Sunteți pe pagina 1din 19

1.

CONCEPTE FUNDAMENTELE PENTRU PREVENIREA


EXPLOZIILOR I PROTECIA MPOTRIVA EXPLOZIILOR N
MEDII CU ATMOSFERE POTENIAL EXPLOZIVE

Riscurile de explozie pot s apar n toate activitile n care sunt


implicate substane inflamabile. Acestea pot include multe din materiile
prime, produse intermediare, produse finale i deeuri din procesul obinuit
de producie.
Practic toate ramurile sunt afectate, pentru c pericolele de la
atmosferele explozive apar ntr-o gam larg de procese i operaii. Sunt
date exemple n tabelul 1 [Sursa Ghid facultativ de bun practic pentru
implementarea Directivei 1999/92/EC asupra cerinelor minime de
mbuntire a proteciei securitii i sntii lucrtorilor potenial expui
riscurilor provenite de la atmosferele explozive. (Non-binding Guide of Good
Practice for implementing of the European Parliament and Council Directive
1999/92/EC on minimum requirements for improving the safety and health
protection of workers potentially at risk from explosive atmospheres,
European Commission, DG Employment and Social Affairs, Brussels, April
2003.)]

Tabelul 1

Ramura Pericolul de explozie


Industria Gaze, lichide i materiale solide
chimic inflamabile sunt transformate i
procesate n diferite procese din
industria chimic. Aceste procese
pot da natere la amestecuri
explozive.

Operaii de La operaiile de nivelare pot


nivelare i aprea gaze inflamabile. Sunt
inginerie civil necesare msuri tehnice precise
pentru a evita emisiile
necontrolate de gaze i posibilele
aprinderi. Gazele inflamabile
emise din diferite surse se pot
acumula n locuri slab ventilate
(tunele, beciuri etc.)

5
Companii de Bulgrii de crbune, care nu sunt
generare a explozivi n amestec cu aerul, pot
energiei fi transformai n timpul proceselor
electrice de transport, mrunire sau
uscare, ntr-un crbune capabil s
formeze amestecuri explozive
praf/aer.

Companii de Cnd apele reziduale sunt tratate


eliminare a n instalaii de purificare, gazele
deeurilor generate pot forma amestecuri
explozive gaz/aer.

Furnizori de Amestecuri explozive gaz/aer se


gaze naturale pot forma cnd este emis gazul
natural, de exemplu datorita
scurgerilor.

Industria Prelucrarea lemnului genereaz


prelucrtoare praf de lemn. Acesta poate forma
a lemnului amestecuri explozive praf/aer, de
exemplu n filtre sau silozuri.

Operaiuni de Pulberile n exces generate n


vopsire prin zona de vopsire i vaporii de
pulverizare solveni emii pot da natere
atmosferelor explozive atunci
cnd sunt n amestec cu aerul

Agricultur In unele ferme funcioneaz


instalaii de producere a
biogazului. Pot aprea amestecuri
explozive biogaz/aer dac exist
emisii de gaze, de exemplu prin
scurgeri.

Operaii de Cnd se d form metalelor pot fi


prelucrare a produse prafuri explozive de
metalelor metale n timpul tratrii
suprafeelor (polizare). Aceasta se
aplic n special metalelor uoare.
Aceste prafuri metalice pot da
natere pericolului de explozie n
colectoarele de praf.
6
Industria Pot aprea prafuri explozive n
alimentar timpul transportului i depozitrii
cerealelor, zahrului etc. Dac
acestea sunt ehaustate i
colectate prin filtrare, pot aprea
atmosfere explozive n filtru.

Industria Deseori sunt utilizate alcooluri ca


farmaceutic solveni n producia de produse
farmaceutice. De asemenea, pot fi
utilizate materiale auxiliare i
ageni care pot da natere
exploziilor de prafuri cum este de
exemplu lactoza.

Rafinrii Hidrocarburile manipulate n


rafinrii sunt toate inflamabile i n
funcie de punctul lor de
inflamabilitate, pot da natere
atmosferelor explozive chiar la
temperatura ambiant. Aria din
jurul instalaiei de prelucrare este
considerat n general ca loc n
care pot aprea atmosfere
explozive.

Operaii de Prelucrarea deeurilor n cadrul


reciclare reciclrii poate da natere
riscurilor de explozie, de exemplu
de la bidoane sau alte recipiente
de gaze i/sau lichide inflamabile
care nu au fost golite complet sau
de la prafuri de hrtie sau
materiale plastice

ntruct exploziile pot provoca pierderi umane i daune materiale


incomensurabile evaluarea riscului de explozii si stabilirea masurilor
adecvate de reducere a acestuia la nivele acceptabile conform normelor si
standardelor in vigoare capt o importan deosebit pentru securitatea si
sntatea oamenilor si bunurilor.
Un element esenial in evaluarea riscului de explozii in locurile de
munca unde pot sa apar atmosfere explozive l constituie instalaiile si
echipamentele individuale de protecie (EIP) care trebuie sa fie proiectate,
fabricate, instalate i ntreinute astfel nct sa nu poat genera surse de
aprindere. Cerinele de prevenire si protecie a exploziilor sunt reglementate
in norme si standarde specifice, iar o buna parte a evalurii riscului de
7
explozii se refera la evaluarea conformitii echipamentelor / instalaiilor cu
cerinele respective.
n general, evaluarea conformitii produselor cu cerine specificate
este o activitate care poate fi efectuata de o prim, secund sau ter parte
i poate fi reglementat sau nereglementat prin norme i standarde
specifice.
n domeniul proteciei Ex exist doua Directive Europene, aa-zise
Directive ATEx, care reglementeaz punerea pe piaa european a
produselor destinate folosirii n atmosfere potenial explozive si respectiv
utilizarea lor n condiii de siguran, dup cum urmeaz.

Directive 94/9/EC HG 752 /2004 privind


concerning equipment transpusa stabilirea condiiilor pentru
and protective systems in legisatia
nationala
introducerea pe pia a
intended for use in echipamentelor si
potentially explosive sistemelor protectoare
atmospheres. OJ No. L destinate utilizrii n
100, 1994-04-19 atmosfere potenial
(Directiva ATEX 95; explozive + HG461/2006
ATEX 100a) pentru modificarea HG
i 752/2004

Directive 1999/92/EC on Transpusa


HG 1058 /2006 privind
minimum requirements in legisatia cerintele minime pentru
for improving the safety nationala mbunatatirea securitatii si
and health protection of protectia sanatatii
workers potentially at risk lucratorilor care pot fi expui
from explosive unui potenial risc datorat
atmospheres OJ No. L atmosferelor explozive
023 , 2000-01-28
Figura 1
(Directiva ATEX 137;
ATEX 118a)

ATEX este acronimul de la ATmosphere EXplosive. O atmosfer


exploziva este un amestec de substane inflamabile sub form de gaze,
vapori, cea sau praf cu aerul, n condiii atmosferice n care, dup ce s-a
produs aprinderea, combustia se rspndete n ntregul amestec nears.
[Pct. 3.17 din SREN 1127-1; Directiva 94/9/CE, Capitolul I, articolul 1].
Pentru ca o atmosfera exploziva sa existe substana inflamabila
trebuie sa fie prezenta in anumite concentraii. Daca concentraia este prea
mica (amestec srac) sau prea mare (amestec bogat) nu apare nici o
explozie; de fapt poate aprea o reacie de combustie slaba dar nu o reacie
in tot amestecul. Astfel, explozia poate sa apar numai in prezenta unei
surse de aprindere si cnd concentraia este in domeniul de explozivitate al
substanei, respectiv intre limita inferioara de explozivitate (LEL lower
8
explosive limit) si limita superioara de explozivitate (UEL - upper explosive
limit). Limitele de explozivitate depind de presiune si de procentul de oxigen
din aer.
Mecanismul producerii exploziilor de gaze, vapori sau ceuri
inflamabile /aer poate fi simbolizat prin binecunoscutul triunghi al exploziei
din care se observa ca explozia poate surveni ori de cte ori sunt ndeplinite
simultan trei condiii:
prezena carburantului (gaze, vapori, prafuri /pulberi, ceuri
combustibile);
prezena comburantului (oxigen, substane oxidante);
sursa de iniiere eficient pentru asigurarea activrii moleculelor n
vederea iniierii i propagrii reaciei de ardere rapid.

Substan
inflamabila
oxidant

Sursa de aprindere

Figura 2

Explozia de praf are caracteristici diferite fata de explozia de gaz si


poate fi, n anumite cazuri, mult mai devastatoare. Dac, de exemplu, un
curent de aer nvolbureaz un strat de praf, ntr-un spaiu mic, praful
mpreun cu oxigenul formeaz un amestec combustibil praf / aer. Daca
acest amestec este iniiat de ctre o surs de iniiere se declaneaz o
explozie. Fora exploziei nvolbureaz mai mult praf in aer care este la
rndul sau iniiat s.a.m.d.
Noile concepte de prevenire si protecie la explozie dezvolt noi
strategii de prevenire a propagrii exploziilor sau limitare a efectelor
exploziilor, ceea ce impune luarea in considerare a aspectelor legate de
nchiderea (limitarea, restrngerea, delimitarea, capsularea) amestecului
exploziv. De asemenea, trebuie luate in considerare si aspectele legate de
faptul ca pentru a putea considera un praf ca fiind combustibil, el trebuie sa
fie explozibil sa fie n suspensie n aer, s aib o distribuie a mrimii
particulelor capabil s propage arderea i o concentraie in limitele de
explozivitate.
Astfel se poate defini pentagonul exploziei prin adiionarea la triunghiul
exploziei a aspectelor legate amestecul sau dispersia substanelor
9
combustibile si oxidantului, precum i cele referitoare la nchiderea
amestecului.

Formarea Structuri
amestecului nchise

Oxidant Substan
combustibila

Surs de aprindere

Figura 3

Aceast reprezentare da o imagine clar a condiiilor de explozie si


permite identificarea unor msuri inginereti de securitate pentru
proiectarea, fabricarea, montarea si ntreinerea instalaiilor n scopul
prevenirii formarii atmosferei explozive, prevenirii surselor de aprindere sau
pentru reducerea efectelor eventualelor explozii cu ajutorul sistemelor
protectoare.

PRINCIPIILE PREVENIRII EXPLOZIEI I PROTECIEI MPOTRIVA


EXPLOZIEI

Principii fundamentale
Necesitatea coincidenei atmosferei explozive i a unei surse de
aprindere eficiente i efectele anticipate ale unei explozii, conduc imediat la
principiile de baz ale prevenirii i proteciei mpotriva exploziei, n
urmtoarea ordine:
a) Prevenirea:
- evitarea sau reducerea atmosferelor explozive; acest obiectiv
poate fi atins, n principal, prin modificarea, fie a concentraiei
substanei inflamabile, la o valoare care s se afle n afara
domeniului de explozie, fie a concentraiei de oxigen, la o valoare
sub concentraia limit de oxigen (LOC);
- evitarea tuturor surselor de aprindere eficiente posibile;
b) Protecia: oprirea exploziei i/sau limitarea domeniului de explozie
la o extindere acceptabil, prin msuri de protecie, de exemplu, prin
izolare, suprimare i limitare constructiv. Spre deosebire de cele dou
msuri descrise mai sus, aici se accept apariia unei explozii.

10
Reducerea riscului poate fi realizat prin aplicarea numai a unuia din
principiile de prevenire i de protecie de mai sus. De asemenea, se poate
aplica i o combinaie ntre aceste principii.
ntotdeauna prima opiune ar fi evitarea unei atmosfere explozive.
n practic, n majoritatea cazurilor n care se utilizeaz materiale
inflamabile, este dificil s se garanteze c nu va aprea niciodat o
atmosfer exploziv gazoas. De asemenea, poate fi dificil s se garanteze
c echipamentul nu va genera niciodat o surs de aprindere. De aceea,
cnd prezena unei atmosfere explozive gazoase este foarte probabil, se
va recurge la utilizarea unor echipamente cu o probabilitate sczut de a
genera o surs de aprindere. Dimpotriv, dac probabilitatea prezenei unei
atmosfere gazoase este sczut, se vor putea utiliza echipamente
construite dup standarde mai puin riguroase.
Deci cerina de prevenire a exploziilor poate fi exprimata astfel :
probabilitatea ca o sursa de aprindere s apar in acelai timp cu o
atmosfera exploziv s fie minima. Rezulta ca se stabilesc cerine specifice
pentru echipamente si sisteme protectoare pentru domenii de utilizare
specifice.
Pentru aplicarea acestui principiu, ariile periculoase Ex neminiere
sunt clasificate n zone in funcie de probabilitatea si durata apariiei
atmosferei explozive ( zonele 0, 1 i 2 pentru gaze si 20, 21, 22 pentru
prafuri combustibile in aer), iar echipamentele sunt mprite in categorii in
funcie de nivelul de protecie asigurat prin evitarea surselor de iniiere in
timpul operrii normale, in timpul defeciunilor previzibile sau in timpul
rarelor defeciuni.
Clasificarea ariilor periculoase Ex in zone se face de care
angajatori/utilizatori / proprietari dup metode recunoscute, fiind
recomandat utilizarea cerinelor SR EN 60079-10-1:2009 pentru
atmosfere explozive gazoase si SR EN 60079-10-2:2010 pentru atmosfere
explozive de praf combustibil
Cum nu exista o regula exacta referitoare la prezenta atmosferei
explozive (durata si probabilitate ) in raport cu zonele clasificate Ex (0,1,2),
pot fi luate in considerare datele din tabelul de mai jos.

Tabelul 2 - Probabilitatea si durata atmosferei explozive

Clasificarea ariei Probabilitatea , P Durata , t


periculoase (zona) [an-1] [ore /an]

0 P > 10-1 > 1000 h / an


-1 -3
1 10 > P > 10 10 1000 h / an
-3 -5
2 10 > P > 10 < 10 h / an

11
NOTA : Cantitatea de atmosfer exploziv este importanta pentru a se stabili
daca este pericol de explozie sau nu. Evaluarea prezenei unei atmosfere
explozive ntr-o cantitate periculoas depinde de efectele posibile ale exploziei.
Experiena a demonstrat c un volum de 10 dm atmosfer exploziv conectat
3

este ntotdeauna periculoas.


Evaporarea unor cantiti chiar mici de lichide inflamabile (cum este
propanul lichefiat) poate da natere unor mari cantiti de vapori inflamabili.

NOT - un litru de propan lichid, cnd se transform n gaz i se dilueaz n aer


la limita inferioar de explozie va da natere a 13.000 litri de atmosfer
exploziv .
4

Figura 4

Praful depus daca este nvolburat poate forma un nor de praf


exploziv chiar daca stratul are o grosime mic. Un strat de praf cu
grosimea de 1 mm cu greutatea volumetric de 500 kg/m3 va genera un nor
cu concentraia medie de 100 g/m3 dac stratul este dispersat ntr-o
ncpere cu nlimea de 5 m. Dispersia parial pn la o nlime de 1 m
va da o concentraie de 500 g/m3 (Eckhoff).

Tabelul 3

strat de 1 mm de
praf cu greutatea
100 g/m3
volumetric 100 g/m3
500 kg/m
3 1m

C = Pbulk h / H
unde:
C concentraia prafului n nor, P bulk greutatea volumetric a prafului
h grosimea stratului de praf, H nlimea norului de praf din ncpere

Din broura ISSA "Explozii de gaze", Seciunea Internaional pentru Prevenirea


4

Pericolelor Profesionale n Industria Chimic, Asociaia Internaional de Securitate


Social (ISSA), Heidelberg, Germania
12
Echipamentele din domeniul ATEx sunt clasificate pe grupe si
categorii astfel:

Tabelul 4

Grupa de explozie Categoria


echipamentului
Grupa I - minerit M1
M2
1
Grupa II(A, B, C) 2
gaze suprafa
3
1
Grupa III (A, B, C) 2
prafuri i fibre 3

Noile reglementri au introdus termenul de nivel de protecie al


echipamentului EPL (Equipment Protection Level): Ga, Gb, Gc pentru
echipamentele destinate folosirii in atmosfere potenial explosive generate
de gaze si Da, Db, Dc pentru echipamentele destinate folosirii in atmosfere
potenial explozive generate de prafuri combustibile in aer) echivalente
categoriilor 0,1,2.
Pornind de la principiile de protecie la explozie enunate mai sus, in
tabelul de mai jos sunt sintetizate cerinele pentru echipamente funcie de
utilizarea destinat.
Tabelul 5

ZONA Prezenta Evitarea Nivel de Grupa II EPL


atmosferei surselor de protecie CATEGORIA
explozive iniiere cerut
Infrecvena In timpul
2 sau numai pe operrii NORMAL 3 Gc
o perioada normale
scurta de
timp
De asemenea,
1 Probabil sa in timpul NALT 2 Gb
apar defeciunilor
previzibile
(un singur
defect)

13
ZONA Prezenta Evitarea Nivel de Grupa II EPL
atmosferei surselor de protecie CATEGORIA
explozive iniiere cerut
Continuu, De asemenea ,
0 pentru in timpul rarelor FOARTE 1 Ga
perioade defeciuni NALT
lungi, (doua defecte
sau frecvent independente)
UTILIZATORI PRODUCTORI
Directiva 1999/92/EC Directiva 94/9/EC
(HG 1058/2006) (HG 752/2004, HG 461/2006).

Pan de curnd att echipamentele pentru atmosfere explozive


generate de gaze cat si cele de prafuri combustibile erau incluse in Grupa
II. Noile reglementari europene / standarde specifice au clasificat
echipamentele pentru medii cu praf combustibil in Grupa a III-a.

Tabelul 6

ZONA Grupa III EPL


CATEGORIA
22 3 Dc
21 2 Db
20 1 Da
Domeniul de utilizare Nivelul de protecie

PREVENIREA ATMOSFERELOR EXPLOZIVE PERICULOASE


Parametrii proceselor
- Utilizarea de nlocuitori ai substanelor inflamabile
- Limitarea concentraiilor
- Inertizarea
- Prevenirea sau limitarea formrii de atmosfere explozive n
vecintatea instalaiei

Proiectarea i construcia echipamentelor, sistemelor protectoare


i componentelor
- Reducerea degajrilor de substane inflamabile
- Diluia prin ventilaie

EVITAREA SURSELOR DE APRINDERE


o suprafee fierbini
o flcri i gaze fierbini
o scntei generate mecanic
14
o curei electrici vagabonzi, protecie catodic la coroziune
o electricitate static
o descrcri atmosferice (trsnete)
o cmpuri electromagnetice n domeniul frecvenelor ntre 9 kHz i
300 GHz
o radiaie electromagnetic n domeniul frecvenelor ntre 300 GHz i
3106GHz sau lungimi de und de la 1000 m pn la 0,1 m
(spectrul optic)
o radiaie de ionizare
o ultrasunete
o compresiune adiabatic, unde de oc, curgeri de gaze
o reacii chimice

Figura 5

MICORAREA EFECTELOR EXPLOZIILOR SISTEME


PROTECTOARE

o concepie rezistent la presiune;


o eliberarea presiunii exploziei;
o suprimarea exploziei;
o prevenirea propagrii flcrii i exploziei.

CARACTERISTICILE SUBSTANELOR INFLAMABILE CARE POT


GENERA O ATMOSFERA EXPLOZIV

Pericolul de explozie este legat de materialele i substanele


prelucrate, utilizate sau degajate de echipamente, sisteme de protecie i
componente i de materialele utilizate pentru construcia echipamentelor,
sistemelor de protecie i componentelor.
Pentru identificarea pericolului de explozie trebuie cunoscute
proprietile de material i caracteristicile de securitate.
15
Caracteristicile de securitate care descriu proprietile de securitate
relevante ale substanelor inflamabile sunt:

a) punctul de inflamabilitate (flash point) (a se vedea EN 15794);


b) limitele de explozie (LEL lower explosion limit, UEL upper explosion
limit) (a se vedea EN 1839, EN 14034-3 i EN 14756);
c) concentraia limit de oxigen (LOC limiting oxygen concentration) (a
se vedea EN 14034-4 i EN 14756);
d) presiunea maxim de explozie (p max maximum explosion pressure), (a
se vedea EN 14034-1, EN 14034-4 i EN 15967);
e) viteza de cretere maxim a presiunii de explozie (dp/dt max maximum
rate of explosion pressure rise) (a se vedea EN 14034-2, EN 14491 i
EN 15967);
f) interstiiul experimental maxim de securitate (MESG maximum
experimental safe gap) (a se vedea EN 60079-1);
g) energia minim de aprindere (MIG minimum ignition energy) (a se
vedea EN 13821);
h) temperatura minim de aprindere a unei atmosfere explozive
(minimum ignition temperature of an explosive atmosphere) (a se
vedea EN 14522 i EN 50281-2-1);
i) temperatura minim de aprindere a unui strat de praf (minimum
ignition temperature of a dust layer) (a se vedea EN 50281-2-1).

NOT Este necesar s se tina cont de faptul c asemenea caracteristici de


securitate nu sunt constante, ci depind, de exemplu, de tehnicile utilizate pentru
msurarea lor. De asemenea, pentru prafuri, datele de securitate din tabele
reprezint numai un ghid, deoarece valorile depind de dimensiunea i de forma
particulelor, coninutul de umiditate i prezena aditivilor, chiar i n concentraii
infime. Pentru o aplicaie specific, se recomand s fie ncercate eantioane
din praful prezent n echipamente i datele obinute s fie utilizate la
identificarea pericolului.

Punctul de inflamabilitate, limitele de explozivitate si concentraia


limit de oxigen definesc proprietile de combustie ale substanelor
inflamabile. Deoarece nu materialul n sine este cel care reprezint pericolul
potenial de explozie, ci contactul acestuia cu aerul sau amestecul lui cu
aerul, trebuie s fie determinate proprietile amestecului substanei
inflamabile cu aerul. Aceste proprieti furnizeaz informaii despre
comportarea la ardere a unei substane i dac aceasta poate da natere la
foc sau la explozii.
Presiunea maxim de explozie , viteza de cretere maxim a
presiunii de explozie si interstiiul experimental maxim de securitate
definesc comportarea la explozie.
Pentru identificarea pericolelor de aprindere trebuie s se determine
proprietile de aprindere ale unei atmosfere explozive si anume : energia

16
minim de aprindere, temperatura minim de aprindere a unei atmosfere
explozive si temperatura minim de aprindere a unui strat de praf .

Punctul de inflamabilitate (flash point) este caracteristic lichidelor


inflamabile si reprezint temperatura minim la care, n condiii de ncercare
specifice, un lichid eman suficient gaz combustibil sau vapori combustibili
capabili s se aprind imediat n prezena unei surse de aprindere eficiente.

Limitele de explozie

Pentru fiecare substana exista o limita inferioara de explozie


"Lower Explosive Limit" (LEL) si limita superioar de explozie "Upper
Explosive Limit" (UEL) si numai amestecurile aflate in aceste limite pot fi
initiate.
Pentru hidrocarburi in aer aceste limite sunt aproximativ intre 1 % si
15 % volum. Substanele cu limite mai largi de explozie ca de exemplu
hidrogenul, acetilena, disulfura de carbon sunt cazuri particulare de pericol.
Ventilaia este o cale de a reduce amestecul mai jos de limita inferioar de
explozie fcndu-l incapabil de aprindere.

NOTA 1 Unele substane instabile din punct de vedere chimic, de exemplu,


acetilena i oxidul de etilen, pot suferi reacii exoterme chiar i n absena
oxigenului i au o limit de explozie superioar de 100 %.

La prafuri limita inferioara de explozie este aproximativ intre 20 si 60


g/mc aer, iar limita superioara de explozie este intre 2 si 6 kg/mc aer.
Limitele de explozie pentru prafuri nu au aceeai semnificaie ca acelea
pentru gaze i vapori. De obicei, norii de praf nu sunt omogeni.
Concentraia de praf poate fluctua mult din cauza depunerii prafului i
dispersiei n atmosfer. ntotdeauna, trebuie s se ia n considerare posibila
formare a atmosferelor explozive, atunci cnd sunt prezente depuneri de
praf combustibil.

Tabelul 7

Gazul combustibil Limita inferioara de Limita superioara de


explozivitate explozivitate
(LEL - Lower (UEL - Upper
Explosive Limit) Explosive Limit)
Disulfura de carbon 1,3 50
Monoxid de carbon 12 75
Etan 3 1,4
Ahidrogen 4 75
Metan 5 15
Propan 2,1 10,1
toluen 1,27 6,75
17
Concentraia limita de oxigen (LOC- Limiting Oxygen
Concentrations) reprezint concentraia maxim de oxigen dintr-un amestec
de substan inflamabil, aer i un gaz inert n care nu se produce o
explozie, determinat n condiii de ncercare specificate .
Un gaz inert este un gaz care nu este inflamabil si cu coninut mic
sau deloc de oxigen, ca de Ex: azotul, gazele de ardere, aburii, dioxidul de
carbon etc. Adugarea de astfel de gaze in instalaii reduce concentraia de
oxigen procedeul fiind numit inertizare. La inertizarea cu azot , LOC este
de 10 % vol oxigen pentru amestecuri de metan, 8 % pentru etilena si 3 %
pentru hidrogen.
Atmosfera inertizat poate deveni din nou exploziva daca se adaug
aer. In plus trebuie avut in vedere ca aceasta msur de protecie la
explozie prezint un potenial pericol pentru personal ntruct se poate
reduce concentraia de oxigen in aerul inspirat din jurul instalaiilor
inertizate.
Presiune maxim de explozie (p max ) este presiunea maxim care
se produce ntr-un recipient nchis, n timpul exploziei unei atmosfere
explozive, determinat n condiii de ncercare specificate (a se vedea EN
14034-1, EN 14034-4 i EN 15967).
Vitez maxim de cretere n presiune a exploziei ( (dp/dt) max )
reprezint valoarea maxim a creterii presiunii pe unitatea de timp, ntr-un
recipient nchis, n timpul exploziei unei atmosfere determinate, n condiii
de ncercare specificate(a se vedea EN 14034-2, EN 14491 i EN 15967) .
Presiune maxim de explozie (p max ) si viteza maxim de cretere n
presiune a exploziei sunt doi parametri importani pentru dimensionarea
instalaiilor si sistemelor protectoare.
Interstiiul experimental maxim de securitate (MESG maximum
experimental safe gap) este interstiiul maxim al mbinrii ntre cele dou
pri ale camerei interne a aparaturii de ncercare care, atunci cnd se
aprinde amestecul de gaz din interior i n condiii specificate, mpiedic
aprinderea amestecului de gaz din exterior, printr-o mbinare de 25 mm
lungime, pentru toate concentraiile ncercate de gaze sau vapori n aer.
MESG este o proprietate a amestecului respectiv de gaz (a se vedea EN
60079-1).
Acest parametru este folosit pentru realizarea echipamentelor cu tip
de protecie capsulare antideflagranta si a opritoarelor de flcri.
Energia minim de aprindere (MIG minimum ignition energy) este
cea mai redus energie care este suficient, pentru a produce aprinderea
atmosferei explozive cea mai uor inflamabil, n condiiile de ncercare
specificate (a se vedea EN 13821)
Pentru cele mai multe gaze si vapori MIE este cuprinsa intre 0,1 mJ
si 0,3 mJ ( Metan :
0,24 mJ; Hidrogen : 0,019 mJ)
Pentru praf domeniul MIE este de la sub 1 mJ la peste 10 J.

18
Exista o clasificare a substanelor in funcie de energia minim de
aprindere.

Tabelul 8

MIE 10 mJ Inflamabilitate normal


3 mJ < MIE < 10 mJ Foarte inflamabile
MIE < 3 mJ Extrem de inflamabile

Temperatura minim de aprindere a unei atmosfere explozive


(minimum ignition temperature of an explosive atmosphere) este cea mai
sczut temperatur a unei suprafee nclzite la care, n condiii specifice
de ncercare, se produce aprinderea unei atmosfere explozive
Pentru gaze si vapori EN 14522 definete temperatur de
autoaprindere T i ca cea mai sczut temperatur (a unei suprafee
fierbini) la care n condiii de ncercare specificate se produce o aprindere a
gazului inflamabil sau a vaporilor inflamabili n amestec cu aerul sau cu
aer/gaz inert.
Pentru praf temperatura minim de aprindere a unui nor de praf
se definete ca temperatura cea mai sczut a peretelui interior fierbinte al
unui cuptor, la care are loc aprinderea unui nor de praf n aerul din interiorul
acestui cuptor (a se vedea EN 50281-2-1:1998)
Temperatura minim de aprindere a unui strat de praf este
temperatura cea mai sczut a unei suprafee fierbini la care se produce
aprinderea unui strat de praf, cu grosime specificat, depus pe aceast
suprafa fierbinte (a se vedea EN 50281-2-1).
Datorit gamei largi de procese din industrie, aprinderea straturilor
de praf poate depinde de condiiile locale. Aceast metod de ncercare nu
este n mod necesar reprezentativ pentru toate condiiile industriale, n
care poate fi necesar s se in cont de factori precum prezena unor
straturi groase de praf i repartiia temperaturii n mediul nconjurtor.
Temperatura de aprindere a substanelor inflamabile este deosebit
de importanta pentru selectarea echipamentelor / instalaiilor destinate
folosirii in atmosfere potenial explozive generate de gaze si vapori
inflamabili in funcie de clasele de temperatura ale acestora.
Tabelul 9

Clasa de temperatur Temperatura maxima de Temperatura de


a aparaturii electrice suprafa a aparaturii aprindere a gazelor
sau vaporilor
T1 4500C >4500C
T2 3000C >3000C
T3 2000C >2000C
T4 1350C >1350C
T5 1000C >1000C
T6 850C >850C
19
Tabelul 10

T1 T2 T3 T4 T5 T6
I metan
IIA aceton etanol gazolin acetil
etan i-amil motorin aldehid
etil acetat acetat comb.aeronave eter etilic
amoniac n-butan uleiuri
benzen n-butil carburante/
(pur) alcool uleiuri de
acid acetic nclzire
monoxid de n-hexan
carbon
metan
metanol
propan
toluen
IIB gaz de etilen
crbune
(gaze de
ora)
IIC hidrogen acetilen acetilin
hidrogen
bisulfura de
carbon

La selectarea echipamentelor pentru praf trebuie sa se tina seama


att de temperatura minim de aprindere a norului de praf cat si de
temperatura minim de aprindere a stratului de praf.

De asemenea , alte caracteristici pot fi utile pentru proiectarea si


utilizarea echipamentelor si sistemelor protectoare /instalaiilor sigure care
se pot afla in atmosfere potenial explozive sau pot conine in interior o
atmosfera exploziv, cum sunt: constanta specific a prafului K st (indicele
de explozie) i conductivitatea electrica a prafului.

Constanta specific a prafului - K st (indicele de explozie) este


caracteristica independent de volum care este calculat folosind ecuaia
cubic de mai jos.

(dp / dt ) max V 1 / 3 = const. = K st = K max .

n funcie de valoarea determinata praful poate fi clasificat n


urmtoarele clase:

20
Tabelul 11

Constanta specific a Caracteristica


prafului - K st (indicele K St [m*bar/s]
de explozie)
St 0 0 Fra explozie
St 1 > 0 200 Explozie moderat/slab
St 2 > 200 300 Explozie puternica
St 3 > 300 Explozie foarte puternica

Conductivitatea electrica a prafului se determin conform EN


50281-1-1:1998.

SR EN 13237 definete Praful conductiv astfel: praf, fibre sau


particule antrenate a cror rezistivitate electric este egal sau mai mic de
103 m

Parametrii de explozivitate ai prafului combustibil sunt necesari


pentru stabilirea msurilor de prevenire i protecie la explozie:

Tabelul 12

Msuri de prevenire / protecie Parametri necesari

Prevenirea prafurilor Combustibilitate, explozivitatea


combustibile Limitele de explozivitate - LEL
Limitarea concentraiilor Energia minim de aprindere,
Prevenirea surselor de aprindere temperatura de
aprindere n nor si in strat

Proiectarea rezistent la Suprapresiunea maxim de explozie -


explozie p max
Descrcarea exploziilor Valoarea K St ,
Suprimarea exploziilor suprapresiunea maxim de explozie
Valoarea K St ,
suprapresiunea maxim de explozie

n tabelul de mai jos sunt exemplificate proprietile de explozie ale


prafurilor din agricultur.

21
Tabelul 13

Tipul MIT MIE LEL Presiunea Kst Clasa


prafului Temperatu- Energia Nivelul de maxim de Rata maxim de de risc
ra minim minim explozivitate explozie cretere a de ex-
de aprindere de presiunii plozie
a norului aprinder
F C e Oz/Ft g/m psig bar psi/ barm/
3 3
mJ sec sec

Alfalfa 860 460 320 0,1 100 66 4,55 1100 25 slab


Cacao 788 420 100 0,045 45 65 4,50 1200 28 slab
Porumb 752 400 40 0,045 45 95 6,55 6000 137 slab
tiulei 752 400 40 0,030 30 110 7,6 5000 115 slab
de
porumb
Amidon 716 380 20 0,040 40 115 7,9 9000 206 puterni
de c
porumb
Scame 968 520 192 0,500 500 48 3,3 150 3,5 slab
de
bumbac
Semine 878 470 60 0,050 50 104 7,2 3000 69 slab
de
bumbac
Cereale 806 430 30 0,055 55 115 7,9 5500 126 slab
amestec
ate
Orez 824 440 40 0,45 45 93 6,4 3600 82 slab
Zahr 662 350 30 0,035 35 91 6,3 5000 115 slab
Tutun 788 420 - - - 7 0,5 200 4,5 slab
Gru 896 480 60 0,055 55 103 7,1 3600 82 slab
Fin de 716 380 50 0,050 50 95 6,55 3700 85 slab
gru

NOTA - Substanele pot fi caracterizate din punct de vedere al inflamabilitii n


funcie de indicele de combustibilitate.

Tabelul 14

Inflamabilitate Combustibilitate
BZ
Neinflamabil BZ 1
Flacr localizat, stins rapid BZ 2
Ardere sau mocnire localizat, fr extindere BZ 3
Extinderea flcrilor mocnite BZ 4
Extinderea flcrilor deschise BZ 5
Aprindere n ntregime BZ 6

Bibliografie:

1. Directiva1999/92/CE a Parlamentului European i Consiliului din 16 Dec


1999 privind cerinele minime de mbuntire a proteciei sntii i
securitii muncitorilor aflai n potenial risc de atmosfer exploziv
22
2. Non-binding Guide of Good Practice for implementing of the European
Parliament and Council Directive 1999/92/EC on minimum requirements for
improving the safety and health protection of workers potentially at risk from
explosive atmospheres, European Commission, DG Employment and Social
Affairs, Brussels, April 2003

3. Directiva 94/9/EC a Parlamentului European i Consiliului din 23 martie


1994 privind evaluarea legilor statelor membre referitoare la echipamente i
sisteme protectoare destinate utilizrii n atmosfere potenial explozive

4. ATEX-Guidelines: Guidelines on the Application of Council Directive


94/9/EC of 23 March 1994 on the approximation of the laws of the Member
States concerning equipment and protective systems intended for use in
st
potentially explosive atmospheres. European Commission, 1 Edition, 2000
nd
+ 2 Edition 2005

5. Hotrrea de Guvern nr. 1058/09.08.2006 privind cerinele minime pentru


mbuntirea securitii i proteciei sntii lucrtorilor care pot fi expui
unui potenial risc datorat atmosferelor explozive

6. Hotrrea de Guvern nr. 752 / 2004 privind stabilirea condiiilor pentru


introducerea pe pia a echipamentelor i sistemelor protectoare destinate
utilizrii n atmosfere potenial explozive; HG 461 /2006 pentru modificarea
Hotrrii Guvernului nr.752/2004 privind stabilirea condiiilor pentru
introducerea pe pia a echipamentelor i sistemelor protectoare destinate
utilizrii n atmosfere potenial explozive

23