Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
DISCIPLINA:
ORADEA-2014
CUPRINS
I. Introducere.....................................................................................................................................3
II. Considerații generale despre transformatoarul electric de mare putere........................................4
1. Funcţionarea transformatorului electric de putere....................................................................4
2. Miezul feromagnetic...................................................................................................................5
3. Infăşurările transformatorului....................................................................................................5
4. Datele nominale ale unui transformator sunt:............................................................................6
III. Transformatoare pentru statiile de redresoare de mare putere.................................................7
1. Instalaţia monofazată cu simplă redresare.................................................................................7
2. Instalaţia monofazată în punte.................................................................................................10
3. Instalaţia trifazată cu simplă redresare.....................................................................................10
4. Instalaţia trifazată în punte.......................................................................................................12
IV. Bibliografie................................................................................................................................13
I. Introducere
Din punct de vedere al modului de laminare - tolele pot fi laminate la cald sau la rece.
Din punct de vedere al continutului de siliciu - tolele pot fi aliate cu siliciu sau fara siliciu, ca
element de aliere.
Una din clasificarile sistemelor magnetice este data de modul de realizare precum si de
dispunerea in spatiu a acestora.
Amintesc ca circuitele electrice sunt reprezentate de două sau mai multe înfăşurări.
Infasurarile constituie una din partile cele mai importante ale unui transformator,
reprezentand, de fapt, un ansamblu de spire sau bobine care formeaza un circuit electric
corespunzand uneia din tensiumle transformatorului.
3
II. Considerații generale despre transformatoarul electric de mare
putere
Transformatorul electric este construit din două sau mai multe înfăşurări bobinate pe un miez
feromagnetic. Elementele constructive ale transformatorului sunt puse în evidență în figura
1.1
4
2. Miezul feromagnetic
- are rolul circuitului de închidere al fluxului magnetic, dar şi rol mecanic de susținere a
înfăşurărilor. El este realizat din oțel electrotehnic, sub formă de tablă silicioasă (aliaj
Fe+C+Si), laminată la rece, cu cristale orientate (la majoritatea construcțiilor). Tabla are un
conținut de siliciu mai mare decât pentru maşinile rotative, cca. 4%, tolele au grosimea de
(0,3....0,35) mm şi sunt izolate cu lacuri sau oxizi ceramici. Aceste particularități ale tablei de
transformator au ca scop reducerea pierderilor în fier în timpul funcționării. La orice miez
magnetic de tip transformator se disting: coloanele, pe care se aflăaşezate înfăşurările şi
jugurile, care asigură o cale de închidere de minimă reluctanță pentru fluxul magnetic. La
puterile medii şi mari (peste 1 kVA) miezul se realizează din tole dreptunghiulare, prin
împachetare, suprapunerea lor făcându-se prin întrețesere. La îmbinarea coloanelor cu
jugurile se formează întrefieruri, a căror lărgime se caută să se minimizeze prin soluții
tehnologice şi printr-o execuție îngrijită, deoarece de mărimea lor depinde consumul de
energie reactivă la funcționarea transformatorului. Tăierea tolei la colțuri se poate face la 90
o , sau la 45 o , soluție care reduce pierderile în fier.
3. Infăşurările transformatorului
-se realizează din material conductor, cupru sau aluminiu, sub formă de conductoare
rotunde sau profilate, bobinate sub diverse forme, dintre care cel mai frecvent utilizate sunt
bobinajele cilindrice stratificate. Bobinele înfăşurărilor primară şi secundară se aşează
concentric, sau suprapus pe înălțimea coloanei (bobinele unei înfăşurări alternând cu ale
celeilalte).
La unele înfăşurări se prevede izolație între straturi, de asemenea se prevede izolație de aer
cât şi realizată cu materiale izolante între înfăşurări şi între acestea şi miezul magnetic,
respectiv sistemul de consolidare (desigur materialele se aleg tot în acord cu clasa de
izolație).
5
Răcirea transformatoarelor se face în ulei sau în aer. Transformatoarele în ulei au întreaga
construcție imersată într-o cuvă cu ulei de transformator. Cedarea căldurii de la înfăşurări şi
miez, în timpul funcționării, se face prin convecție naturală sau forțată, către ulei şi de la ulei
la cuvă. Evacuarea căldurii în exterior este favorizată de o suprafață cât mai mare a cuvei, de
aceea se ataşează acesteia țevi sau radiatoare. Transformatoarele cu răcire în aer (se mai
numesc uscate) cedează căldura direct aerului care înconjoară părțile active. In construcție
uscată se fac toate transformatoarele de mică putere, transformatoarele care se utilizează în
electronica de putere, cât şi cele destinate să funcționeze în clădiri şi mai ales în locuri cu
protecție sporită la incendii.Transformatoarele sunt echipate cu o serie de accesorii: izolatori
şi borne pentru a permite legătura electrică între înfăşurări şi circuitele exterioare, placa de
borne care permite fixarea acestora, elemente de control al bunei funcționări (verificarea
temperaturii, umidității şi nivelului lichidului în cuvă la transformatoarele în ulei).Se bazează
pe legea inducției electromagnetice transferând putere electrică dintr-un circuit (al înfăşurării
primare) în altul (al înfăşurării secundare). Puterea transferată este aproximativ constantă,
deoarece pierderile în transformator sunt foarte reduse (cca. 5% din puterea transferată).
Transformatorul este utilizat pentru modificarea tensiunii şi, deoarece puterea este aprox.
constantă, rezultă modificarea în proporție inversă a intensității curentului între cele două
circuite pe care le cuplează. Construcția şi principiul de funcționare îl caracterizează ca fiind
reversibil.
-raportul nominal de transformare- k- este raportul între tensiunea primară şi cea secundară
la mersul în gol;
-randamentul-η;
6
III. Transformatoare pentru statiile de redresoare de mare putere
In mod frecvent tensiunea nominală a rețelelor de alimentare diferă de tensiunea necesară
unor consumatori de curent continuu, alimentați prin redresoare cu elemente
semiconductoare şi cele mai multe instalații de redresare funcționează alimentate prin
transformator. Funcționarea redresorului (prin suprimarea unor alternanțe ale curentului
care îl străbate), deformează şi curenții prin înfăşurările transformatorului. Regimul
deformant aduce solicitări suplimentare transformatorului şi impune o supradimensionare a
acestuia, față de cazul în care ar lucra în regim sinusoidal.
- sarcina transformatorului are un caracter puternic inductiv, astfel încât constanta de timp a
alimentare T= .
7
In figura 2.3 sunt reprezentate(idealizat) formele de undă ale curenților prin
transformator.Curentul secundar i 2 are pulsuri:i 2 = I s pentru 0 < ωt < π i 2 = 0 pentru π <
ωt < 2π deci forma sa de undă prezintă o componentă continuă de mărimea I s /2, care nu
are corespondent în primar.
8
Compensarea solenațiilor înfăşurărilor transformatorului (în ipoteza neglijării curentului de
magnetizare) conduce la
relația:
respetiv;
S-a notat P s = U s I s puterea necesară sarcinii (în curent continuu). Din relațiile de mai sus
rezultă încărcarea diferită a celor două înfăşurări. Pentru a se evita o supradimensionare a
transformatorului (prin care va circula puterea S = 1,57 P s ), se face compromisul
dimensionării lui la cca. 1/2(S1 + S2 ) ≈ 1,34 Ps , urmând ca secundarul să funcționeze
supraîncărcat. In cazul sarcinii R-L predominant rezistive, curentul i s ar varia în timp ca şi
tensiunea us , respectiv curentul i 2 , adică dioda D ar permite numai trecerea alternanțelor
pozitive şi dioda D' nu ar mai avea nici un rol, deoarece la momentul ωt = π s-ar întrerupe
conducția lui D simultan cu trecerea prin zero a curentului i s = i 2 . In acest caz, refăcând
calculele, secundarul transformatorului ar trebui încărcat la puterea S 2 ≈ 3,5 P s , care este
diferită mult de cea a primarului.
9
2. Instalaţia monofazată în punte
(fig. 2.23) este mai avantajoasă deoarece permite redresarea ambelor alternanțe ale
tensiunii secundare. Curentul i 2 nu mai are componentă continuă, iar
10
Fig.2.5.Instalație trifazată cu simplă redresare
11
4. Instalaţia trifazată în punte
În(fig. 2.7) permite redresarea ambelor alternanțe ale tensiunii pe fiecare fază şi elimină
componenta continuă a curentului de fază secundar.
In acest caz, tensiunea Us având şase pulsuri pe o perioadă este mai netedă, iar puterea
transformatorului este se produce astfel redresarea în condițiile
unei foarte bune utilizări a transformatorului.
12
IV. Bibliografie
13