Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
• Nutritia minerala
• Conducerea si depozitarea
Apa
organismele in activitate);
hidrata;
-toamna creste
se accentueaza,acesta vestejeste;
• POIKILOHIDRE
• HOMEOHIDRE
• Continutul in apa este constant-cu toate variatiile conditiilor de mediu;
• Bilantul lor hidric fluctueaza dupa cum predomina absorbtia sau producerea apei;
• lichida
A.APA LIBERA(OSMOTICA)
B.APA LEGATA
anorganice;
si apa legata are valori mult mai mici,sporind rezistenta plantelor la secete si ger.
2.in stare gazoasa-apa ce se elimina rin procesul de transpiratie sub forma de vapori in spatiile
intercelulare;
-osmotice;
-de inhibitie;
-de absorbtie;
-de capilaritate;
-de coeziune moleculare;
-forte chimice.
• Moleculele de apa sunt mai puternic retinute intr-o solutie alcatuita intr-o masa de
apa pura;
• Apa osmotica este apa din:vacuole,vase,plantele acvifere,o mica parte din apa
protoplasmatica;
• Eliberarea acestei forme de apa din tesuturi,prin transpiratie este mai dificila cu
de imbibitie).
reciproc,ele sunt evidentiate aplicand una peste alta,lame de sticla udate cu apa.
principale:
1.activitatea fosfolipazelor
plasmatice.
DIVIZIUNEA
cinetice;
difuzeaza,fluiditatea mediului.
2.coloidale-in protoplasma:
a)substante proteice-cel mai ridicat grad de imbibitie sau numarul mare de radicali
hidrofili;
OSMOZA
ELECTROOSMOZA
Acvaporinele
• sunt proteine de membrana,specializate pentru transportul apei;
Daca solutia e hipertonica rezulta iesirea apei din celule(EXOSMOZA),iar plasmalema incepe sa
Plasmoliza finala:
• cu cat timpul este mai mic,cu atat viteza de patrundere este mai mare.
produce plasmoliza incipienta a celulelor(cu cat durata este mai mare,cu atat vascozitatea
e mai mare);
plasmolizei.
celulele cii daca membrana poate fi excesiv permeabila sau membrana adera puternic la
peretele celular.
CURS II
TESTUL INITIAL
anorganice;
alte organisme.
2.Structurile specializate pentru absorbtia apei si a sarurilor minerale la plantele superioare
terestre-perisorii absorbanti.
• Presiunea radiculara
O solutie de apa si saruri minerale care circula ascendent(de la radacina la organele supraterane).
Lichidul care contine substantele organice produse prin fotosinteza si care este redistribuit in
corpul plantei.
6.Care sunt structurile prin care circula seva bruta si seva elaborata?
Seva bruta circula prin vasele de xilem iar cea elaborata prin vasele liberiene.
organici.
10.Care este organul specializat in fotosinteza si unde se desfasoara acest proces la nivel celular?
• Pigmenti clorofilieni(clorofila a si b)
fotosinteza.
14. Plantele superioare parazite si-au pierdut clorofila si extrag substantele organice prin
prelungiri numite haustori care ajung pana in fasciculele conducatoare ale gazdei.
15.Lichenii-organisme rezultate din simbioza dintre o alga unicelulara verde sau o cianobacterie
si o ciuperca.
Respiratia anaeroba-oxidarea partiala a unor substante organice rezultand tot compusi organici si
numai apa;
PLASMOLIZA DE IARNA
• E determinata de :
• Cand solutia externa este hipotonica fata de solutia din interiorul celulei,apa patrunde in
celula(endosmoza);
membrana(Pm);
• Forta de suctiune:S=Po-Pt;
PRESIUNEA OSMOTICA
• Factorii externi:
1. Umiditatea aerului si solului-cu cat aceasta e mai ridicata,cu ata presiunea osmotica e mai
scazuta;
minerale;
• Factorii interni:
central;
Metode fiziologice
Presiunea de turgescenta
• Maxima-dimineata
• Minima-dupa-amiaza
Presiunea de membrana
• Se opune patrunderii apei in celula con volumul celular depaseste volumul celulei aflata
in plasmoliza incipienta;
• Pe masura ce presiunea de turgescenta creste,volumul apei ce patrunde in celula este din
ce in ce mai mic;
presiunea de membrana;
incipienta
• Variatii diurne:
valori maxime;
• Variatii sezoniere:
• Plantele submerse
• Plantele de apa cu frunze natante-absorbtia se face prin fata inferioara a frunzelor,lipsita
de cuticula;
-Prin sistemul radicular care este si organ de fixare si de la care pleaca o retea de vase
conducatoare;
1. Straturile externe ale apei peliculare-sunt retinute cu forte mai mici(0,5-30 atmosfere);
-mobila-circulatie ascendenta.
camp).
-apa de gravitatie;
Coeficientul de ofilire:
Rezerva utila:
Ramificarea radacinii:
• Zonele radacinii:
1. Scufie-tesut protector si zona meristematica;
2. Zona neteda
4. Zona aspra-desen
Zona pilifera:
• Apa absorbita este condusa mai usor spre zona aspra si tulpina
• Absorbtia intensa este datorata perisorilor absorbanti care ofera o suprafata mare de
Perisorii absorbanti:
• Sunt unicelulari
• Peretii contin substante pectice care prin gelificare favorizeaza contactul dintre perisorii
• Sucul vacuolar este foarte concentrat si favorizeaza realizarea unei absorbtii foarte mari
• Sunt fragili
• Plantele acvatice:algele si plantele acvatice superioare absorb apa prin toata suprafata
corpului
micorizelor.
Micorizele:
radacinii.
• Absorbtia radiculara:
-nu inceteaza intr-o solutie a carei presiune osmotica este egala cu presiunea osmotica a sevei
• Externi
1. Aeratia solului
concentratie de 16-18 %
• Pe un sol inundat –absorbtia apei este inhibata deoarece respiratia radacinilor devine
anaeroba
• Irigatiile-nu trebuie sa fie prea dese,sa se lase intre ele un timp suficient(pentru uscarea si
aerarea solului);
3.Umiditatea solului
• Intensitatea absorbtiei
-maxima-cantitatea de apa din sol=75-80% din capacitatea maxima pentru apa a solului;
-scade-cantitatea de apa din sol e mai mica de 75-80 %;cantitatea de apa din sol e mai mare de
2.glicohalofite
3.crinohalofite
EUHALOFITELE
GLICOHALOFITELE
-ex:Artemisia maritima;
solubile,acizi organici);
-concentratia acestora este suficient de mare pentru a asigura absorbtia apei din solutia salina a
solului.
CRINOHALOFITELE
-elimina o parte din saruri pe suprafata frunzelor prin glandele secretoare saline.
• Dereglari fiziologice;
• Rezistente(ex:Lupinus lutus)
• Moderat rezistente(ex:Lupinus augustifolius)
PLANTELOR
• valoarea pH-ului solului la care majoritatea plantelor absorb cel mai bine apa este p H-ul
neutru(7)
Factorii externi:
1.Temperatura
• La speciile din regiunile mai calde,absorbtia apei se reduce la 10-15 grade C si se opreste
la 5 grade C
• La plantele alpine si din tundra,absorbtia poate continua pana la 0 grade C chiar si cand
reducerii intensitatii respiratiei care furnizeaza energia biochimca necesara pentru transportul
activ
• Pe solurile reci,plantele nu pot absorbi apa din cauza temperaturii scazute,desi au apa la
2.Lumina
Factorii interni:
conditii de mediu
-Xerofitele :
1.Varsta plantei
• necesarul de apa este mai mare in perioada ce crestere si inflorire a plantei si de formare
3.Fotosinteza intensa
• in cazul unei saturari cu ap,are loc scaderea concentratiei oxigenului din tesut
• absorbtia apei prin frunze se realizeaza prin celulele epidermice si anume prin cuticula
acestora;
• se pot valorifica precipitatiile slabe care umezesc aparatul foliar,dar care nu sunt
Etape:
2. transportul longitudinal
Etapa 1:
La plantele inferioare
La plantele superioare:
c)conducerea intraprotoplasmatica
CALEA APOPLASMICA
• Viteza de transport a apei prin apoplast este de 10 ori mai mare comparativ cu transportul
-printre numeroase celule cu peretii foarte ingrosati exista cateva celule cu peretii subtiri numiti
CURS III
FORTELE OSMOTICE
• Forta de suctiune a sevei brute atrage apa din exterior in vasele de lemn,se datoreaza
presiunii osmotice care e mai mare cu aproximativ 2 atm fata de cea a solutiei din sol.
• Cand transpiratia este intensa,forta de suctiune din vasele de lemn este superioara fortei
osmotica mai mare decat a celulelor ce nu inceteaza decat daca presiune osmotica a mediului
gimnosperme
TRAHEILE:
nodurilor;
• Segment intact
SEVA BRUTA
radacinii)
8% -primavara cand are loc metabolizarea substantelor de rezerva din organele de depozit)
-in trahei:1 m/h la Nicotiana si 150 m/h la lianele din padurile ecuatoriale;
-in cursul zilei:este mai mica noaptea si mai mare in perioada de lumina
-vara cotele sunt ridicate cat exista rezerve de apa in sol sau scade odta cu diminuarea apelului
• Coloana de seva bruta nu poate fi sustinuta de presiunea atmosferica atunci cand inaltiea
ei depaseste 10 metri.
1. APELUL FOLIAR
• La nivelul frunzelor,pierderea unor cantitati foarte mari de apa sub forma de vapori prin
transpiratie
experiment;
1. PRESIUNEA RADICULARA
-absorbtia apei
1.PROTOPLASMATICA
2.EXTRAPROTOPLASMATICA
Cea mai mare parte-transportata pe cale apoplasmica spre stomate in vederea eliminarii prin
transpiratie.
O mica parte este retinuta in celulele frunzelor pentru nevoile proprii.
TRANSPIRATIA
-pierd apa
-preiau apa de la celulele situate mai spre interior,ce au o forta de suctiune mai mica.
• Este fenomenul cel mai important de eliminare a apei de catre plantele terestre
• Plantele inferioare:pierd usor apa si se imbiba usor cu vaporii de apa din atmosfera
• Principalele organe prin care are loc transpiratia la plantele terestre superioare sunt:
eliminare a apei sub forma de vapori pe baza curentului permanent,ascendent de seva bruta.
I. Cuticulara
• Exista perforatii inframicroscopice sau zona mai putin hidrofobe care permit transpiratia
I.TRANSPIRATIA CUTICULARA
intens
cu suberina.
III.TRANSPIRATIA STOMATICA
• Prin stomate
• Dispozitive anatomice formate din 2 celule reniforme asezate fata in fata si care lasa intre
ele o deschidere=ostiola
• Celulele stomatice sunt inconjurate de doua sau mai multe celule lipsite de
• Din cantitatea de apa pierduta de planta prin transpiratie,cea mai mare parte se elimina la
ROLUL STOMATELOR:
parafina(procedeul Lloyd)
PROCEDEUL MULAJELOR
• Uscarea
asezate fata in fata prin suprafete concave,prezinta ostiola,pereti inegal ingrosati –pereti ventrali
• Tipul Mnium
dorsali=>ostiolele se deschid
Corelatie intre :
La lumina:
stomatice)
ØCresterea Po.
• K+ e evacuat
A. Externi:
-umiditatea solului
-solutia solului
-vantul
-umiditatea aerului
-temperatura
-lumina
FIZIOLOGIE IV
• intensificarea respiratiei
Seceta solului:
• sinteza acidului abscizic
• inchiderea stomatelor
Umiditatea aerului:
intensitatii temperaturii;
Lumina:
• intensificarea transpiratiei
FACTORII INTERNI:
1. SUPRAFATA DE TRANSPIRATIE
2. SUPRAFATA FOLIARA
3. POZITIA FRUNZELOR
4. STRUCTURA FRUNZELOR
6. GROSIMEA CUTICULEI
1.Suprafata de transpiratie
• Plantele din regiunile aride sau semiaride au o suprafata redusa(frunzele sunt reduse la
tepi),iar unele plante din regiunile subtropicale pierd o parte din frunze in sezonul
transpiratiei
2.Suprafata foliara
• Cu cat suprafata foliara e mai mare,cantitatea de apa pierduta prin transpiratie e mai mare
3.Pozitia frunzelor
• Plantele din regiunile umede-frunzele au o pozitie orizontala=>radiatia incidenta cade
redusa
4.Structura frunzelor
creasca
transpiratiei stomatice-prin mobilizarea unui strat de aer saturat in vapori de apa in jurul
ostiolelor
6.Grosimea cuticulei
transpiratia cuticulara
epidermei este mai groasa si la unele plante suprafata limbuluieste acoperita cu ceara
7. Numarul stomatelor
• Numarul de stomate pe mm 2 variaza de la cateva zeci la cateva sute, pe cele 2 fete ale
• Indicele stomatic:I=(S*100)/(S+E)
-S-nr. de stomate
8.Pozitia stomatelor
• Noaptea stomatele sunt inchise,are loc numai transpiratia cuticulara si cantitatea de apa
• Ziua stomatele sunt deschise iar cantitatea de apa eliminata este crescuta
• In zonele mai slab aprovizionate cu apa,frunzele plantelor prezinta o cantitate mai mica
intensitatea transpiratiei
VARIATIILE DIURNE:
-Deschiderea ostiolelor
primavara=>un singur maxim imediat dupa pranz la valoarea maxima ajungand mai tarziu
Durata apelului foliar se asigura prin absorbtia unei cantitati mari de apa din sol de catre plante la
Conducerea apei in corpul plantelor favorizeaza absorbtia unei cantitati mari de elemente
GUTATIA
Apa de gutatie este o solutie diluata(0,1-0,9 %) ,care contine cantitati mici de substante minerale.
mai redusa
• Gutatia se desfasoara:
deschise(pasive)
Ø Alcatuite din 1 sau mai multe celule epidermice normale sau modificate in peri
permanenta apa
Ø La Phaseolus,hidatodele sunt alcatuite din peri uni sau pluricelulari care acumuleaza apa
Ø Structura:
-vase de lemn
Ø La unele specii de plante epitemul poate lipsi->vasele de lemn se deschid direct in camera
acvifera
ROLUL GUTATIEI:
• Se inlatura excesul de presiune hidrostatica creat in corpul plantei in urma unei absorbtii
• Se realizeaza un proces de absorbtie sau exorbtie a unei parti din sarurile minerale
-unele plante pot evita aceste efecte daunatoare prin eliminarea apei sub forma de gutatie
Cand absorbtia este mai redusa ca transpiratia:
noptii
Ø Absorbtia apei de catre radacini este inhibata,iar eliminarea apei prin transpiratie decurge
normal;
Determinarea:
regimului de apa:
1. Hidrofite
2. Higrofite
3. Mezofite
4. Xerofite
HIDROFITELE:
HIGROFITELE:
MEZOFITE:
XEROFITELE:
Asigura transportul sarurilor minerale prin xilem si al substantelor organice prin floem.
Rol de termoreglare:
Ø Din cantitatea de apa absorbita de plante,cea mai mare parte se pierde prin transpiratie;
Rol mecanic:
• Compozitia substantei uscate de dupa indepartarea apei din tesuturi este determinata de
fertilitatea solului
elemente:C,H,O,N,P,K,Ca,Mg,S,Fe,Na,Cl.
prezente in mod constant in cenusa plantelor(reziduul mineral rezultat dupa calcinarea substantei
vegetale.
-W. Knop(1860)
-J. Sachs(1861)
Solutia „completa” contine in proportii potrivite toate elementele ce s-au gasit in cenusa
plantelor.
Ulterior s-a modificat concentratia ei pana cand plantele au vegetat foarte bine.
1.solutii diferentiale:solutii complete (contin toate elementele minerale)-dar unul dintre aceste
elemente se gaseste in cantitati diferite fata de cantitatea indicata pentru reteta completa
2.solutii de carenta:solutii care nu au unul sau mai multe dintre elementele minerale absolut
necesare
Ultramicroelemente:proportii infime(uraniu,radiu,thoriu,rubidiu,cesiu,actiniu)
-stimuleaza procesele metabolice;
1. O planta data nu isi poate completa ciclul de viata in absenta respectivului element
mineral
structura unei enzime sau trebuie sa fie solicitat intr-o anumita etapa metabolica distincta.
ELEMENTE PLASTICE
Elementele care participa in cea mai mare parte la construirea tesutului vegetal:
Clasificare:
1.principale:carbon,oxigen,hidrogen,azot,fosfor.
2.secundare:sulf,magneziu,calciu
-azot=constituent al aminoacizilor
-sulf-component al cistinei,cisteinei,metioninei.
-cupru-component al plastocianinei
CURS V
AZOT
• INTRA IN COMPOZITIA:
• enzime,clorofile
• procesul de crestere
• grabeste maturarea
amoniacala
• Radacinile plantelor pot absorbi si aa =folositi intr-o masura mai mica drept sursa de azot
Mucegaiuri:aspergillus,penicillium
Alge albastre-verzi:nostoc,anabaena
molecular=>degajare in atmosfera
CARENTA IN AZOT
-ofilirea frunzelor
-are loc deplasarea substantelor azotate din tesuturile mai batrane spre organele aflate in
EXCESUL DE AZOT
FOSFORUL
enzime
• se afla in molecule de atp
recomanda fertilizarea
CARENTA IN FOSFOR
POTASIUL:
CARRENTA IN POTASIU
• apar pete clorotice intre nervuri sau pe marginea frunzelor,rasucirea si uscarea acestora
EXCESUL DE POTASIU
CALCIUL
CARENTA IN CALCIU
EXCESUL DE CALCIU
• imbatranire prematura
SULFUL:
fotosinteza
CARENTA IN SULF
• =>imbatranire prematura
acide,ionul sulfat)
MAGNEZIU
CARENTA IN MAGNEZIU
frunze
EXCESUL DE MAGNEZIU
• carenta unui microelement poate fi prevenita sau corectata-prin adaugarea lui in mediu
FIERUL
CARENTA IN FIER
fotosintezice
EXCESUL IN FIER
• apar mici pete brune care se extind
MANGANUL
CARENTA IN MANGAN
tilacodelor cloroplastelor
EXCESUL DE MANGAN
• manifestarile apar la frunzele mai varstnice sub forma unor puncte brune iar apoi sub
CUPRUL
CARENTA IN CUPRU
EXCESUL DE CUPRU
• reducerea cresterii
ZINC
CARENTA IN ZINC
• -la cereala apar benzi clorotice sub forma de dungi de-a lungul nervurii centrale a
frunzelor
MOLIBDEN
CARENTA IN MOLIBDEN
EXCESUL IN MOLIBDEN
cresterii
BOR
CLORUL
• in concentratii mici are un efect stimulator asupra biosintezei clorofilei si fotolizei apei
CARENTA IN CLOR:
EXCESUL DE CLOR:
NICHEL
CARENTA IN NICHEL
• frunzele se necrozeaza
EXCESUL DE NICHEL
• concentratiile ridicate de nichel in solutia solului inhiba absorbtia celor mai multe
SODIUL
• reduce transpiratia
SILICIUL
• trestia de zahar
COBALT
SELENIU
-neacumulatoare de Se
ALUMINIU
IOD
BROM
FLUOR
-la plantele terestre - principalul organ de absorbtie a elem mineral = sistem radicular
-plantele au capacitatea de a absorbi elem minerale aplicate foliar, sub forma de solutii
Absorbtie extraradiculara
-asimilate in t foliare
-transportate spre celelalte organe, unde participa in diferite procese ale metabolismului
-este mai intense la sp care au Frunzele acoperite cu un strat mai subtire de cuticula si la plantele
mai tinere.
-aplicatia practica cea mai imp a absorbtia subst minerale la niv org supraterane reprez de
fertilizarea foliara
-ingrosarea extrarad se utilize mai ales in cazul aplicarii microelem (sunt necesare cantitati
-mecanismul absorbtiei ionilor minerali in cel veg beneficiaza de structura membrane specifice
-in sol, elem min se gasesc sub forma de saruri care se pot afla:
1) sub forma dizolvata in Solutia solului, ca ioni
2) ca ionii …..
1) Este sursa cea mai buna de ioni pentru plante; Moleculele disociaza in ioni, care sunt preluati
cu viteze diferite prin ramificarea sistemului radicular; Absorbtia este favorizata si de un current
de apa ce se realizeaza inspre radacina plantei datorita transpiratiei, care se transporta I lungul
2) Intre ioii absorbiti pe suprafata particulelor solului si ionii din Solutia solului exista un
echilibru;
-direct prin contactul intim al ramificatiilor sist radicular cu particulele solului; rezulta
-indirect: plantele absorb ionii din Solutia solului; rezulta o parte din ionii absorbiti ….
3) sarurile minerale – utiliz intr-o solubilizare prealabila (ramific rad emit acizi organize care
-emisiunea de acizi organici – pusa in evidenta asezand rad pe o hartie de turnesol umectata cu
apa, rezulta dupa cateva ora in vecinatatea rad, hartia de turnesol se inroseste.
-saruri fiziologic neuter: abs celor 2 ioni se realizeaza cu viteze egale si nu modifica pH-ul
solului
-solutia solului patrunde cu usurinta in spatiile capilare dintre microfibrele celulozice din p.c.
-intre Solutia din apoplast si Solutia solului exista un contact direct iar schimbul dintre aceste
-difuziunea se realiz cu viteze mici sip e distante mici, iar viteza de absorbtie este mare.
-acest fen intervine in mecanismul de absorbtie, dar nu poate explica singur mecanismul de abs.
-transportul ionilor din din apoplast in simplest se face prin plasm prin:
-difuzie simpla
-difuzie facilitate
Canale proteice
-form din macromolec proteice, ce strabat membranele, realizeaza transportul difuziei de ioni.
-viteza de transport din canalele proteice este de 3, 4 ori mai mare decat viteza transportului
ionilor cu transportori.
-daca se separa apa distilata de sol disociata a unei sari cu o membrane permeabila pentru ambii
ioni, atunci trecerea ionilor prin membrane are lor pan ace concentratia ionilor pe ambele parti
membrane
-echilibrul apare dupa ce continutul va deveni egal pe ambele laturi ale membranei
-cu o membrane anion permeabila, rezulta ca echilibrul apare dupa ce cont in anioni va deveni
-la echilibru schimbul de ioni nu se intrerupe sit rec cantitati relative egale cu cationic, si analog,
-in resp cel se produce CO2, care in reactive cu apa da acid carbonic
-fondul de schimb al rad este reprez de: -H+; Co3; radicali de acizi organici (acid melic, citric,
etc)
Intre rad si Solutia solului exista un schimb de ioni care se faci cu ioni de aceeasi sarcina
electrica
-gradul in care solul poate schimba ioni se numeste capacitatea de schimb ionic
Absorbtia Activa
-prima dovada experimentala e existent unui mechanism active, metabolic a fost furnizata de
Lapique I 1925:
-molec de zaharoza au intrat in proportie f mica in cel (nu ele au determ hypertonia cel)
-cel au devenit hipertonice datorita unei absorbtii de saruri din apa de mare
!!!!!! –absorbtia suplimentara s-a realizat in mod activ, cu consum de energie = epicteza
Teoria transportorilor
-transportul ionilor se realiz cu aj unor subst numite transportori de ioni sau purtatori
Ionul (I) ajuns pe suprafata externa a membr plasm form cu transportorul (x) complexul
complexul ion transportor se descompune in precursorul transportorului (x) si ion care este
-precursorul nu poate parasi membrana si nu poate lega un alt ion, Cand ajunge pe fata externa a
-activ transportorilor:
Daca 2 ioni manifesta afinitate pt acelasi situs de transport, se manif fen de inhibitie competitiva.
-se form invaginari care cresc si dau nastere veziculelor ce se vor desprinde ..... contin saruri si
migreaza ........
Factori externi:
o Umidit solului
o interactiunea ionilor
o aeratia solului
o lumina
o temp
• Se mentine constanta
• Se opreste
o Fractionat
o Uneori sub forma unor combinatii mai greu solubile pt imbiedicarea infiltrarii in straturile
mai adanci
o parte din ingras ar putea sa fie spalata de precipitatii si antrenata in paturi mai adanci,
Umiditatea solului
• Scaderea umid solului sub valoarea de 75-8-% din cap total apt apa a solului =>
• Abs inuteaza cand umid solului ajunge la o vale gala cu un coefficient de ofilire
• In exces de umid, absortia este inhibata prin inhibarea resp radacinilor
Interactiunea ionilor
• Abs unui ion infl de prezenta in mediul nutritiv a altor ioni care o simuleaza sau o
diminueaza
Teratia solului
Lumina
Temperatura
• Abs creste odata cu crest temp in limite fiziologice – de la cateva grade la 34-35oC
• La peste 40oC absorb se reduce dat abs enz implicate in process de resp, furnizatorul de
• Caracteristicile de specie
• Respiratia
• Fotosinteza
Caract de specie
• Unele plante prefer sa ia N din azotati, iar altele din sarurile de amoniu
Varsta plantelor
- Mai mare la plantele tinere cu un metabolism intesns ce abs intens anumiti ioni: K+;
NO3; PO4
schimb
Fotosinteza:
• Intens fotos mai mare => intens mai mare a abs sarurilor min
• Absenta O2
• Rez unor inhibitori ai transf de electroni
• Conc mari de saruri la niv tes (sf cel) => abs este incet sau oprita
• Ionii absorbiti sunt transp odata cu apa, apor trec in xilem prin care sunt transportati in
• Se acum in vacuola perilor abs, fav mentinerea unui potential osmotic necesar abs apei.
o La niv memb
o La niv cytoplasm
• Ajung in vasele de lemn si sunt antrenati odata cu seva bruta in sens ascendent
Caile de transport
• Aceleasi ca la transportul apei
o Prin pc
• Sol minerala-ar fi aspirata in vasele conduc si ar migra catre organ supr dat aspiratiei
foliare
o Pres radiculara
o Forte de coeziune
o Forte de adeziune
• N si Mg in molec de clorofila
• P in molec de adenozinfosfati
• La niv rad
o Prin dif ionilor spre mediul extern, care e mai diluat = fenom limitat prin: antrenarea elem
absorbtie spre partiloe supraf sub efectul cur de apa din planta, determ de apara foliar
• Poate avea loc un schimb de ioni care se realiz intre ionii abs pe supraf rad si ionii din
mediu.
• In cusul vietii plantelor, unele elem min abs pot fi reutiliz = mobiliz dintr-un organ in
o Form mugurilor
o Maturarea semintelor
o Mobilizarea din frz batrane catre cele tinere -> in carenta de N, P si K => afectate mai
• Alte elem nu sunt reutiliz – in carenta de Ca, B => afectate mai intai frz tinere
Absorbtia elementelor
Conducerea
sinteze organice/fotosinteza.
C : 45%
O : 45%
H : 6%
Importanta cantitativa :
Elemente minerale benefice : concentratii scazute – Na, Si, Co, Se, Al, I2, Br2, F2.
O planta nu isi poate completa ciclul de viata in absenta elementelor minerale respective.
Metabolismul plantei
Elemente plastice – elemente care participa in cea mai mare parte la construirea materialului
vegetal.
Secundare : S, Mg, Co
Fe : constituent citocromi
S, Mg, Ca, Fe, Cl2, Na – cantitati suficiente in mediu. Nu sunt utilizate frecvent ca ingrasaminte.
Specie
Varsta organelor
Tipul organului
Factorii de mediu.
Specia
bananele
Specii bogate in S : varza, mustar, usturoi.
Varsta
Tipul de organ
Radacinile sunt mai putin bogate in compozitia mineral decat partile supraterane.
Azotul
Se regaseste in :
Enzime
Clorofile
Aprovizionare suficienta:
Accelereaza dezvoltarea
Grabeste maturarea.
Surse de azot :
Combinatii anorganice :
Surse organice :
Radacinile pot absorbi aminoacizi care sunt folositi intr-o maniera mai redusa =>
randamentul scade
Metabolizare anevoioasa
Azot molecular
azotoase.
Azotobacter sp. – traiesc libere in sol. Fixeaza N2 in conditii aerobe prin procese
enzimatice proprii.
┬→Nitrati.
Se dezvolta bine plantele de cultura sau spontane care pot utiliza NH3. (cartof, ovaz)
Conditii de anaerobioza
Actiunea bacteriilor nitrificatoare => Nitrati – reducere – Azot molecular => degajare in
atmosfera
Carenta de azot :
Ofilire
Cresterea incetinita
Are loc deplasarea substantelor azotate din tesuturile mai batrane spre organelle aflate in
Excesul de azot :
Fosfor
Component principal in :
Acizi nucleici
Fosfoproteine / fosfolipide
Enzime
Molecule ATP
Participa in procese de :
Fosforilare
Fotosinteza
Ciclul Krebs
Sinteza de clorofile
Stimuleaza procesele de :
Inflorire
Fructificare.
Carenta de P
Crestere lenta
Excesul de P
Necrozarea frunzelor.
Potasiu
Rol osmoreglator
inchiderea/deschiderea stomatelor.
Carenta de potasiu :
Apar pete clorotice intre nervuri sau pe marginea frunzelor => rasucirea si uscarea lor.
Excesul de potasiu :
Incetineste cresterea
Calciu
Combinatii :
Exces de Ca :
Imbatranire prematura.
Sulful
Carenta in S :
Imbatranirea prematura
Incetineste fotosinteza.
Exces de S :
Necrozarea frunzelor
Incetineste cresterea.
Magneziu
Carenta de Mg
La graminee are loc "tigrarea" frunzelor batrane => aparitia dungilor verde deschis pe
frunze.
Exces de Mg
Fier
Necesar pentru biosinteza clorofilei => catalizeaza legaturile Mg din nucleul porfirinic.
Carenta in fier :
Excesul de fier :
Mangan
Intervine in fotosinteza
Carenta de Mn
tilacoidelor cloroplastelor.
Excesul de mangan
Imbatranirea frunzelor
Cupru
Carenta de Cu
Excesul de Cu
Reducerea cresterii.
Zinc
(fitohormon)
Carenta de Zn
Reducerea cresterii
Excesul de zinc
Molibden
Intervine in fotosinteza
Carenta in Mo:
Necrozarea tesuturilor
frunzelor.
Excesul de Mo
Toxic
Oprirea cresterii.
CURS VIII
FOTOSINTEZA-Faza de intuneric
Faza metabolica sau biochimica sau de intuneric consta in formarea unor molecule
carbonului.
fosfogliceric)
oxalo-acetic)
• calea metabolismului acid de la Crassulaceae(CAM)-la unele specii din fam.
Crassulaceae
• plantele de tip c3
• plantele de tipc4
CALEA C3
pentozofosfatilor
atomi de carbon-instabil.
RuDP=>3 CO2;
ribulozo 1,5-difosfatului iar o molecula reprezinta sursa primara din care se sintetizeaza toate
• celulele din teaca fascicularacontin cloroplaste cu grana slab dezvoltate si contin amidon
din abundenta;
enzimatice=>piruvat +CO2
Calvin
• celulele din teaca fasciculara pot capta CO2 in mod direct=>produc cantitati mari de acid
• fosfogliceric
CALEA CAM
• la plantele din fam Crassulaceae fixeaza CO2 noaptea cand stomatele sunt deschise
• ziua:malatul trece din vacuola in cloroplast unde este metabolizat=> CO2 +acid
piruvic(Py)=> PEP
SECETOASE
• isi asigura prin aceste mecanisme o buna aprovizionare cu CO2 fara a risca pierderi din
2. concentratia oxigenului
3. concentratia CO2
4.
LUMINA
respiratiei
fotosinteza este egala cu absorbtia lui prin respiratie sau la care absorbtia CO2 prin fotosinteza
• sub acest nivel consumul de substante organice(datorat respiratiei) este mai mare decat
productia fotosintetica
plantelor
CONCENTRATIA OXIGENULUI
fotosintezei
de fotosinteza
CONCENTRATIA CO2
• Continutul atmosferic in Co2 de 0,03% este puternic limitant pentru ca este suboptimal
• nivel optim:0,1%
TEMPERATURA
de :-6 grade Celsius la frunzele aciculare de molid si -2 grade Celsiuc la frunzele de grau de
toamna
APA
sunt inhibate
• Cu-prezent in plastocianina
• -numarul stomatelor
• -grosimea cuticulei
clorofilian
2.Cantitatea de asimilate
urma acestui proces sa fie transportati din celulele asimilatoare in celelalte parti ale corpului
3.Varsta plantelor
scade
3 TIPURI DE CURBE:
TEMPERATA
• atinge cele mai mici valori in lunile de iarna(temperatura este factorul limitant)
substantele organice din alte plante:trimite in planta gazda haustori,care se pun in legatura cu
CUSCUTA(Tortzelul)
• reprezentata prin mai multe speciilorparaziteaza tulpinile de:lucerna,trifoi,canepa,vita-de-
• planta adulta este lipsita de radacini,care se usuca si pier inca din stadiul de plantula
• lipsita de frunze
acesteia
semintelor de cuscuta
extrage din cauza piliturii de fier patrunsa printre asperitatile de pe suprafata lor
OROBANCHE(LUPOAIA)
gazda,in care trimite haustori,preluand cu ajutorul lor substante organice,apa si sarurile minerale
LATHRAEA
• partea supraterana a plantei apare primavara devreme si este reprezentata printr-o tulpina
cu frunze galbui
• sub pamant are un rizom(tulpina subterana) mare,cu solzi albi,grosi,in care se acumuleaza
substante de rezerva
ii sunt necesare
• unele specii au tulpinile reprezentate prin niste cordoane de culoare alba care cresc in
• are o floare enorma cu diametru de 1m-cea mai maredintre toate florile cunoscute,are o
Familia Loranthaceae:vascul
• absoarbe apa si substantele minerale din planta gazda,pe care le utilizeaza in procesul de
fotosinteza
• este un hidroparazit
• urmarind actiunea hipotensiva a unor extracte de vasc luate de pe plante gazda apartinand
Familia Scrophulariaceae
• radacinile sunt mici si lipsite de peri absorbanti
• ele nu pot absorbi o cantitate suficienta de apa si saruri minerale din sol
• au r4espiratie intensa
radacinile plantelor invecinate pentru preluarea apei si a sarurilor minerale de la plantele gazda
• …..
• cantitatea de substanta organica rezultata in urma fotosintezei este foarte mica si nu este
minerali cu N,P,K
• au sistem radicular foarte slab dezvoltat=>este ingreunata absorbtia sarurilor minerale din
• nu au micorize
• pot fi crescute daca sunt tinute cu radacinile in apa distilata si li se administreaza hrana
cu insecte
• se pot dezvolta normal in lipsa hranei animale daca sunt crescute pe solutii minerale
complete
• frunzele pot fi transformate in diferite tipuri de capcana,ce permit capturarea unor insecte
• dupa adaptarile care permit capturarea prazii,plantele carnivore care prind animalele cu
ajutorul suprafetei lipicioase a frunzelor lor,plante carnivore inzestrate cu urne si altele care sunt
prevazute cu capcane
• mai exista si un grup intermediar intalnit la genul Utricularia-prezinta urne care executa o
DROSERA(ROUA CERULUI
• pe fata superioara a frunzelor se gasesc tentacule care secreta o substantta lipicioasa care
straluceste la soare
• insecta care atinge tentaculele nu se mai poate desprinde din cauza substantei lipicioase
PINGUICULA
NEPHENTES(CU URNA)
aluneca inauntru
• in urma incercarilor de a scapa din urna cad epuizate la fundul urnei unde se ineaca in
CURS IX
Dionaea muscipula
• limbul foliar este impartit prin nervura mediana in doua jumatati egale,prevazute cu
• cele doua jumatati ale limbului sunt asezate una fata de cealalta sub un unghi de 60-90 de
grade
• cand o insecta ajunge pe frunza,cele 2 jumatati ale limbului se apropie de-a lungul
nervurii mediane
• tepii de pe marginile uneia dintre jumatati patrund in intervalele dintre tepii celeilalte
• insecta incepe sa fie digerata cu ajutorul sucurilor produsede numeroase glande digestive
• frunza poate functiona ca organ de capturare a prazii doar o singura data in viata ei
Utricularia
• prezinta o mica deschidere care este astupata de un capacel care se deschide spre
interiorul urnei
• Simbiozele sunt asociatii trofice intre diferite organisme vegetale,dintre care unul este
azot
Micorizele
necesare
• hifele ciupercii au un parametru mult mai redus decat cele mai mici ramificatii ale
radacinii
• pot astfel explora un volum mai mare de sol,furnizand o suprafata mai mare de absorbtie
• pe baza raportului care se stabilesc intre ciupercile micoritice si radacinile plantelor sunt
Micorizele ectotrofe
• fungii formeaza un manson gros in jurul radacinilor si o parte din miceliu patrunde intre
celulele corticale
Micorizele vezicular-arbusculare
• hifele cresc intr-un aranjament mai putin dens atat in interiorul radacinii cat si in solul
inconjurator
• hifele nu se extind doar in regiunile dintre celule,ci patrund si in anumite celule din
cortex
Rhizobium, care in urma multiplicarii lor in interiorul celulelor radacinii declanseaza formarea
favorizeaza nutritia
opresc cresterea
• aceasta simbioza este considerata ca un caz particular de parazitism( sau dublu simbiont)
• cofactorul cu Mo si Fe al nitrareductazei
SIMBIOZA LICHENICA
• simbioza dintre alge (unicelulare sau albastre-verzi) si ciuperci care apartin in marea lor
cand partenerul autotrof este reprezentat prin alge albastre-verzi care sunt capabile sa fixeze azot
molecular)
• ciuperca furnizeaza algei:apa si sarurile minerale de care are nevoie,preluand din substrat
• atat alga cat si ciuperca cresc mai bine in simbioza decat in cazul in care cei doi parteneri
PLANTELOR
c)stocate sub forma de substante organice de rezerva in diferite organe si tesuturi neclorofiliene
SEVA ELABORATA
• peste 90 % din rezidiul uscat al sevei elaborate il constituie glucidele si mai ales zaharoza
• valori mai mari se intalnesc la organele tinere (la plantule viteza poatefi de 300 cm/h)
• viteza scazuta -la temperaturi mai mici sau mai mari de 25 grade Celsius
RESPIRATIA
proteinelor
1. CONCENTRATIA O2
2. CONCENTRATIA CO2
3. TEMPERATURA
4. LUMINA
1.CONCENTRATIA DE O2
apropiate de concentratia lui in atm (21 %) dupa care se observa un platou care prezinta uneori
2.CONCENTRATIA DE CO2
3.TEMPERATURA
respiratiei
4.LUMINA
• cel mai usor sesizabile in respiratieicand organele contin cantitati mai mari de glucide
• intensitatea respiratiei este mai mare cu cat suprafata foliara este mai mare,cu cat numarul
de stomate este mai mare,cu cat gradul de deschidere al stomatelor este mai mare si cu cat
• la organele suberificate intensitatea respiratiei este mai mica pentru ca suberul este un
3.Ranirile
stimulare temporara foarte puternica,putand depasi chiar cu 100 % respiratia normala (celulele
4.Varsta plantelor
respiratiei
• la plantule
• imbatranirea fructulu-scade IR
5.MECANISMUL RESPIRATIEI
• cand substratul respirator este format din glucide,are loc eliberarea ozelor:prin
• amidon(hidrolizat)=>maltoza=>glucoza=>alfa si beta-amilaza
• fosforoliza:amidon(fosforilaza)=>amiloza +amilopectina;
-amilopectina=>dextrina
-amiloza=>glucozo-1-fosfat fosfoglucomutaza
-glucozo-1-fosfat=>glucozo-6-fosfat
P(atp=>adp)=>fructozo-1,6-difosfat=>dihidroxi aceton-fosfat=>gliceraldehida-3-
P(NAD'NADH+H)=>acid-1,3-fosfogliceric(adp=>atp)=>acid-3-fosfogliceric=>acid-2-
acetic dehidrogenare
• acetil Co A inaugureaza ciclul Krebs prin unirea cu acidul oxaliacetic=>acid citric +...
tricarboxilici
FERMENTATIILE
• in fermentatia alcoolica:
-pentru ca plantele sa-si realizeze necesarul de energie,se consuma o cantitate mai mare de
FOTORESPIRATIA
substraturi competitive
fosfogliceric (APG)
2.O functie oxigenazica prin care fixeaza O2 si da acid fosfogliceric si acid fosfoglicolic
• in conditii de iluminare este mai greu de determinat CO2 eliberat pentru ca o parte este
folosit in fotosinteza
• au fotorespiratie puternica
• CO2 eliberat in fotorespiratie nu poate parasi tesuturile frunzelor pentru ca este retinut de
pentru CO2
mitocondriala
Influenta luminii asupra fotorespiratiei
CRESTEREA PLANTELOR
organica
• cele 2 celule sunt la inceput de 2 ori mai mici decat celula initiala
• ulterior celulele cresc in volum prin sinteze organice si prin absorbtie de apa,ajungandu-
se la talia matura
• apoi se divid din nou=> o colonie de celule
• cresterea taliei coloniei rezulta din cresterea in volum a celulelor si din diviziunea
celulara
• are loc prin cresterea celulelor preexistente si cresterea numarului de celule noi
ORGANISMELE SUPERIOARE
1. FAZA EMBRIONARA(MERISTEMATICA)
3. FAZA DE DIFERENTIERE
1. Faza embrionara
• celulele meristematice se divid si rezulta celule fiice care cresc in volum si greutate
2.Faza de alungire
3. Faza de diferentiere
• se caracterizeaza prin formarea tipurilor de tesuturi
• la algele unicelulare se poate evalua cresterea dupa numarul celulelor din cultura cu
CURS X
• metoda gravimetrica
• metoda cronofonografica
varf;
• ulterior :
• evolutia cresterii in timp se traduce prin curbe de crestere( sub forma de clopot-crestere
absoluta,sigmoida-cresterea totala);
specie;
• curba in forma de S( sigmoida) aratacala inceput cresterea decurge mai incet, apoi mai
1. Temperatura
2. Lumina
Etiolarea:
intuneric;
3. Gradul de hidratare
• elementele minerale preluate de plante din sol au rol in procesul de crestere pentru
Fitohormonii
excitatiei luminoase este reprezentata prin varful coleoptilului,de unde setransmite un stimul
catre zona de alungire a celulelor( locul unde are loc miscarea de curbura fototropica );
2. Boysen-Jensen:
I. daca se intercaleaza intre varful coleoptilului si portiunea lui bazala o lama de gelatina, el se
nu are loc→ concluzie: exista una sau mai multe substante stimulatoare, care se transmit din
Unitate Avena
substantei de crestere;
• varful coleoptilului de porumb contine de doua ori mai multa auxina decat varful
radacinii;
Rolul auxinelor:
• daca se indeparteaza varful tulpinii, mugurii laterali incep sa creasca, formand fiecare
cate o ramura;
• daca insa, dupa indepartarea mugurelui apical, se aplica pe suprafata de sectionare acid
cresterii
mugurilor;
• pentru intarzierea infloririi pomilor fructiferi in regiunile de deal si de munte prin stropiri
cu asemenea solutii;
diferite plante.
GIBERELINELE
• pentru notarea lor se utilizeaza simbolul GA( GA1, GA2,etc ) sau simbolul A (A1, A2,
etc );
-pentru provocarea germinarii semintelor de buruieni care se afla in repaus (in vederea
Citokininele
• descoperite in 1955 de Miller care a izolat din laptele de cocos o substanta de forma
cristalina=Kinetina;
Inhibitorii cresterii
1. Acidul abscizic
2. Etilena
• determina caderea frunzelor si fructelor, prin hidroliza pectinelor si celulozei din petiol;
Germinarea semintelor
• totalitatea proceselor morfologice, fiziologice si biochimice de trecere aembrionului din
2. procesului de respiratie
translocarea produsilor rezultati din endosperm sau cotiledoane spre embrion, unde sunt utilizate
de crestere al plantulei;
Factorii germinarii:
1. Apa
• imbibitia in primele ore este intensa, apoi mai lent, iar cand alungirea radiculei
2. Oxigenul
3. Temperatura
• poate stimula germinarea unor seminte (Betula, Lactuca sativa, Fragraria virginiana );
specia respectiva
DEZVOLTAREA PLANTELOR
• proces care presupune aparitia unor salturi calitative in urma acumularilor cantitative,
• organele noi care se formeaza—florile, din care vor rezulta fructele si semintele
pri n aparitia florilor, este conditionata de prezenta intre anumite valori a unor factori ai mediului
Vernalizarea=unele plante infloresc numai dupa ce sunt supuse o perioada suficient de lunga
1. cerealele de toamna:
2. cerealele de primavara
• daca se seamana primavara un grau de toamna=> acesta vacreste dar nu va inflori sau
fructifica;
• frigul din timpul iernii: este necesar pentru graul de toamna ca sa infloreasca si
safructifice;
• cand iernile sunt foarte friguroase si lipsite de zapada, graul de toamna poate sa inghete,
• pentru a semana un grau de toamna in primavara, semintele trebuie sa fie imbibate si sa-si
-uscate si pastrate;
-semanate primavara;
-germineaza
• =>plante a caror inspicare este aproape tot atat de rapida cu a celor semanate toamna.
Devernalizarea:
-semintele sunt imediat supuse unor temperaturi in jur de 35 grade Celsius, timp de 5-8
zile=>devernalizare posibila
ridicate=>devernalizare imposibila
-in al doilea an, dupa parcurgerea perioadei de frig din timpul iernii, infloresc si fructifica
Plante care manifesta preferinta fata de parcurgerea unei perioade cu temperatura scazuta
Plante indiferente
• plantele anuale, care, semanate primavara, infloresc in cursul aceluiasi an,fara a avea
nevoie de frig;
Fotoperiodismul
• perioada de intuneric=nictiperioada;
1. plante de zi scurta=nictiperiodice
2. plante de zi lunga=hemeroperiodice
3. plante indiferente
4. plante afotice
1. Plantele de zi scurta
• infloresc daca hemeroperioada < perioada critica iar nictiperioada este neintrerupta
• o iluminare nocturna chiar de cateva min este suficienta pentru a impedica inflorirea
• expresia “zi scurta” nu arata ca euperioada este scurta in valoare absoluta (mai mica de
perioada critica (15 ore) si este supusa unei hemeroperioade de 14 h 30 min , desi aceasta
2. Plantele de zi lunga
CURS XI
• Unele perioade critice ale unor plante de zi lunga pot fi < perioadele critice ale unor
plante de zi scurta
• O planta de zi lunga..
Plantele indiferente
• Inflorirea are loc oricare ar fi fotoperioada, cu conditia ca ea sa fie destul de mare pentru
a permite o fotosinteza suficienta pentru producerea substantelor organice necesare
Plantele afotice
• Pot inflori chiar daca stau timp indelungat in lipsa luminii, deoarece dispun de reserve
nutritive in tuberculi (cartoful ) sau in bulbi (zambila, narcisa )
a) De imbibitie
b) De coeziune
2.Active
a)intracelulare
Miscarile de imbibitie
• Pastaile de Lathyrus vernus:se desfac cand timpul este secetos si executa o miscare de
rasucire in spiral spre interior prin care semintele sunt aruncate la o oarecare distanta iar
miscarea se datoareaza structurii spiralate a micelelor celulozice din peretii fructelor
Miscarile de coeziune
• Miscari rapide ale sporangilor ferigilor, prin care sporii sunt aruncati la distanta
Miscarile intracelulare
• Sunt autonome( executate sub actiunea unor factori interni, proprii organismelor:curentii
citoplasmatici
• Sunt induse (produse de directia de actiune sau de variatiile de intensitate ale unor factori
ai mediului extern) :miscarile cloroplastelor
• Tactismele:atunci cand in mediul extern exista o variatie destul de mare a unor factori:
-fototactism
-termotactism
-chimiotactism
• Fototactismul este provocat de directia din care vine lumina iar miscarea se face catre
punctul cel mai bine iluminat
• Induse:
-fototropism
-geotropism
-chemotropism
-Hydrotropism
-tigmotropism
-nictinastii
-seismonastii
Nutatiile efemere
Nutatiile periodice
• Cand tulpina intalneste un suport natural (tulpinile altor plante) sau artificial se infasoara
in jurul lui
Fototropismul
-varful tulpinii se indreapta, printr-o miscare de curbura, spre directia care vine lumina
-limbul frunzelor se orienteaza astfel incat suprafata lui sa fie perpendiculara pe directia razelor
de lumina
Geotropismul
-radacina executa o miscare de curbura care o plaseaza cu varful in jos ( geotropism pozitiv)
Chemotropismul
• Pozitiv :radacinile se curbeaza spre zone bogate in anumiti ioni : (NH4)2 HPO4 2%
Hidrotropismul
• Insusirea radacinilor de a se indrepta, prin miscari de curbura, spre regiunile din sol care
sunt mai bogate in apa
Tigmotropismul
b)dupa atingerea suportului carcelul formeaza un resort intermediary intre support si tulpina
Nictinastiile
• Miscari trecatoare, reversibile,, intalnite de obicei la frunzele unor plante care in timpul
zilei au o pozitie de “veghe”, iar in timpul noptii o pozitie de “somn”