DOTARI URBANE

1
1. DEFINIRE TERMENI Documentaţia pentru elaborarea P.U.G. Municipiul
Bucureşti 1999, coordonator Prof. Dr. Arh. Doina Cristea

- servicii si echipamente publice = serviciile publice care sunt finantate de la buget, se

stabilesc prin norme si sunt destinate tuturor locuitorilor; în mod special termenul de
echipamente publice se refera la serviciile publice structurate în retea la nivel de zona
rezidentiala si de cartier – crese, dispensare, gradinite, scoli, licee, biblioteci de cartier
etc.
- domeniu public - (RT - GM-007-2000 / Ordinul MLPAT nr. 21/N/10.04.2000) -
aparţin domeniului public terenurile pe care sunt amplasate construcţii de interes
public, pieţe, căi de comunicaţii, reţele stradale şi parcuri publice, porturi şi
aeroporturi, terenurile cu destinaţie forestieră, albiile râurilor şi fluviilor, cuvetele
lacurilor de interes public (…..), monumentele, ansamblurile şi siturile arheologice şi
istorice, monumentele naturii, terenurile pentru nevoile apărării sau pentru alte
folosinţe care, potrivit legii, sunt de domeniul public, ori care, prin natura lor, sunt de
uz sau de interes public. Domeniul public poate fi de interes naţional, caz în care
proprietatea, în regim de drept public, aparţine statului, sau de interes local, caz în
care proprietatea, de asemenea în regim de drept public, aparţine unităţilor
administrativ teritoriale (judeţe, municipii, oraşe, comune);
- echipamente publice / considerate în PUG ca fiind de nivel local de cartier sau
complex rezidenţial / – serviciile publice de bază necesare locuitorilor care se
structurează ca o reţea dimensionată în funcţie de numărul locuitorilor şi exigenţele de
accesibilitate;
- instituţie (urb.) – forma organizată prin reguli şi norme larg acceptate social care
asigură funcţionarea generală, inclusiv prin integrarea nivelurilor teritorial şi local.
Orice instituţie desfăşoară funcţional servicii publice, ocupând şi utilizând un anumit
spaţiu;
- instituţie = (DEX) 1. Organ sau organizaţie (de stat) care desfăşoară activităţi cu
caracter social, cultural, administrativ etc. 2. Formă de organizare a raporturilor
sociale, potrivit normelor juridice stabilite pe domenii de activitate; institut. 3.
Organizaţie care desfăşoară o activitate de interes internaţional. A instituţionaliza = a
primi un caracter instituţional, oficial;
- obiective de utilitate publică - obiective care aparţin domeniului public şi sunt
supuse regimului de drept public;
- instituţii şi servicii publice – organismele care asigură administrarea, apărarea
teritoriului, a vieţii şi bunurilor persoanelor fizice precum şi satisfacerea necesităţilor
de instruire, cultură, sănătate şi ocrotire socială şi asigurarea fondurilor necesare; la
nivelul unei localităţi acestea au caracter de unicat sau pot avea şi o reţea funcţională
prin care asigură difuzarea serviciilor în teritoriul localităţii (poşta, poliţie, protecţie
contra incendiilor, protecţie civilă etc.); sunt finanţate de la bugetul public naţional şi
local iar în majoritatea cazurilor personalul angajat are statutul de funcţionar public.
In cazul Municipiului Bucureşti, rolul de Capitală determină cea mai complexă
structură a acestora alcătuită din următoarele categorii:

2
 - instituţii publice cu caracter special sau de unicat (de nivel
supramunicipal şi municipal)
- instituţii publice de nivel local (sector, cartier, complex rezidenţial)
Conform CAEN lista serviciilor publice cuprinde pe tipuri de activităţi, integral sau
parţial, următoarele categorii:
H - comerţ (pieţe comerciale)
J - transporturi ( rutier, feroviar, aerian)
K - posta, telecomunicaţii, audio vizual
L - activităţi financiar bancare
N - administraţie publică şi asistentă socială obligatorie
O - învăţământ (grădiniţe, şcoli, licee + scoli profesionale + grupuri
şcolare, scoli, + creşe + grădiniţe + licee speciale, învăţământ superior
M - cercetare proiectare
P - spitale, sanatorii , azile, policlinici, dispensare, creşe,
leagăne de copii, case de copii
R - cultură, culte, baze şi complexe sportive, agrement
T - activităţi ale organizaţiilor si organismelor extrateritoriale

Zona UE U.E. Bucureşti Bucureşti

maxim minim 1998 2025mp/loc
1. Servicii publice + comerţ, servicii 54 29 12,7 38
- servicii publice 40 20 fără date 24
- servicii de interes general 14 9 fără date 14
2. structura indicelui
- valori medii pentru servicii şi echipamente 14,0 fără date 13
publice pentru reproducţie simplă (învăţământ,
sănătate, cultură, asistenţă socială (nivel
rezidenţial - cartier)
- servicii publice pentru administraţie şi variabil fără date 11
reproducţie lărgită (marile echipamente pentru
învăţământ, cercetare, sănătate, cultură, echipare
tehnică)
- comerţ şi servicii de interes general 14 9 fără date 14

3
 ECHIPAMENTE PUBLICE ESENŢIALE PENTRU
REPRODUCŢIA SIMPLĂ
mp. / locuitor
nivel de servire mp. / locuitor
minim maxim
nivel rezidenţial
creşă 0,2 0,3
dispensar 0,03 0,05
grădiniţă 0,6 0,9
şcoală 2,5 4
sport 1 1
comerţ normabil 0,8 0,9
biserică 0,5 0,5
total 5,63 7,65
nivel cartier
policlinică 0,1 0,12
liceu 0,6 0,9
sport 3 3
club 0,1 0,2
comerţ normabil 0,65 0,65
piaţă comercială 0,2 0,2
total 4,65 5,07
TOTAL 10,28 12,72

Instituţii, servicii şi echipamente publice.

Date fiind incertitudinile din acest moment privind necesarul de teren pentru viitoarele
obiective publice, a fost luată în considerare posibilitatea localizării acestora în zona
centrală, în polii principali şi în zonele mixte a căror suprafaţă însumată (conţinând deci
şi spaţiile pentru servicii şi comerţ) se apropie de situaţia altor mari oraşe europene. S-a
luat în considerare şi dispersia infrastructurii serviciilor publice şi în alte zone funcţionale
(de locuit, de activităţi productive de bunuri şi servicii, de recreare), precum şi în cadrul
componentelor Aglomeraţiei Urbane Bucureşti.

4
 Bucureşti 2025
UE U.E. Bucureşti
Zona din care în zone
maxim .minim 1998 total
definite
1. Servicii publice + comerţ, 54 29 11,1 38 27
servicii
servicii publice 40 20 Observaţii
servicii de interes general 14 9 Se asigură
2. structura indicelui 75 % din necesar,
valori medii pentru servicii şi 14,0 13 restul urmând a fi
echipamente publice pentru realizat dispersat în
reproducţia simplă (echipamente cadrul altor zone
pentru învăţământ, sănătate, funcţionale şi în
cultură, asistenţă socială etc. la Aglomeraţia Urbană
nivel rezidenţial – cartier -
sector)
instituţii şi servicii publice variabil 11
pentru administraţie şi pentru
reproducţia lărgită (învăţământ
superior, marile spitale,
cercetare - dezvoltare,
transporturi, poştă etc.)
comerţ şi servicii de interes 14 9 14
general

Spaţii plantate publice.

Normele existente se prevăd următoarele suprafeţe de spaţii verzi pe locuitor:

Zona şi subzona Localizare Norma Distanţa Observaţii
localităţi peste maximă pe
100000 drumuri de
locuitori acces
minim maxim minim maxim
zone de agrement extravilan 17 km 20 km 30 km 40 km dublă administraţie
parcuri şi grădini intravilan
publice
Total 10mp/loc 14mp/loc accesibilitate 10-
parcuri 6mp/loc 8 mp./loc 15' pietonal sau cu
publice transport public
grădini 4 mp./loc 6 mp./loc
publice

baze de producţie
sere, răsadniţe, 8 mp./ha. 10 se calculează pe
terenuri de cultură mp./ha. baza întregii
pepiniere 3% din suprafeţe a

5
 svp
spaţiilor verzi
Număr muncitori 8 pers. / 10pers. /
pentru exploatare ha. ha.
Sursa:
Ghiduri: MLPAT - Ghidul primarilor si consilierilor locali Vol.9/1994 -
spatiile verzi publice
Normative: Instrucţiuni tehnice de proiectare a spatiilor verzi pentru localităţi
urbane (Ordinul
Nr.157/21.06.1993 C.S.E.A.L.)
Norme unice de protecţie a muncii pentru activităţile de gospodărie
comunala, Volumul V - Spatii verzi si locuri de agrement (Ordinul
C.P.C.P Nr. 1/1981)
Legi: L.9/1973 - Legea privind protecţia mediului
L.50/1991 - Legea privind autorizarea executării construcţiilor
L.18/1991 Legea fondului funciar

Exemple Commission europeenne - L'AUDIT URBAIN - L'ANNUAIRE, BILAN ET

U.E SECTION COMPARATIVE - 2000 VOLUME 01
Oraşe peste un milion locuitori - 1996
Oraşul Nr. locuitori oraş Parcuri,
grădini
deschise
publicului -
mp./locuitor
BERLIN 3425759 23,6
HAMBURG 1707247 31,1
MUNCHEN 1321557 27,4
KOLN 1014910 33,5
VIENA 1616240 124,7*
MADRID 2866693 11,5
BARCELONA 1508805 18,0
MILANO 1340451 26,1
BIRMINGHAM 1020589 25,0
* inclusiv păduri, zone
naturale

Din indicii de mai sus lipsesc patru categorii de spaţii publice, şi anume:
(1) (1) scuarurile aferente zonei rezidenţiale a căror rol funcţional, sanitar şi social a
condus la norme prin care se asigură obligatoriu suprafeţe de minim 0,4 – 0,5 hectare
pentru locuinţe situate la distanţe de maxim 400 – 500 metri. Acestea sunt considerate
absolut necesare pentru accesul direct în spaţiul plantat (fără utilizarea transportului
în comun) a persoanelor cu dificultăţi de deplasare – persoane cu copii mici, persoane
în vârstă, persoane cu handicap motor. În cazul Municipiului Bucureşti s-a luat în
calcul pentru scuarurile aferente zonei rezidenţiale un necesar de minim 1,5 mp. /

6
 locuitor, suprafaţă realizabilă integral în viitoarele extinderi ale zonei de locuit şi
numai parţial prin amenajarea unor terenuri neconstruibile din actualul intravilan.
(2) (2) spaţiile plantate specializate care au suprafeţe stabilite prin tema corespunzătoare
statutului lor funcţional; în Municipiul Bucureşti va fi necesară realizarea unui nou
parc zoologic şi a unui parc tematic similar celor de mare atractivitate din alte capitale
(exclusiv parcurile de distracţii care intră în altă categorie care nu aparţine domeniului
public) şi pentru care se prevede o suprafaţă de peste 80 ha. la vest de Lacul Morii;
(3) (3) spaţiile plantate publice de pe malul lacurilor care sunt destinate promenadei şi
articulării parcurilor şi grădinilor adiacente, în care pe adâncimi (de exemplu de 100
metri pentru oglinzile care însumează peste 1000 ha.) nu se admit circulaţii carosabile
publice (cu excepţia drumului de halaj şi a acceselor se serviciu) şi nici alte clădiri în
afara celor specifice funcţiunii de parc; aceste prevederi sunt justificate, pe de o parte,
de cheltuielile care se fac din bani publici pentru realizarea şi întreţinerea lacurilor
(din care decurge dreptul fiecărui locuitor de a avea acces la peisajul natural de pe
malul acestora) iar, pe de altă parte, de considerente peisagistice, ecologice şi
climatice. În cazul Bucureştilor, această zonă a fost stabilită împreună cu Agenţia de
Mediu a Municipiului la 50 metri pe tot conturul lacurilor (cu excepţia P.U.Z. – urilor
aprobate în care distanţa a fost de 30 metri). Aceste fâşii plantate necesare şi tehnic
pentru întreţinerea oglinzilor de apă, sunt realizabile în doi timpi – (1) realizarea
drumului de halaj şi a plantaţiei pe fâşia de teren de protecţie conform legii odată cu
instituirea prin PUG a servituţii de 50 metri şi (2) amenajarea treptată ca spaţiu
peisagistic accesibil publicului pe toată lăţimea de 50 metri , în regim fie public, fie
privat;
(4) (4) spaţiile verzi de protecţie de diferite categorii.

Cimitire.

Se impune cu stringenţă să fie oprite patru procese cu totul defavorabile constatate în

cimitirele actuale, şi anume:
(1) (1) supraîncărcarea cimitirelor şi mineralizarea lor excesivă prin utilizarea pentru
morminte a aleilor, prin distrugerea vegetaţiei înalte şi prin desfiinţarea locurilor de
odihnă şi reculegere;
(2) (2) încălcarea inadmisibilă a respectului tradiţional prin:
- - inserarea forţată (speculativă) între mormintele existente a unora noi,
subdimensionate, astfel încât accesul nu se mai poate face decât călcând peste
alte morminte iar realizarea noilor construcţii funerare şi înhumările provoacă
deteriorarea mormintelor adiacente;
- - absenţa osuarelor care transformă deshumările din vechile morminte în
sacrilegiu;
- - realizarea unor construcţii funerare nepotrivite.
(3) (3) agresarea şi vandalizarea cimitirelor protejate prin desfigurarea planului
originar, prin tăierea arborilor şi prin distrugerea valorilor memoriale, de artă şi
arhitectură funerară aparţinând patrimoniului naţional;

7
(4) (4) deschiderea unor noi cimitire, în cea mai mare parte particulare, mici şi
răspândite la întâmplare în localizări necorespunzătoare din punct de vedere
funcţional, geotehnic, social şi psihologic;
(5) (5) localizarea unor noi cimitire în zone construite lipsite de echipare tehnică fără
respectarea distanţei de protecţie sanitară de 50 metri.

Normele actuale prevăd ca fiind necesară o suprafaţă de 1,0 - 1,2 mp. / locuitor.
Această normă, considerată sub necesităţi, este atinsă în prezent ca indice global
dar, ca cimitire publice cărora de fapt li se adresează norma menţionată, aceasta
este acoperită numai în proporţie de 70%. Deşi pe ansamblu este satisfăcută în
prezent norma de 1,2 mp. / locuitor, se manifestă în continuare o intensă presiune
speculativă pentru deschiderea unor noi cimitire cu toate că acestea sunt investiţii
care se recuperează pe termen lung. Din aceste motive se propune o creştere de 1,6
ori a suprafeţei cimitirelor publice actuale, atingându-se în perspectivă norma de
1,6 mp./locuitor şi rămânând încă unele rezerve în inelul plantat propus pe
circumferinţa liniei de centură. Împreună cu cimitirele private se ajunge astfel la 2,3
mp./locuitor, indice situat totuşi sub valorile luate în considerare şi efectiv aplicate
în prezent în ţările Uniunii Europene (2,5 mp./locuitor).

Existent Prevederi 2025 Diferenţe %

Categoria
Ha. Mp./locuitor Ha. Mp./locuitor Ha. creştere
cimitire publice 135, 0,7 354, 1,6
municipale 0 9 219,9 163
cimitire nepublice 98,4 0,5 146, 0,7
1 47,7 48,5
TOTAL 233, 1,2 501, 2,3
4 0 267,6 114,7

Pentru noile cimitire se stabileşte prin Regulamentul Local de Urbanism, în mod

provizoriu, până la reactualizarea normelor existente, ca suprafaţa totală a unui cimitir,
rezultată din luarea în calcul a unei suprafeţe de 7,5 – 10,0 mp. pentru un loc de veci, să
fie compusă din 15 % circulaţii carosabile şi pietonale, 5 % plantaţii, 1 % construcţii şi
79% locuri de înhumare.

8
A) Palierele de organizare a obiectivelor de utilitate publică sunt următoarele:

Palier de organizare a
obiectivelor de utilitate
publică – clădiri -
Local

şi municipalSupramunicipal

Observaţii
Localizare

Rezidenţial
Cartier
Sector

9
 X

Xpentru populaţia rezidentă

Xpentru populaţia rezidentă

rezidentăX pentru populaţia

- se
anticipează
creşterea
numărului de
1.Zona centrală sectoare
- se propune
diferenţierea
axului cultural
al Căii Victoriei

2.Poli urbani principali situaţi pe inelul X X

principal de circulaţie
3.Poli urbani principali situaţi pe inelul 2 de X X X
circulaţie
4.Alţi poli urbani principali X X
5.Zona mixtă din interiorul inelului X - se pot insera
principal de circulaţie funcţii publice
de primă
importanţă
6.Zona mixtă din exteriorul inelului X X X - dezvoltările
principal de circulaţie – polarizări areale areale pot
avea funcţia
de centre de
cartier
7.Zona mixtă din exteriorul inelului X X X - se pot insera
principal de circulaţie – polarizări liniare funcţii publice,
exclusiv
învăţământ
primar şi
gimnazial

8,Unităţi mari dispersate X - învăţământ

superior, mari
institute de
cercetare,
spitale – clinici
etc.
- unităţi legate
de transporturi
şi de
infrastructura
tehnică majoră
9.Echipamente dispersate în rezidenţial X X - echipamente
publice
esenţiale:
şcoli,
grădiniţe,
asistenţă
sanitară şi
socială

10
 3

9
2

5 7
1

8
4

Această organizare este reprezentată grafic în mod sintetic în Schema nr. 1.

LOCALIZAREA INSTITUŢIILOR, SERVICIILOR ŞI AMENAJĂRILOR
PUBLICE
LEGENDĂ:
1.Zona centrală.
2.Poli urbani principali situaţi pe inelul principal de circulaţie.
3.Poli urbani principali situaţi pe inelul al doilea de circulaţie.
4.Alţi poli urbani principali.
5.Zona mixtă din interiorul inelului principal de circulaţie.
6.Zona mixtă din exteriorul inelului principal de circulaţie – polarizări areale.
7.Zona mixtă din exteriorul inelului principal de circulaţie – polarizări liniare.
8.Unităţi mari dispersate.
9.Echipamente dispersate în rezidenţial.

11
Indici şi norme europene

Există o diversitate de modalităţi de stabilire a cuantumului de teren urban pe locuitor

pentru servicii şi echipamente publice iar aducerea lor la un numitor comun pentru a
deveni comparative, aşa cum s-a procedat în cazul studiului DATAR care analizat 20
oraşe mari europene -1988 – a necesitat o lungă perioadă şi o bază de date completă.

In limitele informaţiilor care au fost accesibile, se constată următoarele diferenţe că:

a) normele naţionale în domeniu privesc numai funcţiunile curente (de exemplu,
Germania nu include în normele pentru învăţământ şi pe cel superior);
b) normele se leagă direct de activităţile terţiare incluzând şi terenul pentru circulaţii şi
transporturi (exclusiv aeroport), servicii comunale, comerţul normabil (pieţe
comerciale), turism, spaţii plantate şi sport;
c)

d) Factori de influenţă.
Principalii factori care conduc la diferenţierea între diferite state şi între diferite categorii
de localităţi din aceeaşi ţară a ponderii terenului urban utilizat utilizat pentru servicii şi
echipamente publice sunt următorii:

e) Categorii de servicii şi echipamente publice

Pentru servicii şi echipamente publice se utilizează două categorii de informaţii care

privesc:

1. dimensionarea în raport cu aspiraţiile şi necesităţile populaţiei, obiect al unor norme

sau a unor teme specifice stabilite in funcţie de caracteristicile factorilor social –
economici, aspect care reprezintă asumarea de către societate / comunitate a
nivelului de asigurare a serviciilor şi echipamentelor publice urmărindu-se
eficacitatea socială a acestora;

2. dimensionarea în funcţie de caracteristicile funcţionale şi posibilităţile de finanţare

urmărindu–se eficienţa economică, inclusiv din perspectiva economisirii resursei
reprezentate de teren.

Sintetic aceasta se exprimă prin (1) numărul de metri pătraţi care revin pe un locuitor
din totalul suprafeţei cuprinse în intravilan în corelare cu (2) ponderea ocupată în
intravilan de către serviciile şi echipamentele publice în bilanţul teritorial al localităţii.

In mod special, în cazul ţării noastre trebuie să se acorde o atenţie sporită acestei
corelaţii deoarece, dacă în oraşele mari Bucureşti, Cluj, Iaşi ponderea suprefeţei
ocupate de echipamentele publice pare a fi în limitele normale comparativ cu oraşele

12
 mari europene, sub aspectul suprafeţei care revine pe un locuitor, situaţia este cu totul
nefavorabilă.

De exemplu, un studiu DATAR privind modul de utilitare a terenului urban din 20

oraşe mari evidenţează pentru anul 1988 următoarea situaţie:

Zona Mp / locuitor % din intravilan

echipamente publice 20 - 40 8,4 - 10,3
comerţ - servicii 9 - 14 29 - 54 3,8 - 3,6 12,2 -13,9
locuinţe 100 - 150 41,8 - 38,6
spatii plantate 40 - 55 16,7 - 14,1
circulaţii 30 - 50 12,6 - 12,9
activităţi productive 20 - 40 8,4 - 10,3
alte 20 - 40 8,4 - 10,3
TOTAL 239 - 389 100,0 - 100,0

Comparativ, indicii similari şi datele de bilanţ din oraşele noastre se situează cu mult sub
aceste valori – 3 – 5 mp. / locuitor pentru servicii şi publice faţă de 20 – 40 mp. / locuitor
(sau 11 – 12 faţă de 29 – 54 dacă se include şi comerţul) şi respectiv 3,3 - 4,3% din
intravilan faţă de 8,4 – 10,3% (sau 10% faţă de 2,2 – 13,9% dacă se include şi comerţul).
Deci se atinge cel mult 12,5 - 15 % din suprafaţa de teren pe locuitor din oraşele mari
europene şi respectiv 39 - 41 % din ponderea ocupată de aceste funcţiuni din terenul
intravilan.

Zona Mp / locuitor % din intravilan

localitatea echipamente total echipamente total
publice intravilan publice intravilan
Bucureşti 1999 3,00 99,00 3,30 100,00
Iaşi 1995 (inclusiv comerţ, 11,42 113,81 10,03 100,00
servicii)
Cluj 1995 5,14 120,40 4,27 100,00

Principalele cauze ale cestor disproporţii provin atât constrângerile şi erorile sistemului
economiei planificate transpuse, printre multe altele, şi în forţarea limitării terenului
intravilan, ajungându – se la indici globali de teren pe locuitor situaţi între 41 – 50% din
valorile curente din oraşele europene.

Este de menţionat faptul că datele de mai sus nu ating nici măcar normele care erau în
vigoare anterior anului 1989 prin care se prevedeau pentru servicii şi echipamente publice
7,6 mp. / locuitor pentru administraţie, învăţământ, cultură şi sănătate, oricum sub 50%
din minimum rezultatul pragmatic al aplicării normelor europene.

NORME ROMANIA - 1989

Folosinţa terenului Teren Teren

13
 mp/loc % mp/loc %
1. Zona aferentă locuinţelor 15,5 31,0
2. Zona dotărilor administrativ – politice 0,3 0,6
3. Zona dotărilor social culturale din care: 9,0 18,0
Educaţie, învăţământ 4,5 9,0
Cultură 0,6 1,2
Sănătate 1,7 3,4
Comerţ, alimentaţie 1,0 2,0
Prestări servicii 0,4 0,8
Cultură fizică, sport 0,2 0,4
Turism 0,6 1,2
4. Zona spaţiilor verzi şi sport 13,0 26,0
Grădini publice 12,0 24,0
Terenuri sportive 1,0 2,0
5. Zona circulaţiei rutiere 9,6 19,2
6. Zona gospodăriei comunale 2,6 5,2
Total perimetru construit* 50,0 100,0
* excusiv: uniăţti economice existente, zone de depozite, unităţi de transporturi, obiective
energetice etc.

Intrepretând datele de mai sus în raport cu întreg intravilanul – considerat a avea în medie
un indice global de minim 100 mp. / locuitor, rezultă următoarea reaşezare a indicilor şi
procentelor:

NORME ROMANIA ( 1989 ) EXTRAPOLATE LA INTREG TERITORIUL

INTRAVILAN
Teren Teren
Folosinţa terenului
mp/loc % mp/loc %
1. Zona aferentă locuinţelor 15,5 15,5
2. Zona dotărilor administrativ – politice 0,3 0,3
3. Zona dotărilor social culturale din care: 9,0 9,0
Educaţie, învăţământ 4,5 4,5
Cultură 0,6 0,6
Sănătate 1,7 1,7
Comerţ, alimentaţie 1,0 1,0
Prestări servicii 0,4 0,4
Cultură fizică, sport 0,2 0,2
Turism 0,6 0,6
4. Zona spaţiilor verzi şi sport 13,0 13,0
Grădini publice 12,0 12,0
Terenuri sportive 1,0 1,0
5. Zona circulaţiei rutiere 9,6 9,6
6. Zona gospodăriei comunale 2,6 2,6
7. Zona industrială, de depozitare, transporturi şi reţele majore 50,0 50,0

14
Total intravilan 100,0 100,0

Sub rezerva insuficienţei datelor pentru o corelare comparativă, sunt prezentate în

continuare exemple din perioada 1990 – 1995 din diferite state (în general norme) şi din
câteva oraşe mari europene (date din bilanţurile existente).

(1) O analiză a indicilor de teren urban pe un locuitor, pentru activităţile terţiare care
sunt luaţi în considerare ca norme orientative în Elveţia, fără diferenţiere între
activităţile publice şi cele private, indică:

utilizare mp. / loc minim mp. / locuitor maxim

circulaţii şi transporturi (exclusiv aeroport) 5,3 10,15
din care: căi de comunicaţie 2,0 5,0
gări, garaje 1,0 1,5
depouri, reparaţii 0,2 0,5
spaţii călători 2,0 3,
anexe autotransport 0,1 0,15
alimentare cu apă 0,2 0,5
canalizare 0,7 2,0
învăţământ 6,4 12,35
cultură 0,4 0,8
sport 14,2 28,8
sănătate, asistenţă socială 5,2 7,1
administraţie, justiţie, armată, poliţie, 0,4 0,8
organisme internaţionale,
comerţ şi alte 0,1 0,2
TOTAL 50, 0 60,0

Se poate deduce un indice cumulat pentru servicii şi echipamente publice de minim 12,4

şi de maxim 21,04 pentru învăţământ, cultură, sănătate, asistenţă socială, administraţie,

justiţie, armată, poliţie, organisme internaţionale. Aceasta confirmă analiza DATAR şi

subliniază deficitul de teren pentru servicii şi echipamente publice din Bucureşti.

(2) Standardele actuale din Germania luate în considerare pentru Planul General al
Berlinului au fost utilizaţi următorii indici de utilizare a terenului urban:

15
 Funcţiunea publică Metri pătraţi teren urban pe un locuitor
Total funcţiuni publice 8,75 - 13,8
din care: învăţământ - educaţie din care: 4,00 – 6,00
şcoli primare 1,60 - 2,80
gimnazii 0,75 - 1.25
şcoli profesionale 0,20 - 0,45
licee 0.65 - 1,00
copii si tineret din care: 0,85 - 1,70
creşe 0,10 - 0,15
grădiniţe 0,40 - 0,80
centre pentru tineret 0,10 - 0,15
sănătate şi asistenţă socială din care: 2,40 - 3,60
cămine bătrâni 0.45 - 0,55
spitale 1,00 - 1,70
alte funcţiuni publice din care: 1,50 - 2,50
poştă, poliţie, pompieri 0,20 - 0,30
funcţiuni culturale 0,60 - 1,00

Este de reamarcat prezenţa unor tipuri de echipamente care lipsesc din normele noastre:
centre pentru tineret, cămine pentru bătrâni dar şi absenţa învăţământului superior şi a
administraţiei.

(3) Datele recente privind serviciile din Amsterdam (727 095 locuitori în anul 1999)
prezintă o grupare diferită pe categorii a serviciilor, ceea ce apare sub denumirea de
industrie se referă la seviciile pentru industie dar nu este clară structura serviciilor
comerciale (interpretată ca echivalentul regiilor comunale) şi motivul grupării
acestora cu administraţia publică:

Funcţiunea hectare mp. / loc %

Total servicii din care: 2928,74 40,3 13,4
culturale, sociale, medicale şi învăţământ 420,18 5,8 1,9
de bază
apărare şi gospodărie comunală 222,25 3,1 1,0
industrie şi comerţ 1876,81 25,8 8,6
administraţie publică şi servicii comerciale 409,50 5,6 1,9

Excluzând serviciile pentru industrie şi comerţul rămân pentru funcţiunile publice

următoarele date:

Funcţiunea hectare mp. / loc %

Total servicii din care: 1051,93 14,5 4,8
culturale, sociale, medicale şi învăţământ 420,18 5,8 1,9
de bază

16
 apărare şi gospodărie comunală 222,25 3,1 1,0

administraţie publică şi servicii comerciale 409,50 5,6 1,9

În limitele datelor interpretate mai sus pentru a fi făcute relativ comparabile şi sub
rezerva că până la data finalizării studiului situaţia cadastrală a Municipiului Bucureşti nu
era definitivată, valorile fiind bazate pe studiile de fundamentare ale PUG, se poate
evidenţia o discrepanţă foarte mare între indicii Capitalei şi normele sau situaţiile
concrete din ţările dezvoltate.

SERVICII - ECHIPAMENTE PUBLICE

45,0 25
40,0

% din intravilan
20
mp. / locuitor

35,0
30,0
15
25,0
20,0
10
15,0
10,0 5
5,0
0,0 0
Bucu Germa Româ Germa 20 20
Amster
reşti nia nia Elveţia nia oraşe oraşe
dam
1999 minim norme maxim mari mari
mp. / locuitor 3,0 8,75 9,3 12 13,8 14,5 20 40
% din intravilan 3,3 9,3 20,25 4,8 8,4 10,3

Cu toate corecţiile probabile, indicele global pentru Bucureşti se situează sub 50% din
norma minimă a palierului în care se înscriu alte norme europene.

Pe categorii de servicii şi echipamente publice situaţia se prezintă astfel:

17
 EDUCAŢ IE, ÎNVĂŢ ĂMÂMT

14

12

10
mp./ locuitor

0
România norme Germania Germania
Elveţia minim Elveţia miaxim
1989 minim maxim
Series1 4,5 6,4 12,35 4,4 6,8

Dacă în privinţa indicilor pentru învăţământ situaţia normelor anterioare anului 1989 pare
a se situa în parametri normali, în realitate aplicarea acesteia s-a făcut defectuos, multe
dintre şcoli având teren insuficient pentru sport în aer liber şi pentru sport în spaţii
acoperite, cu efecte defavorabile asupra sănătăţii fiecărui contingent al tinerei generaţii şi
implicit asupra stării de sănătate a populaţiei în general.

18
 CULTURĂ

1,4

1,2

1
mp./ locuitor

0,8

0,6

0,4

0,2

0
România norme Germania Germania
Elveţia minim Elveţia miaxim
1989 minim maxim
Series1 0,6 0,4 0,8 0,7 1,15

Şi în acest caz, normele anterioare deşi par corecte, nu numai că nu au fost aplicate dar s-
a acordat o atenţie foarte redusă centrelor şi amenajărilor pentru tineret. In condiţiile în
care marile ansambluri rezidenţiale încep şi în Bucureşti să se confrunte cu manifestarea
în rândul tinerilor a unor fenomene sociale negative şi a unei infracţionalităţi
semnificative, este de menţionat că, până în prezent, singurele intervenţii care au dat
rezultate evidente în alte oraşe europene care s-au confruntate chiar cu violenţa bandelor
de cartier, au fost obţinute prin realizarea din fonduri publice a unor centre pentru tineret
(oferind formare, informare şi recreare sub îndrumare specializată) şi a unor spaţii
atractive pentru sport (tot cu personal permanent). Absorbţia interesului şi energiilor
tinerilor, confruntaţi cu reale dificultăţi de adaptare pe plan individual şi social, nu poate
fi lăsată numai în seama discotecilor sau a manifestărilor sporadice în grupuri mari
(spectacole, manifestări sportive etc.). In schimb, Bucureşti spre deosebire de alte
capitale (Berlin, Budapesta), se confruntă deocamdată în măsură mult mai mică cu
fenomene de vandalizare care alterează cadrul de viaţă al întregii populaţii şi este foarte
greu şi costisitor de remediat şi de stăvilit (Anexa…….)

19
 SĂNĂTATE, ASISTENŢ Ă SOCIALĂ

6
mp. / locuitor

0
România norme Germania Germania
Elveţia minim Elveţia miaxim
1989 minim maxim
Series1 1,7 5,2 7,1 2,5 2,75

Şi în acest caz situaţia era anterior anului 1989 na nivel normativ sub standardele
europene, lipsind cu totul terenul pentru serviciile de asistenţă pentru vârstnici. In
condiţiile prelungirii duratei medii de viaţă, este necesară reconsiderarea acestui aspect.

20
2. DOTARILE URBANE. TIPOLOGIE. CARACTERISTICI

- sunt cea mai complicata componenta a orasului ;

- cumuleaza o mare diversitate de activitati si se relationeaza complex cu zonele de
locuit, productie, depozitare, circulatii, transporturi, comunicatii si gospodarie
comunala;
- deriva din necesitatile ce depind de marimea, profilul si rolul in teritoriu al orasului;
- pot fi determinante pentru evolutia profilului social –economic la localitatii – de ex.
in orasle mari sau f. mari dezvoltarea este dinamizata in mare masura deatractia pe
care o reprezinta calitatea si diversitatea dotarilor.

Se diferentiaza dupa :
1. caracterul functiei : administrativ – politice, de educatie si invatamant, culturale,
de sanatate, comerciale si de alimentatie publica, prestari servicii, odihna si
agrement, cultura fizica si sport, dotari pt. gospodarie comunala, pt. comunicatii,
turistice, speciale, birouri, etc.
2. categoria de locuitori carora li se adreseaza : copii, prescolari, scolari, rezidenti,
turisti, etc.
3. frecventa de utilizare :
- zilnica
- periodica
- ocazionala
4. timpul de functionare :
- acces permanent
- limitat
- sezonier

Dotarile se mai diferentiaza si prin nivelul la care raspund solicitarilor:

national, regional, judetean, orasenesc.
Iar la nivel de oras sunt dotari:
ale ansamblurilor de locuit, de cartier, de sector, de interes orasenesc.

(in carte sunt prezentate scheme care ilustreaza ultimele doua paragrafe – de scanat?)

Relatii de distributie si grupare

O dotare este simultan loc: de aici decurge densitatea

- de satisfacere a unor necesitati de servire a populatiei de interrelatii stabilite in
- de munca interiorul zonei de dotari
- ce genereaza circulatii, transporturi si comunicatii cat si intre aceasta si
- ce necesita amenajari tehnico-edilitare celelalte zone functionale
- cu o anumita expresie arhitectural – volumetrica ale orasului
- cu o incarcatura simbolica (in unele cazuri)

Astfel la nivel interior vorbim despre relatii:

21
 - de cooperare (comerti – alim. pb. – servicii, gresa-gradinita, etc)
- indiferente (liceu – posta, etc)
- de respingere (spital – circ, etc)

Amplasarea dotarilor in teritoriul orasului prezinta o importanta deosebita si se

analizeaza dupa doua aspecte:
1. distributia fiecarei categorii de functiuni (adm.-politica, social-culurala,
comerciala, spatii plantate si sport, etc) – din care rezulta eficienta de servire a
fiecarei retele de dotari in parte si relatiile existente intre aceste retele
2. gruparea dotarilor care evidentiaza structura functionala a localitatii si
ierarhizarea centrelor de interes – se poate intalni urmatoarea dispozitie a
dotarilor:
- zona centrala – concentrare maxima de unul sau mai multe nuclee
centrale
- grupari de dotari orasenesti in relatie cu o zona de aglomerare
(platf. Ind. Principalele artere ce circulatie, gari / autogari, etc) sau in
relatie cu elem de cadru natural (faleze, cornise, lacuri, ect)
- dotari izolate (datorita unor restrictii)
- centru de sector
- centru de cartier
- dotari ale complexelor de locuit
Intre acestea exista suprapuneri

Principalele retele de dotari

Tabel ce prezinta baza de dimensionare si de calcul al capacitatilor si suprafetelor utile

– extras

RETELE PRINCIPALE TREPTE DE SERVIRE MOD DE CALCUL

DE DOTARI
Educatie – invatamant
Prescolar - gradinita Ansamblu de locuit 4,8% x nr. locuitori
Scoli generale cartier 20% x nr. locuitori
Licee oras 2% x nr. locuitori
Invatamant superior Oras / regiune Cerinte specifice
Dotari culturale
Cluburi Ansamblu / cartier 24-28 locuri / 1000
locuitori
Biblioteci Oras / regiune 1600 – 2000 volume /
1000 locuitori
Teatre Oras / regiune 10-12 locuri / 1000
locuitori
Muzee si colectii Oras / regiune Cerinte specifice
Galerii de arta Oras / regiune Cerinte specifice
Sanatate

22
 crese Ansamblu / oras 1,8% x nr de locuitori
dispensare Cartier / oras 1 unitate / 3000 locuitori
policlinici Cartier / oras / regiune 1 unit – 15 – 25000 loc
2 unit – 25 -60000 loc
3 unit – 60 locuitori
spitale Cartier / oras / regiune Informativ, 10-12 paturi /
1000 locuitori din intreg
terit. deservit
Comert si alimentatie publica
ansamblu cartier oras Mp utili / 1000 locuitori
Comert alimentar 65 – 60% 20 -15% 15 -25% 180 - 185
Comert nealimentar 20 -15% 30 -25% 50-60% 250 - 265
Alimentatie publica 20-10% 30-15% 50-75% 170 - 175
Total 600 - 615
Nr. de locuitori se considera inclisiv populatia flotanta, turisti si
20% din populatia din zona polarizata
Prestari servicii Cartier / oras 100 mp utili / 1000
locuitori
Dotari sportive
Terenuri de sport Ansamblu / cartier 5 – 7 mp / locuitor
Stadioane oras
Complexe sportive oras
Gospodarie comunala
cimitir oras 1 mp / locuitor
WC public oras cerinte specifice

a. In principiu dotarile social-culturale, administrativ-politice, comerciale, de

sanatate si altele se dispun cat mai grupat – se respecta unele amplificari de spatii
pentru circulatia pietonilor, spatii necesare curtilor de serviciu si stationarilor, etc.

b. Spatiile plantate
– in cazul zonei de locuit este recomandata pt. evitarea risipei de teren si a
dificultatilor de intretinere la o organizare cat mai grupata
– la nivel de cartier si oras (scaruri, gradini, parcuri, gradini si parcuri
specializate) se recomanda dispunerea intr-o anume continuitate, grupate
eventual cu spatiile pt. sport si intr-o repartizare cat mai echilibrata pe
teritoriul orasului pt. ca efectele igienice, climatice si atractivitatea pt. loisir sa
fie cat mai accentuate

Probleme specifice

Categorii de probleme:

23
 - analiza situatiei existente dpdv al gradului de acoperire a necesitatilor cu diverse
categorii de dotari, al capacitatii si calitatii dotarilor existente si a modului lor de
distributie si grupare
- stabilirea necesitatilor de dotare in perspectiva, functie de :
a. marimea si profilul socio- economic al orasului
b. unele cerinte specifice rezultate din profilul economic, social, din traditii
locale, etc.
c. cerinte la nivel teritorial sau national, independent de marimea si profilul
localitatii
d. gradul de satisfacere a diverselor necesitati cu dotari existente apte a
functiona in continuare

Indicatori si bilant teritorial

Modul de dotare al unei localitati se poate aprecia prin indicatorul:

teren urban afectat dotarilor - exprimat in mp / locuitor – indicator cu valoare
orientativa nu normativa, deoarce este influentat de marimea si profilul localitatii, de
densitatea locuitorilor, de particularitatile de asezare si dezvoltare in timp

Modul de utilizare a terenului afectat dotarilor (in ZC, in centrele de cartier si sector, in
gruparile de dotari) se verifica prin
coeficientul de utilizare a terenului:
= aria construita desfasurata a dotarilor (mp) / suprafata de teren aferenta ( mp)
sau
= volumul constructiilor (mc) / terenul aferent (mp) – in cazul gruparii unor dotatri
cu mari volume libere in interior (sali de spectacole, sport, etc)

Ponderea suprafetelor de teren ocupate de dotari in perimetrul localitatii este

evidentiata prin bilantul teritorial.

Pondarea terenului ocupat de dotari variaza intre urmatoarele limite rezultate din
experienta altor tari:
- Anglia – 30 -33% (inclusiv dotarile zonei de locuit) din care 19 -21% spatii
plantate si sport
- Suedia – 29% (exclusiv dotarile zonei de locuit) din care 13% spatii plantate si
sport
- SUA – 20 – 22% (exclusiv dotarile zonei de locuit) din care 5-8% spatii plantate si
sport
- Italia – 31 – 32% (mdeia din 1968 din toate orasele)

24
Razele de servire si la zonele de influenta

a. Zonele de influenta ca distanta a unitatilor care fac parte din acceasi categorie de
deservire in cadrul unei din retelele de dotari ale orasului (reteau de scoli, comerciala,
etc) – trebuie sa acopere suprafata intregii zone de locuit.

Raza de deservire corespunde, ca distanta, cu timpul necesar pentru a parcurge

drumul de la cel mai indepartat punct pana la dotarea considerata. Distanta maxima
depinde de:
- capacitatea dotarii
- grupa de varsta careia ii apartine populatia care frecventeaza acea dotare

Dotarile frecventate zilnic vor fi dispuse cat mai aproape de locuinte, iar pentru dotarile
unicate, frecventate ocazional este posibil ca distanta sa fie acoperita intr-un timp mai
mare.

Timpul parcurs pentru:

copii mici – nu va fi mai mare de 5-7min ⇒ o raza de deservire de 400 -500m
copiii mari – de 12-15 min ⇒ o raza de deservire de 800 -1000m
adulti – de 15-20 min ⇒ o raza de deservire de 1000 -1200m

b. Zona de influenta ca deservire – corespunde cu suprafata in interiorul careia

locuieste populatia deservita de o anume dotare si care depinde de capacitatea ceesteia.
In general supraf celor doua zone de influenta trebuie sa fie egale.

Dar se constata uneori ca dotarile au o zona de influenta de deservire mai mica decat
zona de influenta ca distanta, deoarece capacitatea lor este sub nivelul necesarului
populatiei aflate in limitele de influenta ca distanta.

25
Calculul dotarilor si amenajarilor anexe - extras

Mp teren la
Suprafata Capacitate necesara in
Capacitati uzuale sau Norma de Suprafata 1000 Raza de
Nr.crt. Specificatie construita functie de nr. Populatiei
de deservire teren terenului mpsupraf servire
desfasurata =N
locuibila
60 – 80 – 100 locuri 20-25 mp - - cca 34 500 Nr de locuri
1 Cresa
pt.un loc 1,35 – 1,50 X N/100
80 – 100 – 120 locuri 20-30 mp pt. - - cca 90 500 Nr de locuri
2 Gradinita
un loc 3 X N/100
Scoala Cu 8, 12, 16 si 20 de 20-25 mp pt. 1,20 – - - 1000 Nr de clase
medie de clase un loc 1,50 ha N x 1,5% x 4 ai x 65
3
cultura -70% / 40 elevi x (1
generala -1,5) serii
pt. peste 30 000 - - 36mp la 800- -
Complex locuitori 1000mp 1000
4
comercial 1 suprafata
locuibila
Complex pt. 3000 -12 000 - - 45% sector cca 90 300 -
5
comercial 2 locuitori alimentar -400
La 50 000 – 60 - 0,20 -0,25 - - - -
000mp suprafata ha
6 Dispensar
locuibila sau la 4 000
– 6 000 locuitori
180 000 - 0,50 - 0,75 - - - 8-9 consultatii de
consultatii/an (600 ha locuitor pe an
7 Policlinica consultatii/zi/2) ture
500 000

26
 Casa de 400 – 600 -800 locuri - 0,50 - 0,70 - - - Nr de locuri = 15 x N /
8 cultura si ha 1000
bibiloteca
- cca 300mp 12 - - -
Teren de
serveste
joaca pt.
9 simultan
copii
cca 60 -70
prescolari
copii
Spatiu - - - 400 -600
10 plantat de
cartier
- 0,5 mp la 2- - -
Platforme
11 4
de gunoi
apartamente

27
Dispozitia dotarilor de deservire zilnica, periodica si ocazionala:
- grupare in trei trepte deservind respectiv grupa de locuinte, microraionul si cartierul;
- in doua trepte – numai centre pe microraioane care preiau deservirea grupelor de
locuinte si un centru de cartier sau numai centre pe grupe si pe cartier care preia din
dotarile de microraion
Esentialul nu este gruparea in raport cu structura de locuit, ci asigurarea unor conditii de
deservire si de accesibilitate cat mai complete, comode si confortabile.

Parcajele si garajele se dispun in legatura cu aleile carosabile si cat mai aproape de

strazile locale sau de cele de importanta oraseneasca.
Raza de servire a parcajelor si a garajelor este de 200 -250m.
Capacitatea lor depinde de indicele de motorizare stabilit pt. etapa de perspectiva si se
considera o suprafat medie de 25mp teren pt. vehicul.

Platformele de gunoi se aseaza in pozitie convenabila fata de aleile de serviciu, la o

distanta de maximum 70m de locuinte si de minimum 15m de fatadele cu ferestre.
Pozitia parcajelor, a garajelor si a platformelor de gunoi va fi astfel aleasa incat sa nu
oblige ca circulatia vehiculelor sa se faca prin fata locuintelor.

Dotarile comerciale pot :

- fi amplasate intr-un nucleu formand centre sau complexe comerciale
- fi dispunse ca elemente izolate, uniform raspandite in suprafata zonei considerate
- formaaliniamente de-a lungul strazilor
- intra in componenta pietelor principale sau secundare ale orasului care au in principal
alta functiune

Unele dotari de interes general, ale caror zone de influenta ca deservire depasesc
limitele orasului, acoperind total sau partial necesitatile populatiei din regiune si uneori
chiar dincolo de limitele acesteia, cum sunt spitalele, institutiile de invatamant superior si
cercetari stiintifice, pot constitui unicate in cadrul orasului sau pot forma centre
specializate, asezate in oras sau la limita lui.

Spitalele se amplaseaza, in general, in locuri inalte, inconjurate de spatii plantate si care

reprezinta conditii cerute de salubritate, ferite de directia vanturilor dominante si in val ep
canalul colector, pt. ca eventualele ape infectate sa nu traverseze oarsul.
La dimensionarea spitalelor se considera 10 paturi la 1000 locuitori si 80-120mp teren de
pat.

Institutiile de invatamant superior ca si institutele de cercetari se amplaseaza de

preferinta pe terenurile bogat plantate, in care se admite un procent construibiul de
maximum 5-10%. Ele se pot grupa cu parcurile zoologice, botanice, sau cu spatiile
plantate in care se afla muzee / activitati al caror specific este legat de procesul de
invatamant si de cercetarea stiintifica.
Pentru institutiile de invatamant superior se considera 40-50mpteren pentru student, in
care se includ suprafete aferente pt. zonele de invatamant si de deservire auxiliara
(cluburi, cantine, terenuri de sport), la acestea se adauga terenul necesar pt. camine si pt.
locuintele personalului didactic si administrativ.

28
29
 Categorii şi tipuri de dotări pe categorii de localităţi conform Anexelor II şi IV/ Secţiunea IV PATN

Categorii de localităţi
U de rang II U de
r
a
U de n
Categorii/ tipuri de dotări R de rang R de
rang 0 şi municipii alte g
IV rang V
I reşedinţă de judeţ municipii
I
I
I
0 1 2 3 4 5 6
Educaţie, cercetare, ştiinţifică
- universităţi x
- institute de invăţământ superior diversificate x
- institute naţionale de cercetare sau filiale ale
x x
acestora
- institute de invăţământ superior sau filiale ale
x
acestora
- colegii x x
- gimnazii x
- licee generale şi de specialitate x
- şcoli de maiştri x
- filiale ale unor institute de cercetare x
- învăţământ preşcolar x x
- învăţământ primar x x x
- învăţământ gimnazial x x
- învăţământ liceal x
Sănătate, asistenţă socială
- clinici universitar şi spitale x
- spital clinic universitar x

30
 - spital general x x x
- spitale de specialitate x
- staţie de salvare x x X
Notă: U = localităţi urbane
R = localităţi rurale
Categorii de localităţi
U de rang II R
Categorii/ tipuri de dotări U de rang 0 municipii U de de R de
alte
şi I reşedinţă de rang III ran rang V
municipii
judeţ g IV
0 1 2 3 4 5 6
- asistenţă de specialitate (boli cronice, persoane cu
x
handicap, recuperări funcţionale, centre psihiatrice)
- cămine de bătrâni x x
- centre de recuperare x
- orfelinate x
- dispensar x x
- leagăn de copii x
- creşe x x
- cămine de copii x
- secţie-spital x
- maternitate x
- dispensar policlinic x
- farmacie x
- dispensar medical x
- dispensar veterinar x
- punct sanitar x
Cultură
- muzee x x X X
- teatre dramatice x (x)1)

1)
eventual

31
 - teatre de comedie x (x)1)
- teatre de revistă x (x)1)
- teatre de păpuşi x (x)1)
- operă x
- operetă x

Categorii de localităţi
U de rang II
Categorii/ tipuri de dotări U de rang 0 şi municipii U de R de rang R de rang
alte
I reşedinţă de rang III IV V
municipii
judeţ
0 1 2 3 4 5 6
- filarmonică x
- săli de concerte x x
- săli polivalente x x
- mari biblioteci x x x
- edituri x x
- tipografii x x
- case de cultură x x x
- săli de spectacole x
- săli de conferinţe x
- săli de expoziţie x x x
- cluburi x x x
- biblioteci x
- cinematograf x x
- cămin cultura cu bibliotecă x
Sport, agrement
- complexe sportive x
- stadioane x x x x
- săli de competiţii sportive de nivel international/ x

32
 european, naţional sau regional
- piscine x (x)
- patinoare artificiale x (x)
- bază turistică şi agrement diversificată x
- parcuri x
- grădini botanice x
- grădini zoologice x x
- cazino x
- cluburi pentru sport şi agrement x

Categorii de localităţi
U de rang II
Categorii/ tipuri de dotări U de rang 0 şi municipii alte U de R de R de
I reşedinţă municip rang III rang IV rang V
de judeţ ii
0 1 2 3 4 5 6
- zone de recreare si agrement x
- săli de competiţii de nivel naţional, regional şi x
judeţean
- terenuri şi săli de sport (competiţii de nivel judeţean
x x
sau local)
- grădini publice şi alte spaţii verzi amenajate x x
- săli de sport (competiţii locale) x
- teren de sport amenajat x

Sursa: *** Definirea zonelor urbane purtătoare de dezvoltare în teritoriu ca factor de anticipare şi stimulare a ridicării calităţii vieţii
urbane prin restructurare economică sectorială MEC - Program AMTRANS (Sef de proiect Prof. Dr. arh. Doina Cristea

33
3. EXEMPLU REGULAMENT DE CONSTRUIRE

34