Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ŞOC JOC
ŞIR JIR
ŞURĂ JURĂ
ŞALE JALE
COŞI ( tu) COJI
ŞAPCĂ JAPCĂ
PRĂŞIT PRĂJIT
Am avut un şoc când m-au invitat la joc.
1. Mergem în şir indian şi culegem jir.
2. El se jură că nu a dat foc la şură.
3. El se vaită cu jale de o durere de şale.
4. Tu coşi coji pe rochie ?
5. I-au luat cu japca şapca.
6. După ce ne întoarcem de la prăşit punem la prăjit carnea.
SAR ŢAR
SAP ŢAP
SINE ŢINE
TEL ŢEL
RATĂ RAŢĂ
FATĂ FAŢĂ
TATA ŢAŢA
ŞORT ŞORŢ
MATE MAŢE
TINĂ ŢINĂ
LATE LAŢE
CETE SETE
CEARĂ SEARĂ
CERE SERE
CIOC SOC
ROCI ROS
JOCI JOS
CIUR SUR
CURCI CURS
Cetele de băştinaşi mureau de sete.
1. Spre seară am aprins lumânarea de ceară.
2. El cere bani pentru sere.
3. Cu ciocul ei subţire pasărea ciugulea roua din floarea de soc.
4. Mi s+au ros pantofii când m-am căţărat pe roci.
5. Te duci jos să joci cărţi ?
6. Duc un ciur de boabe calului sur.
7. La curs am învăţat despre curci.
CERB ŞERB
DUCI DUŞI
COCI COŞI
ÎNCEAPĂ ÎNŢEAPĂ
ACE AŢE
CEARĂ ŢARĂ
CINĂ ŢINĂ
CINE ŢINE
MACI MAŢ
GER CER
GEL CEL
REGE RECE
MAGI MACI
LUNGI LUNCI
FAGI FACI
DRAGI DRACI
TAC SAC
TOC SOC
TOS SOS
TUB SUB
PAT PAS
TIFON SIFON
TOBĂ SOBĂ
DOI BOI
DOR BOR
DAC BAC
DAR BAR
DOARE BOARE
CÂT GÂT
CAZ GAZ
CARĂ GARĂ
FAC FAG
COCOŞI GOGOŞI
COALĂ GOALĂ
GATA DATA
GRAM DRAM
RUGĂ RUDĂ
GAMĂ DAMĂ
OGOR ODOR
LUNGĂ LUNCĂ
ROG ROD
SUG SUD
GURĂ CURĂ
GALĂ CALĂ
GÂND CÂND
GUTĂ CUTĂ
HAZ CAZ
HORN CORN
HALĂ CALĂ
DUH DUC
HARTĂ CARTĂ
HOL GOL
HAZ GAZ
HALĂ GALĂ
HUMĂ GUMĂ
HRAM GRAM
LAC RAC
LUP RUP
LAMĂ RAMĂ
BALON BARON
SCALĂ SCARĂ
BAL BAR
CAL CAR
LEGE REGE
LÂNĂ RÂMĂ
LUNI NUNI
LAŞ NAŞ
BAL BAN
TEL TEN
VAL VAN
LINTE DINTE
LUPĂ DUPĂ
LIN DIN
VAL VAD
PENALĂ PEDALĂ
LUNĂ DUNĂ
LAT DAT
LAC DAC
RAC LAC
RASĂ LASĂ
ROB LOB
CORECŢIE COLECŢIE
GRAS GLAS
VAR VAL
RAMPĂ LAMPĂ
CAR CAL
FAR VAR
FIN VIN
FINĂ VINĂ
FIU VIU
FATĂ VATĂ
FAZĂ VAZĂ
AFARĂ AVARĂ
FOI VOI
FISE VISE
FACI VACI
FAR PAR
FOR POR
FIX PIX
FUR PUR
FICAT PICAT
FATĂ PATĂ
FOST POST
1. Lângă var e sprijinit un par.
2. Parlamentul este un for.
3. Niciun por nu era deschis.
4. Ai picat la fix. Dă-mi un pix !
5. E atât de pur că aş putea să-l fur.
6. I-a picat bisturiul lângă ficat.
7. E o fată fără nicio pată.
8. A fost şef de post.
FINE SINE
FÂN SÂN
FAR SAR
AFIN ASIN
PAFTA PASTA
POFTA POSTA
CAFTAN CASTAN
POFTIM POSTIM
Astfel, pentru a se obtine diferentierea sunetului F de sunetul V, copilul este pus sa repete
diverse :
•Paronime : de genul vag / fag, viu / fiu, vin / fin, var / far, vals / fals, voi / foi, etc
•Propozitii simple – ‘Fata canta la violoncel’. ‘A visat ca era fotograf’. ‘Floarea e in vaza’.
•Diverse silabe directe – precum ța, ți, țo, țe, țu, etc
•Logatomi – precum ițe, ațe, iți, ați, ațu, ițu, ițo, uța, uți, uțe, uțo, oți, oțu, oțe, oța, etc
•Silabe cu sens si silabe fara sens – precum țap, țac, țoc, țed, țad, țic, țod, țep, țed, țio, țit
•In cuvinte, in care sunetul Ț se afla in pozitia initiala – respectiv țar, țap, țambal, țeava, ține,
țipar, țelina, țop, țup, ținta, țopait, țusti, etc
•In cuvinte, cu sunetul Ț aflat in pozitia mediana – exemple : ița, ața, cuțit, cațel, gheața,
veverița, rotița, fața
•In cuvinte, cu sunetul corectat Ț aflat în pozitia de final - respectiv moț, baț, haț, coteț, caluț,
draguț, finut, etc
•Diferentierea sunetului Ț la nivelul silabelor – se-țe, sa-ta-ța, su-țu, so-țo, asa-ața, sis-țit, ses-
țeț, etc
•Diferentierea sunetului Ț la nivelul cuvintelor – respectiv țestoasa, țesatoare, țesut, mistreț,
ascuțit, isteț, creț, subțire, cuțit, etc
Sunetul R, rostit corect, se introduce :
•In silabe directe – ara, are, aro, ire, ore, ora, oro, uru, aru, eru, eri, ori, iri, ira, ura, uri, etc
•In silabe repetate - rare, rara, riri, rari, rere, ruru, roro, rira, rare, reri, ruri, raru, riru, rori, riro,
rora, raro, rari, etc
•In diverse combinatii consonantice – precum cra, pra, pro, urt, cred, ard, pri, arm, cri, pre, cru,
cre, orn, bra, urs, tre, org, ort, ord, etc
•In diverse combinatii cu diftongi – rau, rao, reu, roi, rue, rio, rei, rie, rea, rau, roa, etc
•In diverse structuri verbale : ra – ram – ramura - ramurica, ro – rom – romanas – romanesc –
romaneste
•In diverse cuvinte, cu sunetul R aflat in pozitie initiala – rama, radu, rica,revista, regina, rochie,
repezit, ramura, radio rata, rosu, raba, rana, rece, roman, rupere, risc, roata, raza, robotel,
rumegus, etc
•In diverse cuvinte, cu sunetul R aflat in pozitia mediana – cioara, gara, soare, floare, bara, vara,
sarw, curaj, caruta, cartofi, crengi, tara, seara, iara, biserica, camera, pasare, printesa, doctor,
iepure, corabie, cantaret, bautura, etc
•In diverse cuvinte, cu sunetul R pozitionat la finalul acestora – dor,pahar, mor, par, pahar, zidar,
bucatar, mar, cor, cocor, secretar, sertar, magar, nor, cer, zbor, fir, scolar, zidar, mir, ziar, zahar,
mustar, cersetor, picior, semafor, etc
In plus, micul pacient este pus sa repete si diverse expresii si propozitii in care sunetul R este
preponderent :
•Rar, carare, revedere, bar, carare, racoare
•“Rica raceste rapid”. “Bucatarul rupe ramura”. “Rata rupe gardul”