Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Metodologie de Executie PDF
Metodologie de Executie PDF
GENERALITAtTI
I. TERASAMENTE
.
1.2.2. Pamanturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite in orice conditii climaterice si
hidrologice, la orice inaltime de terasament, fara a se lua masuri speciale.
1.2.5. In cazul terasamentelor in debleu sau la nivelul terenului, alcatuite din pamanturi
argiloase cu simbolul 4e, 4f si a caror calitate conform tabelului 1b este rea sau foarte rea (sau
a celor cu densitate in stare uscata mai mica de 1.5 g/cmc), vor fi inlocuite cu pamanturi
corespunzatoare, pe o grosime de min. 20 cm. in cazul pamanturilor rele si de min 50 cm in
cazul pamanturilor foarte rele. Inlocuirea lor se va face pe toata latimea platformei. Grosimea se
va considera sub nivelul patului drumului si se va stabili in functie de conditiile locale concrete,
de catre Inginer.
Pentru pamanturile argiloase simbolul 4d, se recomanda fie inlocuirea, fie stabilizarea lor
pe grosime de min 15 cm.
Pichetii implantati in cadrul pichetajului complementar vor fi legati in plan si in profil in lung
de aceiasi reperi ca si pichetii din pichetajul initial.
2.1.2. Odata cu definitivarea pichetajului, in afara de axa drumului, se va
materializa prin tarusi si sabloane urmatoarele:
- inaltimea umpluturii sau adancimea sapaturii in ax;
- punctele de intersectii ale taluzelor cu terenul natural (ampriza);
- inclinarea taluzelor.
2.1.3. Cu ocazia efectuarii pichetajului vor fi identificate si toate instalatiile subterane si
aeriene, electrice, de telecomunicatii sau de alta natura, aflate in ampriza lucrarilor in vederea
mutarii sau protejarii acestora conform documentatiilor tehnice pentru predarea terenului liber
Antreprenorului.
2.2.3. Curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni si alte materiale se face pe
intreaga suprafata a amprizei.
2.2.5. Pamantul decapat si alte produse care sunt improprii vor fi depozitate in depozit
definitiv, avitand orice amestec sau impurificare a acestora. Pamantul vegetal va putea fi pus
intrun depozit provizoriu in vederea unei eventuale realizari.
2.2.6.In portiunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul
drumului,acestea trebuie abatute prin santuri de garda care sa colecteze si sa evacueze apa
In afara amprizei drumului.
2.2.7. Demolarile constructiilor existente vor fi executate pana la adancimea de 1.00 m sub
nivelul platformei terasamentelor.
Materialele provenite din demolare vor fi stranse cu grija pentru a fi reutilizate conform
indicatiilor precizate in caietele de sarcini speciale sau in lipsa acestora vor fi evacuate in
groapa publica cea mai apropiata.
2.2.8. Toate golurile ca: puturi, pivnite, excavatii, gropi dupa scoaterea buturugilor si
radacinilor, etc. vor fi umplute cu pamant bun pentru umplutura conform prevederilor art. 4 si
compactate metodic pentru a obtine gradul de compactare prevazut in tabelul nr. 4 punctul b.
2.3.2. Excedentul de sapatura ca si pamanturile din deblee care sunt improprii realizarii in
ramblee in sensul prevederilor din art. 4 precum si pamantul din patul drumului din zonele de
debleu care trabuie inlocuite in sensul art. 4 vor fi transportate in depozite definitive.
2.3.3. Necesarul de pamant care nu poate fi acoperit din deblee provine din gropi de
imprumut.
2.3.4. Recurgerea la deblee si ramblee in afara profilului din proiect sub forma de
supralargire, trebuie sa fie supusa aprobarii “Inginerului”.
2.3.5. Daca apare in cursul executiei lucrarilor ca natura pamanturilor provenind din deblee
si gropi de imprumut este incompatibila cu prescriptiile prezentului caiet de sarcini si ale
caietului de sarcini speciale relativ la calitate si conditiile de executie a rambleelor,
2.3.7. Transportul pamantului se face pe baza unui plan intocmit “Tabloul
miscarii pamantului” care defineste in spatiu miscarile si localizarea finala a fiecarui volum izolat
de debleu sau din groapa de imprumut considerata in mod individual. El tine cont de “Tabloul de
corespondenta a pamantului”, daca aceasta exista, ca si de punctele de trecere
obligatorii ale itinerariului de transport si prescriptiile caietului de sarcini speciale.
2.4.3. Surplusul de sapatura in zonele de debleu poate fi depozitat dupa cum urmeaza:
- fie in continuarea terasamentului in rambleu, fiind nivelate, compactate si taluzate
conform prescriptiilor aplicabile rambleelor drumului. Suprafata lor superioara va fi
nivelata la o cota cel mult egala cu cota muchiei platformei rambleului;
- fie la mai mult de 10 m de crestele taluzelor de debleu ale drumurilor in executie sau a
celor existente si in afara firelor de scurgerea apelor.
In ambele situatii este necesar sa se obtina aprobarea pentru ocuparea terenului si sa se
respecte conditiile impuse.
La amplasarea depozitelor se va urmari ca prin executia lor sa nu provoace inzapezirea
drumului.
2.5.3. Nu se vor creea supraadancimi in debleu. In cazul cand in mod accidental apar
asemenea situatii se va trece la umplerea lor conform modalitatilor pe care le va prescrie
“Inginerul” lucrarii .
2.5.4. In cazul cand terenul intalnit la cota fixata prin proiect nu va prezenta calitatile
stabilite si nu este de portanta dorita, “Inginerul” va putea descrie realizarea unui strat de forma
pe cheltuiala clientului. Compactarea stratului de forma va trebui sa permita atingerea unui grad
de compactare de 100% Proctor normal. In acest caz se va limita pentru stratul superior al
debleurilor gradul de compactare la 97% Proctor normal.
2.5.5. Inclinarea taluzelor va depinde de natura terenului efectiv. Daca acesta difera de
prevederile proiectului se va dispune o modificare a inclinarii taluzelor si modificarea volumului
terasamentelor.
2.5.6. Prevederile STAS 2914-84 privind inclinarea taluzurilor la deblee pentru adancimi
de maximum 12.00 m sunt date in tabelul 2 in functie de natura materialelor existente in debleu.
In deblee mai adanci de 12.00 m sau amplasate in conditii hidrologice nefavorabile (zone
umede, infiltratii, zone de baltiri) indiferent de adancimea lor, inclinarea taluzurilor se va stabili
printr-un calcul de stabilitate.
257 . Taluzurile vor trebui sa fie curatate de pietre sau de bulgari de pamant care nu sunt perfect
aderente sau incorporate in teren ca si rocile dislocate a caror stabilitate este incerta.
2.7.3.2.
Inainte de inceperea lucrarilor va realiza cate un tronson de incercare de
minimum 30 m lungime pentru fiecare tip de pamant. Daca compactarea prescrisa nu poate fi
obtinuta se va trebui sa realizeze o noua plansa de incercare dupa ce va aduce
modificarile necesare grosimii straturilor si utilajului folosit. Rezultatele acestor incercari trebuie
sa fie metionate in registrul de santier.
In cazurile cand nu se va putea sa fie satisfacuta aceasta obligatie grosimea straturilor
succesive nu va putea depasi 20 cm dupa compactare.
2.7.5.3. In cazul rambleelor cu inaltimi mai mari decat cele aratate in tabelul 6 dar pana la
12.00, inclinarea taluzurilor pe inaltimile din tabelul 2 socotite de la nivelul platformei drumului
in jos va fi de 1:1.5 iar pe restul inaltimii la baza rambleului, inclinarea va fi de 1:2.
2.7.5.4. In rambleele mai inalte de 12.00, precum si la cele situate in albiile majore ale
raurilor, vailor si in baltile unde terenul de fundatie este alcatuit din particule fine, inclinarea
taluzurilor se va determina pe baza unui calcul de stabilitate, cu un coeficient de stabilitate de
1.3…1.5.
3. 1. FINISAREA PLATFORMEI
3.1.1. Stratul superior al platformei va fi ingrijit compactat, nivelat si complectat respectand
cotele in profil in lung si in profil transversal, declivitatile si latimea prevazute in proiect.
Gradul de compactare si tolerantele de nivelare sunt date in tabelul 4, respectiv in tabelul3.
In ce priveste latimea platformei si cotele de executie abaterile limita sunt:
- la latimea platformei:
- +/- 0.05 m, fata de ax
- +/- 0.10 m, la latimea intreaga
- la cotele proiectului:
- +/- 0.05 m, fata de cotele de nivel ale proiectului.
3.5.4. Inainte de inceperea executarii umpluturilor, dupa cum s-a curatat terenul, s-a
indepartat stratul vegetal si s-a compactat pamantul, se determina gradul de compactare si
deformabilitatea terenului de fundatie.
3.5.5. Verificarile efectuate se vor consemna intr-un proces verbal de verificare a calitatii
lucrarilor ascunse specificandu-se si eventuale remedieri necesari.
3.5.6. Numarul minim de probe conform STAS 2914-84 pentru gradul de compactare este
de 3 incercari pentru fiecare 2000 mp suprafete compactate.
3.5.13. Determinarile pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat
de pamant pus in opera.
3.5.14. In cazul cand valorile obtinute nu sunt corespunzatoare celor prevazute in tabelul 4
se va dispune fie continuarea compactarii, fie scarificarea si recompactarea stratului respectiv.
3.5.15. Nu se va trece la executia stratului urmator atat timp cat rezultatele verificarilor
efectuate nu confirma realizarea gradului de compactare prescris, compactarea ulterioara a
stratului nefiind posibila.
3.5.16. Portiunile slab compactate pot fi depistate prin metode expeditive cu penetrometrul
sau cu deflectometrul cu pirghie.
Controlul caracteristicilor platformei drumului.
3.5.18. Tolerantele de nivelment impuse pentru nivelarea platformei suport sunt +/- 0.05 m
fata de prevederile proiectului. In ce priveste suprafata platformei si nivelarea taluzelor
tolerantele sunt cele aratate in art. 12 si 14 in prezentul caiet de sarcini.
Controlul topografic al nivelmentului va fi facut pe profile din 20 in 20 m.
1/100 mm
Nisip prafos, nisip argilos 350
Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf 400
Argila prafoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa 450
nisipoasa, argila
CAPITOLUL IV - RECEPTIA LUCRARII
Lucrarile de terasamente vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei (receptii pe faze
de executie) unei receptii preliminare si unei receptii finale.
4.1.2. In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptia pe faze, in care se confirma
posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare.
4.1.4. Receptia pe faze se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrarii:
- trasarea si sablonarea lucrarii
- decaparea stratului vegetal
- compactarea terenului de fundatie
- in cazul rambleelor pentru fiecare metru din inaltimea de umplutura si la realizarea
umpluturii sub cota stratului de forma
- in cazul sapaturilor la cota finala a sapaturii
COMPACTARE
CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE
d.u.ef.
gc. = ------------- x 100
du max.pM
3.1.1. La executia stratului de fundatie din balast se va trece numai dupa receptionarea
lucrarilor de terasamente in conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea
acestor lucrari.
3.1.3. Inainte de asternerea balastului se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din
fundatii - drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub
rigole si racordurile stratului de fundatie la acestea precum si alte lucrari prevazute in acest
scop in proiect.
3.3.4. Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sau ramân dupa
compactare se corecteaza cu materiale de aport si se recilindreaza. Suprafetele cu denivelari
mai mari de 4 cm se complecteaza, se reniveleaza si apoi se compacteaza din nou.
3.3.6. Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu
pojghita de gheata.
3.4.1. In timpul executiei stratului de fundatie din balast optimal se vor face pentru verificarea
compactarii incercarile si determinarile conform STAS : 1913/13-83; 4606-80; 1913/15-75;
NORMATIV CD 31-94.
.
4.1.1. Grosimea stratului de fundatie din balsat sau din balast optimal este cea din proiect.
Abaterea limita la grosime poate fi de maximum +/- 20 mm.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se strapunge stratul
la fiecare 200 m de strat executat.
4.1.2. Latimea stratului de fundatie din balast sau balast optimal este prevazuta in proiect.
Abaterile limita la latime pot fi +/- 5 cm.
Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.
4.1.3. Panta transversala a fundatiei de balast sau balast optimal este cea a imbracamintii
prevazuta in proiect.
Stratul de fundatie din balast sau balast optimal trebuie compactat pâna la realizarea
gradului de compactare 95-98%. Proctor modificat pentru drumurile din clasele tehnice IV si V si
98%...100%
Proctor modificat pentru drumurile din clasele tehnice I - III.
Pentru autostrazi se admite realizarea unui grad de compactare de 98% numai intr-un numar de
5% din punctele masurate.
Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca
valoarea inregistrata este mai mica decât valoarea admisibila care este 250 [1/100] mm.
-
in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si nu pot fi
mai mari de +/- 9 mm
In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decât cele prevazute in prezentul caiet de sarcini se
va face corectarea suprafetei fundatiei.
5.1. RECEPTIA PE FAZA
Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile
prevederilor legale in vigoare HGR 273/94 precum si a prevederilor din prezentul caiet de
sarcini.
Receptia finala se prevede la drumurile la care stratul are caracter de imbracaminte
provizorie.
GENERALITATI
1. LUCRARI PREGATITOARE
1.2 Amorsarea
La executarea imbracamintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si stratul suport
cu o emulsie de bitum cationic cu rupere rapida. Stratul suport se va amorsa obligatoriu in
urmatoarele cazuri:
- strat de legatura pe stratul de baza din mixtura bituminoasa;
- strat de uzura pe strat de legatura cand stratul de uzura se executa la interval mai
mare de trei zile de la executia stratului de legatura. Dupa amorsare se asteapta
timpul necesar pentru ruperea emulsiei cationice.
In functie de compactitatea stratului suport se va folosi un amorsaj cu 0,3-0,5 kg/mp bitum
pur.
Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura incat ruperea sa fie efectiva inaintea
asternerii mixturii bituminoase.
Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturilor bituminoase.
Amorsarea se face in fata finisorului la o distanta maximala de 100 m.
2. ASTERNEREA
TRANSPORT
In lipsa unor dispozitii contrare ale caietului de sarcini speciale, punerea in opera a
mixturilor asfaltice va trebui sa fie efectuata cu ajutorul unui finisor capabil de a le repartiza fara
sa produca segregarea lor, respectand profilele si grosimile fixate prin caietul de prescriptii
speciale.
Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu, in mod uniform atat din punct de vedere al
grosimii, cat si cel al afanarii.
Asternerea se face pe intreaga latime a caii de rulare. Atunci cand acest lucru nu este
posibil, Antreprenorul propune dirigintelui latimea benzilor de asternere si pozitia rosturilor
longitudinale.
Grosimea maximala a materialelor raspandite printr-o singura trecere este fixata de caietul
de prescriptii speciale.
Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a mixturilor, de la
statie si cat se poate de constanta ca sa se evite total opririle.
Un lucrator calificat va corija imediat dupa asternere si inainte de orice compactare
denivelarile flagrante cu ajutorul unui suport de material proaspat depus cu grija in fata lopetii.
In buncarul utilajului de asternere trebuie sa existe in permanenta suficienta mixtura pentru
a se evita o raspandire neuniforma a materialului.
o
3. TEMPERATURA DE ASTERNERE
3.7. COMPACTAREA
3.7.2. La executia in mai multe straturi succesive, cum este cazul la straturile de baza,
asternerea si compactarea se vor efectua separat pentru fiecare strat in parte. Se va asigura o
perfecta legatura intre straturi, stratul superior se va aplica la cel mult 24 ore de la aplicarea
ultimului strat, a carui suprafata trebuie sa fie uscata si curata.
3.7.3. Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie. Ele nu trebuie
niciodata sa se indeparteze la mai mult de 50 m in spatele finisorului.
a. Autocontrolul compactarii
In cursul executiei compactarii se va veghea in permanenta la:
- cadenta executiei sa fie cea retinuta la incercari;
- utilajele prescrise atelierului de compactare sa fie efectiv pe santier si in functiune
continua si regulata;
- elementele definite practic in timpul incercarilor (sarcina fiecarui utilaj, planul de mers,
viteza, presiunea in pneuri, distanta maxima de departare intre finisor si primul compactor cu
pneuri) sa fie respectate cu strictete.
b. Controlul ocazional de compactare
Pe parcursul executiei lucrarilor, Inginerul isi va rezerva dreptul sa efectueze incercari
pentru a se asigura ca nu exista abateri semnificative a rezultatelor obtinute, fie inopinat, fie ca
urmare a constatarilor facute in cadrul verificarilor de autocontrol.
In cazul cand un asemenea control ocazional va da rezultate inferioare densitatii de
referinta prescrisa, obtinuta in timpul studiului de alcatuire a produsului, Inginerul impune noi
incercari de compactare anuland modalitatile de compactare initial fixate.
Daca aceste incercari noi nu permit sa se atinga densitatea de referinta, noi dispozitii sunt
hotarate.
4.1.1. Grosimile straturilor vor fi cele prevazute in profilul transversal tip al proiectului.
Abaterile locale de la grosimile prevazute in proiect, pentru fiecare strat in parte este de –
10%.
4.1.2 Latimile straturilor vor fi cele prevazute in proiect. Abaterile locale de la latimile
prevazute in proiect, sunt de ± 5 cm.
Abaterile permise pentru pante transversale fata de cele prevazute in proiect, sunt de ±
0.5%.
Abaterea limita locala admisa pentru cotele din profilul longitudinal va fi:
- pentru stratul suport si stratul de baza +/- 2.5 cm;
- pentru stratul de uzura, binder si de rezistenta (beton asfaltic) +/- 1.5 cm.
-
ATE
RECEPTIA LUCRARILOR
METODE DE ASTERNERE
PREGATIREA SUPRAFETEI
Vor trebui luate masuri ca marginile drumului existent sa fie drepte si paralele cu axul
drumului.
Suprafata drumului nu trebuie sa prezinte crapaturi sau neregularitati. Neregularitatile
suprafetei longitudinale si transversale se masoara cu dreptarul standard de 3 m. Neregularitatile
mai mari de 10 mm si fisurile mai mari de 6 m vor fi corectate cu un amestec realizat din bitum si
nisip fin. Neregularitatile suprafetei mai mari de 10 mm atat pe directia transversala cat si pe directie
longitudinala, constatate in urma masuratorilor efectuate cu un dreptar standard cu lungimea de 3
m, ca si crapaturile cu o latime mai mare de 6mm, vor fi corectate prin aplicarea unui amestec
realizat din bitum si nisip fin.
In cazul suprafetelor asfaltice pe care degradarile sunt raspandite, metoda (ce poate fi
indicata si in proiect) consta in asternerea unui strat asfaltic de egalizare de min. 20 mm, inaintea
geogrilei (sau sub geogrila).
O alta metoda, care se aplica in special in cazul suprafetelor asfaltice pe care degradarile
sunt raspandite, sau in cazul in care aceasta metoda este indicata in proiect, consta in asternerea
unui strat asfaltic de egalizare, cu grosimea minima de 20 mm si care va fi asternut inainte de
amplasarea geogrilei.
Suprafata suport astfel obtinuta va trebui sa fie perfect curata. Acest lucru se realizeaza prin
indepartarea materialelor straine, cum ar fi particolele de praf sau altele.
ASTERNEREA GEOGRILELOR
METODE DE ASTERNERE
PREGATIREA SUPRAFETEI
Pe suprafata suport obtinuta asa cum s-a mentionat, se va pulveriza un strat de bitum pur,
incalzit la o temperatura de 1500C (sau o emulsie bituminoasa) cu o concentratie de 0.8 - 1.2 l/m2.
Tratamentul se aplica succesiv, pe cate o fasie cu o latime de 0.30 m, materialul geotextil fiind
asezat cu fata in jos.
Materialul geotextil va trebui saturat cu bitum, iar daca apare o cantitate de bitum in exces,
aceasta va fi indepartata prin periere.
Suprapunerea straturilor succesive de material geotextil se va realiza pe minimum 0.20 m.
Stratul urmator de beton asfaltic, se va asterne reducand numarul de accelerari si franari ca
si numarul operatiilor de schimbare a directiei de deplasare a utilajelor care actioneaza direct pe
suprafata neprotejata de material geotextil.
Temperatura maxima de asternere va fi de 1500C. Stratul de asfalt de deasupra nu trebuie
sa acopere in intregime materialul geotextil pentru a permite derularea in continuare a sulurilor de
material si pentru a asigura suprafata minima de suprapunere a straturilor de material.
V. IMBRACAMINTI BITUMINOASE IN STRAT DE UZURA
LUCRARI PREGATITOARE
ASTERNEREA
Punerea in opera a mixturilor asfaltice va trebui sa fie efectuata cu ajutorul unui finisor
capabil de a le repartiza fara sa produca segregarea lor, respectand profilele si grosimile fixate.
In vederea asigurarii calitatii la punerea in opera a mixturilor asfaltice trebuie sa se respecte
urmatoarele:
□ temperatura mixturii asfaltice la asternere ;
□ grosimea constanta a stratului asternut ;
□ parametrii geometrici ai stratului depus ( inaltime , latime ) trebuie
respectati conform documentatiei de executie
□ senzorul de nivel trebuie sa se afle pe patina de ghidare iar pozitionarea lui sa
se faca inainte de inceperea lucrului
□ incalzirea grinzii se va face ori de cite ori este nevoie , dar nu mod excesiv (
1530 min. inainte de inceperea turnarii).
□ trebuie sa se evite o intrerupere a aprovizionarii cu material , deoarece
grinda nivelatoare se afunda in material afectand planeitatea suprafetei .
Temperatura de asternere
Asternerea mixturilor bituminoase se face in anotimpul calduros la temperaturi peste +10
o
C, in perioada martie-octombrie, in conformitate cu pevederile legale in vigoare.
De asemenea, executia trebuie intrerupta pe timp de ploaie.
Masurarea temperaturii va fi efectuata din masa mixturii in buncarul finisorului.
Temperatura se va fixa definitiv in timpul punerii la punct a modului de compactare pentru a
obtine compactarea optima.
Mixturile bituminoase a caror temperatura este sub cea prevazuta in tabelul 12 vor fi
refuzate.
Aceste mixturi trebuie evacuate din santier, ele neputand fi reincalzite la fata locului. In
acelasi fel se va proceda si cu mixturile asfaltice care se racesc in buncarul finisorului ca urmare a
unei pene.
Punerea in opera
Asternerea mixturilor asfaltice pe stratul suport pregatit conform secificatiilor din prezentul
caiet de sarcini, se efectueaza numai mecanizat, cu repartizatoare - finisoare prevazute cu palpator
si sistem de nivelare automat care sa asigure precompactarea mixturii.
Mixtura asfaltica trebuie asternuta uniform si continuu, pe fiecare strat, pe toata lungimea
unei benzi programata a se executa in ziua respectiva.
Asternerea se face pe intreaga latime a caii de rulare, atunci cand acest lucru nu este
posibil, se propune dirigintelui latimea benzilor de asternere si pozitia rosturilor longitudinale.
Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a mixturilor, de la
statie si cat se poate de constanta ca sa se evite total opririle.
Un lucrator calificat corecteaza imediat dupa asternere si inainte de orice compactare
denivelarile flagrante cu ajutorul unui aport de material proaspat depus cu lopata, in fata esalonului
de asternere.
In buncarul utilajului de asternere trebuie sa existe in permanenta suficienta mixtura pentru a
se evita o raspandire neuniforma a materialului.
COMPACTAREA
Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie. Ele nu trebuie niciodata
sa se indeparteze la mai mult de 50 m in spatele finisorului.
TRATAREA SUPRAFETEI
. Controlul compactarii
Autocontrolul compactarii
In cursul executiei compactarii, Antreprenorul trebuie sa vegheze in permanenta la:
□ cadenta executiei sa fie cea retinuta la tronsonul experimental.
□ utilajele prescrise atelierului de compactare sa fie efectiv pe santier si in
functiune continua si regulata;
□ elementele definite practic in timpul incercarilor (sarcina fiecarui utilaj, planul
de mers, viteza, presiunea in pneuri, distanta maxima de departare intre
finisor si primul compactor cu pneuri) sa fie respectate cu strictete.
Controlul ocazional de compactare.
Pe parcursul executiei lucrarilor, Inginerul isi va rezerva dreptul sa efectueze incercari
pentru a se asigura ca nu exista abateri semnificative a rezultatelor obtinute, fie inopinat, fie ca
urmare a constatarilor facute in cadrul verificarilor de autocontrol.
In cazul cand un asemenea control ocazional va da rezultate inferioare densitatii de
referinta prescrisa, obtinuta in timpul studiului de alcatuire a produsului, Inginerul impune noi
incercari de compactare anuland modalitatile de compactare initial fixate.
Daca aceste incercari noi nu permit sa se atinga densitatea de referinta, noi dispozitii sunt
hotarate.
Reglarea nivelmentului
Atunci cand caietul de prescriptii speciale prevede o reglare a nivelmentului in raport cu
repere independente soselei, verificarea cotelor este facuta in contradictoriu, pe suprafete
corespunzatoare a fiecarei zi de lucru, in ax si la margine (intre 0,2 si 0,3 m de la marginea stratului)
ca si in fiecare dintre profilele transversale ale proiectului si eventual in toate celelalte puncte fixate
de Inginer.
Tolerantele pentru ecarturile constatate in raport cu cotele prescrise sunt:
□ +/- 2,5 cm pentru stratul de baza;
□ +/- 1,5 cm pentru stratul de legatura si stratul de uzura.
Daca tolerantele sunt respectate in 95% din punctele controlate, reglarea este considerata
convenabila.
Controlul denivelarilor
Controlul calitatii imbracmintei executata se refera la verificarea elementelor geometrice si a
regularitatii suprafetei imbracamintei prin:
□ verificarea cotelor profilului longitudinal ,
□ verificarea latimii imbracmintei drumului , aceasta facindu-se la distanta
de max.50m.
□ verificarea regularitatii suprafetei;
a) in lungul drumului se efectueaza cu dreptarul de 3 m si cu pana
b) in sensul transversal denivelarile se masoara in punctele indicate in proiect cu
sablonul avand profilul din proiect si lungimea egala cu latimea imbracamintei ;
RECEPTIA LUCRARILOR
6. 2. RECEPTIE FINALA
Receptia finala se va face dupa expirarea perioadei de garantie in conformitate cu prevederile legale in
vigoare HG 273/94.si prevederilor din prezentul caiet de sarcini.
- STRAT RUTIER DIN AGREGATE NATURALE
STABILIZATE CU CIMENT
. LUCRARI PREGATITOARE
TRANSPORTUL AMESTECULUI
. Amestecul din agregate naturale, ciment si apa se transporta la locul de punere in opera
cu autobasculantele .
Pe timp de arsita si ploaie, amestecul trebuie protejat prin acoperire cu prelate pentru a se
evita modificarea umiditatii acestuia.
Durata de transport a amestecului nu va depasi 45 minute.
Capacitatea de transport trebuie sa fie adaptata santierului in asa fel incat sa asigure mersul
continuu al instalatiei de preparare si al atelierului de punere in opera
Asternerea si nivelarea
Asternerea si nivelarea amestecului trebuie sa fie realizata astfel incat sa se realizeze
urmatoarele obiective:
- respectarea pentru fiecare strat tolerantele de nivelment admise;
- asigurarea pentru fiecare strat, grosimea prevazuta in proiect in oricare punct al acestuia;
- obtinerea unei suprafatari corespunzatoare.
18.2. Compactarea
18.2.1. Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta Inginerului,
efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator, stabilite de comun acord si efectuate de
un laborator de specialitate autorizat.
Echipamentul de compactare stabilit in cadrul testelor de proba efectuate, trebuie aprobat de
Inginer, inainte de compactare.
Cilindrul recomandat pentru compactarea agregatelor naturale stabilizate cu ciment, trebuie sa aiba
urmatoarele caracteristici:
■ cilindrii tandem cu roti taburi metalice, lisi vibratori cu o greutate proprie minima de 10 to pe
fiecare tambur;
■ cilindru cu pneuri cu o greutate proprie minima de 18 to si cu o presiune minima in pneu de
5 bari;ateliere combinate (tambur metalic in fata si pneuri in spate ), pot fi folosite numai cu
aprobarea Inginerului.
Pentru evitarea evaporarii apei, suprafata stratului din agregate naturale stabilizate cu
ciment, va fi protejata cel putin 7 zile (timp in care nu se circula pe acest strat) cu nisip, cca. 1,5..3
cm grosime mentinut in stare umeda sau cu o pelicula de protectie, prin stropirea cu emulsii
cationice bituminoase.
Emulsia bituminoasa se va pulveriza imediat dupa terminarea compactarii, pe stratul proaspat si
umed.
Daca stratul de baza al structurii rutiere urmeaza sa se execute mai tarziu, dupa protejarea
stratului de fundatie realizat din agregate naturale stabilizate, conform prevederilor pct.19.1., pentru
a se asigura o legatura buna intre cele doua straturi se va asterne o cantitate de 7-8 kg/mp criblura
sortul 16-25, urmata de o compactare usoara cu un compactor cu pneuri (care asigura o incastrare
a criblurii in stratul de fundatie), operatiune care trebuie facuta inainte de inceperea prizei.
Executia stratului rutier superior se incepe dupa minim sapte zile de la executia stratului
stabilizat cu ciment, perioada in care nu se circula pe acest strat.
Stratul din balast stabilizat nu se va lasa neprotejat pe timp de iarna de iarna.
Peste stratul de balast stabilizat se va asterne cel putin primul strat al imbracamintii structurii rutiere
proiectate.
. ELEMENTE GEOMETRICE
21.1. Grosimile straturilor din agregate naturale stabilizate cu ciment sunt cele prevazute in proiect.
Abaterile limita la grosime sunt: -10 mm; +20 mm
Verificarea grosimii stratului de fundatie se efectueaza prin masuratori directe la marginile
benzilor executate la fiecare 200 m.
Grosimea stratului este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector prezent receptiei.
21.2 Latimile straturilor din agregate naturale stabilizate cu ciment sunt cele
prevazute in proiect.
Abaterile limita la latime vor fi : +/- 2 cm.
Verificarea latimii de executie se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.
21.3. Panta transversala a stratului din material stabilizat este cea a imbracamintii prevazute in
proiect.
21.4. Declivitatile in profil longitudinal sunt conform proiectului. Abaterile limita fata de cotele din
proiect pot fi de +/- 10 mm.
CONDITII DE COMPACTARE
RECEPTIA LUCRARILOR
Receptia preliminara a straturilor rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment se face
odata cu receptia preliminara a intregii lucrari, conform normelor legale in vigoare.
Comisia de receptie va examina lucrarile fata de prevederile documentatiei tehnice aprobate,
fata de documentatia de control si procesele verbale de receptie pe faze, intocmite in timpul
executiei lucrarilor.
Receptia finala a straturilor de fundatie din agregate naturale stabilizate cu ciment se face odata
cu receptia finala a intregii lucrari de drum, dupa expirarea perioadei de verificare a comportarii
acesteia.
Receptia finala se va face conform prescriptiilor legale in vigoare.
DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUAREA APELOR DE
SUPRAFATA
PICHETAREA LUCRARILOR
EXECUTAREA SAPATURILOR
Sapaturile pentru fundatii vor fi efectuate conform desenelor de executie care vor fi vizate
"Bun pentru executie". Ele vor fi duse pana la cota stabilita de "Inginer" in timplul executiei lucrarilor.
Sapaturile pentru santuri si rigole vor fi executate cu respectarea stricta a cotei, pantei si a
profilului din plansele cu detalii de executie (latimea fundului, inaltimea si inclinarea taluzelor)
precum si a amplasamentului acestora fata de axul drumului sau de muchia taluzelor in cazul
santurilor de garda.
Sapaturile pentru drenuri si canalizari vor fi executate cu respectarea stricta a latimii
traseului, a inclinarii taluzelor, a cotei si pantei precizate in plansele de executie.
Sapaturile vor fi executate pe cat posibil pe uscat..
Betoanele curente sunt puse in opera prin batere sau vibrare, conform prescriptiilor caietului
de sarcini speciale.
. Betonul trebuie pus in opera inainte de a incepe priza, "Inginerul" va fixa un interval maxim
de timp pentru punerea in opera a betonului dupa fabricarea acestuia. Betonul care nu va fi pus in
opera in intervalul stabilit sau la care se va dovedi ca a inceput priza, va fi indepartat din santier.
. Betonul trebuie sa fie ferit de segregari in momentul punerii in opera. Daca in timpul
transportului nu a fost amestecat, el poate fi amestecat manual la locul de folosire inainte de
turnare.
Daca este cazul, caietul de sarcini speciale va indica betoanele care trebuie sa fie puse in
opera prin vibrare si modul cum trebuie sa fie facuta aceasta operatiune.
La reluarea betonarii, suprafata betonului intarit este buceardata daca este cazul si bine
curatata. Suprafata este abundent udata astfel ca vechiul beton sa fie saturat inainte de a fi pus in
contact cu betonul proaspat.
Paramentele necofrate trebuie sa prezinte formele si pozitiile prevazute in desenele de
executie. Ele vor fi reglate si finisate in timpul turnarii fara aport de beton dupa inceperea prizei si
fara aport de mortar. Orice aport de beton efectuat pentru a obtine corectia geometrica a suprafetei
va fi vibrat cu aceeasi mijloace cu care a fost vibrat betonul de dedesubt, daca aceasta din urma a
fost pusa in opera prin vibrare.
Prin caietul de sarcini speciale sau in lipsa acestuia, "Inginerul", se va stabili tinand seama
de situatia lucrarilor, de grosimea lor si natura cimentului folosit, temperaturile sub care turnarea
este interzisa sau nu este autorizata decat sub rezerva folosirii mijloacelor si procedeelor care
previn degradarile de inghet.
Aceste mijloace, fie ca sunt stabilite prin caietul de sarcini speciale, fie ca sunt convenite pe
santier cu acordul "Inginerului", trebuie sa mentina in toate punctele betonului o temperatura de cel
putin +10o timp de 72 de ore.
Cand este posibil sa se reia turnarea betonului intrerupta datorita frigului va trebui , in
prealabil, sa se demoleze betonul deteriorat si apoi sa se aplice masurile aratate la pct. 20.5.
Antreprenorul va trebui sa ia masurile necesare pentru ca temperatura betonului in cursul
primelor ore sa nu depaseasca 350 C . Un numar orecare de precautiuni elementare vor fi luate in
acest scop, ca:
- temperatura cimentului nu trebuie sa depaseasca 40 0 C
- utilizarea apei reci
- evitarea incalzirii agregatelor la soare prin acoperire
- protectia betonului proaspat turnat impotriva insolatiei
Daca aceste precautiuni nu permit sa se mentina temperatura betonului sub 35 0, "Inginerul"
va intrerupe betonarea.
12.2.9. Dupa terminarea prizei, suprafetele de beton se trateaza prin stropire cu apa.
"Inginerul" va stabili durata tratarii pentru fiecare parte a lucrarii in functie de calitatea betonului si
conditiile climatice.
12.4.1. Toleranta asupra oricarei dimensiuni masurata intre paramentele opuse sau intre
muchii sau intre intersectiile muchiilor este data in functie de aceasta dimensiune in tabelul nr. 29
DIMENSIUNI IN mm TOLERANTE IN cm
0.10 0.5
0.20 0.7
0.50 1
1.00 2
2.00 2
5.00 3
12.4.2 Deviere maxima a unui element cu directie apropiata de verticala este data in functie
de inaltimea si natura acestui element de tabelul 30.
Inaltimea in mm Tolerante in cm
a b C
1 1.5 1.8 2.3
2 2 2.3 2.9
3 2.2 2.7 3.3
5 2.6 3.2 4
10 3.3 4 5
12.4.3. Toleranta de neliniaritate asupra unei muchii rectilinii a unei suprafete plane sau
riglete fiind sau nu cofrata este caracterizata de sageata maxima admisibila pe intregul segment de
lungime "l" a acestei muchii sau a acestei generatoare. Aceasta sageata este egala cu cea mai
mare dintre valorile:
- 1/300
- un centimetru
CAPITOLUL XIII -ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI
13.1.1. In momentul folosirii, piatra bruta trebuie sa fie usor umezita fapt pentru care
gramezile de piatra bruta sunt in prealabil stropite cu apa, din abundenta.
13.1.2. Inainte de folosire, mortarul trebuie sa fie intodeauna depozitat in jgheaburi ori pe
platforme de lemn, metalice sau din materiale plastice adapostite de ploaie si de caldura. Este
interzis sa fie inmuiat prin adaugiri de apa.
13.1.3. Pietrele sau bolovanii sunt asezati cu mana pe un strat abundent de mortar si
potrivite prin alunecare in asa fel ca sa se obtina o tasare a rosturilor si o refulare a mortarului la
suprafata prin toate rosturile. Rosturile si spatiile, bine garnisite cu mortar sunt umplute cu aschii de
piatra infipte si stranse astfel ca fiecare piatra bruta sau bolovan, precum si aschiile infipte sa fie
acoperite in intregime cu mortar. Rosturile de pa fata vazuta a zidariei de piatra sau de bolovani nu
vor fi garnisite cu aschii de piatra si se va cauta ca aceste rosturi sa aibe o grosime redusa care nu
trebuie sa depaseasca 3 cm in cazul pietri brute.
13.1.4. Fata vazuta a zidarieii va fi realizata din pietre brute sau bolovani bine alesi si bine
asezati.
13.1.5. La executia zidurilor, cu o grosime mai mica de 40 cm, se va cauta sa se foloseasca
pietre care sa cuprinda grosime a podului, in numar de cel putin doua bucati pe metru patrat.
13.1.6. Paramentul vazut al zidariei, daca Caietul de sarcini speciale prevede, va trebui sa
fie rostuit.
Cand parametrul nu trebuie rostuit, mortarul refulat prin rosturi va fi indepartat cu grija fara
bavuri si bine netezit cu mistria.
13.1.7. Cand parametrul unei zidarii noi trebuie sa fie rostuit se curata rosturile, inainte de a
face priza mortarul, pe 3 cm adancime. Inainte de a proceda la rostuire se va uda suprafata cu o
perie. Suprafatele rostuite sunt adancite fata de planul zidariei cu cca 1 cm.
13.1.8. Cand rostuirea este facuta pentru consolidarea unei zidarii vechi, curatarea rosturilor
se face pe o adancime de pana la 5 cm si curatate cu multa apa. Mortarul este pus in loc cu mistria
si netezit sau prin procedee mecanice.
13.1.9. Pe timp uscat, zidariile sunt umezite usor, dar frecvent pentru a preveni o uscare
rapida. Zidariile trebuie aparate prin toate mijloacele impotriva uscaciunii, ploii si inghetului.
13.1.11. Cand se aplica o zidarie noua peste o zidarie veche, suprafetele de contact a
acestuia vor fi curatate, udate si la nevoie desfacute si refacute
13.1.16. 14.1.4. Pantele maxime admise pentru santuri si rigole neprotejate sunt date
in tabelul 31.
14.2.1. Peste terenul bine nivelat sa asterne un strat de nisip grauntos si aspru, in grosime
de 5 cm dupa pilonare.
Peste stratul de nisip pilonat se asterne strat de nisip afanat, de aceeasi calitate, in care se
aseaza pietrele sau bolovanii. Grosimea initiala a acestui strat este de 8 cm.
Pietrele se implinta vertical in stratul de nisip afanat, unele langa altele, batandu-se deasupra si
lateral cu ciocanul, astfel ca fiecare piatra sa fie bine stransata pitrele vecine.
Pentru a se asigura pereului se procedeaza la o prima batere cu maiul pe uscat pentru
asezarea pietrelor.
Se asterne apoi un strat de nisip de 1-1,5 cm grosime, pentru impanarea care se uda si se
impinge cu periile in golurile dintre pietre pana le umplu, dupa care se bate din nou cu maiul pana la
refuz.
14.3.2. Suprafata pereului trebuie protejata contra uscarii prin udare timp de 3 zile.
14.4. EXECUTIA PEREULUI IN MORTAR DE CIMENT
14.4.1. Peste terenul bine nivelat se asterne un strat de nisip grauntos si aspru, in grosime
de 5 cm dupa pilonare.
Peste stratul de nisip pilonat se asterne un strat abundent de mortar de ciment M 100 in
care se implanta pietrele sau bolovanii si se potrivesc prin alunecare in asa fel ca sa se obtina o
tasare a rosturilor si o refulare a mortarului la suprafata prin toate rosturile.
Se continua apoi cu umplerea cu mortar a rosturilor ramase intre pietre si nivelarea
suprafetei prin pilonare dupa care este netezit cu mistria.
14.4.2. Suprafata pereului trebuie protejata contra uscarii prin udare timp de 3 zile si prin
acoperire cu rogojini sau saci timp de 7 zile.
14.5.1. Peste terenul bine nivelat se toarna stratul de fundatie in grosimea prevazuta in
proiectul de executie din beton de ciment B 100 si pana sa inceapa priza betonului se trece la
executia pereului din piatra bruta sau bolovani si colmotarea rosturilor cu mortar de ciment M 100 in
conditiile aratate la pct. 31.3.
14.6. PEREU DIN BETON TURNAT PE LOC
14.6.1. Peste terenul bine nivelat se toarna direct pe pamant stratul de beton C 8/10 sau C
12/15 in grosimea prevazuta in proiect pe tronsoanele 1,50 ml cu rosturi de 2 cm.
Betonul turnat trebuie protejat impotriva soarelui sau a ploii incepand din momentul cand incepe
priza prin acoperire si dupa ce priza este complet terminata prin stropire cu apa, atat cat este
nevoie, in functie de conditiile atmosferice.
14.7. PEREUL DIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON
14.7.1. Elementele prefabricate din beton vor fi asezate pe un strat de nisip pilonat fie pe un
strat de beton C 6/7,5 conform prevederior din caietul de sarcini speciale sau a proiectului de
executie.
PRESCRIPTII GENERALE
In cazul executarii drenului prin sapare mecanica este necesar sa se coordoneze saparea si
executatrea corpului drenului astefl incat sa nu se tina sapatura deschisa.
Sapaturile se vor executa cu pereti verticali, fara sprijiniri pana la adancimi de:
- 1,00 m in pamanturi plastic virtoase si nisipuri in stare indesata;
- 1,50 m in pamanturi tari.
Cand adancimea sapaturilor depaseste aceste dimensiuni, se vor face sprijiniri sau se va
sapa taluze.
. Materialul rezultat din sapatura se va indeparta de la locul sapaturii la o distanta mai mare
de 0,50 m.
Pe radierul pregatit se pozeaza tubul de drenaj perforat, cu talpa din PVC avand diametrul
de 80-150 mm sau tubul de drenaj riflat din PVC cu diametrul 65-150 mm conform prevederilor din
proiectul de executie.
Umplerea drenului cu material drenat, balast, pietris se face prin mijloace mecanice sau
direct prin aruncare. Corpul drenat se realizeaza prin compactare in straturi de 30.40 cm grosime si
pe masura ce se executa acesta se deminteaza sprijinirile daca acestea exista.
Se interzice intreruperea lucrarilor in statii care pot periclita lucrarile executate, stabilitatea
terenului sau a constructiilor existente in vecinatatea lor.
In cazul sapaturilor mecanizate, lucrarile de sapare si umplere se succed astfel incat sa nu
ramana sapaturi deschise la sfarsitul zilei de lucru.
Capacul de inchidere se va realiza dintr-un pereu zidit din piatra bruta sau bolovani cu
mortar de ciment sau dintr-un pereu prefabricat de beton simplu turnat pe loc sau din dale
prefabricate.
-CANALIZAREA
16.1.1. Sapaturile se vor executa cu pereti verticali, transeea avand latimea egala
cu diametrul exetrior al tubului, marit cu o supralargire de 0,25 m de o parte si de alta.
16.1.2. Fundul sapaturii este adus cu grij ala cotele pervazute in proiect si este compactat,
daca este cazul, da asa maniera incat densitatea uscata a solului sa atinga 95% din densitatea
optima Proctor normal.
16.1.3. Cand in transee se intalnesc bancuri stincoase, ele trebuie sa fie derocate si aduse
la o cota cu cel putin 10 cm sub fundul sapaturii si inlocuite pe aceasta grosime cu pamant fin, nisip
sau balast.
16.2.1. Tuburile trebuie coborate cu grija in transee unele in prelungirea celorlalte, facilitand
alinierea lor cu ajutorul dalelor provizorii constituite din bucati de lemn. Calarea provizorie cu ajutorul
pietrlor este interzisa.
16.2.2. Tuburile sunt pozate incepand din aval, bine aliniate si cu o panta regulata
respectand prevederile proiectului de executie. Imbucarea, cand exista este intotdeauna dirijata spe
amonte.
16.2.3. Tuburile vo rfi puse pe un pat de nisip de 10 cm grosime minima. Legatura intre
tuburile circulare cu imbucare pe jumatate de grosime este efectuata cu ajutorul unui inel de 5 cm
grosime minima ranforsat cu o armatura si turnat pe loc in interioarul unui tipar. El este executat cu
mortar in loc.
16.2.6. La gura de scurgere betonul placii superioare va avea clasa C 8/10 si va fi slab
armat.
16.2.9. La caminele de vizitare imbinarea tuburilor prefabricate din beton se face cu mortar
de ciment M50.
16.2.11. Gaurile pentru treptele scarilor vor fi executate pe toata grosimea peretelui, cu
ingrijire pentru a nu deteriora tubul.
Fixarea treptelor se va face cu mortar de ciment marca M 100 bine indesat.
16.2.12. Pentru racordarea caminului la cota terenului se va turna pe loc beton C 6/7,5 . Pe
ultimii 20 cm se prevede o ingrosare pentru montarea capacului conform detaliilor de executie.
Turnarea se face cu ajutorul unui cofraj metalic de inventar care se monteaza pe tub.
CAPITOLUL XVII - BORDURI SI RIGOLE PREFABRICATE
17.1.2. Fundul sapaturii este adus dcu grija la cotele prevazute in proiect si este compactat,
daca este nevoie, ca sa atinga 95% din densitatea optima Proctor normal.
In cazul unei sapaturi mai adanci fata de cota prescrisa, Antreprenorul trebuie sa
compenseze diferenta de cota prin cresterea grosimii fundatiei bordurii si rigolei. Cand lucrarile sunt
montate pe pat de nisip, nisipul suplimentar necesar este bine pilonat.
Caietul de sarcini speciale sau "Inginerul" stabileste conditiile de depozitare provizorii de
refolosire sau de evacuare a pamantului rezultat din sapaturi.
17.1.3. Bordurile si rigolele prefabricate sunt montate pe o fundatie de nisip sau beton de
minim 10 cm grosime.
Caietul de sarcini speciale sau planurile de executie stabilesc natura si dimensiunile
fundatiei, precum si un eventual element de sprijinire a bordurii sai a dispozitivului destinat sa
asigure scurgerea apelor infiltrate in corpul drumului.
17.1.4. Rosturile nu vor trebui sa aibe mai mult de 2 cm grosime si vor fi rostuite cu mortar
M50.
17.1.6. Tolerantele admise la montarea bordurilor si rigolelor vor fi mai mici de 5 mm fata de
cotele precizate in profilele transversale corespunzatoare si in profilul in lung.
CAPITOLUL XVIII - INCARCARI SI CONTROALE
Aceste incercari care cuprind studii de compozitie a betoanelor precum si incercari de studii sunt
efectuate inaintea inceperii fabricarii betoanelor.
Incercerile de control de receptie sunt efectuate fie la sfarsitul executiei uneia din fazele lucrarii,
fie in momentul receptiei provizorii a lucrarii, in conditiile precizate in tabelul nr. 33, completate prin
dispozitiile caietului de sarcini speciale.
Lucrarile privind scurgerea si evacurarea apelor de suprafata vor fi supuse de regula unei
receptii preliminare si unei receptii finale, iar acolo unde sunt lucrari ascunse, care necesita sa fie
controlate si receptionate, inainte de a se trece la faza urmatoare de lucru cum sunt lucrarile de
drenaj, canalizare, s.a. acestea vor fi supuse si receptiei pe faza de executie.
19.1.1. In cadrul receptiei de faza (de lucrari ascunse) se va verifica daca partea de
lucrare ce se receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de
documentatia de executie si de prezentul caiet de sarcini.
19.1.4. Receptia pe faza se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrarii:
a) Pentru drenuri
- tasarea si amplasarea caminelor
- executarea sapaturii la cota
- realizarea radierului si pozarea tubului drenat
- la realizarea umpluturii
b) Pentru canalizare
- tasarea canalului si amplasarea gurilor de scurgere si caminelor de vizitare
- executarea sapaturii, la canal si camine
- pozarea tuburilor si realizarea imbinarilor dintre acestea
- realizarea radierului din gurile de scurgere si camine de vizitare
- realizarea umpluturii compacte pe fiecare metru inaltime si la realizarea
umpluturii la cota finala
c) Pentru lucrari de beton si zidarii:
Santuri ramforsate, santuri zidite, camere de cadere, s.a.
- trasarea
- executia sapaturilor la cote
- executarea cofrajului
- montarea armaturii
d) Drenuri transversale de acostament
- la realizarea acestora
19.2.1. La terminarea lucrarilor sau a unor parti din acestea se va proceda la efectuarea
receptiei perliminare a lucrarilor verificandu-se
concordanta cu prevederile prezentului caiet de sarcini, caietul de sarcini speciale si a proiectului de
executie.
- daca verificarile prevazute in prezentul caiet de sarcini au fost efectuate
in totalitate
- daca au fost efectuate receptiile pe faze si rezultatul acestora
- conditiile tehnice si de calitate ale executiei, precum si constatarile
consemnate In cursul executiei de catre organele de control (Client, Inginer,
etc)
In urma acestei receptii se incheie Procesul verbal de receptie preliminara si in care se
consemneaza eventualele remedieri necesare, termenul de executie a acestora si recomandari
cu privire la modul de tinere sub observatie unde s-au constatat unele abateri fata de prevederile
prezentului caiet de sarcini.
CAP.I. MATERIALE
MARCAJE RUTIERE
2. 1 . MARCAJE LONGITUDINALE
Linii simple continui pe autostrăzi, drumuri naţionale şi pe partea exterioară a curbelor periculoase;
□ Linii simple discontinui pentru marcarea benzilor de accelerare, decelerare şi
de viraj faţă de benzile principale de circulaţie.
Pentru supralărgiri < 1m, toate supralărgirile vor fi marcate pe partea interioară a curbei;
Pentru supralărgiri > 1m, partea interioara a curbei va fi marcată cu 1m + 60% din
diferenţa peste 1m, iar banda de circulaţie exterioară va fi marcată cu 40% din restul de peste 1
m.
2. 2 . MARCAJE TRANSVERSALE
Marcajul de oprire
□ Linie continuă cu lăţimea de 400 mm.
2. 3 . ALTE MARCAJE
Marcaje de ghidare
□ Utilizate pentru indicarea direcţiei pe care vehiculele trebuie să o urmeze în
intersecţie.
600|m.
La execuţia marcajelor cu vopsea, suprafaţa părţii carosabile trebuie sa fie uscată iar
temperatura mediului ambiant să fie de min. +150C.
Lucrări pregătitoare
Lucrarea poate să înceapă la aprobarea Consultantului, după obţinerea tuturor autorizaţiilor
legale.
Trasarea marcajelor
Trasarea punctelor va fi făcută pe partea carosabila folosind mijloacele de trasare
corespunzătoare;
□ Suprafeţele vor fi bine curăţate şi uscate înainte de începerea aplicării marcajului;
□ Suprafeţele marcate anterior vor fi curăţate mecanic;
□ Amorsa şi vopseaua vor fi aplicate conform instrucţiunilor producătorului.
Consultantul va verifica trasarea înainte de a se face marcajul final.
La execuţia marcajului rutier, se va ţine seama de următoarele:
□ Tipul îmbrăcăminţii rutiere şi rugozitatea suprafeţei;
□ Cartea marcajului (filmul marcajului);
□ Tehnologia de marcaj (pre-marcaj, pregătire utilaj, pregătire suprafaţă,
pregătire vopsea)
□ Dozaj de vopsea, dozaj de microbile
SEMNALIZARI RUTIERE
INDICATOARE DE A VERTIZARE
Sunt:
□ triunghiuri echilaterale cu chenar roşu, prezentând o figură de culoare neagră
pe fond alb.
□ dreptunghi sau săgeată roşie indicând direcţia curbei, pe fond alb.
INDICATOARE DE REGLEMENTARE
Indicatoare de prioritate:
□ Săgeţi albe cu chenar roşu;
□ Triunghi echilateral alb cu chenar roşu;
□ Octogon de culoare roşie cu inscripţia STOP de culoare albă;
□ Pătrat galben cu chenar alb pentru a indica drum cu prioritate;
□ Cerc cu chenar roşu cu două săgeţi, una roşie şi alta albă;
□ Pătrat pe fond albastru cu două săgeţi, una roşie şi alta albă.
Indicatoare de obligare
Cerc cu inscripţii pe fond albastru.
Indicatoare de orientare:
Semne adiţionale:
CAP.II.CONFECTIONAREA INDICATOARELOR
Toate indicatoarele se vor confecţiona din aluminiu, cu dimensiunile şi formele descrise
în prezentul Caiet de Sarcini.
Panourile dreptunghiulare sau pătrate, cu dimensiunea cea mai mică de cel puţin 1 m,
se execută din profile din aluminiu, îmbinate pe verticală.
Prinderile se vor face prin şuruburi. Şuruburile şi piesele de fixare pe stâlpi, vor fi
protejate anticoroziv.
Spatele indicatorului şi rebordul se vopsesc în culoarea gri.
Marginile indicatoarelor vor fi dublu ambutisate.
Pregătirea suprafeţei indicatoarelor în vederea aplicării foliei retro-reflectorizante se face
conform recomandărilor producătorului foliei.
Tipurile de folii retro-reflectorizante care se aplică pe indicatoarele rutiere:
□ Clasa 3 - „diamant"- pentru autostrăzi;
□ Clasa 2 - „intensitate mare" - pentru drumuri europene;
□ Clasa 1 - „engineering grade" - pentru alte drumuri.