Jocuri matriceale

Teoria jocurilor studiaz¼ a situaţiile con‡ictuale sau de competiţie, în

care acţioneaz¼ a dou¼ a sau mai multe p¼ arţi, cu scopuri contrarii. Situaţiile con-
‡ictuale, de cele mai multe ori cu caracter economic (concurenţa , vânz¼ arile
la licitaţie, etc.) sunt situaţii în care acţioneaz¼ a mai mulţi factori ”raţionali”,
…ecare urm¼ arind un anumit scop, independenţi în alegerea deciziilor proprii, dar
dependenţi prin rezultate. Rezultatul oric¼ arei decizii luate de una dintre p¼ arţi,
depinde de modul de acţiune pe care-l adopt¼ a partea advers¼ a. Aceast¼ a situaţie
a fost formalizat¼ a de c¼ atre matematicianul John von Neumann şi economistul
Oskar Morgenstern, în conceptul matematic de joc in lucrarea “The Theory of
Games and Economic Behaviour ”. Aceştia au de…nit jocul ca “orice interacţi-
une între diverşi agenţi, guvernat¼ a de un set de reguli speci…ce care stabilesc
mut¼ arile posibile ale …ecarui participant şi câştigurile pentru …ecare combinaţie
de mut¼ ari”. Aceast¼ a descriere se poate aplica aproape oric¼ arui fenomen social.
Teoria jocurilor este utilizat¼ a in diverse domenii, de la biologie şi
psihologie, la sociologie şi …lozo…e, precum şi în cazurile în care o activitate
intr¼a în con‡ict cu caracterul întâmpl¼ ator al unor fenomene naturale.
În anul 2005 Robert J. Aumann şi Thomas C. Schelling au câştigat
premiul Nobel în economie pentru “Contributions to Game Theory: Analyses of
Con‡ict and Cooperation”. Este pentru a doua oar¼ a in istoria premiului Nobel
cand acesta este câştigat de cercet¼ atori ai teoriei jocului, dup¼ a ce in 1994 au fost
desemnaţi câştig¼ atori americanii John C. Harsanyi si John F. Nash şi germanul
Reinhard Selten, ale c¼ aror cercet¼ari au fost extrem de utile pieţelor …nanciare şi
au permis analiza echilibrului in teoria jocurilor non-cooperative.
Teoriile lui Aumann le continu¼ a pe cele ale lui John Nash ( erou al celebrului
…lm A beautiful mind ). Aumann a introdus ins¼ a repetiţia in…nit¼a a unui acelaşi
joc, f¼acând posibil¼ a astfel g¼
asirea unei soluţii în contextul unor relaţii pe termen
lung şi nu doar în cazul unei singure interacţiuni. Lucr¼ arile celor doi şi-au g¼ asit
aplicaţii remarcabile şi în înţelegerea modului în care se formeaz¼ a şi opereaz¼ a
grupurile de interes comercial, dar şi tratatele comerciale internationale şi chiar
grupurile de crim¼ a organizat¼a. Teoria jocurilor repetate a devenit cadrul comun
de analiz¼ a a cooper¼ arilor pe termen lung în ştiinţele sociale, a fost utilizat¼ a în
ştiinţe politice, etic¼
a şi …lozo…e. În …nal, teoria jocurilor a atras recent atenţia
informaticienilor datorit¼ a utiliz¼
arii sale în inteligenţa arti…cial¼ a şi cibernetic¼ a..
Joc - o situaţie în care acţioneaz¼
a o mulţime N = f1; 2; :::; pg de elemente
raţionale numite juc¼atori care în mod succesiv şi independent aleg câte o decizie
(efectueaz¼a o ”mutare”) dintr-o mulţime dat¼ a de alternative. Fiecare juc¼ ator
primeşte o recompens¼ a (”câştig”) care depinde de întreaga desf¼aşurare a jocului,
deci de ansamblul acţiunilor tuturor juc¼ atorilor. Se presupune c¼ a juc¼
atorii au
capacitatea de a analiza variantele, de a evalua riscurile şi a încerca s¼ a le reduc¼
a
pentru a obţine un câştig cât mai mare posibil.

1
 P
Not¼
am cu i; i
2 N mulţimea strategiilor pure ale juc¼atorului i din care
P P p P
acesta alege o decizie i 2 i şi cu = i ; produsul lor cartezian.
i=1
Mulţimea = f i gi2N este partida realizat¼a. Câştigul obţinut de juc¼ atorul
i este ui ( ) :
Sistemul
P i
= i ; u i2N
se numeşte joc în form¼a normal¼a de p persoane.
Jocul se numeşte joc cu sum¼a nul¼a dac¼ a:
1 2 p
P
u ( )+u ( )+....+u ( ) = 0; (8)P2 P :
este joc …nit dac¼ a toate mulţimile strategiilor pure 1 ; :::; p sunt …nite.
Un joc …nit P de dou¼ a persoaneP se mai numeşte joc bimatricial deoarece, pre-
supunând 1 = f& 1 ; :::; & m g şi 2 = f 1 ; :::; n g forma sa normal¼ a se reduce la
dou¼ a matrice (de tip m n) : A = (aij ) şi B = (bij ) unde aij = u1 (& i ; j ) ; i =
1; :::; m; j = 1; :::; n şi bij = u2 (& i ; j ) ; i = 1; :::; m; j = 1; :::; n:
Un joc de dou¼ a persoane …nit şi cu sum¼ a nul¼ a (deci cu A + B = 0)

se numeşte joc matriceal, deoarece forma sa normal¼ a se reduce la matricea A.

Câştigurile juc¼ atorului 2 sunt date de matricea B = A.
Dac¼ a partida se incheie prin câte o alegere, se spune c¼ a juc¼atorii au la dispoz-
iţie strategii pure. Când partidele se repet¼ a, juc¼
atorii pot alege strategii pure cu
anumite frecvenţe sau probabilit¼ aţi şi atunci se spune c¼ a utilizeaz¼ a o strategie
mixt¼ a. O strategie
P mixt¼
a (sau strategie aleatoare) a juc¼a torului i este o prob-
abilitate pe i : De exemplu, dac¼ a juc¼ atorul i are o mulţime …nit¼ a de strategii
pure
P
i = f 1 ; :::; m g atunci mulţimea strategiilor sale mixte este:
Pf = x 2 <m = x 0; P xk = 1 :
m
i
k=1
T
Componenta xk a strategiei mixte x = (x1 ; :::; xk ; :::; xm ) reprezint¼
a probabili-
k
tatea ca juc¼atorul i s¼
a foloseasc¼ a strategia pur¼ a k : Strategia mixt¼ a (0; :::; 1; :::; 0)
care const¼ a în alegerea sigur¼ a a strategiei pure k se poate identi…ca cu k deci
P P
f : Într-un joc bimatriceal (A; B), dac¼
i i a juc¼
atorii folosesc respectiv strate-
giile mixte x = (x1 ; :::; xm )T şi y = (y1 ; :::; yn )T atunci câştigul juc¼
atorului i este
o variabil¼a aleatoare cu media :

m X
X n
f1 (x; y)
u = aij xi yj = xT Ay
i=1 j=1
m X
X n
f2 (x; y)
u = bij xi yj = xT By:
i=1 j=1

Jocul
n o
e= Pf ; uei
i
i2N

2
 se numeşte extensia aleatoare a jocului .
Jocuri matriceale
Într-un joc matriceal particip¼a doi juc¼ atori (I; II), cu interese
opuse , …ecare dispunând de un num¼ ar …nit de strategii. Dac¼ a juc¼
atorul I are m
strategii şi juc¼atorul II; n strategii atunci sunt posibile m n situaţii. Funcţia
de câştig a primului juc¼ ator pe mulţimea de situaţii este dat¼
a de o matrice m n;
A = (aij ) :
Pentru juc¼ atorul II matricea de câştig difer¼
a doar prin semn. Dac¼ a juc¼
atorul
I alege strategia i iar juc¼ atorul II strategia j, câştigul juc¼atorului I este egal
cu aij iar cel al juc¼ atorului II este egal cu -aij :
Teoria jocurilor matriceale porneşte de la supoziţia c¼ a juc¼atorul I se str¼
a-
duieşte s¼a-şi asigure un câştig garantat cât mai mare, iar juc¼atorul II, o pierdere
garantat¼a cât mai mic¼a. Este un principiu de comportare caracterizat prin pru-
denţ¼
a şi dorinţa de securitate împotriva celor mai proaste situaţii.
Dac¼a juc¼ atorul I alege strategia i, atunci oricare ar … strategia j aleas¼ a de
juc¼
atorul II, câştigul minim (sigur) pe care-l poate obţine (în situaţia cea mai
nefavorabil¼ a) este:
i = min aij :
1 j n

Cea mai bun¼ a strategie pur¼

a i0 a juc¼
atorului I este aceea pentru care câştigul
sigur este maxim:
vI = max i = max min aij :
1 i m 1 i m1 j n

Strategia pur¼a astfel determinat¼a se numeşte strategia maxmin.Decizia maxmin

este optim¼a în sensul urm¼ ator: ea garanteaz¼a un câştig cel puţin egal cu vI ; în
timp ce pentru orice alt¼ a decizie exist¼
a riscul de a obţine mai puţin dec¼ at vI :
Deci vI este cel mai mare câştig pe care juc¼atorul I îl poate obţine în mod sigur
indiferent de valoarea j.
Analog, dac¼ a juc¼
atorul II alege strategia j, oricare ar … strategia i aleas¼ a de
juc¼
atorul I, pierderea maxim¼ a pe care o poate el avea este:

j = max aij
1 i m

şi deci strategia optim¼

a j0 pentru juc¼
atorul II trebuie s¼
a-i asigure cea mai mic¼
a
pierdere maxim¼ a:
vII = min j = min max aij :
1 j n 1 j n1 i m

Strategia pur¼
a astfel determinat¼
a se numeşte strategia minmax. Strategiile
maxmin şi minmax sunt atractive prin aceea c¼
a ofer¼
a securitate. Este adev¼
arat¼
a
relaţia vI vII adic¼
a:

max minaij min maxaij :

i j j i

3
Dac¼a vI = vII = ai0 j0 strategiile corespunz¼ atoare i0 şi j0 se numesc strategii
optime pure, (i0 ; j0 ) se numeşte soluţia jocului, num¼ arul v = ai0 j0 se numeşte
valoarea jocului. Deci situaţia cea mai favorabil¼ a în acelaşi timp pentru ambii
juc¼
atori este aceea când se pot folosi anumite strategii i0 ; j0 pentru care

(1) max minaij = min maxaij = v = ai0 j0 ;

i j j i

adic¼
a juc¼
atorul I s¼
a poat¼a primi valoarea v, iar juc¼ atorul II s¼a-l împiedice s¼a
primeasc¼a mai mult de v. Situaţia (i0 ; j0 ) este o situaţie de echilibru, nici un-
uia dintre juc¼
atori nu-i convine s¼
a-şi schimbe strategia, dac¼ a adversarul nu-şi
schimb¼a optiunea. Egalitatea (1) se realizeaz¼ a dac¼a şi numai dac¼ a matricea A
are un element şa adic¼
a un element ai0 j0 care este cel mai mic în linia sa şi cel
mai mare pe coloana sa.

În general, pe o suprafaţ¼ a punctul care se bucur¼

a de proprietatea c¼ a este
în acelaşi timp punct de minim pe o direcţie şi punct de maxim pe direcţia
perpendicular¼ a se numeste punct şa, întrucât suprafaţa respectiv¼
a se prezint¼
a
geometric sub form¼ a de şa.

Teorema 1.
Condiţia necesar¼a şi su…cient¼a ca

max minaij = min maxaij

i j j i

este ca s¼a existe un punct (i0 ; j0 ) 2 f1; :::; mg f1; :::; ng astfel încât aij0 ai0 j0 ai0 j
oricare ar … i 2 f1; :::; mg şi j 2 f1; :::; ng :

Observaţie
Dac¼
a matricea nu are un element şa, ca de exemplu matricea

1 1
1 1

atunci vI < vII iar situaţia determinat¼

a de strategiile de maxmin şi de minmax
nu este o situaţie de echilibru. Asemenea strategii nu pot … recomandate drept
optime. Astfel de jocuri (care nu au soluţii în strategii pure) sunt îns¼
a cel mai
des întâlnite; de aceea a fost necesar¼
a l¼
argirea clasei deciziilor admisibile de la
strategii pure la strategii mixte.
Strategii mixte
Când partidele se repet¼ a, juc¼
atorii pot alege strategii pure cu anumite frecvenţe
sau probabilit¼aţi şi atunci se spune c¼ a utilizeaz¼
a o strategie mixt¼a. O strategie
mixt¼a (sau strategie aleatoare) a juc¼ atorului I este o probabilitate pe mulţimea
sa de strategii pure
X = f 1 ; :::; m g. Mulţimea strategiilor sale mixte este:

4
 e= P
m
X x 2 <m =x 0; xk = 1 :
k=1
T
Componenta xk a strategiei mixte x = (x1 ; :::; xk ; :::; xm ) reprezint¼
a probabili-
k
tatea ca juc¼
atorul I s¼
a foloseasc¼
a strategia pur¼
a k : Strategia mixt¼
a (0; :::; 1; :::; 0)
care const¼a în alegerea sigur¼
a a strategiei pure k se poate identi…ca cu k deci
e
X X:Analog, mulţimea strategiilor mixte pentru juc¼atorul II este:
P
n
Ye = y 2 <m =y 0; yk = 1 :
k=1
T T
Fie x = (x1 ; :::; xm ) o strategie mixt¼
a pentru juc¼atorul I şi y = (y1 ; :::; yn )
o strategie mixt¼ a pentru al doilea juc¼ator.Câştigul mediu al juc¼ atorului I este

m X
X n
(1) F (x; y) = aij xi yj = xT Ay
i=1 j=1

unde x şi y sunt strategii independente.

Tripletul
e = X;
e Ye ; F
e şi y 0 2 Ye
se numeşte extensia aleatoare a jocului. Strategiile mixte x0 2 X
care veri…c¼
a relaţia :

(2) F (x; y 0 ) F (x0 ; y 0 ) f şi y 2 Ye

F (x0 ; y); (8) x 2 X

se numesc strategii mixte optime, (x0 ; y 0 ) este soluţia jocului, iar v = F (x0 ; y 0 )
este valoarea jocului.
Jocul matriceal
(aij + k)i=1;m ; k 2 <;
j=1;n

are aceeasi mulţime de strategii optime, valoarea jocului …ind îns¼ a v + k: Astfel
putem s¼ a-l lu¼am pe k su…cient de mare ca matricea s¼ a aib¼
a toate elementele
pozitive şi valoarea jocului diferit¼
a de zero.
Strategiile optime x0 şi y 0 şi valoarea v a unui joc a c¼
arui matrice este
A = (aij )m;n sunt soluţii ale urm¼ atoarelor sisteme de inegalit¼
aţi:

8 P
m
>
>
> v6 aij x0i ; j = 1; n
< i=1
(3) P
m
>
> x0i = 1
>
: i=1
x0i 0; i = 1; m

şi

5
 8
> P
n
>
> v aij yj0 ; i = 1; m
>
< j=1
(4) P
n
>
> yj0 = 1
>
> j=1
:
yj0 0; j = 1; n:
Sistemele (3) şi (4) se obţin luând în (2)

T j T
i
x= 0; :::; 1; :::; 0 ; i = 1; m şi y = 0; :::; 1; :::; 0 ; j = 1; n:

Sistemul (3) se interpreteaz¼ a astfel: împotriva tuturor strategiilor pure ale juc¼ a-
torului II, strategia mixt¼ a x0 a juc¼atorului I s¼a dea un câştig de cel puţin v.
Analog se interpreteaz¼ a sistemul (4).
Utilizarea unei strategii mixte înseamn¼ a aplicarea unui mecanism aleator pentru
alegerea unei strategii pure; pentru juc¼ atorul I un asemenea mecanism trebuie
s¼
a aib¼
a m st¼ ari, starea i având probabilitatea xi . De exemplu, strategia mixt¼ a
x = 52 ; 35 pe X = f1; 2g înseamn¼ a alegerea strategiei 1 cu probabilitatea 25 şi a
strategiei 2 cu probabilitatea 35 astfel: se amestec¼ a 2 bile albe şi 3 bile negre, se
extrage apoi la întâmplare una dintre ele şi se alege strategia pur¼ a 1, dac¼a bila
extras¼a este alb¼a şi respectiv 2 dac¼ a aceasta este neagr¼ a.
Dac¼a în sistemul de inegalit¼ aţi (3) se consider¼
a primele n restricţii cu
egalitate, se obţine sistemul de ecuaţii
8 m
> P
>
> aij x0i = v; j = 1; n
<
i=1
>
> P
m
>
: x0i = 1:
i=1

Orice soluţie nenegativ¼ a a acestui sistem (dac¼a exist¼

a) este şi soluţie a sistemului
(3). Valoarea lui v astfel obţinut¼ a se introduce în sistemul de inegalit¼ ati (4)
şi se obţin strategiile optime ale juc¼ atorului II. Pentru g¼ asirea strategiilor
optime care veri…c¼ a unele restricţii cu inegalitate strict¼ a se impune folosirea
altor metode.

Observaţii
1. Strategia aleatoare x0 îi garanteaz¼a juc¼
atorului I un câştig mediu v şi el
poate … oprit prin strategia y 0 s¼a obţin¼
a mai mult. Dac¼ a juc¼atorul I alege o
alt¼
a strategie, el risc¼
a.
2. Componentele strategiei optime y 0 sunt nule pentru acele strategii pure j
pentru care:
a1j x01 + a2j x02 + ::: + amj x0m > v
pentru a-l împiedica pe primul juc¼ator s¼
a câştige mai mult decât valoarea v.
Analog, componentele strategiei optime x0 sunt nule pentru acele strategii pure
i pentru care:

6
 ai1 y10 + ai2 y20 + ::: + ain yn0 < v
pentru a-l împiedica pe juc¼ atorul II s¼
a piard¼
a mai puţin decât valoarea jocului
v.
Trecerea de la doi la trei sau mai multi juc¼
atori este di…cil¼
a. Juc¼
atorii pot
acţiona …e independent, …e în cadrul unor coaliţii.
Problema 1
Fie un joc matriceal de ordin 4 4 în care liniile sunt strategiile primului
juc¼
ator iar coloanele sunt strategiile celuilalt juc¼
ator. S¼
a se arate c¼
a matricea
jocului

i
2 3
5 6 9 4 4
6 9 5 4 8 7 4
6 7
4 8 7 9 9 5 7
8 6; 5 5 7 5
j 9 7 9 9

are un punct de echilibru şi s¼

a se stabileasc¼
a valoarea jocului şi strategiile pure
optime.

i = min aij ; j = max aij ; max i = 3 = 7; min j = 2 = 7:

1 j 4 1 i 4 1 i 4 1 j 4

Punctul de echilibru al matricii este (3,2), iar strategiile optime pure adoptate
de juc¼
atori, sunt 3 şi 2. Valoarea jocului este v =7. P¼ arţile a‡ate în con‡ict
trebuie s¼
a înţeleag¼
a c¼
a dac¼a nu respect¼a strategiile maxmin şi respectiv minmax
recomandate de teoria jocurilor, ele pot s¼ a piard¼
a mai mult. Într-adev¼ ar, primul
juc¼
ator trebuie neap¼ arat s¼
a aleag¼a strategia 3 şi s¼
a nu încerce s¼a joace o alt¼
a
strategie, de exemplu 2, pentru c¼ a juc¼
atorul II, alegând strategia 2, l-ar obliga
s¼
a primeasc¼a numai valoarea 5.
Dominare. Spunem c¼ a linia i a matricei A domin¼a linia k dac¼ a
aij akj pentru toţi j şi
aij > akj pentru cel puţin un j.
Analog spunem c¼
a o coloan¼a j domin¼a coloana l, dac¼
a
aij ail pentru toţi i şi
aij < ail pentru cel puţin un i.
În concluzie, o strategie pur¼ a (reprezentat¼ a printr-o linie respectiv o coloan¼ a)
domin¼ a o alt¼
a strategie, dac¼ a este cel puţin la fel de bun¼ a ca aceasta şi în unele
cazuri mai bun¼ a. Prin urmare, un juc¼ ator nu va folosi strategii dominate, ci va
lua în considerare numai strategiile sale nedominate.
Observaţie
În problema 1, linia 3 domin¼ a liniile 1 şi 4. Juc¼
atorul I nu va folosi niciodat¼a
strategiile 1 şi 4. Ele pot … eliminate.

7
 Problema 2
Fie jocul matriceal:

i
2 3
1 6 0 3 0
6 3 3 5 6 7 3
6 7
4 2 1 0 9 5 0
3 4 5 7 3
j 3 6 5 9

Elementul a21 = 3 va … punctul şa. Strategiile 2 şi 1 sunt strategii optime,

iar valoarea jocului este v = 3.
Observaţii:
1) Punctul şa nu este unic. Şi elementul a41 = 3 este punct şa, deci şi
strategiile 4 şi 1 sunt optime, iar valoarea jocului este tot v = 3.
2) Abaterea de la strategia optim¼ a poate duce la micşorarea câştigului juc¼a-
torului I. De exemplu, dac¼ a I alege 3 (tentaţia …ind aceea de a obţine câştigul
maxim, egal cu 9), şi II îi r¼
aspunde cu 3, câştigul s¼au este a33 = 0, deci scade.
Jocuri 2 x 2
Se consider¼
a jocul matriceal
a11 a12
:
a21 a22
Dac¼a acesta are un punct şa, problema are soluţii optime în strategii pure. Dac¼ a
jocul nu are punct şa atunci strategiile optime x0 = x01 ; x02 şi y 0 = y10 ; y20
au toate componentele strict pozitive şi în plus veri…c¼ a sistemele (3) şi (4) cu
egalitate. Într-adev¼
ar, presupunem prin absurd c¼ a:
a11 y10 + a12 y20 < v
a21 y10 + a22 y20 v:
Valoarea v a jocului este
v = a11 x01 y10 + a12 x01 y20 + a21 x02 y10 + a22 x02 y20 =
= x01 a11 y10 + a12 y20 + x02 a21 y10 + a22 y20 :
Dar x01 > 0 şi x01 + x02 = 1: Rezult¼
a
v < x01 v + x02 v = x01 + x02 v = v (absurd).

Prin urmare, ambele expresii din paranteze trebuie s¼a …e egale cu v, adic¼
a
8
< a11 y10 + a12 y20 = v
a21 y 0 + a22 y20 = v
: 0 10
y1 + y2 = 1

8
Analog se obţine: 8
< a11 x01 + a21 x02 = v
a12 x0 + a22 x02 = v
: 0 10
x1 + x2 = 1:
Deci într-un joc matricial de dimensiunea 2 x 2 f¼ar¼
a punct şa, strategiile optime
unice şi valoarea v a jocului sunt date de cele dou¼
a sisteme de ecuaţii.

Rezolvarea jocurilor de ordinul 2 n

Dac¼a matricea A a unui joc 2 n este:

a11 a12 ::: a1n

A= ;
a21 a22 ::: a2n

strategiile juc¼
atorului I veri…c¼
a relaţiile:
8
< a1j x1 + a2j x2 v ; j = 1; n
x1 + x2 = 1
:
x1 0; x2 0:

Rezult¼
a inecuaţiile
8
< (a1j a2j ) x1 v + a2j 0 ; j = 1; :::; n
x1 0
:
x1 1

care în sistemul de axe x1 Ov reprezint¼ a semiplane. Din intersecţia lor se alege

acel punct (x01 ; v) a c¼
arei ordonat¼a v este maxim¼ a. Apoi se determin¼a x02 = 1 x01 :
0
Strategia optim¼ a y a juc¼ atorului II veri…c¼a relaţiile:
8
> Pn
>
< aij yj0 v ; i = 1; 2
j=1
> P
n
>
: yj = 1:
j=1

Componentele yj0 ale strategiei optime y 0 sunt nule pentru acele strategii pure j
pentru care a1j x01 + a2j x02 > v pentru a-l împiedica pe primul juc¼ ator s¼
a câştige
mai mult decât valoarea v: Metoda gra…c¼ a se poate aplica şi pentru rezolvarea
jocurilor de ordin m 2.

Problema 3 ( Exemplu de joc cu sum¼

a nenul¼
a)
Fie jocul de 2 persoane în care …ecare juc¼
ator dispune de dou¼
a strategii pure
şi câştigurile sunt date de matricele

5 0 4 12
A= şi B = :
10 1 0 2

9
Primul juc¼
ator poate obţine în mod sigur acţionând individual
max minaij =max f0; 1g = 1 folosind strategia a-2-a iar cel¼
alalt juc¼
ator
i j i
max minbij =max f0; 2g = 2 folosind de asemenea strategia a 2-a. Dac¼
a îns¼
a
i j i
cei doi cad de acord s¼ a foloseasc¼a perechea de strategii (1; 2) ei pot obţine în
comun câştigul de 12 pe care s¼ a-l împart¼a între ei. În cazul în care un astfel de
transfer de câştiguri nu este posibil, dar se pot încheia acorduri pentru alegerea
în comun a strategiilor, atunci juc¼ atorii vor conveni s¼a foloseasc¼a perechea de
strategii (1; 1) care le aduce câştigurile 5 şi respectiv 4.
Jocurile cu doi parteneri devin mai di…cile atunci când interesele juc¼ atorilor
nu sunt total opuse. Adeseori ambii juc¼ atori au de câştigat dintr-o cooperare.
În alte cazuri îns¼a cooperarea poate … interzis¼ a prin regulile jocului. Dac¼a jocul
este cooperativ, adic¼ a regulile sale permit alegerea în comun a strategiilor şi
transferul de câştiguri între juc¼ atori în scopul cointeres¼ arii lor la o anumit¼ a
acţiune comun¼ a, atunci juc¼ atorii vor folosi perechea de strategii care le aduce
câştigul maxim pe care-l pot obţine în comun. Negocierea cotelor în care acest
câştig trebuie împ¼ arţit se face înainte.

10