Sunteți pe pagina 1din 130

CURS I

Fiziologia vegetala generala-studiaza fenomenele caracteristice vietii plantelor si procesele care

stau la baza acestor fenomene.

• Regimul de apa al plantelor

• Nutritia minerala

• Nutritia cu carbon a plantelor autotrofe

• Nutritia plantelor autotrofe

• Nutritia plantelor mixotrofe

• Conducerea si depozitarea

Regimul de apa al plantelor

Apa

• Este constituent ponderal esential-60-90% din greutatea proaspata a plantelor(l

organismele in activitate);

• Se determina comparand masa substantei proaspete cu cea a substantei

uscate(cand se lasa toata apa);

• Continutul in apa depinde de:specie,organ,varsta si starea fiziologica a

plantei,absorbtie,pierderea apei de catre plante,factorii de mediu;

Continutul in apa al plantelor

• mai mare:95-98 % la alge,plante superioare submerse,plantele suculente si la

plantele terestre(prin irigare);

• Mai mic:60-90 % la plantele de desert;

• Celula tanara e foarte bogata in apa-pe masura ce studiile se difentiaza,continutul

in apa scade catre valorii medii;


• La celula adulta,apa in vacuola (95 % din volumul celular) si citoplasma este

hidrata;

• La plantele perene,continutul in apa se modifica pe parcursul anului:

-in lunile iulie si august scade;

-primavara si vara continutul este maxim;

-toamna creste

-iarna continutul este minim

• La plantele terestre-stadiul de turgescenta este complet;

• Deficitul hidric sau de saturatie-depinde de transpiratie sau absorbtie-daca acesta

se accentueaza,acesta vestejeste;

• Vestejirea poate fi:

-reversibila-nu e accentuata si foarte indelungata;

-permanenta-incompatibila cu viata terestra si apare in cazul unei succtiuni

puternice,cand planta nu mai reuseste sa-si revina;

• Deficitul este letal-este o valoare critica a deficitului hidric.

Clasificarea plantelor in functie de amplitudinea variatiilor in functie de continutul de apa

• POIKILOHIDRE

• Fluctuatiuni considerabile ale continutului de apa;

• Urmareste pasiv variatiile cantitatii de apa din sol;

• Continut hidric poate varia intre 10-90 %;

• Se intalneste la muschi si lichene.

• HOMEOHIDRE
• Continutul in apa este constant-cu toate variatiile conditiilor de mediu;

• Au mecanisme fiziologice de protectie care reduc productia de apa;

• Bilantul lor hidric fluctueaza dupa cum predomina absorbtia sau producerea apei;

• Se intalneste la plantele vasculare.

FORMELE DE APA DIN PLANTE

Apa se gaseste in plante in 2 forme:

• lichida

• componenta de baza a tuturor celulelor;

• continutul maxim este in vacuole;

• continutul minim este in organitele celulare;

• se gaseste sub forma de apa libera sau legata

A.APA LIBERA(OSMOTICA)

-este retinuta cu forte mici in corpul plantelor;

-poate fi extrasa din plante prin presare;

-se gaseste in vacuole si in vasele conducatoare;

-circula foarte usor in vacuole,citoplasma si vase conducatoare atat in interiorul celulei

cat si de la o celula l alta;

-ingheata la temperaturi de 0- -10 grade celsius;

-asigura starea de turgescenta a celulei;

-este inlocuita mereu in corpul plantelor prin mecanismul transport-absorbtie;

B.APA LEGATA

-este retinuta cu forte mari;


-nu poate fi extrasa din plante prin presare;

-este alcatuita din:apa de imbibitie,apa de adsorbtie si apa de capilaritate;

-nu ia parte la procesele biochimice,nici la absorbirea substantelor organice sau

anorganice;

-ingheata la temperaturi mai mici de -10 grade Celsius;

-confera rezistenta plantelor la conditii nefavorabile ale mediului inconjurator.

In conditii de aprovizionare normala cu apa,fractiunea de apa libera este foarte mare.

In conditii nefavorabile de mediu,continutul de apa libera scade,iar raportul dintre aceasta

si apa legata are valori mult mai mici,sporind rezistenta plantelor la secete si ger.

2.in stare gazoasa-apa ce se elimina rin procesul de transpiratie sub forma de vapori in spatiile

intercelulare si prin ostiolele stomatelor;

3.in stare solida

• este sub forma de cristale de gheata;

• in timpul gerurilor mari,in spatiile intracelulare,dar mai ales intre cele

intercelulare;

• celulele intracelulare rup membranele citoplasmatice,deteriorand celula.

FORTELE DE RETINERE A APEI IN PLANTE

APA este retinuta in corpul plantelor prin forte de natura fioica:

-osmotice;

-de inhibitie;

-de absorbtie;

-de capilaritate;
-de coeziune moleculare;

-forte chimice.

• Moleculele de apa sunt mai puternic retinute intr-o solutie alcatuita intr-o masa de

apa pura;

• Apa retinuta prin forte osmotice se numeste apa osmotica.

• Apa osmotica este apa din:vacuole,vase,plantele acvifere,o mica parte din apa

protoplasmatica;

• Eliberarea acestei forme de apa din tesuturi,prin transpiratie este mai dificila cu

cat sucul vacuolar este mai concentrat.

FORTELE DE IMBIBITIE-in celule se gasesc numerosi colizi hidrofili

(proteine,mucilagii,celuloza,etc.) care retin apa prin forte de imbibitie extrem de puternice(apa

de imbibitie).

FORTELE DE ADSORBTIE-peretele celulozic ofera numeroase spatii capilare in care fortele de

capilaritate retin apa(apa de capilaritate).

FORTELE DE COEZIUNE MOLECULARA-moleculele au proprietatea de a se atrage

reciproc,ele sunt evidentiate aplicand una peste alta,lame de sticla udate cu apa.

• Schimburile de apa dintre celule si mediu se realizeaza:

-pasiv:prin procese fazice:difuziune, imbibitie, osmoza, canale de apa(acvaporine);

-activ: prin procese fiziologice: cu consum de energie provenita din respiratie.

Permeabilitatea membranei celulare :

• Depinde de diametrul si numarul porilor pe unitatea de suprafata membranara;

• Diametrul celulelor care circula;

• Are valori mai mari in cazul celulelor tinere;


• Este mai redusa la celulele mature-corelata cu o selectivitate mai mare a

membranelor la transportul electrolitilor;

• Valoarea permeabilitatii creste foarte mult in perioada de trecere la

senescenta=>ca urmare a deteriorarii ultrastructurii prin actiunea a 3 mecanisme

principale:

1.activitatea fosfolipazelor

-descompun fosfolipidele din membrana plasmatica;

-cresterea permeabilitatii membranelor ;

2.etilena(hormonul de maturare al plantelor)-cresterea permeabilitatii membranelor

plasmatice.

3.peroxidarea lipidelor membranelor in prezenta peroxizilor rezulta cresterea

permeabilitatii in membranele plasmatice.

DIVIZIUNEA

• Fenomenul fizic prin care doua sau mai multe specii de

particule(ioni,molecule),se amesteca in cazul in care vin in contact,datorita miscarilor lor

cinetice;

• Este rapida pe distante mici si lenta pe distante mari;

• Este determinata de temperatura,numarul si marimea particulelor care

difuzeaza,fluiditatea mediului.

IMBIBITIA-se bazeaza pe fenomene:

1.capilare-datorita spatiilor inguste si alungite dintre microfibrilele orientate paralel;

2.coloidale-in protoplasma:
a)substante proteice-cel mai ridicat grad de imbibitie sau numarul mare de radicali

hidrofili;

b)glucidele complexe(amidonul)-si celula se imbiba mai putin.

Importanta:in procesul de germinatie al semintelor

-substantele pectice din tegumentul seinal au o mare capacitate de imbibitie;

-evident in meristemele apicale ale tulpinilor si radacinilor;

-celulele au o citoplasma foarte densa si bogata in coloizi.

OSMOZA

• Fenomen fazic de trecere a unui solvent printr-o membrana semipermeabila care

separa doua solutii de concentratii diferite sau o solutie de solvent pur;

• Caz particular de amestecare;

• Se realizeaza de la solutia diluata la cea mai concentrata;

• Este responsabila de deplasarea apei:

-din fluidul tisular in celula;

-din solutie in perii absorbanti ai radacinii;

-din xilem in celulele care alcatuiesc mezofilul frunzei.

ELECTROOSMOZA

• Este miscarea particulelor incarcate electric prin porii unei membrane,sub

influenta unui camp electric.

• COO—confera peretelui celular o incarcatura electrica negativa.

TRANSPORTUL APEI PRIN ACVAPORINE(CANALE HIDRICE)

Acvaporinele
• sunt proteine de membrana,specializate pentru transportul apei;

• proteine intrinseci ale tonoplastului sau ale plasmalemei;

• au specificitate fata de moleculele de apa;

• se opun in special trecerii ionilor minerali sau organici;

• participa la reglarea schimburilor hidrice;

• au rol in controlul miscarilor apei in stresul hidric si in controlul miscarilor apei

implicate in miscarile stomatelor.

Cand solutia externa si cea intracelulara au aceeasi concentratie(sunt izotonice),transportul api

prin membrana plasmatica se limiteaza la mentinerea unui echilibru dinamic.

Daca solutia e hipertonica rezulta iesirea apei din celule(EXOSMOZA),iar plasmalema incepe sa

se desprinda de peretele celular(PLASMOLIZA):INCIPIENTA,CONCAVA sau CONVEXA.

DEPLASMOLIZA:revenirea celulelor la forma initiala cand se introduce tesut plasmolizat intr-o

solutie mai diluata.

PLASMOLIZA-indica un deficit de apa al celulei si survine in conditii de seceta sau cand se

aplica o cantitate mai mare de ingrasamant.

Plasmoliza finala:

1.Convexa:persista-plasmoliticul nu poate patrunde pentru ca plasmalema nu e permeabila

pentru solutia dizolvata.

2.Deplasmoliza:plasma poate patrunde pentru ca membranele plasmatice sunt permeabile.

UTILIZAREA PLASMOLIZEI IN STUDIILE DE FIZIOLOGIE:

• s-au stabilit particularitatile de permeabilitate ale celulelor vegetale:

• se scufunda celulele in solutie;

• cand au ajuns la stadiul de plasmoliza finala;


• se urmareste timpul de regresiune al plasmolizei;

• cu cat timpul este mai mic,cu atat viteza de patrundere este mai mare.

• Pentru determinarea gradului de aprovizionare cu apa al plantelor:

• Prezenta celulelor plasmolizate dimineata indica un stres hidric;

• Gradul de vascozitate al coloizilor plasmatici:se urmareste in timpul in care se

produce plasmoliza incipienta a celulelor(cu cat durata este mai mare,cu atat vascozitatea

e mai mare);

• Presiunea osmotica a sucului celular:dupa solutia externa care provoaca aparitia

plasmolizei.

• Este un indicator al starii vii al celulelor-celulele moarte nu plasmolizeaza pentru

ca celulele vii au membrane permeabile selective

• Absenta plasmolizei nu indica totdeauna o celula moarta pentru ca nu are loc la

celulele cii daca membrana poate fi excesiv permeabila sau membrana adera puternic la

peretele celular.

CURS II

TESTUL INITIAL

1.Care este diferenta dintre nutritia autotrofa si cea heterotrofa?

• Nutritia autotrofa-organismele isi sintetizeaza substantele organice din substantele

anorganice;

• Nutritia heterotrofa-indivizii biologici consuma substantele organice deja sintetizate de

alte organisme.
2.Structurile specializate pentru absorbtia apei si a sarurilor minerale la plantele superioare

terestre-perisorii absorbanti.

3.Care sunt fortele care contribuie la ascensiunea apei in corpul plantelor?

• Presiunea radiculara

• Forta de suctiune a frunzelor(apelul foliar)

4.Ce reprezinta seva bruta?

O solutie de apa si saruri minerale care circula ascendent(de la radacina la organele supraterane).

5.Ce reprezinta seva elaborata?

Lichidul care contine substantele organice produse prin fotosinteza si care este redistribuit in

corpul plantei.

6.Care sunt structurile prin care circula seva bruta si seva elaborata?

Seva bruta circula prin vasele de xilem iar cea elaborata prin vasele liberiene.

7.Procesul de transpiratie-eliminarea vaporilor de apa,in special prin frunze(preponderent prin

stomate si mai putin prin cuticula).

8.Procesul de gutatie-eliminarea apei sub forma de picaturi.

9.Procesul de fotosinteza-procesul de fixare a dioxidului de carbon din atmosfera de catre plante

verzi(cu clorofila),in prezenta radiatiilor solare,cu eliminare de oxigen si formare de compusi

organici.

10.Care este organul specializat in fotosinteza si unde se desfasoara acest proces la nivel celular?

Organul este frunza si procesul se desfasoara la nivelul cloroplastului.

11.Ce tipuri de pigmenti se gasesc la plantele superioare?

• Pigmenti clorofilieni(clorofila a si b)

• Pigmenti carotenoizi (caroten si xantofila)


12.Mentionati care sunt factorii de mediu si modul in care acestia influenteaza procesul de

fotosinteza.

• Temperatura(incepe la 0 grade C pana la temperatura optima –inactivare enzimatica)

• Umiditatea(la plantele ofilite se inchid stomatele)

• Concentratia de dioxid de carbon(minim 0,01 %,atmosfera 0,03 %,toxic peste 2-5 %)

• Influenta sarurilor minerale(participa la formarea compusilor organici)

13.Importanta procesului de fotosinteza

• Principala sursa de substante organice

• Stocarea energiei solare

• Mentinerea constanta a compozitiei atmosferei

14. Plantele superioare parazite si-au pierdut clorofila si extrag substantele organice prin

prelungiri numite haustori care ajung pana in fasciculele conducatoare ale gazdei.

15.Lichenii-organisme rezultate din simbioza dintre o alga unicelulara verde sau o cianobacterie

si o ciuperca.

16.Micorizele-simbioza dintre radacinile unor plante si unele ciuperci

17.Respiratia aeroba-oxidarea substantelor organice cu consum de oxigen pana la compusi

anorganici(apa si dioxid de carbon)

Respiratia anaeroba-oxidarea partiala a unor substante organice rezultand tot compusi organici si

eventual dioxid de carbon.

18.Plantele raspund la stimuli-tipuri de miscari

• Tactisme-miscari ale celulelor mobile

• Tropisme-miscari ale organismelor vegetale,orientate in directia sursei stimulatoare

• Nastiile-miscari neorientate,ele nu depind de directia unui stimul ci de intensitatea sa.


OSMOZA

• Fenomenul fizic de trecere a unui solvent printr-o membrana semipermeabila,care separa

2 solutii de concentratii diferite sau o solutie de solvent pur;

• Este un caz particular de difuziune;

• Se efectueaza de la solutia mai diluata spre solutia mai concentrata,deoarece patrunde

numai apa;

• Se realizeaza pana la egalarea concentratiilor;

• Este responsabila de deplasarea apei:

-din fluidul tisular in celula;

-din solutie in perisorii absorbanti;

-din xilem in celulele care alcatuiesc mezofilul frunzei.

PLASMOLIZA DE IARNA

• E determinata de :

-incetinirea/incetarea absorbitiei apei din sol;

-eliminarea apei prin procesul de transpiratie;

• Cresterea concentratiei sucului vacuolar=cauza producerii plasmolizei de iarna in

corelatie cu diminuarea temperaturii de inghet a celulei;

• Cand solutia externa este hipotonica fata de solutia din interiorul celulei,apa patrunde in

celula(endosmoza);

-creste volumul celular;

-se exercita o presiune asupra peretelui celular;

-celula saturata cu apa se afla in stare de turgescenta;


Fortele care determina transportul apei in celule (cand celula se afla in apa pura)+ desen.

• Diferenta de concentratie dintre solutia intracelulara( concentratie mai mare) si solutia

extracelulara,genereaza o presiune osmotica :Po)->determina patrunderea apei in celula;

• Saturarea celulei cu apa genereaza presiunea de turgescenta(Pt),care se manifesta ca o

presiune ce apasa asupra peretelui celular din interiorul celulei;

• Presiunea exercitata de peretele celular asupra continutului celulei se numeste presiune de

membrana(Pm);

• Forta de suctiune:S=Po-Pt;

• S>0-apa patrunde in celula;

• S=0-apa nici nu intra,nici nu iese;

• F>S-apa iese din celula;

• F=forta de retinere a apei;(pg 9)

PRESIUNEA OSMOTICA

• Este influentata de factori interni si externi;

• Factorii externi:

1. Umiditatea aerului si solului-cu cat aceasta e mai ridicata,cu ata presiunea osmotica e mai

scazuta;

2. Temperatura:cresterea ei determina o crestere a presiunii osmotice a celulelor prin

evaporarea apei libere;

3. Lumina:intensitatea luminoasa ridicata mareste acumularea glucidelor solubile prin

fotosinteza =>cresterea presiunii osmotice;

4. Salinitatea solului-mareste presiunea osmotica a celulelor prin acumularea de saruri

minerale;
• Factorii interni:

1. Specia si potentialul de adaptare ecologica:

-Po este mica la plantele de apa;

-Po are valoare medie la mezofite;

-Po are valori mari la xerofite si la halofite.

2. Organul plantei:Po creste de la radacina spre frunze

3. Tesutul- in radacina Po creste in sens centripet,de la perisorii absorbanti spre cilindrul

central;

4. Varsta plantelor:Po creste de la celulele tinere la celulele adulte.

DETERMINAREA PRESIUNII OSMOTICE A CELULELOR

Metode fiziologice

1. Metoda plasmolitica-gasirea unei solutii foarte apropiate de concentratia sucului

vacuolar,capabila sa provoace plasmoliza incipienta la 50 % dintre celule;

2. Metoda refratometrica-determinarea concentratiei sucului vacuolar la refractometru;

3. Metoda crioscopica-determinarea concentratiei sucului vacuolar la crioscop,pe baza

determinarii punctului de congelare a acestuia.

Presiunea de turgescenta

• Maxima-dimineata

• Minima-dupa-amiaza

• Scade foarte mult in caz de seceta(transpiratie intensa)=>plantele se ofilesc.

Presiunea de membrana

• Se opune patrunderii apei in celula con volumul celular depaseste volumul celulei aflata

in plasmoliza incipienta;
• Pe masura ce presiunea de turgescenta creste,volumul apei ce patrunde in celula este din

ce in ce mai mic;

• Dupa ploi excesive:endosmoza poate continua sau presiunea de turgescenta depaseste

presiunea de membrana;

Forta de suctiune(S) a unei celule (valori)

• Este zero cand celula este in stare de turgescenta maxima;

• Valoarea presiunii osmotice a sucului vacuolar-cand celula este in stare de plasmoliza

incipienta

• Variatii diurne:

-dimineata-starea de turgscenta este mai mare si S are valoare minima;

-spre-amiaza-valorile lui S cresc;

-la amiaza-umiditatea atmosferica este scazuta,lumina puternica,temperatura ridicata iar S are

valori maxime;

• Variatii sezoniere:

-primavara si toamna-tesuturile sunt bine aprovizinate cu apa;

-valorile lui S sunt scazute;

-vara-solul uscat,temperaturile ridicate,atmosfera saraca in vapori de apa,conduc la inregistrarea

unor valori ridicate ale lui S;

-iarna-temperaturile scazute-S inregistreaza valori ridicate.+schema lui Hofler-desen

ABSORBTIA APEI DE CATRE PLANTE

• Plantele nevasculare absorb apa prin toata suprafata corpului;

• Plantele submerse
• Plantele de apa cu frunze natante-absorbtia se face prin fata inferioara a frunzelor,lipsita

de cuticula;

• Plantele vasculare absorb apa:

-Prin sistemul radicular care este si organ de fixare si de la care pleaca o retea de vase

conducatoare;

-Cu ajutorul organelor supraterane;

ABSORBTIA APEI LA NIVELUL SISTEMULUI RADICULAR AL PLANTEI

• Este conditionata de contactul dintre suprafata radacinii si sol;

• Absorbtia este favorizata de ramificarea radacinii si prezenta porilor absorbanti;

FORMELE DE APA DIN SOL

• Inaccesibile pentru plante:

1. Apa de constitutie-legata chimic de constituentii solului;

2. Apa de higroscopicitate-formeaza un strat monomolecular la suprafata particulelor de sol;

3. Straturile interne ale apei peliculare-formeaza straturi succesive la suprafata particulelor

de sol-forte mari de retinere(30-50 de atmosfere);

• Accesible pentru plante:

1. Straturile externe ale apei peliculare-sunt retinute cu forte mai mici(0,5-30 atmosfere);

2. Apa de capilaritate-exista in spatiile capilare ale solului ;

-retinuta cu forte mai mici(1 atm);

-mobila-circulatie ascendenta.

3. Apa de gravitatie-exista in spatii largi ale solului-este foarte mobila,avand circulatie

descendenta,sub actiunea gravitatiei.

TERMENII CARE CARACTERIZEAZA CANTITATEA DE APA DIN SOL


• Capacitatea maxima pentru apa-capacitatea de saturare cu apa/capacitatea totala pentru

apa/capacitatea totala de umezire);

• Capacitatea de camp a solului-capacitatea de retinere pentru apa a solului/umiditatea de

camp).

• Capacitatea maxima pentru apa:

-apa de gravitatie;

-capacitatea de camp:apa de capilaritate,apa peliculara,apa de higroscopicitate,apa de constitutie.

Coeficientul de ofilire:

-cantitatea de apa inaccesibila plantelor,ramasa in sol in momentul instalarii ofilirii;

-poate fi exprimat in procente fata de solul absolut uscat.

Rezerva utila:

• Cantitatea de apa disponibila pentru plante;

• Diferenta dintre capacitatea de camp a solului si coeficientul de ofilire

Determinarea cantitatii de apa absorbita de catre sistemul radicular(potometru + desen)

Ramificarea radacinii:

• Intr-un sol cu apa suficienta:este redusa,superficiala

-volumul radacinii poate ajunge numai la 10 % din volumul plantei;

• In zonele uscate:este puternica si spre sursa de apa

-volumul radacinii poate ajunge la 90% din volumul plantei;

Radacina prezinta adaptari specifice pentru realizarea absorbtiei:

• La exterior,rizoderma prezinta celule cu peretii subtiri,sunt acoperite de un strat de

mucilagii care permit trecerea cu usurinta a apei;

• Zonele radacinii:
1. Scufie-tesut protector si zona meristematica;

2. Zona neteda

3. Zona perisorilor absorbanti-esentiala

4. Zona aspra-desen

Stabilirea rolului diferitelor one ale radacinii in absorbtia apei-desen

Zona pilifera:

• Ocupa o portiune de cativa cm,putin dupa varful radacinii

• Faciculele conducatoare liberiene si lemnoase sunt bine dezvoltate

• Apa absorbita este condusa mai usor spre zona aspra si tulpina

• Absorbtia intensa este datorata perisorilor absorbanti care ofera o suprafata mare de

contact a radacinii cu mediul;

Perisorii absorbanti:

• Sunt prelungiri ale celulelor rizodermei

• Sunt unicelulari

• Peretii contin substante pectice care prin gelificare favorizeaza contactul dintre perisorii

absorbanti si particulele solului

• Strat subtire de citoplasma

• Au vacuom foarte mare care usureaza schimburile osmotice

• Sucul vacuolar este foarte concentrat si favorizeaza realizarea unei absorbtii foarte mari

• Au o existenta temporara-cateva zile/saptamani

• Pe masura ce radacina creste,se reiinoiesc permanent

• Sunt fragili

• Pier intr-un mediu prea concentrat in saruri,acizi sau lipsit de oxigen.


Nu au perisori absorbanti:

• Plantele acvatice:algele si plantele acvatice superioare absorb apa prin toata suprafata

corpului

• Anumite specii:conifere,stejar,fag-absorb apa favorizata de prezenta in jurul radacinii a

micorizelor.

Micorizele:

• Sunt simbioze dintre radacinile plantelor si hifele unor ciuperci;

• Ciupercile,datorita hidrotropismului si a chimiotropismului lor paiv,pot depista si absorbi

apa si substantele minerale din solutii;

Mecanismele absorbtiei apei prin sistemul radicular:

• Apa poate fi absorbita in mod pasiv:rol important in apelul foliar;

• Apa poate fi absorbita in mod activ-prin activitatea proprie a sistemului radicular.

ABSORBTIA APEI IN MOD PASIV ( 95 % )

• Rolul apelului foliar in absorbtia apei:

1. Transpiratia intra la nivelul aparatului foliar;

2. Crearea in interiorul vaselor de lemn a unui deficit de presiune hidrostatica;

3. Transmiterea deficitului de presiune hidrostatica in lungul tulpinii pana la nivelul

radacinii.

ABSORBTIA APEI IN MOD ACTIV(PONDERE DE 5 %

• Activitate metabolica proprie;

• Absorbtia radiculara:

-nu inceteaza intr-o solutie a carei presiune osmotica este egala cu presiunea osmotica a sevei

brute din vasele de lemn;


-intr-o solutie a carei presiune osmotica este mai mare decat presiunea osmotica a sevei

brute,inceteaza,la valori care depasesc 11-12 atmosfere;

Factorii ce influenteaza absorbtia apei de catre radacinile plantelor:

• Externi

1. Aeratia solului

• Absorbtia apei din solutia conditionata de o buna aerare a solului,capabila sa asigure o

concentratie de 16-18 %

2.Oxigenul din sol

• Pe un sol inundat –absorbtia apei este inhibata deoarece respiratia radacinilor devine

anaeroba

• Irigatiile-nu trebuie sa fie prea dese,sa se lase intre ele un timp suficient(pentru uscarea si

aerarea solului);

3.Umiditatea solului

• Intensitatea absorbtiei

-maxima-cantitatea de apa din sol=75-80% din capacitatea maxima pentru apa a solului;

-scade-cantitatea de apa din sol e mai mica de 75-80 %;cantitatea de apa din sol e mai mare de

75-80 %=>scade cantitatea de oxigen;

-inceteaza-continutul de apa=coeficientul de ofilire;

Concentratia solutiei solului

-0,1-0,5 %- o buna absorbtie;

-hipertonica-fata de sucul vacuolar al celulelor radacinii=>impiedica absorbtia apei;

-unele specii de halofite sunt adaptate la concentratii mari de saruri;

-in functie de capacitatea de reglare a presiunii osmotice,se disting 3 tipuri de halofite:


1.euhalofite

2.glicohalofite

3.crinohalofite

EUHALOFITELE

-ex euhalofite tipice:Salicornia europaea;

-pot acumula cantitati mari de saruri;

-cresterea presiunii osmotice din celula pana la 100 de bari;

-pot sa absoarba apa din solutia concentrata a solului;

GLICOHALOFITELE

-ex:Artemisia maritima;

-acumuleaza in vacuole substante organice,osmotic active,netoxice pentru celule(glucide

solubile,acizi organici);

-concentratia acestora este suficient de mare pentru a asigura absorbtia apei din solutia salina a

solului.

CRINOHALOFITELE

-ex:specii din genul Tamarix(Tamarix aphylla)

-elimina o parte din saruri pe suprafata frunzelor prin glandele secretoare saline.

Concentratia solutiei solului

Plantele de cultura-nu suporta concentratii mari de saruri,care le provoaca:

• Dereglari fiziologice;

• Perturbari-in absorbtia apei,schimbul de ioni,in fotosinteza,in acumularea de biomasa.

CLASIFICAREA PLANTELOR IN FUNCTIE DE SENSIBILITATEA LA SALINITATE

• Rezistente(ex:Lupinus lutus)
• Moderat rezistente(ex:Lupinus augustifolius)

• Intermediar rezistente(ex:Trifolium pratense)

• Moderat sensibile(ex:Trifolium repens)

• Sensibile (ex:Phaseolus vulgaris)

FACTORII EXTERNI CARE INFLUENTEAZA ABSORBTIA APEI CATRE RADACINILE

PLANTELOR

1. p H-ul solutiei solului;

• valoarea pH-ului solului la care majoritatea plantelor absorb cel mai bine apa este p H-ul

neutru(7)

• absorbtia optima pentru;cartof-p H=5;trifoi-p H=6;grau-p H=6-7;lucerna p H=7-8.

1. Presiunea osmotica a solutiei solului (S)

• In conditii normale, S a sistemului radicular este mai mare ca Po a solutiei solului

• Solanceacuri-Po =143 atmosfere-apa absorbita doar de unele halofite.

Factorii externi:

1.Temperatura

• Absorbtia apei incepe in perioada de 0 grade C

• Creste pana la 20-32 grade C

• Se reduce la peste 40 grade C datorita alterarii

• La speciile din regiunile mai calde,absorbtia apei se reduce la 10-15 grade C si se opreste

la 5 grade C

• La plantele alpine si din tundra,absorbtia poate continua pana la 0 grade C chiar si cand

solul este partial inghetat.


• Temperatura scazuta diminueaza absorbtia apei datorita raducerii activitatii enzimatice si

reducerii intensitatii respiratiei care furnizeaza energia biochimca necesara pentru transportul

activ

• Pe solurile reci,plantele nu pot absorbi apa din cauza temperaturii scazute,desi au apa la

dispozitiei=>sufera de o „SECETA FIZIOLOGICA”

2.Lumina

• Intensifica procesul de transpiratie

• Stimuleaza procesul de absorbtie al apei

Factorii interni:

-Caracteristici de specie-adaptarile anatomice si morfologice=>specializarea pentru anumite

conditii de mediu

-Xerofitele :

• traiesc in locuri extrem de uscate

• au radacini ramificate cu potential osmotic ridicat

• adaptari care le permit sa micsoreze pierderile de apa din tesuturi

1.Varsta plantei

• necesarul de apa este mai mare in perioada ce crestere si inflorire a plantei si de formare

si crestere a semintelor si fructelor

2.Intensitatea procesului de transpiratie

• transpiratia intensa genereaza un deficit de apa la nivelul celulelor frunzelor;

• creste forta de aspiratie a frunzelor;

• ascensiunea sevei brute prin vasele lemnoase


• favorizeaza absorbtia radiculara

3.Fotosinteza intensa

• asigura o cantitate sporita de substrat respirator,care furnizeaza energia necesara pentru

transportul activ al substantelor minerale

• se determina astfel,in mod direct,absorbtia apei

4.Starea fitosanitara a plantei

• in cazul unei saturari cu ap,are loc scaderea concentratiei oxigenului din tesut

• se creeaza conditii de anaerobioza,care faciliteaza infectarea.

5.Absorbtia apei prin organele supraterane

• in conditii naturale,se realizeaza in timpul ploilor,pe timp de ceata si din roua;

• absorbtia apei prin frunze se realizeaza prin celulele epidermice si anume prin cuticula

acestora;

• absorbtia cuticulara reprezinta aproximativ 50 % din necesarul hidric;

• se pot valorifica precipitatiile slabe care umezesc aparatul foliar,dar care nu sunt

suficiente pentru a depasi stratul superficial de sol.

CONDUCEREA APEI IN CORPUL PLANTELOR

Etape:

1. transportul orizontal-in sens centripet,se realizeaza de la suprafata de absorbtie a

sistemului radicular prin parenchimuri,la xilem

2. transportul longitudinal

-prin vasele conducatoare ale xilemului

-de la sistemul radicular catre varful tulpinii,frunze,flori,fructe.


3. Transportul orizontal-in sens centifug

-se manifesta la toate nivelele,in lungul transportului longitudinal;

-de la tesuturile conducatoare la suprafata oganelor subterane

Etapa 1:

La plantele inferioare

-conducerea e lenta,de la o celula la alta;

-de la suprafata talului catre portiunile din interiorul acestuia;

La plantele superioare:

-conducerea apei de la suprafata absorbanta a ramificatiei tinere a radacinii=>cilindrul central al

acestor ramificatii se realizeaza pe 2 cai:

Caile de conducere a apei prin parenchimul radicular

a)conducerea extraprotoplasmatica pe suprafata peretilor celulari si prin meaturi;

b)conducerea extraprotoplasmatica prin peretii celulari

c)conducerea intraprotoplasmatica

Apa urmeaza 3 traiecte:

-prin apoplasm=ansamblul peretilor,lacunelor si meaturilor;

-prin simplasm=calea citoplasmatica

-prin vacuole=de la vacuola la vacuola.

CALEA APOPLASMICA

• Un important rezervor de apa,ce poate fi utilizat in conditii de seceta;

• Viteza de transport a apei prin apoplast este de 10 ori mai mare comparativ cu transportul

pe cale simplasmica vacuolara

• Favorizeaza absorbtia radiculara


CIRCULATIA LA NIVELUL ENDODERMULUI

• Calea protoplasmatica este libera

• Calea extraprotoplasmatica se intrerupe datorita prezentei ingrosarilor Caspary(sunt situat

in peretele celular endodermic,ca niste cadre suberificate,sunt hidrofobe si nu permit

continuitatea caii extraprotoplasmatice)

Pozitia ingrosarilor Caspary:

A-de la nivelul endodermului-in sectiune transversala

-printre numeroase celule cu peretii foarte ingrosati exista cateva celule cu peretii subtiri numiti

celule de pasaj,care asigura circulatia apei in directie radiara.

B-o celula endodermica cu ingrosarile Caspary reprezentata in spatiu 3D.

CURS III

Etapa I-Mecanism-explicat prin interventia fortelor osmotice si a metabolismului;

FORTELE OSMOTICE

• Forta de suctiune a sevei brute atrage apa din exterior in vasele de lemn,se datoreaza

presiunii osmotice care e mai mare cu aproximativ 2 atm fata de cea a solutiei din sol.

• Cand transpiratia este intensa,forta de suctiune din vasele de lemn este superioara fortei

de retinere a apei de catre sol.

• Dovada interventiei activitatii metabolice a celulelor radacinii:

1. Absorbtia apei(conducerea ei) de catre radacinile introduse intr-o solutie cu presiune

osmotica mai mare decat a celulelor ce nu inceteaza decat daca presiune osmotica a mediului

este mai mare decat cea a sevei brute.

2. Inhibitorii metabolismului (KCH) diminueaza puternic sau opresc absorbtia apei

-difera in functie de gradul de evolutie atins de diferitele grupe de plante


-la muschi-in portiunea centrala a tulpinii-celule mult alungit=FUNICUL

-la criptogamele vasculare(ferigi) si gimnosperme->in traheide-celule alungite,fusiforme si

lipsite de continut celular

-peretii traheidelor prezinta ingrosari scalariforme la criptogame si punctuatiuni areolate la

gimnosperme

-la angiosperme-elementele celulare sunt mai evoluate;

TRAHEILE:

• Alcatuite din celule moarte asezate cap la cap

• Au peretii ingrosati pe fata interna

• Cele imperfecte au ingrosari inelate sau spiralate

• Cele perfecte au ingrosari reticulate sau punctate

EVIDENTIEREA ROLULUI XILEMULUI IN CONDUCEREA SEVEI BRUTE

• Obtinerea segmentelor de tulpina prin sectionarea ramurilor de Sambucus nigra deasupra

nodurilor;

• Segmnete cu scoarta si liberul indepartate in portiunea bazala

• Segmente cu maduva desprinsa in portiunea bazala

• Segmente cu scoarta si liberul indeprtate si cu maduva distrusa in portiunea de la baza

• Segmente cu vasele de lemn sectionate

• Segment intact

• Frunza de Aspidistra –la care nervurile sunt paralele cu latura mare

• Segment de frunza de Aspidistra la care nervurile sunt paralele cu latura mica

SEVA BRUTA

• Solutie minerala din radacina si colectata in vasele de lemn


• Are apa,saruri minerale si substante organice(=> din unele sinteze ce au loc la nivelul

radacinii)

• Pe parcurs devine mai saraca in saruri si se imbogateste in substante orgn]anice(0,02 % si

8% -primavara cand are loc metabolizarea substantelor de rezerva din organele de depozit)

SENSUL CONDUCERII SEVEI BRUTE

• Viteza de conducere a sevei brute :

-in traheide:1-6 m/h;

-in trahei:1 m/h la Nicotiana si 150 m/h la lianele din padurile ecuatoriale;

-la pomi fructiferi=>depinde de diametrul vaselor lemnoase(diametrul-25-75 micrometri;viteza

de conducere a sevei brute aproximativ intre 1-6 m/h

-la ….-100-200 micrometri si viteza maxima creste la 16-45 m/h.

• Viteza creste odata cu diametrul vasului,aceasta prezentand variatii:

-in cursul zilei:este mai mica noaptea si mai mare in perioada de lumina

-in zona temperata nordica,primavara este maxima

-vara cotele sunt ridicate cat exista rezerve de apa in sol sau scade odta cu diminuarea apelului

foliar in conditii de stres hidric

-toamna-scaderea temperaturii reduce transportul la nivel foliar,absorbtia la nivel radicular si

afectarea circulatiei sevei brute

-iarna valorile sunt minime

MECANISMELE CONDUCERII LONGITUDINALE A APEI

• Experienta lui Toricelli


• Greutatea coloanei de Hg de 1000 mm nu poate fi echilibrata de presiunea atmosferica

• Coboara pana la 760 mm =>corespunde presiunii atmosferice standard

• Coloana de seva bruta nu poate fi sustinuta de presiunea atmosferica atunci cand inaltiea

ei depaseste 10 metri.

• In vasele de lemn,coloana de seva bruta nu se intrerupe totusi la inaltimi care depasesc 10

m datorita:coeziunii dintre moleculele apei si adeziunii apei de peretii vaselor.

FACTORII CE CONTRIBUIE LA ASCENSIUNEA SEVEI BRUTE

1. APELUL FOLIAR

• La nivelul frunzelor,pierderea unor cantitati foarte mari de apa sub forma de vapori prin

transpiratie

• Celulele din mezofilul funzelor isi maresc concentratia sucului vacuolar

• Creste forta de suctiune

• Se absorb noi cantitati de apa din vasele de lemn existente in nervuri

• Datorita apelului foliar,determinarea unui deficit de presiune hidrostatica in vasele de

lemn,in lipsa ingrosarilor,vasele s-ar inchide;

• Prezenta ingrosarilor favorizeaza mentinerea lor in pozitie deschisa;

• Evidentierea deficitului de presiune din vasele de lemn ca urmare a aspiratiei foliare-

experiment;

1. PRESIUNEA RADICULARA

• Forta de impingere a apei de catre celulele radacinii in vasele de lemn

• Conditii:radacina vie,sol bine oxigenat,scade la temperaturi mici,periodicitate

zilnica,fiind maxima la sfarsitul diminetii;


• Radacina :

-absoarbe ionii minerali din solutia solului

-transporta ionii minerali in xilem

-creste concentratia substantei dizolvate

-creste presiunea osmotica

-scade potentialul apei in xilem

-absorbtia apei

-pentru transportul ionilor transmembranar se consuma energie metabolica

-forta este denumita activa sau pozitiva

• Rol important:-la plantele terestre cu frunze cazatoare=>primavara devreme,cand au

aparut frunzele=>transpiratie nula sau redusa;

• Nu prezinta presiune radiculara:

-radacinile sectionate si infometate(revine doar in prezenta glucidelor);

-plantele cu transpiratie ridicata;

Experiment:masurarea presiunii radiculare:sectionarea tulpinii unei plante de vita de vie,se

fixeaza etans,printr-un manson de cauciuc,un tub de sticla in care se introduce mercur.Emiterea

unei solutii apoase daca solul este bine aprovizionat cu apa.

CAILE DE CONDUCERE A APEI

1.PROTOPLASMATICA

2.EXTRAPROTOPLASMATICA

Din apa provenita din xilem:

Cea mai mare parte-transportata pe cale apoplasmica spre stomate in vederea eliminarii prin

transpiratie.
O mica parte este retinuta in celulele frunzelor pentru nevoile proprii.

O alta parte este transportata spre vasele liberiene.

TRANSPIRATIA

• Organele aflate in contaqct cu atmosfera pierd cantitati mari de apa

• Crearea unui gradient de forta de suctiune dinspre elementele de conducere longitudinale

catre suprafata organelor.

• Celulele de la suprafata organelor :

-pierd apa

-sucul vacuolar se concentreaza

-forta de suctiune creste

-preiau apa de la celulele situate mai spre interior,ce au o forta de suctiune mai mica.

ELIMINAREA APEI DE CATRE PLANTE

1.GUTATIA=apa este eliminata sub forma de picaturi la nivelul hidatodelor

2.TRANSPIRATIA=pierderea apei de catre plante sub forma de vapori

• Este fenomenul cel mai important de eliminare a apei de catre plantele terestre

• Plantele inferioare:pierd usor apa si se imbiba usor cu vaporii de apa din atmosfera

• Plantele superioare:au tulpinile si ramurile suberificate(suberul este greu permeabil

pentru apa)=>sunt impiedicate pierderile de apa.

• Principalele organe prin care are loc transpiratia la plantele terestre superioare sunt:

a)frunzele-de ce transpira frunzele?

-suprafata foarte mare

-numar mare de stomate


-mezofilul are o grosime redusa si numeroase spatii intercelulare,care permit o permanenta

eliminare a apei sub forma de vapori pe baza curentului permanent,ascendent de seva bruta.

• TRANSPIRATIA SE REALIZEAZA PRIN 3 FORME:

I. Cuticulara

II. Prin lenticele

III. Prin stomate

• Cuticula este impregnata cu substate grase (hidrofobe)=>reduce transpiratia

• Exista perforatii inframicroscopice sau zona mai putin hidrofobe care permit transpiratia

vaporilor de apa prin cuticula->se face prin pori.

I.TRANSPIRATIA CUTICULARA

• Factorii mediului extern:temperatura,umiditate relativa a aerului,lumina,curenti de aer.

• Variaza in functie de varsta organului-frunzele tinere(cuticula subtire) transpira mai

intens

• Mai intensa in perioada de lumina si la speciile ce au cuticula subtire.

II.TRANSPIRATIA PRIN LENTICELE

• Lenticelele=formatiuni pe suprafata tulpinii ce corespund unor intreruperi ale suberului

• Suberul=tesut compact din celule moarte suprapuse cu membrana ingrosata,impregnate

cu suberina.

• Tulpinile suberificate elimina vapori de apa prin lenticele

• Transpiratia ramurilor sau a trunchiurilor redusa in raport cu cea a frunzelor

• Depinde de conditiile atmosferice

• Mai mica noaptea decat ziua

III.TRANSPIRATIA STOMATICA
• Prin stomate

• Dispozitive anatomice formate din 2 celule reniforme asezate fata in fata si care lasa intre

ele o deschidere=ostiola

• Singurele formatiuni ale epidermei care contin cloroplaste

• Celulele stomatice sunt inconjurate de doua sau mai multe celule lipsite de

cloroplaste,numite celule anexe

• Din cantitatea de apa pierduta de planta prin transpiratie,cea mai mare parte se elimina la

nivelul aparatului stomatic:

1.eliminarea apei de catre mezofil in spatiile intercelulare ale acestuia

2.difuziunea vaporilor de apa din mezofil prin ostiolele stomatelor in atmosfera.

ROLUL STOMATELOR:

• Inlesnesc eliminarea vaporilor de apa in mod cat mai economic

• Inlesnesc aprovizionarea cu CO2 a fotosintezei

• Inlesnesc eliminarea oxigenului rezultat in urma fotosintezei

Determinarea gradului de deschidere al stomatelor-fixarea rapida in alcool sau in

parafina(procedeul Lloyd)

Experiment:se exfoliaza epiderma inferioara –se trece in alcool absolut->epiderma se pune pe

lama->se masoara in microni cu un micrometru fixat la ocular

PROCEDEUL MULAJELOR

• Se aplica pe suprafata unei frunze nedetasate un strat subtire de…..

• Uscarea

• Se detaseaza de pe frunza cu pensa

• Mulajul se monteaza intre lama si lamela


PROCEDEUL INFILTRATIEI

• Viteza de patrundere a unui lichid:xilem,eter de petrol,alcool,ulei de parafina.

• Timp masurat cu cronometrul

• In prezent,cu ajutorul porametrelor,se masoara gradul de deschidere in functie de viteza

de trecere a unui gaz care traverseaza un segment de frunza

TIPURI DE FRUNZE IN FUNCTIE DE POZITIA STOMATELOR

I. Amfistomatica-pe ambele fete ale limbului

II. Epistomatica-numai pe fata superioara (plantele acvatice cu frunze plutitoare)

III. Hipostomatice-pe fata inferioara a limbului.

Exista 3 tipuri de stomate:

• Tipul Amaryllis-se intalneste la mono si dicotiledonate,prezinta 2 celule reniforme

asezate fata in fata prin suprafete concave,prezinta ostiola,pereti inegal ingrosati –pereti ventrali

puternic ingrosati,pereti dorsali sau subtiri

• Tipul de la familia Gramineae(Poaceae)

• Tipul Mnium

Patrunderea apei din celulele anexe in celulele stomatice:

Ø Cresterea volumului vacuolelor celulelor stomatice

Ø Modificarea pozitiei peretilor celulari ai stomatelor

Ø Peretii dorsali se bombeaza foarte puternic

Ø Peretii ventrali(rigizi) vor fi trasi in sensul in care se bombeazqa peretii

dorsali=>ostiolele se deschid

Iesirea apei din celulele stomatice:

Ø Relaxarea peretilor dorsali


Ø Anularea tractiunii exercitate de acesti pereti asupra celor ventrali

Ø Peretii ventrali revin in pozitia initiala

Ø Stomatele isi micsoreaza gradul de deschidere a ostiolelor

Tipul de stomate de la Familia Gramineae:

ü 2 celule care au forma de haltere

ü Portiunile situate la extremitati au peretii subtiri

ü Portiunile mediene au peretii ingrosati

Apa intra in:

ü Extremitatile celulelor stomatice(care au peretii subtiri) se bombeaza foarte mult

ü Peretii din zona de mijloc se indeparteaza mult intre ei

ü Marirea gradului de deschidere a ostiolelor

Apa iese din:

ü Micsorarea gradului de turgescenta a celulelor stomatice

ü Extremitatea acestora isi micsoreaza gradul de bombare

ü Portiunile mediane se apropie

ü Micsorarea gradului de deschidere a ostiolelor

Tipul de stomate Mnium

Ø Vazute de sus au aproximativ acelasi aspect cu cel al stomatelor de tip Amaryllis

Ø Sunt alcatuite din doua celule reniforme asezate fata in fata

Ø Peretii ventrali sunt subtiri

Ø Peretii dorsali sunt ingrosati

Patrunderea apei-peretii ventrali se bombeaza->se mareste gradul de deschidere

Mecanismul de functionare al stomatelor:


K-rol major in determinarea variatiilor presiunii osmotice

Corelatie intre :

-continutul de K + al celulelor stomatice

-presiunea lor osmotica

-gradul de deschidere al stomatelor

-concentratia K+ in stomatele inchise este:0,05-0,01 M iar in cele deschise 0,3-0,5 M

La lumina:

Ø Radiatiile luminoase activeaza fototropinele(fotoreceptori din plasmalema celulelor

stomatice)

Ø Este activata pompa de protoni=>transportul H+ in apoplast=>cresterea potentialului

bioelectric negativ in celule

Ø =>un influx K+ din celulele anexe in celulele stomatice

ØCresterea Po.

Patrunderea apei in celule->marirea volumului celulelor stomatice(cresterea turgescentei)

LIPSA APEI DIN SOL:

• Are efect stresant asupra radacinilor plantelor,in care se biosintetizeaza:

ü Acid abscizic-transportat spre frunze =>inchiderea stomatelor

ü Diminurea continutului in apa al celulelor cu 10% =>cresterea continutului in acid

abscizic al celulelor stomatice de 20 de ori.

ü Stresul hidric-continutul in acid abscizic al celulelor stomatice creste de 100 de ori

ACIDUL ABSCIZIC(ABA)-HORMON DE STRES

-in deficitul hidric creste continutul de acid abscizic

-permite plantelor sa reactioneze la uscaciune rapid


Mecanismul de inchidere al stomatelor-rolul ABA

• Stresul hidric->acid abscizic->deschiderea canalelor de Ca 2+ din plasmalema-

>stimularea patrunderii Ca 2+ din exterior in citoplasma

• Descompunerea inozitol-fosfatidil IP care inhiba transportul de protoni din plasmalema

• IP-Activeaza transportul de Ca 2+ din tonoplast

• Ionii de Ca 2+ trec in citoplasma

• Pompa de evacuare a K + este activata de Ca 2+(cea de intrare e inhibata)

• K+ e evacuat

Factorii care influenteaza intensitatea transpiratiei:

A. Externi:

-umiditatea solului

-solutia solului

-vantul

-umiditatea aerului

-temperatura

-lumina

FIZIOLOGIE IV

Umiditatea moderata a solului:

• absorbtia apei de catre radacini

• transportul rapid al apei catre frunze

• intensificarea respiratiei

Seceta solului:
• sinteza acidului abscizic

• transportul acidului abscizic catre frunze

• inchiderea stomatelor

Concentrarea solutiei din sol reduce intensitatea respiratiei.

Diluarea solutiei solului creste intensitatea respiratiei.

Vantul indeparteaza vaporii de apa situati la suprafata frunzei->intensifica transpiratia.

Umiditatea aerului:

• de 60-80 %=>transpiratia se desfasoara la valori optime

• redusa=>transpiratie foarte intensa

• saturat in vapori de apa-transpiratia se reduce sau chiar lipseste.

La temperaturi intre 30-40 % C:

-scaderea umiditatii relative a aerului;

-cresterea intensitatii respiratiei;

-la temperaturi excesiv de mari(in jurul pranzului-vara):inchiderea stomatelor si scaderea

intensitatii temperaturii;

Lumina:

Efectul direct se datoreaza actiunii sale calorice

• frunzele au capacitatea de a absorbi energia luminoasa

• o mare parte din energia absorbita este transformata in energie calorica

• crestere a temperaturii frunzelor

• intensificarea transpiratiei

Efectul indirect:la lumina ostiolele se deschid=>intensificarea transpiratiei

FACTORII INTERNI:
1. SUPRAFATA DE TRANSPIRATIE

2. SUPRAFATA FOLIARA

3. POZITIA FRUNZELOR

4. STRUCTURA FRUNZELOR

5. PILOZITATEA SUPRAFETEI DE TRANSPIRATIE

6. GROSIMEA CUTICULEI

7. NUMARUL,POZITIA SI GRADUL DE DESCHIDERE AL STOMATELOR

8. CONTINUTUL DE PIGMENTI ASIMILATORI

9. CONCENTRATIA SUCULUI VACUOLAR

1.Suprafata de transpiratie

• Marirea suprafetei conduce la cresterea transpiratiei

• Plantele din regiunile aride sau semiaride au o suprafata redusa(frunzele sunt reduse la

tepi),iar unele plante din regiunile subtropicale pierd o parte din frunze in sezonul

secetos,reducandu-si cu 60-80 % suprafata de transpiratie

• Iarna,in regiunile noastre,caderea frunzelor la arborii cu frunze cazatoare =>scaderea

transpiratiei

2.Suprafata foliara

• Cu cat suprafata foliara e mai mare,cantitatea de apa pierduta prin transpiratie e mai mare

• In regiunile umede,plantele au frunze mari si cu limb subtire=>transpiratie intensa

• In regiunile secetoase,plantele au frunze cu suprafata redusa

3.Pozitia frunzelor
• Plantele din regiunile umede-frunzele au o pozitie orizontala=>radiatia incidenta cade

direct pe frunza=>marire a transpiratiei

• Plantele din regiunile aride-frunzele au o pozitie verticala:radiatia interceptata este mai

redusa

4.Structura frunzelor

• Intensitatea transpiratiei depinde de suprafata pe care o au lacunele din mezofil

• Suprafata interna de evaporare a apei este mai mare=>intensitatea transpiratiei tinde sa

creasca

• In regiunile uscate,plantele au un tesut palisadic mai compact

• Uneori,tesuturile periferice sunt suberificate sau lignificate

5.Pilozitatea supraftei de transpiratie

• Prezenta unei pasle mari de peri pe suprafata frunzelor diminueaza intensitatea

transpiratiei stomatice-prin mobilizarea unui strat de aer saturat in vapori de apa in jurul

ostiolelor

6.Grosimea cuticulei

• Plantele din zonele bine aprovizionate cu apa:frunzele au o cuticula subtire=>favorizeaza

transpiratia cuticulara

• Plantele din regiunile cu conditii mai vitrege in aprovizionarea cu apa=>cuticula

epidermei este mai groasa si la unele plante suprafata limbuluieste acoperita cu ceara

7. Numarul stomatelor

• Numarul de stomate pe mm 2 variaza de la cateva zeci la cateva sute, pe cele 2 fete ale

frunzei in cazul frunzei amfistomatice


• Cand distanta dintre stomate este mai mica decat de 10 x diametrul stomatei=>diminuare

a intensitatii transpiratiei=efectul de margine

• In cazul stomatelor situate la distante mici=>difuzia vaporilor de apa nu se produce si

lateral,ci numai pe directie perpendiculara pe suprafata stomatei;

• Indicele stomatic:I=(S*100)/(S+E)

-S-nr. de stomate

-E-rest de celule epidermice(relativ constant pentru fiecare specie)

8.Pozitia stomatelor

• Stomatele la acelasi nivel cu celulele epidermice la mezofite

• Stomatele sub nivelul celulelor epidermice-la xerofite

• Nerium oleander-are cripte stomatifere-epiderma patrunde in interior si formeaza o cripta

ce permite mentinerea unei atmosfere incarcate cu vapori de apa

• Transpiratia este redusa

• Dispozitia anatomica ce contribuie la reducerea transpiratiei la unele graminee:frunzele

se inconvoaie ca un jgheab in interiorul caruia se gasesc stomatele=>se impiedica actiunea

curentilor de aer=>intensitatea transpiratiei este micsorata

• Stomatele deasupra nivelului celulelor epidermice-la hidrofite=>transpiratie intensa

9.Gradul de deschidere al stomatelor

• Noaptea stomatele sunt inchise,are loc numai transpiratia cuticulara si cantitatea de apa

eliminata este redusa

• Ziua stomatele sunt deschise iar cantitatea de apa eliminata este crescuta

10.Continutul de pigmenti asimilatori

• Frunzele ce contin o cantitate mare de pigmenti asimilatori pe unitatea de masa foliara:


-asigura absorbtia unei cantitati mai mari de radiatii luminoase

-transpiratia este mai intensa

• In zonele bine aprovizionate cu apa,frunzele plantelor prezinta o cantitate mai mare de

pigmenti asimilatori pe unitatea de masa foliara=>culoare mai inchisa

• In zonele mai slab aprovizionate cu apa,frunzele plantelor prezinta o cantitate mai mica

de pigmenti asimilatori pe unitatea de masa foliara=>culoare mai palida

11.Concentratia sucului vacuolar

• La plantele de saratura si desert,ceoncentratia sucului vacuolar e marita prin acumulare

de saruri minerale,glucide solubile si acizi organici=>micsorarea intensitatii respiratiei

• La plantele din zonele umede,concetratia sucului vacuolar e scazuta si mareste

intensitatea transpiratiei

VARIATIILE DIURNE:

• Se desfasoara dupa rezultanta actiunii concomitente a factorilor

externi:iluminarea,temperatura si umiditatea relativa a aerului

• De la resaritul soarelui la pranz:

-creste intensitatea luminii si temperatura mediului

-scade umiditatea relativa a aerului

-Deschiderea ostiolelor

-creste intensitatea transpiratiei

-plantele inlatura incalzirea excesiva a tesuturilor asimilatoare

• Dupa orele pranzului:

-se micsoreaza intensitatea luminii si temperatura

-se mareste spre seara umiditatea relativa a aerului


-se micsoreaza gradul de deschidere al ostiolelor stomatelor in urma variatiilor de turgescenta

-intensitatea transpiratiei se micsoreaza

• Noaptea,intensitatea transpiratiei se mentine la valori scazute,uniforme,cand nu intervin

modificati ale temperaturii

• Iarna-conducerea lenta a apei absorbite=>intensitatea transpiratiei este foarte redusa

• Primavara-temperatura si iluminarile sunt moderate,iar umiditatea aerului e mai mare=>o

curba unimodala cu un maxim la ora 12

• Vara-in zilele senine si calduroase=>intensitatea transpiratiei este mai mare decat

primavara=>un singur maxim imediat dupa pranz la valoarea maxima ajungand mai tarziu

• In zilele calde si uscate-decurge dupa curbe bimodale,printr-un reglaj stomatic

• Toamna-curba unimodala,cu amplitudini mai reduse

Durata apelului foliar se asigura prin absorbtia unei cantitati mari de apa din sol de catre plante la

nivelul sistemului radicular.

Conducerea apei in corpul plantelor favorizeaza absorbtia unei cantitati mari de elemente

nutritive minerale din sol.

In lipsa transpiratiei,procesul de crestere nu are loc.

Contribuie la mentinerea relativ constanta a temperaturii corpului plantelor.

Timiriasiv:”transportul este un rau necesar”-pierde apa si energie dar isi mentinetemperatura

corpului in limite fiziologice.

GUTATIA

Este procesul de eliminare al apei sub forma de picaturi.

Apa de gutatie este o solutie diluata(0,1-0,9 %) ,care contine cantitati mici de substante minerale.

Conditii in care are loc gutatia:


• Procesele ce au loc dupa zile calduroase urmeaza nopti reci si solul isi mentine

temperatura ridicata mai mult timp=>absorbtia apei continua sa se realizeze

• Temperatura atmosferica scade=>se micsoreaza intensitatea transpiratiei

• La plantele cultivate in sere:umiditatea relativa a aerului este mai mare=>transpiratia este

mai redusa

• Temperaturile mai mari favorizeaza absorbtia apei din sol

• Gutatia se desfasoara:

-pe toata suprafata frunzei la Phaseolus;

-prin varful frunzelor la Triticum;

-la plantele cu frunze dintate,prin dintisorii acestora;

• Structurile specializate pentru eliminarea apei sunt hidatodele-inchise(active) sau

deschise(pasive)

Hidatodele de tip inchis(active):

Ø Alcatuite din 1 sau mai multe celule epidermice normale sau modificate in peri

Ø Celulele cu peretii subtiri au rolul de a acumula apa pe care o elimina rapid

Ø In vecinatatea hidatodelor se afla terminatiile vaselor lemnoase care le furnizeaza in

permanenta apa

Ø La Phaseolus,hidatodele sunt alcatuite din peri uni sau pluricelulari care acumuleaza apa

si o elimina sub forma de picaturi prin varful lor

Hidatodele de tip deschis(pasive):

Ø Pe zimtii de pe marginea limbului frunzelor

Ø Structura:

-doua celule acvifere


-camera acvifera(plina cu solutie apoasa)

-epitem=tesut parenchimatic format din celule mici cu peretii subtiri

-vase de lemn

Ø La unele specii de plante epitemul poate lipsi->vasele de lemn se deschid direct in camera

acvifera

ROLUL GUTATIEI:

• Se inlatura excesul de presiune hidrostatica creat in corpul plantei in urma unei absorbtii

intense de apa si a unei transpiratii reduse

• Se evita invadarea cu apa a spatiilor intercelulare(este facilitata difuziunea gazelor care

intervin in procesele fiziologice fundamentale:fotosinteza si respiratie)

• Se realizeaza un proces de absorbtie sau exorbtie a unei parti din sarurile minerale

absorbite la nivelul sistemului radicular

BILANTUL DE APA AL PLANTELOR=raportul dintre cantitatea de apa absorbita de catre

plante si cantitatea de apa eliminata de acestea,in acelasi interval de timp.

Cantitatea de apa absorbita este egala cu cantitatea de apa eliminata

-in cazul plantelor bine aprovizionate cu apa

-in conditii normale de temperatura si umiditate

-un bilant optim care asigura o stare normala tuturor celulelor

-procesele fiziologice decurg cu intensitate crescuta

Cand absorbtia apei este mai intensa decat transpiratia:

-acumularea apei in tesuturi

-afectarea schimbului de gaze dintre planta si mediu

-unele plante pot evita aceste efecte daunatoare prin eliminarea apei sub forma de gutatie
Cand absorbtia este mai redusa ca transpiratia:

ü In zilele excesiv de calduroase->ofilire temporara-turgescenta se reface seara si in cursul

noptii

ü Prelungirea conditiilor de seceta->ofilirea permanenta se mentine si noaptea

In cazul irigarii cu apa rece in zilele calduroase de vara:

Ø Absorbtia apei de catre radacini este inhibata,iar eliminarea apei prin transpiratie decurge

normal;

Ø Deficitul de saturatie in apa al celulelor->ofilirea temporara a plantelor

Procedee utilizate pentru controlulstarii de aprovizionare cu apa a plantelor de cultura:

Determinarea:

1.Gradul de deschidere al stomatelor-mai mic->necesitatea aplicarii unei norme de udare

2.Determinarea intensitatii transpiratiei-aplicarea unei norme de udare

3.Determinarea fortei de suctiune a frunzelor-depaseste valorile caracteristice plantelor bine

aprovizionate cu apa->necesitatea aplicarii unei norme de udare

Clasificarea plantelor in functie de adaptarile la conditiile de mediu in care traiesc,sub aspectul

regimului de apa:

1. Hidrofite

2. Higrofite

3. Mezofite

4. Xerofite

HIDROFITELE:

Ø Plantele ce traiesc in mediul acvatic-zone mlastinoase

Ø Nu au probleme cu aprovizionarea cu apa


Ø Nu prezinta nici o adaptare care sa favorizeze reducerea intensitatii transpiratiei

Ø Unele plante acvatice submerse nu transpira deloc

HIGROFITELE:

Ø In zone bine aprovizionate cu apa

Ø Nu au adaptari care sa limiteze transpiratia

MEZOFITE:

Ø Adaptari pentru reducerea intensitatii transpiratiei sau pentru desfasurarea unei

transpiratii mai intense

Ø Prezinta caractere structurale intermediare intre cele ale higrofitelor si xerofitelor

Ø Majoritatea plantelor sunt de cultura

XEROFITELE:

Ø Traiesc in zone slab aprovizionate cu apa

Ø Modificarea structurii care limiteaza desfasurarea unei transpiratii intense

ROLUL APEI IN VIATA PLANTELOR

Apa este compusul de baza al materiei vii.

-conditioneaza desfasurarea proceselor vitale;

-mentine starea fizica normala a celulelor;

-reprezinta mediul pentru desfasurarea reactiilor biochimice

-este un solvent de baza al diferitelor substante minerale si organice,conditionand astfel

desfasurarea proceselor biologice;

-participa ca metabolit in reactiile biochimice;


-participa in reactiile fundamentale de oxidoreducere,care stau la baza metabolismului

vegetal,respectiv in reactiile de oxidoreducere din ciclul Krebs

-in celulele asimilatoare apa furnizeaza electroni si protoni in procesul de fotoliza

Asigura transportul sarurilor minerale prin xilem si al substantelor organice prin floem.

Rol de termoreglare:

Ø Din cantitatea de apa absorbita de plante,cea mai mare parte se pierde prin transpiratie;

Ø La nivel celular se asigura o temperatura uniforma

Ø Se evita supraincalzirea plantelor

Rol mecanic:

• Asigura turgescenta celulara si rigiditatea tesuturilor

• Participa la procesul de crestere al plantelor

• Deficitul de apa din plante depaseste o anumita valoare->inceteaza cresterea in lungime a

tulpinilor,radacinilor si cresterea in suprafata a frunzelor din cauza intreruperii procesului de

marire a volumului celulelor,fara ca fenomenul de multiplicare celulara sa stagneze

• Daca deficitul de apa se prelungeste,se opresc si mitozele meristematice.

NUTRITIA MINERALA A PLANTELOR

• Compozitia chimica a plantelor

• Rolul fiziologic al elementelor minerale

• Absorbtia elementelor minerale de catre plante

• Conducerea elementelor minerale in corpul plantelor

• Acumularea,reutilizarea si desorbtia elementelor minerale


Nutritia minerala a plantelor=aprovizionarea plantelor cu elemente minerale,necesare pentru

sintezele organice ce au loc…

Compozitia chimica a plantelor

• Compozitia substantei uscate de dupa indepartarea apei din tesuturi este determinata de

fertilitatea solului

• Variaza foarte mult in functie de specie

• In alcatuirea plantelor participa in primul rand urmatoarele 12

elemente:C,H,O,N,P,K,Ca,Mg,S,Fe,Na,Cl.

Stabilirea elementelor minerale absolut necesare plantelor

Cercetari efectuate prin:metoda sintetica sau fiziologica=metoda in cultura hidroponica=cresterea

plantelor pe medii nutritive artificiale,minerale,preparat din compusi minerali ce contin elemente

prezente in mod constant in cenusa plantelor(reziduul mineral rezultat dupa calcinarea substantei

vegetale.

Metoda permite stabilirea:

-elementelor ncesare plantelor

-formei asimilabil pentru plante

-raport optim intre elemente

-rolul lor fiziologic specific

Primele solutii nutritive:

-W. Knop(1860)

-J. Sachs(1861)

Solutia „completa” contine in proportii potrivite toate elementele ce s-au gasit in cenusa

plantelor.
Ulterior s-a modificat concentratia ei pana cand plantele au vegetat foarte bine.

S-a micsorat din ce in ce mai mult proportia unui anumit element

S-a suprimat cu totul din compozitia solutiei

Observarea cresterii plantelor

S-a stabilit daca elementul respectiv este sau nu necesar

Suprimarea pe rand a cate unui element din solutia utilizata initial

=>Stabilirea elementelor minerale absolut necesare plantelor

Solutii utilizate in practica fiziologica:

1.Solutia HOAGLAND-toate elementele minerale

2.Solutia NOVO SELOV-pentru cultivarea plantelor de apartament

3.Solutia ARNON-pentru cultivarea unor specii de alge

Stabilirea dozelor optime ale diferitelor elemente:

1.solutii diferentiale:solutii complete (contin toate elementele minerale)-dar unul dintre aceste

elemente se gaseste in cantitati diferite fata de cantitatea indicata pentru reteta completa

2.solutii de carenta:solutii care nu au unul sau mai multe dintre elementele minerale absolut

necesare

Elementele chimice care se gasesc in plante:

Elementele ce reprezinta aproximativ 90 % din substanta uscata:C 45 %,O 45 % SI H 6 %

Celelalte elemente sunt:

-macroelemente:10-0,01 % din substanta uscata(N,P,K,S,Ca,Mg)

-microelemente;0,001-0,00001 % din substanta uscata(Fe,Mn,Cu,Zn,Mo,B,Cl 2,Ni)

-elemente minerale benefice:in concentratii mici(Mo,Si,Co,Se,Al,I 2,Br 2,F 2)

Ultramicroelemente:proportii infime(uraniu,radiu,thoriu,rubidiu,cesiu,actiniu)
-stimuleaza procesele metabolice;

Au rol asupra proceselor de crestere si dezvoltare

Criteriile indeplinite de elementele minerale pentru a fi considerate esentiale:

1. O planta data nu isi poate completa ciclul de viata in absenta respectivului element

mineral

2. Din punct de vedere functional,elementul mineral respectiv nu poate fi ilocuit cu un altul

3. Elementul mineral trebuie sa fie direct implicat in metabolismul plantei,ca de exemplu in

structura unei enzime sau trebuie sa fie solicitat intr-o anumita etapa metabolica distincta.

ELEMENTE PLASTICE

Elementele care participa in cea mai mare parte la construirea tesutului vegetal:

Clasificare:

1.principale:carbon,oxigen,hidrogen,azot,fosfor.

2.secundare:sulf,magneziu,calciu

Din punct de vedere al rolului biochimic si functiei fiziologice

1.elemente care sunt parte a unor compusi organici

-azot=constituent al aminoacizilor

-sulf-component al cistinei,cisteinei,metioninei.

2.elemente importante pentru depozitarea energiei si integritate structurala

-fosfor-component al acizilor nucleici;

-siliciu-depozitat ca silicat in peretii celulari

3.elementele care raman sub forma ionica

-potasiu-implicat in generarea potentialului osmotic

4.elemente implicate in reactii de oxido-reducere


-fierul-constituent al citocromilor;

-cupru-component al plastocianinei

CURS V

NUTRITIA MINERALA A PLANTELOR

ROLUL FIZIOLOGIC AL ELEMENTELOR MINERALE

in functie de rolul functional al elementului:

-simptomele specifice carentei in elementul respectiv

AZOT

• INTRA IN COMPOZITIA:

• substantelor plastice (proteine citoplasmatice si membranare)

• -substante de rezerva(proteine de rezerva-aleurona)

• substante ce intervin in transmiterea info genetice(acizi nucleici)

• enzime,clorofile

NECESARUL DE AZOT PENTRU PLANTE

• o aprovizionare suficienta cu azot favorizeaza :

• procesul de crestere

• accelereaza dezvoltarea plantelor

• grabeste maturarea

• plantele necesita azotul in cantitati diferite:la cereale,necesarul difera de la o specie la alta

NECESARUL DE AZOT LA CEREALE:


• Graul consuma de2 x mai mult azot decat fosfor

• Ovazul consuma cantitati mai mari de azot decat graul

• Porumbul are nevoie de cantitati mai mari de azot

Sursele de azot pentru plante:

Principalele surse de azot accesibile plantelor:combinatiile anorganice:forma nitrica si forma

amoniacala

Utilizarea surselor organice de azot

• Radacinile plantelor pot absorbi si aa =folositi intr-o masura mai mica drept sursa de azot

pentru plante deoarece randamentul este mai scazut

• La porumb=aa lizina,tyr si ala-absorbiti destul de intens de sist radicular,metabolizarea

lor se face anevoios

Forma de azot molecular= inaccesibila majoritatii plantelor

Asimilarea azotului molecular:specii de bacterii,ciuperci si alge-fixeaza azotul molecular

atmosferic si il transforma in combinatii azotoase-preluate apoi de plantele superioare

Grupe de microorganisme care pot fixa azotul molecular:

-specii din genul azotobacter:

-traiesc libere in sol

-fixeaza azotul molecular in conditii aerobe,prin procese enzimatice proprii;

Specii din genul clostridium:fixeaza si utilizeaza azotul molecular in conditii anaerobe

Mucegaiuri:aspergillus,penicillium

Alge albastre-verzi:nostoc,anabaena

Ciupercile din genul actinomyces din radacinile copacilor(alnul,elaeagnus)

Bacteriile din radacinile leguminoaselor:specii ale genului rhizobium


Transformarile compusilor cu azot in sol

AZOTUL DIN COMPUSII ORGANICI:

-sub actiunea microorganismelor proteolitice(mineralizat prin

amonificare)=>amoniac=>oxidare(prin activitatea microorganismelor

nitrificatoare)=>nitrati=>prin activitatea bacteriilor dentrificatoare) reducere=>azot

molecular=>degajare in atmosfera

Conditiile optime pentru desfasurarea reactiei de oxidare-aerisire buna a solului;

In solurile slab aerisite:

-mineralizarea se opreste la faza de amoniac

CARENTA IN AZOT

Blocarea biosintezei clorofilelor=>cloroza frunzelor(ingalbenirea frunzelor

-ofilirea frunzelor

-cresterea incetinita a plantelor(indivizii raman mici cu tulpini subtiri)

-are loc deplasarea substantelor azotate din tesuturile mai batrane spre organele aflate in

crestere=>moartea prematura a frunzelor mai batrane(de regula de la baza plantei);

EXCESUL DE AZOT

-stimuleaza fotosinteza si cresterea plantelor

-frunzele devin foarte mari,de culoare verde-inchis

-frunzele devin mari,cu fermitate redusa si fara aroma

FOSFORUL

• ABSORBIT SUB FORMA DE IONI (PO4)3

• component principal al acizilor nucleici,al fosfolipidelor si fosfoproteinelor,al unor

enzime
• se afla in molecule de atp

• participa la procesele de fotosinteza,ciclul Krebs,la sinteza clorofilelor

• stimuleaza procesele de inflorire si fructificare=>stimulate de ionul fosfat=>se

recomanda fertilizarea

CARENTA IN FOSFOR

• unele specii pot produce antociani in exces,ceea ce da culoarea purpurie

• cresterea este lenta

• se dezvolta tulpini subtiri

EXCESUL DE FOSFOR-POATE DUCE LA NECROZAREA FRUNZELOR

POTASIUL:

• rol foarte important in osmoreglare:prin modificarea concentratiei sale din vacuole se

regleaza turgescenta celulelor,fenomen ce sta la baza procesului de inchidere si deschidere al

stomatelor,participa la absorbtia apei prin radacini

• creste rezistenta la ger si seceta

• stimuleaza activitatea enzimelor implicate in fotosinteza si respiratie

CARRENTA IN POTASIU

• apar pete clorotice intre nervuri sau pe marginea frunzelor,rasucirea si uscarea acestora

• induce o marire a sensibilitatii la temperaturi scazute

EXCESUL DE POTASIU

• diminueaza procesul de crestere=>apar un fel de arsuri ale frunzelor

• =>caderea precoce a frunzelor

CALCIUL

• ABSORBIT DE CATRE PLANTE SUB FORMA DE CATIONI(CA 2+)


• se gaseste sub forma de combinatii :

1.anorganice:CACO3,CASO4,-in duramenul unor plante lemnoase

• 2.organice:pectat deCa ,alaturi de pectat de Mg in lamela mediana a peretelui celular

CARENTA IN CALCIU

• la tomate-provoaca putrezirea fructelor

EXCESUL DE CALCIU

• diminuarea cresterii fructelor

• imbatranire prematura

SULFUL:

• absorbit sub forma de IONI (SO4)2

• aa cu sulf(Cys,cistina,metionina) sunt componenti esentiali ai proteinelor

• intra in compozitia proteinelor cu fier si sulf care transporta electronii in procesul de

fotosinteza

CARENTA IN SULF

• INTENSITATEA FOTOSINTEZEI SCADE

• se diminueaza procesul de crestere

• =>imbatranire prematura

EXCESUL DE SULF conduce la o necrozarea a frunzelor si la o crestere incetinita.(ploile

acide,ionul sulfat)

MAGNEZIU

• absorbit sub forma de cationi Mg 2+

• parte componenta a clorofilei

• este necesar pentru sinteza protoporfirinei IX -predecesorul direct al clorofilei


• intra incompozitia fitinei-acidul fitic reduce biodisponibilitatea Mg 2+;

CARENTA IN MAGNEZIU

• =>cloroza frunzelor,datorita blocarii sintezei clorofilei

• la graminee-apare “tigrarea frunzelor” batrane:aparitia unor dungi de un verde deschis pe

frunze

EXCESUL DE MAGNEZIU

• provoaca o intoxicare manifestata prin deformari ale celulelor si tesuturilor

• efecte negative asupra cresterii plantelor

ROLUL FIZIOLOGIC AL MICROELEMENTELOR

• la fel de importanta ca si macroelementele

• lipsa unui microelement necesar=>impiedica dezvoltarea normala a plantelor

• carenta unui microelement poate fi prevenita sau corectata-prin adaugarea lui in mediu

FIERUL

• absorbit de plante sub forma de ion feric(FE 3) sau ion feros(FE2 )

• necesar pentru biosinteza clorofilei,catalizand legarea Mg din nucleul porfirinic

• participa la procesele de oxidoreducere din celule,datorita insusirii sale de a trece in mod

reversibil de la forma bivalenta la cea trivalenta

CARENTA IN FIER

• ingalbenirea frunzelor datorita scaderii continutului in clorofila si a activitatii

fotosintezice

• mezofilul frunzelor-capata culoare galbena pana la galben-lamaie

• la un deficit mai pronuntat plantele isi inceteaza cresterea

EXCESUL IN FIER
• apar mici pete brune care se extind

• are loc o incetinire a cresterii foliare urmata de uscarea frunzelor

MANGANUL

• intervine in desfasurarea fotosintezei

• participa la alcatuireaenzimelor care intervin in biosinteza pigmentilor clorofilieni

• este necesar in reactia Hill

• participa in procesul de fotoliza al apei

CARENTA IN MANGAN

• conduce la cloroza tesuturilor dintre nervurile frunzelor=>aspect de retea sau mozaic

• la o deficienta severa continutul de clorofila scade puternic si se schimba ultrastructura

tilacodelor cloroplastelor

EXCESUL DE MANGAN

• manifestarile apar la frunzele mai varstnice sub forma unor puncte brune iar apoi sub

forma unor pete necrotice

CUPRUL

• intervine in activitatea fotosintetica a plantelor

• participa la alcatuirea enzimelor care intervin in biosinteza pigmentilor clorofilieni

• intra in compozita plastocianinei(transportor de electroni in fotosinteza)

CARENTA IN CUPRU

• apare asa-numita “boala a petelor albe”=>ofilirea frunzelor si uscarea lor

EXCESUL DE CUPRU

• pe frunze apar necroze severe

• reducerea cresterii
ZINC

• participa la alcatuirea enzimelor care intervine in biosinteza pigmentilor clorofilieni

• intervine in procesul de crestere:stimuleaza sinteza triptofanului,precursor al auxinei

CARENTA IN ZINC

• INDUCE REDUCEREA CRESTERII PLANTELOR

• frunzele capata dimensiuni mai mici

• la pomii fructiferi-boala poarta numele de “boala frunzelor mici”

• -la cereala apar benzi clorotice sub forma de dungi de-a lungul nervurii centrale a

frunzelor

EXCESUL DE ZINC:aparitia de necroze periferice si punctiform brun-roscate

MOLIBDEN

• intervine in desfasurarea fotosintezei

• participa la enzimele care intervin in pigmentii clorofilieni

CARENTA IN MOLIBDEN

• la dicotiledonate-se produce deformarea si rasucirea frunzelor

• atrofierea limbului foliar

• ingrosarea nervurii principale

• =>boala “whiptail” -cauzata de necrozarea tesuturilor si diferentierea insuficienta a

cordoanelor vasculare in stadiile timpurii de dezvoltare a frunzei

EXCESUL IN MOLIBDEN

• toxicitatea molibdenului este corelata cu ingalbenirea frunzelor si tulpinilor si cu oprirea

cresterii
BOR

• stimuleaza sinteza clorofilei

• intensifica procesul de fotosinteza

• stimuleaza cresterea radacinii si tulpinii

In caz de carenta se produce cloroza,rasucirea si deformarea frunzelor.

In caz de exces de Bor apar necroze.

CLORUL

• in concentratii mici are un efect stimulator asupra biosintezei clorofilei si fotolizei apei

CARENTA IN CLOR:

• Induce in cazul tomatelor “pete de bronz”,apoi necroze la nivel foliar

• ulterior plantele se ofilesc

EXCESUL DE CLOR:

• poate fi intalnit in cazul terenurilor foarte saraturate:”efecte saline”

• se manifesta printr-o “arsura periferica a frunzelor”

• urmata de rasucirea frunzei

NICHEL

• ARE EFECT STIMULATORASUPRA PROCESULUI DE GERMINATIE

• intervine in cresterea diferitelor specii de plante de cultura

CARENTA IN NICHEL

• frunzele se necrozeaza

• frunzele in forma de “ureche de soarece” la pecan(Carya illinoensis)

EXCESUL DE NICHEL
• concentratiile ridicate de nichel in solutia solului inhiba absorbtia celor mai multe

elemente minerale,avand actiune toxica asupra plantelor

ELEMENTELE BENEFICE pentru plante sunt in cantitati foarte mici.Stimuleaza cresterea

plantelor,dar sunt esentiale pentru anumite specii

SODIUL

• reduce transpiratia

• intervine in ridicarea valorii presiunii osmotice a sucului vacuolar

• mareste rezistenta la ofilire a plantelor

SILICIUL

• In peretii celulari primari interactioneaza cu anumiti constituenti(substante

pectice)=>marind elasticitatea peretelui celular

• elasticitatea Si le face mai putin atractive pentru ierbivore

• trestia de zahar

• are proprietati care il fac asemanator al carbonului

• manifestari toxice al anumitor elemente

COBALT

• IMPORTANT PENTRU LEGUMINOASE:manifesta cele mai mari necesitati pentru

formarea nodozitatilor radiculare fixatoare de azot atmosferic

• intervine in sinteza leghemoglobinei

SELENIU

-Clasificarea plantelor in functie de nivelul de acumulare a Se in tulpini si de capacitatea lor de a

tolera concentratii ridicate de Se


-acumulatoare de Se

-neacumulatoare de Se

-speciile acum de Se – capacitatea sa creasca pe soluri bogate

ALUMINIU

-stimuleaza cresterea plantelor si germinatia semintelor

IOD

-stimuleaza: cresterea si dezvoltarea plantelor si formei plantelor

BROM

-stimuleaza dezvoltarea plantelor

-uneori ionii sai pot inlocui partial clorul

-poate remedia carenta de Cl (ofilirea si cloroza frunzei)

FLUOR

-stimuleaza procesul respiratie

ABSORBTIA ELEM MINERALE DE PLANTE

-la plantele acvatice submerse = absorbtia pe toata suprafata corpului

-la plantele terestre - principalul organ de absorbtie a elem mineral = sistem radicular

-prin peri absorbanti

-prin regiuni nesuberificate

-absorbtia extraradiculara (absorbtie foliara)

-plantele au capacitatea de a absorbi elem minerale aplicate foliar, sub forma de solutii

Absorbtie extraradiculara

-substantele minerale absorbite prin frunza

-asimilate in t foliare
-transportate spre celelalte organe, unde participa in diferite procese ale metabolismului

-ionii patrund in Frunze

-prin cuticula cel epidemic (prin porii cuticulari)

-prin plasmalema cel epidermice

-prin ostiolele stomatelor (in cantitati foarte mici)

-este mai intense la sp care au Frunzele acoperite cu un strat mai subtire de cuticula si la plantele

mai tinere.

-aplicatia practica cea mai imp a absorbtia subst minerale la niv org supraterane reprez de

fertilizarea foliara

-ingrosarea extrarad se utilize mai ales in cazul aplicarii microelem (sunt necesare cantitati

reduse pentru prevenirea aparitiei carentelor de nutritie)

ABSORBTIA IONILOR LA NIVELUL SIST RADICULAR

-Zonele active ale rad in absorbtia ionilor minerali:

-zona perilor absorbanti

-zona de crestere a rad, unde cel nu sunt suberificate

-ionii minerali: absorbtie concomitant cu apa

-mecanismul absorbtiei ionilor minerali in cel veg beneficiaza de structura membrane specifice

(canale si transportori) care ii confera independent fata de mecanismul absorbtiei apei

Sursa de elem minerale in absorbtia radiculara:

-pt plante sursa de elem minerale pt radacina este solul

-in sol, elem min se gasesc sub forma de saruri care se pot afla:
1) sub forma dizolvata in Solutia solului, ca ioni

2) ca ionii …..

3) sub forma unor combinatii greu solubile

1) Este sursa cea mai buna de ioni pentru plante; Moleculele disociaza in ioni, care sunt preluati

cu viteze diferite prin ramificarea sistemului radicular; Absorbtia este favorizata si de un current

de apa ce se realizeaza inspre radacina plantei datorita transpiratiei, care se transporta I lungul

tulpinii spre radacina.

2) Intre ioii absorbiti pe suprafata particulelor solului si ionii din Solutia solului exista un

echilibru;

-Ionii minerali pot fi preluati de plante pe 2 cai:

-direct prin contactul intim al ramificatiilor sist radicular cu particulele solului; rezulta

preluarea de pe suprafata part a unor ioni;

-indirect: plantele absorb ionii din Solutia solului; rezulta o parte din ionii absorbiti ….

3) sarurile minerale – utiliz intr-o solubilizare prealabila (ramific rad emit acizi organize care

acidifica solul si fav solubilizarea acestor subst greu solubile)

-emisiunea de acizi organici – pusa in evidenta asezand rad pe o hartie de turnesol umectata cu

apa, rezulta dupa cateva ora in vecinatatea rad, hartia de turnesol se inroseste.

Ionii sunt asorbiti cu viteze diferite: rezulta modificari in pH-ul solului:

-fosfatul de amoniu disociaza in NH4 si PO4

-Nh4- abs cu viteza mai mare decat PO4

-PO4 – se acumuleaza in sol

-planta elimina in sol hidrogen, rezulta acidifierea solului

-saruri fiziologic acide: plantele absorb prima oara cationul


-saruri fiziologic alcaline: planta absoarbe mai intai anionul

-se acumuleaza cationii

-dat ionilor de schimb (HO-) se produce alcalinizarea solului.

-saruri fiziologic neuter: abs celor 2 ioni se realizeaza cu viteze egale si nu modifica pH-ul

solului

- ingrasaminte amoniacale = acidifiante

-ingrasaminte azotate = alcalinizante

Mecanismul absorbtiei elem minerale:

-absorbtie pasiva prin fen fizice, fara consum energetic cellular

-abs activa cu cosum de energie metabolica, provenita din respiratia celulara

Absorbtia pasiva = difuziunea

-solutia solului patrunde cu usurinta in spatiile capilare dintre microfibrele celulozice din p.c.

radacinii, care reprez calea apoplast mica de transport.

-intre Solutia din apoplast si Solutia solului exista un contact direct iar schimbul dintre aceste

solutii se realizeaza prin difuz

-directia de transport a subst dizolvate este de la sol concentrate la cea diluata

-difuziunea se realiz cu viteze mici sip e distante mici, iar viteza de absorbtie este mare.

-acest fen intervine in mecanismul de absorbtie, dar nu poate explica singur mecanismul de abs.

-transportul ionilor din din apoplast in simplest se face prin plasm prin:

-difuzie simpla

-difuzie facilitate

Canale proteice

-form din macromolec proteice, ce strabat membranele, realizeaza transportul difuziei de ioni.
-viteza de transport din canalele proteice este de 3, 4 ori mai mare decat viteza transportului

ionilor cu transportori.

-Schimbul d eioni se face atat la nivelul suprafetei p.c. cat si a plasmalemei

-daca se separa apa distilata de sol disociata a unei sari cu o membrane permeabila pentru ambii

ioni, atunci trecerea ionilor prin membrane are lor pan ace concentratia ionilor pe ambele parti

ale membrane va fi aceeasi….. cu o mebrana impermeabila pt acesti ioni. Ionii nu traverseaza

membrane

-daca se separa 2 solutii ce contin saruri dif cu o mebrana cation permeabila:

-cationii trverseaza membrane prin schimb cu alti cationic

-echilibrul apare dupa ce continutul va deveni egal pe ambele laturi ale membranei

-cu o membrane anion permeabila, rezulta ca echilibrul apare dupa ce cont in anioni va deveni

egal pe ambele laturi

-la echilibru schimbul de ioni nu se intrerupe sit rec cantitati relative egale cu cationic, si analog,

iar raportul se mentine constant

-are loc un shcimb egal de sarcini

-2 ioni monovalenti se schimba cu un ion bivalent

-3 ioni momovaleti se schimba cu un ion trivalent

-intens schimb de ioni este si cu concentratie

-in resp cel se produce CO2, care in reactive cu apa da acid carbonic

-acidul carbonic disociaza in ioni conform reactiilor: H2CO3HCO3+H

-fondul de schimb al rad este reprez de: -H+; Co3; radicali de acizi organici (acid melic, citric,

etc)

-prov din resp


-H+; OH-; -provin din disocierea apei

Intre rad si Solutia solului exista un schimb de ioni care se faci cu ioni de aceeasi sarcina

electrica

-gradul in care solul poate schimba ioni se numeste capacitatea de schimb ionic

Absorbtia Activa

-prima dovada experimentala e existent unui mechanism active, metabolic a fost furnizata de

Lapique I 1925:

-a introdus in apa de mare fragmente ale unei alge marine brune

-cel erau turgescente

-peretii despartitori erau conversi

-a adaugat in apa de mare o solutie 0,4M de zaharoza => cel plasmolizeaza

-dupa cateva ori, plasmoliza dispare sic el devin turgescente

-molec de zaharoza au intrat in proportie f mica in cel (nu ele au determ hypertonia cel)

-nici un fen de hidroliza a unor sustante de rezerva in cel nu a dus la hipertonie pt ca

subst de rezera sunt in cat mai mica

-cel au devenit hipertonice datorita unei absorbtii de saruri din apa de mare

!!!!!! –absorbtia suplimentara s-a realizat in mod activ, cu consum de energie = epicteza

Teoria transportorilor

-transportul ionilor se realiz cu aj unor subst numite transportori de ioni sau purtatori

Ionul (I) ajuns pe suprafata externa a membr plasm form cu transportorul (x) complexul

ion transportor (Ix).

-Transportorul nu poate iesi din membrane


-acest complex este mobil in … membrana, odata ajuns in fata interna a membrane cytoplasm,

complexul ion transportor se descompune in precursorul transportorului (x) si ion care este

eliberat in interiorul celului.

-precursorul nu poate parasi membrana si nu poate lega un alt ion, Cand ajunge pe fata externa a

membranei citoplasm, el este transf din nou in transportor.

-activ transportorilor:

-de form a complexului ion-transportor

De deplasare a ionilor prin plasma si elib lor in citoplasma

Se efect cu un consum de energie provenit din respiratie

Transportorii specifici pt transportul unui ion

Daca 2 ioni manifesta afinitate pt acelasi situs de transport, se manif fen de inhibitie competitiva.

PINOCITOZA = ingestia de pic de solutie de catre citoplasma

-se form invaginari care cresc si dau nastere veziculelor ce se vor desprinde ..... contin saruri si

migreaza ........

-prin acest proces ar putea fi transportate molec mari.

-nu poate reprezenta mecanism de baza al absorbtiei.

!! Factori care influenteaza absorb sarurilor minerale de rad plantelor:

Factori externi:

o Concentratia elem min din sol

o Umidit solului

o pH-ul sol solului

o interactiunea ionilor
o aeratia solului

o lumina

o temp

Concentratia elem min din sol

• Intensity absorbtiei este relative mica in sol diluate

• Odata cu cresterea concentr solutiei pana la o anumita valoare

• Se mentine constanta

• Scade la o concentratie mai mare

• Se opreste

Ingras chimice se aplica:

o Fractionat

o Uneori sub forma unor combinatii mai greu solubile pt imbiedicarea infiltrarii in straturile

mai adanci

Daca s-ar administra toata cantit de ingras dintr-o data:

o s-ar produce marirea concen solutiei solului

o ingreunarea abs ionilor

o parte din ingras ar putea sa fie spalata de precipitatii si antrenata in paturi mai adanci,

privad plantele de ingrasamintele necesare.

Umiditatea solului

• Fac abs prin solubilizarea solului

• Scaderea umid solului sub valoarea de 75-8-% din cap total apt apa a solului =>

diminueaza abs subst minerale

• Abs inuteaza cand umid solului ajunge la o vale gala cu un coefficient de ofilire
• In exces de umid, absortia este inhibata prin inhibarea resp radacinilor

pH-ul solutiei solului

• pH=7 => abs maxima la maj plantelor de cultura

• pH alcalin – are loc incetinirea abs anionilor

• pH acid –scade intensity abs cationilor

Interactiunea ionilor

• Abs unui ion infl de prezenta in mediul nutritiv a altor ioni care o simuleaza sau o

diminueaza

• Se manifesta prin rel de:

o Simergism=prezenta unui ion stim abs unui ion

o Antagonism=actiunea unui ion de franare a abs altui ion

Teratia solului

• buna aerare a sol => o buna aprov cu saruri min

• Absenta O2 => diminuarea abs elem min

• In practica Agricola: lucrari de afanare a solului

Lumina

• Mareste abs dat unor efecte indirecte:

o Se mareste intens resp, fluxul de apa si cont in zahariru sol

o Crestea pres osmotice si a fortei de suctiune care mareste abs

Temperatura

• Abs creste odata cu crest temp in limite fiziologice – de la cateva grade la 34-35oC

• La peste 40oC absorb se reduce dat abs enz implicate in process de resp, furnizatorul de

energie pt transp activ.


Factori interni

• Caracteristicile de specie

• Respiratia

• Fotosinteza

• Starea fiziol a cel

• Concent sarurilor si a ionilor la niv tesuturilor

Caract de specie

• Au aparut in urma adaptarii la cond de mediu

• Unele plante prefer sa ia N din azotati, iar altele din sarurile de amoniu

Varsta plantelor

Infl abs de ioni astfel:

- Creste in intens in perioada de veg odata cu form organ vegetative

- Mai mare la plantele tinere cu un metabolism intesns ce abs intens anumiti ioni: K+;

NO3; PO4

- Max in per de inflorire si fructificare

- Scade pana la oprire in fazele tarzii ale per de veg

!!!Respiratia=sursa de energie pt acumularea de ioni in org vegetale si asigura sursa de ioni de

schimb

Fotosinteza:

• Sinteza de subst organice din subst anorg => consum de saruri

• Intens fotos mai mare => intens mai mare a abs sarurilor min

Starea fiziol a cel

• Absenta O2
• Rez unor inhibitori ai transf de electroni

• Prez unor subst ce impiedica fosforilarea

o Diminuarea abs sarurilor min

• Conc sarurilor si ionilor la niv tes

• Conc mari de saruri la niv tes (sf cel) => abs este incet sau oprita

CONDUCEREA SARURILOR MIN IN CORPUL PLANTELOR

• Subst min absorbite cu apa urmaresc traiectul sevei brute

• Conducerea orizontala de la perii abs prin scoarta catre cilindrul central

• Conducerea pe vertical prin vasele de lemn catre Frunze

• Conducerea oriz: de la vasele conduc catre parenchimul foliar

• Ionii absorbiti sunt transp odata cu apa, apor trec in xilem prin care sunt transportati in

org supraterane ale plantei.

• Unuii raman in cel pe care le strabat pedrumul parcurs dinspre xilem.

• Se acum in vacuola perilor abs, fav mentinerea unui potential osmotic necesar abs apei.

• Alti ioni retinuti:

o La niv memb

o La niv cytoplasm

§ Unii ioni se fixeaza pe dif struct citoplasm: RE, ribozomi

§ Altii intra in enule organite: mitocodrii, cloroplaste

• Utilizati in cel rad la sinteza unor subst organice

• Ajung in vasele de lemn si sunt antrenati odata cu seva bruta in sens ascendent

• Ajung in floem si pot sicondusi desc catre vf rad

Caile de transport
• Aceleasi ca la transportul apei

o Prin pc

o Prin citoplasma de la o cel la alta

• Mecanismul conduc sarurilor min:

• Antrenare pasiva de curentul de apa ascend

• Sol minerala-ar fi aspirata in vasele conduc si ar migra catre organ supr dat aspiratiei

foliare

• Fortele care determina ascens sevei brte

o Pres radiculara

o Forte de aspiratie a frunzelor

o Forte de coeziune

o Forte de adeziune

Utilizarea elem min de catre plante:

1. Incorporarea lor in molecunor subst cu rol struct

• N – utiliz la sinteza AA = elem de struct ale subst proteice

• S –utiliz la sinteza AA cu S (cisteina, Met)

• P –utiliz la form molec de fosf... din memb cel

1. Incorporarea lor in subst cu rol in metab:

• N si Mg in molec de clorofila

• P in molec de adenozinfosfati

1. Intra in alc unor enzime

• Fe participa la constit unor enzime din lantul resp

1. Stocarea unor ioni


• K si Na in sucul vacuolar servind ca baza pt desf proceselor osmotice

Desorbtia elem minerale

= elim elem min absorbite la niv frunzei si rad

Elem sarurilor min:

• Se poate efectua pe toata supraf fruzei

• Mai activa prin hidatode

• Desorbtia poate trece la halofite

• La niv rad

o Prin dif ionilor spre mediul extern, care e mai diluat = fenom limitat prin: antrenarea elem

absorbtie spre partiloe supraf sub efectul cur de apa din planta, determ de apara foliar

• Poate avea loc un schimb de ioni care se realiz intre ionii abs pe supraf rad si ionii din

mediu.

Reutilizarea elem minerale:

• In cusul vietii plantelor, unele elem min abs pot fi reutiliz = mobiliz dintr-un organ in

altul, unde sunt folosite in procesele de sinteze sau puse in rezerva

• Unele elem min sunt mobiliz in anum faze de dezv:

o Form mugurilor

o Maturarea semintelor

o Mobilizarea din frz batrane catre cele tinere -> in carenta de N, P si K => afectate mai

intai frz batrane

• Alte elem nu sunt reutiliz – in carenta de Ca, B => afectate mai intai frz tinere

Fiziologie vegetala Curs VII

Cap. II – Nutritia minerala a plantelor


Compozitia chimica a plantelor

Rolul fiziologic al elementelor minerale

Absorbtia elementelor

Conducerea

Acumulare, reutilizare, desorbtia.

Nutritia minerala a plantelor = aprovizionarea plantelor cu elemente minerale prelucrate prin

sinteze organice/fotosinteza.

Compozitia chimica a plantelor = compozitia in substanta uscata a plantelor

Determinata de fertilitatea solului

Variaza in functie de specieo

Principalele 12 elemente sunt : C, H, O, N, P, K, Ca, Mg, S, Fe , Na, Cl

Stabilirea elementelor minerale absolut necesare:

Metoda fiziologica (sintetica) : efectuata in cultura hipotonica. Primele solutii nutritive au

fost realizate de W.Knop (1860) si J.Sachs(1861)

Solutia "completa" apartine elementelor din cenusa plantelor.

Ulterior s-a modificat compozitia :

Scaderea proportionala a unui element/suprimarea unui element.

Realizarea observatiilor asupra cresterii plantelor.

Stabilirea necesitatii elementului in viata plantei.

Solutii utilizate in practica fiziologica :

Solutia Hoagland – toate elementele necesare

Solutia Novo Selor – pentru plantele de apartament

Solutia Arnon – pentru unele specii de alge.


Elementele chimice ale plantelor – reprezinta mai multe de 90% din substanta uscata :

C : 45%

O : 45%

H : 6%

Importanta cantitativa :

Macroelemente (10-0,01%) – Na, P, K, S, Ca, Mg.

Microelemente (0,01-0,00001%) – Fe, Mn, Cu, Zn, Mo, B, Cl2, Ni

Elemente minerale benefice : concentratii scazute – Na, Si, Co, Se, Al, I2, Br2, F2.

Ultramicroelemente : proportii infime – uraniu, radiu, thorium, rubidiu, cesiu, actiniu.

Stimuleaza procesele metabolice, de crestere si dezvoltare.

Criterii indeplinite de elemente pentru a deveni esentiale :

O planta nu isi poate completa ciclul de viata in absenta elementelor minerale respective.

Un element mineral nu poate fi inlocuit cu altul (din punct de vedere functional)

Elementele minerale trebuie sa fie direct implicate in :

Metabolismul plantei

Structura unei enzime

Solicitat intr-o etapa metabolica distincta.

Elemente plastice – elemente care participa in cea mai mare parte la construirea materialului

vegetal.

Principale : Ca, O2, H2, N, P

Secundare : S, Mg, Co

In functie de rolul biochimic si functia fiziologica, elementele minerale se clasifica in :

Elemente care sunt parte a unor compusi organici :


N : aminoacizi

S : Cys, Met, CuS

Elemente importante pentru depozitarea energiei si integritate structurala :

P : acizi nucleici / reactia cu ATP

Si : depozitat ca silicat in peretele celular.

Elemente care raman sub forma ionica

K : implicat in generarea Po – potential osmotic.

Elemente implicate in reactia de oxido-reducere :

Fe : constituent citocromi

Cu : component al plastocianinei (rol in fotosinteza)

C, O2, H2 – cantitati indestulatoare. Nu se folosesc ca ingrasaminte.

N, P, K – utilizate frecvent ca ingrasaminte.

S, Mg, Ca, Fe, Cl2, Na – cantitati suficiente in mediu. Nu sunt utilizate frecvent ca ingrasaminte.

Continutul in elemente minerale influenteaza direct calitatea produselor agricole/horticole.

Carenta sau excesul elementelor provoaca aparitia unor deprecieri.

Compozitia minerala variaza in functie de :

Specie

Varsta organelor

Tipul organului

Factorii de mediu.

Specia

Specii bogate in K : alge, frunzele de spanac, tuberculii de cartof, sfecla de zahar,

bananele
Specii bogate in S : varza, mustar, usturoi.

Varsta

Organele tinere : bogate in K, P, N

Organele mature : se incarca cu Ca.

Tipul de organ

Radacinile sunt mai putin bogate in compozitia mineral decat partile supraterane.

Rolul fiziologic al elementelor minerale

Rolul functional al elementului respectiv

Simptome caracteristice ale carentei elementului respectiv

Simptome specifice excesului elementului respectiv.

Azotul

Se regaseste in :

Substante plastice : proteine citoplasmatice , proteine membranare

Substante de rezerva : proteine de rezerva => aleurone

Substante ce intervin in transmiterea informatiei genetice : acizi nucleici.

Enzime

Clorofile

Aprovizionare suficienta:

Favorizeaza procesele de crestere

Accelereaza dezvoltarea

Grabeste maturarea.

Necesitate in cantitatea definita de specie :


La cereale variaza :

La grau creste cantitatea de 2 ori in N, comparativ cu P.

Crestere mai mare la ovaz.

Crestere foarte mare la porumb.

Surse de azot :

Combinatii anorganice :

Forma nitrica : NO3-

Forma amoniacala : NH4+

Surse organice :

Radacinile pot absorbi aminoacizi care sunt folositi intr-o maniera mai redusa =>

randamentul scade

Porumb : Lys, Tyr, Ala

Absorbtie intensa la nivelul radacinii

Metabolizare anevoioasa

Azot molecular

Inaccesibil majoritatii plantelor

Ciuperci, bacterii, alge : fizeaza N2 din atmosefera pe care il transforma in combinatii

azotoase.

Pot prelua N2 de la plantele superioare.

Azotobacter sp. – traiesc libere in sol. Fixeaza N2 in conditii aerobe prin procese

enzimatice proprii.

Clostridium sp. – fixeaza si utilizeaza N2 in conditii anaerobe.

Mucegaiuri – Aspergillus, Penicillium.


Alge albastre-verzi => Nostoc, Anabaena

Ciuperci => Actinomyces din radacinile copacilor – Alnus, Eleagnus.

Bacteriile radacinilor leguminoase : Rhizobium sp.

Transformarea componentelor N in sol

N–componentaorganica 〖mineralizatprinamonificare〗┬→ 〖NH〗_3 〖oxidare〗

┬→Nitrati.

Conditii optime pentru desfasurarea reactiei de oxidare : buna aerisire a solului.

Soluri slab aerisite :

Mineralizarea N2 se opreste la faza NH3

Se dezvolta bine plantele de cultura sau spontane care pot utiliza NH3. (cartof, ovaz)

Conditii de anaerobioza

Actiunea bacteriilor nitrificatoare => Nitrati – reducere – Azot molecular => degajare in

atmosfera

Carenta de azot :

Blocarea biosintezei clorofilelor => cloroza frunzelor (ingalbenire)

Ofilire

Cresterea incetinita

Are loc deplasarea substantelor azotate din tesuturile mai batrane spre organelle aflate in

crestere => moartea prematura a frunzelor mai batrane.

Excesul de azot :

Stimularea fotosintezei si cresterii plantei

Frunze mari, de culoare verde-inchis


Fructe mari cu fermitate redusa si fara aroma.

Fosfor

Absorbtie sub forma de ioni de PO43-

Component principal in :

Acizi nucleici

Fosfoproteine / fosfolipide

Enzime

Molecule ATP

Participa in procese de :

Fosforilare

Fotosinteza

Ciclul Krebs

Sinteza de clorofile

Stimuleaza procesele de :

Inflorire

Fructificare.

Carenta de P

Se pot produce antociani in exces => culoare purpurie

Crestere lenta

Se dezvolta tulpini subtiri.

Excesul de P

Necrozarea frunzelor.

Potasiu
Rol osmoreglator

Modifica concentratia in vacuole => regleaza turgescenta in celule, determinand

inchiderea/deschiderea stomatelor.

Favorizeaza / nu favorizeaza trecerea apei prin radacina.

Creste rezistenta la ger si seceta

Stimuleaza activitatea enzimelor din cadrul fotosintezei, respiratiei.

Carenta de potasiu :

Apar pete clorotice intre nervuri sau pe marginea frunzelor => rasucirea si uscarea lor.

Creste sensibilitatea sis cade temperatura.

Excesul de potasiu :

Incetineste cresterea

Apar arsuri pe Frunze si apar caderi precoce ale frunzelor.

Calciu

Absorbtia calciului se realizeaza sub forma de cationi.

Combinatii :

Anorganice : CaCO3, CaSO4

Organice : pectat de Ca – in lamina mijlocie din PC, pectate de Mg.

Carenta de Ca – tomate : putrezire fructe

Exces de Ca :

Incetinire crestere fructe

Imbatranire prematura.

Sulful

Absorbtia sulfului se realizeaza sub forma de SO42-


Element component al aminoacizilor (proteinelor) : Cys, Cistina, Met

Intra in componenta proteinelor cu Fe sau S => transporta electronii in fotosinteza

Carenta in S :

Incetineste cresterea fructelor

Imbatranirea prematura

Incetineste fotosinteza.

Exces de S :

Necrozarea frunzelor

Incetineste cresterea.

Magneziu

Absorbtie sub forma de ioni Mg2+

Parte componenta a clorofilei

Necesar pentru sinteza protoporfirinei IX din predecesor direct clorofila

Intra in compozitia fitinei (acid fitic – reduce biodisponibilitatea Mg2+

Carenta de Mg

Cloroza frunzelor datorita blocarii sintezei de clorofila

La graminee are loc "tigrarea" frunzelor batrane => aparitia dungilor verde deschis pe

frunze.

Exces de Mg

Intoxicare manifestata prin deformari ale celulelor si tesuturilor

Efecte negative asupra cresterii.

Rolul fiziologic al microelementelor

Foarte importante, echivalente cu macroelementele


Lipsa unui microelement necesar impiedica dezvoltarea normala

Carenta poate fi prevenita sau corectata prin adaugarea acestora in mediu.

Fier

Absorbit sub forma de ion feric Fe3+ sau feros Fe2+

Necesar pentru biosinteza clorofilei => catalizeaza legaturile Mg din nucleul porfirinic.

Rol in procesele de oxidare-reducere : trecerea reversibila Fe2+<=> Fe3+.

Carenta in fier :

Ingalbenirea frunzelor datorita scaderii nivelului clorofilei si a intensitatii fotosintezei

Mezofilul frunzelor capata o culoare galbena (galben-lamaie)

Daca este un deficit foarte pronuntat, plantele inceteaza cresterea.

Excesul de fier :

Aparitia unor mici pete brune care se extind

Incetinirea cresterii frunzelor => uscare.

Mangan

Intervine in fotosinteza

Participa la alcatuirea enzimelor => intervin in biosinteza pigmentii clorofilieni

Necesar in reactia Hill

Participa la procesul de fotoliza a apei

Carenta de Mn

Cloroza tesuturilor dintre nervuri => aspect de retea/mozaic.

Deficienta severa provoaca scaderea nivelului clorofilei su schimbarea ultrastructurii

tilacoidelor cloroplastelor.

Excesul de mangan
Imbatranirea frunzelor

Puncte brune : pete necrotice.

Cupru

Influenteaza activitatea fotosintetica la plante

Intra in alcatuirea enzimelor => biosinteza pigmentilor clorofilieni

In compozitia plastocianinei = transporta e- in fotosinteza.

Carenta de Cu

"Boala petelor albe" => albirea si uscarea frunzelor

Excesul de Cu

Frunze cu necroze severe.

Reducerea cresterii.

Zinc

In alcatuirea enzimelor care intervin in biosinteza pigmentilor clorofilieni

Intervine in procesul de crestere => stimuleaza sinteza Trp, precursor al auxinei

(fitohormon)

Carenta de Zn

Reducerea cresterii

Frunzele sunt mici

La pomii fructiferi : "boala frunzelor mici"

Cereale : benzi clorotice sub forma de dungi – nervura centrala a frunzei.

Excesul de zinc

Necroze periferice, punctiforme, brun-rosiatice.

Molibden
Intervine in fotosinteza

Parte alcatuitoare a enzimelor ce intervin in biosinteza pigmentilor clorofilieni

Carenta in Mo:

La dicotiledonate : deformarea si rasucirea frunzelor + ingrosarea nervurii principale =>

boala "whiptail" cauzata de :

Necrozarea tesuturilor

Diferentierea insuficienta a vaselor conducatoare in stadiile timpurii ale dezvoltarii

frunzelor.

Excesul de Mo

Toxic

Ingalbenirea frunzelor si a tulpinii

Oprirea cresterii.

CURS VIII

FOTOSINTEZA-Faza de intuneric

Faza metabolica sau biochimica sau de intuneric consta in formarea unor molecule

organice,destinate sintezei glucidelor,proteinelor si lipidelor=caile de asimilare fotosintetica a

carbonului.

Ciclurile de asimilare fotosintetica a Carbonului

• calea c3-primul produs de fixare a CO2 este un compus cu 3 atomi de carbon(acidul

fosfogliceric)

• calea c4-primul produs de fixare a CO2 este un compus cu 4 atomi de carbon(acidul

oxalo-acetic)
• calea metabolismului acid de la Crassulaceae(CAM)-la unele specii din fam.

Crassulaceae

Clasificarea plantelor in functie de calea de fixare a CO2:

• plantele de tip c3

• plantele de tipc4

• plantele de tip CAM

Se disting intre ele prin caracteristicile lor:biochimice,fiziologice si ultrastructurale

CALEA C3

• Ansamblul reactiilor care au loc in cursul fazeimetabolice=ciclul Calvin-ciclul

pentozofosfatilor

• prezent in toate plantele verzin fotoautotrofe

• cea mai importanta cale de fixare a CO2 in fotosinteza

• faza carboxilativa:ribulozo-1,5-difosfat este fixat de un singur carbon.Enzima care

catalizeaza aceasta reactie:1,5-ribulozodifosfat carboxilaza+H2O=>compus intermediar cu 6

atomi de carbon-instabil.

• Faza reductiva:APG(acidul fosfogliceric)=>PGA(aldehida fosfoglicerica);

• Calea Calvin:pentru fixarea unei molecule de CO2 in fotosinteza sunt necesare:3

molecule de ATP si 2 molecule de NADPH2:3CO2=>3 hexoze=>6 APG=>6 PGA=>1 PGA=>3

RuDP=>3 CO2;

• din 6 molecule de aldehida fosfoglicerica:5 molecule sunt folosite pentru regenerarea

ribulozo 1,5-difosfatului iar o molecula reprezinta sursa primara din care se sintetizeaza toate

substantele organice rezultate in urma fixarii CO2 in fotosinteza

Structura frunzelor plantelor de tip c4


• structura in coroana(de tip Kranz)

• se gasesc 2 tipuri de celule asimilatoare;

1.celulele mezofilului clorofilian propriu-zis

2.celule care inchid ca intr-o teaca fasciculele conducatoare(de unde si numele de

coroana)=>formand teaca fasciculara asimilatoare

• celulele mezofilului au cloroplaste cu tilacoide si grana normale si contin amidon putin

• celulele din teaca fascicularacontin cloroplaste cu grana slab dezvoltate si contin amidon

din abundenta;

• in celulele mezofilului:fosfoenolpiruvat:PEP + CO2(ACID FOSFOENOLPIRUVIC) prin

intermediadiul carboxilazei => acid oxalo-acetic (AOA) instabil

• AOA PRIN REDUCERE => MALAT( din ACID MALIC)

• AOA PRIN ASIMILARE =>ASPARTAT(din ACID ASPARTIC)

• malatul trece in celulele din teaca fasciculara-este supus unei degradari

enzimatice=>piruvat +CO2

• piruvat trece in celulele mezofilului -se transforma in PEP(acceptorul de CO2)-reactie la

care participa ATP-UL format in faza de lumina a fotosintezei

• in teaca fasciculara CO2 este fixat pe ribulozo 1,5-difosfat(RuDP) si intra in ciclul

Calvin

• celulele din teaca fasciculara pot capta CO2 in mod direct=>produc cantitati mari de acid

• fosfogliceric

• o parte din acidul fosfogliceric poate trece in celulele mezofilului=>aldehida

fosfoglicerica si produsi de asimilatie


• in plantele de tip c4:compartimentare a activitatii metabolice-se desfasoara in 2

tesuturi:in mezofil si in teaca fasciculara

• enzimele care catalizeaza cele 2 tipuri de activitati metabolice:in mezofil-PEP-

carboxilaza si in teaca fasciculara asimilatorie:ribulozo-difosfat-carboxilaza

CALEA CAM

• la plantele din fam Crassulaceae fixeaza CO2 noaptea cand stomatele sunt deschise

• noaptea:intensa absorbtie de CO2:PEP+ CO2=>MALAT care trece in vacuola

• ziua:malatul trece din vacuola in cloroplast unde este metabolizat=> CO2 +acid

piruvic(Py)=> PEP

• CO2 este fixat pe RuDP si intra in ciclul Calvin

• separarea in timp a proceselor:

-fixarea CO2 in timpul noptii

-utilizarea CO2 in fotosinteza in cursul de lumina a zilei

• AVANTAJ PENTRU PLANTELE SUCULENTE,CARE TRAIESC IN LOCURILE

SECETOASE

• isi asigura prin aceste mecanisme o buna aprovizionare cu CO2 fara a risca pierderi din

continutul de apa,intrucat au stomatele deschise la minim in timpul perioadei de lumina a zilei

LOCALIZAREA REACTIILOR SPECIFICE CELOR 2 FAZE ALE FOTOSINTEZEI

• in grana cloroplastului au loc reactiile caracteristice fazei de lumina

• in stroma cloroplastului au loc reactiile caracteristice fazei metabolice

FACTORII CARE INFLUENTEAZA PROCESUL DE FOTOSINTEZA-Externi


1. lumina

2. concentratia oxigenului

3. concentratia CO2

4.

LUMINA

• influenteaza procesul de fotosinteza prin intensitatea si compozitia sa spectrala

• influenteaza intensitatea fotosintezei in mod direct proportional

• la plantele heliofile(traiesc in locuri insorite),fotosinteza creste in intensitate pana la 50-

60 % din intensitatea maxima a luminii solare directe

• la plantele sciatofile(din zonele umbrite)-intensitatea fotosintezei creste cu marirea

iluminarii doar pana la 10 % din intensitatea maxima a luminii solare directe

• reprezentarea grafica a intensitatii fotosintezei sub influenta luminii si a intensitatii

respiratiei

• la o anumita intensitate de lumina-cele 2 procese se desfasoara cu aceeasi

intensitate,ajungandu-se la punctul de compensatie(P,C,)

• punctul de compensatie-valoarea intensitatii luminii la care emisiunea de O2 prin

fotosinteza este egala cu absorbtia lui prin respiratie sau la care absorbtia CO2 prin fotosinteza

este egala cu emisiunea lui prin respiratie

• valori ale punctului de compensatie:la plantele heliofile-700-1000 lx,la plantele

sciatofile-100 lx,la plantele acvatice-100-400 lx

• sub acest nivel consumul de substante organice(datorat respiratiei) este mai mare decat

productia fotosintetica

• organismul traieste din rezervele sale


• este necesara iluminarea timp decateva ore pezi deasupra P.C.

• pentru acoperirea minimului trofic necesar si asigurarea supravietuirii si cresterii

plantelor

INFLUENTA LUNGIMII DE UNDA A LUMINII ASUPRA FOTOSINTEZEI

• FOTOSINTEZA DECURGE CU INTENSITATI DIFERITE IN FUNCTIE DE

LUNGIMEA DE UNDAA RADIATIILOR UTILIZATE DE ILUMINAREA PLANTELOR

• la plantele superioare si la algele verzi fotosinteza decurge cu o intensitate mai mare in

radiatiile rosii si albastre

CONCENTRATIA OXIGENULUI

• Concentratiile de O2 care depasesc limitele normale(20,95 %)=> micsorarea intensitatii

fotosintezei

• prin reducerea concentratiei O2 pana la 0,5% =>intensificarea pana la 25% a procesului

de fotosinteza

CONCENTRATIA CO2

• Continutul atmosferic in Co2 de 0,03% este puternic limitant pentru ca este suboptimal

• marirea concentratiei de CO2 pana la 2-5% =>intensificarea a fotosintezei

• concentratiile mai mari-au efecte nefavorabile(CO2 devine toxic)

• nivel optim:0,1%

TEMPERATURA

• Fotosinteza creste in intensitate odata cu ridicarea temperaturii

• atinge un maxim de 30-37 grade Celsius

• descreste la temperaturi mai mari


• inceteaza la 50 grade Celsius

• la plantele cu frunze persistentein timpul iernii,fotosinteza poate avea loc la temperaturi

de :-6 grade Celsius la frunzele aciculare de molid si -2 grade Celsiuc la frunzele de grau de

toamna

APA

• consecintele unui deficit in apa:stomatele se inchid,impiedicand patrunderea CO2 in

frunze,afectarea functiilor cloroplastelor si transportul fotosintetic de electroni si fotofosforilarea

sunt inhibate

• consecintele excesului de apa:sa mareste volumul celulelor,se micsoreaza spatiile

intercelulare si se limiteaza circulatia gazelor in frunze,scade fotosinteza

PREZENTA ELEMENTELOR MINERALE IN SOL

• Elementele minerale influenteaza desfasurarea diferitelor procese legate de fotosinteza:

• -de Nsi Mg depinde formarea clorofilei

• -P-necesar pentru realizarea fosforilarii

• -Mn -intervine in fotoliza apei

• Cu-prezent in plastocianina

FACTORII CARE INFLUENTEAZA PROCESUL DE FOTOSINTEZA-INTERNI

1. structura anatomica a frunzelor

• influenteaza difuziunea CO2 prin:

• -numarul stomatelor

• -grosimea cuticulei

• -dimensiunile parenchimului lacunar


• -influenteaza receptarea luminii care cade pe frunze prin dimensiunea parenchimului

clorofilian

2.Cantitatea de asimilate

• pentru desfasurarea fotosintezei la o intensitate normala trebuie ca produsii rezultati in

urma acestui proces sa fie transportati din celulele asimilatoare in celelalte parti ale corpului

plantelor,unde sunt utilizati in diferite sinteze sau sunt pusi in rezerva

3.Varsta plantelor

• la plantele perene,intensitatea maxima a fotosintezei survine in primul an de viata,apoi

scade

• la plantele anuale,frunzele tinere au intensitatea fotosintezei foarte scazuta,la frunzele

mature IF creste iar la frunzele batrane IF scade

MERSUL DIURN AL INTENSITATII FOTOSINTEZEI

3 TIPURI DE CURBE:

1. unimodale-secaracterizeaza printr-un maxim in orele de pranz

2. de saturatie-la plantele sciatofile si acvatice-fotosinteza creste in intensitate dimineata si

la o anumita valoare a iluminarii se situeaza pe un platou,iar catre seara scade

3. bimodale-(cu 2 max de intensitate)-la plantele heliofile-in zilele senine si excesiv de

calduroase din timpul verii

MERSUL FOTOSINTEZEI IN DECURSUL ANULUI LA PLANTELE ANUALE DE CLIMA

TEMPERATA

• incepe primavara,odata cu aparitia primelor frunze


• creste odata cu cresterea suprafetei foliare

• rasarire=>crestere vegetativa=>inflorire=>fructificare=>sfarsitul perioadei de vegetatie

• atinge un maxim in preajma perioadei de inflorire

• scade odata cu senescenta foliara

Mersul fotosintezei in decursul anului la plantele perene cu frunze cazatoare

• incepe primavara devreme si creste cu rapiditate

• creste pana in perioada de inflorire sau fructificare

• dupa maxim se reduce catre toamna

Mersul fotosintezei in decursul anului la plantele perene cu frunze sempervirente

• se desfasoara in tot timpul anului

• atinge valori maxime in lunilede vara

• atinge cele mai mici valori in lunile de iarna(temperatura este factorul limitant)

Mersul fotosintezei in decursul anului la plantele bienale cu frunze persistente iarna

• atinge valori foarte scazute in lunile de iarna

• creste incepand din primavara si pana la inflorire

NUTRITIA ORGANISMELOR HETEROTROFE-Plante superioare parazite

• majoritatea speciilor traiesc in regiunile tropicale

• in tara noastra exista doar cateva specii din genurile:Cuscuta,Orobanche si Latharea

• modalitatea prin care planta parazita superioara extrage apa,sarurile minerale si

substantele organice din alte plante:trimite in planta gazda haustori,care se pun in legatura cu

vasele liberiene si cele lemnoase ale gazdei

CUSCUTA(Tortzelul)
• reprezentata prin mai multe speciilorparaziteaza tulpinile de:lucerna,trifoi,canepa,vita-de-

vie,urzica si cele de graminee

• planta adulta este lipsita de radacini,care se usuca si pier inca din stadiul de plantula

• tulpina este subtire si de culoare slab verzuie

• lipsita de frunze

• formeaza flori numeroase,care produc un numar foarte mare de seminte

• tulpina creste foarte mult la suprafata solului si executa miscari de

circumnutatie(miscaride rotire a varfului)

• daca in cursul acestor miscariintalneste tulpina altei plante,ea se incolaceste in jurul

acesteia

• cand in timpul acestor miscari de circumnutatie nu intalneste tulpina altor plante,varful

tulpinii de cuscuta se usuca si planta piere

• cu haustorii,cuscuta extrage din vasele liberiene ale plantei gazda,substantele aflate in

seva elaborata,iar din vasele de lemn apa cu sarurile minerale

• combaterea prin decuscutare:semintele de cuscuta au acelasi aspect cu cele de trifoi,insa

prezinta pe suprafata lor asperitati

• inainte de semanat,semintele de trifoi se trateaza cu pilitura de fier,care,in cazul cand

materialul de semanat contine si seminte de cuscuta,patrunde printre asperitatile de pe suprafata

semintelor de cuscuta

• se separa semintele de cuscuta din materialul de semanat cuajutorul unui magnet,care le

extrage din cauza piliturii de fier patrunsa printre asperitatile de pe suprafata lor

OROBANCHE(LUPOAIA)

• reprezentata prin mai multe specii


• paraziteaza pe radacinile de:lucerna,trifoi,canepa,floare-asoarelui,bob,mazare,etc.

• Are partea supraterana formata dintr-o tulpina galbuie-roscata cu frunze rudimentare

• tulpina poarta flori numeroase,care produc un numar mare de seminte

• la baza tulpinii-o umflatura de la care pornesc radacini se se aplica peradacinile plantei

gazda,in care trimite haustori,preluand cu ajutorul lor substante organice,apa si sarurile minerale

• combaterea se face prin distrugerea ei imediat ce apare in culturi,pentru a impiedica

fructificarea si raspandirea semintelor ei

LATHRAEA

• reprezentata printr-o singura specie la noi(Lathraea squamaria)=”muma padurii”

• paraziteaza pe radacinile plantelor foioase(stejar,arin,fag,etc)

• tulpina poarta flori multe,care produc un numar mare de seminte

• partea supraterana a plantei apare primavara devreme si este reprezentata printr-o tulpina

cu frunze galbui

• sub pamant are un rizom(tulpina subterana) mare,cu solzi albi,grosi,in care se acumuleaza

substante de rezerva

• de la baza rizomului pornesc radacini adventive,care in dreptul radacinii plantei parazitate

formeaza niste umflaturi din care pornesc haustorii

• cu haustorii absoarbe de la planta gazda substantele organice,apa si sarurile minerale care

ii sunt necesare

PLANTELE SUPERIOARE PARAZITE DIN REGIUNILE TROPICALE

• unele specii au tulpinile reprezentate prin niste cordoane de culoare alba care cresc in

interiorul tulpinii gazda

• din tulpinile plantelor gazda nu ies la suprafata decat florile parazitului


• Rafflesia arnoldi-paraziteaza pe tulpinile de Cissus

• are o floare enorma cu diametru de 1m-cea mai maredintre toate florile cunoscute,are o

culoare rosie-portocalie si degaja un miros neplacut de carne stricata

NUTRITIA ORGANISMELOR MIXOTROFE

1. NUTRITIA PLANTELOR SEMIPARAZITE

2. NUTRITIA PLANTELOR CARNIVORE

3. ASPECTE NUTRITIONALE ALE SIMBIOZELOR

1.NUTRITIA PLANTELOR SEMIPARAZITE

• au pigmenti clorofilieni,dar prezinta si haustori pe care ii introduc in corpul altor plante

• in tara noastra se intalnesc:…..

Familia Loranthaceae:vascul

• paraziteaza pe ramurile diferitilor arbori

• are o tulpina ramificata si numeroase frunze de culoare verde

• de la tulpina pornesc prelungiri care patrund sub scoarta copacilor,unde formeaza

numerosi haustori ce ajung la nivelul fasciculelor vasculare

• absoarbe apa si substantele minerale din planta gazda,pe care le utilizeaza in procesul de

fotosinteza

• este un hidroparazit

• urmarind actiunea hipotensiva a unor extracte de vasc luate de pe plante gazda apartinand

unor specii diferite:

• aceasta difera dupa planta gazda

• ramurile de vasc primesc substante…..

Familia Scrophulariaceae
• radacinile sunt mici si lipsite de peri absorbanti

• ele nu pot absorbi o cantitate suficienta de apa si saruri minerale din sol

• au tulpini verzi si frunze mari

• au r4espiratie intensa

• pe radacinile plantelor parazitatea se formeaza umflaturi din care pornesc haustori in

radacinile plantelor invecinate pentru preluarea apei si a sarurilor minerale de la plantele gazda

• …..

• pot sa-si sintetizeze singure substantele organice prin fotosinteza

• respiratia este foarte intensa

• cantitatea de substanta organica rezultata in urma fotosintezei este foarte mica si nu este

suficienta pentru a-si acoperi necesarul

• trebuie sa ia de la plantele gazda si substante organice

2,NUTRITIA PLANTELOR CARNIVORE

• traiesc pe substraturi sarace in substante minerale,cu cantitati insuficiente de compusi

minerali cu N,P,K

• au sistem radicular foarte slab dezvoltat=>este ingreunata absorbtia sarurilor minerale din

mediile in care traiesc

• nu au micorize

• adaptarea acestor plante la o nutritie suplimentara cu hrana animala

• substantele azotoase sunt preluate din prada capturata=>intensifica fotosinteza

• pot fi crescute daca sunt tinute cu radacinile in apa distilata si li se administreaza hrana

cu insecte
• se pot dezvolta normal in lipsa hranei animale daca sunt crescute pe solutii minerale

complete

• cultivarea plantelor carnivore in lipsa nutritiei cu animale dar cresc,produc flori si au o

talie mai mica

• pot trai si in lipsa nutritiei cu animale,dar aceasta le este folositoare

• frunzele pot fi transformate in diferite tipuri de capcana,ce permit capturarea unor insecte

• dupa adaptarile care permit capturarea prazii,plantele carnivore care prind animalele cu

ajutorul suprafetei lipicioase a frunzelor lor,plante carnivore inzestrate cu urne si altele care sunt

prevazute cu capcane

• mai exista si un grup intermediar intalnit la genul Utricularia-prezinta urne care executa o

miscare de dilatare in momentul capturarii animalelor-unii cercetatori le incadreaza in categoria

cu urne,altii in categoria cu capcane

DROSERA(ROUA CERULUI

• pe fata superioara a frunzelor se gasesc tentacule care secreta o substantta lipicioasa care

straluceste la soare

• insecta care atinge tentaculele nu se mai poate desprinde din cauza substantei lipicioase

• tentaculele se curbeaza spre locul in care se gaseste insecta

• insecta nu se mai poate misca si este asfixiata(substantele lipicioasa ii astupa

stigmele,prin care patrunde aerul in traheele ei)

• in cateva zile prada este digerata

PINGUICULA

• pe suprafata limbului foliar -2 feluri de glande:

1.pedunculate-produc o substantalipicioasa ce serveste la prinderea insectelor


2.sesile-alcatuite din celule secretoarece produc suc digestiv care contine acizi organici si enzime

• insectele sunt retinute de substanta lipicioasa

• secretia substantei se intensifica pe masura ce insectele ating un numar mai mare de

glande in incercarile lor de a se elibera

• limbul frunzei se indoaie si acopera insectele

• digestia dureaza 1-3 zile

NEPHENTES(CU URNA)

• frunzele au partea bazala latita cu rol asimilator

• se continua cu o portiune lunga filiforma la capatul careia se continua cu o urna la gura

careia se gaseste un capacel care seamana cu un limb foliar

• urnele sunt foarte frumos colorate

• pe fata interna a capacelului si marginea interioara a gulerului au glande nectarifere,care

secreta un suc dulce

• insectele sunt atrase de colorit si nectar=>se apleaca pe marginea neteda a deschiderii si

aluneca inauntru

• in urma incercarilor de a scapa din urna cad epuizate la fundul urnei unde se ineaca in

lichidul secretat de glandele digestive

• capacul urnei are rolul de a impiedica evaporarea lichidului din urna

• insectele sunt digerate desucurile digestive produse de glandele digestive

CURS IX

Dionaea muscipula

• tulpina in varf poarta flori


• la baza are o rozeta de frunze cu petiol latit,cu rol asimilator, ce se continua cu o portiune

scurta filiforma si apoi cu limbul

• limbul foliar este impartit prin nervura mediana in doua jumatati egale,prevazute cu

numerosi tepi lungi la margine

• cele doua jumatati ale limbului sunt asezate una fata de cealalta sub un unghi de 60-90 de

grade

• cand o insecta ajunge pe frunza,cele 2 jumatati ale limbului se apropie de-a lungul

nervurii mediane

• tepii de pe marginile uneia dintre jumatati patrund in intervalele dintre tepii celeilalte

jumatati,prinzand insecta in capcana

• insecta incepe sa fie digerata cu ajutorul sucurilor produsede numeroase glande digestive

• frunza se deschide dupa 8-20 de zile,eliberand resturile nedigerate

• frunza poate functiona ca organ de capturare a prazii doar o singura data in viata ei

Utricularia

• in tara noastra traiesc numai specii submerse

• din loc in loc frunzele plantei sunt transformate in urne

• utriculele au aspectul unor umflaturi ovale

• capcanele sunt pentru prinderea micilor animale acvatice

• urnele sunt fixate de tulpina printr-un peduncul

• prezinta o mica deschidere care este astupata de un capacel care se deschide spre

interiorul urnei

• animalele acvatice mici ating deschiderea urnei

• urna se dilata brusc =>capacelul se deschide spre interior


• apa impreuna cu animalele din jurul deschiderii sunt atrase brusc in interiorul urnei

• capacul urnei se inchide

• animalele capturate mor asfixiate

• prada este digerata de enzimele produse de glandele secretoare

NUTRITIA ORGANISMELOR SIMBIONTE

• Simbiozele sunt asociatii trofice intre diferite organisme vegetale,dintre care unul este

autotrof iar celalalt heterotrof

• indivizii se numesc simbionti

• micorizele reprezinta simbioza dintre plantele leguminoase si unele bacterii fixatoare de

azot

• lichenii reprezinta tot simbioza

Micorizele

• simbioze dintre radacinile plantelor si hifele unor ciuperci

• ciuperca are rolul de a aproviziona planta superioara cu saruri minerale

• simbiontul superior aprovizioneaza ciuperca micoritica cu substante organice care ii sunt

necesare

• hifele ciupercii au un parametru mult mai redus decat cele mai mici ramificatii ale

radacinii

• pot astfel explora un volum mai mare de sol,furnizand o suprafata mai mare de absorbtie

• pe baza raportului care se stabilesc intre ciupercile micoritice si radacinile plantelor sunt

micorize extotrofe si vezicular-arbusculare

Micorizele ectotrofe
• fungii formeaza un manson gros in jurul radacinilor si o parte din miceliu patrunde intre

celulele corticale

• celulele corticale nu sunt penetrate de hifele ciupercii si sunt inconjurate de o retea de

hife numita reteaua lui Hartig

Micorizele vezicular-arbusculare

• fungii nu produc un manson de miceliu in jurul radacinii

• hifele cresc intr-un aranjament mai putin dens atat in interiorul radacinii cat si in solul

inconjurator

• hifele nu se extind doar in regiunile dintre celule,ci patrund si in anumite celule din

cortex

• in celulele cortexului,hifele pot forma structuri ovale=vezicule si structuri

ramificate=arbuscule-locul de transfer a nutrientilor dintre ciuperca si planta gazda

Simbioza dintre plantele superioare si bacteriile fixatoare de azot molecular

• rezulta in urma infectarii radacinilor plantelor leguminoase cu bacterii din genul

Rhizobium, care in urma multiplicarii lor in interiorul celulelor radacinii declanseaza formarea

nodozitatilor pe radacinile simbiontului superior

• in celulele parenchimului cortical,bacteriile gasesc un mediu bogat in glucide,care le

favorizeaza nutritia

• bacteriile fixeaza azotul molecular pe care il incorporeaza in celulele lor

• plantele leguminoase limiteaza dezoltarea bacteriana,distrugand o parte din bacterii

folosind azotul organic sintetizat de ele in urma asimilarii azotului molecular

• plantele leguminoase aprovizioneaza bacteriile cu substante organice,substante minerale

si apa de care au nevoie


• bacteriile pun la dispozitia leguminoaselor azotul care le este necesara

• initial bacteria se comporta ca un parazit

• in perioada cuprinsa intre momentul infectarii si formarea nodozitatilor-leguminoasele isi

opresc cresterea

• aceasta simbioza este considerata ca un caz particular de parazitism( sau dublu simbiont)

Leghemoglobina:hemoproteina cu rol de carier pentru azot si oxigen

• cofactorul cu Mo si Fe al nitrareductazei

• N2 +8 H + + 8 e- + 16 ATP → 2NH3 +H2 +16 ADP+ 16 Pi

SIMBIOZA LICHENICA

• simbioza dintre alge (unicelulare sau albastre-verzi) si ciuperci care apartin in marea lor

majoritate clasei Ascomycetes)

• ciuperca preia de la alga:substante organice produse prin fotosinteza si compusi cu azot(

cand partenerul autotrof este reprezentat prin alge albastre-verzi care sunt capabile sa fixeze azot

molecular)

• ciuperca furnizeaza algei:apa si sarurile minerale de care are nevoie,preluand din substrat

• ciuperca protejeaza alga contra uscaciunii,permitandu-i sa traiasca in conditii care ii sunt

inaccesibile in stare libera,in absenta acestei simbioze

• atat alga cat si ciuperca cresc mai bine in simbioza decat in cazul in care cei doi parteneri

sunt crescuti separat

CONDUCEREA SI DEPOZITAREA SUBSTANTELOR ORGANICE IN CORPUL

PLANTELOR

• substantele organice sintetizate la nivelul aparatului foliar in cursul fotosintezei:

a)utilizate de organele fotosintetizante ca substrat energetic in respiratie


b)translocate din organele fotosintetizante catre celelalte organe ale plantei

c)stocate sub forma de substante organice de rezerva in diferite organe si tesuturi neclorofiliene

SEVA ELABORATA

• este o solutie concentrata si vascoasa

• peste 90 % din rezidiul uscat al sevei elaborate il constituie glucidele si mai ales zaharoza

• 0,04-0,5 % aminoacizi si amide

• descendent-prin vasele liberiene catre celelalte organe neclorofiliene ale plantelor

• viteza de conducere a sevei elaborate e 20-100 cm/ h

• valori mai mari se intalnesc la organele tinere (la plantule viteza poatefi de 300 cm/h)

• influentatade diferiti factori ai mediului si in special de temperatura

• viteza optima catre 25 grade Calsius

• viteza scazuta -la temperaturi mai mici sau mai mari de 25 grade Celsius

RESPIRATIA

• definita ca un proces fiziologic de descompunere oxidativa a substantelor organice

complexe pana la compusi minerali,cu degajare de energie

• este insotita de un consum al substraturilor respiratorii

• plantele consuma de preferinta glucide

• in lipsa glucidelor pot fi consumati aminoacizi,acizii grasi (la semintele oleaginoase) si

acizii organici (la plantele suculente si fructe)

• coeficientul respirator ofera indicatii asupra naturii substratului respirator utilizat

• coeficientul respirator este raportul dintre CO2 degajat si O2 absorbite

• in cazul in care substratul este reprezentat de glucide este 1

C6H12O6 + 6O2 => 6CO2 +6 H2O


• mai mic decat 1 in cazul consumului de lipide (la semintele oleaginoase) si in cazul

proteinelor

• mai mare de 1 in cazul acizilor organici

FACTORII CARE INFLUENTEAZA INTENSITATEA RESPIRATIEI-EXTERNI

1. CONCENTRATIA O2

2. CONCENTRATIA CO2

3. TEMPERATURA

4. LUMINA

5. SUBSTANTE CARE INFLUENTEAZA RESPIRATIA

1.CONCENTRATIA DE O2

• in lipsa O2, respiratia organismelor aerobe este nula

• respiratia creste in intensitate odata cu cresterea concentratiei de O2 pana la valori

apropiate de concentratia lui in atm (21 %) dupa care se observa un platou care prezinta uneori

usoare scaderi la concentratii foarte mari.

2.CONCENTRATIA DE CO2

• o crestere a concentratiei de CO2=>o scadere usoara a intensitatii respiratiei

3.TEMPERATURA

• la 0 grade Celsius-8 grade Celsius-intensitatea respiratiei este foarte scazuta

• pana la temperaturi in jur de 30-40 grade C=>crestere proportionala a intensitatii

respiratiei

• intre 35-50 grade Celsius=> Intensitatea respiratiei creste,dar nu in aceeasi proportie

• la temperaturi mai mari de 50-60 grade C,respiratia inceteaza

• plantele din regiunile reci(coniferele)-au inca o respiratie sesizabila la – 25 grade C


• algele din apele termale rezista si la 65 grade C

4.LUMINA

• Efectele indirecte:prin incalzirea organelor,stimuleaza respiratia

• la tesuturile cu clorofila marestecantitatea de glucide si prin aceasta si respiratia

5.SUBSTANTELE CARE STIMULEAZA RESPIRATIA

• zaharurile si ionii minerali-stimuleaza respiratia

• inhibitorii metabolici(iodo-acetatul,fluorul,arseniatul)-inhiba respiratia

FACTORII INTERNI CARE INFLUENTEAZA RESPIRATIA

1. continutul in glucide solubile

• reprezinta substratul de baza al respiratiei

• cel mai usor sesizabile in respiratieicand organele contin cantitati mai mari de glucide

solubile=>intensitatea respiratiei este mai mare

2.Particularitatile anatomice care favorizeaza schimbul de gaze

• intensitatea respiratiei este mai mare cu cat suprafata foliara este mai mare,cu cat numarul

de stomate este mai mare,cu cat gradul de deschidere al stomatelor este mai mare si cu cat

cuticula este mai subtire

• la organele suberificate intensitatea respiratiei este mai mica pentru ca suberul este un

tesut impermeabil pentru gaze si apa (schimbul se realizeaza la nivelul lenticelelor)

3.Ranirile

• in cazul organelor ranite,intensitatea respiratiei creste in primele 2 ore ce urmeaza ranirii-

stimulare temporara foarte puternica,putand depasi chiar cu 100 % respiratia normala (celulele

vin in contact direct cu aerul,au loc oxidari celulare)

• apoi scade IR (superioara totusi celei normale)


• dupa cateva zile -din nou o crestere a IR corespunzator inceputului cicatrizarii ranii

• ulterior IR revine la normal

4.Varsta plantelor

-intensitatea respiratiei creste:

• la germinarea semintelor-deoarece creste brusc continutul de apa al semintelor,care

exercita o puternica influenta asupra tuturor activitatilor metabolice si in special asupra

respiratiei

• la plantule

• in perioada de inflorire,cand are loc o activitate metabolica intensa

-IR scade la senescenta

• crestere IR -in momentul de maturizare al fructelor carnoase(de exemplu, la mere si

pere), cand sesintetizeaza substante organice din fructe

• maturarea fructului-cresterea brusca a IR -CRIZA CLIMATERICA

• imbatranirea fructulu-scade IR

5.MECANISMUL RESPIRATIEI

• cand substratul respirator este format din glucide,are loc eliberarea ozelor:prin

mecanismul hidrolizei si al fosforolizei

• amidon(hidrolizat)=>maltoza=>glucoza=>alfa si beta-amilaza

• fosforoliza:amidon(fosforilaza)=>amiloza +amilopectina;

-amilopectina=>dextrina

-amiloza=>glucozo-1-fosfat fosfoglucomutaza

-glucozo-1-fosfat=>glucozo-6-fosfat

-glucozo-6-fosfat-degradat prin glicoliza sau ciclul pentozofosfatilor


• glicoliza=calea Embden-Mayerhof Parnas :glucozo-6-P=>fructozo-6-

P(atp=>adp)=>fructozo-1,6-difosfat=>dihidroxi aceton-fosfat=>gliceraldehida-3-

P(NAD'NADH+H)=>acid-1,3-fosfogliceric(adp=>atp)=>acid-3-fosfogliceric=>acid-2-

fosfogliceric=>acid-2-P-enolpiruvic=> acid piruvic=> in citoplasma celulelor

• ciclul pentozofosfatilor:degardarea hexozelor poate avea loc si pe calea formarii

intermediare a diferitelor pentoze

• din 6 molecule de glucozo-6-P rezulta 6 molecule de pentozo-P

• in final are loc regenerarea a 5 molecule de glucozo 6-P

• etapa intermediara intre glicoliza si ciclul Krebs:acidul piruvic(decarboxilare)=>acidul

acetic dehidrogenare

• acidul acetic formeaza acetil Co A

• acetil Co A inaugureaza ciclul Krebs prin unirea cu acidul oxaliacetic=>acid citric +...

• ciclul Krebs:descris de Krebs inanul 1937=ciclul acidului citric=ciclul acizilor

tricarboxilici

• este localizat in mitocondrii

• acidul piruvic-descompus in CO2 si H2O

FERMENTATIILE

• procese fiziologice in cursul carora anumite combinatii organice se descompun in

combinatii mai simple,cu eliberare de energie,in absenta oxigenului

• reprezinta o degradare incompleta a substratului

• se elibereaza o cantitate mai mica de energie,in comparatie cu respiratia aeroba

• la plantele superioare,fermentatiile se produc doar in conditii de aerare insuficienta(in

inundatii,cand spatiile capilare ale solului sunt pline cu apa)


• cel mai adesea are loc o fermentatie alcoolica

• se produce alcool etilic (produs toxic) care se acumuleaza in celulele plantelor

• mecanismul biochimic de realizare al fermentatiei alcoolice:

-glicoliza-se termina cu formarea acidului piruvic

-acidul piruvic-nu poate intra in ciclul Krebs datorita lipsei de O2

• in fermentatia alcoolica:

-acidul piruvic=>aldehida acetica=>alcool etilic

-randamentul energetic-foarte slab

-pentru ca plantele sa-si realizeze necesarul de energie,se consuma o cantitate mai mare de

substrat(de 2 ori mai mare decat aerobioza)

FOTORESPIRATIA

• absorbtia de oxigen si eliminarea de CO2 la lumina de catre celulele fotoasimilatoare

• este descoperita de Decker in 1955

• se deosebeste de respiratia propriu-zisa sau mitocondriala

• fotosinteza si fotorespiratia sunt 2 procese contrare,care decurg concomitent

• in fotosinteza se biosintetizeaza compusi organici

• in fotorespiratie,acestia sunt biodegradati,fara producerea de energie

• fotorespiratia in plantele verzi reprezinta un ciclu metabolic de oxidare a carbonului,care

se desfasoara in acelasi timp cu fotosinteza(ciclul de reducere al Carbonului)

• relatia dintre fotosinteza si fotorespiratie este determinata de proprietatile enzimei

bifunctionale-ribulozo-1-5-difosfat carboxilaza/oxigenaza pentru care CO2 si O2 reprezinta

substraturi competitive

• ribulozo-1,5-difosfat carboxilaza/oxigenaza are:


1. o functie carboxilica:fixeaza CO2 pe 1,5-ribulozo-difosfat,dand doua molecule de acid

fosfogliceric (APG)

2.O functie oxigenazica prin care fixeaza O2 si da acid fosfogliceric si acid fosfoglicolic

• pentru masurarea fotorespiratiei se face o diferenta intre cantitatea de CO2 eliminata de

tesuturile verzi la lumina si la intuneric

• in conditii de iluminare este mai greu de determinat CO2 eliberat pentru ca o parte este

folosit in fotosinteza

• s-a preferat plasarea plantelor in perioade postiluminatorii,cand incorporarea fotosintetica

de CO2 se opreste in cateva secunde,persistand degajarea de CO2 ce prezinta un maxim in

primele cateva minute

Fotorespiratia la plantele de tip C3

• au fotorespiratie puternica

• reducerea fotosintezei in urma pierderilor prin fotorespiratie poate atinge la plantele de

tip C3(grau,floarea-soarelui,sfecla de zahar,tutunul,spanacul,bumbacul)-30-40 % din productia

fotosintetica,ceea ce scade mult randamentul lor

Fotorespiratia la plantele de tip C4

• porumbul,trestia de zahar,sorgul-aparent nu prezinta fotorespiratie

• CO2 eliberat in fotorespiratie nu poate parasi tesuturile frunzelor pentru ca este retinut de

catre enzima fosfoenolpiruvat-carboxilaza din celulele mezofilului,care are o mare afinitate

pentru CO2

Influenta factorilor de mediu asupra fotorespiratiei

• sensibilitatea fotorespiratiei fata de factorii externi o distinge net de respiratia

mitocondriala
Influenta luminii asupra fotorespiratiei

• fotorespiratia se produce numai la lumina

• intensitatea fotorespiratiei e direct proportionala cu intensitatea luminii

Influenta temperaturii asupra fotorespiratiei

• fotorespiratia creste pana la optimizare

• este mai mica decat respiratia mitocondriala

Influenta concentratiei de O2 asupra fotorespiratiei

• fotorespiratia este suprimata cand continutul de O2 din aer este sub 2 %

• fotorespiratia este puternic stimulata cand concentratia de O2 creste peste 21 %

Influenta concentratiei de CO2 asupra fotorespiratiei

• la plantelede tip C3-concentratia de 0,03 % CO2 nu are efect asupra fotorespiratiei

• concentratia de 0,1 % CO2 =>fotorespiratia incepe sa scada

• concentratia de 1-2 % CO2 =>fotorespiratia se opreste

CRESTEREA PLANTELOR

• ansamblul de fenomene biologice,care se traduc printr-o crestere ireversibila a

dimensiunilor(lungime,suprafata,volum sau masa) unui individ sau a organelor lui componente

• se refera la modificari cantitative propriu-zise:acumularea ireversibila de materie

organica

CRESTEREA ALGELOR UNICELULARE

• O celula algala plasata intr-un mediu de cultura,se divide

• cele 2 celule sunt la inceput de 2 ori mai mici decat celula initiala

• ulterior celulele cresc in volum prin sinteze organice si prin absorbtie de apa,ajungandu-

se la talia matura
• apoi se divid din nou=> o colonie de celule

• cresterea taliei coloniei rezulta din cresterea in volum a celulelor si din diviziunea

celulara

• cresterea celulara=>marire ireversibila a volumului celulelor si presupune:sinteze de

substante organice si acumulare de substante organice

CRESTEREA ORGANISMELOR PLURICELULARE

• are loc prin cresterea celulelor preexistente si cresterea numarului de celule noi

ORGANISMELE SUPERIOARE

• cresterea in lungime a diferitelor organe este asigurata de meristemele primare

• cresterea in grosime a diferitelor organe este asigurata de meristemele laterale

ETAPELE CRESTERII PLANTELOR SUPERIOARE

1. FAZA EMBRIONARA(MERISTEMATICA)

2. FAZA DE ALUNGIRE (EXTENSIE SAU ELONGATIE)

3. FAZA DE DIFERENTIERE

1. Faza embrionara

• cresterea se face prin diviziune=mereza

• celulele meristematice se divid si rezulta celule fiice care cresc in volum si greutate

2.Faza de alungire

• cresterea se face prin alungire sau auxeza

• are loc acumularea masiva de apa in celule

• creste cantitatea de protoplasma

• depunerea de substante de constitutie in peretele celular

3. Faza de diferentiere
• se caracterizeaza prin formarea tipurilor de tesuturi

• are loc ingrosarea peretilor celulari prin depozitarea de celuloza

Metode de determinare a cresterii organismelor unicelulare

• masurarea cresterii in volum a celulelor cu un micrometru ocular la microscopic

• la algele unicelulare se poate evalua cresterea dupa numarul celulelor din cultura cu

ajutorul lamei hemocitometrice THOMA

• calculul numarului de celule algale dintr-un milimetru de suspensie:…

CURS X

Determinarea zonei de crestere la frunze

-localizarea zonei de crestere se realizeaza cu caroiaj cu tus pe frunze

Metode de determinare a cresterii plantelor superioare

• metoda gravimetrica

- determinarea greutatii plantei sau a organelor la diferite intervale de timp;

-inconvenient: nu putem urmari cresterea la aceeasi planta pentru ca omoram planta;

• metoda cronofonografica

-filmarea organelor in crestere;

- se realizeaza in timp fotografii la intervale fixe de timp;

-din succesiunea acestor fotografii se poate reconstitui viteza de crestere.

Localizarea cresterii plantelor

• la plantele inferioare: toate celulele sunt identice si fiecare se divide si se alungeste

independent de celulele vecine;

• la plantele superioare :cresterea se efectueaza in anumite zone: zone de crestere;

Zone de crestere la tulpina


• cresterea acropetala: cand zona de crestere este subterminala si situata la cativa cm sub

varf;

• crestere intercalara: cand zona de crestere se gaseste la baza fiecarui internod;

• crestere lineara: cand procesul este localizat pe toata suprafata internodiilor;

Zona de crestere la frunze

• la inceput -crestere apicala;

• ulterior :

-la frunzele dicotiledonatelor-crestere intercalara si bazala;

-la frunzele monocotiledonatelor-crestere bazala;

Cinetica cresterii plantelor

• evolutia cresterii in timp se traduce prin curbe de crestere( sub forma de clopot-crestere

absoluta,sigmoida-cresterea totala);

• cresterea prezinta o intensitate variabila in functie de :conditiile externe ale mediului si

specie;

• curba in forma de S( sigmoida) aratacala inceput cresterea decurge mai incet, apoi mai

rapid, dupa care se opreste;

• cand determinam cresterea lungimii unui organ,avem de aface cu curba in forma de S;

• cand determinam viteza de crestere, avem de a face cu o curba in forma de clopot;

• curba in forma de S=legea perioadei mari de crestere a plantelor data de J. Sachs;

• cresterea prezinta o periodicitate zilnica (maxim-ziua si minim noaptea);

• primavara cresterea decurge lent datorita lipsei suprafetei foliare;

• dupa aparitia frunzelor sintezele au loc rapid si plantele cresc intens;

• spre sfarsitul perioadei de vegetatie, procesele fiziologice incep sa scada in intensitate;


• incep sa intervina fenomene de toxicitate-procese de senescenta a tesuturilor;

Factorii care influenteaza procesul de crestere:

1. Temperatura

• temperatura minima la care cresterea incepe sa se manifeste: 0-18 grade Celsius;

• temperatura optima: 23-44 grade Celsius;

• Temperatura maxima: 31-50 grade Celsius.

2. Lumina

• rol asupra infatisarii plantelor-actiunea formativa a luminii;

• daca plantele sunt cultivate in conditii de intuneric-ele cresc etiolate;

• etiolarea-ansamblul simptomelor si modificarilor care afecteaza o planta tinuta la

intuneric sau expusa la iluminarea insuficienta.

Etiolarea:

• lipseste procesul de fotosinteza

• se opreste cresterea odata cu epuizarea substantelor derezerva ale plantelor tinute la

intuneric;

• plantele pierd in greutate;

• frunzele mici, lipsite de clorofila,cu o culoare galbuie-palida;

• la dicotiledonate-petiolul este alungit, limbul redus, tulpina este lunga;

• la monocotiledonate- frunzele sunt inguste si lungi, subtiri si au un aspect galbui-albicios;

3. Gradul de hidratare

• scaderea apei in sol => scaderea ei in planta, incetinirea cresterii;

• se reduce viteza de diviziune a celulelor si mai ales prin alungirea lor.


4. Sarurile minerale

• elementele minerale preluate de plante din sol au rol in procesul de crestere pentru

formarea substantelor organice si stimuleaza desfasurarea unor procese metabolice pentru

participarea in moleculele unor enzime.

Fitohormonii

• hormonii vegetali care intrunesc urmatoarele caracteristici:

-sunt molecule organice naturale;

-actioneaza in doze mici;

-circula de la celulele producatoare la centrele de utilizare;

• In functie de efectul lor asupra cresterii :

1. substante stimulatoare:auxine, gibereline, citokininele;

2. substantele inhibitoare: acidul abscizic si etilena( hormon de maturare al plantelor );

Auxina=acidul Beta-indolilacetic= acidul 3-indolilacetic=ALA

• primele substante, cu actiune asupra cresterii

• cercetari care au evidentiat existenta auxinei:

1. Darwin urmarind reactia fototropica la coleoptile a dedus ca: zona de percepere a

excitatiei luminoase este reprezentata prin varful coleoptilului,de unde setransmite un stimul

catre zona de alungire a celulelor( locul unde are loc miscarea de curbura fototropica );

2. Boysen-Jensen:

I. daca se intercaleaza intre varful coleoptilului si portiunea lui bazala o lama de gelatina, el se

curbeaza spre lumina in cazul in care iluminat unilateral;


II. daca se introduce sub varful coleoptiluluio lama de mica pe partea lui intunecata, curbura

nu are loc→ concluzie: exista una sau mai multe substante stimulatoare, care se transmit din

varful coleptilului, cu efect asupra cresterii celulelor

Cercetari care au evidentiat existenta auxinei:

• iluminarea unilaterala produce:

-o redistribuire a auxinei spre partea neiluminata a apexului;

-transportul descendent al acesteia;

-concentrarea pe fata neiluminata:

→celulele de pe fata intunecata vor avea o crestere mai intensa;

→celulele de pe fata luminata vor avea o crestere mai scazuta;

→ aceasta crestere inegala produce curbarea coleoptilului spre lumina;

Unitate Avena

• cercetatorul Went – a constatat ca unghiul de curbura este proportional cu concentratia

substantei de crestere;

• O unitate Avena exprima cantitatea substantei de crestere in “unitate Avena” =cantitatea

de auxina care, aplicata pe coleoptilul decapitat de ovaz, produce o curbura de 10 grade la o

temperatura de 22 grade Celsius si la o umiditate relativa a aerului de 92 %.

Continutul in auxina la plante

• In functie de : specie, organ, varsta;

• varful coleoptilului de porumb contine de doua ori mai multa auxina decat varful

radacinii;

• frunzele tinere- contin mai multa auxina decat frunzele in varsta;


Locul de sinteza si migrarea acidului Beta-Indolilacetic

• biosinteza are loc in tesuturile meristematice, in organele tinere ale plantelor;

• transportul auxinei se face prin floem, de la varf spre baza.

Biosinteza auxinei in celulele vegetale:

• triptofan (trp) prin transaminare cu glutamat si alfa-cetoglutarat →acidul Beta-

indolilpiruvic (are loc o decarboxilare prin decarboxilaza )→indolilacetaldehida (prin aldehid-

dehidrogenaza) → NAD + si NADH + H+→ acid beta-Indolilacetic

Rolul auxinelor:

• stimuleaza sau inhiba cresterea organelor in functie de concentratie;

• stimuleaza procesul de fotosinteza, translocarea glucidelor din frunze spre celelalte

organe ale plantelor;

• maresc plasticitatea peretelui celular in cursul elongatiei;

• determina procesul de dominanta apicala:fluxul de auxina de lamugurele apical inhiba

cresterea mugurilor laterali;

• daca se indeparteaza varful tulpinii, mugurii laterali incep sa creasca, formand fiecare

cate o ramura;

• daca insa, dupa indepartarea mugurelui apical, se aplica pe suprafata de sectionare acid

Beta-indolilacetic, mugurii laterali nu formeaza ramuri;

Aplicatii practice ce se bazeaza pe actiunea stimulatoare a concentratiilor mici de auxina

• in pasta folosita la altoiri=> stimuleaza diviziunile celulare;

• sporirea gradului de inradacinare a butasilor;

• stimularea cresterii plantelor prin stropiri cu solutii ce contin asemenea substante;

• intra in componenta mediilor de crestere folosite in culturile “in vitro”;


Aplicatii practice ce se bazeaza pe actiunea inhibitoare a concentratiilor mari de auxina asupra

cresterii

• pentru pastrarea in depozite a tuberculilor de cartofi pentru ca impedica cresterea

mugurilor;

• pentru intarzierea infloririi pomilor fructiferi in regiunile de deal si de munte prin stropiri

cu asemenea solutii;

• se mai pot folosi ca erbicide- sensibilitatea la concentratiile de auxina este diferita la

diferite plante.

GIBERELINELE

• descoperite in legatura cu o boala provocata la orez de ciuperca Gibberella fujikuroi;

• boala provoaca o crestere exagerata a plantelor;

• peste 60 de gibereline se gasesc in plantele superioare;

• au aceeasi structura de baza ( gibanul ), dar au o activitate diferita;

• pentru notarea lor se utilizeaza simbolul GA( GA1, GA2,etc ) sau simbolul A (A1, A2,

etc );

• pot fi clasificate in doua grupe:

1. gibereline care contin 20 atomi de C (GA12);

2. gibereline reduse cu 19 atomi de C( GA1 ).

• sunt sintetizate in mugurii apicali,in frunzele tinere, in semintele in curs de germinare;

• pot sa migreze prin xilem si floem;

• stimuleaza diviziunea si elongatia celulara;

• intervin in intreruperea repausului mugurilor si semintelor;

• sunt utilizate in practica:


-pentru stimularea ramificarii si alungirii plantelor;

-pentru stimularea procesului de inflorire;

-pentru provocarea germinarii semintelor de buruieni care se afla in repaus (in vederea

distrugerii mai usoare a buruienilor );

Citokininele

• descoperite in 1955 de Miller care a izolat din laptele de cocos o substanta de forma

cristalina=Kinetina;

• din cariopsele de porumb s-a izolat zeatina, un produs deosebit de activ;

• sunt sintetizate in radacini;

• migreaza in celelalte organe ale plantelor prin xilem;

• stimuleaza: diviziunea celulelor, sinteza de ADN si ARN si proteosinteza;

• sunt folosite pentru mentinerea in stare proaspata a zarzavaturilor timp indelungat;

Inhibitorii cresterii

1. Acidul abscizic

• inhiba sinteza acizilor nucleici;

• grabeste imbatranirea tesuturilor;

• opreste germinarea semintelor si pornirea in crestere a mugurilor;

2. Etilena

• stimuleaza procesul de maturare si senescenta;

• este biosintetizata in toate tesuturile plantelor;

• determina caderea frunzelor si fructelor, prin hidroliza pectinelor si celulozei din petiol;

Germinarea semintelor
• totalitatea proceselor morfologice, fiziologice si biochimice de trecere aembrionului din

samanta de lastarea de viata latenta ( de repaus ) la starea de viata activa;

Etapele procesului de germinatie

1. procesulde imbibitie al semintelor-deoarece stimularea activitatii enzimelor existente si

2. procesului de respiratie

3. mobilizarea substantelor de rezerva din seminte: biodegradarea substantelor de rezerva si

translocarea produsilor rezultati din endosperm sau cotiledoane spre embrion, unde sunt utilizate

pentru biosinteza compusilor implicati in procesul de ..

4. crestere radiculei-iesirea embrionului din sol:sfarsitul procesul de germinare si inceputul

de crestere al plantulei;

Factorii germinarii:

1. Apa

• germinarea semintelor incepe cu absorbtia apei

• imbibitia in primele ore este intensa, apoi mai lent, iar cand alungirea radiculei

incepe→ o noua intensificare;

2. Oxigenul

• in timpul germinarii semintele respira intens;

• cantitatea de oxigen necesara germinarii depinde de natura substantelor de rezerva pe

care le contin semintele;

3. Temperatura

• temperatura minima de germinare a semintelor plantelor de origine sudica este mai

ridicata decat cea a semintelor plantelor originare din regiunile nordice;

• influenteaza absorbtia apei si a sarurilor minerale, activitatea enzimelor,….


4. Lumina

• unele seminte germineaza numai in prezenta luminii (Ranunculus, Allium )

• poate stimula germinarea unor seminte (Betula, Lactuca sativa, Fragraria virginiana );

• poate inhiba germinarea ( Silene armeria, Helleborus niger );

Parametrii fiziologici prin care se poateaprecia procesul de germinatie al semintelor

1. longevitatea-durata de viata a semintelor pastrate in conditii normale;

2. facultatea germinativa- procentul de seminte care germineaza in conditii optime pentru

specia respectiva

3. viabilitatea-insusirea embrionului de a-si mentine reactiile caracteristice pentru tesuturile

vii-exista un test cu tetraclorura-in functie de coloratie )

Clasificarea semintelor in functie de durata pastrarii capacitatii de germinatie

1. seminte microbiotice- capacitatea de germinatie nu depaseste 3 animaleleseminte

mezobiotice- pot germina pana la 15 ani de germinare in conditii normale

2. seminte macrobiotice- pot germina si dupa 15 ani de pastrare

DEZVOLTAREA PLANTELOR

• proces care presupune aparitia unor salturi calitative in urma acumularilor cantitative,

adica aparitia de organe noi

• organele noi care se formeaza—florile, din care vor rezulta fructele si semintele

• la unele plante-trecerea de la faza de crestere vegetativa la faza de reproducere,, mascata

pri n aparitia florilor, este conditionata de prezenta intre anumite valori a unor factori ai mediului

extern (Temperatura si lumina )

Vernalizarea=unele plante infloresc numai dupa ce sunt supuse o perioada suficient de lunga

actiunii unor temperaturi joase-iarovizare sau vernalizare;


Vernalizarea cerealelor de toamna

• Doua categorii de cereale:

1. cerealele de toamna:

-se seamana toamna

-trec sezonul friguros din timpul iernii sub forma de plantule

-fructifica la sfarsitul primaverii

2. cerealele de primavara

-se seamana lasfarsitul iernii

-fructifica ceva mai tarziu decat primele

• daca se seamana primavara un grau de toamna=> acesta vacreste dar nu va inflori sau

fructifica;

• frigul din timpul iernii: este necesar pentru graul de toamna ca sa infloreasca si

safructifice;

• nu este necesar pentru graul de primavara;

• cand iernile sunt foarte friguroase si lipsite de zapada, graul de toamna poate sa inghete,

fiind astfel omorat;

• pentru a semana un grau de toamna in primavara, semintele trebuie sa fie imbibate si sa-si

conserve toate calitatile ,trebuie ca semintele sa:

-fie imbibate cu apa;

-tinute aproximativ o luna la 0-2 grade Celsius;

-uscate si pastrate;

-semanate primavara;

-germineaza
• =>plante a caror inspicare este aproape tot atat de rapida cu a celor semanate toamna.

Devernalizarea:

• pierderea starii de vernalizare;

• dupa terminarea tratamentului cu temperaturi joase:

-semintele sunt imediat supuse unor temperaturi in jur de 35 grade Celsius, timp de 5-8

zile=>devernalizare posibila

-semintele se lasa un timp la temperaturi de 20 grade Celsius inainte de a fi supuse la temperturi

ridicate=>devernalizare imposibila

Plante cu vernalizare obligatorie

• exemplu: plantele bienale

- in primul an formeaza doar o rozeta de frunze

-in al doilea an, dupa parcurgerea perioadei de frig din timpul iernii, infloresc si fructifica

Plante care manifesta preferinta fata de parcurgerea unei perioade cu temperatura scazuta

• varietatea de secara Petkus:

-supusa vernalizarii:infloreste instadiul de 7 frunze;

-nevernalizata-infloreste atunci cand plantele au cate 16 frunze;

Plante indiferente

• plantele anuale, care, semanate primavara, infloresc in cursul aceluiasi an,fara a avea

nevoie de frig;

Fotoperiodismul

• rolul luminii in declansarea infloririi

• plantele, pentru a putea inflori, au nevoie de o anumita fotoperioada, adica de o anumita

durata a perioadei de lumina a zilei, un anumit interval de timp


• perioada de lumina=hemeroperioada=fotoperioada

• perioada de intuneric=nictiperioada;

• fotoperioada favorabila infloririi=euperioada

• fotoperioada defavorabila infloririi=disperioada

• valoarea minima a fotoperioadei=minim trofic

Clasificarea plantelor dupa exigentele lor fata de lumina:

1. plante de zi scurta=nictiperiodice

2. plante de zi lunga=hemeroperiodice

3. plante indiferente

4. plante afotice

1. Plantele de zi scurta

• infloresc daca hemeroperioada < perioada critica iar nictiperioada este neintrerupta

• o iluminare nocturna chiar de cateva min este suficienta pentru a impedica inflorirea

• expresia “zi scurta” nu arata ca euperioada este scurta in valoare absoluta (mai mica de

12 ore ) ci ea este mai scurta decat perioada critica ( 6 ore, etc)

• Xanthium pennsylvanicum -planta de zi scurta care infloreste daca hemeroperioada <

perioada critica (15 ore) si este supusa unei hemeroperioade de 14 h 30 min , desi aceasta

perioada depaseste ciclul de 12 h, este infloreste.

2. Plantele de zi lunga

CURS XI

Plantele de zi lunga/ hemeroperiodice

• Euperioada > perioada critica

• Unele perioade critice ale unor plante de zi lunga pot fi < perioadele critice ale unor
plante de zi scurta
• O planta de zi lunga..

Plantele indiferente

• Inflorirea are loc oricare ar fi fotoperioada, cu conditia ca ea sa fie destul de mare pentru
a permite o fotosinteza suficienta pentru producerea substantelor organice necesare

• Planta nu poate inflori la o hemeroperioada inferioara minimului trofic

Plantele afotice

• Pot inflori chiar daca stau timp indelungat in lipsa luminii, deoarece dispun de reserve
nutritive in tuberculi (cartoful ) sau in bulbi (zambila, narcisa )

MISCAREA SI SENSIBILITATEA LA ORGANISMELE VEGETALE

1. Pasive( fara cheltuiala de energie )

a) De imbibitie

b) De coeziune

2.Active

a)intracelulare

b)ale organismelor vegetale libere

c)ale organismelor vegetale fixate

Miscarile de imbibitie

• Mecanismul:deformarile produse de micsorarea sau marirea cantitatii de apa de imbibitie


din membrane/ tesuturi

• Pastaile de Lathyrus vernus:se desfac cand timpul este secetos si executa o miscare de
rasucire in spiral spre interior prin care semintele sunt aruncate la o oarecare distanta iar
miscarea se datoareaza structurii spiralate a micelelor celulozice din peretii fructelor

Miscarile de coeziune

• Miscari rapide ale sporangilor ferigilor, prin care sporii sunt aruncati la distanta

Miscarile intracelulare

• Sunt autonome( executate sub actiunea unor factori interni, proprii organismelor:curentii
citoplasmatici
• Sunt induse (produse de directia de actiune sau de variatiile de intensitate ale unor factori
ai mediului extern) :miscarile cloroplastelor

• Curentii citoplasmatici apar in celulele vegetale in care citoplasma poate circula in


diferite feluri iar forma miscarilor depinde de numarul vacuolelor

• Miscarile cloroplastelor:sunt in functie de intensitatea luminii si isi modifica pozitia astfel


incat sa primeasca o cantitate optima de lumina

Miscarile organismelor vegetale libere

• Tactismele:atunci cand in mediul extern exista o variatie destul de mare a unor factori:

-fototactism

-termotactism

-chimiotactism

• Fototactismul este provocat de directia din care vine lumina iar miscarea se face catre
punctul cel mai bine iluminat

• Termotactismul este provocat de o repartizare inegala a temperaturii care poate declansa


deplasarea orientata a organismelor libere

• Chimiotactismul se datoreaza repartizarii inegale a unor compusi chimici in mediu

Miscarile organismelor vegetale fixate

• Autonome: nutatii efemere sau periodice

• Induse:

a) Tropisme:sunt provocate de directia de actiune a unor excitanti din mediul extern:

-fototropism

-geotropism

-chemotropism

-Hydrotropism

-tigmotropism

b)nastii:determinate de variatiile de intensitate ale unor factori ai mediului extern

-nictinastii
-seismonastii

Nutatiile efemere

• Se produc uneori o singura data in viata plantelor

• Miscarile executate de cotiledoane

• Cotiledoanele,apropiate intre ele in samanta, se indeparteaza unul de altul luand o pozitie


mai mult sau mai putin orizontala, printr-o crestere inegala a diferitelor regiuni

Nutatiile periodice

• Se datoreaza unei cresteri inegale a tulpinilor pe diferitele laturi ale lor

• =>acestea descriu cu varfurile lor cercuri sau elipse

• =>miscari-circumnutatii-la plantele volubile

• Cand tulpina intalneste un suport natural (tulpinile altor plante) sau artificial se infasoara
in jurul lui

• Exemplu de circumnutatii la plante volubile:tulpina de zorele incolacita la stanga, tulpina


de Asparagus asparagoides spre dreapta

Fototropismul

• Cand plantele sunt illuminate unilateral:

-varful tulpinii se indreapta, printr-o miscare de curbura, spre directia care vine lumina

-limbul frunzelor se orienteaza astfel incat suprafata lui sa fie perpendiculara pe directia razelor
de lumina

Geotropismul

• Prin asezarea unei plantule in pozitie orizontala=>dupa un timp:

-radacina executa o miscare de curbura care o plaseaza cu varful in jos ( geotropism pozitiv)

-tulpina executa o miscare de curbura in sus (geotropism negativ)

Chemotropismul

• Pozitiv :radacinile se curbeaza spre zone bogate in anumiti ioni : (NH4)2 HPO4 2%

• Negative: radacinile se indeparteaza de zonele bogate in anumiti ioni (Na Cl 2%)

Hidrotropismul
• Insusirea radacinilor de a se indrepta, prin miscari de curbura, spre regiunile din sol care
sunt mai bogate in apa

Tigmotropismul

• Miscarile de curbura provocate de excitatii de contact

-la plantele cu carcei:

a) inainte de atingerea suportului

b)dupa atingerea suportului carcelul formeaza un resort intermediary intre support si tulpina

c)carcelul care nu a atins suportul ramane chircit

Nictinastiile

• Miscari trecatoare, reversibile,, intalnite de obicei la frunzele unor plante care in timpul
zilei au o pozitie de “veghe”, iar in timpul noptii o pozitie de “somn”

• La unele specii florile se deschid dimineata si se inchid seara

• La alte specii florile sunt inchise ziua si se deschid seara

Seismonastiile –Mimosa pudica

• Unele organe se misca brusc dupa primirea unui soc mechanic

• Dupa primirea socului mecanic