Student CISMASU(ENACHE) MIRELA

Anul II, conversie agricultura

EXAMEN
CONDITIONAREA SI PASTRAREA PRODUSELOR AGRICOLE
1. Clasificarea constructiilor destinate pastrarii produselor agricole
Construcţiile pentru depozitarea cerealelor pot fi împărţite în două grupe:
 construcţii de depozitare pe orizontală – platformele de beton descoperite, şoproanele sau
platformele acoperite şi magaziile.
 construcţii de depozitare pe verticală – silozurile.
Construcţii de depozitare pe orizontală
 Platformele descoperite - sunt utilizate pentru expunerea la soare a produselor aduse din
lan cu umiditate mare (solarizare), principalul dezavantaj este faptul că sunt lipsite de
protecţie împotriva intemperiilor.
 Platformele acoperite sau şoproanele - sunt utilizate pentru păstrarea temporară a
produselor.
 Magaziile sunt spaţii destinate depozitării seminţelor de cereale, leguminoase şi
oleaginoase, de capacitate diferită (1500-5000 tone) şi asigură condiţii corespunzătoare
de păstrare.
Pentru asigurarea condiţiilor de păstrare magaziile sunt prevăzute cu instalaţii de aerare
activă a produselor depozitate compuse din:ventilatoare, canale sau conducte pentru
distribuirea aerului în masa produselor;racorduri pentru cuplarea ventilatoarelor la
canalele sau conductele de aerare.
Construcţii de depozitare pe verticală
Silozurile alcătuite din elemente verticale numite celule, care pot fi unitare sau grupate în
baterii.
Exista trei tipuri de silozuri:
 silozuri turn,
 silozuri buncare,
 silozuri sac
Silozul turn - se pot realiza din diverse materiale ca lemn, beton, otel. La noi in tara cele mai
cunoscute sunt silozurile pentru cereale din beton si otel.

1
Silozul sac nu necesita o structura anume, ele sunt formate dintr-un tub de plastic care este
umplut cu cereale de catre un utilaj special si care este sigilat la capete.
Silozurile buncar sunt confectionate din beton si pot fi atat deasupra solului cat si ingropate in
transee, sunt utile deoarece pot fi incarcate si descarcate cu ajutorul unor incarcatoare sau
buldoexcavatoare . Din punct de vedere al costurilor , silozurile buncar sunt relativ ieftine si
ideale pentru cantitati mari de cereale.
Silozurile pentru cereale metalice pot fi:
Silozuri pentru cereale cu fund plat
Silozuri pentru cereale cu fund conic

2. Rolul apei in organismele vegetale

 Apa detine o importanta capitala in organizarea si functionarea materiei vii ca urmare a
proportiei mari in care se gaseste si a multiplelor sale roluri pe care le exercita. Apa intra
in constitutia tuturor celulelor si a tesuturilor si ca solvent constituie mediul necesar in
care se desfasoara reactiile biochimice. Apa permite stabilirea unor legaturi intre diferite
substante, precum si intre organism si mediu. Apa este o substanta bioenergetica
indispensabila organismelor vii deci viata nu este posibila in absenta apei. De prezenta si
cantitatea ei depind cresterea si dezvoltarea organismului vegetal. Activitatea vitala a
plantelor scade foarte mult când cantitatea de apa este sub valoarea sa normala.
 Rolul important al apei in procesele vitale ale organismului vegetal este
determinat de proprietatile ei fizico-chimice caracteristice.
 Având aceste proprietati, apa indeplineste in organismul vegetal urmatoarele roluri:
 - rol structural;

 - constituie mediul ideal pentru unele reactii biochimice;

 - participa la numeroase reactii de oxidoreducere si reactii de scindare a
legaturilor covalente;
 - este dizolvant pentru numeroase substante anorganice, organice si aer;
 - sub forma de solutie, vehiculeaza substantele in organism (intre celule, intre
tesuturi, intre organe);
 - participa la reglarea concentratiei si a presiunii osmotice intra si extra celulare;
 - alimenteaza procesele de fotosinteza cu hidrogen si furnizeaza in aer oxigen
(O2);
 contribuie la procesele de termoreglare, transpiratie, excretie.
2
 Dupa provenienta, apa din organismul vegetal poate fi:
 - apa exogena - provine din exterior - sol si aer
 - apa endogena - provine din reactiile biochimice de oxidare a compusilor
organici (glucide, lipide, etc) care au loc in procesul catabolismului celular
Dupa starea de agregare
 Apa din organismele vegetale se prezinta in stare lichida, in cantitatea cea mai mare si in
stare de vapori intr-o cantitate mult mai mica. Apa in stare de vapori se afla in spatiile
intercelulare si provine din apa lichida intracelulara prin evaporare.
 Apa in stare lichida se afla in celulele tuturor organelor si tesuturilor vegetale si se
prezinta sub forma de apa libera si apa legata.
Formele apei in planta
 Apa libera reprezinta cea mai mare parte din apa celulara si este localizata in special in
vacuole (aproximativ 75%) si in cantitate mai mica in membrana celulara, citoplasma si
restul structurilor subcelulare.
 Apa legata, in cantitate mai mica, raspândita si ea in toate structurile subcelulare
se prezinta sub forma de:
 - apa adsorbita la suprafata particulelor coloidale protoplasmei celulare
 - apa de hidratare a ionilor din solutia coloidala a protoplasmei

 - apa de cristalizare a unor saruri izolate in anumite regiuni ale celulelor.

3. Componentele calitatii produselor agroalimentare

Se vor reţine ca elemente componente ale calităţii produselor agroalimentare:
- Calitatea nutritive
- Calitatea igienica
- Calitatea senzoriala
Calitatea unui produs agroalimentar reprezinta o problemă complexă de care depinde acceptarea
sau respingerea lui de către consumator și îndeplinirea rolului pentru care a fost creat.
Aprecierea calității senzoriale are o pondere de 40-90 % în alegerea produselor de către
consumator de aceea devine obligatorie, mai ales că nu necesită reactivi chimici și aparatură
complexă.

3
In aprecierea unui produs agricol, calitățile senzoriale sau organoleptice, cum ar fi: gustul,
mirosul, consistenta, culoarea, sunt determinante în modul de alimentație a omului, respectiv a
sănătății populației. Având în vedere această caracteristică a calității produselor agricole
procesate, se impune aprecierea obiectivă a calității senzoriale.
Calitatea igienică se situează pe primul loc in alegerea produselor
• In sensul larg al noţiunii de calitate se cuprind şi condiţiile igienice ale produselor
alimentare, dat fiind faptul că neîndeplinirea acestei condiţii poate conduce la îmbolnăviri
şi, în unele situaţii, la cazuri mortale.
Cauzele care influenţează calitatea igienică
• Toxicitatea naturala
• Poluarea chimică
• Contaminarea microbiologică
Calitatea produselor alimentare sub aspect nutritiv este esenţială deoarece conţinutul în substanţe
şi elemente nutritive condiţionează sănătatea şi însăşi viaţa omului. Factorii nutritivi sunt
necesari pentru creştere, pentru menţinerea şi repararea ţesuturilor, pentru a regla procesele
organismului şi pentru a furniza energia necesară funcţionării acestui
Factorii nutritivi care au această acţiune favorabilă sunt: protidele, lipidele, glucidele, elementele
minerale, vitaminele, enzimele. De subliniat faptul că aminoacizii esenţiali, acizii organici
esenţiali, sărurile minerale şi vitaminele nu se pot sintetiza de către organism şi urmează a fi
asiguraţi, ca atare, prin dieta zilnică. Omul îşi procură substanţele şi elementele nutritive
esenţiale prin alimente obţinute din regnul animal şi vegetal. Biochimia plantelor, animalelor şi
omului au multe lucruri comune.
Cunoscând, pe de o parte, nevoile organismului iar, pe de altă parte, compoziţia alimentelor, se
poate aprecia în mod obiectiv, calitatea nutriţională a produselor alimentare
• Dintre acestea primele trei au rol energetic.
 Glucidele sunt principala sursă energetică a organismului uman, în regnul animal având
aproape exclusiv rol energetic. La plante glucidele (celuloza) au și rol de structură și
susținere.
 Lipidele au atât rol energetic, fiind o formă concentrată de depozitare a energiei pe
termen lung (conține puțin oxigen în raport cu glucidele), cât și unul de constituție, fiind
indispensabile pereților celulari, unii reprezentanți ai clasei având și alte roluri în
organism.
 Protidele sunt în primul rând substanțe de constituție, dar pot servi și în scopuri
energetice. Protidele din celule se înlocuiesc treptat cu altele, cele vechi fiind hidrolizate,
iar aminoacizii rezultați, arși. Protidele au, totuși, rol energetic, doar in stare de inaniție
sau de boală.
4