Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tabelul 1
5
Companii de Bulgării de cărbune, care nu sunt
generare a explozivi în amestec cu aerul, pot
energiei fi transformaţi în timpul proceselor
electrice de transport, mărunţire sau
uscare, într-un cărbune capabil să
formeze amestecuri explozive
praf/aer.
6
Industria Pot apărea prafuri explozive în
alimentară timpul transportului şi depozitării
cerealelor, zahărului etc. Dacă
acestea sunt ehaustate şi
colectate prin filtrare, pot apărea
atmosfere explozive în filtru.
Directive
Directive94/9/EC
94/9/EC HG 752 /2004 privind
concerning
concerningequipment
equipment transpusa
in legisatia stabilirea condiţiilor pentru
and
andprotective
protectivesystems
systems
nationala introducerea pe piaţă a
intended
intendedfor
foruse
useinin echipamentelor si
potentially
potentiallyexplosive
explosive sistemelor protectoare
atmospheres.
atmospheres.OJ OJNo.No.LL destinate utilizării în
100,
100,1994-04-19
1994-04-19 atmosfere potenţial
(Directiva
(DirectivaATEX
ATEX95;
95; explozive + HG461/2006
ATEX
ATEX100a)
100a) pentru modificarea HG
şi 752/2004
8
explosive limit) si limita superioara de explozivitate (UEL - upper explosive
limit). Limitele de explozivitate depind de presiune si de procentul de oxigen
din aer.
Mecanismul producerii exploziilor de gaze, vapori sau ceţuri
inflamabile /aer poate fi simbolizat prin binecunoscutul triunghi al exploziei
din care se observa ca explozia poate surveni ori de câte ori sunt îndeplinite
simultan trei condiţii:
prezenţa carburantului (gaze, vapori, prafuri /pulberi, ceţuri
combustibile);
prezenţa comburantului (oxigen, substanţe oxidante);
sursa de iniţiere eficientă pentru asigurarea activării moleculelor în
vederea iniţierii şi propagării reacţiei de ardere rapidă.
Substanţă
inflamabila
oxidant
Sursa de aprindere
Figura 2
9
combustibile si oxidantului, precum şi cele referitoare la închiderea
amestecului.
Formarea Structuri
amestecului închise
Oxidant Substanţă
combustibila
Sursă de aprindere
Figura 3
Principii fundamentale
Necesitatea coincidenţei atmosferei explozive şi a unei surse de
aprindere eficiente şi efectele anticipate ale unei explozii, conduc imediat la
principiile de bază ale prevenirii şi protecţiei împotriva exploziei, în
următoarea ordine:
a) Prevenirea:
- evitarea sau reducerea atmosferelor explozive; acest obiectiv
poate fi atins, în principal, prin modificarea, fie a concentraţiei
substanţei inflamabile, la o valoare care să se afle în afara
domeniului de explozie, fie a concentraţiei de oxigen, la o valoare
sub concentraţia limită de oxigen (LOC);
- evitarea tuturor surselor de aprindere eficiente posibile;
b) Protecţia: oprirea exploziei şi/sau limitarea domeniului de explozie
la o extindere acceptabilă, prin măsuri de protecţie, de exemplu, prin
izolare, suprimare şi limitare constructivă. Spre deosebire de cele două
măsuri descrise mai sus, aici se acceptă apariţia unei explozii.
10
Reducerea riscului poate fi realizată prin aplicarea numai a unuia din
principiile de prevenire şi de protecţie de mai sus. De asemenea, se poate
aplica şi o combinaţie între aceste principii.
Întotdeauna prima opţiune ar fi evitarea unei atmosfere explozive.
În practică, în majoritatea cazurilor în care se utilizează materiale
inflamabile, este dificil să se garanteze că nu va apărea niciodată o
atmosferă explozivă gazoasă. De asemenea, poate fi dificil să se garanteze
că echipamentul nu va genera niciodată o sursă de aprindere. De aceea,
când prezenţa unei atmosfere explozive gazoase este foarte probabilă, se
va recurge la utilizarea unor echipamente cu o probabilitate scăzută de a
genera o sursă de aprindere. Dimpotrivă, dacă probabilitatea prezenţei unei
atmosfere gazoase este scăzută, se vor putea utiliza echipamente
construite după standarde mai puţin riguroase.
Deci cerinţa de prevenire a exploziilor poate fi exprimata astfel :
probabilitatea ca o sursa de aprindere să apară in acelaşi timp cu o
atmosfera explozivă să fie minima. Rezulta ca se stabilesc cerinţe specifice
pentru echipamente si sisteme protectoare pentru domenii de utilizare
specifice.
Pentru aplicarea acestui principiu, ariile periculoase Ex neminiere
sunt clasificate în zone in funcţie de probabilitatea si durata apariţiei
atmosferei explozive ( zonele 0, 1 şi 2 pentru gaze si 20, 21, 22 pentru
prafuri combustibile in aer), iar echipamentele sunt împărţite in categorii in
funcţie de nivelul de protecţie asigurat prin evitarea surselor de iniţiere in
timpul operării normale, in timpul defecţiunilor previzibile sau in timpul
rarelor defecţiuni.
Clasificarea ariilor periculoase Ex in zone se face de care
angajatori/utilizatori / proprietari după metode recunoscute, fiind
recomandată utilizarea cerinţelor SR EN 60079-10-1:2009 pentru
atmosfere explozive gazoase si SR EN 60079-10-2:2010 pentru atmosfere
explozive de praf combustibil
Cum nu exista o regula exacta referitoare la prezenta atmosferei
explozive (durata si probabilitate ) in raport cu zonele clasificate Ex (0,1,2),
pot fi luate in considerare datele din tabelul de mai jos.
11
Experienţa a demonstrat că un volum de 10 dm 3 atmosferă explozivă conectată
este întotdeauna periculoasă.
Evaporarea unor cantităţi chiar mici de lichide inflamabile (cum este
propanul lichefiat) poate da naştere unor mari cantităţi de vapori inflamabili.
Figura 4
Tabelul 3
strat de 1 mm de
praf cu greutatea
100 g/m3
volumetrică 100 g/m3
500 kg/m3 1m
C Pbulk h / H
unde:
C concentraţia prafului în nor, Pbulk greutatea volumetrică a prafului
h grosimea stratului de praf, H înălţimea norului de praf din încăpere
4
Din broşura ISSA "Explozii de gaze", Secţiunea Internaţională pentru Prevenirea
Pericolelor Profesionale în Industria Chimică, Asociaţia Internaţională de Securitate
Socială (ISSA), Heidelberg, Germania
12
Tabelul 4
Continuu, De asemenea ,
0 pentru perioade in timpul rarelor FOARTE 1 Ga
lungi, defecţiuni ÎNALT
sau frecvent (doua defecte
independente)
UTILIZATORI PRODUCĂTORI
13
ZONA Prezenta Evitarea Nivel de Grupa II EPL
atmosferei surselor de protecţie CATEGORIA
explozive iniţiere cerut
Directiva 1999/92/EC Directiva 94/9/EC
(HG 1058/2006) (HG 752/2004, HG 461/2006).
Tabelul 6
Figura 5
15
c) concentraţia limită de oxigen (LOC limiting oxygen concentration)
(a se vedea EN 14034-4 şi EN 14756);
d) presiunea maximă de explozie (pmax maximum explosion pressure),
(a se vedea EN 14034-1, EN 14034-4 şi EN 15967);
e) viteza de creştere maximă a presiunii de explozie (dp/dtmax
maximum rate of explosion pressure rise) (a se vedea EN 14034-2,
EN 14491 şi EN 15967);
f) interstiţiul experimental maxim de securitate (MESG maximum
experimental safe gap) (a se vedea EN 60079-1);
g) energia minimă de aprindere (MIG minimum ignition energy) (a se
vedea EN 13821);
h) temperatura minimă de aprindere a unei atmosfere explozive
(minimum ignition temperature of an explosive atmosphere) (a se
vedea EN 14522 şi EN 50281-2-1);
i) temperatura minimă de aprindere a unui strat de praf (minimum
ignition temperature of a dust layer) (a se vedea EN 50281-2-1).
16
Limitele de explozie
Tabelul 7
Tabelul 8
18
Temperatura minimă de aprindere a unei atmosfere explozive
(minimum ignition temperature of an explosive atmosphere) este cea mai
scăzută temperatură a unei suprafeţe încălzite la care, în condiţii specifice
de încercare, se produce aprinderea unei atmosfere explozive
Pentru gaze si vapori EN 14522 defineşte temperatură de
autoaprindere Ti ca cea mai scăzută temperatură (a unei suprafeţe
fierbinţi) la care în condiţii de încercare specificate se produce o aprindere a
gazului inflamabil sau a vaporilor inflamabili în amestec cu aerul sau cu
aer/gaz inert.
Pentru praf temperatura minimă de aprindere a unui nor de praf
se defineşte ca temperatura cea mai scăzută a peretelui interior fierbinte al
unui cuptor, la care are loc aprinderea unui nor de praf în aerul din interiorul
acestui cuptor (a se vedea EN 50281-2-1:1998)
Temperatura minimă de aprindere a unui strat de praf este
temperatura cea mai scăzută a unei suprafeţe fierbinţi la care se produce
aprinderea unui strat de praf, cu grosime specificată, depus pe această
suprafaţă fierbinte (a se vedea EN 50281-2-1).
Datorită gamei largi de procese din industrie, aprinderea straturilor
de praf poate depinde de condiţiile locale. Această metodă de încercare nu
este în mod necesar reprezentativă pentru toate condiţiile industriale, în
care poate fi necesar să se ţină cont de factori precum prezenţa unor
straturi groase de praf şi repartiţia temperaturii în mediul înconjurător.
Temperatura de aprindere a substanţelor inflamabile este deosebit
de importanta pentru selectarea echipamentelor / instalaţiilor destinate
folosirii in atmosfere potenţial explozive generate de gaze si vapori
inflamabili in funcţie de clasele de temperatura ale acestora.
Tabelul 9
T1 T2 T3 T4 T5 T6
I metan
IIA acetonă etanol gazolină acetil
etan i-amil motorină aldehidă
etil acetat acetat comb.aeronave eter etilic
amoniac n-butan uleiuri
benzen n-butil carburante/
19
(pur) alcool uleiuri de
acid acetic încălzire
monoxid de n-hexan
carbon
metan
metanol
propan
toluen
IIB gaz de etilenă
cărbune
(gaze de
oraş)
IIC hidrogen acetilenă acetilină
hidrogen
bisulfura de
carbon
Tabelul 11
Tabelul 12
Tabelul 13
21
Tipul MIT MIE LEL Presiunea Kst Clasa
prafului Temperatu- Energia Nivelul de maximă de Rata maximă de de risc
ra minimă minimă explozivitate explozie creştere a de ex-
de aprindere de presiunii plozie
a norului aprinder
°F °C e Oz/Ft g/m psig bar psi/ bar·m/
mJ 3 3
sec sec
Cacao 788 420 100 0,045 45 65 4,50 1200 28 slab
Porumb 752 400 40 0,045 45 95 6,55 6000 137 slab
Ştiuleţi 752 400 40 0,030 30 110 7,6 5000 115 slab
de
porumb
Amidon 716 380 20 0,040 40 115 7,9 9000 206 puterni
de c
porumb
Scame 968 520 192 0,500 500 48 3,3 150 3,5 slab
de
bumbac
Seminţe 878 470 60 0,050 50 104 7,2 3000 69 slab
de
bumbac
Cereale 806 430 30 0,055 55 115 7,9 5500 126 slab
amestec
ate
Orez 824 440 40 0,45 45 93 6,4 3600 82 slab
Zahăr 662 350 30 0,035 35 91 6,3 5000 115 slab
Tutun 788 420 - - - 7 0,5 200 4,5 slab
Grâu 896 480 60 0,055 55 103 7,1 3600 82 slab
Făină de 716 380 50 0,050 50 95 6,55 3700 85 slab
grâu
Tabelul 14
Inflamabilitate Combustibilitate
BZ
Neinflamabil BZ 1
Flacără localizată, stinsă rapid BZ 2
Ardere sau mocnire localizată, fără extindere BZ 3
Extinderea flăcărilor mocnite BZ 4
Extinderea flăcărilor deschise BZ 5
Aprindere în întregime BZ 6
Bibliografie:
23