprezentaţi prin constante statistice au un rol determinat în calculul primelor de asigurări.
Aceste constante sunt modificate permanent, pe măsură ce se obţin date statistice mai noi şi mai
exacte. Cel mai de bază factor utilizat la calculul asigurărilor de viaţă este mortalitatea indivizilor,
care depinde, la rândul său, de alţi factori cum ar fi: vârsta, sexul, profesia, regiunea, gradul de
civilizaţie etc.
Pentru realizarea unor studii referitoare la tipurile de plăţi aleatorii se introduce un şir de
caracteristici (funcţii biometrice) prin intermediul cărora se studiază fenomenele de viaţă şi de
deces. Funcţiile biometrice au, de obicei, ca variabilă independentă vârsta. Efectuând calculele
actuariale, trebuie de ţinut cont şi de ceilalţi factori. Se ţine seama de sex, întocmindu-se tabele de
supravieţuire separate pentru bărbaţi şi pentru femei. În această lucrare ne vom folosi de tabelul
standard de supravieţuire (anexa 1).
Caracteristicile privitoare la fenomenele de viaţă şi de deces, care vor fi examinate în cele ce
urmează, sunt: probabilitatea de viaţă şi de deces, funcţia de supravieţuire, viaţa medie şi viaţa
probabilă.

88
 10.2. Probabilitatea de viaţă şi de deces. Funcţia de supravieţuire. Viaţa medie. Viaţa
probabilă
Să considerăm o populaţie formată din persoane de aceeaşi vârstă de x ani.
Se numeşte probabilitate de viaţă, şi se notează cu p ( x , y ) , probabilitatea evenimentului ca o
persoană în vârstă de x ani să fie în viaţă şi la vârsta de y ani. Probabilitatea evenimentului contrar,
notată cu q (x , y ) , se numeşte probabilitate de deces. Evident că are loc:
p ( x , y ) + q ( x , y ) = 1 , unde x ≤ y .
Dacă în definiţia de mai sus y = x + n , unde n – număr natural, atunci se vor folosi notaţiile:
p ( x , x + n ) = n px ; q ( x , x + n ) = n qx . Pentru cazul n = 1 , vom avea:
p ( x , x + 1) = px şi q ( x , x + 1) = qx .
Fie, acum, z o vârstă cuprinsă între x şi y ani. Pentru ca o persoană, având vârsta de x ani, să fie
în viaţă la împlinirea vârstei de y ani, este necesar ca mai întâi să fie în viaţă la împlinirea vârstei de
z ani. Dacă vom nota cu A – evenimentul ca persoana să fie în viaţă la împlinirea vârstei de z ani, iar
cu B – evenimentul ca persoana să fie în viaţă la împlinirea vârstei de y ani, atunci, conform
teoremei înmulţirii probabilităţilor, vom avea:
p ( x , y ) = p ( A I B ) = p ( A) ⋅ p A (B ) = p ( x , z ) ⋅ p ( z , y ) . Acest rezultat poate fi generalizat în
felul următor:
p (x , y ) = p (x , x + 1) ⋅ p (x + 1, x + 2 ) ⋅ K ⋅ p (y − 1, y ) =
= p x ⋅ p x +1 ⋅ p x + 2 ⋅ K ⋅ p y −1 .
Aşadar, dacă y = x + n , atunci probabilitatea de viaţă n px = px ⋅ px +1 ⋅ K ⋅ px + n −1 şi, respectiv,
probabilitatea de deces n qx = 1− n px = 1 − px ⋅ px +1 ⋅ K ⋅ px + n −1 .
În teoria asigurărilor de persoane una din cele mai importante caracteristici numerice este
funcţia de supravieţuire. Variabila independentă x a funcţiei de supravieţuire este vârsta persoanei.
Să considerăm o populaţie formată dintr-un număr de La persoane de aceeaşi vârstă de a ani.
Numărul de persoane, care ajung la vârsta de x ani ( x > a ) din cele La persoane considerate, este o
variabilă aleatoare discretă:
0 1 2 K k K La 
X :  ,

 p0 p1 p2 K p k K p L a 

La
unde pk ≥ 0 , k = 0 , 1 , 2 ,K, La şi ∑p k =0
k = 1.

Presupunem că fiecare persoană în vârstă de a ani are aceeaşi probabilitate p (a , x ) de a fi în viaţă

la împlinirea vârstei de x ani, atunci variabila aleatoare discretă X urmează o repartiţie binomială, ceea
ce înseamnă că probabilitatea pk = CLka ⋅ [ p (a , x )] ⋅ [q (a , x )] a . Se numeşte funcţie de supravieţuire
k L −k

şi se notează cu Lx valoarea medie a numărului de persoane ale colectivităţii, care vor fi în viaţă la
vârsta de x ani.
La La
Aşadar, avem: Lx = M ( X ) = ∑ k ⋅ pk = ∑ k ⋅ pk .
k =0 k =1

Deoarece în cazul repartiţiei binomiale valoarea medie M ( X ) = n ⋅ p , rezultă că

L
Lx = La ⋅ p (a , x ) . Din această relaţie putem afla probabilitatea de viaţă p (a , x ) = x , exprimată
La
prin funcţia de supravieţuire.
Fie a < x < y , atunci din relaţia
p (a , y ) = p (a , x ) ⋅ p ( x , y ) rezultă probabilitatea

89
 p (a , y ) Ly La Ly La Ly
p (x , y ) = = = ⋅ = . Aşadar, dacă se cunosc valorile Lx şi Ly , atunci se
p (a , x ) Lx La La Lx Lx
poate calcula probabilitatea ca o persoană în vârstă de x ani să fie în viaţă la împlinirea vârstei de y
L
ani, utilizând formula: p ( x , y ) = y .
Lx
Funcţia de supravieţuire este descrescătoare (Lx > Lx +1 ) , în raport cu vârsta, lucru firesc, deoarece
viaţa este limitată. Dacă notăm cu ω vârsta limitată, atunci Lω = 0 . Practic, se ia ω = 100 ani. Valorile
funcţiei de supravieţuire sunt determinate experimental (în baza datelor statistice) şi sunt întocmite
tabele pentru diferite valori ale lui x. Tabela de supravieţuire conţine valorile
La , La +1 , La + 2 ,K, Lx , Lx +1 ,K, Lω − 2 , Lω −1 . În aplicaţii se pot determina, prin interpolarea liniară, valorile
funcţiei de supravieţuire pentru vârste x neîntregi.
Cunoscând valorile funcţiei de supravieţuire Lx , putem determina rapid probabilităţile de viaţă sau
de deces. Într-adevăr, dacă ne referim la probabilitatea de viaţă (de supravieţuire), atunci avem
L
p (x , x + m ) = x + m , dar, atunci probabilitatea de deces
Lx
L L − Lx + m
q (x , x + m) = 1 − p (x , x + m) = 1 − x + m = x .
Lx Lx
În particular, pentru m = 1 , avem:
L L − Lx +1 d x
px = x +1 ; qx = x = , unde d x reprezintă numărul mediu de persoane care au decedat între
Lx Lx Lx
x şi x + 1 ani.
Mulţimea valorilor pa , pa +1 , pa + 2 ,K, px , px +1 ,K alcătui-esc tabelul de supravieţuire, iar
mulţimea valorilor qa , qa +1 , qa + 2 ,K, qx , qx +1 ,K alcătuiesc tabelul de deces. Din cele expuse mai sus,
rezultă că dacă se cunoaşte tabelul de supravieţuire, atunci se poate determina şi valorile respective ale
tabelului de deces şi invers.
Exemplul 1. Să se afle probabilitatea ca o persoană (un bărbat) în vârstă de 26 ani să fie în
vârstă de 70 ani.
L
Rezolvare. Avem: p (26 , 70) = 70 ; Folosind datele L70 = 116630 şi L26 = 179309 , luate din
L26
116630
tabelul de supravieţuire, obţinem p (26 , 70) = 44 p 26 = = 0, 65 .
179309
Exemplul 2. Să se afle probabilitatea ca o persoană (un bărbat) de 35 ani: a) să moară în
următorii 5 ani; b) să supravieţuiască încă după 34 ani.
Rezolvare. Avem:
L − L40 176443 − 174315
a) q (35 , 40 ) = 5 q35 = 35 = = 0, 012 ;
L35 176443
L 121007
b) p (35 , 69 ) =34 p35 = 69 = = 0, 686 . Mai departe, vom nota prin m n q x probabilitatea ca
L35 176443
o persoană în vârstă de x ani să decedeze la o vârstă cuprinsă între x + m şi x + n ani.
Avem: m n q x = p (x , x + m ) ⋅ q (x + m , x + n ) =
Lx + m L − Lx + n L − Lx + n
= ⋅ x+m = x+m
Lx Lx + m Lx
Lx + m − Lx + n d x + m
Dacă n = m + 1 , obţinem: m m +1 q x= = .
Lx Lx

90
 Exemplul 3. Pentru o persoană (un bărbat) de 36 ani să se determine probabilitatea ca să moară
între vârstele 45 şi 70 ani.
Rezolvare. Avem:
L45 − L70 171212 − 116630
9 34 q 36 = = = 0, 31 .
L36 176071
Exemplul 4. O persoană (o femeie) în vârstă de 36 ani are un fiu de 6 ani. Care este
probabilitatea ca peste 30 ani ambii să fie în viaţă?
Rezolvare. Notăm prin A – evenimentul că peste 30 ani ambii vor fi în viaţă. Avem:
L L 52211 176071
p ( A) = p (36, 66) ⋅ p (6 , 36) = 66 ⋅ 36 = ⋅ = 0, 796.
L36 L6 62669 184210
Probabilitatea p x şi funcţia de supravieţuire Lx , deoarece servesc la măsurarea duratei vieţii,
sunt numite funcţii biometrice. Alte funcţii biometrice destul de importante, utilizate în studiul de
viaţă şi deces, sunt viaţa medie şi viaţa probabilă.
Se numeşte viaţa medie şi se notează cu e x0 valoarea medie a variabilei aleatoare ce reprezintă
numărul de ani pe care are să-i mai trăiască o persoană în vârstă de x ani.
Luând în consideraţie faptul că decesele sunt distribuite uniform în timpul anului, pentru a
simplifica calculele se face presupunerea că decesul persoanei are loc la mijlocul anului şi atunci
variabila aleatoare X, a cărei valoare medie reprezintă viaţa medie, are repartiţia:
1 1 1 1 
 1+ 2+ K k+ K
X :2 2 2 2 ,
q K k /( k +1) qx K 
 x 1 / 2 qx 2 / 3 qx

unde k /( k +1) qx reprezintă probabilitatea că persoana să decedeze între x + k şi x + k + 1 ani.

Pornind de la cele expuse mai sus, avem:
1 3  1
e0x = M (X ) = q x + ⋅ 1 2 q x + K +  k +  ⋅ k q x + K =
2 2  2  k +1
ω− x
 1 ω− x
 1  L − L x + k +1
= ∑  k +  ⋅ k qx = ∑  k +  ⋅ x+k =
k =0  2  k +1 k =0  2 Lx
1 1 ω− x 1 1 ω− x
= + ⋅ ∑ k ⋅ dx+k = + ⋅ ∑ Lx + k .
2 L x k =1 2 L x k =1
1 1 ω−x 1 ω−x
Dacă se neglijează se obţine viaţa medie redusă: ex = ⋅ ∑ k ⋅ dx+k = ⋅ ∑ Lx + k .
2 Lx k =1 Lx k =1
Pentru a uşura calculele privind asigurările de viaţă sunt întocmite tabelele de supravieţuire
care cuprind, pe lângă vârsta x, şi alte valori ale unor caracteristici expuse mai sus, cum ar fi:
Lx , px , qx , d x , ex0 .
Exemplul 5. Să se determine viaţa medie a unei persoane (a unei femei) în vârstă de 75 ani.
Rezolvare. Avem:
1 1 100 − 75 1 1
e75 = + ⋅ ∑ L75 + k = + ⋅ 414339 = 10, 3 ani.
2 L75 k =1 2 42215
Se numeşte viaţa probabilă a unei persoane de vârsta x, acel număr m de ani (care depinde de x
1
şi, deci, îl vom nota cu m x ), astfel ca probabilitatea p (x , x + m ) să fie egală cu .
2
1
Având tabelul de supravieţuire, viaţa probabilă poate fi determinată din relaţia Lx + m x = ⋅ Lx .
2
Pentru a determina viaţa probabilă se caută două vârste consecutive x + m şi x + m + 1 , astfel ca

91
1
Lx să fie cuprins între valorile Lx + m +1 şi Lx + m . Viaţa probabilă m x este un număr cuprins între m şi
2
m + 1 şi poate fi determinată aproximativ prin interpolare liniară. Din cele spuse mai sus, rezultă că
viaţa probabilă este mediana repartiţiei de supravieţuire între vârstele x şi ω .
Exemplul 6. Să se determine viaţa probabilă a unei persoane (a unui bărbat) de 65 ani.
Rezolvare. Avem:
1 1
L65 + m x = ⋅ L65 = ⋅ 136253 = 68126, 5 . Din tabelul de supravieţuire aflăm L78 = 73100 şi
2 2
L79 = 66967 . Deci, L79 < L65 + m x < L78 sau 78 < 65 + mx < 79 . Prin interpolare liniară, obţinem:
73100 − 68126, 5
65 + mx = 78 + = 78 + 0, 81 = 78, 81 .
73100 − 66967
Dar, atunci viaţa probabilă mx = 78, 81 − 65 = 13, 81 ani.

10.3. Asigurarea unei sume în caz de supravieţuire la împlinirea termenului de asigurare. Plata
viageră unică
Prin plăţi viagere se înţelege plăţile unor sume de bani pe care le face o persoană, dacă este în
viaţă, unei instituţii de asigurare, sau plăţile unor sume de bani pe care le primeşte o persoană, dacă
este în viaţă, de la o instituţie de asigurare. După numărul plăţilor viagere avem plată viageră unică
şi anuităţi viagere.
Să presupunem că o persoană în vârstă de x ani contractează o asigurare în valoare de S u.m.,
urmând ca această sumă să i se plătească, dacă va fi în viaţă peste n ani. Se pune problema să se
determine valoarea primei unice, ce urmează să o plătească asiguratul pentru această asigurare.
Pentru ca operaţiunea financiară să fie echitabilă este necesar ca suma (prima unică), ce
urmează să o plătească asiguratul instituţiei de asigurare şi pe care trebuie să o aibă iniţial instituţia
de asigurare pentru a plăti la termen suma asigurată trebuie să fie egală cu valoarea medie a
 S ⋅ vn ; 0  1
variabilei aleatoare discrete X :   , unde v =
 .
 n px ; n qx  1+ i
Aşadar, prima unică pe care trebuie să o plătească asiguratul pentru această asigurare se
L
determină din formula: = M (X ) = S ⋅ v n ⋅n p x = S ⋅ v n ⋅ x + n = S⋅n E x , unde
Lx
Lx + n n Lx + n v
x
v x + n ⋅ Lx + n
n Ex = v ⋅ =v ⋅ ⋅ =
n
se numeşte factor de actualizare viager. Dacă vom nota
Lx Lx v x v x ⋅ Lx
D
Dx = v x ⋅ Lx , atunci obţinem n Ex = x + n , unde D x este un număr de comutaţie, care se găseşte în
Dx
tabelele actuariale pentru toate vârstele şi pentru diferitele procente anuale de dobândă (anexa 2).
Factorul de actualizare viager n Ex , are în operaţiunile financiare viagere un rol asemănător cu
factorul de actualizare v n în operaţiunile financiare certe.
Exemplul 7. O persoană (un bărbat) în vârstă de 40 ani contractează o asigurare în valoare de
20000 u.m. pe care trebuie să o primească, în caz de supravieţuire, la împlinirea vârstei de 62 ani.
Să se calculeze prima unică, pe care asiguratul trebuie să o plătească pentru această asigurare, dacă
procentul anual de actualizare este de 5%.
Rezolvare. Avem:
22
Lx + n  1  L
=S ⋅ v ⋅
n
= 20000 ⋅   ⋅ 40 + 22 =
Lx  1 + 0 , 05  L 40
22
 1  L62 145270
20000⋅   ⋅ = 20000⋅ 0, 34185⋅ = 5691, 3 u.m.
1+ 0, 05 L40 174315

92
 Acelaşi rezultat vom obţine, dacă vom folosi numerele de comunaţie (anexa 2). Într-adevăr:
D D D
= S ⋅ x + n = 20000 ⋅ 40 + 22 = 20000 ⋅ 62 =
Dx D 40 D 40
7054, 064
= 20000 ⋅ = 5697,8 u.m.
24760, 693
Deosebirea dintre plăţile periodice certe şi plăţile periodice viagere constă în aceea că pentru
primele, plăţile se fac, în mod cert, la scadenţă, iar pentru cele viagere, plăţile se fac tot la scadenţă,
însă numai în condiţia ca persoana care trebuie să le încaseze să fie în viaţă.
Plăţile periodice viagere pot fi şi ele posticipate sau anticipate (când plăţile se fac la sfârşitul
fiecărei perioade sau, respectiv, la începutul fiecărei perioade).
Pensiile sunt plăţi periodice viagere ale căror rate se plătesc lunar. Dacă sumele asigurate se
plătesc anual, atunci plăţile periodice viagere cu rate constante se numesc anuităţi viagere.

10.4. Anuităţile viagere constante posticipate imediate. Calculul primei unice

Dacă plăţile periodice viagere se fac la sfârşitul anului, atunci se spune că anuitatea viageră este
posticipată. În dependenţă de numărul de plăţi viagere putem considera următoarele tipuri de
anuităţi posticipate: anuităţi viagere imediate, anuităţi viagere imediate limitate şi anuităţi viagere
amânate.
Se spune că anuitatea viageră este imediată şi nelimitată, dacă plata ratelor viagere se face la
sfârşitul fiecărui an, pe toată durata vieţii.
Se pune problema de determinat prima unică pe care trebuie să o plătească o persoană (un
asigurat) în vârstă x ani, pentru a primi S u.m. la sfârşitul fiecărui an, pe toată durata vieţii sale.
Prima unică pe care trebuie să o plătească un asigurat în vârstă de x ani este:
 Dx+1 Dx+2 D 

( P) = S ⋅1 Ex + S ⋅2 Ex + L+ S ⋅ω − x Ex = S ⋅  + + L+ ω  , unde ω este vârsta limită a vieţii
 Dx Dx Dx 
( ω = 100 ani).
Dacă vom nota N x = Dx + Dx +1 + L + Dω , numărul de comutaţie, care deasemenea se găseşte în
N x +1 N
tabelele actuariale (anexa 2), atunci avem: (P) = S ⋅ = S ⋅ α x , unde α x = x +1 este valoarea
Dx Dx
actuală a anuităţii, cu rata viageră de 1 u.m. Cu alte cuvinte, α x este prima unică pe care trebuie să
o plătească un asigurat în vârsta de x ani în momentul contractării asigurării, pentru a primi tot
restul vieţii, la sfârşitul fiecărui an, câte o unitate monetară.
Exemplul 8. Să se determine prima unică pe care trebuie să o plătească un asigurat (un bărbat)
în vârstă de 25 ani, în momentul contractării asigurării, pentru a primi tot restul vieţii, la sfârşitul
fiecărui an, câte 1600 u.m., procentul anual de actualizare fiind 7%.
Rezolvare. Avem:
N x +1 N N
(P) = S ⋅ = 1600 ⋅ 25 +1 = 1600 ⋅ 26 =
Dx D 25 D 25
439182, 398
= 1600 ⋅ = 21231, 84 u.m.
33096,127

10.5. Anuităţile viagere constante anticipate imediate. Calculul primei unice

Dacă plăţile periodice viagere se fac la începutul anului, atunci spunem că anuităţile viagere
sunt anticipate. Se pune problema de calculat prima unică pe care urmează să o plătească o persoană
în vârstă de x ani, pentru a primi câte S u.m., la începutul fiecărui an, pe toată durata vieţii sale.
Prima unică pe care trebuie să o plătească un asigurat în vârstă de x ani este:
(P) = S ⋅0 E x + S ⋅1 E x + S ⋅2 E x + L + S ⋅ω − x E x =

93
 D D D D  N
= S ⋅  x + x +1 + x + 2 + L + ω  = S ⋅ x = S ⋅ a x ,
 Dx Dx Dx Dx  Dx
N
unde ax = x este prima unică pe care trebuie să o plătească un asigurat în vârstă de x ani pentru a
Dx
primi tot restul vieţii, la începutul fiecărui an, câte o unitate monetară. Evident că ax = 1 + α x .
Exemplul 9. Să se calculeze prima unică pe care trebuie să o plătească un asigurat (o femeie) în
vârstă de 46 ani, în momentul contractării asigurării, pentru a primi tot restul vieţii sale, la începutul
fiecărui an, câte 900 u.m., procentul anual de actualizare fiind 5%.
Rezolvare. Avem:
Nx N 104305, 735
( A) = S ⋅ = 900 ⋅ 46 = 900 ⋅ = 14502 u.m.
Dx D46 6473, 323

10.6. Anuităţile viagere imediate limitate la n ani. Calculul primei unice

Se pune problema de calculat prima unică pe care urmează să o plătească o persoană (un
asigurat) în vârstă de x ani, pentru a primi câte S u.m., la sfârşitul fiecărui an, timp de n ani, dacă va
fi în viaţă.
În acest caz, prima unică este:
( p ) = S ⋅ (1 E x + 2 E x + L+ n E x ) =

D D D  N − N x + n +1
= S ⋅  x +1 + x + 2 + L + x + n  = S ⋅ x +1 .
 Dx Dx Dx  Dx
Pentru anuităţile viagere anticipate limitate la n ani, avem:
( A ) = S ⋅ ( 0 E x +1 E x + 2 E x + L+ n −1 E x ) =

D D D D  N − Nx+n
= S ⋅  x + x +1 + x + 2 + L + x + n −1  = S ⋅ x .
 Dx Dx Dx Dx  Dx
Exemplul 10. Să se determine prima unică pe care trebuie să o plătească o persoană (un bărbat) în
vârstă de 55 ani pentru a încasa, la sfârşitul fiecărui an, până la împlinirea vârstei de 65 ani, suma de
1500 u.m., procentul anual de actualizare fiind 10%.
Rezolvare. Avem:
Nx +1 − Nx + n + 1
(P) = S ⋅ =
Dx
N 55 + 1 − N 55 + 10 + 1 N − N 66
= 1500 ⋅ 1500 ⋅ 56 =
D55 D55
6679, 772 − 1796, 327
= 1500 ⋅ = 8651, 13 u.m.
846, 730
Exemplul 11. Care este prima unică pe care urmează să o plătească o persoană (o femeie) în
vârstă de 50 ani, pentru a putea încasa până la împlinirea vârstei de 60 ani, câte 1200 u.m., la
începutul fiecărui an, procentul anual de actualizare fiind 7%?
Rezolvare. Avem:
N x − N x+n N − N 50+10 N − N 60
( A) = S ⋅ = 1200 ⋅ 50 = 1200 ⋅ 50 =
Dx D50 D50
25630, 49 − 10665, 575
= 1200 ⋅ = 8808, 8 u.m.
2038, 631

10.7. Anuităţile viagere amânate. Calculul primei unice

94
 Se pune problema de calculat prima unică pe care urmează să o plătească un asigurat în vârstă
de x ani, pentru a primi S u.m., la sfârşitul fiecărui an, după trecerea unei perioade de n ani, dacă va
fi în viaţă.
În acest caz, prima unică este:
( P ) = S ⋅ ( n +1 E x + n + 2 E x + L+ ω − x E x ) =

D D D  N
= S ⋅  x + n +1 + x + n + 2 + L + ω  = S ⋅ x + n +1 .
 Dx Dx Dx  Dx
Pentru anuităţile viagere anticipate limitate la n ani, prima unică este:
( A ) = S ⋅ ( n E x + n +1 E x + L+ ω − x E x ) =

D D D  N
= S ⋅  x + n + x + n +1 + L + ω  = S ⋅ x + n .
 Dx Dx Dx  Dx
Exemplul 12. Să se determine prima unică pe care urmează să o plătească o persoană (un
bărbat) în vârstă de 55 ani pentru a încasa, după împlinirea vârstei de 62 ani, tot restul vieţii, câte
1800 u.m., la sfârşitul fiecărui an, procentul anual de actualizare fiind de 5%.
Rezolvare. Avem:
Nx + n + 1 N 55 + 7 + 1 N
(P) = S ⋅ = 1800 ⋅ = 1800 ⋅ 63 =
Dx D55 D55
69510,571
= 1800 ⋅ = 11439,11 u.m.
10937,827
Exemplul 13. Să se afle suma de bani pe care trebuie să o primească o persoană (o femeie) în
vârstă de 50 ani, la începutul fiecărui an, începând cu vârsta de 60 ani, dacă în momentul
contractării asigurării depune prima unică de 10000 u.m., procentul anual de actualizare fiind 5%.
Rezolvare. Avem:
Dx D D
S= (A) ⋅ = 10000 ⋅ 50 = 10000 ⋅ 50 =
Nx+n N 50 +10 N 60
5236,758
= 10000 ⋅ = 1345,86 u.m.
38910,199

10.8. Anuităţile de pensie. Calculul primelor

Problema care se pune în asigurările de pensie este de a determina prima pe care asiguratul o
plăteşte o singură dată sau eşalonat viager până la un moment dat, anterior celui de la care începe să
primească anual sau pe fracţiuni de an o anumită sumă S u.m. (pensia) din partea asiguratorului.
Dacă vom nota această primă cu x sau Rx, după cum plata pensiei se va face la începutul sau
Nx N
sfârşitul anului, atunci avem: ( x) = S ⋅ ; R x = S ⋅ x +1 .
Dx Dx
Cel mai des pensiile se achită pe fracţiuni de an şi, mai ales, lunar. Să presupunem pentru
S
simplificare că pe fiecare fracţiune de an asiguratul va primi suma u.m. În acest caz, valoarea
m
primei de care asiguratul trebuie să dispună la începutul asigurării este egală cu:
 N x m −1 N m − 1
(m )
x = S ⋅
 −  , în cazul anticipat şi R (xm )= S ⋅  x +1 +  , în cazul posticipat.
 Dx 2m   Dx 2m 
Dacă asiguratul doreşte să i se plătească o pensie lunară de S12 u.m., atunci prima unică
corespunzătoare va fi:
N 11  N 11 
= 12 ⋅ S12 ⋅  x −  ; R x(12 ) = 12 ⋅ S12 ⋅  x +1 +  .
(12 )
x
 D x 24   Dx 24 

95
 Cele mai des întâlnite cazuri de asigurare de pensie sunt acelea în care asiguratul, în vârstă de x
ani, se angajează să plătească prime, timp de n ani, după care instituţia de asigurare urmează să-i
plătească o pensie viageră anuală de S u.m., până la sfârşitul vieţii. De regulă, atât plata primelor,
cât şi plata pensiilor se face lunar (la sfârşitul lunii).
În acest caz, are loc:
24 ⋅ N x + n +1 + 11 ⋅ Dx + n
Rx(12 ) = S12 ⋅ .
24 ⋅ ( N x +1 − N x + n +1 ) + 11 ⋅ (Dx − Dx + n )
Exemplul 14. Să se determine prima pe care urmează să o plătească o persoană (o femeie) în
vârstă de 50 ani, la sfârşitul fiecărei luni, până la împlinirea vârstei de 57 ani, pentru a putea încasa
la sfârşitul fiecărei luni o pensie viageră de 350 u.m., procentul anual de actualizare fiind de 10%.
Rezolvare. Avem:
24 ⋅ N 58 + 11 ⋅ D57
R50(12 ) = 350 ⋅ = 300, 46 u.m.
24 ⋅ (N 51 − N 58 ) + 11 ⋅ (D50 − D57 )
Exemplul 15. Să se determine pensia viageră pe care urmează să o primească, la sfârşitul
fiecărei luni, o persoană (un bărbat) în vârstă de 45 ani, după împlinirea vârstei de 62 ani, în
schimbul primei de 250 u.m., plătită la sfârşitul fiecărui luni (până la 62 ani), procentul anual de
actualizare fiind de 13%.
Rezolvare. Avem:
24 ⋅ ( N 46 − N 63 ) + 11 ⋅ (D45 − D62 )
S12 = 250 ⋅ = 2562, 87 u.m.
24 ⋅ N 63 + 11 ⋅ D62

10.9. Asigurările de deces. Calculul primei unice

Problema care se pune în asigurările de deces este de a determina prima unică pe care trebuie să
o plătească o persoană în vârstă de x ani, pentru ca, la data morţii sale, instituţia de asigurare să
plătească urmaşilor săi o anumită sumă de bani fixată în contractul de asigurare.
Suma pe care trebuie să o plătească instituţia de asigurare urmaşilor, la data decesului
asiguratului, este suma asigurată.
Deoarece riscurile asiguratului şi asiguratorului sunt egale, prima unică trebuie să fie egală cu
valoarea actuală a sumei asigurate.
Aşadar, dacă instituţia de asigurare urmează să plătească, în momentul decesului, suma de S
u.m., atunci prima unică pe care trebuie să o plătească asiguratul va fi egală cu valoarea medie a
variabilei aleatoare X cu repartiţia:
 1
1+
1
n+
1

 S ⋅ v2 S ⋅v 2
S ⋅v 2 K
X : L −L Lx +1 − Lx + 2 Lx + n − Lx + n +1
.
 x x +1
K K
 L L L
 x x x 
Aşadar, avem:
1
ω− x
L x + n − L x + n +1 n + 2
x = M (X ) = S ⋅ ∑ ⋅v =
n =0 Lx
1
x+n+
ω− x
= S⋅ ∑
(L x + n − L x + n +1 ) ⋅ v 2 ω− x
=S ⋅ ∑
Cx + n
,
n =0 Lx ⋅ v x
n =0 Dx
1
x+
unde C x = (Lx − Lx +1 ) ⋅ v 2 .
Dacă introducem un număr nou de comutaţie M x = Cx + C x +1 + Cx + 2 + L + Cω , atunci avem:
Mx M
x= S ⋅ = S ⋅ Ax , unde Ax = x .
Dx Dx

96
 Exemplul 16. Să se calculeze prima unică pe care trebuie să o plătească o persoană (un bărbat)
în vârstă de 56 ani, pentru ca, în momentul decesului, urmaşii să primească 20000 u.m., dacă
procentul anual de actualizare p = 7%.
Rezolvare. Avem:
M 56 1101, 738
56 = 20000 ⋅ = 20000 ⋅ = 6149, 34 u.m.
D56 3583, 274
Dacă asigurarea de deces se face numai pe un termen limitat de n ani, de la data contractării
asigurării, atunci prima unică se determină astfel:
M x − M x+n
x= S ⋅ .
Dx
Exemplul 17. Să se calculeze prima unică pe care trebuie să o plătească o persoană (un bărbat)
în vârstă de 58 ani, pentru ca, în momentul decesului, urmaşii să primească 25000 u.m., dacă decesul
va avea loc până a împlinirea vârstei de 65 ani, procentul anual de actualizare fiind de 10%.
Rezolvare. Avem:
Mx − Mx+n M − M 65
x= S⋅ = 25000 ⋅ 58 =
Dx D58
145, 506 − 93, 652
= 25000 ⋅ = 2109, 55 u.m..
614, 514

10.10. Asigurările mixte. Calculul primei unice

În practica de asigurări pe larg se aplică asigurarea mixtă, care reprezintă, în acelaşi timp,
asigurarea unei sume pe termen fix şi o asigurare de deces, în cadrul aceluiaşi termen.
În cazul acestei forme de asigurare, dacă durata asigurării este de n ani, instituţia de asigurare
plăteşte suma asigurată, dacă asiguratul este în viaţă la expirarea acestui termen, iar dacă asiguratul
a decedat înaintea acestui termen, asiguratorul plăteşte, la data decesului, urmaşilor (fixaţi în
contractul de asigurare), suma asigurată.
Prima unică pe care trebuie să o plătească o persoană (un asigurat) în vârstă de x ani, în cazul
asigurărilor mixte, se determină din formula:
 M x − M x+n Dx+n  M − M x+n + Dx+n

x = S ⋅ +  = S ⋅ x .
 Dx Dx  Dx
Exemplul 18. Să se determine prima unică pe care trebuie să o plătească o persoană (un bărbat)
în vârstă de 55 ani, în momentul contractării asigurării, pentru a încasa, dacă va fi în viaţă la
împlinirea vârstei de 62 ani, suma de 18000 u.m., iar dacă decesul va avea loc în acest interval de
timp, atunci suma asigurată de 18000 u.m., să fie încasată de urmaşi (procentul anual de actualizare
fiind de 7%).
Rezolvare. Avem:
M 55 − M 62 + D62
55 = 18000 ⋅ =
D55
1140, 955 − 860, 953 + 2189, 685
= 18000 ⋅ = 11473 u.m.
3874, 67
Dacă asiguratul contractează o asigurare mixtă, pe durata de n ani, dar nu achită la contractare
prima unică, dorind să plătească pentru această asigurare prime anuale egale, atunci prima anuală se
determină astfel:
M x − M x+n + Dx+n
x= S ⋅ .
N x − N x+n
Exemplul 19. Să se afle prima anuală pe care trebuie să o plătească o persoană (un bărbat) de
50 ani pentru a încasa, dacă va fi în viaţă la vârstei de 65 ani, suma de 23000 u.m., în caz contrar să
încaseze urmaşii aceeaşi sumă în momentul decesului (procentul anual de actualizare fiind 5%).

97
 Rezolvare. Avem:
M 50 − M 65 + D65
50 = 23000 ⋅ =
N 50 − N 65
4844,227 − 3085,986 + 5715,334
= 23000 ⋅ = 1152,2 u.m.
205963,975 − 56778,075
Şi în sfârşit, dacă asiguratul contractează o asigurare mixtă pe durata de n ani, dorind să
plătească pentru această asigurare prime lunare egale, atunci prima lunară se determină din formula:
(12 ) 2 ⋅ (M x − M x + n + D x + n )
=S⋅ .
24 ⋅ (N x − N x + n ) + 11 ⋅ (D x − D x + n )
x

Exemplul 20. Care este prima pe care trebuie să o plătească în fiecare lună o persoană (o
femeie) în vârstă de 50 ani, pentru a încasa suma de 26000 u.m. dacă va fi în viaţă la împlinirea
vârstei de 60 ani, iar în caz de deces, în acest interval de timp, să încaseze această sumă urmaşii
(procentul anual de actualizare fiind 7%).
Rezolvare. Avem:
(12 ) 2 ⋅ (M 50 − M 60 + D60 )
= 26000 ⋅ = 149 u.m.
24 ⋅ ( N 50 − N 60 ) + 11 ⋅ (D50 − D60 )
50

10.11. Rezerva matematică pentru diferite tipuri de asigurări

În instituţia de asigurare, în vederea satisfacerii cererii unor sume de bani necesari efectuării
plăţilor, la diferite tipuri de asigurări, se constituie un fond, numit rezerva matematică. Rezervele
matematice se stabilesc pentru fiecare asigurat, iar rezerva totală se obţine ca suma rezervelor,
corespunzătoare, fiecărei asigurări.
Se numeşte rezerva matematică, la momentul t a asigurării, diferenţa dintre valoarea actuală
medie a obligaţiunilor pe care le mai are instituţia de asigurări Dt′′ şi valoarea actuală medie a
obligaţiunilor rămase ale asiguratului Dt′ , adică: Rt = Dt′′ − Dt′ . Pentru un grup de asiguraţi care au
contracte de asigurare, în vigoare, la un moment t, capitalul egal cu suma rezervelor matematice ale
acestor asigurări, la care se adaugă primele plătite de asiguraţi, va permite instituţiei de asigurări să
facă faţă obligaţiunilor pe care le are, faţă de grupul de asiguraţi.
În cazul asigurării de viaţă, rezerva matematică se calculează din forma:
D Dx + n N − Nx+n
R t = S ⋅ x+n − S ⋅ ⋅ x+t =
Dx + t Nx − Nx+n Dx + t
Dx + n  N x + t − N x + n  D N − Nx+t
= S⋅ ⋅ 1 −  = S ⋅ x + n ⋅ x .
Dx + t  Nx − Nx+n  Dx + t N x − N x + n
Pentru asigurările de pensii, dacă asiguratul plăteşte prime anuale timp de n ani, iar plata
pensiei se va face anual după această dată, rezerva matematică se determină astfel:
N M − Mx+t
R t = S ⋅ x+t ⋅ x .
Dx + t N x − Dx + n
II. Matematici actuariale. Problemele rezolvate
1. Să se calculeze probabilitatea ca o persoană (un bărbat) în vârstă de 35 ani va fi în viaţă
peste 20 de ani.
L
Rezolvare. Se ştie că p ( x , x + n ) = x + n . Folosind tabelul de supravieţuire, avem:
Lx
L 160082
p (35 ; 55) = 55 = = 0, 9073 .
L35 176443
2. Să se afle probabilitatea ca o persoană (un bărbat) în vârstă de 62 ani să nu fie în viaţă la 80
ani.

98
 Lx − Ly
Rezolvare. Se ştie că q ( x , y ) = . Folosind tabelul de supravieţuire, obţinem:
Lx
L − L80 145270 − 60870 84400
q (62 ; 80 ) = 62 = = = 0, 58 .
L62 145270 145270
3. Care este probabilitatea ca o persoană (o femeie) în vârstă de 30 ani să decedeze între 57 şi
80 ani?
Rezolvare. Probabilitatea ca o persoană în vârstă de x ani să decedeze, la o vârstă cuprinsă între
L − Lx + n
x + m şi x + n ani, se calculează din formula m n q x = x + m . Din tabelul de supravieţuire,
Lx
pentru femei aflăm L80 = 32934 ; L57 = 57494 şi L30 = 63230 . Aşadar, avem:
L57 − L80 57494 − 32934
27 50 q 30 = = = 0, 3884 .
L30 63230
4. Să se calculeze probabilitatea ca un bărbat în vârstă de 36 ani să fie în viaţă la 65 ani.
L 136253
Rezolvare. Avem: p (36 ; 65) = 65 = = 0, 774 .
L36 176071
5. Să se calculeze prima netă pe care trebuie să o plătească o persoană (o femeie) în vârstă de
30 ani, în momentul semnării contractului de asigurare pentru a primi, în caz de supravieţuire la
împlinirea vârstei de 72 ani, suma de 80000 u.m. (procentul anual de actualizare fiind 7%).
Rezolvare. Avem:
D D 354, 764
= S ⋅ x + n = 80000 ⋅ 72 = 80000 ⋅ = 3416, 8 u.m.
Dx D30 8306, 343
6. O familie (soţul în vârstă de 45 ani şi soţia în vârstă de 40 ani), încheie o asigurare prin care
urmează să încaseze, peste 15 ani, suma de 50000 u.m. Aplicând procentul anual de actualizare de
10%, să se determine prima netă unică aferentă asigurării dacă:
a) asiguratorul plăteşte suma numai dacă ambii membri ai familiei sunt în
viaţă;
b) asiguratorul plăteşte suma, dacă cel puţin un membru al familiei este în
viaţă.
Rezolvare. Avem:
15
n Lx+n
Ly+n  1  L45+15 L40+15
a) = S ⋅ n Exy = S ⋅ v ⋅ ⋅ = S ⋅  ⋅ ⋅ =
Lx Ly 1+ i  L45 L40
15
 1  L L 150281 58347
= 50000 ⋅   ⋅ 60 ⋅ 55 = 50000 ⋅ 0, 23939 ⋅ ⋅ = = 9859, 27 u.m.
 1,1  L 45 L 40 171212 62176
D Dy+n 
b) = S ⋅ ( n E x + n E y − n E xy ) = S ⋅  x + n + − n E xy  =
 D Dy 
 x 
D D 
= 50000 ⋅  60 + 55 − 15 E xy  =
 D 45 D 40 
 493, 563 308, 618 
= 50000 ⋅  + − 0,1972  =
 2348, 894 1373, 774 
= 50000 ⋅ (0, 21 + 0, 225 − 0,1972) = 11890 u.m.
Se poate şi astfel:
15
 1   L −l L −l 
= 50000 ⋅   ⋅ 1 − 45 60 ⋅ 40 55  =
 1,1   L45 L 40 

99
  171212 − 150281 62176 − 58347 
= 50000 ⋅ 0, 23939 ⋅ 1 − ⋅  = = 11890 u.m.
 171212 62176 
7. O familie de trei persoane, având vârstele 40 ani (tatăl), 36 ani (mama) şi respectiv, 15 ani
(fiica), încheie o asigurare prin care urmează să primească 65000 u.m., dacă cel puţin un membru al
familiei va fi în viaţă peste 25 de ani.
Să se determine prima netă unică, dacă procentul anual de actualizare este de 13%.
Rezolvare. Avem:
25
 1   L −l L −l L −l 
= 65000 ⋅   ⋅ 1 − 40 65 ⋅ 36 61 ⋅ 15 40  =
 1,13   L40 L 36 L15 
 174315− 136253 62669 − 55512 64270 − 62176 
= 3055⋅ 1 − ⋅ ⋅ =
 174315 62669 64270 
 38062 7157 2094 
3055 ⋅ 1 − ⋅ ⋅ =
 174315 62669 64270 
= 3055 ⋅ (1 − 0, 21835⋅ 0,1142 ⋅ 0, 03258) = 3055 ⋅ (1 − 0, 0008) = = 3052 ,52 u.m.

Matematicile actuariale. Problemele propuse

1. Să se afle probabilitatea ca un bărbat în vârstă de 33 ani să fie în viaţă peste 29 ani.
Răspuns: p (33; 62 ) = 0, 82 .
2. Să se determine probabilitatea ca o femeie în vârstă de 57 ani să nu mai fie în viaţă la 80 ani.
Răspuns: q (57 ; 80) = 0, 43 .
3. Să se afle probabilitatea ca o persoană (un bărbat) în vârstă de 62 ani să decedeze între 70 şi
75 ani.
Răspuns: 8 13 q 62 = 0,176 .
4. Să se calculeze probabilitatea ca două femei având respectiv, vârstele 26 şi 32 ani, să fie în
viaţă peste 35 ani.
Răspuns: p ( A1 I A2 ) = p ( A1 ) ⋅ p ( A2 ) = p (26 ; 61) ⋅ p (32 ; 67 ) = 0, 712 .
5. Un bărbat în vârstă de 32 ani contractează o asigurare în valoare de 25000 u.m. Această
sumă el trebuie să o primească, în caz de supravieţuire, la împlinirea vârstei de 62 ani.
Să se determine prima unică pe care trebuie să o plătească pentru această asigurare, dacă
procentul anual de actualizare este 10%.
Răspuns: = 1172,83 u.m.
6. Care este suma pe care urmează să o primească o persoană (un bărbat) în vârstă de 35 ani, la
împlinirea vârstei de 62 ani, în schimbul primei de 50000 u.m., plătite la momentul încheierii
contractului de asigurare, dacă procentul anual de actualizare este 5%?
Răspuns: S = 226730, 3 u.m.

100
 CAPITOLUL XI. Asigurările de bunuri materiale

Fie N – numărul de bunuri materiale, de acelaşi tip, asigurate pe perioada T; W j – valoarea de

asigurare a bunului de ordin j; W – valoarea totală de asigurare; V - valoarea medie de asigurare
pentru un bun materiale; n – numărul de bunuri materiale care au fost despăgubite pe perioada T;
w j – valoarea de despăgubire a bunului material de ordin j; v – valoarea medie de despăgubire pe
un material pe perioada T; S – suma totală a despăgubirilor plătite pentru cele n bunuri materiale pe
perioada T.
Valoarea totală de asigurare W, valoarea medie de asigurare pentru un bun material V, suma
totală a despăgubirilor S plătite pentru cele n bunuri şi valoarea medie de despăgubire v pe un bun
N n
W S
material se determină, respectiv, astfel: W = ∑W j ; V = ; S = ∑ w j ; v = .
j =1 N j =1 n
Indicele mediu de despăgubire al unui bun pe perioada dată este raportul dintre suma totală a
S n⋅v
despăgubirilor şi valoarea totală de asigurare a bunurilor, adică: I = = .
N ⋅V N ⋅V
Vom considera, acum, că perioada de timp este de T ani şi că asigurarea bunurilor materiale
este anuală. În acest caz, vom avea indicele mediu anual de despăgubire
St n ⋅v
It = = t t , t = 1 , 2 ,K, T .
N t ⋅ Vt N t ⋅ Vt
Cunoscând valorile I t , t = 1 , 2 ,K, T , putem scrie repartiţia variabilei statistice „Indice mediu
 I1 I 2 K I t K IT 
anual de despăgubire” I :   ,
 f1 f 2 K f t K fT 
unde f t este frecvenţa relativă cu care apare valoarea I t .
Frecvenţa relativă ft poate fi determinată în diferite moduri, cu diferite semnificaţii economice
T T
concrete, ca, spre exemplu: a) f t = nt ∑ nt ; b) ft = Nt
t =1
∑N
t =1
t ;
T T T
c) f t = Vt ∑V ; d)
t =1
t f t = vt ∑ v ; e)
t =1
t f t = St ∑S ;
t =1
t

1
f) f t = .
T
Valorile medie M (I ) a variabilei aleatoare I , este, de asemenea, un indice mediu anual de
despăgubire numit indice anual mediu agregat de despăgubire.
Indicele mediu global de despăgubire pentru un bun material asigurat pe perioada de T ani este
raportul dintre suma totală a despăgubirilor şi valoarea totală de asigurare a bunurilor, de acelaşi
T T
timp, asigurate pe perioada respectivă, adică J = ∑ St ∑N t ⋅ Vt .
t =1 t =1
11.1. Primele nete şi primele brute
Prima netă unitară reprezintă suma plătită pentru asigurarea unui bun material, cu valoarea de
asigurare de 1 u.m. şi se calculează astfel:
netă unitară = M (I ) + σ (I )
,
unde M (I ) este valoarea medie iar σ (I ) este abaterea medie pătratică pentru variabila aleatoare I.
În cazul acesta, σ (I ) este un „adaos de risc”.
Prima brută unitară se determină din formula:
brută unitară = netă unitară + A = M(I) + σ(I) + A,
unde A este un adaos (supliment) la prima netă, datorat fondului suplimentar, ce acoperă parţial
cheltuielile de funcţionare şi dezvoltare ale asiguratorului.
101
 Dacă V este valoarea de asigurare a bunului material, atunci prima netă totală şi, respectiv,
netă = [M (I ) + σ (I )] ⋅ V
prima brută totală a asigurării bunului, se determină în modul următor: şi
brută = [M (I ) + σ (I ) + A ] ⋅ V .

Exemplul 1. În baza datelor statistice cu privire la o anumită asigurare de bunuri, de acelaşi tip,
pe o perioadă de 5 ani, să se determine: a) indicele mediu anual agregat de despăgubire; b) indicele
mediu global de despăgubire; c) prima netă unitară; d) prima netă a asigurării unui bun material, de
acest tip, cu valoarea de asigurare de 162 mii u.m.

Anul t 1 2 3 4 5
Nt 5000 5500 5700 6000 6100
Vt (mii u.m.) 120 145 150 170 180
nt 795 1050 905 1130 1210
vt (mii u.m.) 18,2 24,3 32,6 34,5 36,5

Rezolvare. Avem:
a) indicele mediu anual agregat de despăgubire:
n1 ⋅ v1 795 ⋅ 18, 2 14469
I1 = = = = 0, 024 ;
N 1 ⋅ V1 5000 ⋅ 120 600000
n ⋅v 1050 ⋅ 24, 3 25515
I2 = 2 2 = = = 0, 032 ;
N 2 ⋅ V2 5500 ⋅ 145 797500
n ⋅v 905 ⋅ 32, 6 29503
I3 = 3 3 = = = 0, 0345 ;
N 3 ⋅ V3 5700 ⋅ 150 855000
n ⋅v 1130 ⋅ 34, 5 38985
I4 = 4 4 = = = 0, 0382 ;
N 4 ⋅ V4 6000 ⋅ 170 1020000
n5 ⋅ v 5 1210 ⋅ 36, 5 44165
I5 = = = = 0, 04 .
N 5 ⋅ V5 6100 ⋅ 180 1098000
b) Indicele mediu global de despăgubire:
T T
152637
J = ∑ n t v t ∑ N t Vt = = 0, 035 .
t =1 t =1 4370500
c) Pentru a afla prima netă unitară, vom afla mai întâi frecvenţele relative f t cu care apare I t :
n1 795 n2 1050
f1 = T
= = 0,1562 ; f 2 = T
= = 0, 2063 ;
5090 5090
∑n
t =1
t ∑n
t =1
t

n3 905 n4 1130
f3 = T
= = 0,1778 ; f4 = T
= = 0, 222 ;
5090 5090
∑n
t =1
t ∑n
t =1
t

n5 1210
f5 = T
= = 0, 2377 .
5090
∑n
t =1
t

Ca urmare, putem scrie repartiţia:

 0, 024 0, 032 0, 0345 0, 0382 0, 04 
I :   .
 0,1562 0, 2063 0,1778 0, 2220 0, 2377 
T
Valoarea medie M (I ) = ∑ f t I t = 0, 03447 . Dispersia
t =1

D (I ) = M I ( ) − M (I ) = 0, 0012168 − 0, 001188 = 0, 0000288 .

2 2
Abaterea medie pătratică
σ (I ) = D (I ) = 0,005367 . Dar atunci, prima netă unitară

102
 = M (I ) + σ (I ) = 0, 03447 + 0, 005367 = 0, 039837 .
netă unitară
d) Prima netă a asigurării unui bun material, de acest tip, cu valoarea de asigurare de 162 mii
u.m., va fi:
netă unitară = 0, 039837 ⋅ 162000 = 6453, 6
u.m.

11.2. Modelul de risc colectiv pentru o singură perioadă de timp

Pentru un portofoliu de poliţe de asigurare vom nota cu:
N – numărul solicitărilor de despăgubire în perioada dată;
X i – mărimea celei dea i-a solicitare de despăgubire (solicitările individuale sunt considerate
variabile aleatoare independente şi identic repartizate);
S – mărimea solicitării totale de despăgubire.
Au loc relaţiile:
N
S = ∑ X i ; M (S) = M (X ) ⋅ M (N ) ; D (S) = D (X ) ⋅ D (N ) + M 2 (X ) ⋅ D(N ) , unde X este o
i =1

variabilă aleatoare identic repartizată cu variabilele aleatoare X i , i = 1, N .

Exemplul 2. Într-un portofoliu sunt trei tipuri de poliţe, având solicitările de despăgubire date
de variabilele aleatoare:
 20 30   10 30 40   50 80 
X 1 :   ; X 2 :   ; X 3 :   ,
 0, 6 0, 4   0, 3 0, 4 0, 3  0, 35 0, 65 
iar numărul solicitărilor N 1 , N 2 , N 3 de despăgubire urmează repartiţii Poisson de parametrii:
λ1 = 8 ; λ 2 = 5 ; λ3 = 6 .
Să se determine: a) media, dispersia şi abaterea standard a solicitării totale (agregate) de
despăgubire pe portofoliu; b) prima netă de încasat stabilită, folosind despăgubirea totală (agregată)
medie şi o încărcare de siguranţă relativă de 17%.
Rezolvare: Avem:
a) Solicitarea totală de despăgubire
N1 N2 N3
S = ∑ X 1i + ∑ X 2 i + ∑ X 3 i ;
i =1 i =1 i =1
Valoarea medie
M (S) = ∑ M (X j ) ⋅ M (N j ) = ∑ λ j M (X j ) =
3 3

j =1 j =1

= 8 ⋅ 24 + 5 ⋅ 27 + 6 ⋅ 69, 5 = 744 u.m.

Dispersia: D (S) = ∑ (D (X j ) ⋅ M (N j ) + M 2 (X j ) ⋅ D (N j )) =
3

j =1

( )
3
= ∑ λ j M X 2j = 8 ⋅ 600 + 5 ⋅ 870 + 6 ⋅ 5035 = 39360 .
j =1

Abaterea medie pătratică (abaterea standard) σ(S) = 198 , 4 u.m.

. . .
b) netă = (1 + ) M(S) = (1 + 0,17) 744 = 1,17 744 =
= 870,48 u.m.
Asigurările de bunuri materiale. Problemele propuse
1. Informaţiile cu privire la o anumită asigurare de bunuri, de acelaşi tip, pe o perioadă de
5 ani, sunt date în tabelul următor:
Anul t 1 2 3 4 5
Nt 2800 3200 3400 3300 3500
Vt (mii u.m.) 110 123 125 136 140
nt 220 285 300 320 360
vt (mii u.m.) 24 26 30 33 35

103
 Să se determine: a) indicele mediu anual agregat de despăgubire; b) indicele mediu global de
despăgubire; c) prima netă unitară; d) prima netă a asigurării unui bun material, de acest tip, cu
valoarea de asigurare 130 mii u.m., ştiind că 4% din prima netă este destinat suplimentar pentru
dezvoltarea asiguratorului.
Răspuns:
a) I1 = 0, 0171; I 2 = 0, 0188 ; I 3 = 0, 0212; I 4 = 0, 0235;
I 5 = 0, 0257 ;
b) J = 0, 0217 ;
c) netă unitară = 0, 024768
;
d) = 130000 ⋅ 0, 024768 (1 + 0, 04) = 3348, 64 .
netă
2. La un tip de poliţă, solicitarea de despăgubire este identic repartizată cu variabila
aleatoare:
 5 10 15 20 30 
X :   ,
 0, 7 0,15 0, 08 0, 04 0, 03
iar numărul solicitărilor este dat de variabila aleatoare:
 1 2 3 L 100 
N :  
 0, 01 0, 01 0, 01 L 0, 01 .
Să se determine: a) media, dispersia şi abaterea standard a solicitării totale de despăgubire; b)
prima netă, calculată cu adaos de risc, plătită pentru o poliţă dintr-un portofoliu de 500 poliţe de
acest tip.
Indicaţie. Fie S – solicitarea totală de despăgubire. Avem:
M (S ) = M ( X ) ⋅ M ( N ) ;
D (S ) = M ( N ) ⋅ D ( X ) + M 2 ( X ) ⋅ D ( N ) ;
[
netă = M (X ) + ]
D (X ) ⋅
M (N )
K
, unde K – numărul de poliţe, de acelaşi tip, din portofoliu.
Răspuns : a) M (S ) = 398, 95 u.m.; D (S ) = 53573 u.m.; σ (S ) = 231, 46 u.m.;
b) netă = 1,36 u.m.
3. Într-un portofoliu sunt trei tipuri de contracte de asigurare, având solicitările de
despăgubire date de variabilele aleatoare:
 20 35   30 35 40   40 60 
X 1 :   ; X 2 :   ; X 3 :  ,
 0, 7 0, 3  0, 4 0, 4 0, 2   0, 5 0, 5 
iar numărul solicitărilor de despăgubire urmează repartiţii Poisson de parametrii:
λ1 = 10 , λ2 = 7 , λ3 = 8 . Să se determine media, dispersia şi abaterea standard a solicitării totale de
despăgubire şi să se stabilească prima de încasat, folosind solicitarea totală medie şi o încărcare de
siguranţă relativă de 12%.
Răspuns: M (S ) = 883 u.m.; D (S ) = 42955 u.m.;
σ (S ) = 207, 26 u.m.; netă = 988,96 u.m.
4. Un fermier a cumpărat o poliţă de asigurare pentru o perioadă de 5 ani, din care i se
plăteşte, în caz de distrugere a roadei. Fermierul primeşte un beneficiu egal cu 30 în fiecare an, când
grindina a distrus roada.
La sfârşitul a 5 ani fermierul primeşte un beneficiu maxim până la trei mărimi (adică până la
30x3). Probabilitatea că grindina distruge roada este egală cu 0,5, pentru fiecare an şi fiecare an este
independent, faţă de altul. Să se determine beneficiul aşteptat de fermier după cinci ani.
Răspuns: 52.
5. O companie vinde poliţe de asigurare. Plata de despăgubire fiecărui deţinător de poliţă
de asigurare este independentă şi identic repartizată cu legea normală N (2475 ; 250 ) .

104
 Calculaţi numărul minim de poliţe de asigurare care trebuie să fie vândute pentru ca media
plăţii de despăgubire pe fiecare poliţă să nu depăşească valoarea 2500, cu probabilitatea cel puţin
0,99.
Răspuns: 664.

Bibliografie:

1. Octavian Popescu ş. a. Matematici aplicate în economie, Editura Didactică şi Pedagogică,

vol. II. Bucureşti, 1993.
2. Ion Purcaru. Matematici financiare. vol. I şi II, Editura Economică, Bucureşti, 1992, 1993.
3. Anton Mureşan. Optimizarea operaţiunilor financiare, Editura Transilvania – press, Cluj-
Napoca, 1995.
4. M. Toma, P. Brezeanu. Finanţe şi gestiune financiară. Aplicaţii practice. Bucureşti, 1996.
5. Mihai Toma, Felicia Alexandru. Finanţe şi gestiunea financiară de întreprindere, Editura
Economică, Bucureşti, 1998.
6. Ion Purcaru, Oana-Gabriela Purcaru. Matematici financiare. Teorie şi aplicaţii. Editura
Economică, Bucureşti, 2000.
7. Ion Purcaru, I. Berbec, D. Sorin. Matematici financiare. Decizii în afaceri, Editura
Economică, Bucureşti, 1996.
8. Ion Purcaru. Matematică şi asigurări, Editura Economică, Bucureşti, 1994.
9. Ion Purcaru, Iulian Mircea, Gheorghe Lazăr. Asigurări de persoane şi bunuri. Editura
Economică, Bucureşti, 1998.
10. Gabriela Beganu. Metode probabilistice. Aplicaţii în economie şi asigurări. Editura Tehnică,
Bucureşti, 1996.
11. Gh. Mihoc ş. a. Teoria matematică în operaţiuni financiare. Bucureşti, 1959.
12. Vlad Tomozei, Igor Enicov, Iurie Oboroc. Diversitatea dobânzilor. Evrica, Chişinău, 2003.
13. C. Basno, N. Dardac, C. Floricel. Monedă, credit, bănci. Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1994.
14. Oleg Verejan, Ion Pârţachi. Statistica actuarială în asigurări. Editura Economică, Bucureşti,
2004.
15. В. В. Ковалёв. Основы финансового менеджмента. М., Финансы и статистика, 1999.
16. В. В. Ковалёв. Сборник задач по финансовому анализу. М., Финансы и статистика, 1997.
17. В. Малыхин. Финансовая математика. М., 1999.
18. В. Б. Кутуков. Основы финансовой и страховой математики. Москва, Дело, 1998.
19. Е. М. Четыркин. Методы финансовых и коммерческих расчётов. М., 1995.
20. С. Н. Капельян. Основы коммерческих и финансовых расчётов. Минск, 1999.
21. Г. Бирман, С. Шмидт. Экономический анализ инвес-тиционных проектов. М., Банки и
биржи, 1997.
22. Г. П. Башарин. Начало финансовой математики. М., ИНФРА-М, 1997.

105
 GLOSAR
Active financiare. Bani, depozite bancare, acţiuni, obligaţiuni sau alte titluri de valoare care
aduc venituri.
Actualizare. Operaţia matematică sau procedeu de evaluare a unui capital la un moment dat
anterior unui moment în care este cunoscut acest capital.
Actuariat. Totalitatea operaţiilor şi normelor financiare de calcul specifice proceselor
financiare aleatorii, îndeosebi, în domeniul asigurărilor.
Acţionar. Persoana fizică sau juridică proprietară a unui sau mai multor acţiuni emise de o
societate comercială, cu drept de a emite acţiuni.
Acţiune. Titlul de valoare care atestă partea pe care o deţine posesorul său din capitalul unei
societăţi comerciale.
Aleator. Termenul asociat unor evenimente ale căror realizări au loc cu anumite probabilităţi.
Alocare optimă de capital. Repartizarea unui capital bănesc între mai multe obiective posibile,
în anumite condiţii, care să conducă la realizarea unui anumit scop (cost total minim, beneficiu total
maxim etc.).
Amortisment. Cota parte din datoria nominală care se plăteşte periodic.
Amortizare optimală. Cea mai bună variantă de amortizare a unui împrumut în anumite
condiţii.
Amortizare prin tragere la sorţi. În cazul împrumuturilor cu obligaţiuni, atunci când
obligaţiunile care ies din circulaţie anual prin tragere la sorţi.
Amortizarea împrumuturilor. Reducerea şi, în final, stingerea unei datorii (a unui împrumut)
prin plăţi eşalonate.
Anuităţi. Sume de bani plătite anual.
Asigurare. Procedeu prin care o persoană (asiguratul) subscrie la un contract de protecţie
împotriva unui anumit risc (care îi poate afecta sănătatea sau averea) pe lângă o societate de
asigurări (asiguratorul). Achitând o sumă de bani (primă de asigurare) asiguratul va beneficia de
protecţia asiguratorului, care îl va despăgubi, conform contractului, dacă se va realiza evenimentul
împotriva căruia s-a încheiat asigurarea.
Bani. Activ special folosit, în mod convenţional, ca mijloc de intermediere a schimburilor şi ca
măsură a unei activităţi economice.
Beneficiul (Profit). Rezultat financiar pozitiv al unei activităţi economice.
Beneficiul actualizat. Valoarea actuală (actualizată) a beneficiului la momentul analizei
economice a unei investiţii.
Beneficiul aleator. Atunci când beneficiul realizabil de pe urma unui plasament financiar este
o variabilă aleatoare.
Beneficiul anual brut. Diferenţa dintre veniturile de pe seama investiţiei şi cheltuielile de
funcţionare ale acesteia pentru anul considerat.
Beneficiul anual net. Diferenţa dintre beneficiul anual brut şi rata de amortizare anuală a
investiţiei.
Beneficiul brut total. În investiţii, suma beneficiilor anuale brute de pe durata de viaţă a
investiţiei.
Beneficiul net total. În investiţii, suma beneficiilor anuale nete.
Bonuri de casă. Sunt titluri de creanţă, cu scadenţă până la 3 luni, purtătoare de dobânzi care
se plătesc anticipat.
Bunuri de capital. Bunuri care se folosesc în procesul de producţie (maşini, unelte, clădiri
etc.).
Capital final. Suma de bani care revine după o perioadă de timp de pe urma plasamentului
unui capital iniţial şi care se mai numeşte suma finală, capital valorificat etc.
Capital iniţial. Suma de bani plasată într-o anumită operaţiune financiară şi care se mai
numeşte suma iniţială, valoarea actuală (actualizată) etc.

106
 Capital scontat. Suma primită de către deţinătorul poliţei de la banca scontatoare şi care se mai
numeşte valoarea scontată.
Cerere de capital. Noţiuni care exprimă necesarul de capital bănesc sau de altă natură.
Coeficient de rentabilitate globală. În investiţii, reprezintă raportul dintre beneficiul total brut
şi costul investiţiei.
Coeficient de rentabilitate imediată. În investiţii, reprezintă raportul dintre beneficiul brut din
primul an şi costul investiţiei.
Cost al investiţiei. Cheltuieli totale de realizare a unei investiţii.
Creanţă. Dreptul patrimonial al unei persoane fizice sau juridice (creditor) asupra altei
persoane fizice sau juridice (debitor) la executarea unei obligaţiuni de restituire a unui bun sau a
unei sume de bani, de realizare a unui serviciu etc.
Credit. Rezultatul creditării.
Credit bancar. Creditul acordat unei persoane fizice sau juridice în anumite condiţii.
Creditor. Persoana fizică sau juridică beneficiară contractual de dreptul de a pretinde altei
persoane fizice sau juridice, denumită debitor, executarea unor obligaţiuni (plăţi) bine determinate.
Cursul de revânzare al unei acţiuni. Suma de bani pe care trebuie şă o achite o persoană
fizică sau juridică deţinătorului unei acţiuni după un număr de ani de deţinere a acţiunii pentru a o
putea cumpăra.
Cursul de vînzare al unei acţiuni. Preţul de achiziţionare.
Datorie. Obligaţia asumată de către o persoană fizică sau juridică (debitor) faţă de o altă
(creditor) cu privire la rambursarea până la o anumită dată, în anumite condiţii, a unei sume de bani,
a unor bunuri sau servicii.
Datoria nominală. Suma efectivă sau valoarea nominală a unui credit (împrumut) de care
beneficiază o persoană fizică sau juridică din partea unui creditor.
Datoria rambursată. Suma tuturor amortismentelor plătite.
Datoria rămasă. Diferenţa dintre datoria nominală şi datoria rambursată.
Debit. Datoria unui debitor faţă de o persoană fizică sau juridică.
Debitor. Persoana fizică sau juridică obligată contractual faţă de o altă persoană fizică sau
juridică, denumită creditor, pentru plata unor sume de bani bine determinate.
Depozit bancar. Fonduri (capitaluri) plasate într-o bancă, casă de economii, evaluate cu
dobândă la vedere sau pe termen şi care pot fi puse la dispoziţia posesorului la cerere.
Dimensionarea optimă a lichidităţilor. Determinarea celui mai bun nivel al fondului bănesc
disponibil lichid de care trebuie să dispună o anumită societate comercială in anumite condiţii.
Discont. Cotă-parte sau procent din valoarea titlurilor de credit care se încasează de către
bănci, ca urmare a cumpărării acestora înainte de scadenţă.
Discontare. Operaţiunea de determinare a discontului.
Dividendul. Reprezintă remuneraţia cuvenită unei acţiuni în decurs de un an şi este singura
formă de participare a acţionarilor la împărţirea profiturilor societăţii comerciale pe acţiuni.
Dobânda. Suma de bani pe care debitorul o plăteşte creditorului pentru împrumutarea unei
anumite sume de bani.
Dobânda aparentă. Dobânda calculată în prezenţa inflaţiei şi cu luarea în consideraţie (şi,
deci, în calcul) a inflaţiei.
Dobânda compusă. Preţul plătit de cel ce se împrumută atât pentru capitalul împrumutat
pentru o anumită perioadă de timp, cât şi pentru dobânda aferentă capitalului.
Dobânda postcalculată. Dobânda calculată şi reţinută la scadenţa unui credit pentru valoarea
creditului acordat.
Dobânda precalculată. Dobânda calculată şi reţinută la data acordării unui credit pentru
valoarea creditului acordat.
Dobânda simplă. Preţul plătit de cel ce se împrumută numai pentru capitalul împrumutat, pe
durata împrumutului.
Dobânda unitară. Dobânda simplă corespunzătoare unei unităţi monetare pentru o perioadă de
timp, cel mai adesea un an.

107
 Emisiune al pari. Atunci când valoarea de emisiune a unei obligaţiuni este egală cu valoarea
nominală.
Emisiune sub pari. Atunci când valoarea de emisiune a unei obligaţiuni este mai mică decât
valoarea nominală.
Emisiune supra pari. Atunci când valoarea de emisiune a unei obligaţiuni este mai mare decât
valoarea nominală.
Emitentul împrumutului obligatar. Acel care pune în circulaţie obligaţiunile.
Factor de actualizare. Coeficientul cu ajutorul căruia, înmulţind valoarea finală (acumulată),
se obţine valoarea iniţială (actualizată) a capitalului.
Factor de fructificare. Coeficientul cu ajutorul căruia, înmulţind un capital iniţial, se obţine
valoarea finală (acumulată) a capitalului iniţial.
Finanţare. Acţiunea de asigurare a mijloacelor băneşti necesare acoperirii cheltuielilor cerute
de realizarea unei activităţi economice.
Lichiditate. Capacitatea unui agent economic de a-şi plăti obligaţiile faţă de terţi la scadenţă.
Lichiditate bancară. Mijloace de plată pe care o bancă le poate utiliza imediat pentru a onora
un angajament financiar.
Model de evaluare a unei acţiuni. Expresia analitică de calculare a preţului de cumpărare (de
revâzare), în funcţie de dividende, preţ de revânzare (de cumpărare), procente de evaluare şi durata
de deţinere.
Nuda proprietate a unui împrumut. Valoarea actuală totală a tuturor amortismentelor
periodice evaluată la începutul rambursării.
Obligaţiune. Titlul de creanţă reprezentativ pentru un împrumut contractat de către o persoană
juridică pentru o sumă de bani şi o durată, determinate de la diferite persoane fizice sau juridice. Ca
titlu de valoare, obligaţiunea are înscrise pe ea numeroase informaţii: număr de ordine, valoarea
nominală, valoarea de rambursare, procentul de evaluare, tabloul de amortizare a întregului
împrumut, când şi cum se achită cupoanele dobânzii, garanţiile de proprietate etc.
Operaţiuni financiare echivalente prin dobândă. Operaţiuni financiare care conduc la aceeaşi
dobândă.
Operaţiuni financiare echivalente prin valoarea actuală. Operaţiuni financiare care conduc la
aceeaşi valoare actuală.
Operaţiuni financiare. Ansamblul de activităţi desfăşurate de către persoane fizice sau
juridice, prin care sunt plasate anumite sume de bani, în anumite condiţii, pentru o anumită perioadă
de timp şi cu anumite scopuri.
Plăţi amânate. Atunci când începerea plăţilor are loc cu o anumită întârziere faţă de un
moment bine precizat de referinţă.
Plăţi anticipate. Atunci când plăţile au loc la fiecare început de perioadă de plată,
Plăţi anuale. Atunci când intervalul dintre două plăţi consecutive este un an de zile.
Plăţi constante. Atunci când de fiecare dată se plăteşte aceeaşi sumă de bani.
Plăţi de amortizare. Atunci când un debitor plăteşte eşalonat pentru a amortiza un credit.
Plăţi de creditare. Atunci când un creditor finanţează eşalonat o anumită activitate economică.
Plăţi eşalonate. Operaţiuni financiare prin care anumite sume de bani sunt plasate în anumite
scopuri (plăţi, depuneri bancare etc.) la anumite intervale de timp.
Plăţi eşalonate echivalente. Atunci când două sau mai multe modele de plăţi eşalonate au
aceeaşi valoare actuală evaluată la acelaşi moment de actualizare.
Plăţi fracţionate. Atunci când intervalul dintre două plăţi consecutive este o fracţiune de an
(plăţi lunare, trimestriale, semestriale).
Plăţi imediate. Atunci când plăţile încep la un moment dat bine precizat.
Plăţi perpetue. Atunci când numărul plăţilor este practic nemărginit.
Plăţi posticipate. Atunci când plăţile au loc la fiecare sfârşit de perioadă de plată.
Plăţi temporare. Atunci când se efectuează un număr de plăţi bine precizat într-o perioadă de
timp dată.
Plăţi viagere. Atunci când plăţile se fac pe durata de viaţă a unei persoane (în asigurări).

108
 Preţ al unei obligaţiuni. Valoarea de emisiune a obligaţiunii (suma de bani pe care emitentul o
primeşte efectiv din partea subscriptorului).
Preţul de achiziţionare al unei acţiuni. Suma efectivă plătită de către o persoană fizică sau
juridică pentru a intra în posesia acţiunii.
Preţul de revânzare al unei acţiuni. Cursul de revânzare al acţiunii.
Preţul de vânzare al unei acţiuni. Cursul de vânzare al acţiunii.
Prima netă. Suma pe care un asigurat o plăteşte asiguratorului pentru a primi prima brută.
Prima netă eşalonată. Atunci când prima netă se achită eşalonat.
Prima netă unică. Atunci când prima netă se achită o singură dată.
Rambursarea împrumuturilor. Operaţiunea prin care, după un anumit procedeu de plată, un
debitor întoarce creditorului său anumite sume de bani împreună cu dobânzile aferente.
Rambursarea anuală. Atunci când rambursarea se face prin rate anuale.
Rambursarea al pari. Atunci când valoarea de rambursare este egală cu valoarea nominală a
unei obligaţiuni.
Rambursarea sub pari. Atunci când valoarea de rambursare este mai mică decât valoarea
nominală a unei obligaţiuni.
Rambursarea supra pari. Atunci când valoarea de rambursare este mai mare decât valoarea
nominală a unei obligaţiuni.
Scadenţa unui plasament. Momentul sau durata la care se plăteşte capitalul final,
corespunzător, unui capital iniţial.
Scont. Suma de bani egală cu dobânda, care se cuvine băncii pentru achitarea anticipată a unei
poliţe, cambii etc., inclusiv comisionul perceput pentru compensarea cheltuielilor efectuate cu
operaţiuni de scontare şi care se reţine din valoarea nominală a efectelor de comerţ. Prin scont,
creanţa este transformată înainte de scadenţă în capitalul bănesc.
Scont comercial. Atunci când se aplică o soluţie comercială a scontului.
Scont compus. Atunci când scontul se evaluează ca o dobândă compusă.
Scont raţional. Atunci când scontul se calculează ca o procedură raţională de evaluare.
Scont simplu. Atunci când scontul se evaluează ca o dobândă simplă.
Scontare. Operaţiunea efectuată prin cumpărarea efectelor de comerţ (cambie, trate, bilete de
ordin etc.) de către bănci. Scontarea este un mijloc prin care un întreprinzător, care a vândut
mărfurile pe credit, îşi procură mijloacele de plată atunci când are nevoie fără a mai aştepta
scadenţa înscrisă în documentele de credit. Tehnica utilizată se bazează nu pe acordarea unui
împrumut, ci pe transferul dreptului de proprietate asupra unui efect de comerţ.
Trată (cambie). Titlul de credit pe termen scurt utilizat ca instrument de plată prin care un
creditor dă dispoziţie debitorului său să plătească o anumită sumă unui beneficiar la o anumită dată.
În relaţiile de afaceri termenul de trată este sinonim cu cel de cambie.
Uzufructul unui împrumut. Valoarea actuală totală a tuturor dobânzilor periodice, evaluată la
începutul rambursării.

109
 Anexa 1
Tabelul de supravieţuire (de mortalitate) a populaţiei.
Tabelul standard
Vârsta Masculin Vârsta Feminin
x Lx dx 1000 ⋅ q x x Lx dx 1000 ⋅ q x
0 185890 777 4,180 0 65135 188 2,886
1 185113 200 1,080 1 64947 57 0,878
2 184913 181 0,979 2 64890 53 0,817
3 184732 181 0,980 3 64837 51 0,787
4 184551 175 0,948 4 64786 50 0,772
5 184376 166 0,900 5 64736 49 0,757
6 184210 158 0,858 6 64687 47 0,727
7 184052 147 0,799 7 64640 47 0,727
8 183905 140 0,761 8 64593 45 0,697
9 183765 136 0,740 9 64548 45 0,697
10 183629 134 0,730 10 64503 44 0,682
11 183495 141 0,768 11 64459 44 0,683
12 183354 156 0,851 12 64415 46 0,714
13 183198 181 0,988 13 64369 48 0,746
14 183017 210 1,147 14 64321 51 0,793
15 182807 243 1,329 15 64270 55 0,856
16 182564 276 1,512 16 64215 58 0,903
17 182288 304 1,668 17 64157 61 0,951
18 181984 324 1,780 18 64096 63 0,983
19 181660 338 1,861 19 64033 65 1,015
20 181322 345 1,903 20 63968 67 1,047
21 180977 345 1,906 21 63901 68 1,064
22 180632 342 1,893 22 63833 70 1,097
23 180290 335 1,858 23 63763 71 1,113
24 179955 328 1,823 24 63692 73 1,146
25 179627 318 1,770 25 63619 74 1,163
26 179309 310 1,729 26 63545 76 1,196
27 178999 306 1,710 27 63469 77 1,213
28 178693 304 1,701 28 63392 80 1,262
29 178389 305 1,710 29 63312 82 1,295
30 178084 308 1,730 30 63230 85 1,344
31 177776 316 1,778 31 63145 88 1,394
32 177460 325 1,831 32 63057 91 1,443
33 177135 338 1,908 33 62966 94 1,493
34 176797 354 2,002 34 62872 99 1,575
35 176443 372 2,108 35 62773 104 1,657
36 176071 394 2,238 36 62669 110 1,755
37 175677 422 2,402 37 62559 118 1,886
38 175255 452 2,579 38 62441 127 2,034
39 174803 488 2,792 39 62314 138 2,215
40 174315 526 3,018 40 62176 150 2,413
41 173789 572 3,291 41 62026 164 2,644
42 173217 617 3,562 42 61862 178 2,877
43 172600 668 3,870 43 61684 261 4,231
44 171932 720 4,188 44 61493 204 3,317
45 171212 779 4,550 45 61289 218 3,557
46 170433 839 4,923 46 61071 232 3,799
47 169594 902 5,319 47 60839 246 4,043
48 168692 968 5,738 48 60593 262 4,324
49 167724 1042 6,213 49 60331 279 4,624

110
 Vârsta Masculin Vârsta Feminin
x Lx dx 1000 ⋅ q x x Lx dx 1000 ⋅ q x
50 166682 1118 6,707 50 60052 298 4,962
51 165564 1209 7,302 51 59754 317 5,305
52 164355 1308 7,958 52 59437 339 5,704
53 163047 1420 8,709 53 59098 363 6,142
54 161627 1545 9,559 54 58735 388 6,606
55 160082 1676 10,470 55 58347 414 7,095
56 158406 1815 11,458 56 57933 439 7,578
57 156591 1956 12,491 57 57494 462 8,036
58 154635 2101 13,587 58 57032 483 8,469
59 152534 2253 14,770 59 56549 506 8,948
60 150281 2417 16,083 60 56043 531 9,475
61 147864 2594 17,543 61 55512 562 10,124
62 145270 2788 19,192 62 54950 602 10,955
63 142482 3001 21,062 63 54348 653 12,015
64 139481 3228 23,143 64 53695 711 13,241
65 136253 3464 25,423 65 52984 773 14,589
66 132789 3698 27,849 66 52211 835 15,993
67 129091 3930 30,444 67 51376 895 17,421
68 125161 4154 33,189 68 50481 951 18,839
69 121007 4377 36,171 69 49530 1008 20,351
70 116630 4608 39,510 70 48522 1073 22,114
71 112022 4851 43,304 71 47449 1150 24,237
72 107171 5107 47,653 72 46299 1244 26,869
73 102064 5373 52,643 73 45055 1357 30,119
74 96691 5626 58,185 74 43698 1483 33,937
75 91065 5845 64,185 75 42215 1614 38,233
76 85220 6011 70,535 76 40601 1745 42,979
77 79209 6109 77,125 77 38856 1867 48,049
78 73100 6133 83,899 78 36989 1977 53,448
79 66967 6097 91,045 79 35012 2078 59,351
80 60870 6016 98,834 80 32934 2173 65,980
81 54854 5896 107,485 81 30761 2264 73,600
82 48958 5740 117,243 82 28497 2348 82,395
83 43218 5543 128,257 83 26149 2420 92,547
84 37675 5284 140,252 84 23729 2463 103,797
85 32391 4954 152,944 85 21266 2469 116,101
86 27437 4557 166,090 86 18797 2430 129,276
87 22880 4108 179,545 87 16367 2346 143,337
88 18772 3628 193,267 88 14021 2218 158,191
89 15144 3139 207,277 89 11803 2053 173,939
90 12005 2662 221,741 90 9750 1860 190,769
91 9343 2214 236,969 91 7890 1648 208,872
92 7129 1807 253,472 92 6242 1428 228,773
93 5322 1448 272,078 93 4814 1211 251,558
94 3874 1146 295,818 94 3603 1005 278,934
95 2728 900 329,912 95 2598 825 317,552
96 1828 703 384,573 96 1773 666 375,635
97 1125 540 480,000 97 1107 526 475,158
98 585 385 658,120 98 581 381 655,766
99 200 200 1000,000 99 200 200 1000,000

111
Numere de comutaţie Anexa 2

Numere de comutaţie Rata anuală – 5 %

Masculin
x Dx Nx Cx Mx ax Ax
1 2 3 4 5 6 7
0 185890,000 3692285,115 758,274 10315,501 19,863 0,055
1 176298,095 3506395,115 185,886 9557,227 19,889 0,054
2 167721,542 3330097,020 160,216 9371,341 19,855 0,056
3 159578,447 3162375,478 152,586 9211,125 19,817 0,058
4 151830,564 3002797,031 140,503 9058,539 19,777 0,060
5 144463,420 2850966,467 126,931 8918,036 19,735 0,062
6 137460,338 2706503,047 115,061 8791,105 19,689 0,064
7 130802,320 2569042,709 101,952 8676,044 19,641 0,066
8 124474,143 2438240,389 92,474 8574,092 19,588 0,069
9 118456,557 2313766,246 85,554 8481,618 19,533 0,072
10 112732,277 2195309,689 80,282 8396,064 19,474 0,074
11 107285,726 2082577,412 80,453 8315,782 19,412 0,078
12 102098,368 1975291,686 84,773 8235,329 19,347 0,081
13 97153,811 1873193,318 93,675 8150,556 19,281 0,084
14 92436,022 1776039,507 103,508 8056,881 19,214 0,087
15 87933,293 1683603,485 114,070 7953,373 19,146 0,090
16 83634,672 1595670,192 123,392 7839,303 19,079 0,094
17 79531,651 1512035,520 129,438 7715,911 19,012 0,097
18 75618,111 1432503,869 131,384 7586,473 18,944 0,100
19 71889,031 1356885,758 130,535 7455,089 18,875 0,104
20 68338,355 1284996,727 126,893 7324,554 18,803 0,107
21 64960,312 1216658,372 120,851 7197,661 18,729 0,111
22 61749,026 1151698,060 114,095 7076,810 18,651 0,115
23 58697,251 1089949,034 106,438 6962,715 18,569 0,119
24 55798,271 1031251,783 99,251 6856,277 18,482 0,123
25 53044,351 975453,512 91,643 6757,026 18,389 0,127
26 50428,995 922409,161 85,083 6665,383 18,291 0,132
27 47944,581 871980,166 79,986 6580,300 18,187 0,137
28 45583,447 824035,585 75,680 6500,314 18,078 0,143
29 43338,951 778452,138 72,313 6424,634 17,962 0,148
1 2 3 4 5 6 7
30 41204,622 735113,187 69,547 6352,321 17,841 0,154
31 39174,626 693908,565 67,955 6282,774 17,713 0,160
32 37242,850 654733,939 66,563 6214,819 17,580 0,167
33 35404,422 617491,089 65,929 6148,256 17,441 0,174
34 33654,158 582086,667 65,762 6082,327 17,296 0,181
35 31987,402 548432,509 65,815 6016,565 17,145 0,188
36 30399,964 516445,107 66,388 5950,750 16,988 0,196
37 28887,559 486045,143 67,719 5884,362 16,825 0,204
38 27445,873 457157,584 69,080 5816,643 16,657 0,212
39 26071,512 429711,711 71,030 5747,563 16,482 0,220
40 24760,693 403640,199 72,915 5676,533 16,302 0,229
41 23510,454 378879,506 75,516 5603,618 16,115 0,238
42 22317,213 355369,052 77,578 5528,102 15,924 0,248
43 21178,780 333051,839 79,991 5450,524 15,726 0,257
44 20092,203 311873,059 82,112 5370,533 15,522 0,267
45 19055,298 291780,856 84,611 5288,421 15,312 0,278
46 18065,331 272725,558 86,788 5203,810 15,097 0,288
47 17120,381 254660,227 88,862 5117,022 14,875 0,299

112
 1 2 3 4 5 6 7
48 16218,405 237539,846 90,823 5028,160 14,646 0,310
49 15357,466 221321,441 93,110 4937,337 14,411 0,321
50 14535,292 205963,975 95,144 4844,227 14,170 0,333
51 13750,284 191428,683 97,989 4749,083 13,922 0,345
52 12999,881 177678,399 100,965 4651,094 13,668 0,358
53 12282,307 164678,518 104,390 4550,129 13,408 0,370
54 11595,561 152396,211 108,171 4445,739 13,143 0,383
55 10937,827 140800,650 111,755 4337,568 12,873 0,397
56 10307,916 129862,823 115,261 4225,813 12,598 0,410
57 9704,580 119554,907 118,300 4110,552 12,319 0,424
58 9127,008 109850,327 121,019 3992,252 12,036 0,437
59 8574,287 100723,319 123,594 3871,233 11,747 0,451
60 8045,372 92149,032 126,277 3747,639 11,454 0,466
61 7539,025 84103,660 129,071 3621,362 11,156 0,480
62 7054,064 76564,635 132,118 3492,291 10,854 0,495
63 6589,222 69510,571 135,440 3360,173 10,549 0,510
64 6143,274 62921,349 138,747 3224,733 10,242 0,525
65 5715,334 56778,075 141,801 3085,986 9,934 0,540
66 5304,792 51062,741 144,171 2944,185 9,626 0,555
67 4911,486 45757,949 145,920 2800,014 9,317 0,570
68 4535,203 40846,463 146,892 2654,094 9,007 0,585
69 4175,888 36311,260 147,408 2507,202 8,695 0,600
70 3833,181 32135,372 147,797 2359,794 8,383 0,616
71 3506,413 28302,191 148,182 2211,997 8,072 0,631
72 3194,830 24795,778 148,574 2063,815 7,761 0,646
73 2897,702 21600,948 148,869 1915,241 7,455 0,661
74 2614,435 18703,246 148,456 1766,372 7,154 0,676
75 2345,061 16088,811 146,890 1617,916 6,861 0,690
76 2090,041 13743,750 143,868 1471,026 6,576 0,704
77 1850,114 11653,709 139,251 1327,158 6,299 0,717
78 1626,118 9803,595 133,141 1187,907 6,029 0,731
79 1418,751 8177,477 126,057 1054,766 5,764 0,743
80 1228,173 6758,726 118,459 928,709 5,503 0,756
81 1054,084 5530,553 110,568 810,250 5,247 0,769
82 895,986 4476,469 102,517 699,682 4,996 0,781
83 753,274 3580,483 94,284 597,165 4,753 0,793
84 625,392 2827,209 85,599 502,881 4,521 0,804
85 512,075 2201,817 76,431 417,282 4,300 0,815
86 413,102 1689,742 66,958 340,851 4,090 0,825
87 328,085 1276,640 57,487 273,893 3,891 0,835
88 256,361 948,555 48,352 216,406 3,700 0,844
89 196,967 692,194 39,843 168,054 3,514 0,853
90 148,705 495,227 32,179 128,211 3,330 0,862
91 110,220 346,522 25,489 96,032 3,144 0,871
92 80,096 236,302 19,813 70,543 2,950 0,881
93 56,947 156,206 15,121 50,730 2,743 0,891
94 39,479 99,259 11,397 35,609 2,514 0,902
95 26,477 59,780 8,524 24,212 2,258 0,914
96 16,897 33,303 6,341 15,688 1,971 0,928
97 9,904 16,406 4,639 9,347 1,657 0,944
98 4,905 6,502 3,150 4,708 1,326 0,960
99 1,597 1,597 1,558 1,558 1,000 0,976

113
 Numere de comutaţie Rata anuală – 5 %
Feminin
x Dx Nx Cx Mx ax Ax
1 2 3 4 5 6 7
0 65135,000 1309041,257 183,469 2868,839 20,097 0,044
1 61854,286 1243906,257 52,977 2685,370 20,110 0,043
2 58857,143 1182051,971 46,914 2632,393 20,083 0,045
3 56008,638 1123194,828 42,994 2585,479 20,054 0,046
4 53299,603 1067186,190 40,144 2542,485 20,022 0,048
5 50722,350 1013886,587 37,468 2502,341 19,989 0,049
6 48270,435 963164,237 34,227 2464,873 19,954 0,051
7 45938,441 914893,802 32,597 2430,646 19,916 0,053
8 43719,085 868955,361 29,724 2398,049 19,876 0,055
9 41608,216 825236,276 28,308 2368,325 19,833 0,057
10 39599,247 783628,060 26,361 2340,017 19,789 0,059
11 37687,842 744028,813 25,106 2313,656 19,742 0,061
12 35868,682 706340,971 24,997 2288,550 19,692 0,064
13 34136,255 670472,289 24,842 2263,553 19,641 0,066
14 32486,476 636336,034 25,138 2238,711 19,588 0,069
15 30914,969 603849,558 25,818 2213,573 19,533 0,072
16 29417,631 572934,589 25,930 2187,755 19,476 0,074
17 27991,487 543516,958 25,973 2161,825 19,417 0,077
18 26633,212 515525,471 25,547 2135,852 19,356 0,080
19 25340,032 488892,259 25,103 2110,305 19,293 0,083
20 24108,866 463552,227 24,643 2085,202 19,227 0,086
21 22936,776 439443,361 23,820 2060,559 19,159 0,090
22 21821,303 416506,585 23,353 2036,739 19,087 0,093
23 20759,403 394685,282 22,558 2013,386 19,012 0,097
24 19748,845 373925,879 22,089 1990,828 18,934 0,101
25 18786,867 354177,034 21,326 1968,739 18,852 0,105
26 17871,443 335390,167 20,859 1947,413 18,767 0,109
27 17000,065 317518,724 20,127 1926,554 18,678 0,113
28 16170,896 300518,659 19,916 1906,427 18,584 0,118
29 15381,417 284347,763 19,441 1886,511 18,486 0,123
30 14629,996 268966,346 19,193 1867,070 18,385 0,128
31 13914,599 254336,350 18,924 1847,877 18,278 0,133
1 2 3 4 5 6 7
32 13233,531 240421,751 18,638 1828,953 18,168 0,138
33 12585,174 227188,220 18,335 1810,315 18,052 0,144
34 11967,987 214603,046 18,391 1791,980 17,931 0,150
35 11380,135 202635,059 18,400 1773,589 17,806 0,156
36 10820,268 191254,924 18,535 1755,189 17,676 0,162
37 10286,929 180434,656 18,936 1736,654 17,540 0,169
38 9778,596 170147,727 19,410 1717,718 17,400 0,176
39 9294,006 160369,131 20,086 1698,308 17,255 0,183
40 8831,832 151075,125 20,793 1678,222 17,106 0,190
41 8390,977 142243,293 21,651 1657,429 16,952 0,198
42 7970,277 133852,316 22,381 1635,778 16,794 0,205
43 7568,898 125882,039 22,872 1613,397 16,631 0,213
44 7186,154 118313,141 23,265 1590,525 16,464 0,221
45 6821,252 111126,987 23,678 1567,260 16,291 0,230
46 6473,323 104305,735 23,999 1543,582 16,113 0,238
47 6141,649 97832,412 24,235 1519,583 15,929 0,247
48 5825,539 91690,763 24,582 1495,348 15,739 0,257
49 5524,142 85865,224 24,931 1470,766 15,544 0,266
1 2 3 4 5 6 7

114
50 5236,758 80341,082 25,360 1445,835 15,342 0,276
51 4962,640 75104,324 25,693 1420,475 15,134 0,286
52 4701,250 70141,684 26,167 1394,782 14,920 0,297
53 4451,844 65440,434 26,686 1368,615 14,700 0,307
54 4213,809 60988,590 27,165 1341,929 14,474 0,318
55 3986,641 56774,781 27,605 1314,764 14,241 0,330
56 3769,860 52788,140 27,878 1287,159 14,003 0,341
57 3563,137 49018,280 27,942 1259,281 13,757 0,353
58 3366,195 45455,143 27,821 1231,339 13,503 0,366
59 3178,749 42088,948 27,758 1203,518 13,241 0,379
60 3000,291 38910,199 27,742 1175,760 12,969 0,392
61 2830,347 35909,908 27,964 1148,018 12,687 0,406
62 2668,278 33079,561 28,528 1120,054 12,397 0,420
63 2513,378 30411,283 29,471 1091,526 12,100 0,434
64 2364,932 27897,905 30,560 1062,055 11,796 0,449
65 2222,492 25532,973 31,643 1031,495 11,488 0,464
66 2085,779 23310,481 32,554 999,852 11,176 0,479
67 1954,687 21224,702 33,231 967,298 10,858 0,495
68 1829,176 19270,015 33,629 934,067 10,535 0,511
69 1709,254 17440,839 33,947 900,438 10,204 0,527
70 1594,732 15731,585 34,416 866,491 9,865 0,543
71 1485,206 14136,853 35,129 832,075 9,518 0,560
72 1380,200 12651,647 36,191 796,946 9,167 0,577
73 1279,158 11271,447 37,598 760,755 8,812 0,595
74 1181,554 9992,289 39,133 723,157 8,457 0,612
75 1087,100 8810,735 40,561 684,024 8,105 0,629
76 995,749 7723,635 41,765 643,463 7,757 0,646
77 907,574 6727,886 42,557 601,698 7,413 0,663
78 822,825 5820,312 42,919 559,141 7,074 0,680
79 741,758 4997,487 42,963 516,222 6,737 0,696
80 664,509 4255,729 42,788 473,259 6,404 0,712
81 591,109 3591,220 42,457 430,471 6,075 0,728
82 521,527 3000,111 41,935 388,014 5,753 0,744
83 455,767 2478,584 41,163 346,079 5,438 0,759
84 393,893 2022,817 39,900 304,916 5,135 0,774
85 336,198 1628,924 38,092 265,016 4,845 0,788
86 283,015 1292,726 35,705 226,924 4,568 0,802
87 234,693 1009,711 32,830 191,219 4,302 0,815
88 191,479 775,018 29,560 158,389 4,048 0,827
89 153,513 583,539 26,058 128,829 3,801 0,839
90 120,772 430,026 22,484 102,771 3,561 0,851
91 93,079 309,254 18,973 80,287 3,322 0,863
92 70,131 216,175 15,657 61,314 3,082 0,874
93 51,511 146,044 12,646 45,657 2,835 0,886
94 36,717 94,533 9,995 33,011 2,575 0,899
95 25,215 57,816 7,814 23,016 2,293 0,913
96 16,388 32,601 6,008 15,202 1,989 0,928
97 9,745 16,213 4,519 9,194 1,664 0,943
98 4,871 6,468 3,117 4,675 1,328 0,960
99 1,597 1,597 1,558 1,558 1,000 0,976

115
 Numere de comutaţie Rata anuală – 7 %
Masculin
x Dx Nx Cx Mx ax Ax
1 2 3 4 5 6 7
0 185890,000 2763742,707 751,154 5259,345 14,868 0,028
1 173002,804 2577852,707 180,698 4508,191 14,901 0,026
2 161510,176 2404849,903 152,834 4327,493 14,890 0,027
3 150796,339 2243339,727 142,835 4174,659 14,877 0,028
4 140793,074 2092543,388 129,066 4031,824 14,863 0,029
5 131457,540 1951750,314 114,419 3902,758 14,847 0,030
6 122746,901 1820292,774 101,780 3788,339 14,830 0,031
7 114618,335 1697545,873 88,499 3686,559 14,810 0,032
8 107034,384 1582927,538 78,771 3598,060 14,789 0,034
9 99955,984 1475893,154 71,514 3519,289 14,765 0,035
10 93347,672 1375937,170 65,853 3447,775 14,740 0,037
11 87177,153 1282589,498 64,760 3381,922 14,712 0,039
12 81411,369 1195412,345 66,962 3317,162 14,684 0,041
13 76020,657 1114000,976 72,610 3250,200 14,654 0,043
14 70977,148 1037980,319 78,733 3177,590 14,624 0,045
15 66257,670 967003,171 85,145 3098,857 14,595 0,047
16 61840,743 900745,501 90,381 3013,712 14,566 0,049
17 57707,712 838904,758 93,037 2923,331 14,537 0,051
18 53842,499 781197,046 92,671 2830,294 14,509 0,053
19 50230,504 727354,547 90,351 2737,623 14,480 0,055
20 46857,050 677124,043 86,189 2647,272 14,451 0,056
21 43708,314 630266,993 80,550 2561,083 14,420 0,059
22 40771,020 586558,679 74,626 2480,533 14,387 0,061
23 38031,614 545787,659 68,317 2405,907 14,351 0,063
24 35477,520 507756,045 62,513 2337,590 14,312 0,066
25 33096,127 472278,525 56,642 2275,077 14,270 0,069
26 30876,202 439182,398 51,605 2218,435 14,224 0,072
27 28806,375 408306,196 47,607 2166,830 14,174 0,075
28 26875,823 379499,821 44,201 2119,223 14,120 0,079
29 25074,860 352623,998 41,446 2075,022 14,063 0,083
30 23394,382 327549,138 39,115 2033,576 14,001 0,087
31 21826,094 304154,756 37,506 1994,461 13,935 0,091
32 20361,961 282328,662 36,050 1956,955 13,865 0,096
33 18995,018 261966,701 35,040 1920,905 13,791 0,101
34 17718,479 242971,683 34,298 1885,865 13,713 0,106
35 16526,170 225253,204 33,684 1851,567 13,630 0,112
36 15412,455 208727,034 33,342 1817,883 13,543 0,118
37 14371,931 193314,579 33,375 1784,541 13,451 0,124
38 13399,447 178942,648 33,409 1751,166 13,354 0,131
39 12490,550 165543,201 33,710 1717,757 13,253 0,138
40 11640,822 153052,651 33,958 1684,047 13,148 0,145
41 10846,445 141411,829 34,512 1650,089 13,038 0,152
42 10103,500 130565,384 34,792 1615,577 12,923 0,160
43 9408,889 120461,884 35,203 1580,785 12,803 0,168
44 8759,322 111052,995 35,461 1545,582 12,678 0,176
45 8152,001 102293,673 35,857 1510,121 12,548 0,185
46 7584,028 94141,672 36,092 1474,264 12,413 0,194
47 7052,985 86557,644 36,264 1438,172 12,272 0,204
48 6556,516 79504,659 36,372 1401,908 12,126 0,214
49 6092,424 72948,143 36,591 1365,536 11,974 0,224

116
 1 2 3 4 5 6 7
50 5658,480 66855,719 36,691 1328,945 11,815 0,235
51 5252,829 61197,239 37,082 1292,254 11,650 0,246
52 4873,337 55944,410 37,494 1255,172 11,480 0,258
53 4518,274 51071,073 38,041 1217,678 11,303 0,270
54 4185,910 46552,799 38,682 1179,637 11,121 0,282
55 3874,670 42366,889 39,217 1140,955 10,934 0,294
56 3583,274 38492,219 39,691 1101,738 10,742 0,307
57 3310,484 34908,945 39,976 1062,047 10,545 0,321
58 3055,264 31598,461 40,131 1022,071 10,342 0,335
59 2816,591 28543,197 40,219 981,940 10,134 0,349
60 2593,447 25726,606 40,323 941,721 9,920 0,363
61 2384,800 23133,159 40,445 901,398 9,700 0,378
62 2189,685 20748,359 40,626 860,953 9,475 0,393
63 2007,160 18558,674 40,869 820,327 9,246 0,409
64 1836,341 16551,514 41,085 779,458 9,013 0,424
65 1676,488 14715,173 41,204 738,373 8,777 0,440
66 1526,978 13038,685 41,110 697,169 8,539 0,457
67 1387,340 11511,707 40,831 656,059 8,298 0,473
68 1257,107 10124,367 40,335 615,228 8,054 0,489
69 1135,873 8867,260 39,720 574,893 7,807 0,506
70 1023,165 7731,387 39,080 535,173 7,556 0,523
71 918,449 6708,222 38,450 496,093 7,304 0,540
72 821,193 5789,773 37,830 457,643 7,050 0,557
73 730,898 4968,580 37,197 419,813 6,798 0,574
74 647,123 4237,682 36,401 382,616 6,548 0,591
75 569,598 3590,559 35,343 346,215 6,304 0,608
76 498,166 3020,961 33,969 310,872 6,064 0,624
77 432,737 2522,795 32,265 276,903 5,830 0,640
78 373,235 2090,058 30,272 244,638 5,600 0,655
79 319,553 1716,823 28,126 214,366 5,373 0,671
80 271,457 1397,270 25,937 186,240 5,147 0,686
81 228,624 1125,813 23,756 160,303 4,924 0,701
82 190,701 897,189 21,615 136,547 4,705 0,716
83 157,330 706,488 19,507 114,932 4,490 0,731
84 128,179 549,158 17,379 95,425 4,284 0,744
85 102,992 420,979 15,228 78,046 4,087 0,758
86 81,533 317,987 13,091 62,818 3,900 0,770
87 63,543 236,454 11,029 49,727 3,721 0,783
88 48,723 172,911 9,103 38,698 3,549 0,794
89 36,735 124,188 7,361 29,595 3,381 0,806
90 27,216 87,453 5,834 22,234 3,213 0,817
91 19,795 60,237 4,535 16,400 3,043 0,828
92 14,116 40,442 3,459 11,865 2,865 0,841
93 9,849 26,326 2,591 8,406 2,673 0,853
94 6,700 16,477 1,916 5,815 2,459 0,868
95 4,409 9,777 1,406 3,899 2,218 0,884
96 2,761 5,368 1,027 2,493 1,944 0,903
97 1,588 2,607 0,737 1,466 1,642 0,923
98 0,772 1,019 0,491 0,729 1,320 0,944
99 0,247 0,247 0,238 0,238 1,000 0,964

117
 Numere de comutaţie Rata anuală – 7 %
Feminin
x Dx Nx Cx Mx ax Ax
1 2 3 4 5 6 7
0 65135,000 974993,502 181,746 1396,840 14,969 0,021
1 60698,131 909858,502 51,499 1215,094 14,990 0,020
2 56677,439 849160,371 44,752 1163,595 14,982 0,021
3 52926,305 792482,932 40,246 1118,843 14,973 0,021
4 49424,929 739556,627 36,876 1078,597 14,963 0,022
5 46155,873 690131,698 33,774 1041,721 14,952 0,023
6 43103,679 643975,825 30,276 1007,947 14,940 0,023
7 40254,543 600872,146 28,296 977,671 14,927 0,024
8 37593,714 560617,603 25,319 949,375 14,913 0,025
9 35109,835 523023,889 23,663 924,056 14,897 0,026
10 32790,054 487914,054 21,623 900,393 14,880 0,027
11 30624,007 455124,000 20,209 878,770 14,862 0,029
12 28601,030 424499,993 19,745 858,561 14,842 0,030
13 26710,847 395898,963 19,256 838,816 14,822 0,031
14 24944,793 369188,116 19,121 819,560 14,800 0,033
15 23294,406 344243,323 19,271 800,439 14,778 0,034
16 21751,842 320948,917 18,993 781,168 14,755 0,036
17 20310,463 299197,075 18,669 762,175 14,731 0,038
18 18963,694 278886,612 18,019 743,506 14,706 0,039
19 17705,658 259922,918 17,375 725,487 14,680 0,041
20 16530,547 242217,260 16,738 708,112 14,653 0,043
21 15432,928 225686,713 15,877 691,374 14,624 0,045
22 14407,948 210253,785 15,274 675,497 14,593 0,047
23 13450,606 195845,837 14,479 660,223 14,560 0,049
24 12556,663 182395,231 13,913 645,744 14,526 0,051
25 11721,748 169838,568 13,181 631,831 14,489 0,054
26 10942,163 158116,820 12,652 618,650 14,450 0,057
27 10214,089 147174,657 11,979 605,998 14,409 0,059
28 9534,297 136960,568 11,632 594,019 14,365 0,062
29 8899,313 127426,271 11,143 582,387 14,319 0,065
30 8306,343 118526,958 10,795 571,244 14,269 0,069
31 7752,502 110220,615 10,445 560,449 14,217 0,072
32 7235,231 102468,113 10,094 550,004 14,162 0,076
33 6752,140 95232,882 9,745 539,910 14,104 0,080
34 6300,991 88480,742 9,592 530,165 14,042 0,084
35 5879,504 82179,751 9,417 520,573 13,977 0,089
36 5485,760 76300,247 9,309 511,156 13,909 0,093
37 5117,879 70814,487 9,332 501,847 13,837 0,098
38 4774,043 65696,608 9,387 492,515 13,761 0,103
39 4452,647 60922,565 9,533 483,128 13,682 0,109
40 4152,137 56469,918 9,684 473,595 13,600 0,114
41 3871,140 52317,781 9,895 463,911 13,515 0,120
42 3608,322 48446,641 10,037 454,016 13,426 0,126
43 3362,560 44838,319 10,066 443,979 13,335 0,132
44 3132,849 41475,759 10,047 433,913 13,239 0,139
45 2918,183 38342,910 10,034 423,866 13,139 0,145
46 2717,573 35424,727 9,980 413,832 13,035 0,152
47 2530,140 32707,154 9,890 403,852 12,927 0,160
48 2355,055 30177,014 9,844 393,962 12,814 0,167
49 2191,469 27821,959 9,797 384,118 12,696 0,175

118
 1 2 3 4 5 6 7
50 2038,631 25630,490 9,780 374,321 12,572 0,184
51 1895,808 23591,859 9,723 364,541 12,444 0,192
52 1762,384 21696,051 9,717 354,818 12,311 0,201
53 1637,693 19933,667 9,725 345,101 12,172 0,211
54 1521,153 18295,974 9,714 335,376 12,028 0,220
55 1412,247 16774,821 9,687 325,662 11,878 0,231
56 1310,492 15362,574 9,600 315,975 11,723 0,241
57 1215,478 14052,082 9,442 306,375 11,561 0,252
58 1126,833 12836,604 9,226 296,933 11,392 0,264
59 1044,196 11709,771 9,033 287,707 11,214 0,276
60 967,152 10665,575 8,859 278,674 11,028 0,288
61 895,316 9698,423 8,763 269,815 10,832 0,301
62 828,273 8803,107 8,772 261,052 10,628 0,315
63 765,606 7974,834 8,893 252,280 10,416 0,330
64 706,923 7209,228 9,049 243,387 10,198 0,344
65 651,927 6502,305 9,195 234,338 9,974 0,359
66 600,389 5850,378 9,283 225,143 9,744 0,375
67 552,137 5249,989 9,299 215,860 9,508 0,391
68 507,027 4697,852 9,234 206,561 9,265 0,407
69 464,930 4190,825 9,147 197,327 9,014 0,424
70 425,671 3725,895 9,100 188,180 8,753 0,442
71 389,026 3300,224 9,115 179,080 8,483 0,460
72 354,764 2911,198 9,215 169,965 8,206 0,479
73 322,647 2556,434 9,394 160,750 7,923 0,498
74 292,457 2233,787 9,595 151,356 7,638 0,518
75 264,048 1941,330 9,760 141,761 7,352 0,537
76 237,339 1677,282 9,861 132,001 7,067 0,556
77 212,279 1439,943 9,861 122,140 6,783 0,575
78 188,859 1227,664 9,758 112,279 6,500 0,595
79 167,070 1038,805 9,586 102,521 6,218 0,614
80 146,873 871,735 9,368 92,935 5,935 0,633
81 128,208 724,862 9,122 83,567 5,654 0,652
82 111,002 596,654 8,842 74,445 5,375 0,671
83 95,192 485,652 8,517 65,603 5,102 0,689
84 80,731 390,460 8,101 57,086 4,837 0,707
85 67,618 309,729 7,589 48,985 4,581 0,724
86 55,858 242,111 6,981 41,396 4,334 0,741
87 45,455 186,253 6,299 34,415 4,098 0,757
88 36,392 140,798 5,565 28,116 3,869 0,773
89 28,631 104,406 4,814 22,551 3,647 0,788
90 22,104 75,775 4,076 17,737 3,428 0,802
91 16,717 53,671 3,376 13,661 3,211 0,817
92 12,360 36,954 2,734 10,285 2,990 0,832
93 8,909 24,594 2,167 7,551 2,761 0,848
94 6,231 15,685 1,680 5,384 2,517 0,864
95 4,199 9,454 1,289 3,704 2,251 0,882
96 2,678 5,255 0,973 2,415 1,962 0,902
97 1,563 2,577 0,718 1,442 1,649 0,923
98 0,767 1,014 0,486 0,724 1,322 0,944
99 0,247 0,247 0,238 0,238 1,000 0,964

119
 Numere de comutaţie Rata anuală – 10%
Masculin
x Dx Nx Cx Mx ax Ax
1 2 3 4 5 6 7
0 185890,000 2013716,881 740,840 2962,702 10,833 0,016
1 168284,545 1827826,881 173,357 2221,862 10,862 0,013
2 152820,661 1659542,336 142,625 2048,505 10,859 0,013
3 138791,886 1506721,675 129,659 1905,880 10,856 0,014
4 126050,816 1367929,789 113,965 1776,221 10,852 0,014
5 114482,990 1241878,973 98,276 1662,256 10,848 0,015
6 103981,743 1127395,983 85,036 1563,980 10,842 0,015
7 94447,778 1023414,240 71,924 1478,944 10,836 0,016
8 85793,040 928966,462 62,272 1407,020 10,828 0,016
9 77934,299 843173,422 54,993 1344,748 10,819 0,017
10 70796,929 765239,123 49,259 1289,755 10,809 0,018
11 64313,878 694442,194 47,120 1240,496 10,798 0,019
12 58422,235 630128,316 47,393 1193,376 10,786 0,020
13 53065,935 571706,081 49,989 1145,983 10,774 0,022
14 48194,096 518640,146 52,726 1095,994 10,761 0,023
15 43762,542 470446,050 55,465 1043,268 10,750 0,024
16 39731,246 426683,508 57,270 987,803 10,739 0,025
17 36064,709 386952,262 57,346 930,533 10,729 0,026
18 32731,422 350887,553 55,562 873,187 10,720 0,027
19 29702,862 318156,131 52,694 817,625 10,711 0,028
20 26952,360 288453,269 48,896 764,931 10,702 0,028
21 24455,525 261500,909 44,450 716,035 10,693 0,029
22 22189,914 237045,384 40,058 671,585 10,683 0,030
23 20134,455 214855,470 35,671 631,527 10,671 0,031
24 18270,039 194721,015 31,751 595,856 10,658 0,033
25 16578,853 176450,976 27,984 564,105 10,643 0,034
26 15045,003 159872,123 24,800 536,121 10,626 0,036
27 13653,629 144827,120 22,255 511,321 10,607 0,037
28 12391,171 131173,491 20,099 489,066 10,586 0,039
29 11245,537 118782,320 18,332 468,967 10,563 0,042
30 10205,736 107536,783 16,830 450,635 10,537 0,044
31 9261,896 97331,047 15,697 433,805 10,509 0,047
32 8404,939 88069,151 14,676 418,108 10,478 0,050
33 7626,860 79664,212 13,876 403,432 10,445 0,053
34 6920,279 72037,352 13,212 389,556 10,410 0,056
35 6278,566 65117,073 12,621 376,344 10,371 0,060
36 5695,753 58838,507 12,152 363,723 10,330 0,064
37 5166,371 53142,754 11,833 351,571 10,286 0,068
38 4685,418 47976,383 11,522 339,738 10,240 0,073
39 4248,486 43290,965 11,309 328,216 10,190 0,077
40 3851,477 39042,479 11,081 316,907 10,137 0,082
41 3490,778 35191,002 10,955 305,826 10,081 0,088
42 3162,989 31700,224 10,742 294,871 10,022 0,093
43 2865,203 28537,235 10,573 284,129 9,960 0,099
44 2594,649 25672,032 10,360 273,556 9,894 0,105
45 2348,894 23077,383 10,190 263,196 9,825 0,112
46 2125,642 20728,489 9,977 253,006 9,752 0,119
47 1922,889 18602,847 9,751 243,029 9,674 0,126
48 1738,784 16679,958 9,513 233,278 9,593 0,134
49 1571,642 14941,174 9,310 223,765 9,507 0,142

120
 1 2 3 4 5 6 7
50 1419,889 13369,532 9,081 214,455 9,416 0,151
51 1282,150 11949,643 8,927 205,374 9,320 0,160
52 1157,080 10667,493 8,780 196,447 9,219 0,170
53 1043,519 9510,413 8,665 187,667 9,114 0,180
54 940,392 8466,894 8,571 179,002 9,004 0,190
55 846,730 7526,502 8,452 170,431 8,889 0,201
56 761,695 6679,772 8,321 161,979 8,770 0,213
57 684,516 5918,077 8,152 153,658 8,646 0,224
58 614,514 5233,561 7,961 145,506 8,517 0,237
59 551,059 4619,047 7,761 137,545 8,382 0,250
60 493,563 4067,988 7,569 129,784 8,242 0,263
61 441,478 3574,425 7,384 122,215 8,096 0,277
62 394,302 3132,947 7,215 114,831 7,946 0,291
63 351,577 2738,645 7,060 107,616 7,790 0,306
64 312,884 2387,068 6,904 100,556 7,629 0,321
65 277,857 2074,184 6,735 93,652 7,465 0,337
66 246,176 1796,327 6,537 86,917 7,297 0,353
67 217,564 1550,151 6,315 80,380 7,125 0,369
68 191,764 1332,587 6,068 74,065 6,949 0,386
69 168,545 1140,823 5,813 67,997 6,769 0,403
70 147,680 972,278 5,563 62,184 6,584 0,421
71 128,950 824,598 5,324 56,621 6,395 0,439
72 112,151 695,648 5,096 51,297 6,203 0,457
73 97,097 583,497 4,874 46,201 6,009 0,476
74 83,623 486,400 4,639 41,327 5,817 0,494
75 71,598 402,777 4,382 36,688 5,626 0,512
76 60,911 331,179 4,096 32,306 5,437 0,530
77 51,468 270,268 3,785 28,210 5,251 0,548
78 43,181 218,800 3,454 24,425 5,067 0,566
79 35,962 175,619 3,122 20,971 4,883 0,583
80 29,716 139,657 2,800 17,849 4,700 0,601
81 24,344 109,941 2,495 15,049 4,516 0,618
82 19,753 85,597 2,208 12,554 4,333 0,636
83 15,852 65,844 1,938 10,346 4,154 0,653
84 12,562 49,992 1,680 8,408 3,980 0,669
85 9,819 37,430 1,432 6,728 3,812 0,685
86 7,561 27,611 1,197 5,296 3,652 0,700
87 5,732 20,050 0,981 4,099 3,498 0,715
88 4,275 14,318 0,788 3,118 3,349 0,729
89 3,135 10,043 0,620 2,330 3,204 0,743
90 2,260 6,908 0,478 1,710 3,057 0,757
91 1,599 4,648 0,361 1,232 2,907 0,770
92 1,109 3,049 0,268 0,871 2,749 0,785
93 0,753 1,940 0,195 0,603 2,576 0,801
94 0,498 1,187 0,140 0,408 2,384 0,819
95 0,319 0,689 0,100 0,268 2,160 0,840
96 0,194 0,370 0,071 0,168 1,907 0,866
97 0,109 0,176 0,050 0,097 1,615 0,890
98 0,051 0,067 0,032 0,047 1,314 0,922
99 0,016 0,016 0,015 0,015 1,000 0,938

121
 Numere de comutaţie Rata anuală – 10%
Feminin
x Dx Nx Cx Mx ax Ax
1 2 3 4 5 6 7
0 65135,000 708354,853 179,251 775,177 10,875 0,012
1 59042,727 643219,853 49,407 595,926 10,894 0,010
2 53628,099 584177,126 41,763 546,519 10,893 0,010
3 48712,998 530549,027 36,534 504,756 10,891 0,010
4 44249,710 481836,029 32,561 468,222 10,889 0,011
5 40195,963 437586,319 29,009 435,661 10,886 0,011
6 36514,125 397390,356 25,296 406,652 10,883 0,011
7 33170,541 360876,231 22,996 381,356 10,879 0,011
8 30133,111 327705,690 20,016 358,360 10,875 0,012
9 27374,653 297572,579 18,196 338,344 10,870 0,012
10 24868,699 270197,926 16,174 320,148 10,865 0,013
11 22592,486 245329,227 14,704 303,974 10,859 0,013
12 20524,604 222736,741 13,975 289,270 10,852 0,014
13 18645,406 202212,137 13,257 275,295 10,845 0,015
14 16937,730 183566,731 12,805 262,038 10,838 0,015
15 15385,727 166629,001 12,554 249,233 10,830 0,016
16 13975,055 151243,274 12,035 236,679 10,822 0,017
17 12693,120 137268,219 11,507 224,644 10,814 0,018
18 11528,229 124575,099 10,804 213,137 10,806 0,018
19 10469,907 113046,870 10,133 202,333 10,797 0,019
20 9508,436 102576,963 9,496 192,200 10,788 0,020
21 8634,979 93068,527 8,761 182,704 10,778 0,021
22 7841,627 84433,548 8,199 173,943 10,767 0,022
23 7120,934 76591,921 7,560 165,744 10,756 0,023
24 6466,368 69470,987 7,066 158,184 10,743 0,024
25 5871,779 63004,619 6,512 151,118 10,730 0,026
26 5331,772 57132,840 6,080 144,606 10,716 0,027
27 4841,268 51801,068 5,600 138,526 10,700 0,029
28 4395,814 46959,800 5,289 132,926 10,683 0,030
29 3991,151 42563,986 4,929 127,637 10,665 0,032
30 3623,620 38572,835 4,645 122,708 10,645 0,034
31 3289,771 34949,215 4,371 118,063 10,624 0,036
32 2986,533 31659,444 4,109 113,692 10,601 0,038
33 2711,112 28672,911 3,859 109,583 10,576 0,040
34 2460,968 25961,799 3,695 105,724 10,549 0,043
35 2233,721 23500,831 3,529 102,029 10,521 0,046
36 2027,291 21267,110 3,393 98,500 10,490 0,049
37 1839,757 19239,819 3,309 95,107 10,458 0,052
38 1669,352 17400,062 3,237 91,798 10,423 0,055
39 1514,506 15730,710 3,198 88,561 10,387 0,058
40 1373,774 14216,204 3,160 85,363 10,348 0,062
41 1245,873 12842,430 3,141 82,203 10,308 0,066
42 1129,617 11596,557 3,099 79,062 10,266 0,070
43 1023,970 10466,940 3,023 75,963 10,222 0,074
44 927,999 9442,970 2,935 72,940 10,176 0,079
45 840,837 8514,971 2,852 70,005 10,127 0,083
46 761,678 7674,134 2,759 67,153 10,075 0,088
47 689,804 6912,456 2,659 64,394 10,021 0,093
48 624,559 6222,652 2,575 61,735 9,963 0,099
49 565,326 5598,093 2,493 59,160 9,902 0,105

122
 1 2 3 4 5 6 7
50 511,556 5032,767 2,420 56,667 9,838 0,111
51 462,743 4521,211 2,341 54,247 9,770 0,117
52 418,444 4058,468 2,276 51,906 9,699 0,124
53 378,234 3640,024 2,215 49,630 9,624 0,131
54 341,737 3261,790 2,152 47,415 9,545 0,139
55 308,618 2920,053 2,088 45,263 9,462 0,147
56 278,571 2611,435 2,013 43,175 9,374 0,155
57 251,327 2332,864 1,926 41,162 9,282 0,164
58 226,643 2081,537 1,830 39,236 9,184 0,173
59 204,294 1854,894 1,743 37,406 9,080 0,183
60 184,060 1650,600 1,663 35,663 8,968 0,194
61 165,742 1466,540 1,600 34,000 8,848 0,205
62 149,149 1300,798 1,558 32,400 8,721 0,217
63 134,105 1151,649 1,536 30,842 8,588 0,230
64 120,449 1017,544 1,521 29,306 8,448 0,243
65 108,049 897,095 1,503 27,785 8,303 0,257
66 96,793 789,046 1,476 26,282 8,152 0,272
67 86,587 692,253 1,438 24,806 7,995 0,286
68 77,344 605,666 1,389 23,368 7,831 0,302
69 68,988 528,322 1,339 21,979 7,658 0,319
70 61,440 459,334 1,295 20,640 7,476 0,336
71 54,619 397,894 1,262 19,345 7,285 0,354
72 48,451 343,275 1,241 18,083 7,085 0,373
73 42,862 294,824 1,231 16,842 6,878 0,393
74 37,792 251,962 1,223 15,611 6,667 0,413
75 33,191 214,170 1,210 14,388 6,453 0,433
76 29,020 180,979 1,189 13,178 6,236 0,454
77 25,248 151,959 1,157 11,989 6,019 0,475
78 21,850 126,711 1,113 10,832 5,799 0,496
79 18,802 104,861 1,064 9,719 5,577 0,517
80 16,078 86,059 1,011 8,655 5,353 0,538
81 13,652 69,981 0,958 7,644 5,126 0,560
82 11,497 56,329 0,903 6,686 4,899 0,582
83 9,591 44,832 0,846 5,783 4,674 0,603
84 7,912 35,241 0,783 4,937 4,454 0,624
85 6,446 27,329 0,714 4,154 4,240 0,644
86 5,180 20,883 0,638 3,440 4,031 0,664
87 4,100 15,703 0,560 2,802 3,830 0,683
88 3,193 11,603 0,482 2,242 3,634 0,702
89 2,444 8,410 0,405 1,760 3,441 0,720
90 1,835 5,966 0,334 1,355 3,251 0,738
91 1,350 4,131 0,269 1,021 3,060 0,756
92 0,971 2,781 0,212 0,752 2,864 0,774
93 0,681 1,810 0,163 0,540 2,658 0,793
94 0,463 1,129 0,123 0,377 2,438 0,814
95 0,304 0,666 0,092 0,254 2,191 0,836
96 0,188 0,362 0,067 0,162 1,926 0,862
97 0,107 0,174 0,048 0,095 1,626 0,888
98 0,051 0,067 0,032 0,047 1,314 0,922
99 0,016 0,016 0,015 0,015 1,000 0,938

123
 Numere de comutaţie Rata anuală – 13%
Masculin
x Dx Nx Cx Mx ax Ax
1 2 3 4 5 6 7
0 185890,000 1597869,425 730,940 2194,399 8,596 0,012
1 163816,814 1411979,425 166,499 1463,459 8,619 0,009
2 144814,003 1248162,611 133,347 1296,960 8,619 0,009
3 128028,543 1103348,608 118,006 1163,613 8,618 0,009
4 113188,585 975320,065 100,968 1045,607 8,617 0,009
5 100071,906 862131,480 84,757 944,639 8,615 0,009
6 88479,476 762059,574 71,392 859,882 8,613 0,010
7 78233,262 673580,098 58,780 788,490 8,610 0,010
8 69177,679 595346,836 49,541 729,710 8,606 0,011
9 61172,581 526169,157 42,589 680,169 8,601 0,011
10 54094,964 464996,576 37,135 637,580 8,596 0,012
11 47836,716 410901,612 34,579 600,445 8,590 0,013
12 42300,847 363064,896 33,857 565,866 8,583 0,013
13 37402,529 320764,049 34,763 532,009 8,576 0,014
14 33066,880 283361,520 35,693 497,246 8,569 0,015
15 29229,149 250294,640 36,550 461,553 8,563 0,016
16 25832,120 221065,491 36,738 425,003 8,558 0,016
17 22825,723 195233,371 35,810 388,265 8,553 0,017
18 20166,068 172407,648 33,775 352,455 8,549 0,017
19 17814,305 152241,580 31,181 318,680 8,546 0,018
20 15735,539 134427,275 28,165 287,499 8,543 0,018
21 13898,761 118691,736 24,925 259,334 8,540 0,019
22 12276,341 104792,975 21,866 234,409 8,536 0,019
23 10843,449 92516,634 18,954 212,543 8,532 0,020
24 9578,142 81673,185 16,423 193,589 8,527 0,020
25 8460,782 72095,043 14,091 177,166 8,521 0,021
26 7474,163 63634,261 12,156 163,075 8,514 0,022
27 6602,868 56160,098 10,619 150,919 8,505 0,023
28 5833,257 49557,230 9,336 140,300 8,496 0,024
29 5153,392 43723,973 8,289 130,964 8,485 0,025
30 4552,727 38570,581 7,407 122,675 8,472 0,027
31 4021,994 34017,854 6,725 115,268 8,458 0,029
32 3552,960 29995,860 6,121 108,543 8,442 0,031
33 3138,454 26442,900 5,634 102,422 8,425 0,033
34 2772,093 23304,446 5,222 96,788 8,407 0,035
35 2448,268 20532,353 4,856 91,566 8,386 0,037
36 2162,041 18084,085 4,551 86,710 8,364 0,040
37 1909,029 15922,044 4,314 82,159 8,340 0,043
38 1685,348 14013,015 4,089 77,845 8,315 0,046
39 1487,612 12327,667 3,907 73,756 8,287 0,050
40 1312,795 10840,055 3,727 69,849 8,257 0,053
41 1158,260 9527,260 3,586 66,122 8,225 0,057
42 1021,635 8369,000 3,423 62,536 8,192 0,061
43 900,882 7347,365 3,280 59,113 8,156 0,066
44 794,155 6446,483 3,129 55,833 8,117 0,070
45 699,849 5652,328 2,995 52,704 8,076 0,075
46 616,517 4952,479 2,855 49,709 8,033 0,081
47 542,905 4335,962 2,716 46,854 7,987 0,086
48 477,891 3793,057 2,580 44,138 7,937 0,092
49 420,486 3315,166 2,457 41,558 7,884 0,099

124
 1 2 3 4 5 6 7
50 369,800 2894,680 2,333 39,101 7,828 0,106
51 325,061 2524,880 2,233 36,768 7,767 0,113
52 285,564 2199,819 2,138 34,535 7,703 0,121
53 250,701 1914,255 2,054 32,397 7,636 0,129
54 219,927 1663,554 1,978 30,343 7,564 0,138
55 192,765 1443,627 1,899 28,365 7,489 0,147
56 168,802 1250,862 1,819 26,466 7,410 0,157
57 147,671 1082,060 1,735 24,647 7,328 0,167
58 129,050 934,389 1,649 22,912 7,241 0,178
59 112,652 805,339 1,565 21,263 7,149 0,189
60 98,219 692,687 1,486 19,698 7,052 0,201
61 85,522 594,468 1,411 18,212 6,951 0,213
62 74,355 508,946 1,342 16,801 6,845 0,226
63 64,538 434,591 1,279 15,459 6,734 0,240
64 55,911 370,053 1,217 14,180 6,619 0,254
65 48,333 314,142 1,156 12,963 6,500 0,268
66 41,685 265,809 1,092 11,807 6,377 0,283
67 35,862 224,124 1,027 10,715 6,250 0,299
68 30,771 188,262 0,961 9,688 6,118 0,315
69 26,327 157,491 0,896 8,727 5,982 0,331
70 22,455 131,164 0,835 7,831 5,841 0,349
71 19,087 108,709 0,778 6,996 5,695 0,367
72 16,160 89,622 0,724 6,218 5,546 0,385
73 13,619 73,462 0,674 5,494 5,394 0,403
74 11,418 59,843 0,625 4,820 5,241 0,422
75 9,516 48,425 0,575 4,195 5,089 0,441
76 7,881 38,909 0,523 3,620 4,937 0,459
77 6,482 31,028 0,470 3,097 4,787 0,478
78 5,294 24,546 0,418 2,627 4,637 0,496
79 4,292 19,252 0,368 2,209 4,486 0,515
80 3,452 14,960 0,321 1,841 4,334 0,533
81 2,753 11,508 0,278 1,520 4,180 0,552
82 2,175 8,755 0,240 1,242 4,025 0,571
83 1,699 6,580 0,205 1,002 3,873 0,590
84 1,311 4,881 0,173 0,797 3,723 0,608
85 0,997 3,570 0,143 0,624 3,581 0,626
86 0,747 2,573 0,117 0,481 3,444 0,644
87 0,552 1,826 0,093 0,364 3,308 0,659
88 0,401 1,274 0,073 0,271 3,177 0,676
89 0,286 0,873 0,056 0,198 3,052 0,692
90 0,201 0,587 0,042 0,142 2,920 0,706
91 0,138 0,386 0,031 0,100 2,797 0,725
92 0,093 0,248 0,022 0,069 2,667 0,742
93 0,062 0,155 0,016 0,047 2,500 0,758
94 0,040 0,093 0,011 0,031 2,325 0,775
95 0,025 0,053 0,008 0,020 2,120 0,800
96 0,015 0,028 0,005 0,012 1,867 0,800
97 0,008 0,013 0,004 0,007 1,625 0,875
98 0,004 0,005 0,002 0,003 1,250 0,750
99 0,001 0,001 0,001 0,001 1,000 1,000

125
 Numere de comutaţie Rata anuală – 13%
Feminin
x Dx Nx Cx Mx ax Ax
1 2 3 4 5 6 7
0 65135,000 561458,788 176,856 576,576 8,620 0,009
1 57475,221 496323,788 47,452 399,720 8,635 0,007
2 50818,388 438848,567 39,046 352,268 8,636 0,007
3 44935,293 388030,179 33,250 313,222 8,635 0,007
4 39734,467 343094,886 28,848 279,972 8,635 0,007
5 35136,107 303360,419 25,019 251,124 8,634 0,007
6 31070,365 268224,312 21,237 226,105 8,633 0,007
7 27475,920 237153,947 18,794 204,868 8,631 0,007
8 24297,294 209678,027 15,924 186,074 8,630 0,008
9 21487,050 185380,733 14,092 170,150 8,628 0,008
10 19001,832 163893,683 12,194 156,058 8,625 0,008
11 16804,310 144891,851 10,791 143,864 8,622 0,009
12 14860,920 128087,541 9,983 133,073 8,619 0,009
13 13141,865 113226,621 9,219 123,090 8,616 0,009
14 11621,296 100084,756 8,668 113,871 8,612 0,010
15 10276,179 88463,460 8,273 105,203 8,609 0,010
16 9086,181 78187,281 7,720 96,930 8,605 0,011
17 8033,606 69101,100 7,186 89,210 8,602 0,011
18 7102,626 61067,494 6,567 82,024 8,598 0,012
19 6279,332 53964,868 5,996 75,457 8,594 0,012
20 5551,290 47685,536 5,470 69,461 8,590 0,013
21 4907,500 42134,246 4,913 63,991 8,586 0,013
22 4338,299 37226,746 4,475 59,078 8,581 0,014
23 3834,993 32888,447 4,017 54,603 8,576 0,014
24 3390,020 29053,454 3,655 50,586 8,570 0,015
25 2996,579 25663,434 3,279 46,931 8,564 0,016
26 2648,755 22666,855 2,980 43,652 8,558 0,016
27 2341,228 20018,100 2,672 40,672 8,550 0,017
28 2069,369 17676,872 2,457 38,000 8,542 0,018
29 1828,989 15607,503 2,228 35,543 8,533 0,019
30 1616,478 13778,514 2,044 33,315 8,524 0,021
31 1428,589 12162,036 1,873 31,271 8,513 0,022
32 1262,476 10733,447 1,714 29,398 8,502 0,023
33 1115,623 9470,971 1,567 27,684 8,489 0,025
34 985,803 8355,348 1,460 26,117 8,476 0,026
35 871,018 7369,545 1,358 24,657 8,461 0,028
36 769,536 6498,527 1,271 23,299 8,445 0,030
37 679,810 5728,991 1,206 22,028 8,427 0,032
38 600,467 5049,181 1,149 20,822 8,409 0,035
39 530,306 4448,714 1,105 19,673 8,389 0,037
40 468,258 3918,408 1,063 18,568 8,368 0,040
41 413,388 3450,150 1,028 17,505 8,346 0,042
42 364,863 3036,762 0,988 16,477 8,323 0,045
43 321,958 2671,899 0,938 15,489 8,299 0,048
44 284,037 2349,941 0,886 14,551 8,273 0,051
45 250,526 2065,904 0,838 13,665 8,246 0,055
46 220,916 1815,378 0,789 12,827 8,218 0,058
47 194,758 1594,462 0,741 12,038 8,187 0,062
48 171,655 1399,704 0,698 11,297 8,154 0,066
49 151,250 1228,049 0,658 10,599 8,119 0,070

126
 1 2 3 4 5 6 7
50 133,231 1076,799 0,622 9,941 8,082 0,075
51 117,318 943,568 0,585 9,319 8,043 0,079
52 103,271 826,250 0,554 8,734 8,001 0,085
53 90,869 722,979 0,525 8,180 7,956 0,090
54 79,921 632,110 0,497 7,655 7,909 0,096
55 70,259 552,189 0,469 7,158 7,859 0,102
56 61,735 481,930 0,440 6,689 7,806 0,108
57 54,219 420,195 0,410 6,249 7,750 0,115
58 47,596 365,976 0,379 5,839 7,689 0,123
59 41,763 318,380 0,352 5,460 7,623 0,131
60 36,628 276,617 0,326 5,108 7,552 0,139
61 32,107 239,989 0,306 4,782 7,475 0,149
62 28,126 207,882 0,290 4,476 7,391 0,159
63 24,617 179,756 0,278 4,186 7,302 0,170
64 21,524 155,139 0,268 3,908 7,208 0,182
65 18,795 133,615 0,258 3,640 7,109 0,194
66 16,390 114,820 0,247 3,382 7,005 0,206
67 14,273 98,430 0,234 3,135 6,896 0,220
68 12,411 84,157 0,220 2,901 6,781 0,234
69 10,776 71,746 0,206 2,681 6,658 0,249
70 9,342 60,970 0,194 2,475 6,526 0,265
71 8,085 51,628 0,184 2,281 6,386 0,282
72 6,981 43,543 0,176 2,097 6,237 0,300
73 6,012 36,562 0,170 1,921 6,082 0,320
74 5,160 30,550 0,165 1,751 5,921 0,339
75 4,411 25,390 0,159 1,586 5,756 0,360
76 3,755 20,979 0,152 1,427 5,587 0,380
77 3,180 17,224 0,144 1,275 5,416 0,401
78 2,679 14,044 0,135 1,131 5,242 0,422
79 2,244 11,365 0,125 0,996 5,065 0,444
80 1,868 9,121 0,116 0,871 4,883 0,466
81 1,544 7,253 0,107 0,755 4,698 0,489
82 1,266 5,709 0,098 0,648 4,509 0,512
83 1,028 4,443 0,089 0,550 4,322 0,535
84 0,825 3,415 0,081 0,461 4,139 0,559
85 0,655 2,590 0,072 0,380 3,954 0,580
86 0,512 1,935 0,062 0,308 3,779 0,602
87 0,395 1,423 0,053 0,246 3,603 0,623
88 0,299 1,028 0,045 0,193 3,438 0,645
89 0,223 0,729 0,036 0,148 3,269 0,664
90 0,163 0,506 0,029 0,112 3,104 0,687
91 0,117 0,343 0,023 0,083 2,932 0,709
92 0,082 0,226 0,018 0,060 2,756 0,732
93 0,056 0,144 0,013 0,042 2,571 0,750
94 0,037 0,088 0,010 0,029 2,378 0,784
95 0,024 0,051 0,007 0,019 2,125 0,792
96 0,014 0,027 0,005 0,012 1,929 0,857
97 0,008 0,013 0,004 0,007 1,625 0,875
98 0,004 0,005 0,002 0,003 1,250 0,750
99 0,001 0,001 0,001 0,001 1,000 1,000

127
Redactor – Maria Năstase
Rectificare computerizată – Tatiana Boico
Procesare computerizată – Feofan Belicov

Semnat pentru tipar 13.06.05

Format 60 × 84 1/16. Rotaprint. Coli editoriale 10.2
Coli de tipar 14,7. Tirajul 200 ex. Comanda

Tipografia Departamentului Editorial-Poligrafic al A.S.E.M.

Str. Mitropolit Bănulescu-Bodoni 59,
Tel: 22-27-68

128