Sunteți pe pagina 1din 281

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

Anexa nr. 4 la Ordinul MEdCT nr. 5173 din 29.08.2008

CURRICULUM
Nivelul 3 avansat
ÎNVĂŢĂMÎNT POSTLICEAL
CALIFICAREA : TEHNICIAN SILVIC
Anul I

2008
Autori
1. ing. Dinu Misăilă, profesor grad didactic I – Grupul Şcolar Silvic Năsăud
2. ing. Leca Aristiţa, profesor grad didactic I – Grupul Şcolar Silvic Brăneşti
3. ing. Cuciurean Cristian, profesor grad didactic I – Colegiul Silvic „Bucovina”
Câmpulung - Moldovenesc
4. ing. Apetroaie Ionela, profesor grad didactic I – Colegiul Agricol Fălticeni

2
NOTĂ INTRODUCTIVĂ

Prezentul curriculum se aplică pentru învăţământul postliceal pentru calificarea Tehnician


silvic, prin intermediul lui asigurându-se trecerea de la programele şcolare tradiţionale centrate
aproape exclusiv pe acumularea excesivă de informaţie, spre un tip deschis şi dinamic de proiectare
didactică, aceasta din urmă vizând dezvoltarea unor capacităţi intelectuale şi acţionale de tip
funcţional, a unor atitudini şi motivaţii profunde, precum şi a unui tip complex de cunoaştere care
vor asigura, adaptarea flexibilă a tinerilor la cerinţele de pe piaţa muncii, oferind reale posibilităţi de
a realiza variante de pregătire solicitate de diverşi beneficiari.
Curriculum-ul este elaborat în conformitate cu principiile de reformă a învăţământului
tehnic şi profesional din România, asigurându-se o formare profesională la nivelul standardelor de
pregătire elaborate la nivelul Uniunii Europene. Pregătirea este adaptată la cerinţele unei economii
de piaţă în concordanţă cu evoluţia pieţei muncii din România şi în vederea conversiei profesionale.
De asemenea sunt respectate şi prevederile legi învăţământului referitor la învăţământul tehnic şi
profesional.
Calificarea Tehnician silvic este o oportunitate şi o necesitate a pregătirii tinerilor care vor
să se integreze pe piaţa muncii în sectorul exploatării pădurilor şi care vor să dobândească
competenţe de execuţie a lucrărilor silvice.
Această calificare oferă absolvenţilor competenţe şi abilităţi cheie prin care aceştia să poată
organiza ansamblul activităţilor de cultură, protecţie, extragere şi de punere în valoare a masei
lemnoase, mecanizare, vânătoare şi salmonicultură etc. cu scopul de a se asigura continuitatea
fondului forestier cât şi de a satisface diferite cerinţe ale societăţii.
Perioada de pregătite pentru obţinerea calificării de Tehnician silvic este de 2 ani.
Modulele ce vor fi studiate în primul an de pregătire sunt următoarele: Comunicare
profesională într-o limbă modernă, Tehnologia informaţiei şi utilizarea calculatorului, Comunicare
profesională, Ecologie forestieră, Dendrometrie, Vânătoare şi salmonicultură,
Produsele pădurii, Plante lemnoase de interes forestier, Pedologie şi staţiuni forestiere, Management
şi legislaţie silvică, Cadastru forestier şi desen topografic .
Modulele cuprinse în planul de învăţământ pentru anul I includ ore de pregătire teoretică şi
ore de pregătire practică, cu menţiunea că orele de pregătire practică vor fi efectuate doar de
profesor. Profesorii care conduc activitatea de pregătire practică la modulele care includ o astfel de
activitate, trebuie să asigure condiţiile de fundamentare a cunoştinţelor şi abilităţilor elevilor, astfel

3
încât aceştia, la sfârşitul perioadei de pregătire (2 ani), să-şi poată exercita profesia cu maximum de
precizie şi randament, adică să se poată realiza o rapidă inserţie a absolvenţilor în producţie.
Pe lângă modulele cuprinse în planul de învăţământ pentru anul I, corespunzătoare
unităţilor de competenţe din Standardul de Pregătire Profesională, s-au mai repartizat un
număr de 150 de ore pentru stagii de pregătire practică în producţie.
Pentru înţelegerea cât mai completă a obiectivelor urmărite privind formarea competenţelor
elevilor în calificarea Tehnician silvic este necesar ca toţi profesorii care predau la această clasă să
studieze Standardul de Pregătire Profesională şi Curriculum-ul. Numai aşa putem avea o imagine
completă a scopurilor urmărite de noi, pe linia reformei învăţământului profesional şi tehnic.

4
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
ÎNVĂŢĂMÂNT POSTLICEAL – Anul I

Calificarea : Tehnician silvic

Modulul 1: Comunicare profesională într-o limbă modernă


Total ore/an 120
din care: pregătire practică -

Modulul 2: Tehnologia informaţiei şi utilizarea calculatorului


Total ore/an 60
din care: pregătire practică 60

Modulul 3: Comunicare profesională


Total ore/an 60
din care: pregătire practică -

Modulul 4: Ecologie forestieră


Total ore/an 60
din care: pregătire practică 30

Modulul 5: Dendrometrie
Total ore/an 90
din care: pregătire practică 30

Modulul 6: Vânătoare şi salmonicultură


Total ore/an 90
din care: pregătire practică 60

Modulul 7: Produsele pădurii


Total ore/an 90
din care: pregătire practică 30

Modulul 8: Plante lemnoase de interes forestier


Total ore/an 90
din care: pregătire practică 30

Modulul 9: Pedologie şi staţiuni forestiere


Total ore/an 90
din care: pregătire practică 30
5
Modulul 10: Management şi legislaţie silvică
Total ore/an 60
din care: pregătire practică 30

Modulul 11: Cadastru forestier şi desen topografic


Total ore/an 90
din care: pregătire practică 60

Stagiu în producţie : 5 săptămâni x 30 ore/săptămână = 150 ore

TOTAL GENERAL : 1050 ore/an din care


- 540 ore de pregătire teoretică
- 360 ore de pregătire practică
- 150 ore stagiu în producţie

Notă :
 Cele 35 de săptămâni/an şcolar se distribuie astfel :
- 30 săptămâni de pregătire teoretică şi practică
- 5 săptămâni de stagiu în producţie
 În cadrul fiecărei săptămâni de pregătire teoretică şi practică, se vor efectua câte 3 zile
de pregătire teoretică (18 ore) şi câte 2 zile de pregătire practică ( 12 ore)
 Cele 3 săptămâni de stagiu în producţie se vor efectua la agent economic
 Durata de şcolarizare este de 2,0 ani

6
ALCĂTUIREA MODULELOR PENTRU CALIFICAREA TEHNICIAN ÎN SILVICULTURĂ ANUL I INVĂŢĂMÎNT POSTLICEAL
Tabelul nr. 1
UNITĂŢI DE COMPETENŢE INDIVIDUALE M M M M M M M M M M M Verifi
COMPETENŢE 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 care
1.1. Obţine informaţii prin receptare de 
mesaje orale, legate de sarcini de serviciu 
1. Comunicare 1.2. Obţine informaţii prin receptare de 
profesională într-o 
mesaje scrise, legate de sarcini de serviciu
limbă modernă 1.3. Exprima mesaje orale în contexte 

profesionale semnificative
1.4. Elaborează mesaje scrise specializate, 

în contexte profesionale semnificative
1.5. Participa la interacţiuni orale şi în scris 

legate de îndeplinirea de sarcini de serviciu
3. Tehnologia 3.1 Stabileşte programele de software 
informaţiei şi general şi de specialitate necesare 
utilizarea domeniului de activitate
calculatorului 3.2 Examinează opţiunile disponibile 
pentru asigurarea unui sistem al TIC legal, 
sigur şi eficace
3.3 Elaborează o strategie de aplicare a TIC 
în vederea creşterii eficienţei în domeniul de 
activitate
2.1 Elaborează strategii pentru o comunicare 

2. Comunicare eficientă
profesională 2.2 Aplică tehnici de comunicare orală  
2.3 Realizează şi prezintă un raport complex  
7. Ecologie forestieră 7.1 Analizează ecosistemul forestier  
7.2 Analizează factorii ecologici  
7.3 Aplică informaţiile legate de zonarea 

funcţională a pădurilor din ţara noastră
8. Dendrometrie 8.1 Aplică procedee de cubare a arborelui 

doborât şi a părţilor componente ale acestuia
8.2 Execută cubarea arborilor pe picior  

7
UNITĂŢI DE COMPETENŢE INDIVIDUALE M M M M M M M M M M M Verifi
COMPETENŢE 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 care
8.3 Aplică procedee de inventariere, cubare 

şi sortare a arboretelor
8.4 Evaluează cantitativ, calitativ şi valoric 

masa lemnoasă
8.5. Determină creşterile la arbori şi arborete  
8.6. Identifică proprietăţile, structura 
macroscopică şi defectele lemnului 
9. Vânătoare şi 9.1 Coordonează activitatea de ocrotire şi 
salmonicultură îngrijire a vânatului 
9.2 Coordonează evaluarea, recoltarea şi 

valorificarea efectivelor reale de vânat
9.3 Coordonează lucrările de depistare şi 

prognoză a dăunătorilor forestieri
9.4 Identifică speciile de salmonide şi peşti 

secundari din apele de munte
9.5 Coordonează lucrările curente şi 

periodice dintr-o păstrăvărie
9.6 Coordonează acţiunile de combatere şi 
de sancţionare a abaterilor de la regulile de 
pescuit şi protecţie a fondului piscicol
13. Produsele pădurii 13.1 Investighează principalele produse ale 
pădurii existente într-o zonă de recoltare
13.2 Coordonează activităţile de recoltare şi 
colectare a produselor pădurii
13.3 Coordonează activităţile de valorificare 
a produselor pădurii
13.4 Coordonează activităţile specifice 
albinăritului în zonele forestiere
13.5 Coordonează activităţile specifice de 
obţinere a împletiturilor din nuiele
11. Plante lemnoase de 11.1. Stabileşte caracteristicile morfologice  
interes forestier ale plantelor lemnoase de interes forestier

8
UNITĂŢI DE COMPETENŢE INDIVIDUALE M M M M M M M M M M M Verifi
COMPETENŢE 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 care
11.2 Aplică cerinţele ecologice şi 
caracteristicile de temperament ale plantelor 
lemnoase
11.3 Argumentează importanţa şi răspândirea 
principalelor specii forestiere 
12. Pedologie şi 12.1 Investighează componentele staţionale  
staţiuni forestiere 12.2 Determină principalele tipuri de sol  
12.3 Corelează factorii climatici şi edafici cu 

vegetaţia forestieră
12.4 Completează fişa unităţii staţionale  
20. Management şi 20.1. Organizează gestionarea cantoanelor
 
legislaţie silvică silvice
20.2 Organizează instruirea personalului
 
tehnic în vederea respectării regimului silvic
20.3 Controlează aplicarea legislaţiei silvice  
20.4 Coordonează aplicarea sistemelor de
organizare şi normare a muncii în unităţile  
silvice
20.5 Aplică legislaţia europeană relevantă în

domeniul silviculturii
23. Cadastru forestier 23.1. Coordonează lucrările de marcare, 

şi desen topografic semnalizare şi jalonare
23.2. Coordonează lucrările de ridicare în 

plan şi trasare
23.3. Verifică calculul suprafeţelor raportate 

în plan
23.4 Coordonează lucrările de nivelment 

topografic
23.5. Coordonează lucrările de întocmire a 

planurilor topografice

9
MODULUL 1 : COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN LIMBA
MODERNĂ

NOTĂ DE PREZENTARE

Principii
Curriculumul de COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ, nivel 3
avansat pentru ŞCOALA POSTLICEALĂ a fost elaborat avându-se în vedere următoarele:
 nevoile de comunicare profesională în limba modernă ale absolvenţilor de şcoală postliceală
 existenţa unei unităţi de competenţă ”Comunicare profesională în limba modernă, nivel 3
avansat” în componenţa fiecărei calificări de nivel 3 avansat din Sistemul Naţional al
Calificărilor din România;
 reperele specifice de elaborare a curriculumului pentru învăţământul profesional şi tehnic prin
organizarea modulară a studiului domeniilor cunoaşterii specifice care intră în componenţa
calificării;
 reperele impuse de OMEdC Nr. 3973 / 27 .04.2005 cu privire la aprobarea Metodologiei de
elaborare, avizare şi aprobare a standardelor de pregătire profesională şi a curriculumului
pentru învăţământul postliceal şi a Reperelor metodologice pentru proiectarea standardelor de
pregătire profesională şi a curriculumului la învăţământul postliceal, în noua structură a
sistemului de învăţământ profesional şi tehnic din România;
 documentele europene privind achiziţionarea competenţelor cheie în cadrul parcursului şcolar şi
în cadrul învăţării pe toată durata vieţii;
 necesitatea de a oferi prin curriculum un răspuns adecvat cerinţelor socio-profesionale, exprimat
în termeni de achiziţii finale uşor evaluabile la încheierea parcursului şcolar şi de formare prin
şcoala postliceală.

Prezentul curriculum ţine seama de organizarea învăţământului postliceal şi de structura


Unităţii de competenţă ”Comunicare profesională în limba modernă, nivel 3 avansat”, şi a fost
elaborat urmărindu-se:
A. practica raţională a limbii. Prin dezvoltarea competenţelor de receptare, de producere şi
de interacţiune, elevul va putea, în limitele cunoştinţelor dobândite, să decodifice şi să producă, atât
oral cât şi în scris, în contexte profesionale, mesaje corecte şi adecvate funcţional şi comunicativ.

B. formarea şi dezvoltarea de competenţe de comunicare şi interacţiune. Elevul va fi


capabil să utilizeze conştient şi adecvat funcţional modalităţi şi tehnici de comunicare şi interacţiune

11
(orală şi în scris) în diverse contexte comunicative profesionale şi sociale.

C. dezvoltarea unor tehnici de muncă intelectuală în vederea învăţării pe toată durata


vieţii. Elevul va învăţa să utilizeze strategii şi tehnici de studiu prin care să valorifice cunoştinţe şi
deprinderi achiziţionate prin studiul altor discipline, inclusiv al disciplinelor tehnice de specialitate,
să utilizeze informaţii din tabele, scheme, grafice, să folosească dicţionare şi alte tipuri de lucrări de
referinţă, alte surse de informare, inclusiv bazele de date şi Internetul.

În aceste condiţii, proiectarea curriculară porneşte de la trei puncte de reper:


a) Unitatea de competenţă ”Comunicare profesională în limba modernă, nivel 3 avansat ”
din componenţa fiecărei calificări;
b) documentele Comisiei Europene referitoare la dezvoltarea competenţelor cheie;
c) ”Cadrul European Comun de Referinţă pentru limbi: învăţare, predare, evaluare” publicat
de Consiliul Europei în 1998 şi revizuit în 2000.

Din această perspectivă, curriculumul de faţă construieşte, pe baza achiziţiilor dobândite până
la sfârşitul învăţământului liceal, competenţe de comunicare necesare pentru o comunicare
profesională în limba modernă adecvată situaţional / acceptată social prin însuşirea de cunoştinţe,
deprinderi şi atitudini specifice domeniului socio-profesional de activitate şi contribuie în plus şi la
dezvoltarea şi aprofundarea de competenţe cheie în alte două dintre cele opt domenii de competenţe
cheie1 (domenii asumate şi de sistemul de învăţământ românesc) identificate la nivel european: (5) ”a
învăţa să înveţi” (Learning to learn), (6) competenţe interpersonale, interculturale, sociale şi civice
(Interpersonal, intercultural, social and civic competences).

Structura programei
Parcursul de învăţare se realizează pe baza unei proiectări curriculare şi didactice care îmbină
competenţe şi tipuri de conţinuturi, cu particularizarea conţinuturilor tematice şi funcţionale la
specificul domeniului de profesionalizare.

Programa şcolară pentru modulul „Comunicare în limba modernă, nivelul 3 avansat”


este realizată după modelul de proiectare de curriculum modular, în conformitate cu prevederile
din Anexa II la OMEdC Nr. 3973 / 27 .04.2005 ”Repere metodologice pentru proiectarea

1
Vezi Implementation of “Education & Training 2010” programme , Working group on Basic skills, foreign language teaching
and entrepreneurship; Report November 2003, Annex 2, nota 24, pp. 48-58

12
standardelor de pregătire profesională şi a curriculumului la învăţământul postliceal”. Se asigură
astfel corelarea programei cu unitatea de competenţă ”Comunicare profesională în limba modernă
nivel 3 avansat”2 care intră în componenţa tuturor standardelor de pregătire profesională de nivel 3
avansat. Programa este concepută pentru a fi parcursă într-un modul unic 120 ore.

Programa are următoarea structură:

 VALORI ŞI ATITUDINI – ce urmează a fi formate pe parcursul şcolii postliceale pentru


educarea tinerilor în spiritul valorilor europene; acestea vor fi avute în vedere pentru evaluarea
continuă, dar nu vor fi evaluate în scopul certificării.

 COMPETENŢE (ansambluri structurate de cunoştinţe şi deprinderi, în vederea folosirii lor


independente de către elevi). Programa include detalieri ale competenţelor din Unitatea de
competenţă “Comunicare profesională în limba modernă, nivel 3 avansat ”, corelate cu FORME
DE PREZENTARE A CONŢINUTURILOR. Această corelare constituie pivotul curriculum-ului.

 CONŢINUTURI RECOMANDATE, care sunt structurate în :

 Domeniile tematice şi temele care vor constitui contextul pentru realizarea activităţilor
de învăţare pe parcursul orelor de limba modernă şi vor delimita tematica ce va fi folosită în
evaluare.

 Funcţii comunicative ale limbii (precizează actele de vorbire utile pentru adecvarea
funcţională a comunicării, care vor fi exersate şi utilizate de elevi).
 Elemente de construcţie a comunicării (conţin categorii de structuri lingvistice care
vor fi achiziţionate, cu care se va opera pe parcursul activităţilor şi care vor fi utilizate în
comunicare). Programa cuprinde elemente de construcţia a comunicării pentru fiecare limbă
modernă studiată.

 CONDIŢII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE conţine precizări cu


caracter obligatoriu privind modul concret de aplicare a programei în activitatea didactică,
metodele de învăţare-predare care vor fi folosite şi corelarea instrumentelor şi probelor de evaluare
cu conţinutul unităţii de competenţă (care se găseşte în Anexă, pp. 20 – 31)

 SCURT GHID METODOLOGIC (sugestii oferite ca sprijin pentru proiectarea şi realizarea


demersul didactic)

2
Pentru a facilita accesul la informaţia necesară proiectării didactice, anexăm la prezentul document unitatea de competenţă
“Comunicare profesională în limba modernă. Nivel 3+ ” ( vezi pp. 20 – 31)

13
Acest capitol conţine precizări privind următoarele aspecte:
 Recomandări privind proiectarea didactică
 Sugestii privind procesul, metodele şi activităţile de învăţare-predare
 Sugestii privind utilizarea instrumentelor de evaluare pentru evaluarea continuă şi pentru
evaluarea în vederea certificării competenţelor

Seturile de competenţe corelate cu forme de prezentare a conţinuturilor constituie


esenţa programei.
Rubrica de ”Competenţe” conţine competenţele din Unitatea de competenţă
”Comunicare profesională în limba modernă, nivel 3 avansat ”, cu detalieri elaborate pe baza
Criteriilor de performanţă pentru fiecare dintre acestea.
Rubrica ”Forme de prezentare a conţinuturilor” preia din unitatea de competenţă elemente
specificate la rubrica Condiţii de aplicabilitate. Corelarea acestora cu conţinuturile tematice,
lingvistice şi funcţionale recomandate în programa şcolară va fi realizată de către profesor, în
procesul de proiectare didactică, în conformitate cu condiţiile obligatorii de aplicare didactică şi de
evaluare şi având drept repere sugestiile din ghidul metodologic.

Evaluarea

Structura de competenţe corelate cu tipuri de conţinut oferă un cadru adecvat şi util pentru
procesul de evaluare a învăţării, sprijinindu-l şi asigurându-i un caracter practic şi transparent.
Astfel, gradul de achiziţionare a competenţelor de comunicare ale elevilor va fi măsurat continuu şi
sistematic în cadrul evaluării formative, pe parcursul procesului didactic; în momentul când se va
considera că elevii (în mod individual sau în grup) deţin la un nivel satisfăcător o anumită
competenţă dintre cele cinci care compun Unitatea de competenţă, aceştia vor fi evaluaţi în vederea
certificării acesteia.
Pentru a se crea condiţiile de realizare a unei evaluări unitare şi standardizate a nivelului
de achiziţie a competenţelor, evaluarea în vederea certificării fiecărei competenţe se va realiza cu
ajutorul unor instrumente şi probe elaborate în deplină concordanţă cu prevederile privind Probele
de evaluare pentru competenţa respectivă din unitatea de competenţă, avându-se în vedere Criteriile
de performanţă şi Condiţiile de aplicabilitate din componenţa acesteia şi în conformitate cu

14
recomandările privind elaborarea probelor de evaluare din Ghidul metodologic, secţiunea
’Evaluare’.
În elaborarea programelor s-a avut în vedere, în conformitate cu documentele de politică
educaţională ale MEdC şi cu prevederile documentelor europene asumate de România,
achiziţionarea şi dezvoltarea de către elevi de competenţe de comunicare la niveluri de performanţă
echivalente cu cele prevăzute de Cadrul European Comun de Referinţă.
Pentru finele şcolii postliceale nivelul ţintă din Cadrul European Comun de Referinţă
va fi nivelul B 2.2 pentru toate competenţele, cu precizarea că aceste competenţe trebuie dovedite la
acest nivel în contexte profesionale relevante pentru domeniul de specializare .

MODULUL: COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ, nivelul 3 avansat


VALORI ŞI ATITUDINI
Pe parcursul studierii limbii moderne în şcoala postliceală se va avea în vedere cultivarea şi
dezvoltarea la elevi a următoarelor valori şi atitudini:

 Manifestarea flexibilităţii în cadrul schimbului de idei şi în cadrul lucrului în echipă în


diferite situaţii de comunicare

 Conştientizarea rolului limbii moderne ca mijloc de acces la piaţa muncii şi la


patrimoniul culturii universale

 Disponibilitatea pentru acceptarea diferenţelor şi pentru manifestarea toleranţei prin


abordarea critică a diferenţelor şi a stereotipurilor culturale

 Dezvoltarea interesului pentru descoperirea unor aspecte profesionale şi socio-culturale


specifice, prin receptarea unei varietăţi de texte specializate în limba modernă

Unitatea de competenţă: COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ, nivelul 3


avansat
COMPETENŢE ŞI FORME DE PREZENTARE A CONŢINUTURILOR

Competenţe Forme de prezentare a conţinuturilor


Contexte:
1. Obţine informaţii prin
receptarea de mesaje orale, legate  Activităţi de serviciu

de îndeplinirea de sarcini de  Contexte sociale relevante pentru activitatea profesională

15
(târguri, conferinţe, întâlniri, şedinţe)
serviciu, în contexte profesionale
semnificative  Situaţii formale şi situaţii informale
Surse şi tipuri de mesaje orale:
1.1 Identifică informaţiile necesare şi
 mesaje, formale / informale directe, emise clienţi, colegi /
suficiente pentru decodarea sensului
cei din jur;
global în mesaje orale care folosesc
 discursuri, rapoarte, conferinţe (inclusiv video-conferinţe);
un limbaj complex şi conţin
 prezentări (formale / informale) de produse / servicii;
vocabular specializat
 transmisiuni radio şi TV, anunţuri publice;
1.2 Extrage informaţii / detalii
 conversaţii telefonice, inclusiv mesaje telefonice
specifice necesare şi relevante pentru
înregistrate.
sarcinile de serviciu, din mesaje orale
Informaţii obţinute:
diverse
 ideea principală (sensul global);
1.3 Identifică opinii şi atitudini şi le
 informaţii pe teme profesionale: instrucţiuni, solicitări,
distinge de informaţii factuale sau de
întrebări, explicaţii;
altă natură (legi, idei, concepte)
 informaţii factuale, inclusiv numerice, privind specificaţii
1.4 Identifică, cu ajutorul
de procese, produse şi servicii;
conţinutului, intonaţiei şi al sensului
 opinii, puncte de vedere, atitudini (pro, contra, neutră),
implicit, informaţii privind priorităţi
priorităţi.
şi urgenţe
Limbaj:
1.5 Identifică şi utilizează indicii  limbaj şi structuri familiare şi mai puţin familiare, în
verbale, non-verbale şi / sau registre sociale şi profesionale uzuale;
asocieri / conexiuni pentru  termeni specifici mesajelor mass-media;
clarificarea sensului unor elemente  vocabular specific cu nivel mediu de specializare, relevant
de vocabular sau de accent pentru domeniul ocupaţional;
nefamiliare  vorbire la viteză normală;
1.6 Înţelege instrucţiuni, solicitări şi  varietăţi de accent.
întrebări orale care folosesc un Moduri de acţiune:
limbaj complex şi conţin vocabular  întrebări, intonaţie, limbaj corporal / nonverbal, verificarea
specializat, şi realizează acţiuni sensului prin alte surse;
adecvate pe baza informaţiilor  comunicarea informaţiilor / detaliilor către alte persoane;
obţinute pe cale orală  acţiuni proprii (realizarea de operaţii, activităţi).

16
Contexte:
2. Obţine informaţii prin
receptarea de mesaje scrise  Activităţi profesionale

specializate, legate de îndeplinirea  Contexte profesionale formale şi informale

de sarcini de serviciu, în contexte  Contexte sociale relevante pentru activitatea profesională


profesionale semnificative (târguri, conferinţe, întâlniri, şedinţe)
Tipuri de text, în diverse registre, de lungime variabilă:
2.1 Identifică şi localizează prompt şi
 documente profesionale specifice specializării: manuale,
corect informaţii şi opinii relevante
rapoarte, reclame, oferte, fişe tehnice;
pentru sarcini de serviciu, în texte de
 texte de popularizare pe teme profesionale: articole de presă,
specialitate
prezentări, reclame, anunţuri;
2.2 Identifică sensul unor elemente
 texte cu conţinut operaţional profesional: corespondenţă,
de text nefamiliare prin utilizarea de
faxuri, circulare, formulare, instrucţiuni, cereri, reclamaţii,
materiale de referinţă şi / sau de
procese verbale;
asocieri / conexiuni, atunci când este
Informaţii obţinute:
necesar
 elemente cheie / esenţiale din documente relevante
2.3 Corelează în mod coerent mai
 informaţii factuale, inclusiv numerice, relativ complexe, pe
multe informaţii din diverse părţi ale
teme de interes comun şi de interes profesional;
unui text / din texte diferite, în
 informaţii profesionale: instrucţiuni, explicaţii, date tehnice
scopul îndeplinirii unei sarcini de
ale unor produse şi servicii, evaluări;
serviciu
 date privind: materii prime, materiale şi produse finite,
2.4 Identifică şi discriminează între
operaţii şi procese tehnologice
informaţii factuale, puncte de vedere,
Materiale de referinţă: dicţionare; diagrame şi alte materiale
opinii şi atitudini
vizuale; instrucţiuni, manuale tehnice, prospecte, baze de date,
2.5 Transferă informaţii din texte de pagini web.
specialitate în diverse forme de Forme de prezentare: tabele, grafice, scheme, prezentări,
prezentare notiţe.
2.6 Înţelege reglementări, Moduri de acţiune:
instrucţiuni, şi recomandări specifice  comunicarea informaţiilor / detaliilor către alte persoane;
din texte care conţin limbaj complex  transferul informaţiilor în diverse forme de prezentare;
şi specializat şi realizează acţiuni  realizarea de operaţii, modificarea unor operaţii, luarea de
adecvate pe baza informaţiilor din decizii.

17
astfel de texte de specialitate
Tipuri de informaţii: Conversaţii şi prezentări de lungimi
3. Exprimă mesaje orale în limbaj
variate, ce conţin:
complex, în contexte profesionale
semnificative, în scopul îndeplinirii  informaţii factuale (inclusiv numerice), idei, opinii;

de sarcini de serviciu  instrucţiuni, explicaţii, detalii de operare, sfaturi;


 descrieri şi specificaţii de obiecte, procese, operaţii.
3.1 Oferă şi solicită, în discuţii,
informaţii şi instrucţiuni pentru Tipuri de discurs:

îndeplinirea unei sarcini de serviciu,  Discuţii profesionale formale şi informale;

folosind expresii şi structuri variate  Prezentări, scurte rapoarte profesionale.


Contexte:
3.2 Realizează prezentări orale de
 Contexte profesionale, situaţii specifice în organizaţie, la
fapte, idei şi opinii profesionale,
locului de muncă;
pregătite în prealabil, folosind un
limbaj specializat corect şi materiale  Contexte sociale legate de profesie (târguri, conferinţe,

suport adecvate întâlniri, şedinţe);


 Contexte formale şi contexte informale.
3.3 Formulează clar, precis şi
Tipuri de prezentări:
structurat logic idei, fapte şi opinii şi
 Rapoarte (relatări de evenimente, întâlniri);
le susţine cu argumente
 Demonstraţii operaţionale;
3.4 Oferă clarificări şi explicaţii
 Prezentări detaliate de procese / produse / servicii.
atunci când informaţia / instrucţiunea
Materiale suport pentru prezentări (dacă / când e necesar)
nu este corect înţeleasă de ceilalţi
 notiţe, plan de prezentare, documente, fişe de lucru;
3.5 Se exprimă fluent, cu intonaţie
 imagini, grafice, scheme, folii, planşe, obiecte (mostre),
corectă şi într-un registru adecvat
modele;
contextului
Limbaj:
3.6 Utilizează adecvat şi suficient de
 fluent, la viteză normală, în diverse registre;
corect o varietate de termeni de
 vocabular specializat familiar, specific domeniului
specialitate comuni / familiari şi de
ocupaţional.
structuri lingvistice astfel încât să
Moduri de comunicare: faţă în faţă, individual sau în grup; la
asigure comunicarea deplină a
telefon, robot telefonic.
sensului, chiar dacă există în mesaj
Moduri de acţiune:
unele deficienţele de pronunţie şi /
 comunicarea/transmiterea de informaţii/instrucţiuni către
sau intonaţie, de gramatică, şi / sau
interlocutor/i;

18
de registru  susţinerea unei prezentări.
Tipuri şi formate de documente şi texte funcţionale:
4. Elaborează mesaje scrise
specializate, în contexte  formulare şi alte documente specifice specializării (facturi,

profesionale semnificative, în facturi pro-forma, oferte, fişe tehnice, fişe de evidenţă, fişe de

scopul îndeplinirii de sarcini de producţie, documente de evidenţă, specificaţii, evaluări), în

serviciu funcţie de specializare;


 corespondenţă profesională: scrisori, circulare, faxuri,
4.1 Completează documente şi
mesaje / e-mail;
formulare profesionale specifice
 dări de seamă, procese verbale, minute, referate, rapoarte.
sarcinilor de serviciu ale profesiei
 formate formale şi formate informale.
4.2 Redactează texte funcţionale mai
Tipuri de informaţii – în texte de lungimi variate, în diverse
complexe, specifice sarcinilor de
registre:
serviciu, cu folosirea de expresii şi
 informaţii factuale de specialitate, despre procese, produse
structuri adecvate variate
şi servicii;
4.3 Transmite în scris, în limbaj  aranjamente şi instrucţiuni de serviciu;
specific clar şi precis, informaţii
 idei, opinii, puncte de vedere;
corecte pe teme din domeniul de
 raportări privind desfăşurarea unor evenimente, şedinţe,
specializare
procese.
4.4 Utilizează materiale de referinţă Limbaj: limbajul specific domeniului de specializare, formule
specifice adecvate pentru a verifica de comunicare standardizate, formule de politeţe.
corectitudinea informaţiei şi a limbii Teme specifice legate de organizarea locului de muncă,
folosite operaţii, activităţi şi procese de producţie, calitatea
4.5 Elaborează texte astfel încât serviciilor / produselor.
deficienţele de gramatică, ortografie Contexte:
şi / sau de registru nu împiedică  Contexte profesionale, situaţii specifice la locului de
înţelegerea deplină a lor muncă;

4.6 Adaptează formatul şi limbajului  Contexte sociale care au legătură cu profesia;

la context, la tipul de text şi la  Contexte formale şi contexte informale.

subiect Materiale de referinţă:


 dicţionare, glosare de termeni specializaţi / sintagme
specifice;
 documente normative şi tehnice, reviste de specialitate,

19
baze de date
 modele de documente şi formulare.
Tipuri de informaţii şi opinii:
5. Participă la interacţiuni
orale şi în scris legate de  informaţii factuale – inclusiv numerice – pe teme

îndeplinirea de sarcini de serviciu, profesionale;

în contexte profesionale  analize, evaluări de: produse, servicii, procese, preferinţe;

semnificative  argumente pro şi contra în susţinerea unor opinii


profesionale;
5.1 Participă cu informaţii factuale şi
 ipoteze, predicţii;
cu opinii proprii la discuţii
Teme de discuţie, comunicare telefonică, corespondenţă:
profesionale, pe teme legate de
 probleme de serviciu curente, aranjamente la locul de
sarcini de serviciu
muncă;
5.2 Intermediază conversaţii între un
 relaţii cu clienţii şi partenerii, negocieri, contractări etc.;
vorbitor al limbii moderne şi un
 solicitări şi răspunsuri la solicitări, instrucţiuni, explicaţii;
vorbitor al limbii materne
 evaluarea de informaţii, de produse, de servicii.
5.3 Comunică telefonic în mod
Contexte pentru:
adecvat, pe teme de interes
a. Discuţii profesionale:
profesional, în contexte legate de
 situaţii şi întâlniri sociale şi profesionale formale şi
sarcini de serviciu
informale, interviuri individuale sau în grup;
5.4 Elaborează corespondenţă b. Comunicare telefonică:
profesională în diverse formate şi  convorbiri cu colegi, subalterni, superiori, în activităţi
către diverşi destinatari, în contexte profesionale;
legate de sarcini de serviciu  comunicări formale / informale cu parteneri şi clienţi;
5.5 Verifică înţelegerea şi solicită / c. Corespondenţă profesională, formală şi informală
oferă clarificări / explicaţii când  în interiorul organizaţiei: cu subalterni, colegi, superiori;
informaţia nu este clar înţeleasă, în  în afara organizaţiei: cu clienţi, parteneri, actuali şi / sau
conversaţii directe şi telefonice şi în potenţiali
prezentări Tipuri şi moduri de interacţiune:
5.6 Se exprimă clar, fluent şi adecvat  în discuţii, schimburi de opinii: faţă în faţă, în perechi, în
terminologic, cu limbajul şi registrul grup mic;
adaptate la subiect, la context şi la  la telefon: apeluri date şi primite, preluare / transmitere de
interlocutor / destinatar, cu mesaje;

20
respectarea convenţiilor şi normelor  în scris: scrisori, circulare, oferte, faxuri, mesaje (inclusiv
sociale şi culturale, în funcţie de rol e-mail).
şi de relaţiile cu interlocutorul / Limbaj şi convenţii:
destinatarul, în comunicarea orală şi  comunicări directe / telefonice derulate cu viteză normală,
în scris  formule de iniţiere, întreţinere şi încheiere a unei discuţii
directe / telefonice
 formule standard folosite în corespondenţa de diverse tipuri
 vocabularul specializat necesar îndeplinirii sarcinilor de
serviciu.

21
CONŢINUTURI RECOMANDATE
NOTE:
1. Pentru formarea şi dezvoltarea competenţelor şi a valorilor şi atitudinilor prevăzute în programă,
se recomandă să fie utilizate conţinuturile din listele de mai jos.
2. La alegerea temelor şi textelor pe care se va lucra se va avea în vedere corelarea lor strictă cu
profilul şi domeniul de specializare al fiecărei clase.

TEME
Se recomandă ca activităţile de învăţare în şcoala postliceală să fie proiectate şi
realizate în contextul următoarelor domenii tematice:
DOMENIUL PERSONAL
 Relaţii interpersonale / profesionale / la locul de muncă
 Viaţa personală (stil de viaţă, deontologie profesională, comportament profesional,
comportament social)
DOMENIUL PUBLIC
 Aspecte din viaţa contemporană (sociale, economice, ştiinţifice, tehnice, strategii de
utilizare a resurselor)
 Civism, drepturile omului
 Mass-media

DOMENIUL OCUPAŢIONAL
 Aspecte legate de profesiuni şi de viitorul profesional;
 Aspecte teoretice şi practice ale specialităţii;
 Organizarea locului de muncă;
 Echipamente specifice specializării;
 Operaţii, activităţi şi procese de producţie specifice specializării;
 Calitatea serviciilor / produselor.

DOMENIUL EDUCAŢIONAL
 Descoperiri ştiinţifice şi tehnice
 Patrimoniul socio-cultural european

22
FUNCŢII COMUNICATIVE ALE LIMBII:
Se va avea în vedere achiziţionarea şi exersarea cu precădere a acelor funcţii comunicative
ale limbii (acte de vorbire) din lista de mai jos care sunt specifice domeniului profesional de
specializare. Funcţiile comunicative ale limbii (actele de vorbire) vor fi exersate oral şi în scris, atât
în registrul formal, cât şi în registrul informal, în contexte relevante pentru domeniul profesional
de specializare.
Pe parcursul şcolii postliceale se vor achiziţiona şi utiliza următoarele funcţii comunicative
ale limbii (acte de vorbire):
A solicita şi a oferi informaţii generale şi de ordin personal
A solicita şi a oferi informaţii legate de completarea unui formular
A solicita şi a oferi informaţii cu caracter de orientare
A solicita şi a oferi informaţii despre produse şi servicii
A solicita şi a oferi informaţii despre costuri, preţuri, etc.
A solicita şi a oferi informaţii despre fenomene şi procese de producţie
A solicita şi a oferi informaţii despre evenimente, experienţe, acţiuni şi activităţi profesionale
A solicita şi a oferi informaţii despre programul zilnic / săptămânal de muncă
A confirma / infirma informaţii
A solicita confirmarea / infirmarea unor informaţii
A descrie persoane, obiecte, locuri, fenomene, activităţi, evenimente, procese
A formula comparaţii între persoane, obiecte, locuri, fenomene, activităţi, evenimente, procese
A formula oferte / invitaţii
A accepta şi a refuza o ofertă / invitaţie
A exprima şi a argumenta refuzul de a face o acţiune
A solicita şi acorda / refuza permisiunea de face ceva
A oferi un obiect în mod politicos
A exprima mulţumiri
A cere scuze
A utiliza formule adecvate contextual de iniţiere, întreţinere şi încheiere a unei conversaţii
(inclusiv telefonice)
A cere permisiunea de a întrerupe o conversaţie
A solicita şi a da instrucţiuni
A solicita şi a da sfaturi
A solicita şi a formula propuneri, sugestii
23
A solicita, a oferi, a accepta sau a refuza ajutorul
A corecta / încuraja / avertiza pe cineva.
A planifica o acţiune
A convinge, a determina cursul unei acţiuni
A exprima acordul / dezacordul cu un curs de acţiune
A caracteriza persoane, fapte, acţiuni
A compara acţiunile prezente cu cele trecute
A trage concluzii
A lua decizii
A exprima obligaţia / necesitatea / interdicţia de a face ceva
A exprima diverse grade de certitudine.
A exprima presupuneri
A exprima probabilitatea
A exprima acţiuni / stări posibile
A exprima condiţii
A exprima cauze şi consecinţe
A exprima intenţii, dorinţe, preferinţe
A exprima atitudini emoţionale: simpatie, regret, încredere, îndoială, îngrijorare, temere
A exprima o hotărâre sau o promisiune
A exprima opinii / puncte de vedere personale
A argumenta / justifica opinii / puncte de vedere personale
A solicita opinii / puncte de vedere personale
A exprima satisfacţia / insatisfacţia faţă de un punct de vedere
A exprima şi a motiva acordul / dezacordul faţă de opiniile altora
A contrazice opiniile altora
A face prezentări
A cere şi a da clarificări pentru înţelegerea unui mesaj
A cere şi a da detalii şi explicaţii
A solicita repetarea şi reformularea

ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII:

24
Categoriile gramaticale enumerate la acest capitol aparţin metalimbajului de
specialitate. Terminologia elementelor de construcţie a comunicării nu va face obiectul unei
învăţări explicite. În cadrul activităţii didactice nu se va apela la conceptualizarea unităţilor
lingvistice utilizate în situaţiile de comunicare. Structurile gramaticale de mai mare dificultate, dar
necesare pentru realizarea unor funcţii comunicative, nu vor fi tratate izolat şi analitic, ci vor fi
abordate global. Elementele de gramatică se vor doza progresiv, conform dificultăţii lor şi nevoilor
de comunicare, fără a se urmări epuizarea tuturor realizărilor lingvistice ale categoriilor gramaticale
enumerate. Vor fi avute în vedere cu precădere acele structuri lingvistice care sunt specifice
discursului specializat, în funcţie de specializare.

LIMBA ENGLEZĂ
Pe parcursul şcolii postliceale se recomandă a se opera cu următoarele elemente de
construcţie a comunicării:
Substantivul: substantive cu plural neregulat, substantive defective de număr, substantive
colective
Adjectivul: grade de comparaţie, comparaţia intensivă, structuri care utilizează comparativul
Numeralul: numerale ordinale, numerale fracţionare, numerale multiplicative
Verbul: diateza pasivă directă / indirectă; verbe modale; participiul trecut şi funcţiile sale
sintactice
Adverbul: de mod, de loc, de timp, de cantitate, mărime şi aproximare; grade de comparaţie
Prepoziţia: de loc, de timp, de poziţie, de mişcare
Sintaxă: ordinea cuvintelor; fraza condiţională; corespondenţa timpurilor; vorbirea directă /
indirectă

LIMBA FRANCEZĂ
Pe parcursul şcolii postliceale se recomandă a se opera cu următoarele elemente de
construcţie a comunicării:
Lexic
Familii de cuvinte, câmpuri lexicale, denotaţie, conotaţie*
Relaţii semantice: sinonime, antonime, omonime, paronime
Morfologie

25
Substantivul şi determinanţii săi
Determinantul adjectival şi gradele de comparaţie
Numeralul ordinal şi cardinal
Pronumele personal, reflexiv, demonstrativ, posesiv, relativ, interogativ, nehotărât, adverbial,
pronumele neutru „le”*
Verbul: diateza activă, pasivă şi reflexivă, folosirea modurilor personale şi nonpersonale, folosirea
conjunctivului după locuţiuni conjunctive şi în propoziţii relative
Adverbul de mod, de timp, de loc, de negaţie, de afirmaţie, de cantitate, adverbul modalizator*
Prepoziţii şi locuţiuni prepoziţionale
Conjuncţii coordinatoare şi subordinatoare
Locuţiuni conjunctive*
Sintaxa
Ordinea cuvintelor
Concordanţa modurilor şi a timpurilor în fraza complexă
Exprimarea comparaţiei, a cauzei, a condiţiei, a consecinţei, a scopului, a concesiei
Exprimarea opoziţiei*
Exprimarea progresiei proporţionale*
Propoziţia participială
Vorbirea directă/vorbirea indirectă
Tipuri de fraze
Fraza asertivă, interogativă directă şi indirectă, negativă, exclamativă, impersonală
Tipuri de texte
Informativ, explicativ, descriptiv, incitativ (reţete, instrucţiuni de folosire), publicitar
Argumentativ
Lectura imaginii
Imagine publicitară, construcţia şi interpretarea imaginii publicitare, relaţia imagine/text
Tabel grafic, diagramă* (repere de completare şi interpretare), relaţia tabel/text informativ sau
explicativ
LIMBA GERMANĂ
Pe parcursul şcolii postliceale se recomandă a se opera cu următoarele elemente de
construcţie a comunicării:
Substantivul

26
........
Verbul
................
.... etc.
LIMBA RUSĂ
Pe parcursul şcolii postliceale se recomandă a se opera cu următoarele elemente de
construcţie a comunicării:
Substantivul
........
Verbul
................
.... etc.

LIMBA ITALIANĂ
Pe parcursul şcolii postliceale se recomandă a se opera cu următoarele elemente de
construcţie a comunicării:
Substantivul
........
Verbul
................
.... etc.
LIMBA SPANIOLĂ
Pe parcursul şcolii postliceale se recomandă a se opera cu următoarele elemente de
construcţie a comunicării:
Substantivul
........
Verbul
................
.... etc.
CONDIŢII OBLIGATORII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE

27
 Programa ”Comunicare profesională în limba modernă, nivel 3avansat” este concepută
pentru a fi parcursă ca modul unic de 120 ore. Se recomandă furnizorilor de formare ca
parcurgerea acestui modul să fie programată pe întreaga durată a cursurilor şcolii postliceale
(3 – 4 semestre), deşi există şi posibilitatea parcurgerii lui în doar 2 semestre.

 Planificările calendaristice vor fi elaborate pentru întreaga durată a modulului, pentru a se avea
o imagine de ansamblu asupra realizării întregului curriculum.

 Stabilirea competenţelor care vor fi vizate şi a conţinuturilor care vor fi parcurse în fiecare
semestru este la latitudinea profesorilor, obligaţia acestora fiind să asigure, până la încheierea
modului, achiziţionarea de către elevi a tuturor competenţelor din programă la un nivel
satisfăcător.

 Corelarea competenţelor cu conţinuturile tematice, lingvistice şi funcţionale recomandate în


programa şcolară va fi realizată de către profesor, în procesul de proiectare didactică, având drept
repere sugestiile din ghidul metodologic.

 Alegerea temelor, contextelor şi textelor pe baza cărora se va lucra se va face în strictă


corelare cu domeniul de specializare al fiecărei clase.

 În activitatea de învăţare-predare vor fi folosite metode comunicative, tehnici interactive şi


activităţi centrate pe elev.

 Echilibrarea sarcinilor de lucru se va realiza astfel: la texte dificile se vor stabili sarcini de
lucru cu grad mic de dificultate, la texte uşoare, se va avea în vedere ca gradul de dificultate a
sarcinilor de lucru să fie sporit.

 Instrumentele şi probele de evaluare vor fi elaborate în strictă corelare cu criteriile de


performanţă, cu condiţiile de aplicabilitate şi cu prevederile privind probele de evaluare din unitatea
de competenţă şi în conformitate cu recomandările privind evaluarea din ghidul metodologic.

SCURT GHID METODOLOGIC3


Procesul de formare / învăţare / instruire, privit global, la nivelul clasei, presupune:
- proiectarea de la programa şcolară – la planificarea anuală – la proiectarea unităţilor de învăţare;
- transpunerea proiectului în activităţi didactice concrete;

3
Pentru detalii, se recomandă a se consulta “Ghid metodologic – aria Limbă şi comunicare, liceu” , MEC, CNC, Bucureşti, 2002

28
- evaluarea procesului care se desfăşoară în clasă în vederea reglării lui prin analiza feedback-ului
obţinut;
- evaluarea rezultatelor învăţării / gradului de achiziţie a competenţelor (inclusiv în vederea
certificării).

I. PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ – este un instrument de interpretare personalizată a


programei, care asigură un demers didactic concordant cu situaţia concretă din clasă.

Elaborarea planificărilor presupune următoarele etape:


1. Studierea atentă a Unităţii de competenţă şi a programei şcolare.
2. Selectarea din conţinuturile programei (teme, funcţii comunicative) a celor adecvate pentru
domeniul de calificare
3. Corelarea competenţelor cu conţinuturile selectate din programa şcolară şi conturarea Unităţilor
de învăţare (U.Î.).
4. Identificarea resurselor didactice necesare: texte, materiale audio-video, documente autentice etc.
5. Stabilirea succesiunii unităţilor de învăţare şi detalierea conţinuturilor tematice pentru fiecare
unitate în raport cu competenţele care le sunt asociate.
6. Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de învăţare, în concordanţă cu
competenţele vizate.

Structura planificării calendaristice

Conţinuturi ale U.Î.


Nr.
I. conţinut tematic Competenţe Nr. ore Săptămâna Observaţii**
U.Î
II. elemente de vizate* alocate (amendamente)
construcţie a comunicării
III. funcţii comunicative

*NOTĂ: În această rubrică vor fi incluse şi valorile şi atitudinile vizate cu preponderenţă de


unitatea de învăţare respectivă
**NOTĂ: Se completează pe parcursul parcurgerii modulului, în funcţie de problemele apărute şi de
constatările făcute în activitatea la clasă.

29
II. PROIECTAREA UNEI UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
Proiectul unităţii de învăţare reprezintă singurul document de proiectare didactică necesar, el înlocuind
planul de lecţie.
Metodologia de proiectare a unei unităţi de învăţare constă într-o succesiune de etape înlănţuite
logic, ce contribuie la detalierea conţinuturilor, în vederea formării competenţelor specifice.
Etapele proiectării sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de învăţare
vizată.
Detalieri ale conţinuturilor Competenţe Activităţi de Resurse Evaluare
unităţii de învăţare vizate învăţare
Ce? De ce? Cum? Cu ce? Cât? (În ce
măsură?)
- tema (detaliată pe lecţii)
- text / tip de text
- funcţii comunicative
- elemente de construcţie a
comunicării

30
III. TIPURI DE ACTIVITĂŢI ŞI EXERCIŢII RECOMANDATE PENTRU DEMERSUL
DIDACTIC

1. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje orale, legate de îndeplinirea de sarcini de


serviciu, în contexte profesionale semnificative
- exerciţii de identificare
- exerciţii de discriminare
- exerciţii de confirmare a înţelegerii sensului global dintr-un mesaj oral
- exerciţii de selectarea ideilor principale dintr-un mesaj oral
- exerciţii de desprindere / înţelegere de detalii specifice dintr-un text oral

2. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje scrise specializate, legate de îndeplinirea de


sarcini de serviciu, în contexte profesionale semnificative
- exerciţii de identificare şi discriminare de informaţii factuale, puncte de vedere, opinii, atitudini
într-un text specializat
- exerciţii de completare de texte lacunare
- exerciţii de identificare a sensului unor elemente de text nefamiliare într-un text scris
- exerciţii de operare (corelare, transfer în diverse forme de prezentare) cu informaţii din texte de
specialitate
- proiecte individuale sau de grup

3. Exprimă mesaje orale în limbaj complex, în contexte profesionale semnificative, în scopul


îndeplinirii de sarcini de serviciu
- exerciţii de solicitare şi oferire de informaţii şi instrucţiuni, prin întrebări şi răspunsuri,
- exerciţii de prezentare, relatare / repovestire, rezumare, monolog
- dialog, conversaţie dirijată sau liberă, simulare, interviu, joc de rol, dezbatere
- exerciţii de rezumare orală
- discuţii, descrieri, asocieri, comparaţii, povestire, comentariu, brainstorming

4. Elaborează mesaje scrise specializate, în contexte profesionale semnificative, în scopul


îndeplinirii de sarcini de serviciu
- exerciţii de completare de formulare şi documente profesionale specifice specializării
- exerciţii de redactare de texte funcţionale specifice specializării
- exerciţii de redactare de corespondenţă specifică specializării

31
- exerciţii de redactare în vederea acurateţei informaţiei şi limbajului: paragraf, rezumat etc.
- exerciţii de adaptare a textului la context, la tipul de text şi la subiect
- exerciţii de operare cu informaţii din texte de specialitate (corelare, transfer în şi din coduri non-
lingvistice)
- proiecte individuale sau de grup

5. Participă la interacţiuni orale şi în scris legate de îndeplinirea de sarcini de serviciu, în


contexte profesionale semnificative
- exerciţii în perechi / grup, joc de rol, simulări: discuţii profesionale, conversaţii, interviu,
corespondenţă profesională,
- prezentări, raportări (formale şi informale)
- convorbiri telefonice
- exerciţii de reformulare, clarificare, explicare şi adaptare a discursului oral şi scris
- proiecte de grup

IV. EVALUAREA
Evaluarea formativă, continuă şi regulată este implicită demersului pedagogic curent în orele
de limbă modernă, permiţând atât profesorului cât şi elevului să cunoască nivelul de achiziţionare a
competenţelor şi a cunoştinţelor, să identifice lacunele şi cauzele lor, să facă remedierile care se
impun în vederea reglării procesului de învăţare-predare.

Evaluarea în vederea certificării competenţelor se va realiza cu ajutorul unor instrumente


şi probe elaborate în concordanţă cu prevederile privind probele de evaluare pentru competenţa
respectivă din unitatea de competenţă, avându-se în vedere criteriile de performanţă şi condiţiile de
aplicabilitate din componenţa acesteia. Unele probe şi instrumente de evaluare vor putea avea în
vedere evaluarea integrată a mai multor competenţe, sau a mai multor criterii de performanţă de la
aceeaşi competenţă sau de la competenţe diferite.
În scopul de a se asigura un grad cât mai mare de validitate a evaluării, probele de evaluare
vor putea fi construite astfel încât să integreze elemente din două sau mai multe competenţe,
pentru a modela cât mai aproape de realitate modul în care se realizează comunicarea.

În scopul de a se asigura într-o măsură cât mai mare validitatea şi credibilitatea evaluării,
probele de evaluare se vor administra, în măsura în care este posibil, în situaţii de activitate
profesională reală / practică de atelier sau la agentul economic. Dacă acest lucru nu este posibil,

32
condiţiile de administrare a probelor vor fi cât mai apropiate de situaţiile reale şi instrucţiunile vor
oferi mai multe detalii privind contextul în care se produce comunicarea.

La elaborarea probelor şi instrumentelor de evaluare este necesar să se ţină seama de


următoarele recomandări:

 Competenţa1: Obţine informaţii prin receptarea de mesaje orale, legate de îndeplinirea de


sarcini de serviciu, în contexte profesionale semnificative
 Pentru certificare, se va considera suficientă demonstrarea cel puţin o dată a performanţei
pentru fiecare criteriu de performanţă în fiecare dintre condiţiile de aplicabilitate relevante pentru
acesta.

 Competenţa 2: Obţine informaţii prin receptarea de mesaje scrise specializate, legate de


îndeplinirea de sarcini de serviciu, în contexte profesionale semnificative
 Pentru certificare, se va considera suficientă demonstrarea cel puţin o dată a performanţei
pentru fiecare criteriu de performanţă în fiecare dintre condiţiile de aplicabilitate relevante pentru
acesta.
 În unele cazuri va fi necesar ca probele de evaluare să includă limite de timp realiste pentru
realizarea sarcinilor de lucru, în concordanţă cu cerinţele specifice contextului profesional.

 Competenţa 3: Exprimă mesaje orale în limbaj complex, în contexte profesionale


semnificative, în scopul îndeplinirii de sarcini de serviciu
 Pentru certificare, se va avea în vedere demonstrarea performanţei cel puţin de două ori pentru
fiecare criteriu de performanţă în condiţiile de aplicabilitate relevante pentru acesta, o dată în
contexte formale şi o dată în contexte informale.
 Prezentările pot avea o durată variată, dar nu mai puţin de 10 minute. Candidaţii vor putea
folosi planul de prezentare / notiţele, dar prezentarea va fi liberă şi în nici un caz nu va fi citită.

 Competenţa 4: Elaborează mesaje scrise specializate, în contexte profesionale semnificative,


în scopul îndeplinirii de sarcini de serviciu
 Pentru certificare, se va avea în vedere demonstrarea performanţei cel puţin de două ori pentru
fiecare criteriu de performanţă în condiţiile de aplicabilitate relevante pentru acesta, o dată în
contexte formale şi o dată în contexte informale.
 Probele trebuie să vizeze demonstrarea, cel puţin o dată, a capacităţii de a completa / redacta
fiecare dintre tipurile şi formatele de texte (doar cele care sunt specifice domeniului de
specializare) prevăzute în condiţiile de aplicabilitate.

33
 La elaborarea de texte se va permite utilizarea dicţionarului şi a altor materiale de referinţă
prevăzute în condiţiile de aplicabilitate.

 Competenţa 5: Participă la interacţiuni orale şi în scris legate de îndeplinirea de sarcini de


serviciu, în contexte profesionale semnificative
 Probele se vor elabora astfel încât evaluarea candidaţilor pe această competenţă să fie integrată
cu evaluarea competenţelor de producere (competenţele 3 şi 4).
 Pentru certificare, se va avea în vedere demonstrarea performanţei cel puţin de două ori pentru
competenţele 5.1 şi 5.2 în condiţiile de aplicabilitate relevante pentru acestea, o dată în contexte
formale şi o dată în contexte informale.
 În cazul convorbirilor telefonice (competenţa 5.3), performanţa va fi demonstrată atât pentru
apeluri date cât şi pentru apeluri primite.
 În cazul corespondenţei (competenţa 5.4), probele vor viza demonstrarea, cel puţin o dată, a
capacităţii de a completa / redacta fiecare dintre tipurile şi formatele de texte (doar cele specifice
domeniului de specializare) prevăzute în condiţiile de aplicabilitate.

Pentru a se realiza o evaluare cât mai completă a rezultatelor învăţării este necesar să se aibă
în vedere, mai ales în evaluarea formativă continuă, evaluarea nu numai a produselor activităţii şi
învăţării elevilor, ci şi a proceselor de învăţare, şi a competenţelor achiziţionate, a atitudinilor
dezvoltate, precum şi a progresului elevilor. Este evident că modalităţile (metode, instrumente)
tradiţionale de evaluare nu pot acoperi toată această paletă de rezultate şcolare care trebuie evaluate.
În aceste condiţii, pentru a putea obţine cât mai multe date relevante privind învăţarea, este necesar
ca pentru evaluare profesorii să facă apel la metode şi instrumente complementare de evaluare.

Pentru evaluarea formativă a achiziţiilor (în termeni cognitivi, afectivi şi performativi)


elevilor, a competenţelor lor de comunicare şi inter-relaţionare şi a atitudinilor dezvoltate de aceştia,
la orele de limbi moderne se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente:
I. Observarea sistematică (pe baza unei fişe de observare)
II.Tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării
III. Proiectul
IV. Portofoliul
V.Autoevaluarea
Mai jos sunt prezentate câteva repere şi sugestii pentru utilizarea proiectului şi portofoliului
ca instrumente complementare de evaluare.

34
PROIECTUL
Proiectul este o activitate complexă de învăţare care se pretează foarte bine a fi folosită şi ca
instrument de evaluare, atât formativă, cât şi sumativă. Proiectul este o activitate individuală şi/sau
în grup, dar sunt de preferat proiectele de grup deoarece încurajează cooperarea şi dezvoltă
competenţe de lucru în echipă. Un avantaj important al proiectului este că dă posibilitatea elevilor de
a lucra în ritm propriu, de a-şi folosi mai bine stilul propriu de învăţare şi permite învăţarea şi de la
colegi.

Proiectul pune elevii în situaţia de a lua decizii, de a comunica şi negocia, de a lucra şi învăţa
în cooperare, de a realiza activităţi în mod independent, de a împărtăşi celorlalţi cele realizate /
învăţate, într-un cuvânt, îl ajută să participe direct la propria lui formare .

Metoda proiectului presupune lucrul pe grupe şi necesită pregătirea profesorului şi a elevilor


în ideea lucrului în echipă, prin cooperare, atât în clasă, cât şi în afara clasei. Grupul poate fi alcătuit
din două până la zece persoane în funcţie de mărimea clasei, natura obiectivelor şi experienţa
participanţilor, dar un număr de patru-cinci participanţi reprezintă mărimea ideală pentru grupurile
care au de îndeplinit obiective precise. Cu cât creşte numărul membrilor, cu atât scade posibilitatea
participării efective la toate activităţile a fiecăruia, dar poate creşte complexitatea obiectivelor
urmărite. Proiectele realizate de grupuri mari sunt de asemenea greu de monitorizat.

Proiectul este o activitate complexă care îi solicită pe elevi:


- să facă o cercetare (investigaţie);
- să realizeze proiectul propriu-zis (inclusiv un produs care urmează a fi prezentat: dosar
tematic, ghid, pliant, ziar, afiş publicitar, carte, film, expoziţie, corespondenţă, spectacol /
serbare etc.);
- să elaboreze raportul final.
- să facă prezentarea publică a proiectului
Etapele realizării unui proiect sunt:
1. Alegerea temei;
2. Planificarea activităţii:
- Stabilirea obiectivelor proiectului;
- Alegerea subiectului în cadrul temei proiectului de către fiecare elev / grup;
- Distribuirea responsabilităţilor în cadrul grupului;

35
- Identificarea surselor de informare (manuale, proiecte mai vechi, cărţi de la bibliotecă,
presă, persoane specializate în domeniul respectiv, instituţii, organizaţii
guvernamentale etc.);
3. Cercetarea propriu-zisă.
4. Realizarea materialelor.
5. Prezentarea rezultatelor cercetării şi/sau a materialelor create.
6. Evaluarea (cercetării în ansamblu, a modului de lucru, a produsului realizat).
Deşi proiectul presupune un grad înalt de implicare a elevului în propria sa formare, aceasta
nu are drept consecinţă non-angajarea profesorului. Dacă elevii urmează să-şi conceptualizeze,
îndeplinească şi prezinte eficient proiectele, atunci ei au nevoie de orientare, consiliere şi
monitorizare discretă în toate fazele activităţii. Profesorul rămâne aşadar un factor esenţial al
procesului, mai ales dacă proiectul este folosit şi ca instrument de evaluare a rezultatelor şcolare.

Sarcinile profesorului vizează organizarea activităţii, consilierea (dă sugestii privind surse
sau proceduri) şi încurajarea participării elevilor; este esenţială neimplicarea sa în activitatea
propriu-zisă a grupurilor de elevi (lăsând grupul să lucreze singur în cea mai mare parte a timpului),
intervenţia sa fiind minimă şi doar atunci când este absolut necesară. Luarea de decizii pentru
rezolvarea pe cont propriu de către elevi a dificultăţilor întâmpinate constituie o parte importantă a
învăţării prin proiect. Este însă la fel de important să se evite ca elevii să fie puşi în situaţia de a avea
eşecuri majore, căci eşecul are o importantă influenţă negativă asupra învăţării. Asigurarea şi
evidenţierea succesului (chiar dacă este vorba de succese mici sau parţiale!) fiecăruia dintre elevi
este una dintre sarcinile importante ale profesorului.

Este foarte important ca instrucţiunile emise de profesor să fie clare, specifice şi să conţină şi
o limită de timp pentru îndeplinirea obiectivelor. Este foarte eficient să se scrie instrucţiunile pe
tablă, foi de hârtie şi să se precizeze rolurile în grup (de ex. secretar – scrie ideile emise de
participanţi; mediator – asigură participarea tuturor membrilor grupului la discuţii; cronometror –
urmăreşte încadrarea în limitele de timp stabilite; raportor – prezintă întregii clase concluziile
grupului).

Esenţa proiectului constă:


1. Într-un scop concret care să permită folosirea limbii străine pentru comunicare în contexte
autentice;
2. Într-o responsabilitate comună a elevilor şi a profesorului în planificare şi execuţie;

36
3. Într-o sarcină concretă în care activităţile lingvistice şi activităţile practice (scrisul,
tipărirea, pictarea, decuparea etc.) se întrepătrund;
4. Într-o utilizare autonomă a unor mijloace auxiliare (costume, computer, aparat foto,
microfon, cameră de luat vederi, dicţionare, scrisori, creioane, foarfece etc.)
5. În dobândirea unei experienţe concrete, practice extinsă dincolo de clasă.

Evaluarea cu ajutorul proiectului. Elevii pot fi notaţi pentru modul de lucru, pentru modul
de prezentare şi/sau pentru produsul realizat.
Activitatea în proiect a elevilor poate fi evaluată pe cinci dimensiuni:
1) operarea cu fapte, concepte, deprinderi rezultate din învăţare (dacă cerinţa este ca elevii să-şi
elaboreze proiectul pe baza cunoştinţelor şi înţelegerii dobândite în şcoală, ei au ocazia astfel să-
şi selecteze şi să decidă ce date, fapte, concepte, deprinderi doresc să includă în proiect);
2) competenţele de comunicare – se pot urmări toate categoriile de competenţe de comunicare
atât pe perioada elaborării proiectului, cât şi la prezentarea acestuia (proiectele oferă elevilor
ocazii de comunicare cu un public mai larg: cu profesorii, cu alţi adulţi şi colegi într-un efort de
colaborare şi, nu în ultimul rând, cu ei înşişi);
3) calitatea muncii (sunt examinate în mod obişnuit inovaţia şi imaginaţia, judecata şi tehnica
estetică, execuţia şi realizarea, dezvoltarea unui proiect pentru a pune în lumină un anumit
concept);
4) reflecţia (capacitatea de a se distanţa faţă de propria lucrare, de a avea permanent în vedere
obiectivele propuse, de a evalua progresul făcut şi de a face rectificările necesare). Elevul ajunge
cu timpul să interiorizeze aceste practici astfel încât ajunge la performanţa de a-şi aprecia singur
munca. În plus, când elevul continuă să creeze într-un anumit gen, se familiarizează cu criteriile
acestuia şi învaţă progresiv să gândească în acel domeniu.
5) produsul proiectului – în măsura în care se face evaluarea competenţelor elevului aşa cum sunt
ele materializate în produs, şi nu aspecte ale proiectului nerelevante pentru învăţarea care se
doreşte a fi evaluată.

Evaluatorul este interesat şi de alte două aspecte: profilul individual al elevului (ceea ce
evidenţiază proiectul în domeniul capacităţilor cognitive şi al stilului de învăţare ale elevului) şi,
respectiv, modul în care elevul s-a implicat în comunicarea şi cooperarea nu numai cu alţi elevi,
dar şi cu profesori, experţi din exterior, precum şi folosirea judicioasă de către acesta a diferitelor
resurse (bibliotecă, internet).

37
Experienţa a arătat că proiectele pot servi foarte bine mai multor scopuri: ele angajează elevii pe
o perioadă de timp semnificativă, determinându-i să conceapă schiţe, să le revizuiască şi să
reflecteze asupra lor; pe baza lor se dezvoltă relaţii interpersonale, cooperare; oferă oportunităţi de
comunicare şi utilizare a limbii moderne în contexte autentice; oferă o ucenicie pentru tipul de
muncă ce va fi desfăşurată după încheierea şcolii; permit elevilor să-şi descopere “punctele forte” şi
să le pună în valoare: mobilizează un sentiment al implicării, generând o puternică motivaţie
interioară; şi, probabil, lucrul cel mai important, constituie un cadru propice în care elevii pot
demonstra înţelegerea şi competenţele dobândite prin parcurgerea curriculum-ului şcolar.

PORTOFOLIUL PENTRU LIMBI MODERNE este un document sau o culegere structurată


de documente în care fiecare titular (elev / persoană care studiază limbi străine) poate să reunească
de-a lungul anilor şi să prezinte într-un mod sistematic calificativele, rezultatele şi experienţele pe
care le-a dobândit în învăţarea limbilor precum şi eşantioane din lucrări personale. Ca exemplu ar
putea fi luat ”Portofoliul European al Limbilor”, EQUALS – ALTE

La baza acestui portofoliu se află două obiective majore:


- motivarea elevului (celui care învaţă) prin recunoaşterea eforturilor sale şi diversificarea studierii
limbilor la toate nivelurile de-a lungul întregii vieţi;
- prezentarea competenţelor lingvistice şi culturale dobândite (achiziţionate)
Conceput ca un document personal în care elevul poate să înscrie calificativele şi experienţele sale
lingvistice, portofoliul conţine trei părţi:
- un paşaport (carnet) care atestă calificările formale naţionale;
- o biografie lingvistică ce descrie competenţele atinse în domeniul limbilor străine şi experienţa
de învăţare. Se utilizează scări de evaluare şi autoevaluare care se regăsesc în cadrul european
comun de referinţă.
- un dosar care conţine alte materiale cu privire la procesul de învăţare, obiectivele fixate de
titular, «carnetul de bord», cu notaţiile privind experienţele de învăţare, eşantioane din lucrări
personale şi / sau documente

”Portofoliul European al Limbilor” ar putea fi folosit ca model pentru elaborarea portofoliilor


elevilor. În acest caz, dosarul care ar face parte din portofoliul lingvistic al elevului ar putea
conţine documente cum ar fi:
I. o listă cu texte literare sau de altă natură citite într-o limbă străină (sub formă imprimată sau
electronică);

38
II.o listă de texte audio-vizuale, ascultate / văzute (emisiuni radio/TV, filme, casete audio-video,
CD-ROM etc.);
III. interviuri scrise sau pe casetă audio, integrale sau secvenţe;
IV. răspunsuri la chestionare, interviuri;
V.proiecte / părţi de proiecte realizate;
VI. traduceri;
VII. fotografii, ilustraţii, pliante, afişe publicitare, colaje, machete, desene, caricaturi (reproduceri
/ creaţii personale);
VIII. texte literare (poezii, fragmente de proză);
IX. lucrări scrise curente / teste;
X. compuneri / creaţii literare personale;
XI. contribuţii personale la reviste şcolare;
XII. extrase din presă şi articole redactate pe o temă dată;
XIII. corespondenţă care implică utilizarea unei limbi străine.
Portofoliul se realizează prin acumularea în timp, pe parcursul şcolarităţii, a acelor
documente considerate relevante pentru competenţele deţinute şi pentru progresul înregistrat de elev.
Dosarul va prezenta la început o listă cu documentele existente, organizată fie tematic, fie tematic şi
cronologic. Documentele dosarului se acumulează fie la cererea profesorului, fie la dorinţa elevului
(care va include acele documente pe care le consideră ca fiind semnificative pentru propriul progres)
şi vor fi alese astfel încât să arate etapele în evoluţia elevului.

Portofoliul permite elevului:


- să-şi pună în evidenţă achiziţiile lingvistice;
- să-şi planifice învăţarea;
- să-şi monitorizeze progresul;
- să ia parte activ la propriul proces de învăţare.
Portofoliul permite profesorului:
- să înţeleagă mai bine obiectivele şi nevoile elevului;
- să negocieze obiectivele învăţării şi să stimuleze motivaţia;
- să programeze învăţarea;
- să evalueze progresul şi să propună măsuri şi acţiuni de remediere unde (şi dacă) este
nevoie;
- să evalueze activitatea elevului în ansamblul ei.

39
Profesorul poate proiecta un portofoliu în raport de obiectivele / competenţele din Curriculum-ul
Naţional şi de situaţia în care îl va utiliza. Perioada de realizare a portofoliului de către elev va fi mai
îndelungată şi îi va fi adusă la cunoştinţă.

40
ANEXĂ

Titlul unităţii: Comunicare profesională în limba modernă

Nivel: 3 avansat

Valoare credit: 2.0

Competenţe:

1. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje orale, legate de


îndeplinirea de sarcini de serviciu, în contexte profesionale
semnificative

2. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje scrise specializate,


legate de îndeplinirea de sarcini de serviciu, în contexte
profesionale semnificative

3. Exprimă mesaje orale în limbaj complex, în contexte profesionale


semnificative, în scopul îndeplinirii de sarcini de serviciu

4. Elaborează mesaje scrise specializate, în contexte profesionale


semnificative, în scopul îndeplinirii de sarcini de serviciu

5. Participă la interacţiuni orale şi în scris legate de îndeplinirea de


sarcini de serviciu, în contexte profesionale semnificative

41
Titlul unităţii: 1. Comunicare profesională în limba modernă

Competenţa 1: Obţine informaţii prin receptarea de mesaje orale, legate de


îndeplinirea de sarcini de serviciu, în contexte profesionale
semnificative

Criterii de performanţă:

(a) Identificarea informaţiilor necesare şi suficiente pentru decodarea sensului global în mesaje orale
care folosesc un limbaj complex şi conţin vocabular specializat

(b) Extragerea informaţiilor / detaliilor specifice necesare şi relevante pentru sarcinile de serviciu,
din mesaje orale diverse

(c) Identificarea de opinii şi atitudini, şi distingerea lor de informaţii factuale sau de altă natură
(legi, idei, concepte)

(d) Identificarea, cu ajutorul conţinutului, intonaţiei şi al sensului implicit, a informaţiilor privind


priorităţi şi urgenţe

(e) Identificarea şi utilizarea de indicii verbale, non-verbale şi / sau de asocieri / conexiuni pentru
clarificarea sensului unor elemente de vocabular sau de accent nefamiliare

(f) Înţelegerea de instrucţiuni, solicitări şi întrebări orale, care folosesc un limbaj complex şi conţin
vocabular specializat, şi realizarea de acţiuni adecvate pe baza informaţiilor obţinute pe
cale orală

Condiţii de aplicabilitate:

Contexte: activităţi de serviciu, contexte sociale relevante pentru activitatea


profesională (târguri, conferinţe, întâlniri, şedinţe), situaţii formale
situaţii informale

Surse şi tipuri de
mesaje orale: Texte care conţin unele elemente de vocabular / de accent nefamiliare,
emise la viteză normală, în diverse registre, de lungime variabilă:
mesaje, formale şi informale directe, emise clienţi, colegi sau de cei
din jur; discursuri, rapoarte, conferinţe (inclusiv video-conferinţe);
prezentări (formale / informale) de produse / servicii; transmisiuni
radio şi TV, anunţuri publice; conversaţii telefonice, inclusiv mesaje
telefonice înregistrate.

Informaţii obţinute: ideea principală (sensul global); informaţii, inclusiv numerice, pe teme
profesionale: instrucţiuni, solicitări, întrebări, explicaţii; informaţii
factuale, inclusiv numerice, privind specificaţii de procese, produse şi

42
servicii; opinii, puncte de vedere, atitudini (pro, contra, neutră),
priorităţi.

Limbaj: limbaj şi structuri familiare şi mai puţin familiare, în registre sociale şi


profesionale uzuale, termeni specifici mesajelor mass media; vocabular
specific cu nivel mediu de specializare, relevant pentru domeniul
ocupaţional; vorbire la viteză normală; varietăţi de accent

Moduri de acţiune: întrebări, intonaţie, limbaj corporal / nonverbal, verificarea sensului


prin alte surse; comunicarea informaţiilor / detaliilor către alte
persoane; acţiuni proprii (realizarea de operaţii, activităţi).

Probe de evaluare
Probe scrise sau orale prin care candidatul demonstrează că este capabil să identifice şi obţină prin
ascultare informaţii / detalii, aşa cum se precizează în criteriile de performanţă (a) şi (b) şi în
condiţiile de aplicabilitate.
Probe orale şi/sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să identifice opinii şi
atitudini şi să le distingă de informaţii de altă natură, aşa cum se precizează în criteriul de
performanţă (c) şi în condiţiile de aplicabilitate.
Probe orale şi/sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să identifice
informaţii privind priorităţi şi urgenţe cu ajutorul conţinutului, intonaţiei şi al sensului implicit, aşa
cum se precizează în criteriul de performanţă (d) şi în condiţiile de aplicabilitate.
Probe orale şi/sau practice prin care candidatul demonstrează că înţelege instrucţiuni, solicitări şi
întrebări şi că este capabil să acţioneze pe baza informaţiei obţinute prin ascultare, aşa cum se
precizează în criteriul de performanţă (f) şi în condiţiile de aplicabilitate.
Probe orale şi/sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să folosească strategii
de înţelegere prin ascultare, aşa cum se precizează în criteriile de performanţă (a), (b), (c), (d), (e) şi
(f) şi în condiţiile de aplicabilitate.

Probele pot viza, integrat, evaluarea candidaţilor pe mai multe criterii de performanţă.
Pentru certificare, se consideră suficientă demonstrarea cel puţin o dată a performanţei pentru
fiecare criteriu de performanţă în fiecare dintre condiţiile de aplicabilitate relevante pentru acesta.

43
Titlul unităţii: 1. Comunicare profesională în limba modernă

Competenţa 2: Obţine informaţii prin receptarea de mesaje scrise specializate, legate


de îndeplinirea de sarcini de serviciu, în contexte profesionale
semnificative

Criterii de performanţă:

(a) Identificarea şi localizarea promptă şi corectă de informaţii şi opinii relevante pentru sarcini de
serviciu, în texte de specialitate

(b) Identificarea sensului unor elemente de text nefamiliare prin utilizarea de materiale de referinţă
şi / sau de asocieri / conexiuni, atunci când este necesar

(c) Corelarea în mod coerent a mai multor informaţii din diverse părţi ale unui text / din texte
diferite, în scopul îndeplinirii unei sarcini de serviciu

(d) Identificarea de şi discriminarea între informaţii factuale, puncte de vedere, opinii şi atitudini

(e) Transferul de informaţii din texte de specialitate în diverse forme de prezentare

(f) Înţelegerea de reglementări, instrucţiuni, şi recomandări specifice din texte care conţin limbaj
complex şi specializat şi realizarea de acţiuni adecvate pe baza informaţiilor din astfel
de texte de specialitate

Condiţii de aplicabilitate:

Contexte: activităţi profesionale, contexte profesionale formale, contexte


profesionale informale, contexte sociale relevante pentru activitatea
profesională (târguri, conferinţe, întâlniri, şedinţe)

Tipuri de text: Texte, care conţin şi elemente de vocabular nefamiliare, în diverse


registre, de lungime variabilă: documente profesionale specifice
specializării: manuale, rapoarte, reclame, oferte, fişe tehnice; texte de
popularizare pe teme profesionale: articole de presă, prezentări,
reclame, anunţuri; texte cu conţinut operaţional profesional:
corespondenţă, faxuri, circulare, formulare, instrucţiuni cereri,
reclamaţii, procese verbale;

Informaţii obţinute: elemente cheie din documente relevante, informaţii factuale, inclusiv
numerice, relativ complexe, pe teme de interes comun; informaţii
profesionale: instrucţiuni, explicaţii, date tehnice ale unor produse şi
servicii, evaluări; date privind: materii prime, materiale şi produse
finite, operaţii şi procese tehnologice

44
Materiale de referinţă: dicţionare; diagrame şi alte materiale vizuale; instrucţiuni, manuale
tehnice, prospecte, baze de date, pagini Internet.

Forme de prezentare: tabele, grafice, scheme; prezentări, notiţe.

Moduri de acţiune: comunicarea informaţiilor / detaliilor către alte persoane; transferul


informaţiilor în diverse forme de prezentare; acţiuni proprii: realizarea
de operaţii, modificarea unor operaţii, luarea de decizii.

Probe de evaluare

Probe orale sau scrise prin care candidatul demonstrează că este capabil să identifice şi să
localizeze informaţii, detalii şi opinii, aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (a) şi în
condiţiile de aplicabilitate.
Probe orale sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să utilizeze materiale de
referinţă adecvate şi strategii de semantizare pentru identificarea sensului, atunci când este necesar,
aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (b) şi în condiţiile de aplicabilitate.
Probe orale, scrise sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să prelucreze
informaţii în diverse moduri, aşa cum se precizează în criteriile de performanţă (c) şi (d) şi în
condiţiile de aplicabilitate.
Probe orale şi/sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să discrimineze între
intre informaţii factuale, idei, puncte de vedere, opinii şi atitudini, aşa cum se precizează în criteriul
de performanţă (e) şi în condiţiile de aplicabilitate.
Probe orale, scrise şi/sau practice prin care candidatul demonstrează că înţelege reglementări,
instrucţiuni, şi recomandări citite şi că este capabil să acţioneze adecvat pe baza informaţiei obţinute
prin lectură, aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (f) şi în condiţiile de aplicabilitate.

Probele pot viza, integrat, evaluarea candidaţilor pe mai multe criterii de performanţă.
Pentru certificare, se consideră suficientă demonstrarea cel puţin o dată a performanţei pentru
fiecare criteriu de performanţă în fiecare dintre condiţiile de aplicabilitate relevante pentru acesta.
În unele cazuri poate fi necesar ca probele de evaluare să includă limite de timp realiste pentru
realizarea sarcinilor de lucru, în concordanţă cu cerinţele specifice contextului profesional.

45
Titlul unităţii: 1. Comunicare profesională în limba modernă

Competenţa 3: Exprimă mesaje orale în limbaj complex, în contexte profesionale


semnificative, în scopul îndeplinirii de sarcini de serviciu

Criterii de performanţă:

(a) Oferirea şi solicitarea, în discuţii, de informaţii şi de instrucţiuni pentru îndeplinirea unei sarcini
de serviciu, folosind expresii şi structuri variate

(b) Realizarea de prezentări orale de fapte, idei şi opinii profesionale, pregătite în prealabil, folosind
un limbaj specializat corect şi materiale suport adecvate

(c) Formularea clară, precisă şi structurată logic a ideilor, faptelor şi opiniilor şi susţinerea lor cu
argumente

(d) Oferirea de clarificări şi explicaţii atunci când informaţia / instrucţiunea nu este corect înţeleasă
de ceilalţi

(e) Exprimarea fluentă, cu intonaţie corectă şi într-un registru adecvat contextului

(f) Utilizarea adecvată şi suficient de corectă a unei varietăţi de termeni de specialitate comuni /
familiari şi de structuri lingvistice astfel încât să se asigure comunicarea deplină a
sensului, chiar dacă există în text unele deficienţele de pronunţie şi / sau intonaţie, de
gramatică, şi / sau de registru

Condiţii de aplicabilitate:

Tipuri de informaţii: conversaţii şi prezentări de lungimi variate, care conţin: informaţii


factuale (inclusiv numerice), idei, opinii; instrucţiuni, explicaţii,
detalii de operare, sfaturi; descrieri şi specificaţii de obiecte, procese,
operaţii.

Tipuri de discurs: discuţii profesionale formale şi informale; prezentări; scurte rapoarte


profesionale.

Contexte: contexte profesionale, situaţii specifice în organizaţie, la locului de


muncă; contexte sociale care au legătură cu profesia (târguri,
conferinţe, întâlniri, şedinţe); contexte formale şi contexte informale.

Tipuri de prezentări: rapoarte (relatări de evenimente, întâlniri); demonstraţii


operaţionale; prezentări detaliate de procese / produse / servicii.

Materiale suport

46
pentru prezentări notiţe, plan de prezentare, documente, fişe de lucru; imagini, grafice,
scheme, folii, planşe, obiecte (mostre), modele;

Limbaj: fluent, la viteză normală, în diverse registre; expresii specifice şi


structuri variate; vocabular specializat familiar, specific domeniului
ocupaţional.

Moduri de comunicare: faţă în faţă, individual sau în grup; la telefon, robot telefonic.

Moduri de acţiune: comunicarea / transmiterea de informaţii / instrucţiuni către


interlocutor / i; susţinerea unei prezentări .

Probe de evaluare:

Probe orale sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să ofere şi să solicite
informaţii şi instrucţiuni, aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (a), şi în condiţiile de
aplicabilitate
Probe orale sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să realizeze prezentări
orale pregătite în prealabil, aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (b), şi în condiţiile de
aplicabilitate
Probe orale sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să formuleze clar, precis
şi structurat fapte, idei şi opinii şi să le susţină cu argumente, aşa cum se precizează în criteriul de
performanţă (c) şi în condiţiile de aplicabilitate
Probe orale sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să ofere şi să solicite
clarificări şi explicaţii, aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (d) şi în condiţiile de
aplicabilitate
Probe orale sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să se exprime fluent, cu
intonaţie corectă şi într-un registru adecvat contextului, aşa cum se precizează în criteriul de
performanţă (e) şi în condiţiile de aplicabilitate
Probe orale sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să utilizeze adecvat
terminologia specifică pentru a se asigura comunicarea deplină a sensului, chiar dacă există unele
deficienţe, aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (f) şi în condiţiile de aplicabilitate

Probele pot viza, integrat, evaluarea candidaţilor pe mai multe criterii de performanţă.
Pentru certificare, se consideră suficientă demonstrarea performanţei cel puţin de două ori pentru
fiecare criteriu de performanţă în condiţiile de aplicabilitate relevante pentru acesta, o dată în
contexte formale şi o dată în contexte informale.
Prezentările pot avea o durată variată, dar nu mai puţin de 10 minute. Candidaţii vor putea folosi
planul de prezentare / notiţele, dar prezentarea va fi liberă şi în nici un caz nu va fi citită.

47
Titlul unităţii: 1. Comunicare profesională în limba modernă

Competenţa 4: Elaborează mesaje scrise specializate, în contexte profesionale


semnificative, în scopul îndeplinirii de sarcini de serviciu

Criterii de performanţă:

(a) Completarea de documente şi formulare profesionale specifice sarcinilor de serviciu ale profesiei

(b) Redactarea unor texte funcţionale mai complexe, specifice sarcinilor de serviciu, cu folosirea de
expresii şi structuri adecvate variate

(c) Transmiterea în scris, în limbaj specific clar şi precis, de informaţii corecte pe teme din domeniul
de specializare

(d) Utilizarea de materiale de referinţă specifice adecvate pentru a verifica corectitudinea


informaţiei şi limbii folosite

(e) Elaborarea de texte astfel încât deficienţele de gramatică, ortografie şi / sau de registru nu
împiedică înţelegerea deplină a lor

(f) Adecvarea formatului şi limbajului la context, la tipul de text şi la subiect

Condiţii de aplicabilitate:

Tipuri şi formate de documente


şi texte funcţionale: formulare şi alte documente specifice specializării (facturi, facturi pro-
forma, oferte, fişe tehnice, fişe de evidenţă, fişe de producţie,
documente de evidenţă, specificaţii, evaluări); corespondenţă
profesională: scrisori, note circulare, faxuri, mesaje (inclusiv e-mail);
dări de seamă, procese verbale, minute, referate, rapoarte. formate
formale; formate informale.

Tipuri de informaţii: în texte, care conţin şi elemente de vocabular nefamiliare, în diverse


registre, de lungimi variate: informaţii factuale de specialitate (inclusiv
descrieri şi date tehnice), despre produse şi servicii; aranjamente şi
instrucţiuni de serviciu; idei, opinii, puncte de vedere; raportări
privind desfăşurarea unor evenimente, şedinţe, procese.

Limbaj: limbajul specific domeniului de specializare, formule de comunicare


standardizate, formule de politeţe.

Teme specifice: organizarea locului de muncă; operaţii, activităţi şi procese de


producţie; calitatea serviciilor / produselor.

48
Contexte: contexte profesionale, situaţii specifice în organizaţie, la locului de
muncă; contexte sociale care au legătură cu profesia; contexte formale;
contexte informale.

Materiale de referinţă: dicţionare, glosare de termeni specializaţi / sintagme specifice;


documente normative şi tehnice, reviste de specialitate, baze de date,
modele de documente şi formulare.

Probe de evaluare

Probe scrise sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil completeze formulare
şi documente şi să redacteze texte funcţionale mai complexe, specifice sarcinilor de serviciu, aşa
cum se precizează în criteriile de performanţă (a) şi (b) şi în condiţiile de aplicabilitate.
Probe scrise sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să transmită, în limbaj
specific clar şi precis, informaţii corecte pe teme din domeniul de specializare, aşa cum se
precizează în criteriul de performanţă (c) şi în condiţiile de aplicabilitate.
Probe scrise sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să utilizeze materiale
de referinţă adecvate pentru a verifica corectitudinea informaţiei şi limbii folosite, aşa cum se
precizează în criteriul de performanţă (d) şi în condiţiile de aplicabilitate.
Probe scrise sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să utilizeze limba
modernă fără deficienţe de gramatică, ortografie şi / sau de registru care să împiedice înţelegerea
deplină a textului, aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (e) şi în condiţiile de
aplicabilitate.
Probe scrise sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să utilizeze un format
recomandat şi un limbaj adecvat la context, la tipul de text şi la subiect, aşa cum se precizează în
criteriul de performanţă (f) şi în condiţiile de aplicabilitate.

Probele pot viza, integrat, evaluarea candidaţilor pe mai multe criterii de performanţă.
Pentru certificare, se consideră suficientă demonstrarea performanţei cel puţin de două ori pentru
fiecare criteriu de performanţă în condiţiile de aplicabilitate relevante pentru acesta, o dată în
contexte formale şi o dată în contexte informale.
Probele trebuie să vizeze demonstrarea, cel puţin o dată, a capacităţii de a completa / redacta fiecare
dintre tipurile şi formatele de texte (doar cele care sunt specifice domeniului de specializare)
prevăzute în condiţiile de aplicabilitate.
La elaborarea de texte se va permite utilizarea dicţionarului şi a altor materiale de referinţă
prevăzute în condiţiile de aplicabilitate.

49
Titlul unităţii: 1. Comunicare profesională în limba modernă

Competenţa 5: Participă la interacţiuni orale şi în scris legate de îndeplinirea de


sarcini de serviciu, în contexte profesionale semnificative

Criterii de performanţă:

(a) Participarea cu informaţii factuale şi cu opinii proprii la discuţii profesionale, pe teme legate de
sarcini de serviciu

(b) Intermedierea unei conversaţii între un vorbitor al limbii moderne şi un vorbitor al limbii
materne
(c) Comunicarea telefonică adecvată, pe teme de interes profesional, în contexte legate de sarcini de
serviciu

(d) Elaborarea de corespondenţă profesională în diverse formate şi către diverşi destinatari, în


contexte legate de sarcini de serviciu

(e) Verificarea înţelegerii şi solicitarea / oferirea de clarificări / explicaţii când informaţia nu este
clar înţeleasă, în conversaţii directe şi telefonice şi în prezentări

(f) Exprimarea clară, fluentă şi adecvată terminologic, cu limbajul şi registrul adaptate la subiect, la
context şi la interlocutor / destinatar, cu respectarea convenţiilor şi normelor sociale şi
culturale, în funcţie de rol şi de relaţiile cu interlocutorul / destinatarul, în comunicarea
orală şi în scris

Condiţii de aplicabilitate:

Tipuri de informaţii
şi opinii: informaţii factuale – inclusiv date numerice – pe teme profesionale;
analize, evaluări de: produse, servicii, procese, preferinţe; argumente
pro şi contra în susţinerea unor idei / opinii profesionale personale;
ipoteze, predicţii;

Teme: discuţii profesionale şi conversaţii, comunicări telefonice şi


corespondenţă profesională, care pot conţine şi elemente de vocabular
nefamiliare, în diverse registre, privind: probleme de serviciu curente,
aranjamente la locul de muncă, cum ar fi planuri, activităţi şi
aranjamente operaţionale; relaţii cu clienţii şi partenerii, negocieri,
contractări etc. (în funcţie de specializare); solicitări şi răspunsuri la
solicitări diverse, instrucţiuni, explicaţii; evaluarea de informaţii, de
produse, de servicii.

50
Contexte: a. Discuţii profesionale: situaţii sociale si profesionale formale şi
informale; interviuri individuale sau în grup; întâlniri formale /
informale profesionale de rutină, activităţi profesionale zilnice;

b. Comunicare telefonică: contacte de rutină cu colegi, subalterni,


superiori, în activităţi profesionale zilnice; comunicări formale /
informale cu parteneri şi clienţi; interviuri telefonice individuale;

c. Corespondenţă profesională: formală şi informală, legată de sarcini


de serviciu; în interiorul organizaţiei: cu subalterni, cu colegi, cu
superiori; în afara organizaţiei: cu clienţi, cu parteneri, cu potenţiali
clienţi / parteneri

Tipuri şi moduri
de interacţiune: în discuţii profesionale, schimburi de opinii: faţă în faţă, în perechi sau
în grupuri mici; la telefon: apeluri date, apeluri primite, preluare /
transmitere de mesaje telefonice; în scris: scrisori, note circulare,
oferte, faxuri, mesaje (inclusiv e-mail).

Limbaj şi convenţii: comunicări directe / telefonice derulate cu viteză normală, formule de


iniţiere, întreţinere şi încheiere a unei discuţii directe / telefonice,
limbaj nonverbal, formule standard folosite în corespondenţa de
diverse tipuri (scrisori, circulare, fax, email), vocabularul specializat
necesar îndeplinirii sarcinilor de serviciu şi rezolvării situaţiilor
previzibile specifice contextelor profesionale.

Probe de evaluare:

Probe orale sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să participe la discuţii
profesionale, în care să prezinte informaţii şi opinii şi să le argumenteze, aşa cum se precizează în
criteriile de performanţă (a) şi (f) şi în condiţiile de aplicabilitate.
Probe practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să intermedieze conversaţii între
un vorbitor al limbii moderne şi un vorbitor al limbii materne, aşa cum se precizează în criteriul de
performanţă (b) şi în condiţiile de aplicabilitate
Probe practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să comunice telefonic în mod
adecvat, aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (c) şi în condiţiile de aplicabilitate
Probe scrise sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să elaboreze
corespondenţă profesională în diverse formate, pe diverse teme şi către diverşi destinatari, aşa cum
se precizează în criteriul de performanţă (d) şi în condiţiile de aplicabilitate
Probe orale sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să verifice înţelegerea,
să solicite clarificări şi să acţioneze în vederea clarificării, aşa cum se precizează în criteriul de
performanţă (e) şi în condiţiile de aplicabilitate
Probe orale, scrise şi / sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să utilizeze o
exprimare clară, fluentă şi adecvată terminologic, cu un limbaj şi registru adaptate la subiect, la

51
context şi la interlocutor / destinatar, şi respectând convenţii folosite în comunicarea orală şi în scris,
aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (f) şi în condiţiile de aplicabilitate

Probele pot viza, integrat, evaluarea candidaţilor pe mai multe criterii de performanţă. Probele se vor
elabora astfel încât evaluarea candidaţilor pe această competenţă să fie integrată cu evaluarea pe
competenţele de producere (competenţele 3 şi 4).
Pentru certificare, se consideră suficientă demonstrarea performanţei cel puţin de două ori pentru
criteriile de performanţă (a) şi (b) în condiţiile de aplicabilitate relevante pentru acestea, o dată în
contexte formale şi o dată în contexte informale.
În cazul convorbirilor telefonice (c), performanţa va fi demonstrată atât pentru apeluri date cât şi
pentru apeluri primite.
În cazul corespondenţei (d), probele trebuie să vizeze demonstrarea, cel puţin o dată, a capacităţii de
a completa / redacta fiecare dintre tipurile şi formatele de texte (doar cele care sunt specifice
domeniului de specializare) prevăzute în condiţiile de aplicabilitate.

52
MODULUL 2: TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ŞI COMUNICAŢIEI
APLICATĂ

I. LOCUL MODULULUI ÎN CADRUL PLANULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT


Număr de ore: 60 ore din care 60 ore pregătire practică.

II. LISTA COMPETENŢELOR SPECIFICE UNITĂŢILOR DE COMPETENŢE DIN


MODUL
C1. Stabileşte programele de software general şi de specialitate necesare domeniului de
specializare
C2. Analizează opţiunile disponibile pentru asigurarea unui sistem al TIC legal, sigur şi
eficace
C3. Elaborează o strategie de aplicare a TIC în vederea creşterii eficienţei în domeniul de
activitate

II. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor :

Unitatea de competenţă : Tehnologia informaţiilor şi comunicaţiei aplicată

Competenţe Conţinuturi tematice

1. Activităţi desfăşurate :
 Procese de producţie, proiectare, finanţe şi contabilitate,
C1. Stabileşte programele de managementul resurselor umane, achiziţii, controlul stocurilor,
software general şi de desfacerea bunurilor, prestarea de servicii, accesarea informaţiilor,
specialitate necesare marketing şi promovare, comunicare internă şi externă, planificarea şi
domeniului de specializare managementul proiectului, controlul calităţii, administrare planificată,
stocarea informaţiilor (clienţi interni, externi, furnizori, transport ).
2. Strategii de alegere a programelor de software:
 Pentru fiecare tip de activitate;
 În funcţie de eficienţa acestuia: costuri (iniţiale/proiectate şi
realizate), capacitate raportată la mărimea companiei şi activităţilor,
complexitate, limbaj software, asistenţă, respectarea specificaţiilor
hardware, existenţa unui personal calificat, acces la informaţiile
necesare.
3. Condiţii de siguranţă necesare unui sistem TIC :
 Fiabilitatea operaţiilor, efectuarea de plăţi prin web,
confidenţialitatea informaţiilor, protecţia împotriva viruşilor, spyware,
acces autorizat / neautorizat (ex. stabilirea şi întreţinerea parolei),
C2. Analizează opţiunile back-up-ul sistemului, folosirea instrumentelor sistemului.
disponibile pentru asigurarea 4. Legislaţie pentru utilizarea TIC :
unui sistem al TIC legal,  Protecţia datelor (datele clienţilor, comunicarea datelor, dreptul de

53
sigur şi eficace a accesa datele, limite de timp pentru păstrarea datelor, responsabilităţi
de organizare), obţinerea autorizaţiilor, copyright, norme de igienă şi
siguranţa muncii (utilizarea tastaturii optice programate, ergonomie,
siguranţa din punct de vedere electric, igiena şi siguranţa de
ansamblu).
5. Eficienţa utilizării TIC :
 Fluxuri informaţionale (inclusiv disponibilitatea informaţiilor
nacesare), sisteme de suport (hârtie şi IT), accesibilitate (număr de
clic-uri, nevoi speciale), siguranţa sistemului, viteză, capacitatea
sistemului şi a programelor software, impactul asupra imaginii,
uşurinţa utilizării, abilităţile personalului, procesul de formare şi
asistenţă (inclusiv documentaţia), oferta back-up, operaţiile de
actualizare.
C 3. Elaborează o strategie de 6. Strategia de aplicare a TIC pentru creşterea eficienţei :
aplicare a TIC în vederea  Identificarea rezultatelor: obiective SMART (specifice, măsurabile,
creşterii eficienţei în aplicabile, realizabile / relevante, la timp)
domeniul de activitate  Aplicaţie TIC corespunzătoare: în funcţie de obiective şi de
dotarea tehnică
 Etapele elaborării strategiei de implementare: formularea
problemei, stabilirea obiectivului, prezentarea recomandărilor incluse
în strategie (modul de formulare a acestora, încadrarea în timp,
alocarea responsabilităţilor, soluţia software, soluţia hardware,
implicaţii pentru procesul de formare, costuri, abilităţi necesare
personalului, organizarea controlului calităţii, monitorizării şi
evaluării).

III. Sugestii metodologice

Programa şcolară se citeşte liniar datorită asocierii dintre competenţele individuale şi


conţinuturi. Atingerea competenţelor individuale (abilităţi cheie) se realizează cu ajutorul
conţinuturilor asociate. Programa se utilizează în strânsă corelaţie cu Standardul de Pregătire
Profesională, în care sunt precizate criteriile de performanţă pentru dobândirea competenţelor
individuale şi probele de evaluare ale performanţelor elevului.
Locul de desfăşurare, formele de activitate, metodele, materialele didactice, fişele de lucru şi
de documentare trebuie să se coreleze cu competenţa care trebuie formată şi conţinuturile asociate
ei.
Conţinuturile se pot parcurge în ordinea dată de tabelul de corelare a competenţelor cu
conţinuturile, iar profesorul este liber să decidă asupra numărului de ore alocat fiecărei teme, având
însă obligaţia de a le parcurge pe toate.
Pentru eficientizarea procesului de învăţare, profesorul trebuie să-şi proiecteze din timp
activitatea didactică prin elaborarea de fişe de lucru, fişe de documentare, fişe de observaţie, probe
de evaluare şi autoevaluare, prin pregătirea materialelor şi echipamentelor necesare precum şi a
spaţiului de lucru.
Metodele de învăţare adecvate conţinuturilor / competenţelor acestui modul sunt cele în care
activitatea didactică este centrată pe elev : studiul de caz, descoperirea, problematizarea, exerciţiul,
algoritmizarea, brainstormingul, pentru că ele stimulează gândirea logică, cauzală, analitică,
imaginaţia şi creativitatea elevilor, având o eficienţă maximă în procesul de învăţare. Măsura în care

54
se formează competenţele tehnice specializate din Standardul de Pregătire Profesională este scoasă
în evidenţă de evaluare.
Se pot utiliza metodele clasice de evaluare, dar şi cele alternative cum sunt: observarea
sistematică a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului, pentru care profesorul trebuie să
elaboreze instrumentele de evaluare (fişe de observaţie, fişe de evaluare a proiectului, fişe de
evaluare). Autoevaluarea este o metodă utilizată pentru a stimula elevii să-şi formeze şi să-şi
exprime opinii proprii, profesorul trebuind să elaboreze fişe de autoevaluare.
Evaluarea formativă este esenţială pentru procesul de învăţare eficient. Elevii şi profesorii
trebuie să ştie ce progrese se fac pentru atingerea competenţelor.
Evaluarea sumativă asigură dovezi pentru elevi, angajatori şi instituţii educaţionale despre
realizările unui elev în ceea ce priveşte cunoştinţele, înţelegerea şi abilităţile după criterii definite.
Evaluarea elevilor se face numai pentru competenţele specificate în Standardul de Pregătire
Profesională. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită
de semnificaţie în cadrul evaluării.
Instrumentele de evaluare trebuie să fie adecvate scopului urmărit şi să permită elevilor să
demonstreze că au atins Standardele de Pregătire Profesională pentru unitatea de competenţă
definită.
Multitudinea de instrumente de evaluare solicită din partea elevilor să formuleze răspunsuri, să
aleagă răspunsuri corecte sau să analizeze situaţii / opţiuni specifice, să elaboreze strategii de
aplicare a TIC pentru creşterea eficienţei în domeniul său de activitate.

Probele de evaluare pot fi orale, scrise şi practice în funcţie de cerinţele unităţii de competenţă.
În cazul nostru, când activităţile de învăţare au caracter practic, instrumentele de evaluare cele mai
recomandate pot fi : fişa de observaţie, fişa de evaluare, fişa de autoevaluare. În fişa de observaţie se
bifează câte o căsuţă de fiecare dată când s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini; în momentul
în care s-au bifat toate căsuţele, evaluarea s-a încheiat cu succes.

Instrumentele de evaluare se elaborează în corelaţie cu criteriile de performanţă ale competenţei


individuale din Standardul de Pregătire Profesională. Se recomandă ca, în cadrul evaluării,
competenţa 2 să se evalueze împreună cu competenţa 3.

55
MODULUL 3: COMUNICARE PROFESIONALĂ

Modulul Comunicare profesională ocupă poziţia a treia în planul de învăţământ pentru


şcoala postliceală, calificarea Tehnician silvic. Acest modul se studiază într-un număr de 60 de ore
de pregătire teoretică.

I. Lista competenţelor specifice unităţilor de competenţă din modul


Unitatea de competenţe pentru abilităţi cheie din Standardul de Pregătire Profesională pe
baza căreia a fost conceput modulul Comunicare profesională, este structurată pe următoarele
competenţe:
2.1. Elaborează strategii pentru o comunicare eficientă
2.2. Aplică tehnici de comunicare orală
2.3. Realizează un raport formal

II. Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Unitatea de competenţe 3. Comunicare profesională


Competenţe Conţinuturi tematice
individuale
2.1 Elaborează Strategii de comunicare
strategii pentru o  Stabilirea scopului comunicării: primirea şi transmiterea
comunicare informaţiilor, întreţinerea unor discuţii, prezentarea unor
eficientă informaţii

 Identificarea surselor de informaţii: informaţii interne şi


externe, buletine informative, manuale, seminare, rapoarte,
procese verbale, publicaţii de specialitate, internet, discuţii,
statistici, documentaţie, mass-media
 Selectarea metodelor de comunicare adecvate: scrise,
verbale, audio, informatizate
 Identificarea metodelor de verificare a eficienţei
comunicării: obţinerea feedback-ului, documentaţie
întocmită corect
2.2 Aplică tehnici Tehnici de comunicare orală

56
de comunicare  Identificarea strategiilor de ascultare necesare obţinerii
orală
informaţiilor în funcţie de: situaţie, ocazie, subiectul în
cauză, vorbitori, metode de ascultare (activă sau pasivă)
 Susţinerea orală a ideilor şi a informaţiilor în faţa unui
auditoriu: în situaţii formale sau informale, în funcţie de
numărul de vorbitori (mare, mic, 2 persoane), prin modulaţia
vocii, prin alegerea tonului şi a vocabularului, prin structură,
prin comunicare non verbală (gesturi, limbajul trupului,
contactul vizual), prin articulare
 Argumentarea unui punct de vedere: idei clare, relevante,
concise, persuasive, adaptate contextului şi interlocutorului

 Facilitarea unei comunicări eficiente: acceptă opinii diferite,


încurajează discuţia, asigură posibilitatea de exprimare, oferă
feed-back, stimulează creativitatea, încadrarea în timp,
viteza vorbirii, adaptarea comunicării la nivelul de înţelegere
al auditoriului, folosirea unui suport specific
2.3 Realizează un Raportul formal
raport formal
 Selectarea informaţiilor necesare temei propuse: în funcţie

de complexitatea temei, publicul ţintă, relevanţa

 Organizarea conţinutului şi structurii raportului: tipul


informaţiei, succesiune logică, suportul (grafica, standardul
de prezentare, formatul)

 Elaborarea unui raport formal: document coerent, bine


structurat, adecvat scopului propus

III. Sugestii metodologice


Toate conţinuturile modulului Comunicarea profesională vor fi abordate de către profesor
atât în orele de teorie cât şi în orele de laborator tehnologic.
Profesorul are rolul de facilitator, comunicator, colaborator implicând activ pe cel ce învaţă.
Se pot utiliza metode ca: observaţia, munca independentă, experimentul, simularea, problematizarea,
jocul de rol, exerciţiul, discuţiile în grup care stimulează critica, învăţarea prin proiecte, studiul de
caz, brainstormingul etc.

57
Pentru exersarea competenţei „Realizează un raport formal”, prin simulare elevul poate fi
pus în situaţia de a se pregăti pentru elaborarea unui raport formal. Pentru activitatea propusă este
necesară selectarea informaţiilor în funcţie de complexitatea temei şi publicul căruia i se adresează.
Relevanţa subiectului urmăreşte modul de organizare a conţinutului în funcţie de situaţie, elevul
dezvoltându-şi gândirea critică, simţul organizatoric şi puterea de adaptabilitate. De exemplu să
întocmească un raport la sfârşitul realizării unui produs, unei piese sau activităţi.
Competenţa “Elaborează strategii pentru o comunicare eficientă” poate fi dobândită prin
exersarea prin simulare în clasă la laboratorul tehnologic sau prin practică la agenţii economici de
profil. Elevul demonstrează că este capabil să elaboreze cel puţin o strategie diferită de comunicare
în 2 contexte cu grade de complexitate diferite.
În cadrul laboratorului tehnologic, prin simulare se vor exersa tehnicile de comunicare în
situaţii diferite, elevul, fiind capabil să îşi susţină şi să argumenteze ideile proprii în faţa unui
auditoriu format dintr-un număr mai mare sau mai mic de persoane. Se va încuraja utilizarea
tehnicilor moderne de comunicare prin exersare până la atingerea performanţei.
Repartizarea numărului de ore pe conţinuturi tematice se realizează în funcţie de ritmul de
învăţare al elevilor şi de complexitatea conţinutului. Se vor promova metode activ – participative,
centrate pe elev, care dezvoltă gândirea, încurajează participarea elevilor, dezvoltă creativitatea şi
realizează o comunicare multidirecţională.
Activităţile la lecţii vor fi variate, astfel încât, indiferent de stilul de învăţare caracteristic, toţi
elevii să dobândească competenţele necesare.
Se recomandă de asemenea organizarea predării-învăţării utilizând activităţi diferenţiate pe
grupuri de elevi care facilitează procesul de învăţare. Această metodă se poate aplica pentru
verificarea între colegi (verificări şi evaluări ale lucrărilor între colegi), joc de rol (elevii se ajută
reciproc, iar profesorul îi îndrumă pentru o învăţare eficientă).
Criteriile specifice de evaluare vor fi preluate din Standardul de Pregătire Profesională de
către profesor şi prezentate elevului. Elevul poate fi integrat în evaluarea activităţilor sale,
consolidând astfel, capacitatea de a se autoevalua şi mărind gradul de transparenţă a acordării
notelor.
Procesul de evaluare pe parcursul anului şi evaluarea finală trebuie să urmărească gradul de
dobândire a competenţelor şi nu nivelul de cunoştinţe acumulate. Cunoştinţele ştiinţifice nu
reprezintă decât cadrul în care se dezvoltă competenţele. Pe parcursul anului elevul trebuie să fie
supus evaluării prin probe de evaluare diferite, în momente diferite, iar rezultatul final al evaluării
(atingerea competenţelor) va avea în vedere progresul realizat de acesta.
58
Profesorul îşi elaborează pachete de evaluare pentru toate competenţele incluse în modul.
Pentru a veni în sprijinul profesorilor este prezentat un model (orientativ) de realizare a evaluării pe
competenţe.

Fişa de lucru

Eşti desemnat să prezinţi raportul privind activitatea echipei de lucru în decursul unei luni
de zile. Auditoriul este format din membri echipei de lucru dar şi componenţi ai altor echipe din
cadrul organizaţiei, persoane din conducere şi control.
Sarcinile tale sunt:
1. Identificarea strategiilor de ascultare
2. Susţinerea orală a ideilor şi a informaţiilor în faţa unui auditoriu
3. Argumentarea unui punct de vedere
4. Facilitarea unei comunicări eficiente

Fişa de evaluare
Nume candidat:
Nume evaluator:
U.C. 3 Comunicarea cu profesională
Modul de
Rezultatul Data
Sarcini realizare a
evaluării
sarcinilor
1. Identificarea strategiilor de ascultare
în funcţie de:
DA sau (√)
 situaţie NU sau (X)
 ocazie
 subiectul în cauză
 vorbitori
 metode de ascultare
2. Susţinerea orală a ideilor şi a DA sau (√)
NU sau (X)
informaţiilor în faţa unui auditoriu:
 în situaţii formale sau informale
 în funcţie de numărul de
vorbitori (mare, mic, 2

59
persoane)
 prin modulaţia vocii
 prin alegerea tonului şi a
vocabularului
 prin structură
 prin comunicare non verbală
(gesturi, limbajul trupului,
contactul vizual)
 prin articulare
3. Argumentarea unui punct de vedere: DA sau (√)
NU sau (X)
 idei clare
 relevante
 concise
 persuasive
 adaptate contextului şi
interlocutorului
4. Facilitarea unei comunicări eficiente: DA sau (√)
NU sau (X)
 acceptă opinii diferite
 încurajează discuţia
 asigură posibilitatea de
 exprimare
 oferă feed-back
 stimulează creativitatea
 încadrarea în timp
 viteza vorbirii
 adaptarea comunicării la nivelul
de înţelegere al auditoriului
 folosirea unui suport specific
 Evaluatorul va bifa fiecare sarcină îndeplinită corect de către elev.
 Competenţa se consideră atinsă dacă elevul îndeplineşte sarcina o singură dată.

60
 Certificarea competenţei se obţine dacă toate sarcinile de lucru sunt îndeplinite. Sarcinile
neîndeplinite se vor reevalua după o perioada de pregătire folosindu-se acelaşi instrument
de evaluare.
Precizări pentru aplicarea probei de evaluare
 elevul va fi evaluat în urma parcurgerii tuturor etapelor de învăţare
 elevul va realiza operaţiile practice cerute înainte de evaluare la fiecare etapă de învăţare
 certificarea acestor competenţe se va realiza în urma evaluării formative.
 înregistrarea performanţei se va realiza printr-o fişă de evaluare completată de profesor pe
parcursul probei
Sugestii privind dovezile evaluării:
 Fişa de evaluare, care trebuie să fie elaborată conform criteriilor de performanţă şi
condiţiilor de aplicabilitate, utilizată pentru evaluarea prin probe practice constituie
dovadă a evaluării
 Pentru probele scrise, dovezi ale evaluării sunt considerate fişele de lucru,
proiectele, portofoliile.

61
MODULUL 4 : ECOLOGIE FORESTIERĂ
Modulul Ecologie forestieră a fost conceput pe baza unităţii de competenţă tehnică
specializată Ecologie forestieră prevăzută în Standardul de Pregătire Profesională pentru
calificarea Tehnician silvic şi ocupă poziţia a patra în cadrul planului de învăţământ pentru
anul I. Acest modul se studiază într-un număr de 60 de ore, din care 30 ore pregătire teoretică şi
30 ore pregătire practică.
Unitatea de competenţe tehnice specializate din Standardul de Pregătire Profesională pe
baza căreia a fost conceput modulul Ecologie forestieră, este structurată pe următoarele
competenţe:
7.1 Analizează ecosistemul forestier.
7.2 Analizează factorii ecologici.
7.3 Aplică informaţiile legate de zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră.

I . Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

62
Unităţi de competenţe Competenţe individuale Conţinuturi tematice
7. Ecologie forestieră 7.1 Analizează Ecositemul forestier
ecosistemul forestier  Biotopul forestier
 Biocenoza forestieră
Procese biologice specifice pădurii
ca sistem biologic deschis
 Starea de masiv
 Elagajul natural
 Etajarea vegetaţiei
 Diferenţierea arboretelor
 Eliminarea naturală
Zone de vegetaţie
 Suprafaţa ocupată cu
vegetaţie forestieră,
repartizarea pe specii
forestiere
 Zone geografice cu specii
forestiere

63
Unităţi de competenţe Competenţe individuale Conţinuturi tematice
7.2 Analizează factorii Factorii abiotici şi influenţa lor
ecologici asupra pădurii
 Factorii climatici
 Factorii edafici
 Factorii orografici
Factorii biotici şi influenţa lor
asupra pădurii
 Fitocenoza
 Zoocenoza
 Factorul antropic
Influenţa pădurii asupra factorilor
biotici şi abiotici : fitocenoză,
zoocenoză, factorul antropic,
climatici, edafici, orografici
7.3 Aplică informaţiile Grupe funcţionale:
legate de zonarea  Grupa I de protecţie
funcţională a pădurilor  Grupa II de producţie şi
din ţara noastră protecţie
Subgrupe funcţionale:
 Păduri cu rol de protecţie a
apelor
 Păduri cu rol de protecţie a
solului contra eroziunii
 Păduri cu rol de protecţie
împotriva factorilor climatici
dăunători
 Păduri de interes social
 Păduri monumente ale naturii
şi rezervaţii

II. Sugestii metodologice

64
Proiectarea curriculumului şcolar pentru nivelul 3 avansat, s-a făcut după un model nou
centrat pe competenţe cheie şi competenţe tehnice specializate.
La baza elaborării programei a stat Standardul de Pregătire Profesională, care are
următoarea structură:
 Unitatea de competenţe,
 Nivelul,
 Valoarea creditului,
 Competenţe,
 Criterii de performanţă,
 Condiţii de aplicabilitate,
 Probe de evaluare.
Pentru aplicarea curriculumului procesul de predare – învăţare trebuie să fie focalizat
pe formarea competenţelor cheie, competenţelor tehnice generale şi competenţelor tehnice
specializate, cerute de calificarea Tehnician silvic.
Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie alese
pentru fiecare unitate de conţinut, acelea care conduc la formarea competenţei specifice
conţinutului.
Se recomandă ca la nivelul 3 avansat să se folosească metode didactice centrate pe elev
care să stimuleze gândirea logică, cauzală, analitică, ca şi imaginaţia şi creativitatea elevilor.
Aceste metode ar putea fi : metoda proiect, referatul, portofoliul, descoperirea, problematizarea,
exerciţiul.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie şi
competenţele tehnice din Standardul de Pregătire Profesională.
Autoevaluarea este una din metode care capătă o extindere tot mai mare datorită
faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează propunerile.
Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente care trebuie
elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare introduse în
Standardul de Pregătire Profesională .

II. 1. Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi

65
Competenţele pentru abilităţile cheie şi competenţele tehnice generale se formează prin
ore de teorie şi ore de pregătire practică.
Conţinuturile corespunzătoare acestei unităţi de competenţă se vor parcurge în mare
măsură şi sub formă de aplicaţii, folosind din punct de vedere metodologic metode didactice
activ participative ca: problematizarea, descoperirea studiul de caz, care creează situaţii
problemă sau determină elevul să rezolve sarcinile primite, să interpreteze rezultatele şi să tragă
concluzii.
Competenţele din Standardul de Pregătire Profesională se dobândesc prin conţinuturile
corespunzătoare corelate cu numărul de credite acordate pentru unităţile de competenţă şi
numărul de ore din planul de învăţământ pentru cele două tipuri de instruire.
Pentru modulul Ecologie forestieră sunt alocate un număr de 60 de ore care sunt
repartizate astfel: 30 de ore de teorie si 30 de ore pregătire practică săptămânală.

Parcurgerea cronologică a conţinutului tematic


Nr. Nr. de ore alocate
Crt. Tema
Teorie Pregătire practică
Ecositemul forestier
1 2 2
 Biotop, biocenoza forestieră
Procese biologice specifice pădurii ca sistem
biologic deschis
 Starea de masiv
2  Elagajul natural 6 6
 Etajarea vegetaţiei
 Diferenţierea arboretelor
 Eliminarea naturală
Zone de vegetaţie
 Suprafaţa ocupată cu vegetaţie forestieră,
3 6 6
repartizarea pe specii forestiere
 Zone geografice cu specii forestiere
Factorii abiotici şi influenţa lor asupra pădurii
 Factorii climatici
4 6 6
 Factorii edafici
 Factorii orografici

66
Nr. Nr. de ore alocate
Crt. Tema
Teorie Pregătire practică
Factorii biotici şi influenţa lor asupra pădurii
 Fitocenoza
5 3 3
 Zoocenoza
 Factorul antropic
Influenţa pădurii asupra factorilor biotici şi
6 abiotici: fitocenoză, zoocenoză, factorul 3 4
antropic, climatici, edafici, orografici
Grupe funcţionale
7  Grupa I de protecţie 2 2
 Grupa II de producţie şi protecţie
Subgrupe funcţionale
 Păduri cu rol de protecţie a apelor
 Păduri cu rol de protecţie a solului contra
eroziunii
8 2 1
 Păduri cu rol de protecţie împotriva
factorilor climatici dăunători
 Păduri de interes social
 Păduri monumente ale naturii şi rezervaţii
Total 30 30

Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să


facă distribuţia în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii şi ale agentului
economic.

II. 2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare

Întregul demersul didactic depus de profesor în procesul de predare-învăţare, trebuie să


fie focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice generale cerute de
calificarea Tehnician silvic.
Obiectivul se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii didactice, prin
folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ.

67
Fiecare lecţie beneficiază de folosirea a două, trei metode, în funcţie de ceea ce se
doreşte a se forma, precum şi de mijloacele didactice adecvate.
Se poate lucra individual sau pe grupe. Indiferent de modul cum este organizată clasa,
recomandăm ca fiecare elev sau fiecare grupă să primească o fişă de lucru cu sarcini concrete,
material bibliografic şi va avea sarcini pe care va trebui să le rezolve în timp adecvat şi anunţat
de profesor. Considerăm folosirea fişelor de lucru foarte adecvată la acest modul, ele găsindu-şi
utilitatea pentru diferite momente ale lecţiei. Aceste fişe nu vor urmări notarea elevilor ci doar o
mai bună însuşire a cunoştinţelor transmise pe baza unui efort concret de muncă din partea
fiecărui elev în parte. Analiza ulterioară a acestor fişe poate furniza profesorului informaţii
deosebit de preţioase referitoare la segmentul de învăţare care nu a fost perceput corespunzător
de elevi, dându-i posibilitatea să-şi restructureze informaţia pentru lecţiile viitoare.
Materialul didactic este un element deosebit de important în strategia didactică, dar
pentru acest modul importanţa materialului didactic este determinantă pentru realizarea
competenţelor propuse. Dintre materialele didactice fără de care acest modul nu poate conduce
la realizarea competenţelor propuse, amintesc :
- Planşe
- Imagini ale ecosistemului forestier, ale factorilor biotici şi abiotici
- Material didactic care să pună în evidenţă relaţia dintre factorii biotici şi abiotici
- Mijloace video
Prezentele recomandări reprezintă doar sugestii de implementare a curriculum-ului de
Ecologie forestieră, autonomia şi creativitatea fiecărui profesor fiind factor determinant în
alegerea strategiilor didactice.

II. 3. Sugestii cu privire la evaluare


Evaluarea este necesară pentru a putea cunoaşte nivelul performanţelor obţinute de elev
la acest modul, în raport cu cele aşteptate de profesor, putând astfel să ne autoreglăm demersul
didactic spre finalităţile dorite. Printr-o evaluare sistematică şi eficientă putem depăşi practicile
reduse doar la notare, în scopul avertizării la timp a elevilor asupra unor lacune, cât şi pentru
promovarea unui mod de evaluare menit să încurajeze şi să stimuleze eforturile elevilor de
învăţare, ca şi participarea şi cooperarea lor la evaluarea rezultatelor pe care le obţin.
Ca parte integrantă a unei strategii didactice, formele de evaluare în procesul de
instruire trebuie să scoată în evidenţă măsura în care obiectivele propuse au fost realizate.

68
În cadrul acestui modul se pot utiliza metode de evaluare curente şi finale orale sau
scrise. Recomandăm ca evaluarea să se facă cât mai divers, probele de evaluare şi autoevaluare
putând fi concepute sub formă de fişe de observare, fişe de evaluare, fişe de autoevaluare,
proiecte, teste cu cele trei tipuri de itemi (obiectivi, semi-obiectivi, subiectivi), interviuri,
chestionare.
Metoda proiect presupune lucrul pe grupe şi necesită pregătirea profesorului şi a elevilor
în ideea lucrului în echipă, prin cooperare, atât în clasă cât şi în afara clasei.
Grupul poate fi alcătuit din două până la zece persoane în funcţie de mărimea clasei,
natura obiectivelor şi experienţa participanţilor, dar un număr de patru-cinci participanţi
reprezintă mărimea ideală pentru grupurile care au de îndeplinit obiective precise. Proiectele
realizate în grupuri mari sunt greu de monitorizat. Sarcinile profesorului vizează organizarea
activităţii, consilierea (dă sugestii privind surse sau proceduri) şi încurajarea participării
elevilor; este esenţială neimplicarea sa în activitatea propriu-zisă a grupurilor de elevi (lăsând
grupul să lucreze singur în marea majoritate a timpului), intervenţia sa fiind minimă şi doar
atunci când este absolut necesară. Este însă la fel de important să se evite ca elevii să fie puşi în
situaţia de a avea eşecuri majore.
Elevii pot fi notaţi pentru modul de lucru, pentru modul de prezentare şi / sau pentru
produsul realizat. Competenţele tehnice se pot urmări atât pe perioada elaborării proiectului cât
şi la prezentarea acestuia. Abilităţile cheie pot fi evaluate pe durata desfăşurării proiectului.
Se recomandă mai jos o temă de proiect pentru o lecţie cu tema Factorii abiotici
influenţa lor asupra pădurii care stă la baza dobândirii competenţei de a identifica factorii
ecologici .
Tema proiectului poate fi Relaţiile dintre factorii abiotici şi pădure. Se pot analiza
relaţiile dintre factorii climatici şi pădure, dintre factorii edafici şi pădure şi relaţiile dintre
factorii orografici şi pădure. Aceste elemente se pot constitui într-un cuprins al proiectului care
poate avea ca şi componente de bază o parte introductivă, un proces de lucru, un capitol
referitor la rezultatele obţinute şi bibliografia utilizată. Analizele se vor efectua într-un
ecosistem forestier administrat de ocolul silvic din zonă .
Pentru obţinerea datelor necesare se pot studia amenajamentele ocolului, date referitoare
la clima locală de la cea mai apropiată staţie meteo, relieful local, se vor face analize cu caracter
edafic. Finalizarea proiectului se va face într-un timp de lucru recomandat de profesorul de
specialitate şi în funcţie de volumul de lucru.

69
MODULUL 5: DENDROMETRIE

Modulul Dendrometrie a fost conceput pe baza unităţii de competenţă tehnică


specializată Dendrometrie prevăzută în Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea
Tehnician silvic şi ocupă poziţia a 5-a în cadrul planului de învăţământ pentru anul I. Acest
modul se studiază într-un număr de 90 de ore, din care 60 ore pregătire teoretică şi 30 ore
pregătire practică.

70
Unitatea de competenţe tehnice specializate din Standardul de Pregătire Profesională pe
baza căreia a fost conceput modulul Dendrometrie, este structurată pe următoarele
competenţe:
8.1 Aplică procedee de cubare a arborelui doborât şi a părţilor componente ale acestuia
8.2 Execută cubarea arborilor în picioare
8.3 Aplică procedee de inventariere, cubare şi sortare a arboretelor
8.4 Evaluează cantitativ, calitativ şi valoric masa lemnoasă
8.5 Determină creşterile la arbori şi arborete
8.6 Identifică proprietăţile, structura macroscopică şi defectele lemnului
I . Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor
Unităţi de competenţe Competenţe individuale Conţinuturi tematice
8.1 Aplica procedee de Cubarea lemnului rotund
8.Dendrometria cubare a arborelui  Măsurarea lungimilor, reguli şi
doborât şi a părţilor instrumente.
componente ale acestuia.  Măsurarea grosimilor reguli şi
instrumente.
 Formule şi procedee aplicate la
cubarea lemnului rotund: formula
lui Huber, formula compusă a lui
Huber, procedeul tabelelor de cubaj
Cubarea lemnului aşezat în figuri
 Cubarea lemnului de steri, factori
de cubaj şi factori de aşezare,
cubarea vârfurilor, a cojii, a
lemnului de buturugă, a zoburilor şi
a aşchiilor etc.
Cubarea lemnului prelucrat
 Cubarea scândurilor, a grinzilor
cioplite şi a celor cu muchii teşite.
 Tabele de cubaj, clupa forestieră,
călăreţ, ruletă dendrometrică,
sfoară, calculator.

71
Unităţi de competenţe Competenţe individuale Conţinuturi tematice
8.2 Execută cubarea Măsurarea grosimilor arborilor pe
8.Dendrometria arborilor în picioare picior.
 Instrumente pentru măsurarea
grosimilor.
 Reguli de măsurare
Măsurarea înălţimii arborilor
 Instrumente pentru măsurarea
înălţimilor.
 Reguli de măsurare a înălţimilor
Cubarea arborilor pe picior
 Metode de cubare: cu coeficienţi de
formă şi indici de formă, cu
tabele de cubaj pentru fusuri sau
arbori întregi.
Utilizarea tehnologiei informaţiei în
aplicarea operaţiunilor de
determinare a volumului
arborilor pe picior
 Colectarea, stocarea şi
prelucrarea datelor prin mijloace
moderne.

8.3. Aplică procedee de Inventarierea arboretelor


inventariere, cubare şi  Tipuri de inventariere:
sortare a arboretelor. Inventariere totală şi
inventariere parţială
 Operaţii executate la o
inventariere: pregătirea
carnetului de inventariere,
măsurarea diametrelor,
măsurarea înălţimilor,
determinarea clasei de calitate.

72
Unităţi de competenţe Competenţe individuale Conţinuturi tematice
Procedee de cubare şi sortare a
arboretelor
Procedeul suprafeţelor de probă cu
fasonarea materialului lemnos
 Operaţii de determinare a suprafeţei
parchetului
 Operaţii de doborâre a arborilor
 Operaţii de determinare a volumului
Procedeul arborilor de probă
 Operaţii de grupare a arborilor pe
clase de diametre
 Calculul diametrului mediu
 Operaţii de stabilire a numărului
arborilor de probă
 Operaţii de alegere, doborâre şi
cubarea arborilor de probă
Procedeul tabelelor de cubaj
 Procedeul tabelelor generale de
cubaj
 Procedeul seriilor de volume
 Calcule necesare
 Formule de calcul, unităţi de
măsură
 Reprezentări grafice la calculul
volumelor
Procedee expeditive de cubaj
 Procedeul tabelelor de producţie
 Procedeul tabelei de producţie
simplificată
 Formule simple, expeditive
Operaţiuni de comparare a

73
Unităţi de competenţe Competenţe individuale Conţinuturi tematice
rezultatelor obţinute la calculul
volumelor (date din teren cu date
din tabele de producţie)
Metode de reprezentare grafică a
rezultatelor
Utilitatea rezultatelor obţinute
Tehnologia informaţiei în cubarea şi
sortarea arboretelor
 Colectarea datelor
 Stocarea datelor
 Prelucrarea datelor
Tipuri de sortare
 Primară
 Dimensională
 Industrială
Operaţii de inventariere calitativă a
arborilor în picioare
 Clase de calitate
Procedee de sortare a masei lemnoase
în picioare
 Tabele de sortare pentru arborete
 Tehnologia prelucrării
informaţiei la determinarea
volumului pe sortimente
8. Dendrometria 8.4 Evaluează cantitativ, Tipuri de produse
calitativ şi valoric masa  Principale
lemnoasă  Secundare
 Accidentale
Arbori de extras - alegere şi marcare
Actul de punere în valoare
 Operaţii de stabilire a cotelor de

74
Unităţi de competenţe Competenţe individuale Conţinuturi tematice
pus în valoare
 Operaţii de amplasare pe teren a
masei lemnoase
 Operaţii de întocmire a actului de
punere în valoare
 Tehnoredactarea actului de pus în
valoare
Materiale utilizate la evaluarea masei
lemnoase
 Tabele de producţie
 Formulare pentru acte de
punere în valoare
 Tehnoredactarea actului de
punere în valoare
8.Dendrometria 8.5 Determină creşterile Tipuri de creşteri:
la arbori şi arborete  Creştere curentă, creştere medie
Creşteri la arbori:
 In diametru, în suprafaţa de bază, în
înălţime şi în volum
Procedee de determinare a creşterilor
la arborete:
 Procedeul inventarierilor succesive,
procedeul tabelelor de producţie
 Instrumente folosite: rigle, burghiu
Pressler, ferestrău mecanic, tabele
de cubaj, tabele de producţie,
dendrometre.
 Colectarea, stocarea şi prelucrarea
datelor prin mijloace moderne

Proprietăţile lemnului
8. Dendrometria 8.6 Identifică  Proprietăţile fizice

75
Unităţi de competenţe Competenţe individuale Conţinuturi tematice
proprietăţile, structura  Proprietăţile chimice
macroscopică a lemnului  Proprietăţile termice
şi defectele lemnului  Proprietăţile mecanice
 Proprietăţile tehnologice
Defectele lemnului
 Defecte de formă
 Defecte de structură
 Crăpături
 Găuri şi galerii
 Coloraţii şi alteraţii
 Defecte de rănire
 Defecte de exploatare şi prelucrare
Structura macroscopică a lemnului
 Secţiuni transversale
 Secţiuni radiale
 Secţiuni tangenţiale
 Elemente vizibile caracteristice:
alburn, duramen, lemn matur, raze
medulare, canale rezinifere, desen,
culoare
Operaţii de evaluare a lemnului pe
sortimente şi calitate
 Tabele de sortare

II. Sugestii metodologice


Proiectarea curriculumului şcolar pentru nivelul 3 avansat s-a făcut după un model
nou centrat pe competenţe cheie şi competenţe tehnice specializate.
La baza elaborării programei a stat Standardul de Pregătire Profesională, care are
următoarea structură:
 Unitatea de competenţe,
 Nivelul,

76
 Valoarea creditului,
 Competenţe,
 Criterii de performanţă,
 Condiţii de aplicabilitate,
 Probe de evaluare.
Pentru aplicarea curriculum-ului procesul de predare – învăţare trebuie să fie focalizat
pe formarea competenţelor cheie şi competenţelor tehnice specializate, cerute de calificarea
Tehnician silvic.
Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie alese
pentru fiecare unitate de conţinut, acelea care conduc la formarea competenţei specifice
conţinutului.
Se recomandă ca la nivelul 3 avansat să se folosească metode didactice centrate pe elev
care să stimuleze gândirea logică, cauzală, analitică, ca şi imaginaţia şi creativitatea elevilor.
Aceste metode ar putea fi : metoda proiect, referatul, portofoliul, descoperirea, problematizarea,
exerciţiul .
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie şi
competenţele tehnice din Standardul de Pregătire Profesională.
Autoevaluarea este una din metode care capătă o extindere tot mai mare datorită
faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează propunerile.
Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente care trebuie
elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare introduse în
Standardul de Pregătire Profesională .

II.1. Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi


Competenţele pentru abilităţile cheie şi competenţele tehnice specializate se formează
prin pregătire teoretică şi pregătire practică.
Conţinuturile corespunzătoare acestei unităţi de competenţă se vor parcurge sub formă
de aplicaţii pentru formarea de atitudini care sunt particularizate în funcţie de domeniul de
pregătire şi posibile ieşiri ocupaţionale. Pentru parcurgerea acestor aplicaţii se vor folosi metode
de predare învăţare sub formă de: studiu de caz, metoda proiect, jocul de rol, rezolvări de
probleme şi simulări. Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de

77
credite acordate pentru unităţile de competenţă care corespund numărului de ore din planul de
învăţământ pentru cele doua tipuri de pregătire.
Pentru modulul Dendrometria sunt alocate un număr de 90 de ore care sunt repartizate
astfel: instruire teoretică 60 de ore, pregătire practică săptămânală 30 de ore.
Parcurgerea cronologică a conţinutului tematic:
Nr. de ore alocate
Nr.
Pregătire
crt Tema Teorie
practică
Cubarea lemnului rotund
 Măsurarea lungimilor, reguli şi instrumente.
1.  Măsurarea grosimilor reguli şi instrumente.
1  Formule şi procedee aplicate la cubarea 2 2
lemnului rotund: formula lui Huber, formula
compusă a lui Huber, procedeul tabelelor de
cubaj
Cubarea lemnului aşezat în figuri
 Cubarea lemnului de steri, factori de cubaj şi
2. factori de aşezare, cubarea vârfurilor, a cojii, a 2 2
lemnului de buturuga a zoburilor şi a aşchiilor
etc.
Cubarea lemnului prelucrat
- Cubarea scândurilor a grinzilor cioplite şi a celor
3. cu muchii teşite. 1 1
- Tabele de cubaj, clupa forestieră, călăreţ, ruletă
dendrometrică, sfoară, calculator.
Măsurarea grosimilor arborilor pe picior.
4 - Instrumente pentru măsurarea grosimilor. 2 2
- Reguli de măsurare
Măsurarea înălţimii arborilor
5 - Instrumente pentru măsurarea înălţimilor. 1 1
- Reguli de măsurare a înălţimilor

78
Nr. de ore alocate
Nr.
Pregătire
crt Tema Teorie
practică
Cubarea arborilor pe picior
- Metode de cubare: cu coeficienţi de
6 2 2
forma şi indici de formă, cu tabele de
cubaj pentru fusuri sau arbori întregi.
Utilizarea tehnologiei informaţiei în aplicarea
operaţiunilor de determinare a volumului arborilor
7 pe picior 3 -
Colectarea, stocarea şi prelucrarea datelor prin
mijloace moderne.
Inventarierea arboretelor
- Tipuri de inventariere: Inventariere totală
şi inventariere parţială
- Operaţii executate la o inventariere:
8 3 2
pregătirea carnetului de inventariere,
măsurarea diametrelor, măsurarea
înălţimilor, determinarea clasei de
calitate.
Procedee de cubare şi sortare a arboretelor
Procedeul suprafeţelor de probă cu fasonarea
materialului lemnos
9 3 1
 Operaţii de determinare a suprafeţei parchetului
 Operaţii de doborâre a arborilor
 Operaţii de determinare a volumului
Procedeul arborilor de probă
 Operaţii de grupare a arborilor pe clase de
diametre
10  Calculul diametrului mediu
2 -
 Operaţii de stabilire a numărului arborilor de
probă
Operaţii de alegere, doborâre şi cubarea arborilor de
probă

79
Nr. de ore alocate
Nr.
Pregătire
crt Tema Teorie
practică
Procedeul tabelelor de cubaj
 Procedeul tabelelor generale de cubaj
11
 Procedeul seriilor de volume
4 -
 Calcule necesare
 Formule de calcul, unităţi de măsură
 Reprezentări grafice la calculul volumelor
Procedee expeditive de cubaj
 Procedeul tabelelor de producţie
12 2 -
 Procedeul tabelei de producţie simplificată
 Formule simple, expeditive
Operaţiuni de comparare a rezultatelor obţinute la
13 calculul volumelor (date din teren cu date din tabele 1 -
de producţie)
Metode de reprezentare grafică a rezultatelor 1 -
Utilitatea rezultatelor obţinute
Tehnologia informaţiei în cubarea şi sortarea
arboretelor
14 1 -
 Colectarea datelor
 Stocarea datelor
 Prelucrarea datelor
Tipuri de sortare
 Primară
15 1 -
 Dimensională
 Industrială
Operaţii de inventariere calitativă a arborilor în

16 picioare 2 1
 Clase de calitate
Procedee de sortare a masei lemnoase în picioare
17 2 -
 Tabele de sortare pentru arborete
Tehnologia prelucrării informaţiei la determinarea
18 2 -
volumului pe sortimente

80
Nr. de ore alocate
Nr.
Pregătire
crt Tema Teorie
practică
Tipuri de produse
 Principale
19 1 1
 Secundare
 Accidentale
Arbori de extras - alegere şi marcare
Actul de punere în valoare
 Operaţii de stabilire a cotelor de pus în valoare
 Operaţii de amplasare pe teren a masei
20 5 4
lemnoase
 Operaţii de întocmire a actului de punere în
valoare
Tehnoredactarea actului de pus în valoare
Materiale utilizate la evaluarea masei lemnoase
 Tabele de producţie
21  Formulare pentru acte de punere în 2 2
valoare
Tehnoredactarea actului de punere în valoare
Tipuri de creşteri:

22  Creştere curenta, creştere medie 2 -

Creşteri la arbori:
23  În diametru, în suprafaţa de bază, în înălţime şi 1 -
în volum

81
Nr. de ore alocate
Nr.
Pregătire
crt Tema Teorie
practică
Procedee de determinare a creşterilor la
arborete:
 Procedeul inventarierilor succesive, procedeul
tabelelor de producţie

24  Instrumente folosite: rigle, burghiu Pressler, 2


2
ferestrău mecanic, tabele de cubaj, tabele de
producţie, dendrometre.
 Colectarea, stocarea şi prelucrarea datelor prin
mijloace moderne
Proprietăţile lemnului
 Proprietăţile fizice
 Proprietăţile chimice
25 2 2
 Proprietăţile termice
 Proprietăţile mecanice
 Proprietăţile tehnologice
Defectele lemnului
 Defecte de formă
 Defecte de structură
 Crăpături
26 3 2
 Găuri şi galerii
 Coloraţii şi alteraţii
 Defecte de rănire
 Defecte de exploatare şi prelucrare
Structura macroscopică a lemnului
 Secţiuni transversale
 Secţiuni radiale
27  Secţiuni tangenţiale 3 2
 Elemente vizibile caracteristice: alburn,
duramen, lemn matur, raze medulare, canale
rezinifere, desen, culoare

82
Nr. de ore alocate
Nr.
Pregătire
crt Tema Teorie
practică
Operaţii de evaluare a lemnului pe sortimente şi

28 calitate 2 1
Tabele de sortare
Total 60 30

Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să


facă distribuţia în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii şi ale agentului
economic.

II.2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare:


Întreg demersul didactic depus de profesor în procesul de predare-învăţare, trebuie să
fie focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice cerute de calificarea
Tehnician silvic.
Acest obiectiv se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii
didactice, prin folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ.
Fiecare lecţie beneficiază de folosirea a două, trei metode, în funcţie de ceea ce se
doreşte a se forma, precum şi de mijloacele didactice adecvate.
Exemplificăm printr-o lecţie teoretică cu tema Procedeul arborilor de probă prin care
se vizează formarea competenţei de a cuba şi sorta arboretele, metoda dominantă utilizată fiind
învăţarea prin descoperire. În proiectarea lecţiei profesorul trebuie să elaboreze fişe de
documentare, fişe de lucru pentru fiecare examinare şi determinare, precum şi probe de
evaluare şi autoevaluare.
Fişele de documentare şi fişele de lucru se administrează elevilor în funcţie de forma de
activitate (pe grupe 3-4 elevi sau individual) şi în funcţie de resursele materiale existente.
Elevii sunt solicitaţi să citească conţinutul fişelor şi să execute operaţiile în ordinea expusă.
Astfel activitatea este transferată de la profesor care nu mai face nici o expunere, la elevi, care
sunt puşi în situaţia să se documenteze, să observe, să descopere, să identifice arborii pe clase
de diametre, de a calcula diametrul mediu, de a stabili numărul arborilor de probă, de a doborî,
arborii de probă formându-şi astfel competenţa tehnică generală de a executa cubarea şi
sortarea arboretelor.

83
Menirea profesorului într-o astfel de lecţie este să supravegheze, să dirijeze, să îndrume
şi să intervină în rezolvarea deficienţelor semnalate. Metodele folosite în acest caz sunt:
observarea, în mod deosebit descoperirea şi exerciţiul.

II.3. Sugestii cu privire la evaluare


În orele de instruire practică şi laborator tehnologic, evaluarea formativă, continuă şi
regulată este implicită demersului pedagogic. Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor, a
competenţelor prevăzute de programele şcolare, se recomandă utilizarea următoarelor metode
şi instrumente :
 observaţia sistematică (pe baza unei fişe de observare)
 tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării
 proba practică
 investigaţia
 proiectul
 portofoliul
 autoevaluarea
În continuare o să exemplificăm modul de utilizare a instrumentelor de evaluare pentru
conţinuturile acestui modul şi anume a proiectului ca metodă şi instrument de evaluare.
Proiectul este o activitate complexă de învăţare care se pretează foarte bine şi ca
instrument de evaluare, atât formativă cât şi sumativă. Este o activitate individuală sau în grup,
dar sunt de preferat proiectele de grup deoarece încurajează cooperarea şi dezvoltă competenţe
de lucru în echipă. Un avantaj important al proiectului este că dă posibilitatea elevilor de a
lucra în ritm propriu, de a-şi folosi mai bine stilul propriu de învăţare şi permite învăţarea de la
colegi. Proiectul pune elevii în situaţia de a lua decizii, de a comunica şi negocia, de a lucra şi
învăţa în cooperare, de a realiza activităţi în mod independent.
Metoda proiectului presupune lucrul pe grupe şi necesită pregătirea profesorului şi a
elevilor în ideea lucrului în echipă, prin cooperare, atât în clasă cât şi în afara clasei.
Grupul poate fi alcătuit din două până la zece persoane în funcţie de mărimea clasei,
natura obiectivelor şi experienţa participanţilor, dar un număr de patru-cinci participanţi
reprezintă mărimea ideală pentru grupurile care au de îndeplinit obiective precise. Proiectele
realizate în grupuri mari sunt greu de monitorizat. Sarcinile profesorului vizează organizarea
activităţii, consilierea (dă sugestii privind surse sau proceduri) şi încurajarea participării

84
elevilor; este esenţială neimplicarea sa în activitatea propriu-zisă a grupurilor de elevi (lăsând
grupul să lucreze singur în marea majoritate a timpului), intervenţia sa fiind minimă şi doar
atunci când este absolut necesară. Este însă la fel de important să se evite ca elevii să fie puşi în
situaţia de a avea eşecuri majore.
Elevii pot fi notaţi pentru modul de lucru, pentru modul de prezentare şi / sau pentru
produsul realizat. Competenţele tehnice se pot urmări atât pe perioada elaborării proiectului cât
şi la prezentarea acestuia. Abilităţile cheie pot fi evaluate pe durata desfăşurării proiectului.
În continuare, pentru evaluarea competenţei de a executa cubarea şi sortarea
arboretelor, propunem realizarea unui proiect cu tema: Cubarea arboretelor cu ajutorul
procedeului seriilor de volume
Durata de elaborare: 20 de zile
Organizarea clasei: grupe de 4 elevi
Materiale: Biometria arborilor şi arboretelor, clupe, dendrometre, tabele, notes
Evaluatorul poate să utilizeze o fişă de evaluare de următorul tip:

Fişă de evaluare
Nr. Etapele cubării Verificat Evaluator Data
crt arboretelor prin metoda seriilor
de volume
1. Inventarierea arboretului

2. Determinarea diametrului mediu


central
3. Măsurarea înălţimilor

4. Stabilirea seriilor de volume

5. Calculul volumului arboretelor

Notă în atenţia evaluatorului: Evaluarea se va face prin bifarea de fiecare dată a unei
căsuţe în coloana Verificare din fişa de evaluare când s-a demonstrat atingerea unei etape. În
momentul în care au fost bifate toate căsuţele, evaluarea s-a încheiat cu succes.
85
În cazul în care competenţa nu se validează, se impun recomandări din partea
evaluatorului.
Acestea sunt doar câteva sugestii de evaluare a competenţelor. Rămâne la latitudinea
profesorului să-şi instrumenteze lecţia în funcţie de resursele umane şi materialele de care
dispune. Recomandăm folosirea frecventă a aplicaţiilor practice .

86
MODULUL 6 : VÂNĂTOARE ŞI SALMONICULTURĂ

Modulul Vânătoare şi salmonicultură a fost conceput pe baza unităţii de competenţe


tehnice specializate Vânătoare şi salmonicultură prevăzută în Standardul de Pregătire Profesională
pentru calificarea de Tehnician silvic şi ocupă poziţia a şasea în cadrul planului de învăţământ
pentru anul I. Acest modul se studiază într-un număr de 90 de ore , din care 30 ore pregătire
teoretică şi 60 ore pregătire practică.
Unitatea de competenţe tehnice specializate din Standardul de Pregătire Profesională pe baza
căreia a fost conceput modulul Vânătoare şi salmonicultură, este structurată pe următoarele
competenţe:
9.1 Coordonează activitatea de ocrotire şi îngrijire a vânatului .
9.2 Coordonează evaluarea, recoltarea şi valorificarea efectivelor reale de vânat .
9.3 Coordonează activităţile de creştere pe cale controlată a speciilor de vânat.
9.4 Identifică speciile de salmonide şi peştii secundari din apele de munte.
9.5 Coordonează lucrările curente şi periodice dintr-o păstrăvărie
9.6 Coordonează acţiunile de combaterea a braconajului şi de sancţionare a abaterilor de la
regulile de pescuit şi protecţie a fondului piscicol
I . Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor
Unităţi de competenţe Competenţe individuale Conţinuturi tematice
9. Vânătoare şi 9.1 Coordonează Identificarea speciilor de vânat
salmonicultură activitatea de ocrotire şi  Specii de vânat: recunoaştere,
îngrijire a vânatului reproducere,hrănire
Paza fondului de vânătoare
 Graficul de patrulare
 Patrulă individuală
 Patrulă în grupuri mici
 Pânda pentru prevenirea şi
combaterea braconajului,
Bolile şi dăunătorii vânatului
 Bolile vânatului - prevenire şi
combatere
 Dăunătorii vânatului-prevenire

87
Unităţi de competenţe Competenţe individuale Conţinuturi tematice
şi combatere
Hrana suplimentară pentru vânat
Hrana complementară
Instalaţii de hrănire
9. Vânătoare şi 9.2 Coordonează Activităţi de evaluare a vânatului
salmonicultură evaluarea, recoltarea, şi  Metode de evaluare
valorificarea efectivelor  Observaţii pe teren
reale de vânat  Citirea urmelor
 Pieţe de probă
Materiale necesare la evaluare
 Binocluri, dispozitiv GPS,
dispozitiv de comunicare prin
radio
Formulare de evaluare
şi centralizare
 Fişe tip de evaluare
 Centralizatoare
 Norme tehnice de evaluare a
efectivelor reale de vânat
Calculul propunerilor de recoltă
 Bonitatea fondurilor, efective
optime, efective reale, indici de
spor natural, normele tehnice de
calcul
Metode de recoltare a vânatului
 individual
 colectiv,
 la goană
 la pândă
 la dibuit
Metode de evaluare a trofeelor

88
Unităţi de competenţe Competenţe individuale Conţinuturi tematice
 Măsurători
 Cântăriri
 Aprecieri
 Fişe de evaluare a trofeelor
Punctaj CIC
9. Vânătoare şi 9.3 Coordonează Amenajare de spaţii de creştere
salmonicultură activităţile de creştere pe controlată:
cale controlată a speciilor  Crescătorii pentru diferite specii
de vânat. de vânat
Acţiuni de populare cu specii de
vânat:
 Capturare
 Procurare
 Transport
Lucrări curente şi periodice pentru
vânat :
 Asigurarea hranei şi
adăpostului,
condiţiilor de igienă şi sănătate, a
condiţiilor de înmulţire
 Întreţinerea habitatului
Produse cinegetice
 Piei, blănuri, carne, trofee,
animale vii etc.
9. Vânătoare şi 9.4 Identifică speciile Zonele pişcicole din apele de munte
salmonicultură de salmonide şi peştii  Zona păstrăvului, zona
secundari din apele de lipanului, zona scobarului
munte. Specii de salmonide şi peşti
secundari
 Speciile de păstrăv, lipan,
lostriţă coregonul şi grupa
peştilor secundari.

89
Unităţi de competenţe Competenţe individuale Conţinuturi tematice
Depopulare, refacerea şi repopularea
apelor de munte
 Icre embrionate, puieţi, cutii
Vibert
Componentele unei păstrăvării
 Sistemul de alimentare cu apă
 Surse de apă
 Tipuri de bazine: bazine pentru
reproducători, puieţi, pentru
păstrăvi de consum, de
carantină, pentru pescuit sportiv
 Tipuri de incubatoare: Wacek,
Universal, Zug
9. Vânătoare şi 9.5 Coordonează Hrana salmonidelor în păstrăvării
salmonicultură lucrările curente şi  Tipuri de hrană
periodice dintr-o  Măsuri de corelare a raţiei de
păstrăvărie hrană cu vârsta la salmonide
Reproducerea artificială a
salmonidelor
 Lucrări de recoltare şi fecundare
a icrelor de salmonide
 Materiale pentru recoltarea
icrelor
Bolile şi dăunătorii păstrăvului
 Boli şi dăunători
 Metode de prevenire
 Metode de combatere: fizico-
mecanică, chimică
 Materiale pentru determinarea
calităţii apei
9. Vânătoare şi 9.6 Coordonează Protecţia fondului piscicol
salmonicultură acţiunile de combaterea  Pescuitul cu momeli artificiale -

90
Unităţi de competenţe Competenţe individuale Conţinuturi tematice
a braconajului şi de tipuri de momeli
sancţionare a abaterilor  Protecţia instalaţiilor pe o apă
de la regulile de pescuit de munte: cascade, topliţe,
şi protecţie a fondului trecători, baraje
piscicol  Poluarea apelor de munte:
resturi menajere, rumeguş,
gunoaie
Contravenţii şi infracţiuni la încălcarea
regulilor de pescuit: procese-verbale de
contravenţii şi infracţiuni, legislaţia
fondului piscicol, reglementări

II . Sugestii metodologice
Proiectarea curriculumului şcolar pentru nivelul 3 avansat s-a făcut după un model nou
centrat pe competenţe cheie, competenţe tehnice generale şi competenţe tehnice specializate.
La baza elaborării programei a stat Standardul de Pregătire Profesională, care are
următoarea structură:
 Unitatea de competenţe,
 Nivelul,
 Valoarea creditului,
 Competenţe,
 Criterii de performanţă,
 Condiţii de aplicabilitate,
 Probe de evaluare.
Pentru aplicarea curriculumului procesul de predare – învăţare trebuie să fie focalizat
pe formarea competenţelor cheie şi competenţelor tehnice specializate, cerute de calificarea
tehnician silvic.
Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie alese
pentru fiecare unitate de conţinut, acelea care conduc la formarea competenţei specifice
conţinutului.
Se recomandă ca la nivelul 3 avansat să se folosească metode didactice centrate pe elev
care să stimuleze gândirea logică, cauzală, analitică, ca şi imaginaţia şi creativitatea elevilor.

91
Aceste metode ar putea fi: metoda proiect, referatul, portofoliul, descoperirea, problematizarea,
exerciţiul, studiu de caz şi scenarii reale, învăţare prin realizare practică.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie şi
competenţele tehnice din Standardul de Pregătire Profesională.
Autoevaluarea este una din metode care capătă o extindere tot mai mare datorită
faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează propunerile.
Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente care trebuie
elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare introduse în
Standardul de Pregătire Profesională .

II. 1 Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi

Competenţele pentru abilităţile cheie şi competenţele tehnice specializate se formează


prin pregătire practică şi pregătire teoretică.
Conţinuturile corespunzătoare acestei unităţi de competenţă se vor parcurge în mare
măsură şi sub formă de aplicaţii, folosind din punct de vedere metodologic metode didactice
activ participative ca: problematizarea, descoperirea studiul de caz, care creează situaţii
problemă sau determină elevul să rezolve sarcinile primite, să interpreteze rezultatele şi să tragă
concluzii.
Pentru modulul Vânătoare sunt alocate un număr de 90 de ore care sunt repartizate
astfel: 30 de ore de teorie şi 60 de ore de pregătire practică săptămânală.
Orele de pregătire practică şi de teorie vor fi efectuate de către profesorul de
specialitate.

Parcurgerea cronologică a conţinutului tematic:

92
Nr. de ore alocate
Nr.
Tema Pregătire
Crt. Teorie
practică
Identificarea speciilor de vânat
1. 3 6
Specii de vânat: recunoaştere, reproducere,hrănire
Paza fondului de vânătoare
 Graficul de patrulare
 Patrulă individuală
2. 1 3
 Patrulă în grupuri mici
 Pânda pentru prevenirea şi combaterea braconajului

Bolile şi dăunătorii vânatului


3.  Bolile vânatului - prevenire şi combatere 1 3
 Dăunătorii vânatului - prevenire şi combatere
Hrana suplimentară pentru vânat
4. Hrana complementară 2 3
Instalaţii de hrănire
Activităţi de evaluare a vânatului
 Metode de evaluare
5.  Observaţii pe teren 2 3
 Citirea urmelor
 Pieţe de probă
Materiale necesare la evaluare
 Binocluri
6. 1 1
 dispozitiv GPS
 dispozitiv de comunicare prin radio
Formulare de evaluare
şi centralizare
7.  Fişe tip de evaluare 1 3
 Centralizatoare
 Norme tehnice de evaluare a efectivelor reale de vânat
Calculul propunerilor de recoltă
8.  Bonitatea fondurilor, efective optime, efective reale, 2 3
indici de spor natural, normele tehnice de calcul

93
Nr. de ore alocate
Nr.
Tema Pregătire
Crt. Teorie
practică
Metode de recoltare a vânatului
 individual
 colectiv,
9. 2 3
 la goană
 la pândă
 la dibuit
Amenajare de spaţii de creştere controlată:
10. 1 1
 Crescătorii pentru diferite specii de vânat
Acţiuni de populare cu specii de vânat:
 Capturare
11. 1 1
 Procurare
 Transport
Lucrări curente şi periodice pentru vânat :
 Asigurarea hranei şi adăpostului, condiţiilor de
12. igienă şi sănătate, a condiţiilor de înmulţire 2 3
 Întreţinerea habitatului

Produse cinegetice
13. Piei, blănuri, carne, trofee, animale vii etc. 1 3

Zonele piscicole din apele de munte


14. 1 3
 Zona păstrăvului, zona lipanului, zona scobarului
Specii de salmonide şi peşti secundari
15.  Speciile de păstrăv, lipan, lostriţă coregonul şi grupa 1 3
peştilor secundari.
Depopulare, refacerea şi repopularea apelor de munte
16. 1 2
 Icre embrionate, puieţi, cutii Vibert

94
Nr. de ore alocate
Nr.
Tema Pregătire
Crt. Teorie
practică
Componentele unei păstrăvării
 Sistemul de alimentare cu apă
 Surse de apă
17.  Tipuri de bazine: bazine pentru reproducători, puieţi, 2 3
pentru păstrăvi de consum, de carantină, pentru pescuit
sportiv
 Tipuri de incubatoare: Wacek, Universal, Zug
Hrana salmonidelor în păstrăvării
 Tipuri de hrană
18. 1 1
 Măsuri de corelare a raţiei de hrană cu vârsta la
salmonide
Reproducerea artificială a salmonidelor
19.  Lucrări de recoltare şi fecundare a icrelor de salmonide 1 3
 Materiale pentru recoltarea icrelor
Bolile şi dăunătorii păstrăvului
 Boli şi dăunători

20.  Metode de prevenire 1 3


 Metode de combatere: fizico-mecanică, chimică
 Materiale pentru determinarea calităţii apei

Protecţia fondului piscicol


 Pescuitul cu momeli artificiale - tipuri de momeli
 Protecţia instalaţiilor pe o apă de munte: cascade,
21. 1 3
topliţe, trecători, baraje
 Poluarea apelor de munte: resturi menajere, rumeguş,
gunoaie
Contravenţii şi infracţiuni la încălcarea regulilor de pescuit:
procese-verbale de contravenţii şi infracţiuni, legislaţia
22. 1 3
fondului piscicol, reglementări

23. Total 30 60

95
Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să
facă distribuţia în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii şi ale agentului
economic.

II. 2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare

Întregul demersul didactic depus de profesor în procesul de predare-învăţare, trebuie să


fie focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice specializate cerute de
calificarea Tehnician silvic.
Obiectivul se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii didactice, prin
folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ.
Fiecare lecţie beneficiază de folosirea a două, trei metode, în funcţie de ceea ce se
doreşte a se forma, precum şi de mijloacele didactice adecvate.
Se poate lucra individual sau pe grupe. Indiferent de modul cum este organizată clasa,
recomandăm ca fiecare elev sau fiecare grupă să primească o fişă de lucru cu sarcini concrete,
material bibliografic şi va avea sarcini pe care va trebui să le rezolve în timp adecvat şi anunţat
de profesor. Consider folosirea fişelor de lucru foarte adecvată la acest modul, ele găsindu-şi
utilitatea pentru diferite momente ale lecţiei. Aceste fişe nu vor urmări notarea elevilor ci doar o
mai bună însuşire a cunoştinţelor transmise pe baza unui efort concret de muncă din partea
fiecărui elev în parte. Analiza ulterioară a acestor fişe poate furniza profesorului informaţii
deosebit de preţioase referitoare la segmentul de învăţare care nu a fost perceput corespunzător
de elevi, dându-i posibilitatea să-şi restructureze informaţia pentru lecţiile viitoare.
Materialul didactic este un element deosebit de important în strategia didactică, dar
pentru acest modul importanţa materialului didactic este determinantă pentru realizarea
competenţelor propuse. Dintre materialele didactice fără de care acest modul nu poate conduce
la realizarea competenţelor propuse, amintesc :
- Planşe
- Retroproiector
- Material naturalizat
- Urme de vânat
- Trofee de vânat
- Hărţi ale fondurilor de vânătoare

96
Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite acordate
pentru unităţile de competenţă care corespund numărului de ore din planul de învăţământ
pentru cele două tipuri de instruire.
Exemplificăm printr-o lecţie teoretică cu tema Activităţi de evaluare a vânatului prin
care se vizează formarea competenţei de a coordona, evalua, recolta şi valorifica efectivele
reale, metoda dominantă utilizată fiind învăţarea prin observaţie şi descoperire. În proiectarea
lecţiei profesorul trebuie să elaboreze fişe de lucru pentru fiecare examinare şi determinare,
precum şi probe de evaluare şi autoevaluare.
Fişele de lucru se administrează elevilor în funcţie de forma de activitate şi în funcţie de
resursele materiale existente. O fişă de lucru poate cuprinde o activitate de corelare a metodelor
de vânătoare cu speciile de vânat. Elevii au astfel posibilitatea de a se familiariza mai uşor cu
metodele prin care se face evaluarea vânatului .
Menirea profesorului într-o astfel de lecţie este să supravegheze, să dirijeze, să îndrume
şi să intervină în rezolvarea unor situaţii problemă. Metodele folosite în acest caz sunt:
observarea, în mod deosebit descoperirea, şi exerciţiul.
Prezentele recomandări reprezintă doar sugestii de implementare a curriculum-ului
Vânătoare şi salmonicultură, autonomia şi creativitatea fiecărui profesor fiind factor
determinant în alegerea strategiilor didactice.

II. 3. Sugestii cu privire la evaluare

Evaluarea este necesară pentru a putea cunoaşte nivelul performanţelor obţinute de elev
la acest modul, în raport cu cele aşteptate de profesor, putând astfel să ne autoreglăm demersul
didactic spre finalităţile dorite. Printr-o evaluare sistematică şi eficientă putem depăşi practicile
reduse doar la notare, în scopul avertizării la timp a elevilor asupra unor lacune, cât şi pentru
promovarea unui mod de evaluare menit să încurajeze şi să stimuleze eforturile elevilor de
învăţare, ca şi participarea şi cooperarea lor la evaluarea rezultatelor pe care le obţin.
Ca parte integrantă a unei strategii didactice, formele de evaluare în procesul de
instruire trebuie să scoată în evidenţă măsura în care obiectivele propuse au fost realizate.
Se pot utiliza metode de evaluare curente şi finale sub forme practice, orale sau scrise.
Recomandăm ca evaluarea să se facă cât mai divers, probele de evaluare şi autoevaluare putând
fi concepute sub formă de fişe de observaţie, fişe de evaluare, fişe de autoevaluare, proiecte,

97
teste cu cele trei tipuri de itemi (obiectivi, semi-obiectivi, subiectivi), probe practice, interviuri,
chestionare.
Exemplificăm evaluarea unei lecţii cu tema Metode de evaluare a trofeelor de vânat
care stă la baza dobândiri competenţei de a coordona evaluarea, recoltarea şi valorificarea
vânatul. Evaluarea se va realiza printr-o probă practică prin care elevul trebuie să efectueze
evaluarea unui trofeu de vânat prin măsurători, cântăriri, aprecieri, să completeze o fişă de
evaluare a trofeelor şi să stabilească punctajul C.I.C. Verificarea rezultatelor se va face prin
confruntarea rezultatului obţinut de către candidat cu rezultatele deţinute de către evaluator. De
asemenea pe timpul evaluării trofeului evaluatorul va urmări activitatea desfăşurată de către
elev şi va completa o fişă de observare.

FIŞĂ DE OBSERVARE

Unitatea de competenţă: 9. Vânătoare şi salmonicultură


Competenţa : 9.2 Coordonează evaluarea, recoltarea şi valorificarea efectivelor reale de vânat
Criteriul de performanţă b) Evaluarea trofeelor vânatului recoltat
Numele elevului:
Locul de desfăşurare:
Data de început:
Data de încheiere:
Numele evaluatorului:
Data de verificare:

Rezultat Feedback

Evaluaţi un trofeu de cerb carpatin urmând toate etapele ce trebuie parcurse în cadrul
acestei activităţi:
Specificare Punctaj Verificare Evaluator Data
acordat
Măsurători
Lungimea prăjinilor
Lungimea ramurilor ochiului
Lungimea ramurilor mijlocii
Circumferinţa rozetelor

98
Circumferinţa prăjinilor între
ramura ochiului şi cea mijlocie
Circumferinţa prăjinilor între
ramura mijlocie şi coroană
Greutatea trofeului uscat, în kg
Deschiderea
Numărul ramurilor
Adaosuri
Culoarea
Perlajul
Vârful ramurilor
Ramura de gheţuri
Coroana
Penalizări
Punctaj total

Pentru proba de evaluare candidatul va primi fişa de observare, va analiza trofeul de cerb
carpatin pus la dispoziţie de către evaluator şi va completa fişa de observare cu datele
obţinute la măsurarea, cântărirea şi aprecierea trofeului, calculând şi punctajul C.I.C.
Evaluatorul va verifica informaţiile cuprinse în fişa de observare şi rezultatul final.
Informaţiile corecte vor fi înregistrate prin bifare în coloana denumită Verificare.
Acestea sunt doar câteva sugestii de evaluare a competenţelor. Rămâne la latitudinea
profesorului să-şi instrumenteze lecţia în funcţie de resursele umane şi materialele de care
dispune. Recomandăm folosirea frecventă a aplicaţiilor practice.

MODULUL 7: PRODUSELE PĂDURII


Modulul Produsele pădurii a fost conceput pe baza unităţii de competenţe tehnice
specializate Produsele pădurii prevăzută în Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea
de Tehnician silvic şi ocupă poziţia a şaptea în cadrul planului de învăţământ pentru anul I. Acest
modul se studiază într-un număr de 90 de ore, din care 60 ore pregătire teoretică şi 30 ore pregătire
practică.
Unitatea de competenţe tehnice specializate din Standardul de Pregătire Profesională pe baza
căreia a fost conceput modulul Produsele pădurii, este structurată pe următoarele competenţe:
13.1 Investighează principalele produse ale pădurii existente într-o zonă de recoltare
13.2 Coordonează activităţile de recoltare şi colectare a produselor pădurii
13.3 Coordonează activităţile de valorificare a produselor pădurii

99
13.4 Coordonează activităţile specifice albinăritului în zonele forestiere
13.5 Coordonează activităţile specifice de obţinere a împletiturilor din nuiele

I . Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor


Unitatea de Competenţe Conţinuturi
competenţe individuale
Produse folosite în industria alimentară
 fructe de pădure
 ciuperci comestibile
 seminţe
 sevă
Produse folosite în industria chimică
 colofoniu
 terebentină
 taninuri
 medicamente
13.1 Investighează  uleiuri eterice
principalele produse  lacuri, latexuri
13. Produsele
ale pădurii existente  ceruri vegetale
pădurii
într-o zonă de Produse folosite în industria
recoltare. mică, artizanală şi de uz gospodăresc
 nuiele pentru împletituri
 fibre liberiene
 pomi de iarnă
 cetină
 conuri
Produse folosite în agrozootehnie
 seminţe
 frunzare
 ierburi
 cetină

100
Unitatea de Competenţe Conţinuturi
competenţe individuale
Investigarea produselor
 prognoza fructificaţiei
 zone de recoltare
Activităţi de pregătire
 resurse umane – recrutarea forţei de
13.2 Coordonează muncă
activităţile de  condiţii de cazare şi hrană
13. Produsele
recoltare şi colectare  igiena şi protecţia muncii
pădurii
a produselor pădurii  resurse materiale pentru recoltare,
colectare şi transport
Puncte de colectare
 amplasare, dotare, securitate
 activităţi specifice: recepţie, sortare,
ambalare, semiconservare, păstrare
până la expediţie
13. Produsele 13.3 Coordonează Centre de valorificare a produselor pădurii
pădurii - Organizare
activităţile de
 hale pentru prelucrare
valorificare a
 spaţii frigorifice
produselor pădurii
 dogării, magazii şi depozite
 platforme
 spaţiu administrativ
Resurse materiale şi umane
 resurse umane – recrutarea forţei de
muncă, igiena şi protecţia muncii
 resurse materiale – pentru recepţie,
sortare, prelucrare, păstrare, ambalare,
livrare
Produse ce pot fi obţinute în urma
prelucrării fructelor de pădure, ciupercilor
comestibile, sevei, colofoniului,
terebentinei, taninurilor, uleiurilor eterice,
latexurilor şi cerurilor vegetale, nuielelor,

101
Unitatea de Competenţe Conţinuturi
competenţe individuale
cetini, conurilor

Flora meliferă :
 plante nectarifere, polenifere, mixte
 baza meliferă
 culesul ( adunarea nectarului şi a
polenului )
Produse melifere :
 nectar, polen, mană
Biologia şi viaţa albinelor :
 familia de albine (matcă, trântor,
13.4 Coordonează albină lucrătoare)
activităţile specifice  comportamentul familiei de albine
13. Produsele
albinăritului în
pădurii  întreţinerea familiei de albine
zonele forestiere
 multiplicarea roiului
 balanţa meliferă
Resurse materiale :
 stup, stupină, stupăritul pastoral
 inventarul materialelor specifice
albinăritului
Produse apicole
 miere de albine, ceară, păstură,
polenul, propolisul
 lăptişorul de matcă, veninul de albine
13. Produsele 13.5 Coordonează Resurse specifice obţinerii împletiturilor
pădurii din nuiele pentru recoltat, prelucrat,
activităţile specifice
valorificat, spaţii specifice activităţilor
de obţinere a Operaţii specifice pentru obţinerea
nuielelor :
împletiturilor din
 alegerea terenului,
nuiele
 pregătirea solului,
 butăşirea,
 întreţinerea culturilor,
 recoltarea şi depozitarea nuielelor,

102
Unitatea de Competenţe Conţinuturi
competenţe individuale
 înlocuirea cioatelor mamă.
Condiţionarea nuielelor
 sortarea nuielelor,
 pregătirea pentru cojire,
 cojirea nuielelor,
 despicarea nuielelor,
 uscarea nuielelor.
Împletituri
 articole rezultate în urma
împletiturilor,
 spălarea împletiturilor,
 sulfitarea împletiturilor,
 uscarea şi lăcuirea împletiturilor,
 depozitarea împletiturilor.

II . Sugestii metodologice
Proiectarea curriculumului şcolar pentru nivelul 3 avansat s-a făcut după un model nou
centrat pe competenţe cheie şi competenţe tehnice specializate.
La baza elaborării programei a stat Standardul de Pregătire Profesională, care are
următoarea structură:
 Unitatea de competenţe,
 Nivelul,
 Valoarea creditului,
 Competenţe,
 Criterii de performanţă,
 Condiţii de aplicabilitate,
 Probe de evaluare.
Pentru aplicarea curriculumului procesul de predare – învăţare trebuie să fie focalizat
pe formarea competenţelor cheie şi competenţelor tehnice specializate, cerute de calificarea
Tehnician silvic. Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie

103
alese pentru fiecare unitate de conţinut, acelea care conduc la formarea competenţei specifice
conţinutului.
Se recomandă ca la nivelul 3 avansat să se folosească metode didactice centrate pe elev
care să stimuleze gândirea logică, cauzală, analitică, ca şi imaginaţia şi creativitatea elevilor.
Aceste metode ar putea fi: metoda proiect, referatul, portofoliul, descoperirea, problematizarea,
exerciţiul .
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie şi
competenţele tehnice din Standardul de Pregătire Profesională.
Autoevaluarea este una din metode care capătă o extindere tot mai mare datorită
faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează propunerile.
Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente care trebuie
elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare introduse în
Standardul de Pregătire Profesională.

II. 1. Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi


Competenţele pentru abilităţile cheie şi competenţele tehnice specializate se formează
prin pregătire teoretică şi pregătire practică.
Conţinuturile corespunzătoare acestei unităţi de competenţă se vor parcurge în mare
măsură şi sub formă de aplicaţii, folosind din punct de vedere metodologic metode didactice
activ participative ca: problematizarea, descoperirea studiul de caz, care creează situaţii
problemă sau determină elevul să rezolve sarcinile primite, să interpreteze rezultatele şi să tragă
concluzii.
Pentru modulul Produsele pădurii sunt alocate un număr de 90 de ore repartizate
astfel: 30 de ore de pregătire practică şi 60 de ore de pregătire teoretică.
Parcurgerea cronologică a conţinutului tematic:
Nr. Nr. de ore alocate
Pregătire
crt. Tema Teorie
practică
Produse folosite în industria alimentară
1.  fructe de pădure

1  ciuperci comestibile 2 2
 seminţe
 sevă

104
Nr. Nr. de ore alocate
Pregătire
crt. Tema Teorie
practică
Produse folosite în industria chimică
 colofoniu
 terebentină
 taninuri
2. 2 2
 medicamente
 uleiuri eterice
 lacuri, latexuri
 ceruri vegetale
Produse folosite în industria
mică, artizanală şi de uz gospodăresc
 nuiele pentru împletituri
 fibre liberiene
3. 2 2
 pomi de iarnă
 cetină
 conuri
Produse folosite în agrozootehnie
 seminţe
4.  frunzare 2 2
 ierburi
 cetină
Investigarea produselor
5.  prognoza fructificaţiei 3 2
 zone de recoltare
Activităţi de pregătire
 resurse umane – recrutarea forţei de
muncă

6.  condiţii de cazare şi hrană 4 2


 igiena şi protecţia muncii
 resurse materiale pentru recoltare,
colectare şi transport

105
Nr. Nr. de ore alocate
Pregătire
crt. Tema Teorie
practică
Puncte de colectare
 amplasare, dotare, securitate
 activităţi specifice: recepţie, sortare,
7. 4 2
ambalare, semiconservare, păstrare
până la expediţie
Centre de valorificare a produselor pădurii
- Organizare
 hale pentru prelucrare
 spaţii frigorifice
8. 4 2
 dogării, magazii şi depozite
 platforme
 spaţiu administrativ
Resurse materiale şi umane
 resurse umane – recrutarea forţei de
muncă, igiena şi protecţia muncii
9.  resurse materiale – pentru recepţie, 3 1

sortare, prelucrare, păstrare, ambalare,


livrare
Produse ce pot fi obţinute în urma
prelucrării fructelor de pădure, ciupercilor
comestibile, sevei, colofoniului, terebentinei,
10. taninurilor, uleiurilor eterice, latexurilor şi 5 -
cerurilor vegetale, nuielelor, cetini,
conurilor
Flora meliferă :
 plante nectarifere, polenifere, mixte

11.  baza meliferă 3 2


 culesul (adunarea nectarului şi a
polenului)

106
Nr. Nr. de ore alocate
Pregătire
crt. Tema Teorie
practică
Produse melifere :
 nectar, polen, mana
Biologia şi viaţa albinelor :
 familia de albine (matca, trântor, albina
lucrătoare)
12. 5 3
 comportamentul familiei de albine
 întreţinerea familiei de albine
 multiplicarea roiului
 balanţa meliferă
Resurse materiale :
 stup, stupină, stupăritul pastoral
13.  inventarul materialelor specifice 4 -

albinăritului
Produse apicole
 miere de albine, ceara, păstura,
14. 3 -
polenul, propolisul
 lăptişorul de matcă, veninul de albine
Resurse specifice obţinerii împletiturilor
15. din nuiele pentru recoltat, prelucrat, 3 2
valorificat, spaţii specifice activităţilor
Operaţii specifice pentru obţinerea
nuielelor :
 alegerea terenului,
 pregătirea solului,
16.  butăşirea, 4 2

 întreţinerea culturilor,
 recoltarea şi depozitarea nuielelor,
 înlocuirea cioatelor mamă.

107
Nr. Nr. de ore alocate
Pregătire
crt. Tema Teorie
practică
Condiţionarea nuielelor
 sortarea nuielelor,
 pregătirea pentru cojire,
17.  cojirea nuielelor, 4 2

 despicarea nuielelor,
 uscarea nuielelor.
Împletituri
 articole rezultate în urma împletiturilor
 spălarea împletiturilor
18.  sulfitarea împletiturilor 3 2

 uscarea şi lăcuirea împletiturilor


 depozitarea împletiturilor
Total 60 30

Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să


facă distribuţia în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii şi ale agentului
economic.

II. 2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare

Întregul demersul didactic depus de profesor în procesul de predare-învăţare, trebuie să


fie focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice specializate cerute de
calificarea Tehnician silvic.
Obiectivul se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii didactice, prin
folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ.
Fiecare lecţie beneficiază de folosirea a două, trei metode, în funcţie de ceea ce se
doreşte a se forma, precum şi de mijloacele didactice adecvate.
Se poate lucra individual sau pe grupe. Indiferent de modul cum este organizată clasa,
recomandăm ca fiecare elev sau fiecare grupă să primească o fişă de lucru cu sarcini concrete,
material bibliografic şi va avea sarcini pe care va trebui să le rezolve în timp adecvat şi anunţat
de profesor. Consider folosirea fişelor de lucru foarte adecvată la acest modul, ele găsindu-şi

108
utilitatea pentru diferite momente ale lecţiei. Aceste fişe nu vor urmări notarea elevilor ci doar o
mai bună însuşire a cunoştinţelor transmise pe baza unui efort concret de muncă din partea
fiecărui elev în parte. Analiza ulterioară a acestor fişe poate furniza profesorului informaţii
deosebit de preţioase referitoare la segmentul de învăţare care nu a fost perceput corespunzător
de elevi, dându-i posibilitatea să-şi restructureze informaţia pentru lecţiile viitoare.
Materialul didactic este un element deosebit de important în strategia didactică, dar
pentru acest modul importanţa materialului didactic este determinantă pentru realizarea
competenţelor propuse. Dintre materialele didactice fără de care acest modul nu poate conduce
la realizarea competenţelor propuse, amintesc :
- Planşe
- Retroproiector
- Material naturalizat
Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite acordate
pentru unităţile de competenţă care corespund numărului de ore din planul de învăţământ
pentru cele două tipuri de instruire.
Exemplificăm printr-o lecţie teoretică cu tema Produse apicole prin care se vizează
formarea competenţei de a coordona activităţile specifice albinăritului în zonele forestiere,
metoda dominantă utilizată fiind învăţarea prin observaţie şi descoperire. În proiectarea lecţiei
profesorul trebuie să elaboreze fişe de lucru pentru fiecare examinare şi determinare, precum şi
probe de evaluare şi autoevaluare.
Fişele de lucru se administrează elevilor în funcţie de forma de activitate şi în funcţie de
resursele materiale existente. Pe o fişă de lucru se pot prezenta imagini cu produse apicole, iar
elevii vor fi solicitaţi să identifice şi să prezinte importanţa acestora. Elevii au astfel
posibilitatea de a se familiariza mai uşor cu aceste produse.
Menirea profesorului într-o astfel de lecţie este să supravegheze, să dirijeze, să îndrume
şi să intervină în rezolvarea unor situaţii problemă. Metodele folosite în acest caz sunt:
observarea, în mod deosebit descoperirea şi exerciţiul.
Prezentele recomandări reprezintă doar sugestii de implementare a curriculum-ului
Produsele pădurii, autonomia şi creativitatea fiecărui profesor fiind factor determinant în
alegerea strategiilor didactice.

II. 3. Sugestii cu privire la evaluare

109
Evaluarea este necesară pentru a putea cunoaşte nivelul performanţelor obţinute de elev
la acest modul, în raport cu cele aşteptate de profesor, putând astfel să ne autoreglăm demersul
didactic spre finalităţile dorite. Printr-o evaluare sistematică şi eficientă putem depăşi practicile
reduse doar la notare, în scopul avertizării la timp a elevilor asupra unor lacune, cât şi pentru
promovarea unui mod de evaluare menit să încurajeze şi să stimuleze eforturile elevilor de
învăţare, ca şi participarea şi cooperarea lor la evaluarea rezultatelor pe care le obţin.
Ca parte integrantă a unei strategii didactice, formele de evaluare în procesul de
instruire trebuie să scoată în evidenţă măsura în care obiectivele propuse au fost realizate.
Se pot utiliza metode de evaluare curente şi finale sub forme practice, orale sau scrise.
Recomandăm ca evaluarea să se facă cât mai divers, probele de evaluare şi autoevaluare putând
fi concepute sub formă de fişe de observaţie, fişe de evaluare, fişe de autoevaluare, proiecte,
teste cu cele trei tipuri de itemi (obiectivi, semi-obiectivi, subiectivi), probe practice, interviuri,
chestionare.
Se recomandă mai jos un proiect cu tema Organizarea lucrărilor necesare pentru
obţinerea nuielelor de răchită, proiect care stă la baza dobândirii competenţei de a organiza
activităţile specifice obţinerii împletiturilor din nuiele .
Lucrarea se poate analiza prin sondaj sau în ansamblu raportând rezultatele obţinute la
indicatorii stabiliţi prin proiect. Aceste elemente se pot constitui într-un cuprins al proiectului care
poate avea ca şi componente de bază o parte introductivă, un conţinut, un capitol referitor la
rezultatele obţinute în urma analizelor efectuate şi bibliografia utilizată. Analizele vor consta în
verificarea modului de respectare a operaţiilor şi fazelor de lucru şi a protecţiei muncii, verificarea
documentaţiei întocmite, raportarea rezultatului obţinut la indicatorii proiectaţi, analiza punctelor
tari şi a punctelor slabe, acceptarea sau respingerea rezultatului obţinut în urma verificări,
asigurarea calităţii lucrării.
Pentru obţinerea datelor necesare se pot efectua observaţii în teren şi se poate consulta
documentaţia referitoare la caracteristicile unei răchitării.
Finalizarea proiectului se va face într-un timp de lucru recomandat de profesorul de
specialitate şi în funcţie de volumul de lucru .
Acestea sunt doar câteva sugestii de evaluare a competenţelor. Rămâne la latitudinea
profesorului să-şi instrumenteze lecţia în funcţie de resursele umane şi materialele de care dispune.
Recomandăm folosirea frecventă a aplicaţiilor practice.

110
MODULUL 8: PLANTE LEMNOASE DE INTERES FORESTIER

Modulul Plante lemnoase de interes forestier a fost conceput pe baza unităţii de


competenţe tehnice specializate Plante lemnoase de interes forestier prevăzută în Standardul de
Pregătire Profesională pentru calificarea de Tehnician silvic şi ocupă poziţia a opta în cadrul
planului de învăţământ pentru anul I. Acest modul se studiază într-un număr de 90 de ore, din care
60 ore pregătire teoretică şi 30 ore pregătire practică.

111
Unitatea de competenţe tehnice specializate din Standardul de Pregătire Profesională pe baza
căreia a fost conceput modulul Plante lemnoase de interes forestier, este structurată pe
următoarele competenţe:
11.1 Stabileşte caracteristicile morfologice ale plantelor lemnoase de interes forestier.
11.2 Aplică cerinţele ecologice şi caracteristicile de temperament ale plantelor forestiere.
11.3 Argumentează importanţa şi răspândirea principalelor specii forestiere.

I. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor


Unităţi de
Competenţe individuale Conţinuturi tematice
competenţe
11. Plante lemnoase 11.1 Stabileşte Caracteristicile morfologice ale plantelor
de interes forestier caracteristicile morfologice lemnoase:
ale plantelor lemnoase de  Rădăcina: normală, adventivă, modificată,
interes forestier rădăcini principale, rădăcini laterale.
 Sisteme de înrădăcinare: pivotant, trasant,
pivotant - trasant. Funcţiile rădăcinii.
 Tulpina: componente macroscopice
(trunchi, fus, coroană, ritidom, lemn).
Funcţiile tulpinii.
 Lujeri; tipuri de lujeri după formă,
mărime, culoare, scoarţă, măduvă
 Muguri: tipuri de muguri după formă,
mărime, poziţie, înveliş
 Frunza: tipuri de frunze după forma
limbului, vârf, margine, bază, nervuri, faţă
şi dos, durată
 Flori: părţi componente, tipuri de
inflorescenţă
 Fructe şi seminţe: tipuri de fructe după
înveliş
Specii forestiere de răşinoase:
 fam. Taxacee
 fam. Pinacee

112
Unităţi de
Competenţe individuale Conţinuturi tematice
competenţe
o genul Pinus
o genul Larix
o genul Picea
o genul Abies
o genul Pseudotzuga
 fam. Taxodiacee
o genul Taxodium
 fam. Cupresacee
o genul Thuja
o genul Chamaecyparis
o genul Juniperus
Specii forestiere de foioase:
 fam. Salicacee
o genul Salix
o genul Populus
 fam. Juglandacee
o genul Juglans
 fam. Betulacee
o genul Betula
o genul Alnus
o genul Corylus
o genul Carpinus
 fam. Fagacee
o genul Fagus
o genul Castanea
o genul Quercus
 fam. Ulmacee
o genul Ulmus
 fam. Moracee

113
Unităţi de
Competenţe individuale Conţinuturi tematice
competenţe
o genul Morus
o genul Maclura
 fam. Buxacee
 fam. Berberidacee
 fam. Rosacee
o genul Crataegus
o genul Sorbus
o genul Pyrus
o genul Malus
o genul Rubus
o genul Prunus
 fam.. Leguminosae
o genul Gleditzia
o genul Sophora
o genul Laburnun
o genul Robinia
 fam. Aceracee
o genul Acer
 fam. Platanacee
o genul Platanus
 fam. Tiliaceae
o genul Tilia
 fam. Tamaricaceae
 fam. Eleagnaceae
 fam. Cornaceae
o genul Cornus
 fam. Ericaceae
o genul Vaccinium
 fam. Oleaceae

114
Unităţi de
Competenţe individuale Conţinuturi tematice
competenţe
o genul Fraxinus
o genul Lygustrum
 fam. Caprifoliaceae
o genul Sambucus
o genul Viburnum
o genul Lonicera
11.2 Aplica cerinţele Cerinţele speciilor forestiere faţă de climă:
ecologice şi  temperatură, umiditate, precipitaţii, viteza
caracteristicile de vântului;
temperament ale speciilor  rezistenţa speciilor faţă de factorii climatici
forestiere extremi: secetă, extreme termice pozitive şi
negative, precipitaţii abundente şi reduse
Cerinţele speciilor forestiere faţă de sol:
 tipul de sol, profunzime, umiditate, textura,
reacţia, fertilitatea solului, roca de bază
Temperamentul speciilor forestiere:
 definire şi clasificare (specii de umbră, de
semiumbră, de lumină)
11.3 Argumentează Importanţa silviculturală a speciilor forestiere
importanţa şi răspândirea  Protecţia solului şi a apelor,
principalelor specii  Protecţia mediului înconjurător împotriva
forestiere factorilor climatici şi industriali dăunători
Importanţa economică a speciilor forestiere
 Valorificarea lemnului şi a altor părţi
componente
Arealul speciilor forestiere
 Răspândirea speciilor forestiere pe etaje de
vegetaţie şi altitudinal

II. Sugestii metodologice

115
Proiectarea curriculumului şcolar pentru învăţământul postliceal s-a făcut după un model nou
centrat pe competenţe cheie şi competenţe tehnice specializate.
La baza elaborării programei a stat standardul de pregătire profesională, care are următoarea
structură:
 Unitatea de competenţă,
 Nivelul,
 Valoarea creditului,
 Competenţe,
 Criterii de performanţă,
 Condiţii de aplicabilitate,
 Probe de evaluare.
Prin calificarea de la nivelul 3 avansat, elevii trebuie să dobândească abilităţi şi cunoştinţe
generale despre domeniul de pregătire care să le permită să continue pregătirea şi la un nivel
superior sau să se integreze pe piaţa muncii.
Pentru aplicarea curriculumului, procesul de predare - învăţare trebuie să fie focalizat pe
formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice specializate, cerute de nivelul de formare şi
de calificarea Tehnician silvic.
Acest obiectiv se poate realiza numai prin folosirea celor mai adecvate metode, în care
activitatea didactică este centrată pe elev.
Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie alese pentru
fiecare unitate de conţinut, acelea care conduc la formarea competenţei specifice conţinutului.
Metode ca studiul de caz, descoperirea, problematizarea, brainstormingul, jocul de rol,
proiectul, activitatea practică au eficienţă maximă în procesul de învăţare, permit agregarea
competenţelor cheie cu cele tehnice generale şi cele tehnice specializate, stimulează gândirea logică,
cauzală, analitică, ca şi imaginaţia şi creativitatea elevilor.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie şi competenţele
tehnice generale din standardul de pregătire profesională. Se pot utiliza diferite metode de evaluare
care să confere caracterul formativ al evaluării, folosind pe lângă metodele clasice şi metodele
alternative ca: observarea sistematică a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului.
Autoevaluarea este una din metode care capătă o extindere tot mai mare datorită faptului că elevii îşi
exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează propunerile.

116
Metodele de evaluare utilizate, beneficiază de o serie de instrumente care trebuie elaborate în
corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare introduse în standardul de pregătire
profesională.
Competenţele pentru abilităţile cheie şi competenţele tehnice generale se formează prin
pregătire teoretică şi pregătire practică.
Conţinuturile corespunzătoare acestei unităţi de competenţă se vor parcurge sub formă de
aplicaţii pentru formarea de atitudini care sunt particularizate în funcţie de domeniul de pregătire şi
posibile ieşiri ocupaţionale. Pentru parcurgerea acestor aplicaţii se vor folosi metode de predare
învăţare sub formă de: studiu de caz, metoda proiect, jocul de rol, rezolvări de probleme şi simulări.
Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite acordate pentru
unităţile de competenţă care corespund numărului de ore din planul de învăţământ pentru cele două
tipuri de instruire.
Pentru pregătirea practică la modulul Plante lemnoase de interes forestier sunt alocate un
număr de 90 de ore care sunt repartizate astfel: pregătire teoretică 60 de ore şi pregătire practică
30 de ore.

Parcurgerea cronologică a conţinutului tematic :


Nr. Tema Nr. de ore alocate

Teorie Pregătire
practică
1. Caracteristicile morfologice ale plantelor lemnoase: 10 6
 Rădăcina: normală, adventivă, modificată, rădăcini
principale, rădăcini laterale.
 Sisteme de înrădăcinare: pivotant, trasant, pivotant -
trasant. Funcţiile rădăcinii
 Tulpina: componente macroscopice (trunchi, fus, coroană,
ritidom, lemn). Funcţiile tulpinii.
 Lujeri; tipuri de lujeri după formă, mărime, culoare,
scoarţă, măduvă
 Muguri: tipuri de muguri după formă, mărime, poziţie,
înveliş
 Frunza: tipuri de frunze după forma limbului, vârf,

117
Nr. Tema Nr. de ore alocate

Teorie Pregătire
practică
margine, bază, nervuri, faţă şi dos, durată
 Flori: părţi componente, tipuri de inflorescenţă
 Fructe şi seminţe: tipuri de fructe după înveliş
Specii forestiere răşinoase:
 fam.Taxacee
2.
 fam. Pinacee 10 6
 fam. Taxodiacee
 fam.Cupresacee
Specii forestiere foioase:
 fam. Salicacee
 fam. Juglandacee
 fam. Betulacee
 fam. Fagacee
 fam. Ulmacee
 fam. Moracee
 fam. Buxacee
 fam. Berberidacee
3.  fam. Rosacee
20 12
 fam.. Leguminosae
 fam. Aceracee
 fam. Platanacee
 fam. Tiliaceae
 fam. Tamaricaceae
 fam. Eleagnaceae
 fam. Cornaceae
 fam. Ericaceae
 fam. Oleaceae
 fam. Caprifoliaceae

118
Nr. Tema Nr. de ore alocate

Teorie Pregătire
practică
Cerinţele speciilor forestiere faţă de climă:
 temperatură, umiditate, precipitaţii, viteza vântului;
4.
 rezistenţa speciilor faţă de factorii climatici extremi: 5 -
secetă, extreme termice pozitive şi negative, precipitaţii
abundente şi reduse
Cerinţele speciilor forestiere faţă de sol:
5.
 tipul de sol, profunzime, umiditate, textura, reacţia, 3 -
fertilitatea solului, roca de bază
6. Temperamentul speciilor forestiere:
2 -
definire şi clasificare (specii de umbră, de semiumbră, de lumină)
Importanta silviculturală a speciilor forestiere
7.  Protecţia solului şi a apelor,
4 -
 Protecţia mediului înconjurător împotriva factorilor
climatici şi industriali dăunători
8. Importanţa economică a speciilor forestiere
2 -
 Valorificarea lemnului şi a altor părţi componente
Arealul speciilor forestiere
9.
 Răspândirea speciilor forestiere pe etaje de vegetaţie şi 4 6
altitudinal
Total ore 60 30
Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să facă
distribuţia în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii şi ale agentului economic.

II.1. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare.

Întreg demersul didactic depus de profesor în procesul de predare-învăţare, trebuie să fie


centrat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice generale cerute de calificarea
lucrător în silvicultură.
Acest lucru se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii didactice, prin
folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ.

119
Fiecare lecţie beneficiază de folosirea a două, trei metode, în funcţie de ce se doreşte a se
forma, precum şi de mijloacele didactice adecvate. Exemplificăm prin lecţia Specii forestiere de
răşinoase prin care se vizează formarea competenţei de a stabili caracteristicile morfologice ale
plantelor lemnoase de interes forestier, metodele didactice ce pot fi utilizate .
Sugerăm pentru stabilirea caracteristicilor morfologice ale plantelor lemnoase de interes
forestier, următorul scenariu didactic:
 Se împarte clasa pe grupe de 2-3 elevi.
 Se aleg mostre de lujeri, muguri, frunze, flori şi fructe din fiecare specie, se repartizează fiecărei
grupe un număr de mostre, fişele de documentare şi fişele de lucru elaborate de profesor.
 Elevii observă fiecare mostră, îi descoperă caracteristicile, o identifică din punct de vedere al
speciei şi completează fişele de lucru.

II. 2. Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare


Probele de evaluare şi autoevaluare pot fi concepute sub formă de fişe de observaţie, fişe de
autoevaluare, teste cu cele trei tipuri de itemi (obiectivi, semi-obiectivi, subiectivi).
Exemplu:
Tema: Familia Pinacee. Genul Pinus
1. Itemi obiectivi
1.1 Itemi cu alegere duală
Încercuiţi litera A dacă afirmaţia este adevărată şi litera F dacă afirmaţia este falsă
A F Pinul negru are două ace într-o teacă
A F Molidul are dungi de stomate vizibile pe dosul frunzelor
A F Lemnul laricelui este moale
A F Diseminarea seminţelor de pin silvestru se produce în al treilea an

2.1 Itemi de tip pereche

Stabiliţi corespondenţe între noţiunile din cele două coloane:


A B
Pin silvestru Conuri erecte
Larice 5 ace în teacă
Brad ace răsucite
Molid lujeri zgrăbunţosi
frunze caduce

120
1.3 Itemi cu alegere multiplă
Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:
Frunzele de molid sunt:
a) caduce
b) înţepătoare
c) verde deschis
2 Itemi semi-obiectivi
2.1 Itemi cu răspuns scurt:
Maturaţia conurilor la pinul strob se produce în anul al…………
2.2 Itemi de completare
Completaţi spaţiile libere din textul de mai jos:
Frunzele de brad au formă………………,culoarea……………………, au
vârful…………………, pe dos cu două dungi de……………………….., sunt
………….alterabile şi …………………….
2.3. Întrebări structurate
Observaţi cu atenţie eşantioanele prezentate şi răspundeţi la următoarele întrebări:
a) Ce reprezintă acestea?
b) Identificaţi speciile de răşinoase cărora le aparţin.

121
3 Itemi subiectivi
3.1 Eseu structurat
Precizaţi diferenţele dintre seminţele aparţinând speciilor din genul Pinus.
3.2 Eseu liber
Analizaţi florile mascule şi femele la brad şi molid după inflorescenţă, culoare şi poziţie.
Se elaborează fişe de observaţie, de autoevaluare.
MODULUL 9: PEDOLOGIE ŞI STAŢIUNI FORESTIERE

Modulul Pedologie şi staţiuni forestiere a fost conceput pe baza unităţii de competenţe


tehnice specializate Pedologie şi staţiuni forestiere prevăzută în Standardul de Pregătire
Profesională pentru calificarea de Tehnician silvic şi ocupă poziţia a noua în cadrul planului de
învăţământ pentru anul I. Acest modul se studiază într-un număr de 90 de ore, din care 60 ore
pregătire teoretică şi 30 ore pregătire practică.
Unitatea de competenţe tehnice specializate din Standardul de Pregătire Profesională pe baza
căreia a fost conceput modulul Pedologie şi staţiuni forestiere, este structurată pe următoarele
competenţe:
12.1 Investigheză componentele staţionale.
12.2 Determină principalele tipuri de sol.
12.3 Corelează factorii climatici şi edafici cu vegetaţia forestieră.
12.4 Completează fişa unităţii staţionale.
I. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor
Unităţi de
Competenţe
compet Conţinuturi tematice
individuale
enţe
12.Pedologie 12.1.InvestigheazĂ ROCA – factor staţional
şi componentele  Structura geologică
staţiuni staţionale  Natura petrografică
forestie  Grosimea stratului de roc
re  Compoziţia mineralogică
RELIEFUL – factor staţional
 Altitudinea
 Formele de relief
 Expoziţia
 Înclinarea versanţilor
 Relieful accidentat
 Relieful plat.
CLIMATUL – factor staţional
 Căldura
 Apa
 Lumina
 Aerul
SOLUL – factor staţional
 Morfologia profilului de sol
 Evoluţia genetică a solului
 Grosimea morfologică
 Volumul edafic
 Regimul hidric
 Regimul de umiditate
 Troficitatea solului
 Tipul de sol
VEGETAŢIA FORESTIERĂ – factor staţional
 Vegetaţia ierboasă
 Flora indicatoare
Unităţi de
Competenţe
compet Conţinuturi tematice
individuale
enţe
 Vegetaţia arbustivă
 Vegetaţia arborescentă
Materiale utilizate la identificarea caracteristicilor
staţionale
 Sistem de înregistrare a stării vremii
 Termometru, barometru
 Albume de roci şi minerale
 Trusă pentru analiza solului
 Albume pentru identificarea plantelor
Orizonturi de sol
Tipuri de sol din clasele:
 Molisoluri
 Argiluvisoluri
 Cambisoluri
 Spodosoluri
 Umbrisoluri
 Soluri hidromorfe şi halomorfe
 Soluri neevoluate, trunchiate şi desfundate
12.Pedologie 12. 2 Determină  Soluri organice
şi staţiuni principalele tipuri Recunoaşterea tipurilor de sol după caractersitici
forestiere de sol morfologice
Fertilitatea solurilor
 Flora indicatoare
 Proprietăţi fizice şi chimice ale solului
Bonitatea ecotopului forestier
 Corelarea claselor de producţie cu ectopul
forestier
 Tipul de litieră
 Descompunerea orizontului organic
Trusă pedologică, atlasul Munsell, hârleţ, riglă.
Unităţi de
Competenţe
compet Conţinuturi tematice
individuale
enţe
Tipuri de staţiune
Staţiuni din etajul subalpin
 Rarişti de molid ,
 Lariceto - cembrete de limită ,
 Cembrete de limită
12.3. Corelează
12.Pedologie Staţiuni forestiere montane
factori climatici şi
şi staţiuni  Etajul molidişurilor
edafici cu vegetaţia
forestiere  Etajul amestecurilor de fag cu răşinoase
forestieră
 Etajul făgetelor
Staţiuni forestiere de dealuri şi podişuri
 Premontane din etajul făgetelor
 Deluroase din etajul complexelor de gorunete şi
făgete
 Deluroase din etajul cvercetelor şi şleaurilor de
deal
 Deluroase din etajul cvercetelor cu stejar
Staţiuni de câmpie forestieră
 Stejărete
 Şleauri
 Cerete
 Gârniţete
 Cereto-gârniţete
Staţiuni de silvostepă
 Internă
 Mijlocie
 Externă
12.Pedologie 12. 4 Completează Date fizico-geografice
şi staţiuni fişa unităţii  Localizarea administrativă şi geografică
forestiere staţionale  Unitate de producţie şi Ocol silvic
 Forma de relief, Climat zonal şi local
Unităţi de
Competenţe
compet Conţinuturi tematice
individuale
enţe
 Tipul şi subtipul de sol, factori limitativi
Date privind vegetaţia
 Grupa, subgrupa şi categoria funcţională
 Arboretul: compoziţie, vârstă, clasa de producţie,
consistenta, stare de sănătate, flora indicatoare,
seminţişul existent, tipul natural fundamental de
pădure şi tipul arboretului actual.
Diagnoza staţională
 Denumirea şi numărul tipului de staţiune
identificat
 Bonitatea tipului de staţiune
 Grupa ecologică
 Telul economico social
 Compoziţia de regenerare şi compoziţia ţel a
arboretului
 Lucrări de ameliorare
 Măsuri de conservare a potenţialului staţional
natural

II. Sugestii metodologice


Proiectarea curriculumului şcolar pentru nivelul 3 avansat s-a făcut după un model nou
centrat pe competenţe cheie, competenţe tehnice specializate.
La baza elaborării programei a stat Standardul de Pregătire Profesională, care are
următoarea structură:
 Unitatea de competenţă,
 Nivelul,
 Valoarea creditului,
 Competenţe,
 Criterii de performanţă,
 Condiţii de aplicabilitate,
 Probe de evaluare.
Pentru aplicarea curriculumului procesul de predare – învăţare trebuie să fie focalizat
pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice specializate, cerute de calificarea
Tehnician silvic.
Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie alese
pentru fiecare unitate de conţinut, acelea care conduc la formarea competenţei specifice
conţinutului.
Se recomandă ca la nivelul 3 avansat să se folosească metode didactice centrate pe elev
care să stimuleze gândirea logică, cauzală, analitică, ca şi imaginaţia şi creativitatea elevilor.
Aceste metode ar putea fi: metoda proiect, referatul, portofoliul, descoperirea, problematizarea,
exerciţiul .
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie şi
competenţele tehnice din Standardul de Pregătire Profesională.
Autoevaluarea este una din metodele care capătă o extindere tot mai mare datorită
faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează propunerile.
Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente care trebuie
elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare introduse în
Standardul de Pregătire Profesională.

II.1. Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi

Competenţele pentru abilităţile cheie şi competenţele tehnice generale se formează prin


instruire teoretică şi pregătire practică.
Această unitate de competenţă presupune parcurgerea conţinuturilor tematice sub
formă de aplicaţii pentru formarea de atitudini care sunt particularizate în funcţie de domeniul
de pregătire şi posibile ieşiri ocupaţionale. În cadrul aplicaţiilor se vor utiliza metode de
predare învăţare de tipul: studiu de caz, metoda proiect, jocul de rol, rezolvări de probleme şi
simulări.
Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite
acordate pentru unităţile de competenţe care corespund numărului de ore din planul de
învăţământ.
Criteriile de performanţă şi abilităţile cheie sunt acoperite prin conţinuturile prevăzute
în curriculum şi corespund competenţelor solicitate de către agenţii economici.
Pentru modulul Pedologie şi Staţiuni forestiere sunt alocate un număr de 90 de ore
care sunt repartizate astfel: 60 de ore de pregătire teoretică şi 30 de ore de pregătire
practică.
Parcurgerea cronologică a conţinutului tematic:
Nr. de ore alocate
Nr.
Tema Pregătire
crt. Ore teorie
practică
ROCA – factor staţional
1.  Structura geologică
1  Natura petrografică 3 3
 Grosimea stratului de roc
 Compoziţia mineralogică
RELIEFUL – factor staţional
 Altitudinea
 Formele de relief
2.  Expoziţia 3 3
 Înclinarea versanţilor
 Relieful accidentat
 Relieful plat.
CLIMATUL – factor staţional:
 Căldura
3  Apa 3 -
 Lumina
 Aerul
SOLUL – factor staţional:
 Morfologia profilului de sol
 Evoluţia genetică a solului
 Grosimea morfologică
4  Volumul edafic 6 6
 Regimul hidric
 Regimul de umiditate
 Troficitatea solului
 Tipul de sol
Nr. de ore alocate
Nr.
Tema Pregătire
crt. Ore teorie
practică
VEGETAŢIA FORESTIERĂ – factor staţional:
 Vegetaţia ierboasă
 Flora indicatoare
5 3 3
 Vegetaţia arbustivă
 Vegetaţia arborescentă

Materiale utilizate la identificarea caracteristicilor


staţionale
 Sistem de înregistrare a stării vremii
6  Termometru, barometru 1 2
 Albume de roci şi minerale
 Trusă pentru analiza solului
 Albume pentru identificarea plantelor
3. Orizonturi de sol 2 3
Tipuri de sol din clasele:
 Molisoluri
 Argiluvisoluri
 Cambisoluri
 Spodosoluri
 Umbrisoluri
 Soluri hidromorfe şi halomorfe
 Soluri neevoluate, trunchiate şi desfundate
 Soluri organice
Recunoaşterea tipurilor de sol după caractersitici
morfologice
Fertilitatea solurilor
 Flora indicatoare
 Proprietăţi fizice şi chimice ale solului
Bonitatea ecotopului forestier
 Corelarea claselor de producţie cu ecotopul
forestier
Nr. de ore alocate
Nr.
Tema Pregătire
crt. Ore teorie
practică
 Tipul de litieră
 Descompunerea orizontului organic
Trusă pedologică, atlasul Munsell, hârleţ, riglă.
Tipuri de staţiune
Staţiuni din etajul subalpin
4.  Rarişti de molid, 3 2
 Lariceto-cembrete de limită,
 Cembrete de limită.
Staţiuni forestiere montane
 Etajul molidişurilor
5.  Etajul amestecurilor de fag cu răşinoase 3 2
 Etajul făgetelor

Staţiuni forestiere de dealuri şi podişuri


 Premontane din etajul făgetelor
 Deluroase din etajul complexelor de gorunete şi
făgete
6. 5 2
 Deluroase din etajul cvercetelor şi şleaurilor de
deal
 Deluroase din etajul cvercetelor cu stejar

Staţiuni de câmpie forestieră


 Stejărete
 Şleauri
7. 5 2
 Cerete
 Gârniţete
 Cereto-gârniţete
Staţiuni de silvostepă
 Internă
8. 5 2
 Mijlocie
 Externă
Nr. de ore alocate
Nr.
Tema Pregătire
crt. Ore teorie
practică
Date fizico-geografice
 Localizarea administrativă şi geografică
 Unitate de producţie şi Ocol silvic
 Forma de relief, Climat zonal şi local
 Tipul şi subtipul de sol, factori limitativi
Date privind vegetaţia
 Grupa, subgrupa şi categoria funcţională
 Arboretul: compoziţie, vârstă, clasă de producţie,
consistenţă, stare de sănătate, floră indicatoare,
seminţişul existent, tipul natural fundamental de
pădure şi tipul arboretului actual. 18 -
Diagnoza staţională
 Denumirea şi numărul tipului de staţiune
identificat
 Bonitatea tipului de staţiune
 Grupă ecologică
 Ţelul economico social
 Compoziţia de regenerare şi compoziţia ţel a
arboretului
 Lucrări de ameliorare
Masuri de conservare a potenţialului staţional natural
Total 60 30

Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să


facă distribuţia în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii şi ale agentului
economic.

II. 2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare

Întreg demersul didactic depus de profesor în procesul de predare-învăţare trebuie să


fie focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice generale cerute de
calificarea Tehnician silvic.
Acest obiectiv se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii
didactice, prin folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ.
Fiecare lecţie beneficiază de folosirea a două, trei metode, în funcţie de ceea ce se
doreşte a se forma, precum şi de mijloacele didactice adecvate.
Exemplificăm printr-o lecţie de laborator tehnologic cu tema: Solul – factor staţional
prin care se vizează formarea competenţei de a investiga componentele staţionale; metoda
dominantă utilizată fiind învăţarea prin descoperire. În proiectarea lecţiei profesorul trebuie să
elaboreze fişe de documentare, fişe de lucru pentru fiecare examinare şi determinare, precum
şi probe de evaluare şi autoevaluare.
Fişele de documentare şi fişele de lucru se administrează elevilor în funcţie de forma
de activitate (pe grupe 3-4 elevi, sau individual) şi în funcţie de resursele materiale existente.
Elevii sunt solicitaţi să citească conţinutul fişelor şi să execute operaţiile în ordinea expusă.
Astfel activitatea este transferată de la profesor care nu mai face nici o expunere, la elevi, care
sunt puşi în situaţia să se documenteze, să observe, să descopere, să identifice orizonturile
genetice de sol şi grosimea acestora, textura, structura, forma de humus, volumul edafic,
grosimile morfologică şi fiziologică, formându-şi astfel competenţa de a identifica staţiunile
forestiere pe criteriul pedologic.
Menirea profesorului într-o astfel de lecţie este să supravegheze, să dirijeze, să
îndrume şi să intervină în rezolvarea deficienţelor semnalate. Metodele folosite în acest caz
sunt: observarea, în mod deosebit descoperirea şi exerciţiul.
Concretizând cele expuse, sugerăm pentru atingerea competenţei de a analiza
componenta pedologică a staţiunii forestiere, următorul scenariu didactic:
 Se împarte clasa pe grupe de 3-4 elevi.
 Se repartizează fiecărei grupe un număr de fişe de documentare şi fişe de lucru elaborate
de profesor.
 Elevii studiază fişele de documentare şi completează fişele de lucru.
Fişele de documentare pot cuprinde: analiza însuşirilor fizice ale solului, analiza
însuşirilor fizico-chimice ale solului şi analiza corelativă a însuşirilor edafice cu flora
indicatoare şi nivelul de productivitate al arboretului.

II. 3. Sugestii cu privire la evaluare


Evaluarea este necesară pentru a putea cunoaşte nivelul performanţelor obţinute de
elev la acest modul, în raport cu cele aşteptate de profesor, putând astfel să ne autoreglăm
demersul didactic spre finalităţile dorite. Printr-o evaluare sistematică şi eficientă putem
depăşi practicile reduse doar la notare, în scopul avertizării la timp a elevilor asupra unor
lacune, cât şi pentru promovarea unui mod de evaluare menit să încurajeze şi să stimuleze
eforturile elevilor de învăţare, ca şi participarea şi cooperarea lor la evaluarea rezultatelor pe
care le obţin.
Ca parte integrantă a unei strategii didactice, formele de evaluare în procesul de
instruire trebuie să scoată în evidenţă măsura în care obiectivele propuse au fost realizate.
Se pot utiliza metode de evaluare curente şi finale sub formă de probe practice, orale
sau scrise. Recomandăm ca evaluarea să se facă cât mai divers, probele de evaluare şi
autoevaluare putând fi concepute sub formă de fişe de observaţie, fişe de evaluare, fişe de
autoevaluare, proiecte, teste cu cele trei tipuri de itemi (obiectivi, semi-obiectivi, subiectivi),
probe practice, interviuri, chestionare.
Exemplificăm evaluarea unei lecţii cu tema Solul - factor staţional care stă la baza
dobândiri competenţei de a investiga componentele staţionale. Evaluarea se va realiza printr-o
probă practică prin care elevul trebuie să identifice însuşirile solului. Verificarea rezultatelor
se va face prin confruntarea rezultatului obţinut de către candidat cu rezultatele deţinute de
către evaluator.

Fişă de observare

Unitatea de competenţă: 12. Pedologie şi staţiuni forestiere


Competenţa: 12.1: Determină principalele tipuri de sol
Numele elevului:
Locul de desfăşurare:
Data de început:
Data de încheiere:
Numele evaluatorului:
Data de verificare:
Rezultat Feedback

A. Identificarea şi analiza însuşirilor fizice ale solului


În lista de mai jos, înscrieţi în coloana alăturată valorile însuşirilor fizice ale solului stabilite
organoleptic:

Identificarea Însuşiri fizice ale solului Evaluator Data


însuşirilor solului

Orizonturile genetice
Grosimea
cm
morfologică
Adâncimea
cm
fiziologică
Grosimea
cm
orizonturilor
Culoarea
Determinator Munsell
orizonturilor
Textura pe orizonturi metoda organoleptică
Structura pe
metoda organoleptică
orizonturi
Forma de humus observaţia cu lupa
Umiditatea pe
metoda organoleptică
orizonturi

B. Identificarea uneltelor şi a aparaturii de teren de utilizat:


Indicaţi în tabelul de mai jos cel puţin patru tipuri de unelte care se folosesc pentru executarea profilului de
sol şi aparatura de teren necesară determinărilor însuşirilor fizice ale solului .
Unelte Aparate
Acestea sunt doar câteva sugestii de evaluare a competenţelor. Rămâne la latitudinea
profesorului să-şi instrumenteze lecţia în funcţie de resursele umane şi materialele de care
dispune. Recomandăm folosirea frecventă a aplicaţiilor practice.

MODULUL 10: MANAGEMENT ŞI LEGISLAŢIE SILVICĂ

Modulul Management şi legislaţie silvică fost conceput pe baza unităţii de competenţe


tehnice specializate Management şi legislaţie silvică prevăzută în Standardul de Pregătire
Profesională pentru calificarea de Tehnician silvic şi ocupă poziţia a zecea în cadrul planului de
învăţământ pentru anul I. Acest modul se studiază într-un număr de 60 de ore, din care 30 ore
pregătire teoretică şi 30 ore pregătire practică.
Unitatea de competenţe tehnice specializate din Standardul de Pregătire Profesională pe baza
căreia a fost conceput modulul Management şi legislaţie silvică, este structurată pe următoarele
competenţe:
20.1 Organizează gestionarea cantoanelor silvice
20.2 Organizează instruirea personalului tehnic în vederea respectării regimului silvic
20.3 Controlează aplicarea legislaţiei silvice
20.4 Coordonează aplicarea sistemelor de organizare şi normare a muncii în unităţile silvice
20.5 Aplică legislaţia europeană relevantă în domeniul silviculturii
I . Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor
Unităţi de competenţe Competenţe individuale Conţinuturi tematice
20.1 Organizează Măsuri privind respectarea
20. Management şi gestionarea cantoanelor programul de lucru al districtului
legislaţie silvică silvice silvic
 Condica de serviciu a pădurarilor
titulari
 Sarcinile pădurarilor şi
asigurarea realizării lor
Inspecţii de fond şi parţiale în
cantoane
 Măsuri de respectare a graficelor
şi ordinelor şefului de ocol
Documentaţii tehnice specifice
 Antemăsurători
 Soluţii tehnice pentru executarea
lucrărilor de gospodărire a
fondului forestier din district
 Evidenţa marcărilor
 Actul de punere în valoare
 Centralizatorul controlului
regenerărilor naturale
 Registre fitosanitare şi de
incendii
 Registre de contravenţii şi de
evidenţă a materialelor
confiscate
20. Management şi 20.2 Organizează Propaganda silvică
legislaţie silvică instruirea personalului  Seminarii: participare, opinii
tehnic în vederea personale, mod de exprimare,
Unităţi de competenţe Competenţe individuale Conţinuturi tematice
respectării regimului mod de prezentare
silvic  Dialoguri pe teme în domeniu
 Panouri
 Afişe
 Mass-media
Activităţi de instruire a pădurarilor
 Operaţiuni de pregătire în
vederea instruirii
 Tematica instruirii
 Instrucţiuni şi dispoziţii legale
privind gospodărirea, apărarea,
conservarea şi dezvoltarea
fondurilor forestier, de vânătoare
şi pescuit
 Instrucţiuni şi dispoziţii legale
privind portul, folosirea şi
întreţinerea armamentului şi
muniţiei
 Instrucţiuni şi dispoziţii legale
privind stingerea incendiilor şi a
normelor de protecţie a muncii
 Instruirea zilnică
 Instruirea periodică
 Materiale necesare pentru
instruirea pădurarilor: codul
silvic, legi şi dispoziţii legale în
vigoare
20. Management şi 20.3 Controlează Operaţiuni de predare a parchetelor,
legislaţie silvică aplicarea legislaţiei control al exploatări şi reprimirii de
silvice parchete
 Operaţiuni de pregătire a
documentelor
Unităţi de competenţe Competenţe individuale Conţinuturi tematice
 Stiluri şi forme de documente:
- Carnete de marcare
- Fişe de calcul
- Autorizaţii
- Procese verbale
- Acte de control la exploatare
- Acte de reprimire a parchetelor
- Contestaţii
- Penalităţi
- Funcţia documentelor
 Claritate şi acurateţe în scrierea
documentelor
 Operaţiuni de verificare a
documentelor
Documente de provenienţă şi însoţire
a materialului lemnos şi a altor
produse specifice sectorului forestier
 Bon de vânzare
 Foaie de transport
 Avize de expediţie
Paza fondului forestier din raza
districtului silvic
 Puncte fixe de control
 Patrulări individuale
 Patrulări în grup organizat
 Pânda
 Colaborare cu poliţia
20. Management şi 20.4 Coordonează Forme de organizare a muncii în
legislaţie silvică sistemele de organizare şi silvicultură
normare a muncii în  Locul de muncă
unităţile silvice  Formaţie de lucru
 Echipa de lucru
Unităţi de competenţe Competenţe individuale Conţinuturi tematice
 Brigada simplă
 Brigada complexă
Principii şi reguli de organizare
ergonomică a muncii în silvicultură
Principii şi reguli privind normarea
muncii la lucrările silvice
 Normele de muncă
 Structura timpului de muncă
 Metode de studiere a timpului de
muncă
20. Management şi 20.5 Aplică legislaţia Legislaţie europeană relevantă pentru
domeniul silvicultură
legislaţie silvică europeană relevantă în
 Directiva Consiliului Europei
domeniul silviculturii
privind comercializarea
materialului forestier de
reproducere,
 Regulamentul Consiliului
European privind sprijinul pentru
dezvoltare rurală (extras pentru
păduri)

II. Sugestii metodologice


Proiectarea curriculumului şcolar pentru nivelul 3 avansat s-a făcut după un model nou
centrat pe competenţe cheie, competenţe tehnice specializate.
La baza elaborării programei a stat Standardul de Pregătire Profesională, care are
următoarea structură:
 Unitatea de competenţe,
 Nivelul,
 Valoarea creditului,
 Competenţe,
 Criterii de performanţă,
 Condiţii de aplicabilitate,
 Probe de evaluare.
Pentru aplicarea curriculumului procesul de predare – învăţare trebuie să fie focalizat
pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice specializate, cerute de calificarea
Tehnician silvic.
Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie alese
pentru fiecare unitate de conţinut, acelea care conduc la formarea competenţei specifice
conţinutului.
Se recomandă ca la nivelul 3 avansat să se folosească metode didactice centrate pe elev
care să stimuleze gândirea logică, cauzală, analitică, ca şi imaginaţia şi creativitatea elevilor.
Aceste metode ar putea fi: metoda proiect, referatul, portofoliul, descoperirea, problematizarea,
exerciţiul.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie şi
competenţele tehnice din Standardul de Pregătire Profesională.
Autoevaluarea este una din metode care capătă o extindere tot mai mare datorită
faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează propunerile.
Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente care trebuie
elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare introduse în
Standardul de Pregătire Profesională .

II. 1. Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi


Competenţele pentru abilităţile cheie şi competenţele tehnice generale se formează prin
pregătire teoretică şi pregătire practică.
Conţinuturile corespunzătoare acestei unităţi de competenţă se vor parcurge sub formă
de aplicaţii pentru formarea de atitudini care sunt particularizate în funcţie de domeniul de
pregătire şi posibile ieşiri ocupaţionale. Pentru parcurgerea acestor aplicaţii se vor folosi
metode de predare învăţare sub formă de: studiu de caz, metoda proiect, jocul de rol, rezolvări
de probleme şi simulări. Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul
de credite acordate pentru unităţile de competenţă care corespund numărului de ore din planul
de învăţământ pentru cele trei tipuri de instruire.
Pentru modulul Management şi legislaţie silvică sunt alocate un număr de 60 de ore
care sunt repartizate astfel: pregătire teoretică 30 de ore şi pregătire practică săptămânală
30 de ore.

Parcurgerea cronologică a conţinutului tematic:


Nr. de ore alocate
Nr.
Pregătire
crt Tema Teorie
practică
Măsuri privind respectarea programul de lucru
al districtului silvic
1.
 Condica de serviciu a pădurarilor titulari 2 2
1.
 Sarcinile pădurarilor şi asigurarea realizării
lor
Inspecţii de fond şi parţiale în cantoane
2.  Măsuri de respectare a graficelor şi ordinelor
2 4
şefului de ocol

Documentaţii tehnice specifice


 Antemăsurători
 Soluţii tehnice pentru executarea lucrărilor
de gospodărire a fondului forestier din
district
3.  Evidenţa marcărilor
4 4
 Actul de punere în valoare
 Centralizatorul controlului regenerărilor
naturale
 Registre fitosanitare şi de incendii
 Registre de contravenţii şi de evidenţă a
materialelor confiscate
Propaganda silvică
 Seminarii: participare, opinii personale, mod
de exprimare, mod de prezentare
4.
 Dialoguri pe teme în domeniu
4 4
 Panouri
 Afişe
 Mass-media
Nr. de ore alocate
Nr.
Pregătire
crt Tema Teorie
practică
Activităţi de instruire a pădurarilor
 Operaţiuni de pregătire în vederea instruirii
 Tematica instruirii
 Instrucţiuni şi dispoziţii legale privind
gospodărirea, apărarea, conservarea şi
dezvoltarea fondurilor forestier, de vânătoare
şi pescuit
 Instrucţiuni şi dispoziţii legale privind portul,
5. folosirea şi întreţinerea armamentului şi
5 6
muniţiei
 Instrucţiuni şi dispoziţii legale privind
stingerea incendiilor şi a normelor de
protecţie a muncii
 Instruirea zilnică
 Instruirea periodică
 Materiale necesare pentru instruirea
pădurarilor: codul silvic, legi şi dispoziţii
legale în vigoare
Nr. de ore alocate
Nr.
Pregătire
crt Tema Teorie
practică
Operaţiuni de predare a parchetelor, control al
exploatări şi reprimirii de parchete
 Operaţiuni de pregătire a documentelor
 Stiluri şi forme de documente:
- Carnete de marcare
- Fişe de calcul
- Autorizaţii
6. - Procese verbale
4 6
- Acte de control la exploatare
- Acte de reprimire a parchetelor
- Contestaţii
- Penalităţi
- Funcţia documentelor
 Claritate şi acurateţe în scrierea
documentelor
 Operaţiuni de verificare a documentelor
Documente de provenienţă şi însoţire a
materialului lemnos şi a altor produse specifice
7. sectorului forestier
2 3
 Bon de vânzare
 Foaie de transport
 Avize de expediţie
Paza fondului forestier din raza districtului silvic
 Puncte fixe de control
8.  Patrulări individuale
2 -
 Patrulări în grup organizat
 Pânda
 Colaborare cu poliţia
9. Forme de organizare a muncii în silvicultură 2 -
 Locul de muncă
 Formaţie de lucru
Nr. de ore alocate
Nr.
Pregătire
crt Tema Teorie
practică
 Echipa de lucru
 Brigada simplă
 Brigada complexă
10. Principii şi reguli de organizare ergonomică a
1 -
muncii în silvicultură
Principii şi reguli privind normarea muncii la
lucrările silvice
11.  Normele de muncă 1 1
 Structura timpului de muncă
 Metode de studiere a timpului de muncă
Legislaţie europeană relevantă pentru domeniul
silvicultura
 Directiva Consiliului Europei privind
comercializarea materialului forestier de
12.
reproducere 1 -

 Regulamentul Consiliului European privind


sprijinul pentru dezvoltare rurală (extras
pentru păduri)
Total o 30 30

Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să


facă distribuţia în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii şi ale agentului
economic.

II. 2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare


Întreg demersul didactic depus de profesor în procesul de predare-învăţare, trebuie să
fie focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice generale cerute de
calificarea Tehnician silvic.
Acest obiectiv se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii
didactice, prin folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ.
Fiecare lecţie beneficiază de folosirea a două, trei metode, în funcţie de ceea ce se
doreşte a se forma, precum şi de mijloacele didactice adecvate.
Se poate lucra individual sau pe grupe. Indiferent de modul cum este organizată clasa,
recomandam ca fiecare elev sau fiecare grupă să primească o fişă de lucru cu sarcini concrete,
material bibliografic şi va avea sarcini pe care va trebui să le rezolve în timp adecvat şi anunţat
de profesor. Considerăm folosirea fişelor de instruire foarte adecvată la acest modul, ele
găsindu-şi utilitatea pentru diferite momente ale lecţiei. Aceste fişe nu vor urmări notarea
elevilor ci doar o mai bună însuşire a cunoştinţelor transmise pe baza unui efort concret de
muncă din partea fiecărui elev în parte. Analiza ulterioară a acestor fişe poate furniza
profesorului informaţii deosebit de preţioase referitoare la segmentul de învăţare care nu a fost
perceput corespunzător de elevi, dându-i posibilitatea să-şi restructureze informaţia pentru
lecţiile viitoare.
În proiectarea lecţiilor profesorul va preciza modul în care se va face prezentarea
informaţiilor. În acest sens se recomandă prelegerea sau dezbaterea ca metodă de predare. Se
va ţine cont astfel şi de faptul că activitatea se desfăşoară în faţa elevilor aflaţi la nivelul 3
avansat. Se recomandă ca pentru aceste metode de predare profesorul să colaboreze cu grupele
de elevi prin intermediul unor lideri care vor expune informaţiile culese din sursele precizate
de către profesor şi pe baza cărora pot avea loc şi unele dezbateri.
Astfel activitatea este transferată de la profesor care nu mai face nici o expunere, la
elevi, care sunt puşi în situaţia să se documenteze, să observe, să descopere. Menirea
profesorului într-o astfel de lecţie este să supravegheze, să dirijeze, să îndrume şi să intervină
în rezolvarea deficienţelor semnalate.

II. 3. Sugestii cu privire la evaluare:


Probele de evaluare şi autoevaluare pot fi orale, scrise sau practice şi pot fi concepute
sub formă de fişe de observare pentru probele practice, fişe de autoevaluare, teste cu diferite
tipuri de itemi pentru probele scrise, proiecte, portofolii pentru probele scrise sau orale,
chestionare, interviu oral contribuţie la discuţie pentru probe orale. Redăm mai jos un exemplu
de chestionar care poate fi folosită ca instrument de evaluare în cazul unui interviu oral:
Chestionar

Unitatea de competenţă: 20. Management şi legislaţie silvică


Competenţa : 20.2 Organizează instruirea personalului tehnic în vederea respectării
regimului silvic
Criteriul de performanţă: Realizarea propagandei silvice
Numele candidatului :
Locul de desfăşurare:
Numele evaluatorului:
Data de verificare:

Nr.crt Bazele de amenajare Verificare Evaluator Data


1 Ce mijloace şi metode prin care se poate
realiza propaganda silvică cunoaşteţi ?
2 Precizaţi câteva etape necesare în organizarea
unui seminar referitor la propaganda silvică?
3 Ce temă a-ţi da unui astfel de seminar?
4 Cum a-ţi asigura realizarea planului de acţiuni
privind propaganda silvică cu ajutorul
mijloacelor mass-media?
5 Ce credeţi că ar trebui să cuprindă un panou
referitor la această temă ?

Pentru proba de evaluare candidatul va primi chestionarul, iar evaluatorul va primi


informaţia direct de la elev pe baza întrebărilor cuprinse în chestionar. Informaţiile corecte vor
fi înregistrate prin bifare în coloana denumită Verificare. Se recomandă ca la realizarea
interviului cei doi interlocutori, evaluatorul şi candidatul să se afle în condiţii de egalitate-
ambii fie aşezaţi jos, fie în picioare. Se pot folosi şi doi evaluatori dintre care unul este
interlocutor, iar celălalt observator .
Acestea sunt doar câteva sugestii de evaluare a competenţelor. Rămâne la latitudinea
profesorului să-şi instrumenteze lecţia în funcţie de resursele umane şi materialele de care
dispune.

MODULUL 11: CADASTRU FORESTIER ŞI DESEN TOPOGRAFIC


Modulul Cadastru forestier şi desen topografic fost conceput pe baza unităţii de
competenţe tehnice specializate Cadastru forestier şi desen topografic prevăzută în Standardul de
Pregătire Profesională pentru calificarea de Tehnician silvic şi ocupă poziţia a unsprezecea în
cadrul planului de învăţământ pentru anul I. Acest modul se studiază într-un număr de 90 de ore, din
care 30 ore pregătire teoretică şi 60 ore pregătire practică săptămânală.
Unitatea de competenţe tehnice specializate din Standardul de Pregătire Profesională pe baza
căreia a fost conceput modulul Cadastru forestier şi desen topografic, este structurată pe
următoarele competenţe:
23.1 Coordonează lucrările de marcare, semnalizare şi jalonare
23.2 Coordonează lucrările de ridicare în plan şi trasare
23.3. Verifică calculul suprafeţelor raportate în plan
23.4 Coordonează lucrările de nivelment topografic
23.5 Coordonează lucrările de întocmire a planurilor topografice

II . Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor


Unităţi de competenţe Competenţe individuale Conţinuturi tematice
23.1 Coordonează lucrările Elemente folosite la marcare,
de marcare, semnalizare şi jalonare şi semnalizare
jalonare.  Ţăruşi, borne, sfoara, jalon,
semnal în cutie, semnal în
arbore, semnal piramidă,
23. Cadastru forestier şi echere
desen topografic Metode de marcare
Cu un ţăruş, cu doi ţăruşi, în
subsol cu cărămida cu cruce
Metode de jalonare
 Peste deal, peste vale, pe teren
drept
23. Cadastru forestier şi Operaţii de ridicare în plan
desen topografic 23. 2 Coordonează lucrările Instrumente:
de ridicare în plan şi trasare teodolite, busole topografice, stadii,
jaloane, ţăruşi, rulete, panglici de
oţel
Metode de îndesire prin intersecţii
Unităţi de competenţe Competenţe individuale Conţinuturi tematice
 Intersecţie înainte
 Intersecţie înapoi
 Intersecţie combinată
Metoda drumuirii
 Drumuire închisă pe punctul de
plecare
 Drumuire sprijinită
 Drumuire cu staţii sărite
 Drumuire cu staţii curente
 Cu staţii curente
 Cu staţii sărite
Metoda radierii punctelor
 Radiere cu calculul
coordonatelor punctelor de
radiere
 Radiere fără calculul
coordonatelor punctelor de
radiere
 Radieri combinate cu elemente
de distanţă
Tehnologia informaţiei în
prelucrarea datelor la ridicarea în
plan a detaliilor planimetrice
23. Cadastru forestier şi 23.3 Verifică calculul Instrumente pentru raportare
desen topografic suprafeţelor raportate în plan  Teodolit, busolă, panglica de
oţel, planimetre, planşete
 Coordonatograf polar
 Coordonatograf rectangular
 Distanţier, rigle, raportoare
Metode de parcelare
 Parcelare grafică
 Parcelare prin punct obligat
Unităţi de competenţe Competenţe individuale Conţinuturi tematice
 Parcelare paralelă
Metode de calcul a suprafeţelor
 Metoda grafică
- împărţirea suprafeţei în
triunghiuri şi patrulatere
- geometrizarea conturului
- metoda pătratelor module
 Metoda numerică
 Metoda mecanică bazată pe
folosirea planimetrului polar
Tehnologia informaţiei în
prelucrarea datelor la raportarea
şi calculul suprafeţelor
23. Cadastru forestier şi 23. 4 Coordonează lucrările Instrumente folosite la
desen topografic de nivelment topografic determinarea cotelor şi
diferenţelor de nivel dintre puncte
 Teodolit
 Nivelmetru
 Busolă topografică
 Miră
 Panglică de oţel
 Ruletă topografică
 Barometru, termometru,
altimetru
 Planuri şi hărţi
Tipuri de nivelment
 Geometric
 Trigonometric
 Barometric
 Hidrostatic
Metode de nivelment
 Drumuiri
Unităţi de competenţe Competenţe individuale Conţinuturi tematice
 Radieri
 Profile
Forme de relief
 Vale
 Culme
 Mamelon
 Şa
 Bot de deal
Tehnologia informaţiei în
prelucrarea datelor la executarea
lucrărilor de nivelment
Formate de hârtie
 A 0, A 1, A 2, A 3, A4, A5, A6
Tipuri de raportări
 Raportare grafică
 Raportare prin coordonate
Metode de reprezentare a
reliefului
23. 5 Coordonează lucrările
23. Cadastru forestier şi  Metoda planului cotat
de întocmire a planurilor
desen topografic  Metoda curbelor de nivel
topografice
 Metoda pofilelor
 Metoda haşurilor
 Metoda tentelor
Atlase şi standarde pentru semne
convenţionale
Tehnologia informaţiei în
reprezentări topografice.

II. Sugestii metodologice


Proiectarea curriculumului şcolar pentru nivelul 3 avansat s-a făcut după un model nou
centrat pe competenţe cheie şi competenţe tehnice specializate.
La baza elaborării programei a stat Standardul de Pregătire Profesională, care are
următoarea structură:
 Unitatea de competenţe,
 Nivelul,
 Valoarea creditului,
 Competenţe,
 Criterii de performanţă,
 Condiţii de aplicabilitate,
 Probe de evaluare.
Pentru aplicarea curriculumului procesul de predare – învăţare trebuie să fie focalizat
pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice specializate, cerute de calificarea
Tehnician silvic.
Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie alese
pentru fiecare unitate de conţinut, acelea care conduc la formarea competenţei specifice
conţinutului.
Se recomandă ca la nivelul 3 avansat să se folosească metode didactice centrate pe elev
care să stimuleze gândirea logică, cauzală, analitică, ca şi imaginaţia şi creativitatea elevilor.
Aceste metode ar putea fi: metoda proiect, referatul, portofoliul, descoperirea, problematizarea,
exerciţiul.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie şi
competenţele tehnice din Standardul de Pregătire Profesională.
Autoevaluarea este una din metodele care capătă o extindere tot mai mare datorită
faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează propunerile.
Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente care trebuie
elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare introduse în
Standardul de Pregătire Profesională.

II. 1 Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi

Competenţele pentru abilităţile cheie şi competenţele tehnice specializate se formează


prin pregătire teoretică şi pregătire practică.
Conţinuturile corespunzătoare acestei unităţi de competenţă se vor parcurge în mare
măsură sub formă de aplicaţii, folosind din punct de vedere metodologic metode didactice activ
participative ca: problematizarea, descoperirea studiul de caz, care creează situaţii problemă
sau determină elevul să rezolve sarcinile primite, să interpreteze rezultatele şi să tragă
concluzii.
Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite
acordate pentru unităţile de competenţă care corespund numărului de ore din planul de
învăţământ pentru cele două tipuri de instruire.
Pentru modulul Cadastru forestiere şi desen topografic sunt alocate un număr de 90
de ore din care 30 de ore de pregătire teoretică şi 60 de ore de pregătire practică.

Parcurgerea cronologică a conţinutului tematic:


Nr. de ore alocate
Nr.
Pregătire
Crt. Tema Teorie
practică
Elemente folosite la marcare, jalonare şi semnalizare
1.
 Ţăruşi, borne, sfoară, jalon, semnal în cutie, semnal 1 3
în arbore, semnal piramidă, echere
Metode de marcare
2.
 Cu un ţăruş, cu doi ţăruşi, în subsol cu cărămida cu 1 3
cruce

3. Metode de jalonare
1 3
 Peste deal, peste vale, pe teren drept
Operaţii de ridicare în plan
4. Instrumente :
1 1
1. teodolite, busole topografice, stadii, jaloane, ţăruşi, rulete,
panglici de oţel

Metode de îndesire prin intersecţii


5.  Intersecţie înainte
3 3
 Intersecţie înapoi
 Intersecţie combinată

Metoda drumuirii
 Drumuire închisă pe punctul de plecare
6.
 Drumuire sprijinită 2 3
 Cu staţii curente
 Cu staţii sărite
Nr. de ore alocate
Nr.
Pregătire
Crt. Tema Teorie
practică

Metoda radierii punctelor


 Radiere cu calculul coordonatelor punctelor de
7. radiere
2 3
 Radiere fără calculul coordonatelor punctelor de
radiere
 Radieri combinate cu elemente de distanţă

Materiale folosite la drumuiri şi radieri


8.  Teodolite
1 3
 Busole topografice
 Stadii

9. Tehnologia informaţiei în prelucrarea datelor la


1 2
ridicarea în plan a detaliilor planimetrice
Instrumente pentru raportare
 Coordonatograf polar
10. 1 1
 Coordonatograf rectangular
 Distanţier, rigle, raportoare
Metode de raportare

11.  Raportare prin abscise şi ordonate 1 3


 Raportare prin coordonate polare
Calculul suprafeţelor raportate
 Metoda grafică
- împărţirea suprafeţei în triunghiuri şi patrulatere
- geometrizarea conturului
12. 2 3
- metoda pătratelor module
 Metoda numerică
 Metoda mecanică bazată pe folosirea planimetrului
polar
Nr. de ore alocate
Nr.
Pregătire
Crt. Tema Teorie
practică
Tehnologia informaţiei în prelucrarea datelor la
13. 1 2
raportarea şi calculul suprafeţelor
Instrumente folosite la determinarea cotelor şi
diferenţelor de nivel dintre puncte
 Teodolit
 Nivelmetru
 Busolă topografică
14. 1 3
 Miră
 Panglică de oţel
 Ruletă topografică
 Barometru, termometru, altimetru
 Planuri şi hărţi
Metode de parcelare
 Parcelare grafică
15. 1 3
 Parcelare prin punct obligat
 Parcelare paralelă
Instrumente folosite la determinarea diferenţelor de
nivel dintre puncte
 Teodolit
 Nivelmetru
 Busolă topografică
16. 1 2
 Miră
 Panglică de oţel
 Ruletă topografică
 Barometru, termometru, altimetru
 Planuri şi hărţi
Tipuri de nivelment
 Geometric
17.  Trigonometric 1 4
 Barometric
 Hidrostatic
Nr. de ore alocate
Nr.
Pregătire
Crt. Tema Teorie
practică
Metode de nivelment
 Drumuiri
18. 2 3
 Radieri
 Profile
Forme de relief
 Vale
 Culme
19. 1 1
 Mamelon
 Şa
 Bot de deal
Tehnologia informaţiei în prelucrarea datelor la
20. 1 2
executarea lucrărilor de nivelment
Formate de hârtie
19. 1 1
 A 0, A 1, A 2, A 3, A4, A5, A6
Tipuri de raportări
20.  Raportare grafică 1 4
 Raportare prin coordonate
Metode de reprezentare a reliefului
 Metoda planului cotat
 Metoda curbelor de nivel
21. 1 3
 Metoda pofilelor
 Metoda haşurilor
 Metoda tentelor
Atlase si standarde pentru semne convenţionale
22. Tehnologia informaţiei in reprezentări topografice. 1 1

Total
23. 30 60

Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să


facă distribuţia în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii şi ale agentului
economic.
II. 2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare:
Întregul demersul didactic depus de profesor în procesul de predare-învăţare, trebuie să
fie focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice specifice cerute de
calificarea tehnician silvic.
Obiectivul se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii didactice, prin
folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ.
Fiecare lecţie beneficiază de folosirea a două, trei metode, în funcţie de ceea ce se
doreşte a se forma, precum şi de mijloacele didactice adecvate.
Se poate lucra individual sau pe grupe. Indiferent de modul cum este organizată clasa,
recomandăm ca fiecare elev sau fiecare grupă să primească o fişă de lucru cu sarcini concrete,
material bibliografic şi va avea sarcini pe care va trebui să le rezolve în timp adecvat şi anunţat
de profesor. Considerăm folosirea fişelor de lucru foarte adecvată la acest modul, ele găsindu-şi
utilitatea pentru diferite momente ale lecţiei. Aceste fişe nu vor urmări notarea elevilor ci doar
o mai bună însuşire a cunoştinţelor transmise pe baza unui efort concret de muncă din partea
fiecărui elev în parte. Analiza ulterioară a acestor fişe poate furniza profesorului informaţii
deosebit de preţioase referitoare la segmentul de învăţare care nu a fost perceput corespunzător
de elevi, dându-i posibilitatea să-şi restructureze informaţia pentru lecţiile viitoare.
Materialul didactic este un element deosebit de important în strategia didactică, dar
pentru acest modul importanţa materialului didactic este determinantă pentru realizarea
competenţelor propuse. Dintre materialele didactice fără de care acest modul nu poate conduce
la realizarea competenţelor propuse, amintesc :
- teodolite
- busole topografice
- planimetre
- stadii
- jaloane
- panglică de oţel şi rulete
- fişe de lucru
- nivelmetre
- calculator
Exemplificăm printr-o lecţie practică cu tema Metode de drumuire prin care se vizează
formarea competenţei de a coordona lucrările de ridicare în plan şi trasare, metoda dominantă
utilizată fiind învăţarea prin exerciţiu. În proiectarea lecţiei profesorul trebuie să elaboreze fişe
de lucru pentru fiecare examinare şi determinare, precum şi probe de evaluare şi autoevaluare.
Fişele de lucru se administrează elevilor în funcţie de forma de activitate şi în funcţie de
resursele materiale existente. O fişă de lucru poate conţine operaţiile necesare efectuări
drumuirii cu busola urmând procedeul cu staţii curente şi procedeul cu staţii sărite. Elevii vor fi
solicitaţi să parcurgă etapele cuprinse în fişele de lucru şi să îşi noteze în carnete datele
obţinute cu ocazia efectuări drumuirii cu busola topografică. Aceste date vor putea fi folosite
mai târziu în cadrul unei lecţii de prelucrare a datelor culese cu ajutorul calculatorului.
Menirea profesorului într-o astfel de lecţie este să supravegheze, să dirijeze, să îndrume
şi să intervină în rezolvarea unor situaţii problemă. Metodele folosite în acest caz sunt:
observarea, în mod deosebit descoperirea şi exerciţiul.
Prezentele recomandări reprezintă doar sugestii de implementare a curriculum-ului de
Cadastru forestier şi desen topografic, autonomia şi creativitatea fiecărui profesor fiind
factor determinant în alegerea strategiilor didactice.

II. 3. Sugestii cu privire la evaluare


Evaluarea este necesară pentru a putea cunoaşte nivelul performanţelor obţinute de
elev la acest modul, în raport cu cele aşteptate de profesor, putând astfel să ne autoreglăm
demersul didactic spre finalităţile dorite. Printr-o evaluare sistematică şi eficientă putem depăşi
practicile reduse doar la notare, în scopul avertizării la timp a elevilor asupra unor lacune, cât şi
pentru promovarea unui mod de evaluare menit să încurajeze şi să stimuleze eforturile elevilor
de învăţare, ca şi participarea şi cooperarea lor la evaluarea rezultatelor pe care le obţin.
Ca parte integrantă a unei strategii didactice, formele de evaluare în procesul de
instruire trebuie să scoată în evidenţă măsura în care obiectivele propuse au fost realizate.
Se pot utiliza metode de evaluare curente şi finale sub forme practice, orale sau scrise.
Recomandăm ca evaluarea să se facă cât mai divers, probele de evaluare şi autoevaluare putând
fi concepute sub formă de fişe de observaţie, fişe de evaluare, fişe de autoevaluare, proiecte,
teste cu cele trei tipuri de itemi (obiectivi, semi-obiectivi, subiectivi), probe practice, interviuri,
chestionare.
Exemplificăm o fişă de evaluare la tema Determinarea suprafeţelor pe cale
mecanică.
FIŞA DE EVALUARE
Tema : Determinarea suprafeţelor pe cale mecanică
Sarcini de lucru :
1. Identificaţi părţile componente ale planimetrului polar din desen şi înscrieţi în
tabel în dreptul fiecărei cifre denumirea părţii componente care poartă numărul
respectiv în desen.

Nr. crt. Denumirea părţii componente


1
2
3
4
5
6
7
2. Calculaţi aria unei suprafeţe planimetrată cu un planimetru polar, cunoscând
constanta planimetrică ( C = 100 ) şi faptul că planimetrarea a fost făcută cu polul
exterior şi s-a obţinut din a doua citire la planimetru 2785, iar din prima citire 2478
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

Anexa nr. 4 la Ordinul MEdCT nr. 5173 din 29.08.2008

CURRICULUM
Nivelul 3 avansat
ÎNVĂŢĂMÎNT POSTLICEAL
CALIFICAREA: TEHNICIAN SILVIC
Anul al II - lea

2008
Autori
4. ing. Dinu Misăilă, profesor grad didactic I – Grupul Şcolar Silvic Năsăud
5. ing. Leca Aristiţa, profesor grad didactic I – Grupul Şcolar Silvic Brăneşti
6. ing. Cuciurean Cristian, profesor grad didactic I – Colegiul Silvic „Bucovina”
Câmpulung - Moldovenesc
4. ing. Apetroaie Ionela, profesor grad didactic I – Colegiul Agricol Fălticeni
NOTĂ INTRODUCTIVĂ

Prezentul curriculum se aplică pentru învăţământul postliceal pentru calificarea Tehnician


silvic, prin intermediul lui asigurându-se trecerea de la programele şcolare tradiţionale centrate
aproape exclusiv pe acumularea excesivă de informaţie, spre un tip deschis şi dinamic de proiectare
didactică, aceasta din urmă vizând dezvoltarea unor capacităţi intelectuale şi acţionale de tip
funcţional, a unor atitudini si motivaţii profunde, precum şi a unui tip complex de cunoaştere care
vor asigura, adaptarea flexibilă a tinerilor la cerinţele de pe piaţa muncii, oferind reale posibilităţi de
a realiza variante de pregătire solicitate de diverşi beneficiari.
Curriculum-ul este elaborat în conformitate cu principiile de reformă a învăţământului
tehnic şi profesional din România, asigurându-se o formare profesională la nivelul standardelor de
pregătire elaborate la nivelul Uniunii Europene. Pregătirea este adaptată la cerinţele unei economii
de piaţă în concordanţă cu evoluţia pieţei muncii din România şi în vederea conversiei profesionale.
De asemenea sunt respectate şi prevederile legi învăţământului referitor la învăţământul tehnic şi
profesional.
Calificarea Tehnician silvic este o oportunitate şi o necesitate a pregătirii tinerilor care vor
să se integreze pe piaţa muncii în sectorul exploatării pădurilor şi care vor să dobândească
competenţe de execuţie a lucrărilor silvice.
Această calificare oferă absolvenţilor competenţe şi abilităţi cheie prin care aceştia să poată
organiza ansamblul activităţilor de cultură, protecţie, extragere şi de punere în valoare a masei
lemnoase, mecanizare, vânătoare şi salmonicultură etc. cu scopul de a se asigura continuitatea
fondului forestier cât şi de a satisface diferite cerinţe ale societăţii.
Perioada de pregătire pentru obţinerea calificării de Tehnician silvic este de 2 ani.
Modulele ce vor fi studiate în anul al II-lea de pregătire, sunt următoarele: Managementul
proiectelor, Managementul calităţii, Securitatea şi sănătatea în muncă în domeniul silvic, Drumuri şi
căi ferate forestiere, Regenerarea şi îngrijirea arboretelor, Protecţia pădurilor, Amenajarea pădurilor,
Exploatarea pădurilor, Împăduriri, Marketing în domeniul forestier, Amelioraţii silvice şi corectarea
torenţilor, Mecanizarea lucrărilor silvice.
Modulele cuprinse în planul de învăţământ pentru anul II includ ore de pregătire teoretică şi
ore de pregătire practică, cu menţiunea că orele de pregătire practică vor fi efectuate doar de
profesor. Profesorii care conduc activitatea de pregătire practică la modulele care includ o astfel de
activitate, trebuie să asigure condiţiile de fundamentare a cunoştinţelor şi abilităţilor elevilor, astfel
165
încât aceştia, la sfârşitul perioadei de pregătire (2 ani) să-şi poată exercita profesia cu maximum de
precizie şi randament, adică să se poată realiza o rapidă inserţie a absolvenţilor în producţie.
Pe lângă modulele cuprinse în planul de învăţământ pentru anul II, corespunzătoare
unităţilor de competenţe din Standardul de Pregătire Profesională, s-au mai repartizat un
număr de 30 de ore pentru stagii de pregătire practică în producţie şi 60 ore pentru
elaborarea proiectului de absolvire.
Pentru înţelegerea cât mai completă a obiectivelor urmărite privind formarea competenţelor
elevilor în calificarea Tehnician silvic este necesar ca toţi profesorii care predau la această clasă, să
studieze Standardul de Pregătire Profesională şi Curriculum-ul. Numai aşa putem avea o imagine
completă a scopurilor urmărite de noi, pe linia reformei învăţământului profesional şi tehnic.

166
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
ÎNVĂŢĂMÂNT POSTLICEAL

Calificarea: Tehnician silvic


Anul al II - lea

Modulul 1: Managementul proiectelor


Total ore/an 120
din care: pregătire practică 60

Modulul 2: Managementul calităţii


Total ore/an 60
din care: pregătire practică -

Modulul 3: Securitatea şi sănătatea în muncă în domeniul silvic


Total ore/an 60
din care: pregătire practică -

Modulul 4: Drumuri şi căi ferate forestiere


Total ore/an 90
din care: pregătire practică 30

Modulul 5: Regenerarea şi îngrijirea arboretelor


Total ore/an 90
din care: pregătire practică 30

Modulul 6 : Protecţia pădurilor


Total ore/an 90
din care: pregătire practică 60

Modulul 7 : Amenajarea pădurilor


Total ore/an 60
din care: pregătire practică 30

Modulul 8 : Exploatarea masei lemnoase


Total ore/an 60
din care: pregătire practică 30

Modulul 9 : Împăduriri
Total ore/an 90
din care: pregătire practică 30

167
Modulul 10 : Marketing în domeniul forestier
Total ore/an 60
din care: pregătire practică 30

Modulul 11 : Amelioraţii silvice şi corectarea torenţilor


Total ore/an 60
din care: pregătire practică 30

Modulul 12 : Mecanizarea lucrărilor silvice


Total ore/an 60
din care: pregătire practică 30

Stagiu în producţie : 3 săptămâni x 30 ore/săptămână = 90 ore


Practică proiect : 2 săptămâni x 30 ore/săptămână = 60 ore

TOTAL GENERAL : 1050 ore/an din care


- 540 ore de pregătire teoretică
- 360 ore de pregătire practică
- 90 ore stagiu în producţie
- 60 ore practică proiect

Notă :
 Cele 35 de săptămâni/an şcolar se distribuie astfel :
- 30 săptămâni de pregătire teoretică şi practică
- 3 săptămâni de stagiu în producţie
- 2 săptămâni vor fi alocate pentru elaborarea proiectului
 În cadrul fiecărei săptămâni de pregătire teoretică şi practică, se vor efectua câte 3 zile
de pregătire teoretică (18 ore) şi câte 2 zile de pregătire practică ( 12 ore)
 Cele 3 săptămâni de stagiu în producţie se vor efectua la agent economic
 Practica de proiect va fi coordonată de profesorul de specialitate
 Durata de şcolarizare este de 2,0 ani

168
169
ALCĂTUIREA MODULELOR PENTRU CALIFICAREA TEHNICIAN ÎN SILVICULTURĂ ANUL II INVĂŢĂMÎNT POSTLICEAL
Tabelul nr. 1
UNITĂŢI DE COMPETENŢE INDIVIDUALE M M M M M M M M M M M M Verifi
COMPETENŢE 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 care
4. Managementul 4.1 Identifică mediul de proiect.  
proiectelor 4.2 Planifică proiectul.  
4.3 Implementează proiectul.  
4.4 Monitorizează proiectul.  
4.5 Utilizează software specializat în
 
managementul proiectelor
5.Managementul 5.1 Precizează principiile de management al
 
calităţii calităţii
5.2 Efectuează controlul statistic  
5.3 Acţionează pentru menţinerea sistemului
 
de asigurarea calităţii
5.4 Aplică tehnici de îmbunătăţire continuă a
 
calităţii
6. Securitatea şi 6.1 Coordonează aplicarea legislaţiei
sănătatea în muncă în privind securitatea şi sănătatea la locul de
 
domeniul silvic muncă şi prevenirea şi stingerea incendiilor
în silvicultură .
6.2 Coordonează acţiunile de evitare a
riscurilor legate de sănătatea şi securitatea  
locului de muncă în silvicultură
6.3 Coordonează activităţile în caz de
accident la locul de muncă pentru lucrările  
silvice
10. Drumuri şi căi 10.1 Coordonează lucrările de exploatare şi
 
ferate forestiere întreţinere a drumurilor forestiere
10.2 Execută proiectarea căilor ferate
forestiere  
10.3 Coordonează lucrările de exploatare şi
întreţinere a căilor ferate forestiere  

170
UNITĂŢI DE COMPETENŢE INDIVIDUALE M M M M M M M M M M M M Verifi
COMPETENŢE 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 care
14. Regenerarea şi 14.1 Analizează caracteristicile arboretelor  
îngrijirea arboretelor 14.2 Analizează procesele de nivel
 
ecosistemic specifice pădurii
14.3 Asigură aplicarea lucrărilor de îngrijire
 
a arboretelor
14.4 Determină principalele intervenţii de
asigurare a continuităţii pădurilor  
15. Protecţia pădurilor 15.1 Analizează vătămările provocate de
factorii abiotici  
15.2 Analizează vătămările provocate de
 
factorii biotici vegetali
15.3 Analizează vătămările provocate de
 
insecte
15.4 Analizează vătămările provocate de

mamifere
15.5 Aplică sistemului de depistare şi

prognoză a dăunătorilor forestieri .
15.6 Organizează aplicarea măsurilor de

combatere a dăunătorilor forestieri
16. Amenajarea 16.1 Investighează bazele de amenajare a
 
pădurilor pădurilor
16.2 Analizează dinamica fondului de
 
producţie
16.3 Operează în amenajament lucrările
 
executat
17.Exploatarea 17.1 Pregăteşte lucrările de organizare a
 
pădurilor şantierului de exploatare
17.2 Controlează lucrările executate pe
 
suprafaţa parchetului
17.3 Controlează lucrările executate în 
platforma primară 

171
UNITĂŢI DE COMPETENŢE INDIVIDUALE M M M M M M M M M M M M Verifi
COMPETENŢE 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 care
17.4 Reprimeşte parchetele exploatate 
18. Împăduriri 18.1 Organizează lucrările de recoltare şi
 
condiţionare a materialului semincer/săditor
18.2. Organizează lucrările de obţinere a
 
puieţilor în pepinierele forestiere
18.3. Organizează lucrările de
instalare/regenerare şi întreţinere a culturilor  
forestiere
19. Marketing în 19.1 Investighează nevoile şi cererea de
 
domeniul forestier consum pentru produsele forestiere
19.2 Investighează piaţa forestieră  
19.3 Analizează elementele mixului de
 
marketing
21. Amelioraţii silvice 21.1 Supraveghează lucrările de ameliorare
 
şi corectarea torenţilor a terenurilor degradate
21.2 Organizează lucrările de corectare a
 
torenţilor
21.3 Asigură măsuri de prevenire a apariţiei
fenomenelor torenţiale şi de degradare a  
terenurilor
22 Mecanizarea 22.1 Stabileşte mijloacele mecanizate
 
lucrărilor silvice folosite la lucrările silvice
22.2 Coordonează lucrările mecanizate din
 
silvicultură
22.3 Coordonează deservirea lucrărilor
 
mecanizate din silvicultură
22.4 Monitorizează lucrările mecanizate
 
din silvicultură

172
MODULUL 1 : MANAGEMENTUL PROIECTELOR

Modulul Managementul proiectelor se studiază în anul II, la calificarea Tehnician silvic şi


are în vedere asigurarea pregătirii generale în viitorul domeniu de activitate, având repartizate un
număr de 120 de ore.
Orele sunt repartizate în modul următor:
- 60 ore de pregătire teoretică
- 60 ore de pregătire practică, într-un prin laborator dotat cu tehnică de calcul.
Scopul acestui modul este :
 de a oferi cursanţilor cunoştinţe, abilităţi şi deprinderi în managementul proiectelor;
 adaptarea la cerinţele pieţii muncii şi la dinamica evoluţiei tehnologice;
 responsabilizarea pentru asigurarea calităţii produselor;
 de a crea cultura managementului prin proiecte;
 de a crea un vocabular specific domeniului;
 a dezvolta abilităţi de concepere, planificare, monitorizare şi evaluare a proiectelor
Prin parcurgerea modulului se urmăreşte dobândirea competenţelor descrise în Standardele de
Pregătire Profesională, documente care stau la baza Sistemului Naţional de Calificări Profesionale.
Modulul se va utiliza împreună cu Standardul de Pregătire Profesională specific calificării.

I. Lista competenţelor specifice unităţii de competenţe


4.1. Identifică mediul de proiect
4.2. Planifică proiectul
4.3. Implementează proiectul
4.4. Monitorizează proiectul
4.5. Utilizează software specializat în managementul proiectelor.

II. Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor


Nr.
Competenţa Conţinuturi
crt.
1. 4.1 Identifică mediul de  Noţiunea de proiect. Caracteristicile unui
proiect proiect. Ciclul de viaţă al proiectelor.
 Tipuri de proiecte. Proiecte multiple.
 Fazele unui proiect. Aspecte generale.
 Managementul unui proiect. Metodologii de
Nr.
Competenţa Conţinuturi
crt.
management de proiect (Prince 2, TenStep,
Six Sigma). Prezentare comparativă.
 Evaluarea proiectelor. Aspecte generale.
Reducerea duratei şi costurilor proiectelor.
 Calitatea în managementul proiectelor.
2. 4.2 Planifică proiectul  Obiective şi non-obiective ale proiectelor.
 Pachete de activităţi.
- Tipuri de activităţi specifice proiectelor:
studii de piaţă; analize SWOT, PERT,
prognoze, comparaţii cu alte proiecte;
alegere clienţi / furnizori; întocmirea
contractelor cu furnizori, clienţi,
creditori; achiziţii de produse/servicii;
traning clienţi, formare/angajare/ selecţie
personal etc.
- Identificarea pachetelor de activităţi
pentru diferite tipuri de proiecte.
- Tipuri de dependenţe între activităţi.
Stabilirea dependenţelor dintre
activităţile din proiect.
 Echipa de proiect
- Echipa de proiect şi trăsăturile sale
specifice.
- Ciclul de viaţă al echipei de proiect.
- Formarea echipei.
- Roluri în echipă (managerul de proiect,
manager financiar, economişti, contabili,
ingineri, specialişti experţi, analişti,
programatori, manager achiziţii, director
etc.) Abilităţi şi responsabilităţi.
- Recrutarea, formarea, evaluarea şi
motivarea personalului din echipă.
Nr.
Competenţa Conţinuturi
crt.
- Comunicarea în cadrul proiectului.
Modele de comunicare în proiecte.
Desfăşurarea procesului de comunicare.
Tipuri de comunicare. Stiluri de
comunicare mangerială. Bariere de
comunicare. Structuri de comunicare în
proiect.
 Planificarea resurselor
- Tipuri de resurse.
- Alocarea resurselor pe pachete de
activităţi. Tipuri de alocare: în serie, în
paralel.
 Reprezentarea planului de proiect
- Procedee de reprezentare a proiectelor
(reţele, diagrame Gantt).
- Documente specifice planificării
proiectelor: justificarea economică a
proiectului, analize de estimare a
rezultatelor, prognoze; documentele de
iniţiere a proiectului; echipa de
conducere a proiect / bordul de proiect,
roluri în proiect (organigrama
proiectului), structuri de comunicare în
proiect; structura detaliată orientată pe
activităţi (WBS), specificaţia pachetelor
de lucru; planul de proiect; lista de
produse, contracte cu furnizorii etc.
- Instrumente software de reprezentare a
proiectelor (Microsoft Project).
3. 4.3. Implementează  Lansarea proiectului. Documentelor specifice.
proiectul Conţinut şi dependenţe.
 Managementul etapelor.

175
Nr.
Competenţa Conţinuturi
crt.
- Definirea etapelor. Activităţi, produse.
- Controlul progresului (timp, cost, calitate,
produs, necesitatea schimbării).
Verificare, planificare, replanificare.
- Documente de raportare specifice: raport
de sfârşit de etapă, raport de progres,
registru de probleme, recomandări de
acţiune.
 Controlul resurselor – timp şi buget alocat.
- Controlul timpului: măsurarea
activităţilor, comparare şi raportare cu
planul de proiect.
- Controlul bugetului alocat: controlul pe
durata de viaţă a proiectului, costuri
actuale şi cele prevăzute în planul de
proiect, analiza variaţiilor
 Managementul configuraţiei
- Componentele configuraţiei / produsului
final.
- Criterii/cerinţe de calitate a configuraţiei /
produsului final.
- Controlul / verificarea configuraţiei /
produsului final.
- Documente specifice: planul de
management al configuraţiei, planul de
calitate, raportarea schimbărilor /
problemelor configuraţiei / produsului
final.
4. 4.4. Monitorizează  Managementul riscurilor.
proiectul - Tipuri de risc: de bussines, de proiect.
- Surse de risc (asociate cu costurile,
planificarea calendaristică, execuţie,

176
Nr.
Competenţa Conţinuturi
crt.
furnizori, tehnologie etc.).
- Analiza riscurilor: identificarea,
aprecierea riscului, răspunsuri la risc
(acţiuni de prevenire şi reducere /
transferare).
- Documente specifice: registru de riscuri,
planul de management al riscurilor.
 Gestionarea schimbărilor.
- Necesitatea schimbării.
- Analiza schimbării (impact, risc, cost,
avantaje/ dezavantaje).
- Documente specifice: cerere de
schimbare, registru de schimbări.
 Controlul resurselor
- Histograma încărcării resurselor.
- Nivelarea încărcării resurselor.
 Evaluarea proiectului
- Elemente de evaluare şi reevaluare a
activităţilor şi costurilor: compararea şi
interpretarea estimărilor, prognozelor şi
beneficiilor obţinute.
- Tehnici şi metode de evaluare şi control al
proiectelor. Plan de evaluare a
proiectelor. Standarde/metrici în vigoare.
5. 4.5. Utilizează software  Pachete software pentru management de
specializat în proiect.
managementul - Aplicaţii de calcul tabelar, simbolic şi
proiectelor. statistic; noţiuni de analiză şi realizare:
de grafice, diagrame, histograme,
boxplot-uri. (Ex. Ms. Visio, Ms. Excel,
StarPlus, PHStat2).
- Aplicaţii specializate pe management de

177
Nr.
Competenţa Conţinuturi
crt.
proiect/ planificare/ raportare: Microsoft
Project, Primavera. Prezentare
comparativă. Componente client / server.
 Facilităţi oferite de aplicaţiile specializate
în management de proiect.
- Definirea calendarelor şi a programului
de lucru.
- Declararea datei de începere a proiectului.
- Planificarea activităţilor: definirea
activităţilor, durata activităţilor,
precedenţele, constrângerile dintre
activităţi.
- Gruparea pe faze.
- Analiza. Exportarea datelor (în Excel,
Visio, XML). Simularea execuţiei.
Analiza execuţiei.
 Managementul resurselor
- Definirea resurselor
- Alocarea resurselor pe activităţi.
- Analiza utilizării resurselor. Nivelarea
resurselor

III. Sugestii metodologice:


Modulul “Managementul proiectelor” are în cadrul curriculum-ului, în calificările din
domeniile tehnice, o poziţie distinctă. Se parcurge cu un număr de ore constant pe întreaga durată a
anului şcolar (cu excepţia săptămânilor de instruire practică comasată), nefiind condiţionat sau
dependent de celelalte module din curriculum.
Parcurgerea conţinuturilor modulului «Managementul proiectelor» şi adecvarea strategiilor
didactice utilizate are drept scop formarea competenţelor tehnice generale aferente, în scopul

178
pregătirii profesionale a cursanţilor şi dezvoltării capacităţilor care să le permită integrarea pe piaţa
muncii.
Abordarea modulară va oferi următoarele avantaje:
 modulul este orientat asupra celui care învaţă, respectiv asupra disponibilităţilor sale,
urmând să i le pună mai bine în valoare;
 fiind o structură elastică, modulul poate încorpora, în orice moment al procesului
educativ, noi mijloace sau resurse didactice;
 modulul permite individualizarea învăţării şi articularea educaţiei formale şi informale;
 modulul oferă maximul de deschidere, pe de o parte în plan orizontal, iar pe altă parte, în
plan vertical, peste / lângă alte module parcurse, în prelungirea acestora pot fi adăugate
mereu noi module ceea ce se înscrie perfect în linia imperativului educaţiei permanente.
În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii
ale educaţiei:
 Cursanţii învaţă cel mai bine atunci când consideră că învăţarea răspunde nevoilor lor.
 Cursanţii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare.
 Cursanţii au stiluri proprii de învăţare. Ei învaţă în moduri diferite, cu viteze diferite şi din
experienţe diferite.
 Participanţii contribuie cu cunoştinţe semnificative şi importante la procesul de învăţare.
 Cursanţii învaţă mai bine atunci când li se acordă timp pentru a “ordona” informaţiile noi şi
a le asocia cu “cunoştinţele vechi”.
Procesul de predare - învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe cursant. În acest
sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte şi modalităţi de lucru:
 Diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat, prin:
- gradarea sarcinilor de la uşor la dificil, utilizând în acest sens fişe de lucru;
- fixarea unor sarcini deschise, pe care cursanţii să le abordeze în ritmuri şi la niveluri diferite;
- fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în funcţie de abilităţi;
- prezentarea temelor în mai multe moduri (raport sau discuţie sau grafic);
 Diferenţierea cunoştinţelor, prin:
- abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual, practic sau prin contact direct);
- formarea de perechi de cursanţi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc;
- utilizarea verificării de către un coleg, verificării prin îndrumător, grupurilor de studiu.
 Diferenţierea răspunsului, prin:
- utilizarea autoevaluării şi solicitarea cursanţilor de a-şi impune obiective.

179
EVALUAREA la disciplina Managementul proiectelor se va face prin:
 lucrări individuale – studii de caz/analize
 1 lucrare prin care să se identifice o sursă de finanţare pentru proiecte din domenii de
activitate cunoscute de către cursanţi şi realizarea unei comparaţii între ciclul de viaţă al
proiectului din suportul teoretic şi cel identificat în documentaţia oferită de finanţator.
 schiţa de proiect pentru sursa de finanţare identificată la lucrarea anterioară, (va conţine
ideea de proiect, promotorul proiectului, o scurtă justificare, analiza SWOT, scopul, grupul
ţintă, obiectivele, documentele specifice).
 1 lucrare prin care să se identifice resursele necesare realizării proiectului.
 un eseu prin care se identifică echipa de proiect şi planul de comunicare.
 O lucrare prin care se reprezintă planul de proiect care va conţine: structura detaliată pe
activităţile identificare, duratele, dependinţele dintre activităţi, constrângerile, alocarea
resurselor.
 O lucrare prin care se identifică şi se analizează (eliminare/diminuare) posibilele riscuri din
proiectul realizat.
 O lucrare prin care să se analizeze etapele identificate într-un proiect.
 Elaborarea documentelor/rapoarte specifice metodologiei de proiect utilizată.
 proiect propriu sau în echipă
Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe nefiind
relevantă. O competenţă se evaluează o singură data. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor
din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. Cursanţii trebuie
evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate.
Pe parcursul modulului se realizează evaluare continuă, prin aplicarea instrumentelor de
evaluare continuă prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională (probe scrise, probe orale), iar
la sfârşitul lui se realizează evaluare sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor.
Rezultatele evaluării continue vor fi consemnate în foaia matricolă, alături de rezultatele de la
celelalte discipline de cultură de specialitate şi de la disciplinele de cultură generală. Dobândirea
competenţelor pentru nivelul 3+ de calificare se va certifica pe baza rezultatelor obţinute în urma
aplicării instrumentelor de evaluare a competenţelor.
La încheierea cu succes a unei evaluări, este suficient un feedback de felicitare. În cazul unei
încercări nereuşite, este esenţială transmiterea unui feedback clar şi constructiv. Acesta trebuie să
includă discuţii în legătură cu motivele care au dus la insucces şi identificarea unei noi ocazii pentru

180
reevaluare, precum şi a sprijinului suplimentar de care cursantul are nevoie. Pentru recuperare se
poate propune o perioadă de către evaluator sau de către cursant, dar numai în limitele orarului
şcolar.
Reevaluarea trebuie să utilizeze acelaşi instrument, deşi locul de desfăşurare a evaluării
poate fi modificat.
Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme,
în funcţie de:
 dificultatea temelor
 nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit
 complexitatea şi varietatea materialului didactic utilizat
 ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor proprii grupului instruit.
Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă, competenţele determină
conţinuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către cursanţi a competenţelor
dorite.
Pentru dobândirea de către cursanţi a competenţelor prevăzute în SPP-uri, activităţile de
învăţare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv şi centrat pe
cursant, cu pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare.
Pentru atingerea obiectivelor programei şi dezvoltarea la cursanţi a competenţelor vizate de
parcurgerea modulului, recomandăm ca în procesul de învăţare–predare să se utilizeze cu precădere
metode bazate pe acţiune, cum ar fi:
 efectuarea unor lucrări de laborator
 realizarea unor mini-proiecte din domeniul calificării
Combinarea metodelor de mai sus cu metode explorative (observarea directă, observarea
independentă, analiză), metode expozitive (explicaţia, descrierea, exemplificarea) poate conduce la
dobândirea de către cursanţi a competenţelor specifice calificării.
MODULUL 2 : MANAGEMENTUL CALITĂŢII

Modulul Managementul calităţii ocupă poziţia a doua în cadrul planului de învăţământ pentru
şcoala postliceală. Pentru acest modul a fost alocat un număr de 60 de ore.
I. Lista competenţelor specifice unităţii de competenţe din modul
Unitatea de competenţe pentru abilităţi cheie din Standardul de Pregătire Profesională pe baza
căreia a fost conceput modulul Managementul calităţii, este structurată pe următoarele competenţe:
4.1 Precizează principiile de management al calităţii

181
4.2 Efectuează controlul statistic
4.3 Acţionează pentru menţinerea sistemului de asigurarea calităţii
4.4 Aplică tehnici de îmbunătăţire continuă a calităţii
II. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Unitatea de competenţe: 5. Managementul calităţii


Competenţe Conţinut tematic
5.1. Precizează PRINCIPIILE MANAGEMENTULUI CALITĂŢII
principiile de
Principiile managementului calităţii:
management al calităţii
- orientarea către client,
- leadership,
- implicarea personalului,
- abordarea procesuală,
- abordarea sistemului de către management,
- îmbunătăţirea continuă,
- abordarea concretă în luarea deciziilor,
- relaţii reciproc avantajoase cu furnizorii.
Funcţiile managementului calităţii
- planificarea calităţii,
- organizarea activităţilor referitoare la calitate,
- coordonarea activităţilor referitoare la calitate,
- antrenarea personalului pentru realizarea obiectivelor
calităţii,
- ţinerea sub control a calităţii,
- asigurarea calităţii,
- îmbunătăţirea calităţii.
5.2. Efectuează controlul
CONTROLUL STATISTIC
statistic
Precizarea elementele controlului statistic:
- caracteristica controlată,
- lot,
- mărime eşantion,
- reguli de extragere a eşantionului,
- plan de control,
- grad de severitate,
- nivel de calitate acceptabil (AQL),
182
Competenţe Conţinut tematic
- cifra de acceptare,
- cifra de respingere.
Indicarea şi aplicarea etapelor controlului statistic: (LT)
- extragerea eşantionului,
- determinarea caracteristicii conform procedurii
specifice,
- compararea caracteristicii controlate cu condiţiile din
standarde,
- identificarea defectelor,
- compararea numărului de defecte identificate cu cifra
de acceptare sau de respingere
Implementarea măsurilor care se impun în urma
efectuării controlului statistic: (LT)
- acceptare/respingere lot de produse
- trecerea la alt plan de control (alt grad de severitate,
AQL)
MENTINEREA SISTEMULUI DE ASIGURARE A
5.3. Acţionează pentru
CALITĂŢII
menţinerea sistemului de
asigurarea calităţii Identificarea cerinţelor pentru implementarea unui
sistem de asigurarea calităţii:
- proceduri,
- manualul calităţii,
- satisfacerea clienţilor,
- costuri,
- standarde de firmă,
- legislaţie,
- feed-back,
- grafice de documentare.
Interpretarea unui audit de calitate (intern/extern dat):
- (intern/extern dat) pe metode statistice,
- mentenanţă,
- planificarea întreţinerii,
- urmărirea parametrilor de funcţionare
183
Competenţe Conţinut tematic
Evaluarea factorilor care afectează costurile calităţii:
(LT)
- rebuturi,
- recondiţionări,
- reparaţii,
- produse neconforme,
- reclamaţii clienţi,
- produse returnate,
- penalizări pentru întârziere,
- despăgubiri pentru daune
TEHNICI DE ÎMBUNĂTĂŢIRE CONTINUĂ A
CALITĂŢII - (LT)
5.4. Aplică tehnici de
îmbunătăţire continuă a Definirea conceptului de îmbunătăţire continuă a
calităţii
calităţii.
Utilizarea Ghidului pentru îmbunătăţire a calităţii:
- conform standardului ISO 9004-4
- conform standardelor ISO specifice domeniului de
activitate
Stabilirea strategiilor de îmbunătăţire a calităţii:
- strategia Kaizen,
- Ciclul PEVA (planifică – execută – verifică –
acţionează),
- principiul “zero defecte”.
Aplicarea instrumentelor de îmbunătăţire a calităţii:
- instrumente ajutătoare (brainstorming, stratificare,
metoda întrebărilor),
- instrumentele calităţii (grafice, diagrame, histograme,
fişe de control statistic.

III. Sugestii metodologice


Conţinuturile modulului Managementul calităţii vor fi abordate de către profesor.
Acesta are rolul de facilitator, comunicator, colaborator implicând activ pe cel ce învaţă.

184
Se pot utiliza metode ca: observaţia, munca independentă, experimentul, simularea,
problematizarea, jocul de rol, exerciţiul, discuţiile în grup care stimulează critica, învăţarea prin
proiecte, studiul de caz, brainstormingul etc.
Pentru atingerea competenţelor, activitatea de predare - învăţare în cadrul modulului
Managementul calităţii se poate desfăşura în sala de clasă cu profesorul de specialitate, iar
laboratorul tehnologic se poate realiza atât în laboratorul de specialitate al şcolii cât şi la agentul
economic de profil.
Recomandăm abordarea conţinuturilor corelate cu competenţele în ordinea prevăzută în
tabelul de la punctul III.
Criteriile specifice de evaluare vor fi preluate din Standardul de Pregătire Profesională de
către profesor şi prezentate elevului. Elevul poate fi integrat în evaluarea activităţii sale,
consolidând astfel, capacitatea de a se autoevalua şi mărind gradul de transparenţă a acordării
notelor. Evaluarea finală a competenţelor trebuie realizată în concordanţă cu precizările incluse în
Standardul de Pregătire Profesională.
Evaluarea pe parcursul anului se realizează prin diverse tipuri de probe de evaluare (orale,
scrise, practice), în funcţie de specificul competenţei.
Promovarea modulului este demonstrată prin atingerea tuturor competenţelor specificate în
tabelul de corelare a competenţelor cu conţinuturile. Pentru cele patru competenţe, laboratorul
tehnologic se poate organiza la agenţii economici din domeniul de activitate specific, elevul urmând
să observe activitatea cotidiană a acestora.
Repartizarea numărului de ore pe conţinuturi tematice se realizează în funcţie de ritmul de
învăţare al elevilor şi de complexitatea conţinutului. Se vor promova metode activ – participative,
centrate pe elev, care dezvoltă gândirea, încurajează participarea elevilor, dezvoltă creativitatea şi
realizează o comunicare multidirecţională.
Activităţile la lecţii vor fi variate, astfel încât, indiferent de stilul de învăţare caracteristic,
toţi elevii să dobândească competenţele necesare.
Se recomandă de asemenea organizarea predării - învăţării utilizând activităţi diferenţiate pe
grupuri de elevi care facilitează procesul de învăţare. Această metodă se poate aplica pentru
verificarea între colegi (verificări şi evaluări ale lucrărilor între colegi), joc de rol (elevii se ajută
reciproc, iar profesorul îi îndrumă pentru o învăţare eficientă).
Procesul de evaluare pe parcursul anului şi evaluarea finală trebuie să urmărească gradul de
dobândire a competenţelor şi nu nivelul de cunoştinţe acumulate. Cunoştinţele ştiinţifice nu
reprezintă decât cadrul în care se dezvoltă competenţele.

185
Pe parcursul anului elevul trebuie să fie supus evaluării prin probe de evaluare diferite, în
momente diferite, iar rezultatul final al evaluării (atingerea competenţelor) va avea în vedere
progresul realizat de acesta.
Profesorul îşi elaborează pachete de evaluare pentru toate competenţele incluse în modul.
Pentru a veni în sprijinul profesorilor este prezentat un model (orientativ) de realizare a evaluării pe
competenţe.
Exemplificarea unui pachet de evaluare pe o competenţă
Activitate: Efectuează controlul statistic asupra lotului de marfă „Q”
Unitatea de competenţe 5 Managementul calităţii
2.2: Efectuează controlul statistic
Criterii de Precizări privind aplicabilitatea criteriilor de Probe de
performanţă performanţă evaluare
a Precizarea Elementele controlului statistic: Orale/scrise/
elementelor - caracteristica controlată,
controlului statistic - lot,
- mărime eşantion,
- reguli de extragere a eşantionului,
- plan de control,
- grad de severitate,
- nivel de calitate acceptabil (AQL),
- cifra de acceptare,
- cifra de respingere
b Indicarea şi Etape ale controlului statistic: Orale/practic
aplicarea etapelor - extragerea eşantionului, e/
controlului statistic - determinarea caracteristicii conform procedurii
specifice,
- compararea caracteristicii controlate cu condiţiile
din standarde,
- identificarea defectelor,
- compararea numărului de defecte identificate cu
cifra de acceptare sau de respingere
c Implementarea Măsuri: Orale/scrise/
măsurilor care se - acceptare/respingere lot de produse;
impun în urma - trecerea la alt plan de control (alt grad de
efectuării severitate, AQL)
controlului statistic

Evaluatorul (profesorul) va evalua elevul pe baza unui portofoliu pe care elevii îl vor realiza
sub îndrumarea acestuia, la orele de curs şi la laboratorul tehnologic efectuat la agentul economic.
Cerinţa: Participaţi la o recepţie cantitativă şi calitativă efectuată la agentul economic (la
care faceţi laboratorul tehnologic) şi întocmiţi un PORTOFOLIU, care să cuprindă următoarele
elemente:

186
1. Locul recepţiei (societatea comercială, spaţiul de desfăşurare al recepţiei);
2. Sortimentul de marfă
3. Documentele verificate la recepţie;
4. Verificarea identităţii şi cantităţii lotului de marfă;
5. Modul de efectuare a verificării calităţii la recepţie;
6. Planul de control aplicat, parametrii şi simbolurile corespunzătoare, documente de referinţă
(standarde, specificaţii);
7. Analiza eşantioanelor: examinarea ambalajului, analiza senzorială, (organoleptică), analiza
fizico-chimică, microbiologică, etc.
8. Tipurile de defecte constatate şi caracterizarea lor; interpretarea rezultatelor;
9. Decizia finală privind lotul supus recepţiei;
10. Documente completate cu prilejul recepţiei.
Notă: PORTOFOLIU poate să conţină şi alte elemente pe care le consideraţi relevante. Se
recomandă realizarea activităţii în patru săptămâni.
Certificarea competenţei se obţine dacă toate sarcinile de lucru sunt îndeplinite. Sarcinile
neîndeplinite se vor reevalua după o perioadă de pregătire folosindu-se acelaşi instrument de
evaluare.
Precizări pentru aplicarea probei de evaluare:
 elevul va fi evaluat în urma parcurgerii tuturor etapelor de învăţare;
 elevul va realiza operaţiile practice cerute înainte de evaluare la fiecare etapă de învăţare;
 certificarea competenţe se va realiza în urma evaluării formative;
 pentru buna desfăşurare a evaluării se recomandă:
- folosirea unui spaţiu amenajat corespunzător (la agentul economic);
- evaluarea elevilor pe durata desfăşurării probei se realizează fără intervenţia evaluatorului.
 înregistrarea performanţei se va realiza printr-o fişă de observare completată de profesor pe
parcursul probei.
Sugestii privind dovezile evaluării
 fişa de observare, care trebuie să fie elaborată conform criteriilor de performanţă şi condiţiilor
de aplicabilitate, utilizată pentru evaluarea prin probe practice constituie dovadă a evaluării.
 pentru probele scrise dovezi ale evaluării sunt considerate: fişele de lucru, testele de evaluare,
chestionarele, proiectele, portofoliile.
 orice alt material elaborat de către elev sau utilizat de către profesor pentru evaluare poate
constitui o dovadă a evaluării competenţelor elevului.

187
MODULUL 3: SĂNĂTATEA ŞI SECURITATEA ÎN MUNCĂ ÎN DOMENIUL SILVIC

Modulul Sănătatea şi securitatea în muncă în domeniul silvic a fost conceput pe baza


unităţii de competenţe tehnice specializate Sănătatea şi securitatea în muncă în domeniul silvic
prevăzută în Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea de Tehnician silvic şi ocupă
poziţia a treia în cadrul planului de învăţământ pentru anul II calificarea Tehnician silvic. Acest
modul se studiază într-un număr de 60 de ore de pregătire teoretică.
Unitatea de competenţe tehnice specializate din Standardul de Pregătire Profesională pe
baza căreia a fost conceput modulul Sănătatea şi securitatea în muncă în domeniul silvic, este
structurată pe următoarele competenţe:
6.1 Coordonează aplicarea legislaţiei privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă şi
prevenirea şi stingerea incendiilor în silvicultură.

6.2 Coordonează acţiunile de evitare a riscurilor legate de sănătatea şi securitatea locului


de muncă în silvicultură .

6.3 Coordonează activităţile în caz de accident la locul de muncă pentru lucrările silvice.

188
I . Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor
Unitatea de
Competenţe individuale Conţinuturi tematice
competenţe
Acţiunilor de informare a persoanelor
din subordine asupra riscurilor
 instructaje iniţiale, curente şi
periodice
 afişe, filme, cataloage, broşuri,
pliante
6.1 Coordonează aplicarea
Măsuri de igienă şi securitate a muncii
legislaţiei privind
la locul de muncă
6. Sănătatea şi securitatea şi sănătatea la
securitatea în muncă  regulamente şi instrucţiuni în
în domeniul silvic locul de muncă şi
vigoare
prevenirea şi stingerea
 fişa individuală de instructaj,
incendiilor în silvicultură
 echipamente de lucru şi protecţie,
 trusă de prim ajutor, materiale
igienico-sanitare
Sisteme şi dispozitive de protecţie
specifice lucrărilor de cultură şi
exploatare
6. Sănătatea şi Monitorizarea locurilor de muncă
securitatea în muncă
periculoase
în domeniul silvic
6.2 Coordonează acţiunile  centralizatoare,jurnale, registre,
de evitare a riscurilor legate  statistici folosite pentru evitarea
de sănătatea şi securitatea accidentelor
locului de muncă în Accidente de muncă la lucrările din
silvicultură silvicultură
Stabilirea necesarului de echipament
individual de protecţie la lucrările
silvice
 durata de utilizare
 gradul de uzură
Echipamente individuale de protecţie
 centura de siguranţă,
189
Unitatea de
Competenţe individuale Conţinuturi tematice
competenţe
 echipament de protecţie pentru
folosirea fierăstrăului mecanic la
lucrările de exploatare,
 cască de protecţie,
 echipamente pentru lucrări de
protecţie a pădurilor
Plan de acţiune în caz de accident la
locul de muncă
 eliminarea cauzelor,
 evacuarea accidentaţilor,
 anunţarea organelor abilitate

6.3 Coordonează Stabilirea sarcinilor pe echipe de


6. Sănătatea şi activităţile în caz de intervenţii
securitatea în muncă
accident la locul de muncă  sarcini individuale şi de grup
în domeniul silvic
pentru lucrările silvice Evaluarea intervenţiei în caz de accident
 corectitudinea intervenţiei,
 încadrarea în timp,
 viteză de reacţie, estimarea
pagubelor
Materiale de prim ajutor

II. Sugestii metodologice


Proiectarea curriculumului şcolar pentru nivelul 3 avansat s-a făcut după un model nou
centrat pe competenţe cheie şi competenţe tehnice specializate.
La baza elaborării programei a stat Standardul de Pregătire Profesională, care are
următoarea structură:
 Unitatea de competenţe,
 Nivelul,
 Valoarea creditului,
 Competenţe,
 Criterii de performanţă,
 Condiţii de aplicabilitate,
 Probe de evaluare.
190
Pentru aplicarea curriculumului procesul de predare – învăţare trebuie să fie focalizat
pe formarea competenţelor cheie, competenţelor tehnice generale şi competenţelor tehnice
specializate, cerute de calificarea tehnician silvic.
Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie alese
pentru fiecare unitate de conţinut, acelea care conduc la formarea competenţei specifice
conţinutului.
Se recomandă ca la nivelul 3 avansat să se folosească metode didactice centrate pe elev
care să stimuleze gândirea logică, cauzală, analitică, ca şi imaginaţia şi creativitatea elevilor.
Aceste metode ar putea fi : metoda proiect, referatul, portofoliul, descoperirea,
problematizarea, exerciţiul .
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie şi
competenţele tehnice din Standardul de Pregătire Profesională.
Autoevaluarea este una din metode care capătă o extindere tot mai mare datorită
faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează propunerile.
Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente care trebuie
elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare introduse în
Standardul de Pregătire Profesională .

II. 1. Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi


Competenţele tehnice specializate specifice acestui modul se formează prin ore de
teorie.
Conţinuturile corespunzătoare acestei unităţi de competenţă se vor parcurge în mare
măsură şi sub formă de aplicaţii, folosind din punct de vedere metodologic metode didactice
activ participative ca: problematizarea, descoperirea studiul de caz, care creează situaţii
problemă sau determină elevul să rezolve sarcinile primite, să interpreteze rezultatele şi să
tragă concluzii.
Competenţele din Standardul de Pregătire Profesională se dobândesc prin conţinuturile
corespunzătoare corelate cu numărul de credite acordate pentru unităţile de competenţă şi
numărul de ore din planul de învăţământ pentru cele două tipuri de instruire.
Pentru modulul Sănătatea şi securitatea în muncă în domeniul silvic sunt alocate un
număr de 60 de ore de teorie.
Parcurgerea cronologică a conţinutului tematic

191
Nr. Nr. de ore alocate
Crt. Tema
Teorie
Acţiunilor de informare a persoanelor din
subordine asupra riscurilor
1 6
 instructaje iniţiale, curente şi periodice
 afişe, filme, cataloage, broşuri, pliante
Măsuri de igienă şi securitate a muncii la locul
de muncă
 regulamente şi instrucţiuni în vigoare
2  fişa individuală de instructaj, 6
 echipamente de lucru şi protecţie,
 trusă de prim ajutor, materiale igienico-
sanitare
Sisteme şi dispozitive de protecţie specifice
3 6
lucrărilor de cultură şi exploatare
Monitorizarea locurilor de muncă periculoase
 centralizatoare, jurnale, registre,
4 6
 statistici folosite pentru evitarea
accidentelor
Accidente de muncă la lucrările din silvicultură
Stabilirea necesarului de echipament individual

5 de protecţie la lucrările silvice 6


 durata de utilizare
 gradul de uzură
Echipamente individuale de protecţie
 centura de siguranţă,
 echipament de protecţie pentru folosirea
fierăstrăului mecanic la lucrările de
6 exploatare, 6

 cască de protecţie,
 echipamente pentru lucrări de protecţie a
pădurilor

192
Nr. Nr. de ore alocate
Crt. Tema
Teorie
Plan de acţiune în caz de accident la locul de
muncă
 eliminarea cauzelor,
7 6
 evacuarea accidentaţilor,
 anunţarea organelor abilitate
Stabilirea sarcinilor pe echipe de intervenţii
8 6
 sarcini individuale şi de grup
Evaluarea intervenţiei în caz de accident
 corectitudinea intervenţiei,
9  încadrarea în timp, 6

 viteză de reacţie, estimarea pagubelor

10 Materiale de prim ajutor 6


11 Total 60

Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să


facă distribuţia în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii şi ale agentului
economic.

II. 2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare

Întregul demersul didactic depus de profesor în procesul de predare-învăţare trebuie să


fie focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice generale cerute de
calificarea Tehnician silvic.
Obiectivul se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii didactice, prin
folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ.
Fiecare lecţie beneficiază de folosirea a două, trei metode, în funcţie de ceea ce se
doreşte a se forma, precum şi de mijloacele didactice adecvate.
Se poate lucra individual sau pe grupe. Indiferent de modul cum este organizată clasa,
recomandam ca fiecare elev sau fiecare grupă să primească o fişă de lucru cu sarcini concrete,
material bibliografic şi va avea sarcini pe care va trebui să le rezolve în timp adecvat şi anunţat
de profesor. Considerăm folosirea fişelor de lucru foarte adecvată la acest modul, ele găsindu-şi
utilitatea pentru diferite momente ale lecţiei. Aceste fişe nu vor urmări notarea elevilor ci doar
o mai bună însuşire a cunoştinţelor transmise pe baza unui efort concret de muncă din partea
193
fiecărui elev în parte. Analiza ulterioară a acestor fişe poate furniza profesorului informaţii
deosebit de preţioase referitoare la segmentul de învăţare care nu a fost perceput corespunzător
de elevi, dându-i posibilitatea să-şi restructureze informaţia pentru lecţiile viitoare.
Materialul didactic este un element deosebit de important în strategia didactică, dar
pentru acest modul importanţa materialului didactic este determinantă pentru realizarea
competenţelor propuse. Dintre materialele didactice fără de care acest modul nu poate conduce
la realizarea competenţelor propuse, amintesc :
- Planşe
- Echipamente de protecţie
- Imagini
- Mijloace video
Prezentele recomandări reprezintă doar sugestii de implementare a curriculum-ului
Sănătatea şi securitatea în muncă în domeniul silvic autonomia şi creativitatea fiecărui
profesor fiind factor determinant în alegerea strategiilor didactice.

II. 3. Sugestii cu privire la evaluare


Evaluarea este necesară pentru a putea cunoaşte nivelul performanţelor obţinute de elev
la acest modul, în raport cu cele aşteptate de profesor, putând astfel să ne autoreglăm demersul
didactic spre finalităţile dorite. Printr-o evaluare sistematică şi eficientă putem depăşi practicile
reduse doar la notare, în scopul avertizării la timp a elevilor asupra unor lacune, cât şi pentru
promovarea unui mod de evaluare menit să încurajeze şi să stimuleze eforturile elevilor de
învăţare, ca şi participarea şi cooperarea lor la evaluarea rezultatelor pe care le obţin.
Ca parte integrantă a unei strategii didactice, formele de evaluare în procesul de
instruire trebuie să scoată în evidenţă măsura în care obiectivele propuse au fost realizate.
În cadrul acestui modul se pot utiliza metode de evaluare curente şi finale orale sau
scrise. Recomandăm ca evaluarea să se facă cât mai divers, probele de evaluare şi autoevaluare
putând fi concepute sub formă de fişe de observare, fişe de evaluare, fişe de autoevaluare,
proiecte, teste cu cele trei tipuri de itemi (obiectivi, semi-obiectivi, subiectivi), interviuri,
chestionare.
Exemplificăm mai jos un model de chestionar ce poate fi folosit ca instrument de
evaluare pentru lecţia Echipamentul individual de protecţie :

194
Chestionar
Unitatea de competenţe: Sănătatea şi securitatea în muncă în domeniul silvic
Competenţa : 6.1 Coordonează aplicarea legislaţiei privind securitatea şi sănătatea la locul de
muncă şi prevenirea şi stingerea incendiilor în silvicultură
Numele candidatului :
Locul de desfăşurare:
Numele evaluatorului:
Data de verificare:
Nr.
Echipamentul individual de protecţie Verificare Evaluator Data
crt.
1 Ce echipamente de protecţie foloseşte
muncitorul legător la adunatul
materialului lemnos cu tractorul ?
2 Ce se înţelege prin echipament
individual de protecţie şi de lucru?
3 Precizaţi echipamentul individual de
protecţie al ochilor pentru muncitorul
care execută combaterea chimică?
4 Precizaţi cel puţin trei piese pentru
protecţia capului, care fac parte din
echipamentul de protecţie al
muncitorului forestier?
5 Ce echipament de protecţie foloseşte
muncitorul care execută plantarea
puieţilor?
6 În raport cu ce se face dotarea
personalului din cultura şi protecţia
pădurii cu echipament individual de
protecţie?

195
Pentru proba de evaluare candidatul va primi chestionarul, iar evaluatorul va primi
informaţia direct de la elev pe baza întrebărilor cuprinse în chestionar. Informaţiile corecte vor fi
înregistrate prin bifare în coloana denumită Verificare. Se recomandă ca la realizarea interviului cei
doi interlocutori, evaluatorul şi candidatul să se afle în condiţii de egalitate-ambii fie aşezaţi jos, fie
în picioare. Se pot folosi şi doi evaluatori dintre care unul este interlocutor, iar celălalt observator.
Acestea sunt doar câteva sugestii de evaluare a competenţelor. Rămâne la latitudinea
profesorului să-şi instrumenteze lecţia în funcţie de resursele umane şi materialele de care dispune.

MODULUL 4 : DRUMURI ŞI CĂI FERATE FORESTIERE

196
Modulul Drumuri şi căi ferate forestiere a fost conceput pe baza unităţii de competenţe
tehnice specializate Drumuri şi căi ferate forestiere prevăzută în Standardul de Pregătire
Profesională pentru calificarea de Tehnician silvic şi ocupă poziţia a patra în cadrul planului de
învăţământ pentru anul II, calificarea Tehnician silvic. Acest modul se studiază într-un număr de
90 de ore de pregătire teoretică şi practică.
Unitatea de competenţe tehnice specializate din Standardul de Pregătire Profesională pe
baza căreia a fost conceput modulul Drumuri şi căi ferate forestiere este structurată pe
următoarele competenţe:
10.1 Coordonează lucrările de exploatare si întreţinere a drumurilor forestiere
10.2 Execută proiectarea cailor ferate forestiere
10.3 Coordonează lucrările de exploatare si întreţinere a căilor ferate forestiere

I . Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor


Unitatea de
Competenţe individuale Conţinuturi tematice
competenţe
Verificarea stării drumurilor forestiere
pe timp de vară şi de iarnă
 după profilul iniţial,
 echipe de verificare
Lucrări de întreţinere şi reparaţie a
drumurilor forestiere
 planificate: de întreţinere, de
10.1 Coordonează lucrările reparaţii curente, de reparaţii
10. Drumuri şi căi
de exploatare şi întreţinere a capitale;
ferate forestiere
drumurilor forestiere  accidentale: datorate unor cauze
neprevăzute
Planificarea lucrărilor de întreţinere şi
reparaţie a drumurilor forestiere
 graficul lucrărilor
 adoptarea situaţiei în cazul
lucrărilor accidentale

197
Unitatea de
Competenţe individuale Conţinuturi tematice
competenţe
10. Drumuri şi căi Situaţia din teren
ferate forestiere
 zone ce permit instalarea căilor
ferate forestiere,
 studii de teren,
 studii pe planuri cu curbe de nivel
10.2 Execută proiectarea
Traseul căilor erate forestiere
cailor ferate forestiere
 pichetarea traseului,
 studii locale : geotehnice, tehnico –
geologice, cursuri de apă
Materialelor necesare pentru
construirea căilor ferate forestiere
10. Drumuri şi căi Verificarea stării căilor ferate forestiere
ferate forestiere
pe timp de vară şi de iarnă
 după profilul iniţial
 echipe de verificare
Lucrări de întreţinere şi reparaţie a
căilor ferate forestiere
 lucrări planificate: de întreţinere, de
10.3 Coordonează lucrările reparaţii curente, de reparaţii
de exploatare şi întreţinere a capitale;
căilor ferate forestiere  lucrări accidentale: datorate unor
cauze neprevăzute
Planificarea lucrărilor de întreţinere şi
reparaţie a căilor ferate forestiere
 graficul lucrărilor
 adoptarea situaţiei în cazul
lucrărilor accidentale

II. Sugestii metodologice


Proiectarea curriculumului şcolar pentru nivelul 3 avansat s-a făcut după un model nou
centrat pe competenţe cheie şi competenţe tehnice specializate.

198
La baza elaborării programei a stat Standardul de Pregătire Profesională, care are
următoarea structură:
 Unitatea de competenţe,
 Nivelul,
 Valoarea creditului,
 Competenţe,
 Criterii de performanţă,
 Condiţii de aplicabilitate,
 Probe de evaluare.
Pentru aplicarea curriculumului procesul de predare – învăţare trebuie să fie focalizat
pe formarea competenţelor cheie, competenţelor tehnice generale şi competenţelor tehnice
specializate, cerute de calificarea Tehnician silvic.
Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie alese
pentru fiecare unitate de conţinut, acelea care conduc la formarea competenţei specifice
conţinutului.
Se recomandă ca la nivelul 3 avansat să se folosească metode didactice centrate pe elev
care să stimuleze gândirea logică, cauzală, analitică, ca şi imaginaţia şi creativitatea elevilor.
Aceste metode ar putea fi: metoda proiect, referatul, portofoliul, descoperirea, problematizarea,
exerciţiul.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie şi
competenţele tehnice din Standardul de Pregătire Profesională.
Autoevaluarea este una din metode care capătă o extindere tot mai mare datorită
faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează propunerile.
Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente care trebuie
elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare introduse în
Standardul de Pregătire Profesională.

II. 1. Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi


Competenţele tehnice specializate specifice acestui modul se formează prin ore de
teorie şi practică.
Conţinuturile corespunzătoare acestei unităţi de competenţă se vor parcurge în mare
măsură şi sub formă de aplicaţii, folosind din punct de vedere metodologic metode didactice
activ participative ca: problematizarea, descoperirea studiul de caz, care creează situaţii

199
problemă sau determină elevul să rezolve sarcinile primite, să interpreteze rezultatele şi să
tragă concluzii.
Competenţele din Standardul de Pregătire Profesională se dobândesc prin conţinuturile
corespunzătoare corelate cu numărul de credite acordate pentru unităţile de competenţă şi
numărul de ore din planul de învăţământ pentru cele două tipuri de instruire.
Pentru modulul Drumuri şi căi ferate forestiere sunt alocate un număr de 90 de ore
repartizate în 60 ore de teorie şi 30 ore de pregătire practică.
Parcurgerea cronologică a conţinutului tematic
Nr. Nr. de ore alocate
Crt. Tema Pregătire Pregătire
teoretică practică
1. Verificarea stării drumurilor forestiere pe timp
de vară şi de iarnă
6 4
 după profilul iniţial,
 echipe de verificare
Lucrări de întreţinere şi reparaţie a drumurilor
forestiere
2.  planificate: de întreţinere, de reparaţii
9 4
curente, de reparaţii capitale;
 accidentale: datorate unor cauze
neprevăzute
Planificarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţie
a drumurilor forestiere
 graficul lucrărilor
3.
 adoptarea situaţiei în cazul lucrărilor 9 4

accidentale

Situaţia din teren


 zone ce permit instalarea căilor ferate
4.
forestiere, 6 4
 studii de teren,
 studii pe planuri cu curbe de nivel
5. Traseul căilor erate forestiere 6 4
 pichetarea traseului,
200
Nr. Nr. de ore alocate
Crt. Tema Pregătire Pregătire
teoretică practică
 studii locale: geotehnice, tehnico –
geologice, cursuri de apă
6. Materialelor necesare pentru construirea căilor
6 2
ferate forestiere
Verificarea stării căilor ferate forestiere pe timp
7. de vară şi de iarnă
6 2
 după profilul iniţial
 echipe de verificare
Lucrări de întreţinere şi reparaţie a căilor ferate
forestiere
8.  lucrări planificate: de întreţinere, de
6 4
reparaţii curente, de reparaţii capitale;
 lucrări accidentale: datorate unor cauze
neprevăzute
Planificarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţie
a căilor ferate forestiere
 graficul lucrărilor
9.
 adoptarea situaţiei în cazul lucrărilor 6 2

accidentale

Total 60 30

Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să


facă distribuţia în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii şi ale agentului
economic.

II. 2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare

Întregul demersul didactic depus de profesor în procesul de predare-învăţare trebuie să


fie focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice generale cerute de
calificarea Tehnician silvic.

201
Obiectivul se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii didactice, prin
folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ.
Fiecare lecţie beneficiază de folosirea a două, trei metode, în funcţie de ceea ce se
doreşte a se forma, precum şi de mijloacele didactice adecvate.
Se poate lucra individual sau pe grupe. Indiferent de modul cum este organizată clasa,
recomandam ca fiecare elev sau fiecare grupă să primească o fişă de lucru cu sarcini concrete,
material bibliografic şi va avea sarcini pe care va trebui să le rezolve în timp adecvat şi anunţat
de profesor. Considerăm folosirea fişelor de lucru foarte adecvată la acest modul, ele găsindu-şi
utilitatea pentru diferite momente ale lecţiei. Aceste fişe nu vor urmări notarea elevilor ci doar
o mai bună însuşire a cunoştinţelor transmise pe baza unui efort concret de muncă din partea
fiecărui elev în parte. Analiza ulterioară a acestor fişe poate furniza profesorului informaţii
deosebit de preţioase referitoare la segmentul de învăţare care nu a fost perceput corespunzător
de elevi, dându-i posibilitatea să-şi restructureze informaţia pentru lecţiile viitoare.
Materialul didactic este un element deosebit de important în strategia didactică, dar
pentru acest modul importanţa materialului didactic este determinantă pentru realizarea
competenţelor propuse. Dintre materialele didactice fără de care acest modul nu poate conduce
la realizarea competenţelor propuse, amintesc :
- Planşe
- Imagini
- Mijloace video
Prezentele recomandări reprezintă doar sugestii de implementare a curriculum-ului
Drumuri şi căi ferate forestiere autonomia şi creativitatea fiecărui profesor fiind factor
determinant în alegerea strategiilor didactice.
II. 3. Sugestii cu privire la evaluare
Evaluarea este necesară pentru a putea cunoaşte nivelul performanţelor obţinute de elev
la acest modul, în raport cu cele aşteptate de profesor, putând astfel să ne autoreglăm demersul
didactic spre finalităţile dorite. Printr-o evaluare sistematică şi eficientă putem depăşi practicile
reduse doar la notare, în scopul avertizării la timp a elevilor asupra unor lacune, cât şi pentru
promovarea unui mod de evaluare menit să încurajeze şi să stimuleze eforturile elevilor de
învăţare, ca şi participarea şi cooperarea lor la evaluarea rezultatelor pe care le obţin.
Ca parte integrantă a unei strategii didactice, formele de evaluare în procesul de
instruire trebuie să scoată în evidenţă măsura în care obiectivele propuse au fost realizate.
În cadrul acestui modul se pot utiliza metode de evaluare curente şi finale orale sau
scrise. Recomandăm ca evaluarea să se facă cât mai divers, probele de evaluare şi autoevaluare
202
Analizaţi porţiunea de drum prezentată de către evaluator . Precizaţi în coloana de mai jos cel puţin
două cauze care au participat la degradarea drumului respectiv .
putând fi concepute sub formă de fişe de observare, fişe de evaluare, fişe de autoevaluare,
proiecte, teste cu cele trei tipuri de itemi (obiectivi, semi-obiectivi, subiectivi), interviuri,
chestionare.
Redăm mai jos un exemplu de fişă de observare care poate fi folosită ca instrument de
evaluare:
Fişă de observare
Unitatea de competenţă: 10. Drumuri şi căi ferate forestiere
Competenţa : 10.1 Coordonează lucrările de exploatare şi întreţinere a drumurilor forestiere
Numele candidatului :
Locul de desfăşurare:
Data de început :
Data de încheiere:
Numele evaluatorului:
Data de verificare:
Rezultat Feedback

A. Identificarea cauzelor degradării drumurilor forestiere


Nr
Cauze de degradare Verificare Evaluator Data
crt
1.
2.
3.
4.

Notă în atenţia evaluatorului: Evaluarea competenţei se face prin bifarea de fiecare dată
a unei căsuţe în coloana Verificare când s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. În
momentul în care au fost bifate toate căsuţele, evaluarea s-a încheiat cu succes.

203
În cazul în care competenţa nu se validează, se impun recomandări din partea
evaluatorului.
Acestea sunt doar câteva sugestii de evaluare a competenţelor. Rămâne la latitudinea
profesorului să-şi instrumenteze lecţia în funcţie de resursele umane şi materialele de care
dispune. Recomandăm folosirea frecventă a aplicaţiilor practice.

MODULUL 5 : REGENERAREA ŞI ÎNGRIJIREA ARBORETELOR

Modulul Regenerarea şi îngrijirea arboretelor a fost conceput pe baza unităţii de


competenţă tehnică specializată Regenerarea şi îngrijirea arboretelor prevăzută în Standardul de
Pregătire Profesională pentru calificarea de Tehnician silvic şi ocupă poziţia a cincia în cadrul
planului de învăţământ pentru anul II calificarea de Tehnician silvic. Acest modul se studiază într-
un număr de 90 de ore, din care 60 ore pregătire teoretică şi 30 ore pregătire practică.
Unitatea de competenţe tehnice specializate din Standardul de Pregătire Profesională pe baza
căreia a fost conceput modulul Regenerarea şi îngrijirea arboretelor, este structurată pe
următoarele competenţe:
6.1 Analizează caracteristicile arboretelor
6.2 Analizează procesele de nivel ecosistemic specifice pădurii
6.3 Asigură aplicarea lucrărilor de îngrijire a arboretelor
6.4 Determină principalele intervenţii de asigurare a continuităţii pădurilor
204
I . Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor
Unitatea de competenţe Competenţe individuale Conţinuturi tematice
Elementele componente ale pădurii
 Arboret
 Subarboret
 Seminţiş
 Pătură erbacee
 Fitocenoza şi zoocenoza forestieră
Caracteristicile structurii orizontale ale
arboretelor
 Compoziţia arboretului
 Consistenţa arboretului
 Desimea arboretului
 Densitatea arboretului
 Gradul de umbrire
6. Regenerarea şi 6.1. Analizează  Diametrul mediu
îngrijirea arboretelor caracteristicile arboretelor Caracteristicile structurii verticale ale
arboretelor
 Etajarea arboretului
 Profilul arboretului
 Închiderea masivului
 Înălţimea medie
 Clasificarea Kraft
Caracteristicile calitative ale arboretelor
 Originea
 Provenienţa
 Vârsta
 Clasa de producţie
 Clasa de calitate
 Starea de vegetaţie
6. Regenerarea şi 6.2. Analizează procesele Procesului de regenerare a pădurii şi de
îngrijirea arboretelor de nivel ecosistemic constituire a stării de masiv
205
Unitatea de competenţe Competenţe individuale Conţinuturi tematice
specifice pădurii  Regenerarea din sămânţă
 Regenerarea pe cale vegetativă
 Constituirea stării de masiv –
elemente de influenţă
Procesele de creştere şi dezvoltare ale
pădurii
Etape şi stadii de dezvoltare a arborilor
 Etapa embrionară
 Etapa tinereţii
 Etapa maturităţii
 Etapa bătrâneţii
Etape şi stadii de dezvoltare a arboretului
 Tinereţii
 Maturităţii
 Bătrâneţii
Stadiile de dezvoltare ale arboretului:
 Seminţiş
 Desiş
 Nuieliş
 Prăjiniş
 Păriş
 Codrişor
 Codru mijlociu
 Codru bătrân
Îndreptarea şi elagarea arborilor
o Elagarea arborilor – factorii ce
determină elagarea
o Îndreptarea tulpinilor – factorii ce
determină îndreptarea tulpinilor
Diferenţierea arborilor în pădure
 Factorii ce influenţează diferenţierea

206
Unitatea de competenţe Competenţe individuale Conţinuturi tematice
arborilor din arboret
Procese de eliminare naturală şi
succesiune a vegetaţiei forestiere
 Factorii ce determină eliminarea
naturală
 Dinamica procesului de eliminare
naturală
 Factorii care determină succesiunea
vegetaţiei forestiere
 Exemple de succesiuni forestiere
între speciile autohtone
6. Regenerarea şi 6.3 Asigură aplicarea Organizarea operaţiunilor de degajare şi
îngrijirea arboretelor lucrărilor de îngrijire a depresaj
arboretelor  Metode de degajare
 Epoca de executare a lucrărilor
 Periodicitatea lucrărilor
 Intensitatea degajărilor
 Valorificarea materialului rezultat
Organizarea aplicării curăţirilor
 Tehnica de execuţie
 Epoca de executare a lucrărilor
 Periodicitatea lucrărilor
 Intensitatea curăţirilor
 Valorificarea materialului rezultat
Organizarea aplicării răriturilor
 Metode de aplicare a răriturilor
 Epoca de executare a lucrărilor
 Periodicitatea răriturilor
 Intensitatea răriturilor
 Valorificarea materialului de extras
Organizarea lucrărilor de îngrijire cu
caracter special

207
Unitatea de competenţe Competenţe individuale Conţinuturi tematice
 Elagajul artificial
 Tăieri de igienă
 Emondajul
 Îngrijirea marginii de masiv
 Deschiderea căilor de acces
Analizarea distribuţiei vegetaţiei
forestiere
 Zona stepei
 Zona forestieră
 Zona alpină
Măsuri de întemeiere/continuitate a
pădurii prin regenerare sub masiv
 Tratamentul tăierilor succesive
 Tratamentul tăierilor progresive
 Tratamentul codrului grădinărit
6.4 Determină principalele (grădinăritul simplu, grădinăritul
6. Regenerarea şi intervenţii de asigurare a cultural clasic, grădinăritul
îngrijirea arboretelor întemeierii/continuităţii concentrat)
pădurilor Măsuri de întemeiere/continuitate a
pădurii prin regenerare pe teren
descoperit
 Tratamentul tăierilor rase pe
parchete
 Tratamentul tăierilor rase în benzi
(benzi alterne, benzi alăturate)
Măsuri de întemeiere/continuitate a
pădurii prin regenerare la margine de
masiv
 Tăieri rase în benzi

II. Sugestii metodologice

208
Conţinuturile corespunzătoare acestei unităţi de competenţă se vor parcurge sub formă de
teorie şi instruire practică.
Pădurea fiind o comunitate de viaţă de mare complexitate, în cunoaşterea ei şi-a găsit o largă
aplicare observaţia şi experimentul. Pentru parcurgerea acestor conţinuturi se vor folosi metode de
predare-învăţare sub formă de: studiu de caz, descoperirea, problematizarea, observaţia,
brainstormingul, ceea ce stimulează gândirea logică, cauzală, analitică şi imaginaţia şi creativitatea
elevilor.
Competenţele din standardul de pregătire profesională se dobândesc prin conţinuturile
corespunzătoare corelate cu numărul de credite acordate pentru unităţile de competenţă şi numărul
de ore din planul de învăţământ pentru tipurile de instruire prevăzute.
Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să facă
distribuţia în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii şi ale agentului economic.
II. 1. Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi
Competenţele tehnice specializate specifice acestui modul se formează prin ore de
teorie şi practică.
Conţinuturile corespunzătoare acestei unităţi de competenţă se vor parcurge în mare
măsură şi sub formă de aplicaţii, folosind din punct de vedere metodologic metode didactice
activ participative ca : problematizarea, descoperirea studiul de caz, care creează situaţii
problemă sau determină elevul să rezolve sarcinile primite, să interpreteze rezultatele şi să
tragă concluzii.
Competenţele din Standardul de Pregătire Profesională se dobândesc prin conţinuturile
corespunzătoare corelate cu numărul de credite acordate pentru unităţile de competenţă şi
numărul de ore din planul de învăţământ pentru cele două tipuri de instruire.
Pentru modulul Regenerarea şi îngrijirea arboretelor sunt alocate un număr de 90 de
ore repartizate în 60 ore de teorie şi 30 ore de pregătire practică.
Parcurgerea cronologică a conţinutului tematic

209
Nr. Nr. de ore alocate
Crt. Tema Pregătire Pregătire
teoretică practică
Elementele componente ale pădurii
 Arboret
 Subarboret
4 2 2
 Seminţiş
 Pătură erbacee
 Fitocenoza şi zoocenoza forestieră
Caracteristicile structurii orizontale ale
arboretelor
 Compoziţia arboretului
 Consistenţa arboretului
5 4 2
 Desimea arboretului
 Densitatea arboretului
 Gradul de umbrire
 Diametrul mediu
Caracteristicile structurii verticale ale
arboretelor
 Etajarea arboretului
6  Profilul arboretului 3 2
 Închiderea masivului
 Înălţimea medie
 Clasificarea Kraft
Caracteristicile calitative ale arboretelor
 Originea
 Provenienţa
7  Vârsta 3 2
 Clasa de producţie
 Clasa de calitate
 Starea de vegetaţie
8 Procesului de regenerare a pădurii şi de 5 8
constituire a stării de masiv
 Regenerarea din sămânţă
210
Nr. Nr. de ore alocate
Crt. Tema Pregătire Pregătire
teoretică practică
 Regenerarea pe cale vegetativă
 Constituirea stării de masiv – elemente de
influenţă
Procesele de creştere şi dezvoltare ale pădurii
Etape şi stadii de dezvoltare a arborilor
 Etapa embrionară
 Etapa tinereţii
 Etapa maturităţii
 Etapa bătrâneţii
Etape şi stadii de dezvoltare a arboretului
 Tinereţii
 Maturităţii
 Bătrâneţii
Stadiile de dezvoltare ale arboretului:
 Seminţiş
 Desiş
 Nuieliş
 Prăjiniş
 Păriş
 Codrişor
 Codru mijlociu
 Codru bătrân
Îndreptarea şi elagarea arborilor
o Elagarea arborilor – factorii ce determină
9 elagarea 3 2
o Îndreptarea tulpinilor – factorii ce
determină îndreptarea tulpinilor
Diferenţierea arborilor în pădure
10  Factorii ce influenţează diferenţierea 3 2
arborilor din arboret

211
Nr. Nr. de ore alocate
Crt. Tema Pregătire Pregătire
teoretică practică
Procese de eliminare naturală şi succesiune a
vegetaţiei forestiere
 Factorii ce determină eliminarea naturală
 Dinamica procesului de eliminare naturală
11 5 2
 Factorii care determină succesiunea
vegetaţiei forestiere
 Exemple de succesiuni forestiere între
speciile autohtone
Organizarea operaţiunilor de degajare şi
depresaj
 Metode de degajare
12  Epoca de executare a lucrărilor 3 2
 Periodicitatea lucrărilor
 Intensitatea degajărilor
 Valorificarea materialului rezultat
Organizarea aplicării curăţirilor
 Tehnica de execuţie
 Epoca de executare a lucrărilor
13 3 2
 Periodicitatea lucrărilor
 Intensitatea curăţirilor
 Valorificarea materialului rezultat
Organizarea aplicării răriturilor
 Metode de aplicare a răriturilor
 Epoca de executare a lucrărilor
14 3 2
 Periodicitatea răriturilor
 Intensitatea răriturilor
 Valorificarea materialului de extras

212
Nr. Nr. de ore alocate
Crt. Tema Pregătire Pregătire
teoretică practică
Organizarea lucrărilor de îngrijire cu caracter
special
 Elagajul artificial

15  Tăieri de igienă 3 2
 Emondajul
 Îngrijirea marginii de masiv
 Deschiderea căilor de acces
Analizarea distribuţiei vegetaţiei forestiere
 Zona stepei
16 2 -
 Zona forestieră
 Zona alpină
Măsuri de întemeiere/continuitate a pădurii
prin regenerare sub masiv
 Tratamentul tăierilor succesive
17  Tratamentul tăierilor progresive 9 -

 Tratamentul codrului grădinărit


(grădinăritul simplu, grădinăritul cultural
clasic, grădinăritul concentrat)
Măsuri de întemeiere/continuitate a pădurii
prin regenerare pe teren descoperit
18  Tratamentul tăierilor rase pe parchete 5 -

 Tratamentul tăierilor rase în benzi (benzi


alterne, benzi alăturate)
Măsuri de întemeiere/continuitate a pădurii
19 prin regenerare la margine de masiv 4 -

Tăieri rase în benzi


20 Total 60 30

II. 2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare

213
Întregul demersul didactic depus de profesor în procesul de predare-învăţare trebuie să
fie focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice generale cerute de
calificarea Tehnician silvic.
Obiectivul se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii didactice, prin
folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ.
Fiecare lecţie beneficiază de folosirea a două, trei metode, în funcţie de ceea ce se
doreşte a se forma, precum şi de mijloacele didactice adecvate.
Se poate lucra individual sau pe grupe. Indiferent de modul cum este organizată clasa,
recomandam ca fiecare elev sau fiecare grupă să primească o fişă de lucru cu sarcini concrete,
material bibliografic şi va avea sarcini pe care va trebui să le rezolve în timp adecvat şi anunţat
de profesor. Considerăm folosirea fişelor de lucru foarte adecvată la acest modul, ele găsindu-şi
utilitatea pentru diferite momente ale lecţiei. Aceste fişe nu vor urmări notarea elevilor ci doar
o mai bună însuşire a cunoştinţelor transmise pe baza unui efort concret de muncă din partea
fiecărui elev în parte. Analiza ulterioară a acestor fişe poate furniza profesorului informaţii
deosebit de preţioase referitoare la segmentul de învăţare care nu a fost perceput corespunzător
de elevi, dându-i posibilitatea să-şi restructureze informaţia pentru lecţiile viitoare.
Materialul didactic este un element deosebit de important în strategia didactică, dar
pentru acest modul importanţa materialului didactic este determinantă pentru realizarea
competenţelor propuse. Dintre materialele didactice fără de care acest modul nu poate conduce
la realizarea competenţelor propuse, amintesc :
- Planşe
- Imagini
- Mijloace video
Prezentele recomandări reprezintă doar sugestii de implementare a curriculum-ului
Regenerarea şi îngrijirea arboretelor autonomia şi creativitatea fiecărui profesor fiind factor
determinant în alegerea strategiilor didactice.

II. 3. Sugestii cu privire la evaluare

Probele de evaluare şi autoevaluare pot fi orale, scrise sau practice şi pot fi concepute sub
formă de fişe de observare pentru probele practice, fişe de autoevaluare, teste cu diferite tipuri de
itemi pentru probele scrise, proiecte, portofolii pentru probele scrise sau orale, chestionare, interviu
oral, contribuţie la discuţie pentru probe orale. Redăm în cele ce urmează un exemplu de fişă de
evaluare care poate fi folosită ca instrument de evaluare:
214
Fişă de evaluare
Unitatea de competenţă: 14. Regenerarea şi îngrijirea arboretelor
Competenţa: 14.1. Determină caracteristicile structurii arboretelor
Criteriul de performanţă: Determinarea caracteristicilor structurii orizontale
Numele candidatului:
Locul de naştere:
Numele evaluatorului:
Data:
Rezultat Feedback

A. Identificarea structurii arboretelor


În lista de mai jos se prezintă câteva caracteristici ale arboretelor. Bifaţi în
coloana alăturată pe cele corespunzătoare structurii orizontale.
Caracteristici
Nr. Caracteristici ale
ale structurii Evaluator Data
crt. arboretelor
orizontale
1. Originea
2. Compoziţia
3. Consistenţa
4. Provenienţa
5. Desimea
6. Densitatea
7. Vârsta
8. Clasa de producţie

B. Compoziţia arboretului
Menţionaţi în dreptul fiecărei compoziţii ce tip de arboret formează

215
1. 10 Sc
2. 5 Ce 3 Gâ 1 Te 1 Fr
3. 9 Mo 1 Fa
4. 10 Pl eur
5. 7 Mo 3 Br
Acestea sunt doar câteva sugestii de evaluare a competenţelor. Rămâne la latitudinea
profesorului să-şi instrumenteze lecţia în funcţie de resursele umane şi materialele de care dispune.
Recomandăm folosirea frecventă a aplicaţiilor practice.

216
MODULUL 6: PROTECŢIA PĂDURILOR

Modulul Protecţia pădurilor a fost conceput pe baza unităţii de competenţă tehnică


specializată Protecţia pădurilor prevăzută în Standardul de Pregătire Profesională pentru
calificarea Tehnician silvic şi ocupă poziţia a şasea în cadrul planului de învăţământ pentru anul II.
Acest modul se studiază într-un număr de 90 de ore, din care 30 ore pregătire teoretică şi 60 ore
pregătire practică.
Unitatea de competenţe tehnice specializate din Standardul de Pregătire Profesională pe
baza căreia a fost conceput modulul Protecţia pădurilor, este structurată pe următoarele
competenţe:
15.1 Analizează vătămările provocate de factorii abiotici
15.2 Analizează vătămările provocate de factorii biotici vegetali
15.3 Analizează vătămările provocate de insecte
15.4 Analizează vătămările provocate de mamifere
15.5 Organizează lucrările de aplicare a sistemului de depistare şi prognoză a dăunătorilor
forestieri.
15.6 Organizează aplicarea măsurilor de combatere a dăunătorilor forestieri.

I . Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor


Unitatea de
Competenţe individuale Conţinuturi tematice
competenţe
15. Protecţia 15.1. Analizează vătămările Factorii dăunători ai pădurilor
pădurilor provocate de factorii  Factori dăunători abiotici
abiotici  Factori dăunători biotici
Factori dăunători abiotici şi vătămări provocate
de aceştia
 Factori climatici: precipitaţiile, vântul,
zăpada, chiciura, grindina, poleiul,
extremele termice
 Factori edafici: apa, pH-ul, substanţele
217
Unitatea de
Competenţe individuale Conţinuturi tematice
competenţe
minerale
 Incendiile de pădure: clasificare, factori
favorizanţi, cauzele incendiilor,
 Noxe industriale şi ploi acide: cauze,
caracteristici
15. Protecţia 15.2. Analizează vătămările Dăunători biotici vegetali şi vătămări provocate
pădurilor provocate de factorii biotici de aceştia
vegetali  Virusuri, bacterii, ciuperci, plante
superioare
 Boli ale seminţelor forestiere
 Boli ale plantulelor şi puieţilor
 Boli ale trunchiului
 Boli ale lujerilor
 Boli ale frunzelor
15.3. Analizează vătămările Dăunători biotici animali şi vătămări provocate
provocate de insecte de aceştia
 Morfologia insectelor
 Reproducerea şi stadiile de dezvoltare a
insectelor
 Ecologia insectelor
 Insecte care atacă rădăcina, tulpina şi
frunza puieţilor din pepiniere şi plantaţii
 Insecte defoliatoare la foioase
 Insecte defoliatoare la răşinoase
 Insecte care atacă între scoarţă şi lemn la
foioase
 Insecte care atacă între scoarţă şi lemn la
răşinoase
 Insecte care atacă lemnul la răşinoase
 Insecte care atacă lemnul la foioase
 Insecte care atacă fructificaţia

218
Unitatea de
Competenţe individuale Conţinuturi tematice
competenţe
arborilor
 Insecte sugătoare şi galicole
15. Protecţia 15.4. Analizează vătămările Vătămări provocate de mamifere
pădurilor provocate de mamifere  Mamifere vătămătoare
 Vătămări produse de rozătoare
 Vătămări produse de vânat
 Vătămări produse prin păşunat
 Cauzele vătămării
15. Protecţia 15.5. Organizează lucrările Monitoring forestier
pădurilor de aplicare a sistemului de Statistica dăunătorilor şi a focarelor active
depistare şi prognoză a  Raportul de semnalare a ivirii
dăunătorilor forestieri dăunătorilor
 Operaţiuni de completare a fişelor tip
de statistică
 Operaţii de verificare a stării de sănătate a
arboretelor
 Operaţii de stabilire a naturii şi intensităţii
vătămărilor pe categorii de arborete
Lucrări de prognoză a dăunătorilor forestieri
 Categorii de lucrări
- Depistare
- Prognoză
Lucrări de depistare a dăunătorilor forestieri
 Curse şi capcane
- curse feromonale
- arbori cursă
- scoarţe cursă
- momeli toxice
- capcane pentru rozătoare şi
coropişniţe
Observaţii şi sondaje pentru depistarea
dăunătorilor forestieri:
219
Unitatea de
Competenţe individuale Conţinuturi tematice
competenţe
 Observaţii vizuale asupra dăunătorilor
 Sondaje în sol
15. Protecţia 15.6. Organizează aplicarea Lucrări de prevenire şi combatere a
pădurilor măsurilor de combatere a dăunătorilor forestieri
dăunătorilor forestieri  Arborete în care se aplică lucrările de
prevenire şi combatere a dăunătorilor
forestieri (în rezervaţii de seminţe,
pepiniere silvice, lucrări de împădurire,
tăieri de îngrijire şi de igienă, lucrări de
exploatări forestiere)
 Metode de combatere a dăunătorilor
- Fizico-mecanică
- Chimică
- Biologică
- Integrată
 Epoca de executare a lucrărilor de
prevenire şi combatere
 Asigurarea aplicării măsurilor de sănătate şi
securitate în muncă

II . Sugestii metodologice
Proiectarea curriculumului şcolar pentru nivelul 3 avansat s-a făcut după un model nou
centrat pe competenţe cheie şi competenţe tehnice specializate.
La baza elaborării programei a stat Standardul de Pregătire Profesională, care are
următoarea structură:
 Unitatea de competenţe,
 Nivelul,
 Valoarea creditului,
 Competenţe,
 Criterii de performanţă,
 Condiţii de aplicabilitate,
 Probe de evaluare.
220
Pentru aplicarea curriculumului procesul de predare – învăţare trebuie să fie focalizat
pe formarea competenţelor cheie şi competenţelor tehnice specializate, cerute de calificarea
tehnician silvic. Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie
alese pentru fiecare unitate de conţinut, acelea care conduc la formarea competenţei specifice
conţinutului.
Se recomandă ca la nivelul 3 avansat să se folosească metode didactice centrate pe elev
care să stimuleze gândirea logică, cauzală, analitică, ca şi imaginaţia şi creativitatea elevilor.
Aceste metode ar putea fi: metoda proiect, referatul, portofoliul, descoperirea, problematizarea,
exerciţiul .
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie şi
competenţele tehnice din Standardul de Pregătire Profesională.
Autoevaluarea este una din metode care capătă o extindere tot mai mare datorită
faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează propunerile.
Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente care trebuie
elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare introduse în
Standardul de Pregătire Profesională .

II. 1. Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi


Competenţele pentru abilităţile cheie şi competenţele tehnice specializate se formează
prin pregătire teoretică şi pregătire practică.
Conţinuturile corespunzătoare acestei unităţi de competenţă se vor parcurge în mare
măsură şi sub formă de aplicaţii, folosind din punct de vedere metodologic metode didactice
activ participative ca: problematizarea, descoperirea studiul de caz, care creează situaţii
problemă sau determină elevul să rezolve sarcinile primite, să interpreteze rezultatele şi să
tragă concluzii.
Pentru modulul Protecţia pădurilor sunt alocate un număr de 90 de ore repartizate
astfel: 30 de ore de pregătire practică şi 60 de ore de pregătire teoretică.

Parcurgerea cronologică a conţinutului tematic:

221
Nr. Nr. de ore alocate
Pregătire
crt. Tema Teorie
practică
Factorii dăunători ai pădurilor
19.
 Factori dăunători abiotici 2 -
1.
 Factori dăunători biotici
Factori dăunători abiotici şi vătămări
provocate de aceştia
 Factori climatici: precipitaţiile, vântul,
zăpada, chiciura, grindina, poleiul,
extremele termice
 Factori edafici: apa, pH-ul, substanţele
20. 6 3
minerale
 Incendiile de pădure: clasificare,
factori favorizanţi, cauzele incendiilor,
 Noxe industriale şi ploi acide: cauze,
caracteristici

Dăunători biotici vegetali şi vătămări


provocate de aceştia
 Virusuri, bacterii, ciuperci, plante
superioare
21.  Boli ale seminţelor forestiere 6 6
 Boli ale plantulelor şi puieţilor
 Boli ale trunchiului
 Boli ale lujerilor
 Boli ale frunzelor
22. Dăunători biotici animali şi vătămări 20 12
provocate de aceştia
 Morfologia insectelor
 Reproducerea şi stadiile de dezvoltare
a insectelor
 Ecologia insectelor
 Insecte care atacă rădăcina, tulpina şi

222
Nr. Nr. de ore alocate
Pregătire
crt. Tema Teorie
practică
frunza puieţilor din pepiniere şi
plantaţii
 Insecte defoliatoare la foioase
 Insecte defoliatoare la răşinoase
 Insecte care atacă între scoarţă şi
lemn la foioase
 Insecte care atacă între scoarţă şi
lemn la răşinoase
 Insecte care atacă lemnul la răşinoase
 Insecte care atacă lemnul la foioase
 Insecte care atacă fructificaţia
arborilor
 Insecte sugătoare şi galicole
Vătămări provocate de mamifere
 Mamifere vătămătoare
 Vătămări produse de rozătoare
23. 6 3
 Vătămări produse de vânat
 Vătămări produse prin păşunat
 Cauzele vătămării
Monitoring forestier
Statistica dăunătorilor şi a focarelor active
 Raportul de semnalare a ivirii
dăunătorilor
 Operaţiuni de completare a fişelor
24. tip de statistică 6 3

 Operaţii de verificare a stării de


sănătate a arboretelor
 Operaţii de stabilire a naturii şi
intensităţii vătămărilor pe categorii de
arborete

223
Nr. Nr. de ore alocate
Pregătire
crt. Tema Teorie
practică
Lucrări de prognoză a dăunătorilor
forestieri
25.  Categorii de lucrări 3 -

- Depistare
- Prognoză
Lucrări de depistare a dăunătorilor
forestieri
 Curse şi capcane
- curse feromonale
26. - arbori cursă 2 -

- scoarţe cursă
- momeli toxice
- capcane pentru rozătoare şi
coropişniţe
Observaţii şi sondaje pentru depistarea
dăunătorilor forestieri:
27. 1 6
 Observaţii vizuale asupra dăunătorilor
 Sondaje în sol
28. Lucrări de prevenire şi combatere a 8 -

dăunătorilor forestieri
 Arborete în care se aplică lucrările de
prevenire şi combatere a dăunătorilor
forestieri (în rezervaţii de seminţe,
pepiniere silvice, lucrări de
împădurire, tăieri de îngrijire şi de
igienă, lucrări de exploatări forestiere)
 Metode de combatere a dăunătorilor
- Fizico-mecanică
- Chimică
- Biologică
- Integrată
 Epoca de executare a lucrărilor de
224
Nr. Nr. de ore alocate
Pregătire
crt. Tema Teorie
practică
prevenire şi combatere
 Asigurarea aplicării măsurilor de
sănătate şi securitate în muncă
Total 60 30

Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să


facă distribuţia în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii şi ale agentului
economic.

II. 2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare


Întregul demersul didactic depus de profesor în procesul de predare-învăţare trebuie să
fie focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice specializate cerute de
calificarea Tehnician silvic.
Obiectivul se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii didactice, prin
folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ.
Fiecare lecţie beneficiază de folosirea a două, trei metode, în funcţie de ceea ce se
doreşte a se forma, precum şi de mijloacele didactice adecvate.
Se poate lucra individual sau pe grupe. Indiferent de modul cum este organizată clasa,
recomandăm ca fiecare elev sau fiecare grupă să primească o fişă de lucru cu sarcini concrete,
material bibliografic şi va avea sarcini pe care va trebui să le rezolve în timp adecvat şi anunţat de
profesor. Consider folosirea fişelor de instruire foarte adecvată la acest modul, ele găsindu-şi
utilitatea pentru diferite momente ale lecţiei. Aceste fişe nu vor urmări notarea elevilor ci doar o
mai bună însuşire a cunoştinţelor transmise pe baza unui efort concret de muncă din partea fiecărui
elev în parte. Analiza ulterioară a acestor fişe poate furniza profesorului informaţii deosebit de
preţioase referitoare la segmentul de învăţare care nu a fost perceput corespunzător de elevi, dându-
i posibilitatea să-şi restructureze informaţia pentru lecţiile viitoare.
Materialul didactic este un element deosebit de important în strategia didactică, dar pentru
acest modul importanţa materialului didactic este determinantă pentru realizarea competenţelor
propuse. Dintre materialele didactice fără de care acest modul nu poate conduce la realizarea
competenţelor propuse, amintim:
 Material naturalizat cu specii de dăunători forestieri
 Tipuri de curse şi capcane
225
 Imagini referitoare la modul de amplasare a capcanelor şi curselor
Prezentele recomandări reprezintă doar sugestii de implementare a curriculum-ului de
Protecţia pădurilor, autonomia şi creativitatea fiecărui profesor fiind factor determinant în
alegerea strategiilor didactice.
Exemplificăm metodele de predare învăţare pentru o lecţie cu tema Lucrări de depistare a
dăunătorilor forestieri. Prin această lecţie se urmăreşte formarea competenţei de a organiza
lucrările de aplicare a sistemului de depistare şi prognoză a dăunătorilor forestieri, metoda
dominantă utilizată fiind învăţarea prin descoperire. Proiectarea lecţiei are la bază elaborarea de
către profesor a unor fişe de lucru prin care se poate cere elevilor să execute pe lotul unei pepiniere
o serie de lucrări de depistare a larvelor de cărăbuş de mai. Pentru ca elevii să poată lucra este
necesar să se pună la dispoziţia lor material didactic alcătuit din cazmale, imagini cu larve de
cărăbuş şi cu adulţi pentru identificare şi să cunoască metoda de apreciere a intensităţii atacului prin
corelarea numărului de larve cu vârsta acestora.
În acest fel profesorul doar va coordona activitatea elevilor care vor fi puşi în situaţia de a se
documenta, de a observa şi descoperi. Menirea profesorului într-o astfel de lecţie este să
supravegheze, să dirijeze, să îndrume şi să intervină în rezolvarea deficienţelor semnalate. Metodele
folosite în acest caz sunt: observarea şi în mod deosebit descoperirea.

II. 3. Sugestii cu privire la evaluare


Probele de evaluare şi autoevaluare pot fi orale, scrise sau practice şi pot fi concepute sub
formă de fişe de observare pentru probele practice, fişe de autoevaluare, teste cu diferite tipuri de
itemi pentru probele scrise, proiecte, portofolii pentru probele scrise sau orale, chestionare, interviu
oral contribuţie la discuţie pentru probe orale. Redăm în cele ce urmează un exemplu de test în care
se folosesc diferite tipuri de itemi:
TEST
Tema: Insecte defoliatoare la foioase
1. Itemi obiectivi
1.1 Itemi cu alegere duală
Încercuiţi litera A dacă afirmaţia este adevărată şi litera F dacă afirmaţia este falsă
A F Lymantria dispar iernează în stadiul de ou
A F Cotarul verde este un defoliator polifag la foioase
A F Fluturele cu coada aurie are două generaţii pe an
A F La molia verde a stejarului zborul are loc în perioada iulie-august
1.2 Itemi de tip pereche
Stabiliţi corespondenţe între noţiunile din cele două coloane:
226
A B
Zborul are loc în perioada iulie-august fluturele cu coada aurie
Iernează în stadiul de larvă molia verde a stejarului
Zborul are loc în perioada octombrie-decembrie omida păroasă a stejarului
cotarul verde
1.3 Itemi cu alegere multiplă
Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:
Cotarul verde se împupează:
a) în coroană
b) pe trunchi
c) în sol

2. Itemi semi-obiectivi
2.1 Itemi cu răspuns scurt:
Femela cotarului brun este……………
3. Itemi subiectivi
3.1 Eseu structurat
Precizaţi diferenţele dintre omida păroasă a stejarului şi molia verde a stejarului urmărind aspectele
următoare:
 Morfologia insectelor
 Perioada zborului
 Depunerea ouălor
3.2 Eseu liber
Biologia insectei Fluturele cu coada aurie

Acestea sunt doar câteva sugestii de evaluare a competenţelor. Rămâne la latitudinea


profesorului să-şi instrumenteze lecţia în funcţie de resursele umane şi materialele de care dispune.
Recomandăm folosirea frecventă a aplicaţiilor practice.

227
MODULUI 7 : AMENAJAREA PĂDURILOR

Modulul Amenajarea pădurilor a fost conceput pe baza unităţii de competenţă tehnică


specializată Amenajarea pădurilor prevăzută în Standardul de Pregătire Profesională pentru
calificarea de Tehnician silvic şi ocupă poziţia a şaptea în cadrul planului de învăţământ pentru anul
II. Acest modul se studiază într-un număr de 60 de ore, din care 30 ore pregătire teoretică şi 30 ore
pregătire practică.
Unitatea de competenţe tehnice specializate din Standardul de Pregătire Profesională pe baza
căreia a fost conceput modulul Amenajarea pădurilor, este structurată pe următoarele competenţe:
16.1 Investighează bazele de amenajare a pădurilor
16.2 Analizează dinamica fondului de producţie
16.3 Operează în amenajament lucrările executate

228
I . Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor
Unitatea de Competenţe
Conţinuturi tematice
competenţe individuale
Definirea şi scopul amenajamentului
Principii de bază ale amenajării pădurilor
Funcţiile pădurii
Ţeluri de gospodărire
Elementele organizării în timp
 Clase de vârstă
 Categorii de diametre
 Exploatabilitatea pădurilor
 Ciclul de producţie
Elementele organizării în spaţiu
16.1  Fondul forestier
Investighează
16. Amenajarea  Diviziunea pădurii. Unităţi teritoriale
bazele de
pădurilor  Limite parcelare şi subparcelare.
amenajare a
 Marcaje amenajistice
pădurilor
Bazele de amenajare
 Regimul de cultură
 Compoziţia ţel
 Tratamentul
 Exploatabilitatea
 Ciclul de producţie
Materiale folosite la analiza bazelor de amenajare
 Proiecte de amenajament
 Norme tehnice de amenajare a pădurilor
 Hărţi amenajistice
16. Amenajarea 16.2 Analizează Arboretul – element de studiu în amenajament
pădurilor dinamica Fondul de producţie (definiţie, mărime, structură)
fondului de Criterii de analiză şi caracterizare a fondului de
producţie producţie:
 clase de vârstă
 clase de diametre

229
Unitatea de Competenţe
Conţinuturi tematice
competenţe individuale
Caracteristici generale ale fondului de producţie
normal, de codru regulat
 Structura pe clase de vârstă
 Metode de determinare a mărimii fondului de
producţie normal
- teoria pădurii normale
- metoda tabelelor de producţie
- metoda creşterii medii la exploatabilitate
- metoda diametrului mediu al arboretului
- metoda înălţimii medii a arboretelor
exploatabile
 Raportul dintre mărimea fondului de producţie
normal şi creştere
Creşterea arboretelor – factor de producţie de lemn
posibilitatea
Breviarul amenajamentului
Verificarea stării arboretelor în vederea parcurgerii
cu lucrări silvotehnice, conform planurilor din
amenajament
16. Amenajarea 16.3 Operează Analiza gospodăririi din trecut
pădurilor în amenajament  Analiza proprietăţii
lucrările  Evoluţia bazelor de amenajare
executate  Evoluţia reglementării pădurii
 Aplicarea prevederilor amenajistice
 Analiza privind gospodărirea pădurilor
Aplicarea amenajamentului
 Folosirea amenajamentului
 Exploatarea produselor principale
 Exploatarea produselor secundare
 Valorificarea produselor ne-lemnoase
 Construcţii silvice şi instalaţii de transport

230
Unitatea de Competenţe
Conţinuturi tematice
competenţe individuale
Evidenţa aplicării amenajamentului
 Evidenţa pe unităţi amenajistice
 Evidenţa lucrărilor executate anual
 Evidenţa dinamicii procesului de regenerare
naturală
Analiza eficacităţii modului de gospodărire a
pădurilor
 Realizarea continuităţii funcţionale
 Dinamica dezvoltării fondului de producţie
II . Sugestii metodologice
Proiectarea curriculumului şcolar pentru nivelul 3 avansat, s-a făcut după un model nou
centrat pe competenţe cheie şi competenţe tehnice specializate.
La baza elaborării programei a stat Standardul de Pregătire Profesională, care are
următoarea structură:
 Unitatea de competenţe,
 Nivelul,
 Valoarea creditului,
 Competenţe,
 Criterii de performanţă,
 Condiţii de aplicabilitate,
 Probe de evaluare.
Pentru aplicarea curriculumului procesul de predare – învăţare trebuie să fie focalizat
pe formarea competenţelor cheie şi competenţelor tehnice specializate, cerute de calificarea
Tehnician silvic. Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, dar
trebuie alese pentru fiecare unitate de conţinut, acelea care conduc la formarea competenţei
specifice conţinutului.
Se recomandă ca la nivelul 3 avansat să se folosească metode didactice centrate pe elev
care să stimuleze gândirea logică, cauzală, analitică, ca şi imaginaţia şi creativitatea elevilor.
Aceste metode ar putea fi: metoda proiect, referatul, portofoliul, descoperirea, problematizarea,
exerciţiul .

231
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie şi
competenţele tehnice din Standardul de Pregătire Profesională.
Autoevaluarea este una din metode care capătă o extindere tot mai mare datorită
faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează propunerile.
Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente care trebuie
elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare introduse în
Standardul de Pregătire Profesională .
II. 1. Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi
Competenţele pentru abilităţile cheie şi competenţele tehnice specializate se formează
prin pregătire teoretică şi pregătire practică.
Conţinuturile corespunzătoare acestei unităţi de competenţă se vor parcurge în mare
măsură şi sub formă de aplicaţii, folosind din punct de vedere metodologic metode didactice
activ participative ca: problematizarea, descoperirea studiul de caz, care creează situaţii
problemă sau determină elevul să rezolve sarcinile primite, să interpreteze rezultatele şi să
tragă concluzii.
Pentru modulul Amenajarea pădurilor sunt alocate un număr de 60 de ore
repartizate astfel: 30 de ore de pregătire practică şi 30 de ore de pregătire teoretică.

Parcurgerea cronologică a conţinutului tematic:


Nr. Nr. de ore alocate
Pregătire
crt. Tema Teorie
practică
1. Definirea şi scopul amenajamentului
1 -
.
2. Principii de bază ale amenajării pădurilor 1 -
3. Funcţiile pădurii 1 -
4. Ţeluri de gospodărire 1 -
Elementele organizării în timp
 Clase de vârstă
5.  Categorii de diametre 2 3
 Exploatabilitatea pădurilor
 Ciclul de producţie

232
Nr. Nr. de ore alocate
Pregătire
crt. Tema Teorie
practică
Elementele organizării în spaţiu
 Fondul forestier
6.  Diviziunea pădurii. Unităţi teritoriale 2 3
 Limite parcelare şi subparcelare.
 Marcaje amenajistice
Bazele de amenajare
 Regimul de cultură
 Compoziţia ţel
7. 2 3
 Tratamentul
 Exploatabilitatea
 Ciclul de producţie
Materiale folosite la analiza bazelor de
amenajare
 Proiecte de amenajament
8. 2 3
 Norme tehnice de amenajare a
pădurilor
 Hărţi amenajistice
Arboretul – element de studiu în
9. 2 -
amenajament
Fondul de producţie (definiţie, mărime,
10. 2 -
structură)
Criterii de analiză şi caracterizare a
fondului de producţie:
11. 1 3
 clase de vârstă
 clase de diametre

233
Nr. Nr. de ore alocate
Pregătire
crt. Tema Teorie
practică
Caracteristici generale ale fondului de
producţie normal, de codru regulat
 Structura pe clase de vârstă
 Metode de determinare a mărimii
fondului de producţie nor,al
- teoria pădurii normale
- metoda tabelelor de producţie
12. - metoda creşterii medii la 4 6
exploatabilitate
- metoda diametrului mediu al
arboretului
- metoda înălţimii medii a arboretelor
exploatabile
 Raportul dintre mărimea fondului de
producţie normal şi creştere
Creşterea arboretelor – factor de producţie
13. 2 -
de lemn posibilitatea
14. Breviarul amenajamentului 1 -
Verificarea stării arboretelor în vederea
parcurgerii cu lucrări silvotehnice, conform
15. 2 6
planurilor din amenajament

Analiza gospodăririi din trecut


 Analiza proprietăţii
 Evoluţia bazelor de amenajare
16. 1 -
 Evoluţia reglementării pădurii
 Aplicarea prevederilor amenajistice
 Analiza privind gospodărirea pădurilor

234
Nr. Nr. de ore alocate
Pregătire
crt. Tema Teorie
practică
Aplicarea amenajamentului
 Folosirea amenajamentului
 Exploatarea produselor principale
17.  Exploatarea produselor secundare 1 3
 Valorificarea produselor nelemnoase
 Construcţii silvice şi instalaţii de
transport
Evidenţa aplicării amenajamentului
 Evidenţa pe unităţi amenajistice
18.  Evidenţa lucrărilor executate anual 1 -
 Evidenţa dinamicii procesului de
regenerare naturală
Analiza eficacităţii modului de gospodărire
a pădurilor
19.  Realizarea continuităţii funcţionale 1 -
 Dinamica dezvoltării fondului de
producţie
Total 30 30
Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să
facă distribuţia în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii şi ale agentului
economic.

II. 2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare

Întregul demersul didactic depus de profesor în procesul de predare-învăţare, trebuie să


fie focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice specializate cerute de
calificarea Tehnician silvic.
Obiectivul se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii didactice, prin
folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ.
Fiecare lecţie beneficiază de folosirea a două, trei metode, în funcţie de ceea ce se
doreşte a se forma, precum şi de mijloacele didactice adecvate.
235
Se poate lucra individual sau pe grupe. Indiferent de modul cum este organizată clasa,
recomandam ca fiecare elev sau fiecare grupă să primească o fişă de lucru cu sarcini concrete,
material bibliografic şi va avea sarcini pe care va trebui să le rezolve în timp adecvat şi anunţat
de profesor. Considerăm folosirea fişelor de lucru foarte adecvată la acest modul, ele găsindu-şi
utilitatea pentru diferite momente ale lecţiei. Aceste fişe nu vor urmări notarea elevilor ci doar
o mai bună însuşire a cunoştinţelor transmise pe baza unui efort concret de muncă din partea
fiecărui elev în parte. Analiza ulterioară a acestor fişe poate furniza profesorului informaţii
deosebit de preţioase referitoare la segmentul de învăţare care nu a fost perceput corespunzător
de elevi, dându-i posibilitatea să-şi restructureze informaţia pentru lecţiile viitoare.
Materialul didactic este un element deosebit de important în strategia didactică, dar pentru
acest modul importanţa materialului didactic este determinantă pentru realizarea competenţelor
propuse. Dintre materialele didactice fără de care acest modul nu poate conduce la realizarea
competenţelor propuse, amintim :
 proiecte de amenajament
 norme tehnice de amenajare
 hărţi amenajistice
 tabele de cubaj
 biometria arboretelor
 harta arboretelor
 harta tipurilor de lucrări şi a exploatării
 hărţi administrative
Referitor la metodele de învăţare, propunem folosirea unor metode care să promoveze
învăţământul centrat pe elev, metode care să urmărească în primul rând satisfacerea nevoilor
elevului şi plasarea învăţării înaintea predării.
Pentru parcurgerea acestor aplicaţii cât şi pentru pregătirea teoretică se vor folosi metode de
predare-învăţare sub formă de: observare, exerciţiu, demonstraţie, descoperire, problematizare,
rezolvări de probleme şi simulări. În general metodele folosite vor trebui să promoveze atât munca
în grupuri cât şi pe cea individuală. Dacă o metodă s-a dovedit a fi de succes, nu recomandăm
utilizarea ei în exces întrucât ea poate să nu fie adecvată pentru toţi elevii şi să conducă la
marginalizarea unora dintre ei.

236
II. 3. Sugestii cu privire la evaluare
Referitor la evaluare, trebuie să spunem că evaluarea are un scop clar, acela de a valida
realizarea competenţele prevăzute la acest modul. La evaluările pe care le recomandăm trebuie să
predomine performanţa practică şi abilitatea de explica oral.
Recomandăm forme de evaluare cât mai diversificate cu accent pe evaluarea formativă care
poate oferi posibilitatea de reglaj pe parcursul demersului didactic.
Într-un învăţământ bazat pe competenţe, trebuie să avem în vedere la evaluarea elevilor ritmul în
care fiecare elev poate să înveţe, capacitatea de a învăţa diferite conţinuturi precum şi o eventuală
experienţă anterioară, toate acestea putând să ne oblige în cadrul unui învăţământ centrat pe elev la
evaluare în momentul în care elevii consideră că sunt pregătiţi.
Recomandăm de asemenea ca evaluările să vizeze mai multe competenţe şi să includă
abilităţile cheie specifice calificării.
Prezentele recomandări reprezintă doar sugestii de implementare a modului de Amenajarea
pădurilor, autonomia şi creativitatea fiecărui profesor fiind factor determinant în alegerea
strategiilor didactice.
Exemplificăm mai jos un model de chestionar ce poate fi folosit ca instrument de evaluare
pentru unitatea de învăţare Bazele de amenajare, prin care se vizează formarea competenţei de a
investiga bazele de amenajare

Chestionar
Unitatea de competenţe: Amenajarea pădurilor
Competenţa : Investighează bazele de amenajare
Numele candidatului :
Locul de desfăşurare:
Numele evaluatorului:
Data de verificare:
Lucrări necesare pentru cubarea
Nr. crt. Verificare Evaluator Data
buşteanului
1 În ce situaţii se aplică regimul crângului ?
2 Ce este rotaţia?
Care sunt tratamentele care se pot aplica
3
în pădurile de codru ?
4 Cum poate fi definită compoziţia ţel ?
Ce fel de regim de cultură se impune în
5 pădurile de răşinoase şi în cele de
amestec cu răşinoase ?
6 Cum poate fi definit ciclul de producţie ?
237
Care este criteriul cel mai comod de
7 apreciere a exploatabilităţii pentru
arborete de codru regulat? .
În funcţie de e elemente se stabileşte
8
exploatabilitatea de protecţie ?

Pentru proba de evaluare candidatul va primi chestionarul, iar evaluatorul va primi


informaţia direct de la elev pe baza întrebărilor cuprinse în chestionar. Informaţiile corecte vor fi
înregistrate prin bifare în coloana denumită Verificare. Se recomandă ca la realizarea interviului cei
doi interlocutori, evaluatorul şi candidatul să se afle în condiţii de egalitate-ambii fie aşezaţi jos, fie
în picioare. Se pot folosi şi doi evaluatori dintre care unul este interlocutor, iar celălalt observator.
Acestea sunt doar câteva sugestii de evaluare a competenţelor. Rămâne la latitudinea
profesorului să-şi instrumenteze lecţia în funcţie de resursele umane şi materialele de care dispune.

MODULUL 8 : EXPLOATAREA MASEI LEMNOASE

Modulul Exploatarea masei lemnoase a fost conceput pe baza unităţii de competenţă


tehnică specializată Exploatarea masei lemnoase prevăzută în Standardul de Pregătire Profesională
pentru calificarea de Tehnician silvic şi ocupă poziţia a opta în cadrul planului de învăţământ
pentru anul II. Acest modul se studiază într-un număr de 60 de ore, din care 30 ore pregătire
teoretică şi 30 ore pregătire practică.

238
Unitatea de competenţe tehnice specializate din Standardul de Pregătire Profesională pe baza
căreia a fost conceput modulul Exploatarea masei lemnoase, este structurată pe următoarele
competenţe:
17.1 Pregăteşte lucrările de organizare a şantierului de exploatare

17.2 Controlează lucrările executate pe suprafaţa parchetului

17.3 Controlează lucrările executate în platforma primară

17.4 Reprimeşte parchetele exploatate

I . Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor


Unitatea de Competenţe
Conţinuturi tematice
competenţe individuale
17. Exploatarea Materiale necesare pentru organizarea şantierelor
masei lemnoase
de exploatare
 Formulare acte de punere în valoare
 Autorizaţii de exploatare
 Procese verbale de predare
 Hărţi amenajistice
17.1 Pregăteşte  Plăci avertizoare, podeţe, ţăruşi pentru
lucrările de pichetarea căilor de colectare, pensule, vopsele
organizare a Delimitarea parchetelor
şantierului de  Marcarea pe teren a limitelor arboretului în care
exploatare se vor executa tăieri
Verificarea actelor de punere în valoare
Organizarea tehnico-teritorială a şantierului de
exploatare
 Executarea lucrărilor pregătitoare
 Lucrărilor de construcţii şi instalaţii
 Compartimentarea parchetului
17. Exploatarea 17.2 Controlează Lucrări executate în parchet
masei lemnoase  Doborârea şi fasonarea arborilor
lucrările
executate pe  Adunatul şi apropiatul masei lemnoase

suprafaţa Metode de exploatare


 Trunchiuri şi catarge
parchetului
239
Unitatea de Competenţe
Conţinuturi tematice
competenţe individuale
 Arbori cu coroană şi trunchiuri
 Sortimente definitive la cioată
 Locuri de amplasare a resturilor de exploatare, a
traseelor de colectare si a rampelor
Unelte şi utilaje folosite la recoltare şi colectare
17. Exploatarea Operaţii executate în platforma primară
masei lemnoase  Descărcarea arborilor sau a părţilor de arbori
 Transportul materialului lemnos
17.3 Controlează
 Curăţire de crăci şi cepuri
lucrările
 Cojirea lemnului
executate în
 Sortea – secţionarea
platforma
 Despicarea lemnului
primară
 Tocarea crăcilor
Sortimente rezultate în urma sortării masei
lemnoase în platforma primară
17. Exploatarea Lucrări de curăţire a parchetului
masei lemnoase
17.4 Reprimeşte Îndepărtarea resturilor de exploatare
parchetele Prejudicii silvice
exploatate verificarea stării seminţişului, arborilor, solului
Materiale utilizate la reprimirea parchetelor

II . Sugestii metodologice
Proiectarea curriculumului şcolar pentru nivelul 3 avansat s-a făcut după un model nou
centrat pe competenţe cheie şi competenţe tehnice specializate.
La baza elaborării programei a stat Standardul de Pregătire Profesională, care are
următoarea structură:
 Unitatea de competenţe,
 Nivelul,
 Valoarea creditului,
 Competenţe,
 Criterii de performanţă,

240
 Condiţii de aplicabilitate,
 Probe de evaluare.
Pentru aplicarea curriculumului procesul de predare – învăţare trebuie să fie focalizat
pe formarea competenţelor cheie şi competenţelor tehnice specializate, cerute de calificarea
Tehnician silvic. Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, dar
trebuie alese pentru fiecare unitate de conţinut, acelea care conduc la formarea competenţei
specifice conţinutului.
Se recomandă ca la nivelul 3 avansat să se folosească metode didactice centrate pe elev
care să stimuleze gândirea logică, cauzală, analitică, ca şi imaginaţia şi creativitatea elevilor.
Aceste metode ar putea fi : metoda proiect, referatul, portofoliul, descoperirea,
problematizarea, exerciţiul.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie şi
competenţele tehnice din Standardul de Pregătire Profesională.
Autoevaluarea este una din metode care capătă o extindere tot mai mare datorită
faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează propunerile.
Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente care trebuie
elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare introduse în
Standardul de Pregătire Profesională .
II. 1. Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi
Competenţele pentru abilităţile cheie şi competenţele tehnice specializate se formează
prin pregătire teoretică şi pregătire practică.
Conţinuturile corespunzătoare acestei unităţi de competenţă se vor parcurge în mare
măsură şi sub formă de aplicaţii, folosind din punct de vedere metodologic metode didactice
activ participative ca: problematizarea, descoperirea studiul de caz, care creează situaţii
problemă sau determină elevul să rezolve sarcinile primite, să interpreteze rezultatele şi să
tragă concluzii.
Pentru modulul Exploatarea masei lemnoase sunt alocate un număr de 60 de ore
repartizate astfel: 30 de ore de pregătire practică şi 30 de ore de pregătire teoretică.

Parcurgerea cronologică a conţinutului tematic:

241
Nr. Nr. de ore alocate
Pregătire
crt. Tema Teorie
practică
Materiale necesare pentru organizarea
şantierelor de exploatare
 Formulare acte de punere în valoare
 Autorizaţii de exploatare
1.
 Procese verbale de predare 5 -
.
 Hărţi amenajistice
 Plăci avertizoare, podeţe, ţăruşi pentru
pichetarea căilor de colectare, pensule,
vopsele
Delimitarea parchetelor
2.  Marcarea pe teren a limitelor 2 6
arboretului în care se vor executa tăieri
3. Verificarea actelor de punere în valoare 3 6
Organizarea tehnico-teritorială a
şantierului de exploatare
4.  Executarea lucrărilor pregătitoare 3 3
 Lucrărilor de construcţii şi instalaţii
 Compartimentarea parchetului
Lucrări executate în parchet
5.  Doborârea şi fasonarea arborilor 4 6
 Adunatul şi apropiatul masei lemnoase
Metode de exploatare
 Trunchiuri şi catarge
 Arbori cu coroană şi trunchiuri

6.  Sortimente definitive la cioată 4 -


 Locuri de amplasare a resturilor de
exploatare, a traseelor de colectare şi a
rampelor
Unelte şi utilaje folosite la recoltare şi
7. 2 -
colectare

242
Nr. Nr. de ore alocate
Pregătire
crt. Tema Teorie
practică
Operaţii executate în platforma primară
 Descărcarea arborilor sau a părţilor de
arbori
 Transportul materialului lemnos

8.  Curăţire de crăci şi cepuri 2 6


 Cojirea lemnului
 Sortea – secţionarea
 Despicarea lemnului
 Tocarea crăcilor
Sortimente rezultate în urma sortării masei
9. 2 -
lemnoase în platforma primară
Lucrări de curăţire a parchetului
10. 1 -
Îndepărtarea resturilor de exploatare
Prejudicii silvice

11. Verificarea stării seminţişului, arborilor, 1 3


solului

Materiale utilizate la reprimirea


12. 1 -
parchetelor
Total 30 30

Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să


facă distribuţia în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii şi ale agentului
economic.

II. 2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare

Întregul demersul didactic depus de profesor în procesul de predare-învăţare trebuie să


fie focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice specializate cerute de
calificarea Tehnician silvic.
Obiectivul se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii didactice, prin
folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ.
Fiecare lecţie beneficiază de folosirea a două, trei metode, în funcţie de ceea ce se
doreşte a se forma, precum şi de mijloacele didactice adecvate.
243
Se poate lucra individual sau pe grupe. Indiferent de modul cum este organizată clasa,
recomandam ca fiecare elev sau fiecare grupă să primească o fişă de lucru cu sarcini concrete,
material bibliografic şi va avea sarcini pe care va trebui să le rezolve în timp adecvat şi anunţat
de profesor. Considerăm folosirea fişelor de lucru foarte adecvată la acest modul, ele găsindu-şi
utilitatea pentru diferite momente ale lecţiei. Aceste fişe nu vor urmări notarea elevilor ci doar
o mai bună însuşire a cunoştinţelor transmise pe baza unui efort concret de muncă din partea
fiecărui elev în parte. Analiza ulterioară a acestor fişe poate furniza profesorului informaţii
deosebit de preţioase referitoare la segmentul de învăţare care nu a fost perceput corespunzător
de elevi, dându-i posibilitatea să-şi restructureze informaţia pentru lecţiile viitoare.
Materialul didactic este un element deosebit de important în strategia didactică, dar pentru
acest modul importanţa materialului didactic este determinantă pentru realizarea competenţelor
propuse. Dintre materialele didactice fără de care acest modul nu poate conduce la realizarea
competenţelor propuse, amintim :
 harta arboretelor
 harta tipurilor de lucrări şi a exploatării
 hărţi administrative
 acte de punere în valoare
 tipuri de mărci
Referitor la metodele de învăţare, propunem folosirea unor metode care să promoveze
învăţământul centrat pe elev, metode care să urmărească în primul rând satisfacerea nevoilor
elevului şi plasarea învăţării înaintea predării.
Pentru parcurgerea acestor aplicaţii cât şi pentru pregătirea teoretică se vor folosi metode de
predare-învăţare sub formă de: observare, exerciţiu, demonstraţie, descoperire, problematizare,
rezolvări de probleme şi simulări. În general metodele folosite vor trebui să promoveze atât munca
în grupuri cât şi pe cea individuală. Dacă o metodă s-a dovedit a fi de succes, nu recomandăm
utilizarea ei în exces întrucât ea poate să nu fie adecvată pentru toţi elevii şi să conducă la
marginalizarea unora dintre ei.

II. 3. Sugestii cu privire la evaluare


Probele de evaluare şi autoevaluare pot fi orale, scrise sau practice şi pot fi concepute sub
formă de fişe de observare pentru probele practice, fişe de autoevaluare, teste cu diferite tipuri de
itemi pentru probele scrise, proiecte, portofolii pentru probele scrise sau orale, chestionare, interviu
oral contribuţie la discuţie pentru probe orale.

244
Concretizând cele expuse, sugerăm următorul exemplu de fişă de evaluare :

FIŞĂ DE EVALUARE

Unitatea de competenţă: 17. Exploatarea masei lemnoase


Competenţa : 17.2 Controlează lucrările executate pe suprafaţa parchetului
Numele candidatului :
Locul de desfăşurare:
Data de început :
Data de încheiere:
Numele evaluatorului:
Data de verificare:
Sarcini de lucru
Înscrieţi în tabelul de mai jos elementele dimensionale identificate la lecţia Doborârea şi
fasonarea arborilor şi numerotaţi fiecare element identificat pe desen, urmând ca numărul de pe
desen să-l treceţi apoi în fişa de evaluare. În tabelul de mai jos urmează să completaţi şi coloana în
care se cer valorile recomandate pentru elementele dimensionale identificate.
Denumirea Numărul cu Dimensiunea
elementului care a fost recomandată
Evaluator Data
dimensional numerotat pe pentru fiecare
identificat desen element identificat

 Evaluatorul monitorizează activitatea elevului în timpul executării lucrării şi bifează


corectitudinea acesteia în coloana numită Evaluator.
Notă în atenţia evaluatorului: Evaluarea competenţei se face prin bifarea de fiecare dată a
unei căsuţe când s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. În momentul în care au fost bifate
toate căsuţele, evaluarea s-a încheiat cu succes.
În cazul în care competenţa nu se validează, se impun recomandări din partea evaluatorului.

245
MODULUL 9: ÎMPĂDURIRI

Modulul Împăduriri a fost conceput pe baza unităţii de competenţă tehnică


specializată Împăduriri prevăzută în Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea
Tehnician silvic şi ocupă poziţia a noua în cadrul planului de învăţământ pentru anul II. Acest
modul se studiază într-un număr de 90 de ore, din care 60 ore pregătire teoretică şi 30 ore
pregătire practică.
Unitatea de competenţe tehnice specializate din Standardul de Pregătire Profesională pe
baza căreia a fost conceput modulul Împăduriri este structurată pe următoarele competenţe:
18.1 Organizează lucrările de recoltare şi condiţionare a materialului semincer/săditor

18.2. Organizează lucrările de obţinere a puieţilor în pepinierele forestiere

18.3. Organizează lucrările de instalare/regenerare şi întreţinere a culturilor forestiere

I . Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

246
Unităţi de
Competenţe individuale Conţinuturi tematice
competenţe
Surse de seminţe
 rezervaţii de seminţe
 plantaje
Organizarea lucrărilor de recoltare a
seminţelor forestiere
 metode de recoltare
 resurse umane
 resurse materiale
 prognoza fructificaţiei (coacerea
fructelor, maturaţia seminţelor, epoca
optimă de recoltare)
Organizarea lucrărilor de prelucrare a
seminţelor forestiere
 prelucrarea conurilor şi seminţelor de
răşinoase
18.1 Organizează
 prelucrarea fructelor şi seminţelor de
lucrările de recoltare şi
foioase
condiţionare a
18. Împăduriri Conservarea materialului semincer
materialului
Ambalarea seminţelor
semincer/săditor
Transportul materialului semincer
 certificatul de provenienţă,
 lotul de seminţe,
 modalităţi de transport
Pregătirea materialului semincer pentru
semănat
 calitatea seminţelor forestiere
 certificatul de calitate
 însuşirile fizice şi germinative ale
seminţelor
 metode de determinare a însuşirilor
fizice şi germinative
 pregătirea seminţelor pentru semănat
247
Unităţi de
Competenţe individuale Conţinuturi tematice
competenţe
Pepiniera foresteră
 clasificarea pepinierelor
 alegerea terenului
 determinarea suprafeţei
 organizarea suprafeţei pepinierei
 pregătirea terenului şi solului în
pepinieră
Ameliorarea solului în pepinieră
 aplicarea îngrăşămintelor şi
amendamentelor
 sistemul de asolament
Organizarea lucrărilor de instalare
manuală şi mecanizată a culturilor în
pepiniere
 metode de semănat
18.2.Organizează  epoca de semănat
lucrările de obţinere a  adâncimea de semănat
puieţilor în pepinierele  norma de semănat, repicat, butăşit,
forestiere  condiţii speciale de producere a
puieţilor: sere, solarii, răsadniţe,
recipiente, altoire, marcotaj
Organizarea lucrărilor de îngrijire a
culturilor în pepiniere
 combaterea buruienilor
 mobilizarea solului
 spargerea crustei
 mulcirea
 rărirea
 udatul
 umbrirea
Organizarea lucrărilor de scos, sortare,
248
ambalare şi transport a puieţilor forestieri
Unităţi de
Competenţe individuale Conţinuturi tematice
competenţe
Şantiere de împădurire
 resurse materiale: necesarul de puieţi,
unelte, utilaje
 resurse umane: recrutarea forţei de
muncă calificate
Organizarea lucrărilor de pregătire a
terenului şi solului
Alegerea speciilor forestiere pentru
împădurire
Asocierea speciilor forestiere în vederea
împăduririi
Organizarea lucrărilor de
instalare/regenerare a speciilor forestiere
 procedee de semănare
 procedee de plantare
 procedee de butăşire
 instalarea culturilor forestieră în
funcţie de particularităţile zonale :
teren cu exces de umiditate, cu deficit
18.3. Organizează
de umiditate, terenuri degradate
lucrările de
 epoca de instalare,
instalare/regenerare şi
 adâncimea de
întreţinere a culturilor
semănare/plantare/butăşire,
forestiere
 norma de semănat, schema de plantare
şi de butăşire
Regenerarea naturală
 lucrări de ajutorare a regenerării
naturale
Organizarea lucrărilor de îngrijire a
culturilor după instalare şi regenerare
naturală
 mobilizarea solului,
249
II. Sugestii metodologice
Proiectarea curriculumului şcolar pentru nivelul 3 avansat s-a făcut după un model nou
centrat pe competenţe cheie şi competenţe tehnice specializate.
La baza elaborării programei a stat Standardul de Pregătire Profesională, care are
următoarea structură:
 Unitatea de competenţe,
 Nivelul,
 Valoarea creditului,
 Competenţe,
 Criterii de performanţă,
 Condiţii de aplicabilitate,
 Probe de evaluare.
Pentru aplicarea curriculumului procesul de predare – învăţare trebuie să fie focalizat
pe formarea competenţelor cheie, competenţelor tehnice generale şi competenţelor tehnice
specializate, cerute de calificarea Tehnician silvic.
Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie alese
pentru fiecare unitate de conţinut, acelea care conduc la formarea competenţei specifice
conţinutului.
Se recomandă ca la nivelul 3 avansat să se folosească metode didactice centrate pe elev
care să stimuleze gândirea logică, cauzală, analitică, ca şi imaginaţia şi creativitatea elevilor.
Aceste metode ar putea fi: metoda proiect, referatul, portofoliul, descoperirea, problematizarea,
exerciţiul .
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie şi
competenţele tehnice din Standardul de Pregătire Profesională.
Autoevaluarea este una din metode care capătă o extindere tot mai mare datorită
faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează propunerile.
Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente care trebuie
elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare introduse în
Standardul de Pregătire Profesională .

II. 1. Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi

250
Competenţele pentru abilităţile cheie şi competenţele tehnice generale se formează prin
ore de teorie şi ore de pregătire practică.
Conţinuturile corespunzătoare acestei unităţi de competenţă se vor parcurge în mare
măsură şi sub formă de aplicaţii, folosind din punct de vedere metodologic metode didactice
activ participative ca: problematizarea, descoperirea studiul de caz, care creează situaţii
problemă sau determină elevul să rezolve sarcinile primite, să interpreteze rezultatele şi să
tragă concluzii.
Competenţele din Standardul de Pregătire Profesională se dobândesc prin conţinuturile
corespunzătoare corelate cu numărul de credite acordate pentru unităţile de competenţă şi
numărul de ore din planul de învăţământ pentru cele două tipuri de instruire.
Pentru modulul Împăduriri sunt alocate un număr de 90 de ore care sunt repartizate
astfel: 60 de ore de teorie si 30 de ore pregătire practica săptămânală.

Parcurgerea cronologică a conţinutului tematic


Nr. Nr. de ore alocate
Crt. Tema Pregătire
Teorie
practică
Surse de seminţe
1.  rezervaţii de seminţe 1 -
 plantaje
Organizarea lucrărilor de recoltare a seminţelor
forestiere
 metode de recoltare
2.  resurse umane
3 3
 resurse materiale
 prognoza fructificaţiei (coacerea fructelor,
maturaţia seminţelor, epoca optimă de
recoltare)
Organizarea lucrărilor de prelucrare a seminţelor
forestiere
3.
 prelucrarea conurilor şi seminţelor de 4 3
răşinoase
 prelucrarea fructelor şi seminţelor de foioase
4. Conservarea materialului semincer
1 3

251
Nr. Nr. de ore alocate
Crt. Tema Pregătire
Teorie
practică
5. Ambalarea seminţelor
1 3

Transportul materialului semincer


6.  certificatul de provenienţă,
3 -
 lotul de seminţe,
 modalităţi de transport
Pregătirea materialului semincer pentru semănat
 calitatea seminţelor forestiere
 certificatul de calitate
7.
 însuşirile fizice şi germinative ale seminţelor 6 -
 metode de determinare a însuşirilor fizice şi
germinative
 pregătirea seminţelor pentru semănat
8. Norme de securitate şi sănătate la pregătirea
1 -
seminţelor forestiere pentru semănat
Pepiniera foresteră
 clasificarea pepinierelor
9.  alegerea terenului
3 -
 determinarea suprafeţei
 organizarea suprafeţei pepinierei
 pregătirea terenului şi solului în pepinieră
Ameliorarea solului în pepinieră
10.
 aplicarea îngrăşămintelor şi amendamentelor 1 -
sistemul de asolament
11. Organizarea lucrărilor de instalare manuală şi 5 3
mecanizată a culturilor în pepiniere
 metode de semănat
 epoca de semănat
 adâncimea de semănat
 norma de semănat, repicat, butăşit,
 condiţii speciale de producere a puieţilor:
sere, solarii, răsadniţe, recipiente, altoire,
252
Nr. Nr. de ore alocate
Crt. Tema Pregătire
Teorie
practică
marcotaj
Organizarea lucrărilor de îngrijire a culturilor în
pepiniere
 combaterea buruienilor
 mobilizarea solului
12.
 spargerea crustei 3 3
 mulcirea
 rărirea
 udatul
 umbrirea
13. Organizarea lucrărilor de scos, sortare, ambalare
2 -
şi transport a puieţilor forestieri
Norme de sănătate la lucrările de scos, sortare,
14.
ambalare şi transport a puieţilor forestieri şi 1 -
securitate în muncă
Şantiere de împădurire
 resurse materiale: necesarul de puieţi, unelte,
15.
utilaje 1 -
 resurse umane: recrutarea forţei de muncă
calificate
16. Organizarea lucrărilor de pregătire a terenului şi
3 -
- solului
17. Alegerea speciilor forestiere pentru împădurire
2 -

18. Asocierea speciilor forestiere în vederea


2 -
împăduririi
19. Organizarea lucrărilor de instalare/regenerare a 6 6
speciilor forestiere
 procedee de semănare
 procedee de plantare
 procedee de butăşire
 instalarea culturilor forestieră în funcţie de
particularităţile zonale: teren cu exces de
253
Nr. Nr. de ore alocate
Crt. Tema Pregătire
Teorie
practică
umiditate, cu deficit de umiditate, terenuri
degradate
 epoca de instalare,
 adâncimea de semănare/plantare/butăşire,
 norma de semănat, schema de plantare şi de
butăşire
20. Regenerarea naturală
2 -
 lucrări de ajutorare a regenerării naturale
Organizarea lucrărilor de îngrijire a culturilor
după instalare şi regenerare naturală
 mobilizarea solului,
21.  descopleşirea,
4 -
 receparea puieţilor,
 rărirea puieţilor,
 completarea culturilor
 revizuirea culturilor
22. Reuşita regenerărilor - controlul anual al
3 6
împăduririlor
23. Norme de securitate şi sănătate specifice lucrărilor
1 -
de împădurire
Total 60 30

Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să


facă distribuţia în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii şi ale agentului
economic.

II. 2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare

Întregul demersul didactic depus de profesor în procesul de predare-învăţare, trebuie să


fie focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice generale cerute de
calificarea Tehnician silvic.
Obiectivul se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii didactice, prin
folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ.
254
Fiecare lecţie beneficiază de folosirea a două, trei metode, în funcţie de ceea ce se
doreşte a se forma, precum şi de mijloacele didactice adecvate.
Se poate lucra individual sau pe grupe. Indiferent de modul cum este organizată clasa,
recomandam ca fiecare elev sau fiecare grupă să primească o fişă de lucru cu sarcini concrete,
material bibliografic şi va avea sarcini pe care va trebui să le rezolve în timp adecvat şi anunţat
de profesor. Considerăm folosirea fişelor de lucru foarte adecvată la acest modul, ele găsindu-şi
utilitatea pentru diferite momente ale lecţiei. Aceste fişe nu vor urmări notarea elevilor ci doar
o mai bună însuşire a cunoştinţelor transmise pe baza unui efort concret de muncă din partea
fiecărui elev în parte. Analiza ulterioară a acestor fişe poate furniza profesorului informaţii
deosebit de preţioase referitoare la segmentul de învăţare care nu a fost perceput corespunzător
de elevi, dându-i posibilitatea să-şi restructureze informaţia pentru lecţiile viitoare.
Materialul didactic este un element deosebit de important în strategia didactică, dar
pentru acest modul importanţa materialului didactic este determinantă pentru realizarea
competenţelor propuse. Dintre materialele didactice fără de care acest modul nu poate conduce
la realizarea competenţelor propuse, amintesc :
- Planşe
- Mijloace video
- Norme tehnice de împădurire
Prezentele recomandări reprezintă doar sugestii de implementare a curriculum-ului
Împăduriri autonomia şi creativitatea fiecărui profesor fiind factor determinant în alegerea
strategiilor didactice.

II. 3. Sugestii cu privire la evaluare


Evaluarea este necesară pentru a putea cunoaşte nivelul performanţelor obţinute de elev
la acest modul, în raport cu cele aşteptate de profesor, putând astfel să ne autoreglăm demersul
didactic spre finalităţile dorite. Printr-o evaluare sistematică şi eficientă putem depăşi practicile
reduse doar la notare, în scopul avertizării la timp a elevilor asupra unor lacune, cât şi pentru
promovarea unui mod de evaluare menit să încurajeze şi să stimuleze eforturile elevilor de
învăţare, ca şi participarea şi cooperarea lor la evaluarea rezultatelor pe care le obţin.
Ca parte integrantă a unei strategii didactice, formele de evaluare în procesul de
instruire trebuie să scoată în evidenţă măsura în care obiectivele propuse au fost realizate.
În cadrul acestui modul se pot utiliza metode de evaluare curente şi finale orale sau
scrise. Recomandăm ca evaluarea să se facă cât mai divers, probele de evaluare şi autoevaluare
putând fi concepute sub formă de fişe de observare, fişe de evaluare, fişe de autoevaluare,
255
proiecte, teste cu cele trei tipuri de itemi (obiectivi, semi-obiectivi, subiectivi), interviuri,
chestionare.
Metoda proiect presupune lucrul pe grupe şi necesită pregătirea profesorului şi a
elevilor în ideea lucrului în echipă, prin cooperare, atât în clasă cât şi în afara clasei.
Grupul poate fi alcătuit din două până la zece persoane în funcţie de mărimea clasei,
natura obiectivelor şi experienţa participanţilor, dar un număr de patru-cinci participanţi
reprezintă mărimea ideală pentru grupurile care au de îndeplinit obiective precise. Proiectele
realizate în grupuri mari sunt greu de monitorizat. Sarcinile profesorului vizează organizarea
activităţii, consilierea (dă sugestii privind surse sau proceduri) şi încurajarea participării
elevilor; este esenţială neimplicarea sa în activitatea propriu-zisă a grupurilor de elevi (lăsând
grupul să lucreze singur în marea majoritate a timpului), intervenţia sa fiind minimă şi doar
atunci când este absolut necesară. Este însă la fel de important să se evite ca elevii să fie puşi în
situaţia de a avea eşecuri majore.
Elevii pot fi notaţi pentru modul de lucru, pentru modul de prezentare şi / sau pentru
produsul realizat. Competenţele tehnice se pot urmări atât pe perioada elaborării proiectului cât
şi la prezentarea acestuia. Abilităţile cheie pot fi evaluate pe durata desfăşurării proiectului.
Se recomandă mai jos o temă de proiect pentru lecţiile Alegerea speciilor forestiere şi
Asocierea speciilor forestiere în vederea împăduririi care stau la baza dobândirii
competenţei de a organiza lucrările de instalare/regenerare şi întreţinere a culturilor forestiere.
Tema proiectului poate fi Alegerea şi asocierea speciilor forestiere pentru împădurit.
Se pot analiza condiţiile staţionale şi de arboret, iar pe baza lor vor fi alese şi asociate speciile
forestiere în vederea stabilirii compoziţiei de împădurire. Aceste elemente se pot constitui într-
un cuprins al proiectului care poate avea ca şi componente de bază o parte introductivă, un
proces de lucru, un capitol referitor la rezultatele obţinute şi bibliografia utilizată. Analizele se
vor efectua într-un ecosistem forestier administrat de ocolul silvic din zonă.
Pentru obţinerea datelor necesare se pot studia amenajamentele ocolului, date referitoare
la clima locală de la cea mai apropiată staţie meteo, relieful local, se vor face analize cu caracter
edafic.
Finalizarea proiectului se va face într-un timp de lucru recomandat de profesorul de
specialitate şi în funcţie de volumul de lucru.

256
MODULUL 10 : MARKETING ÎN DOMENIUL FORESTIER

Modulul Marketing în domeniul forestier a fost conceput pe baza unităţii de


competenţă tehnică specializată Marketing în domeniul forestier prevăzută în Standardul de
Pregătire Profesională pentru calificarea Tehnician silvic şi ocupă poziţia a zecea în cadrul
planului de învăţământ pentru anul II. Acest modul se studiază într-un număr de 60 de ore, din
care 30 ore pregătire teoretică şi 30 ore pregătire practică.
Unitatea de competenţe tehnice specializate din Standardul de Pregătire Profesională pe
baza căreia a fost conceput modulul Marketing în domeniul forestier este structurată pe
următoarele competenţe:
19. 1 Investighează nevoile şi cererea de consum pentru produsele forestiere
19.2 Investighează piaţa forestieră
19.3 Analizează elementele mixului de marketing

I . Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor


Unităţi de
Competenţe individuale Conţinuturi tematice
competenţe
 Cererea şi oferta pentru produse
forestiere
19. Marketing  Trăsături ale cererii şi ofertei
în domeniul 19.1 Investighează nevoile  Factori de influenţă ai cererii şi ofertei
forestier şi cererea de consum  Consumul de produse forestiere
pentru produsele forestiere  Factori de influenţă pentru consumul de
produse forestiere
 Ciclul de viaţă al produselor forestiere
19. Marketing Piaţa forestieră
în domeniul 19.2 Investighează piaţa  Componentele pieţii forestiere

257
Unităţi de
Competenţe individuale Conţinuturi tematice
competenţe
 Concurenţa
 Cererea şi oferta
 Preţuri
 Taxe
 Funcţionalitatea pieţii forestiere
 Asigurarea populaţiei cu produse
forestiere
 Asigurarea industriei prelucrătoare cu
materii prime
forestier forestieră
 Asigurarea rezervelor de stat
 Asigurarea disponibilităţi pentru export
 Analiza pieţii forestiere
 Obiectul tranzacţiei de vânzare-
cumpărare
 Ofertanţii şi purtătorii cererii de consum
 Întinderea geografică
 Gradul de dispersie teritorială
 Accesul consumatorilor pe piaţă
19. Marketing 19.3 Analizează  Cerinţe specifice politicii de produs -
în domeniul elementele mixului de domeniul forestier
forestier marketing  Dezvoltarea produselor existente şi
programarea de noi produse
 Calitatea
 Marca
 Garanţiile
 Servicii conexe
 Activităţi privind politica de preţ
 Preţul de bază
 Reduceri şi avantaje
 Forme de plată
 Suportarea riscului
258
Unităţi de
Competenţe individuale Conţinuturi tematice
competenţe
 Politica de distribuţie (plasament)
 Canalele de marketing
 Aria teritorială
 Amplasarea unităţilor comerciale
 Transportul
 Servicii conexe
 Politici de promovare a produselor
forestiere
 Publicitatea
 Promovarea vânzărilor
 Cataloage
 Expoziţii
 Târguri
 Relaţii cu publicul

II. Sugestii metodologice


Proiectarea curriculumului şcolar pentru nivelul 3 avansat s-a făcut după un model nou
centrat pe competenţe cheie şi competenţe tehnice specializate.
La baza elaborării programei a stat Standardul de Pregătire Profesională, care are
următoarea structură:
 Unitatea de competenţe,
 Nivelul,
 Valoarea creditului,
 Competenţe,
 Criterii de performanţă,
 Condiţii de aplicabilitate,
 Probe de evaluare.
Pentru aplicarea curriculumului procesul de predare – învăţare trebuie să fie focalizat
pe formarea competenţelor cheie, competenţelor tehnice generale şi competenţelor tehnice
specializate, cerute de calificarea Tehnician silvic.

259
Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie alese
pentru fiecare unitate de conţinut, acelea care conduc la formarea competenţei specifice
conţinutului.
Se recomandă ca la nivelul 3 avansat să se folosească metode didactice centrate pe elev
care să stimuleze gândirea logică, cauzală, analitică, ca şi imaginaţia şi creativitatea elevilor.
Aceste metode ar putea fi: metoda proiect, referatul, portofoliul, descoperirea, problematizarea,
exerciţiul .
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie şi
competenţele tehnice din Standardul de Pregătire Profesională.
Autoevaluarea este una din metode care capătă o extindere tot mai mare datorită
faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează propunerile.
Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente care trebuie
elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare introduse în
Standardul de Pregătire Profesională.

II.1. Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi

Competenţele pentru abilităţile cheie şi competenţele tehnice se formează prin instruire


practică şi instruire teoretică.
Conţinuturile corespunzătoare acestei unităţi de competenţă se vor parcurge sub formă de
aplicaţii pentru formarea de atitudini care sunt particularizate în funcţie de domeniul de pregătire şi
posibile ieşiri ocupaţionale. Pentru parcurgerea acestor aplicaţii se vor folosi metode de predare
învăţare sub formă de: studiu de caz, metoda proiect, jocul de rol, rezolvări de probleme şi simulări.
Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite acordate
pentru unităţile de competenţă care corespund numărului de ore din planul de învăţământ pentru
cele trei tipuri de instruire.
Pentru modulul Marketing în domeniul forestier sunt alocate un număr de 60 de ore
repartizate astfel: 30 de ore pentru instruire teoretică şi 30 de ore pentru instruire practică.

Parcurgerea cronologică a conţinutului tematic:

260
Nr. Nr. de ore alocate
Crt. Tema
Teorie Pregătire practică
 Cererea şi oferta pentru produse forestiere

1  Trăsături ale cererii şi ofertei 2 3


 Factori de influenţă ai cererii şi ofertei
 Consumul de produse forestiere
 Factori de influenţă pentru consumul de produse
2 4 3
forestiere
 Ciclul de viaţă al produselor forestiere
Piaţa forestieră
 Componentele pieţii forestiere
 Concurenţa
3 4 3
 Cererea şi oferta
 Preţuri
 Taxe
 Funcţionalitatea pieţii forestiere
 Asigurarea populaţiei cu produse forestiere
 Asigurarea industriei prelucrătoare cu materii
4 4 3
prime
 Asigurarea rezervelor de stat
 Asigurarea disponibilităţi pentru export
 Analiza pieţii forestiere
 Obiectul tranzacţiei de vânzare-cumpărare
 Ofertanţii şi purtătorii cererii de consum
5  Întinderea geografică 4 3

 Gradul de dispersie teritorială


 Accesul consumatorilor pe piaţă

6  Cerinţe specifice politicii de produs - 4 3


domeniul forestier
 Dezvoltarea produselor existente şi programarea
de noi produse
 Calitatea

261
Nr. Nr. de ore alocate
Crt. Tema
Teorie Pregătire practică
 Marca
 Garanţiile
 Servicii conexe
 Activităţi privind politica de preţ
 Preţul de bază
 Reduceri şi avantaje
 Forme de plată
 Suportarea riscului
 Politica de distribuţie (plasament)
 Canalele de marketing
 Aria teritorială
7 4 3
 Amplasarea unităţilor comerciale
 Transportul
 Servicii conexe
 Politici de promovare a produselor forestiere
 Publicitatea
 Promovarea vânzărilor
8  Cataloage 4 9
 Expoziţii
 Târguri
 Relaţii cu publicul
Total 30 30

Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să facă
distribuţia în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii şi ale agentului economic.

II. 2 Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare


Întreg demersul didactic depus de profesor în procesul de predare-învăţare, trebuie să fie
focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice generale cerute de calificarea
Tehnician silvic.

262
Acest obiectiv se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii didactice,
prin folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ.
Fiecare lecţie beneficiază de folosirea a două, trei metode, în funcţie de ceea ce se doreşte a
se forma, precum şi de mijloacele didactice adecvate.
Menirea profesorului într-o astfel de lecţie este să supravegheze, să dirijeze, să îndrume şi
să intervină în rezolvarea deficienţelor semnalate. Metodele folosite în acest caz sunt: observarea,
în mod deosebit descoperirea.
Exemplificăm printr-o lecţie cu tema Politica de promovare a produselor - Publicitatea
prin care se vizează formarea competenţei de a prezenta elementele mixului de marketing. Pentru
desfăşurarea lecţiei profesorul trebuie să asigure toate metodele şi mijloacele necesare pentru
atingerea obiectivelor propuse, precum şi probe de evaluare şi autoevaluare.
Sugerăm un proiect de promovare a unui produs imaginar, prin publicitate, produs cu
specific forestier ales de către elevi. În această situaţie profesorul trebuie să supravegheze, să
dirijeze, să îndrume şi să intervină în rezolvarea deficienţelor semnalate. Metodele folosite în acest
caz sunt: observarea, în mod deosebit descoperirea şi exerciţiul.
Concretizând cele expuse, propunem pentru atingerea competenţei de a prezenta
elementele mixului de marketing următorul scenariu didactic:
 Elevii îşi aleg un produs cu specific forestier pe care să îl promoveze prin publicitate.
 Profesorul elaborează un plan de proiect care să cuprindă etapele promovării.
 Elevii studiază etapele planului şi pe baza lui elaborează proiectul.
 Propunem o organizare a clasei pe grupe de câte patru.

II. 3. Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare


În orele de instruire practică şi laborator tehnologic, evaluarea formativă, continuă şi
regulată este implicită demersului pedagogic. Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor, a
competenţelor prevăzute de programele şcolare, se recomandă utilizarea următoarelor metode
şi instrumente :
 observaţia sistematică (pe baza unei fişe de observare)
 tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării
 proba practică
 investigaţia
 proiectul
 portofoliul
263
 autoevaluarea
Se pot utiliza metode de evaluare curente şi finale sub forme practice, orale sau scrise.
Recomandăm ca evaluarea să se facă cât mai divers, probele de evaluare şi autoevaluare putând fi
concepute sub formă de fişe de observaţie, fişe de evaluare, fişe de autoevaluare, proiecte, teste cu
cele trei tipuri de itemi (obiectivi, semi-obiectivi, subiectivi), probe practice, interviuri, chestionare.
Pentru proiectul propus mai sus se poate utiliza ca instrument de evaluare o fişă de observare
care să cuprindă următoarele :
Durata de elaborare: 10 de zile
Organizarea clasei: grupe de 4 elevi
Materiale utilizate: materiale publicitare, pliante, cataloage , etc.
Fişă de observare

Nr. Etapele aplicării proiectului de Verificare Evaluator Data


Crt promovare a unui produs

1. Stabilirea etapelor planului de


proiect
2. Parcurgerea procesului de
promovare a produsului
3. Aplicarea procesului de promovare
4. Obţinerea rezultatelor
5. Analiza rezultatelor promovării
produsului

Notă în atenţia evaluatorului: Evaluarea se va face prin bifarea de fiecare dată a unei căsuţe
în coloana Verificare din fişa de evaluare când s-a demonstrat atingerea unei etape. În momentul în
care au fost bifate toate căsuţele, evaluarea s-a încheiat cu succes.
În cazul în care competenţa nu se validează, se impun recomandări din partea evaluatorului.

MODULUL 11 : AMELIORAŢII SILVICE ŞI CORECTAREA TORENŢILOR

264
Modulul Amelioraţii silvice şi corectarea torenţilor a fost conceput pe baza unităţii
de competenţă tehnică specializată Amelioraţii silvice şi corectarea torenţilor prevăzută în
Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea Tehnician silvic şi ocupă poziţia a
unsprezecea în cadrul planului de învăţământ pentru anul II. Acest modul se studiază într-un
număr de 60 de ore, din care 30 ore pregătire teoretică şi 30 ore pregătire practică.
Unitatea de competenţe tehnice specializate din Standardul de Pregătire Profesională pe
baza căreia a fost conceput modulul Amelioraţii silvice şi corectarea torenţilor, este
structurată pe următoarele competenţe:
21.1 Supraveghează lucrările de ameliorare a terenurilor degradate.

21.2 Organizează lucrările de corectare a torenţilor.

21.3 Asigură măsuri de prevenire a apariţiei fenomenelor torenţiale şi de degradare a terenurilor.

I . Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor:


Unitate de Competenţe
Conţinuturi tematice
competenţe individuale
21. Amelioraţii 21.1 Supraveghează Lucrări de ameliorare a terenurilor
silvice şi lucrările de degradate
corectarea ameliorare a  Lucrări de pregătire a terenului
torenţilor terenurilor pentru instalarea vegetaţiei forestiere
degradate  Planul de lucru pentru lucrări de
evacuare a apei în exces
 Consolidarea versanţilor
 Stabilizarea nisipurilor
 Resurse materiale şi resurse umane
 Lucrări cu caracter fitoameliorativ
 Lucrări de împădurire a terenurilor
degradate
 Alegerea speciilor forestiere în
funcţie de condiţiile staţionale şi tipul
de degradare
 Lucrări de întreţinere a culturilor
 Lucrări de completare a culturilor
 Resurse materiale şi resurse umane
265
Unitate de Competenţe
Conţinuturi tematice
competenţe individuale
 Norme la lucrările de ameliorare a
terenurilor degradate
 Norme de împădurire a terenurilor
degradate
 Proiectul de execuţie
 Norme de securitate şi sănătate în
muncă la ameliorarea terenurilor
degradate
 Echipamente de protecţie
 Legislaţia privind normele de
securitate şi sănătate în muncă la
ameliorarea terenurilor degradate
Lucrări de corectare a torenţilor
 Înlăturare a efectelor produse de
fenomenele torenţiale
 Efecte ale fenomenelor torenţiale:
inundaţii, viituri, colmatări
 Asigurarea resurselor materiale şi
umane
21. Amelioraţii
21.2 Organizează  Lucrări de corectare a torenţilor
silvice şi
lucrările de  Baraje
corectarea
corectare a  Praguri
torenţilor
torenţilor  Resurse materiale şi umane
 Norme de securitate şi sănătate în
muncă la lucrările corectare a
torenţilor
 Echipamente de protecţie,
 Legislaţia privind normele de
securitate şi sănătate în muncă la
corectarea torenţilor
21. Amelioraţii 21.3 Asigură măsuri de Măsuri de prevenire a apariţiei
silvice şi prevenire a apariţiei fenomenelor torenţiale şi de degradare
266
Unitate de Competenţe
Conţinuturi tematice
competenţe individuale
a terenurilor
 Corelarea factorilor de mediu cu
apariţia fenomenelor de degradare a
terenurilor şi a celor torenţiale
 Factorii climatici
 Factorii edafic
 Factorii orografic
 Factorii vegetali
corectarea fenomenelor torenţiale  Măsuri de prevenire a apariţiei
torenţilor şi de degradare a fenomenelor de degradare a
terenurilor terenurilor
 Împădurirea terenurilor predispuse la
degradare
 Măsuri de prevenire a apariţiei
fenomenelor cu caracter torenţial
 Degajarea albiei râurilor
 Protejarea malurilor
 Menţinerea vegetaţiei forestiere în
bazinele hidrografice

II. Sugestii metodologice


Proiectarea curriculumului şcolar pentru nivelul 3 avansat s-a făcut după un model nou
centrat pe competenţe cheie şi competenţe tehnice specializate.
La baza elaborării programei a stat Standardul de Pregătire Profesională, care are
următoarea structură:
 Unitatea de competenţe,
 Nivelul,
 Valoarea creditului,
 Competenţe,
 Criterii de performanţă,
 Condiţii de aplicabilitate,

267
 Probe de evaluare.
Pentru aplicarea curriculumului procesul de predare – învăţare trebuie să fie focalizat
pe formarea competenţelor cheie, competenţelor tehnice generale şi competenţelor tehnice
specializate, cerute de calificarea Tehnician silvic.
Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie alese
pentru fiecare unitate de conţinut, acelea care conduc la formarea competenţei specifice
conţinutului.
Se recomandă ca la nivelul 3 avansat să se folosească metode didactice centrate pe elev
care să stimuleze gândirea logică, cauzală, analitică, ca şi imaginaţia şi creativitatea elevilor.
Aceste metode ar putea fi: metoda proiect, referatul, portofoliul, descoperirea, problematizarea,
exerciţiul.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie şi
competenţele tehnice din Standardul de Pregătire Profesională.
Autoevaluarea este una din metode care capătă o extindere tot mai mare datorită
faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează propunerile.
Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente care trebuie
elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare introduse în
Standardul de Pregătire Profesională.

II.1 Explicarea corelaţiei între competenţe şi conţinuturi


Competenţele pentru abilităţile cheie şi competenţele tehnice generale se formează prin
instruire practică şi instruire teoretică.
Conţinuturile corespunzătoare acestei unităţi de competenţă se vor parcurge sub formă de
aplicaţii pentru formarea de atitudini care sunt particularizate în funcţie de domeniul de pregătire şi
posibile ieşiri ocupaţionale. Pentru parcurgerea acestor aplicaţii se vor folosi metode de predare
învăţare sub formă de: studiu de caz, metoda proiect, jocul de rol, rezolvări de probleme şi simulări.
Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite acordate pentru
unităţile de competenţă care corespund numărului de ore din planul de învăţământ pentru cele trei
tipuri de instruire.
Pentru modulul Amelioraţii silvice şi corectarea torenţilor sunt alocate un număr de 60 de
ore care sunt repartizate astfel: instruire teoretică 30 de ore şi instruire practică 30 de ore .
Parcurgerea cronologică a conţinutului tematic:

268
Nr. de ore alocate
Nr.
c rt Tema Instruire
Teorie
practică
1. Lucrări de ameliorare a terenurilor degradate
 Lucrări de pregătire a terenului pentru
instalarea vegetaţiei forestiere
 Planul de lucru pentru lucrări de evacuare
a apei în exces 2 4
 Consolidarea versanţilor
 Stabilizarea nisipurilor
 Resurse materiale şi resurse umane
 Lucrări cu caracter fitoameliorativ
 Lucrări de împădurire
 Alegerea speciilor forestiere în funcţie de
condiţiile staţionale şi tipul de degradare 4 3
 Lucrări de întreţinere a culturilor
 Lucrări de completare a culturilor
 Resurse materiale şi resurse umane
 Norme la lucrările de ameliorare a
terenurilor degradate
 Norme de împădurire a terenurilor 3 3
degradate
 Proiectul de execuţie
 Norme de securitate şi sănătate în
muncă la ameliorarea terenurilor
degradate
 Echipamente de protecţie 2 1
 Legislaţia privind normele de securitate
şi sănătate în muncă la ameliorarea
terenurilor degradate
Lucrări de corectare a torenţilor

269
Nr. de ore alocate
Nr.
c rt Tema Instruire
Teorie
practică
6.  Lucrări de înlăturare a efectelor produse
de fenomenele torenţiale
 Efecte ale fenomenelor torenţiale:
4 5
inundaţii, viituri, colmatări
 Asigurarea resurselor materiale şi umane

 Lucrări de corectare a torenţilor


 Baraje
3 4
 Praguri
 Resurse materiale şi umane
 Norme de securitate şi sănătate în
muncă la lucrările corectare a torenţilor
 Echipamente de protecţie,
2 1
 Legislaţia privind normele de securitate
şi sănătate în muncă la corectarea
torenţilor
10. Măsuri de prevenire a apariţiei fenomenelor torenţiale şi de degradare a
terenurilor
 Corelarea factorilor de mediu cu
apariţia fenomenelor de degradare a
terenurilor şi a celor torenţiale
 Factorii climatici
4 4
 Factorii edafic
 Factorii orografic
 Factorii vegetali

 Măsuri de prevenire a apariţiei 3 2


fenomenelor de degradare a terenurilor
 Împădurirea terenurilor predispuse la
degradare

270
Nr. de ore alocate
Nr.
c rt Tema Instruire
Teorie
practică
 Măsuri de prevenire a apariţiei
fenomenelor cu caracter torenţial
 Degajarea albiei râurilor
3 3
 Protejarea malurilor
 Menţinerea vegetaţiei forestiere în
bazinele hidrografice
Total 30 30

Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să facă
distribuţia în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii şi ale agentului economic.

II.2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare:

Întreg demersul didactic depus de profesor în procesul de predare-învăţare trebuie să fie


focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice generale şi specializate cerute
de calificarea Tehnician silvic.
Acest obiectiv se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii didactice,
prin folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ.
Fiecare lecţie beneficiază de folosirea a două, trei metode, în funcţie de ceea ce se doreşte a
se forma, precum şi de mijloacele didactice adecvate.
Exemplificăm printr-o lecţie teoretică Lucrări de împădurire a terenurilor degradate
prin care se vizează formarea competenţei de a supraveghea lucrările de ameliorare a terenurilor
degradate, metoda dominantă utilizată fiind învăţarea prin descoperire. În proiectarea lecţiei
profesorul trebuie să elaboreze fişe de documentare, fişe de lucru pentru fiecare examinare şi
determinare, precum şi probe de evaluare şi autoevaluare.
Fişele de documentare şi fişele de lucru se administrează elevilor în funcţie de forma de
activitate (pe grupe 3-4 elevi, sau individual) şi în funcţie de resursele materiale existente. Elevii
sunt solicitaţi să citească conţinutul fişelor şi să execute operaţiile în ordinea expusă. Astfel
activitatea este transferată de la profesor care nu mai face nici o expunere, la elevi, care sunt puşi
în situaţia să se documenteze, să observe, să descopere formându-şi astfel competenţa tehnică
specializată de a supraveghea lucrările de ameliorare a terenurilor degradate, în funcţie de
271
condiţiile staţionale şi factorul de degradare. Menirea profesorului într-o astfel de lecţie este să
supravegheze, să dirijeze, să îndrume şi să intervină în rezolvarea deficienţelor semnalate.
Metodele folosite în acest caz sunt: observarea, în mod deosebit descoperirea şi exerciţiul.

II.3. Sugestii cu privire la evaluare


Probele de evaluare şi autoevaluare pot fi concepute sub formă de fişe de observaţie,
fişe de autoevaluare, teste cu cele trei tipuri de itemi (obiectivi, semiobiectivi, subiectivi).
Redăm mai jos un exemplu de fişă de observaţie care poate fi folosită ca instrument de
evaluare.
Fişă de evaluare

Unitatea de competenţă: 21. Amelioraţii silvice şi corectarea torenţilor


Competenţa: 21.1 Supraveghează lucrările de ameliorare a terenurilor degradate
Criteriul de performanţă: Organizarea lucrărilor cu caracter fitoameliorativ
Numele candidatului:
Locul de desfăşurare:
Data de început:
Data de încheiere:
Numele evaluatorului:
Data de verificare:

Rezultat Feedback

Alegeţi formula de împădurire, schema de împădurire şi dispozitivul de împădurire cele


mai adecvate pentru împădurirea unei suprafeţe de teren ameliorată în urma apariţiei fenomene de
alunecare. Pentru aceasta aveţi la dispoziţia Normele tehnice de împădurire.

Pentru a prezenta formula de împădurire aleasă completaţi fişa de evaluare de mai jos:

Alegerea speciilor pentru împădurirea Verificare Evaluator Data


terenurilor degradate
Alegerea speciilor se face în funcţie de
272
…………….
Formula de împădurire este……………
Schema de împădurire foloseşte o desime a
puieţilor de ………/ha
Dispozitivul de împădurire
este………………
Notă în atenţia evaluatorului:
Evaluatorul monitorizează activitatea elevului în timpul executării lucrării.
Evaluarea acestui criteriu de performanţă se face prin bifarea de fiecare dată a unei căsuţe
în coloana Verificare când s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. În momentul în care au
fost bifate toate căsuţele, evaluarea s-a încheiat cu succes.
În cazul în care competenţa nu se validează, se impun recomandări din partea evaluatorului.
Acestea sunt doar câteva sugestii de evaluare a competenţelor. Rămâne la latitudinea
profesorului să-şi instrumenteze lecţia în funcţie de resursele umane şi materialele de care dispune.
Recomandăm folosirea frecventă a aplicaţiilor practice.

MODULUL 12 : MECANIZAREA LUCRĂRILOR SILVICE

Modulul Mecanizarea lucrărilor silvice a fost conceput pe baza unităţii de competenţă


tehnică specializată Mecanizarea lucrărilor silvice prevăzută în Standardul de Pregătire
Profesională pentru calificarea Tehnician silvic şi ocupă poziţia a doisprezecea în cadrul
planului de învăţământ pentru anul II. Acest modul se studiază într-un număr de 60 de ore, din
care 30 ore pregătire teoretică şi 30 ore pregătire practică.
Unitatea de competenţe tehnice specializate din Standardul de Pregătire Profesională pe
baza căreia a fost conceput modulul Mecanizarea lucrărilor silvice, este structurată pe
următoarele competenţe:
22.1 Stabileşte mijloacele mecanizate folosite la lucrările silvice.
22.2 Coordonează lucrările mecanizate din silvicultură.
22.3 Coordonează deservirea lucrărilor mecanizate din silvicultură.
22.4 Monitorizează lucrările mecanizate din silvicultură.

273
I . Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor
Unitate de
Competenţe individuale Conţinuturi tematice
competenţe
Utilaje folosite în cultură
 Utilaje folosite în pepiniere
 Utilaje folosite la lucrările de
împădurit
Utilaje folosite la lucrările de protecţie a
pădurilor
22.1 Stabileşte mijloacele
Utilaje folosite în exploatare
22. Mecanizarea
mecanizate folosite la  Utilaje folosite la recoltarea masei
lucrărilor silvice
lucrările silvice. lemnoase
 Utilaje folosite fasonarea masei
lemnoase
 Utilaje folosite colectarea masei
lemnoase

Ordinea tehnologică a lucrărilor


25.2 Coordonează mecanizate
22. Mecanizarea lucrările mecanizate din
 Instrucţiuni tehnice în vigoare
lucrărilor silvice silvicultură
 Condiţii de teren
 Planificarea lucrărilor
Condiţii de accesibilitate în diverse
situaţii de teren şi arboret
 Corelarea situaţiei de teren şi arboret
cu parametri tehnici de funcţionare a
utilajelor
Necesarul de mijloace mecanice
 Norme de timp şi producţie
Norme de protecţie a muncii la lucrările
mecanizate din silvicultură
23. Mecanizarea Documente de evidenţă a lucrărilor
lucrărilor silvice 22.3 Coordonează mecanizate de cultură şi exploatare a
deservirea lucrărilor pădurilor
274
Unitate de
Competenţe individuale Conţinuturi tematice
competenţe
mecanizate din  Fişe de evidenţă a lucrărilor zilnice
silvicultură Consumul de combustibil şi lubrifianţi şi
a necesarului de piese de schimb
 Normative în vigoare privind
consumul de combustibil şi
lubrifianţi
 Operaţiuni de stabilire a necesarului
de piese de schimb pentru mijloacele
mecanizate utilizate
 Planul de stabilire a necesarului de
combustibil, lubrifiaţi şi piese de
schimb
Lucrări de întreţinere a mijloacelor
mecanizate folosite în silvicultură
 Cartea tehnică a utilajului
 Instrucţiuni de exploatare
Materiale folosite la întreţinerea
periodică
Calitatea lucrărilor mecanizate
 Operaţiuni de verificare a lucrării
23. Mecanizarea 22.4 Monitorizează prin sondaj
lucrărilor silvice lucrările mecanizate din  Operaţiuni de verificare a lucrării în
silvicultură ansamblu
 Operaţiuni de verificare a modului
de respectare a operaţiilor şi fazelor
tehnologice şi a protecţiei muncii
Eficienţa utilizării echipamentelor şi
utilajelor în diferite condiţii de lucru
 Operaţiuni de verificare a
documentaţiei întocmite pentru
procesul tehnologic
 Măsuri de raportare a rezultatului
275
Unitate de
Competenţe individuale Conţinuturi tematice
competenţe
obţinut la indicatorii proiectaţi
Modalităţi de îmbunătăţire a
performanţelor utilajelor şi
echipamentelor
 Utilaje şi echipamente moderne
Măsuri de control privind respectarea
operaţiilor şi fazelor tehnologice şi a
protecţiei muncii

II. Sugestii metodologice


Proiectarea curriculumului şcolar pentru nivelul 3 avansat , s-a făcut după un model nou
centrat pe competenţe cheie şi competenţe tehnice specializate.
La baza elaborării programei a stat Standardul de Pregătire Profesională, care are
următoarea structură:
 Unitatea de competenţe,
 Nivelul,
 Valoarea creditului,
 Competenţe,
 Criterii de performanţă,
 Condiţii de aplicabilitate,
 Probe de evaluare.
Pentru aplicarea curriculumului procesul de predare – învăţare trebuie să fie focalizat
pe formarea competenţelor cheie, competenţelor tehnice generale şi competenţelor tehnice
specializate, cerute de calificarea tehnician silvic.
Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie alese
pentru fiecare unitate de conţinut, acelea care conduc la formarea competenţei specifice
conţinutului.
Se recomandă ca la nivelul 3 avansat să se folosească metode didactice centrate pe elev
care să stimuleze gândirea logică, cauzală, analitică, ca şi imaginaţia şi creativitatea elevilor.

276
Aceste metode ar putea fi: metoda proiect, referatul, portofoliul, descoperirea, problematizarea,
exerciţiul.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie şi
competenţele tehnice din Standardul de Pregătire Profesională.
Autoevaluarea este una din metode care capătă o extindere tot mai mare datorită
faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează propunerile.
Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente care trebuie
elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare introduse în
Standardul de Pregătire Profesională.

II. 1. Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi


Competenţele pentru abilităţile cheie şi competenţele tehnice generale se formează prin
instruire teoretică şi instruire practică.
Conţinuturile corespunzătoare acestei unităţi de competenţe se vor parcurge în mare
măsură şi sub formă de aplicaţii, folosind din punct de vedere metodologic metode didactice
activ participative ca: problematizarea, descoperirea studiul de caz, care creează situaţii
problemă sau determină elevul să rezolve sarcinile primite, să interpreteze rezultatele şi să tragă
concluzii.
Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite acordate
pentru unitatea de competenţă care corespund numărului de ore din planul de învăţământ pentru
tipul de instruire prevăzut în plan.
Pentru modulul Mecanizarea lucrărilor silvice sunt alocate un număr de 60 de ore
care sunt repartizate astfel : instruire teoretică 30 de ore, instruire practică 31 de ore.
Parcurgerea cronologică a conţinutului tematic:
Nr. de ore alocate
Nr.
Instruire Instruire
Crt. Tema
teoretică practică
Utilaje folosite în cultură
1.
 Utilaje folosite în pepiniere 1 2
1.
 Utilaje folosite la lucrările de împădurit
2.
Utilaje folosite la lucrările de protecţie a pădurilor 1 1

277
Nr. de ore alocate
Nr.
Instruire Instruire
Crt. Tema
teoretică practică
Utilaje folosite în exploatare
3.  Utilaje folosite la recoltarea masei lemnoase
2 2
 Utilaje folosite fasonarea masei lemnoase
 Utilaje folosite colectarea masei lemnoase
Ordinea tehnologică a lucrărilor mecanizate

4.  Instrucţiuni tehnice în vigoare


2 1
 Condiţii de teren
 Planificarea lucrărilor
Condiţii de accesibilitate în diverse situaţii de
teren şi arboret:
5.
 Măsuri de corelare a situaţiei din teren şi 1 2

arboret cu parametrii tehnici de funcţionare a


utilajelor
Necesarul de mijloace mecanice:
6.
 Norme de timp 1 1

 Norme de producţie
7. Norme de protecţie a muncii la lucrările
mecanizate din silvicultură 1 1

Documente de evidenţă a lucrărilor mecanizate de


8. cultură şi exploatare a pădurilor
1 1
 Fişe de evidenţă a lucrărilor zilnice

9. Consumul de combustibil şi lubrifianţi şi a 1 2


necesarului de piese de schimb

 Normative în vigoare privind consumul de


combustibil şi lubrifianţi
 Operaţiuni de stabilire a necesarului de piese
de schimb pentru mijloacele mecanizate
utilizate
 Planul de stabilire a necesarului de

278
Nr. de ore alocate
Nr.
Instruire Instruire
Crt. Tema
teoretică practică
combustibil, lubrifiaţi şi piese de schimb:
Lucrări de întreţinere a mijloacelor mecanizate
folosite în silvicultură
10. 3 1
 Cartea tehnică a utilajului
 Instrucţiuni de exploatare
Materiale folosite la întreţinerea periodică
11. 3 2

Calitatea lucrărilor mecanizate

 Operaţiuni de verificare a lucrării prin sondaj


 Operaţiuni de verificare a lucrării în ansamblu
12. 6 4
 Operaţiuni de verificare a modului de
respectare a operaţiilor şi fazelor tehnologice
şi a protecţiei muncii
Eficienţa utilizării echipamentelor şi utilajelor în
diferite condiţii de lucru

 Operaţiuni de verificare a documentaţiei


13. 3 4
întocmite pentru procesul tehnologic
 Măsuri de raportare a rezultatului obţinut la
indicatorii proiectaţi

Modalităţi de îmbunătăţire a performanţelor

14. utilajelor şi echipamentelor 1 3

 Utilaje şi echipamente moderne


Măsuri de control privind respectarea operaţiilor
15. şi fazelor tehnologice şi a protecţiei muncii 3 3

Total 30 30

Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să


facă distribuţia în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii şi ale agentului
economic.

279
II. 2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare:
Întregul demersul didactic depus de profesor în procesul de predare-învăţare trebuie să
fie focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice generale cerute de
calificarea Tehnician silvic .
Obiectivul se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii didactice, prin
folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ.
Fiecare lecţie beneficiază de folosirea a două, trei metode, în funcţie de ceea ce se
doreşte a se forma, precum şi de mijloacele didactice adecvate.
Se poate lucra individual sau pe grupe. Indiferent de modul cum este organizată clasa,
recomandam ca fiecare elev sau fiecare grupă să primească o fişă de lucru cu sarcini concrete,
material bibliografic şi va avea sarcini pe care va trebui să le rezolve în timp adecvat şi anunţat
de profesor. Consider folosirea fişelor de lucru foarte adecvată la acest modul, ele găsindu-şi
utilitatea pentru diferite momente ale lecţiei. Aceste fişe nu vor urmări notarea elevilor ci doar
o mai bună însuşire a cunoştinţelor transmise pe baza unui efort concret de muncă din partea
fiecărui elev în parte. Analiza ulterioară a acestor fişe poate furniza profesorului informaţii
deosebit de preţioase referitoare la segmentul de învăţare care nu a fost perceput corespunzător
de elevi, dându-i posibilitatea să-şi restructureze informaţia pentru lecţiile viitoare.
Materialul didactic este un element deosebit de important în strategia didactică, dar
pentru acest modul importanţa materialului didactic este determinantă pentru realizarea
competenţelor propuse. Dintre materialele didactice fără de care acest modul nu poate conduce
la realizarea competenţelor propuse, amintesc:
- Planşe,
- Mijloace video,
- Normative în vigoare privind consumul de combustibil şi lubrifianţi,
- Norme de protecţie a muncii la lucrările silvice mecanizate.
Prezentele recomandări reprezintă doar sugestii de implementare a curriculum-ului de
Mecanizarea lucrărilor silvice, autonomia şi creativitatea fiecărui profesor fiind factor
determinant în alegerea strategiilor didactice
II. 3. Sugestii cu privire la evaluare
Evaluarea este necesară pentru a putea cunoaşte nivelul performanţelor obţinute de elev la
acest modul, în raport cu cele aşteptate de profesor, putând astfel să ne autoreglăm demersul didactic
spre finalităţile dorite. Printr-o evaluare sistematică şi eficientă putem depăşi practicile reduse doar
la notare, în scopul avertizării la timp a elevilor asupra unor lacune, cât şi pentru promovarea unui

280
mod de evaluare menit să încurajeze şi să stimuleze eforturile elevilor de învăţare, ca şi participarea
şi cooperarea lor la evaluarea rezultatelor pe care le obţin.
Ca parte integrantă a unei strategii didactice, formele de evaluare în procesul de instruire
trebuie să scoată în evidenţă măsura în care obiectivele propuse au fost realizate.
În cadrul acestui modul se pot utiliza metode de evaluare curente şi finale practice, orale
sau scrise. Recomandăm ca evaluarea să se facă cât mai divers, instrumentele de evaluare şi
autoevaluare putând fi concepute sub formă de fişe de observaţie, fişe de evaluare, fişe de
autoevaluare, proiecte, teste cu cele trei tipuri de itemi (obiectivi, semi-obiectivi, subiectivi),
interviuri, chestionare.
Metoda proiect presupune lucrul pe grupe şi necesită pregătirea profesorului şi a elevilor în
ideea lucrului în echipă, prin cooperare, atât în clasă cât şi în afara clasei.
Grupul poate fi alcătuit din două până la zece persoane în funcţie de mărimea clasei, natura
obiectivelor şi experienţa participanţilor, dar un număr de patru-cinci participanţi reprezintă
mărimea ideală pentru grupurile care au de îndeplinit obiective precise. Proiectele realizate în
grupuri mari sunt greu de monitorizat. Sarcinile profesorului vizează organizarea activităţii,
consilierea (dă sugestii privind surse sau proceduri) şi încurajarea participării elevilor; este
esenţială neimplicarea sa în activitatea propriu-zisă a grupurilor de elevi (lăsând grupul să lucreze
singur în marea majoritate a timpului), intervenţia sa fiind minimă şi doar atunci când este absolut
necesară. Este însă la fel de important să se evite ca elevii să fie puşi în situaţia de a avea eşecuri
majore.
Elevii pot fi notaţi pentru modul de lucru, pentru modul de prezentare şi / sau pentru
produsul realizat. Competenţele tehnice se pot urmări atât pe perioada elaborării proiectului cât şi
la prezentarea acestuia. Abilităţile cheie pot fi evaluate pe durata desfăşurării proiectului.
Se recomandă mai jos un proiect pentru o lecţie cu tema Calitatea lucrărilor mecanizate
care stă la baza dobândirii competenţelor de a monitoriza lucrările mecanizate din silvicultură .
Tema proiectului poate fi Calitatea lucrărilor mecanizate de instalare a culturilor în
pepiniere .
Lucrarea se poate analiza prin sondaj sau în ansamblu raportând rezultatele obţinute la
indicatorii stabiliţi prin proiect sau existenţi în normative. Aceste elemente se pot constitui într-un
cuprins al proiectului care poate avea ca şi componente de bază o parte introductivă, un conţinut,
un capitol referitor la rezultatele obţinute în urma analizelor efectuate şi bibliografia utilizată.
Analizele vor consta în verificarea modului de respectare a operaţiilor şi fazelor tehnologice şi a
protecţiei muncii, verificarea documentaţiei întocmite pentru procesul tehnologic, raportarea
rezultatului obţinut la indicatorii proiectaţi, analiza punctelor tari şi a punctelor slabe, acceptarea
281
sau respingerea rezultatului obţinut în urma verificări, asigurarea creşteri calităţii lucrărilor
mecanizate prin îmbunătăţirea performanţelor şi a echipamentelor.
Pentru obţinerea datelor necesare se pot efectua cercetări în teren şi se pot consulta
normativele în vigoare privind mecanizarea lucrărilor din pepiniere.
Finalizarea proiectului se va face într-un timp de lucru recomandat de profesorul de
specialitate şi în funcţie de volumul de lucru.

282