MEUt

STBUNONH
Te,. hs. SEFC U F|OR|CA
Iu'IoI PEIRF HAGilI

&
EUruM bN CFENGi - BUCUFE9n,tm
 Ohul a sin ii dintotdeauna nevoia sn imile
natura. ca.e La servit modele atragetoare pfi!
ior6e si contururi biDe determinate cum ar li
tuncbiurile @pacilor, pieirele tleiulte de apn
9i vint, qfii, bolia cerea*n ti inca nulte altele'
ObseNind nediul inconjudtor mii de ani
de-a rlndul. din necesitatea de a slpravieiui
condiiiilor grele, el a inceput sn-ti laureasce di
rerile un.lre. carcta l€-a dat lolme cit dai F_
tdvite $i cit mai f.umoa* AFa a apirut nevoia
folosirii uneltelo. din ce in e mai tsrfeclionate,
cu ajlto.ul ciro.a a nodelai obiecte de u? cas-
nic sau piere de ornameni
Dealll€l. din c€le nai vechi rinpu.i' oladi
dadeau lorni lutului cu ajutorul unor cuiite
de lemn sau chiar cu mina, oblinind vse cu
cele mai vadat€ lorne. Aupra lutului, in mi9-
car€a de .olalie. apasn cutritul dinlr-o singus
pe
Fie, da. modelu) cutitului se leproduce
toaG supralaia de conlact, prin dePlasar€a lui
dea lungul piesei in migcar€. Aceasr, Iorna s.
obline Ia[ a soate din bucala d. lul nimic
prin aqchiere, deoar€ce lutul este un naterial
moale si se poare nula uFr.

2
 Dupn aceasri prina i2binda rudiheniara
-
roalA a oLaruhi omll a ircercai sn ludezo
-
un mareial mai tare d€cit lutul, $i anume lcn-
nul, cu ajutorul unei eiti Gulit) din fier, p'in
aschierc. Bucata de lemn * putea roli i. doui
licaiu.i de lome circuhre. iar peste Lemn €ra
treuta o sloar5, legaG cu un capnt d€ crcanga
unui copac, iar cu celdldt de o pedali Pin
apisa.ea pepedalt, bucata del€mn rrct€a, iar
cind pedlla em elibe.ah. creang. copacului.
prin arcuie, rotea in sehs invers bucata de
lemn. Cu ajutorul unor de\i netalice cu o lormi
bine siabilh se alchiaze kmnul, obtrinindu+e

Mai tiEiu s-a folosit o rcatd pue in ni*are

de o pedah printr o nanivell, in acest lel bu-
caia de lemh putindu * roti jntr un singur sens
Acesta forna simde de stttrs a r.ezii id€a
crenrii unui st.ung Fniru prelucrarea lemnu_
lui, pus ln mi$sre prin forla apei, a vintului, a
iburului sau a areniului eleddc.
tuuqind sa obJine o $$bre a lo4ei de tutir€
a pi$ei ln hi*a.e, onul a incercal sA prelu-

4
crcze nabdale dib ce in e nai dure : aldi_
niu, cupru, Iier, folosind cullc din hetale 9i
mai dure deir pisa strunjig. Asdel, pioele
ca.e e oblin€au pid alunci numai p.in tur_
na.e sau pilire erau acum oblnute, in canti
LIli hai 9i in sud tinp, prin strunj! e.
Vedne akliee de strungerie adhu ca nilte
liane, d atoritA curelelor de t.a.smisi e care, prin_
1.-un ax p.incipal, puneau in mi$.are toale
strungurile.t€lietului.
Treptat, pie*le $runjite au intml in alci-
tuirea tutu.or matinilor, fapt ca.e a dsla mo-
de.nizarea strungurilo., de la ma$inile care ft-
ceau piee d€ dive.s forn€ (stungtri ufrirer
sde) F ore le puten iniilni asldzi in bate ate
lierele mecanice, pinE la st.uhgudle care exe-
cud nlnai anumite oF.alii , strungLd specia-
lkote-dLtomdte) 9\ care ptoduc mii de pies€ pe

Un strlng nden esle iomat dinlr-un sr-

pd, (baliu) ruloliq pe care $te montati o cr-
tie de litezd, care, pinh_un dbqdtb de Vh-
d€re 4 pbsei (unive.sl), pune in migcae de
.obtie Dies ce trebuie st.uniite. Caliltl ste
I$/'
lkr ts !n rlptFsanie, cile se F.te deplda
tmnsvprsl lali de baiiul strun$lui,
Dad piesa care trebuie drujiti sie nai
lunge, Eceasta pate fi strunjid inf-un dt su-
 port numLr dprqd aobtd. .o se poare deplasi
de 0 lu.gut bet utui M\car(a de rntatie csre
dati d€ un noror etectric
ln preesut de siruoji.e, piesa se foresle cu
o v trzi.a.€ e*e in Iuhcte dF rir a (dunratear
nrerJlul!r )j d mpnsunite a.cilu a, iar cutirui
!ddr, o m,5c.'. de avansj rFnsv. \ato 5j lon_
!ilud'nah lata de pre* Cu aiuto.ut unui ase_
nenea st.ubg sc Fot obti,. piesc merali.e .,
forhe cilind.ice conice si chi;. dcrice. D-a asc,
menea tot cu srrun€uri univ€Nale se exccutd
su.ubDri ri piuijle de diveNe din.nsiuni.
St p.ate spufp ca preseie +runjire po, tr rn-
rrr'le dcla
^brec!"te fotosLre rn Aospod,r,e (mr_
tna de tocat, ninila dc calea mixe. a\. rs_
tor) pinJ la rnduni consrrioa.c de m;r.r
'a
(onrr. ma5inilor lagodn.tor, ceio.latt€ ma, n
de prcluc.are a nelajului, freze, rcbokze.
ha_
tnj degluil) si ta navete cosmi.p
Preselp meratrcp de drmehnuni na.i
ilil.,E
iu.Er. pe srfung,' ..Cd.6d, h c.c
;rcq
este fixati F uh ptdlou rnilersdl
care se r.
t.tle cu o vit.za rcdusd, cutitete fiind am.ta_
iate in diveEe puncte. in jurul
li€sei. A ;ju-
10
 Lorul rcestor s!ungud s€ prelucreaza utagii de
hetal ai lurbinelor hid.aulice din hidrocen- NF}MO .0 [,i ff, { }'-l .-
lrale A$azi exista chia. tabtci p.eluoatoa.e,
.ohplerautomatizate, in carcomll €ste chehat
nuhai pent.u aljmeniarca haqihilor sau .evi
zui.ea perjodicn a lo. ln acesre lab.ici se gn
A rl
(!, Fll
i'l
q"/
ii
s€sc sl.ungufi cu aia ztE condndd prasrdm.
Forma pies€j finite depinde in mare nisud de
deplasa.€a culitului sau cutretor, in .apofr dc
5
suprafala piesei, ceea ce inseanni cn prin ac_
liondrca cut tcror rrtFun anumit t€t se puate

Cohen2ile Fnrru tiecafe culit si.t inregis_

lrare pp bandb magnehla, ca Ia naen€tofon_
sr
<nts--
srnr hansmrse mai'nir rnh-o anumna mdrnc
Toate acest€ tjpuri de sirunguri si.r produse as,
^-l
tnzi ta noi i. lad, atii penlru uzjneie noasr.e.
cit 9i pe.bu a ]e sporta in alie staie.
\\
Sliuhgar'a. dedtfet ca once nesere.s€ Doate
depr'ndr jnc, d,n arelereles.oala, ,il p;nrru
a satislaceacearb paiunea rinerilo.,rn
@merl
\e Sdsesc 5tru^g!tu peniru pretucrareacomol€$
a lehnului
Md ]!tii se desene&i piesa jn torma defin!
t2
 lvn, avind edji ca unele .or.. cum sint imoi
mzosi dbmeirul bucitii intiale de lenn si ;il
depiFascr valorile ihpue de indicaliil€ srrun-
gului. In caz contrar, bucara d€ temn reco_
Ge
handia fi bhn d. rei)s.aduce ladim€nsiunite
impu$. de .arr.a !runglrr', p,in rijerea lem_
l
Matldalul s€ tjxeazi int.e brc$ de dnieure
si ririrl coii. al strungllui, .a.e trcbuie sn ri€
bine presat in bucat! de lemn
Se alege tipul de d.lLj in luhctie d. prolilul
.
preser ce urmeazn a ii ilruDjid
$i, tinihd{ rn
pozlie orizonrala. sprijinfrn d€ suporrul ddllii,se
.pasd u9o. asupra bucitii de lemh care esr€ in
rotllie. Sevaavea ih ved..ecadeptasarea dittii
sp.e bucatadr lemn s, s.tac, in.et pent.u a nu
iua archii prcama.i din material.
DSi $rungul prelucr.aza nunai tebn d.
.senln moal., se r.comandi ca iihrrut srru.ga.
si poarte ochelah de prore(ie, tolosjnd in ace-
h$ limp $i apsrnba.ea st.ungutui. Djn .ind in
cidd se va st.inge bucata d€ lemn Fntru a im_
pi€dica aNnca.ea ei din srrung

14
 Dup{ e ea oblinut protild dodt, m.htu_
lul $ gtdulEh cu o bu@tn & hhie atutad
ii apl s & un hc inolor Fsb pid.
Cu ajubd asbr n$ini * Ft exsta ti-
ghe Ftru Fh, biklouri su pi@ Fnrru uz
dc (ci@e de lemn eb.), dndu-i mialui
tunF budda Falidii, @ prcpusi lcte,
a wor hcrud tuehib
ei @E lu@ad h stunsi to ahbEb
sdn Fl S stujee, g d6 mteddq cu
ar li : made pkie, dumhiu, hnz. @1.
fedd etf€l ptuii Ni dre md & $tun-
r --\.
- HENRI COAI{DA - IN TUMEA MICROSCOPUI.UI
- vtATA SUBACVAilCa - SP|RU HAREr-
DtN MAR| tt OCEANE - ENETGTA ArOilrCA
- AUREI. VTAICU - ZEORURILE COSMICE
- tocoMoltvE RoMANESfl - NrcotAE BALCESCU
- rErE,.. C(MNTUL MAGTC - 13 STEMA IARI
- PTNGUtNil - t8Z -ANUr BTRUINTEI
- GRIGORE ANTIPA - PATRIA,
- MESTER| VESilTI Al T|PARUIUI CEL MAt FRUMOS CUVINT
- CRESC ODAIA CU TARA - MtCUt TIMP1AR
- ZBORUT PASARILOR - PAMINTUT SE INVIRIE9IE
- PE$TERILE - NICO1AE IORSA
- ANA IPATESCU - 1 DECEMBRTE r9i8 - AIBA lutlA
- AUIOMOBILUL - SAP1TALA fAnll MEIE
- APARAREA MEDIULUI - MICUT SIIUN€AR
ircoxruraron
+3*
Lector: AURELIA SZASZ
Tehnoredoctor : STEFANIA MIHAI
8un de tipo.r 31.03.1979. Ap6rut 1979; Tiroj 80000 brotote;
coli de tipor 0,5.
Comondo 75. intreprindereo Poligrofic6 Oltenio, str, Mihoi Vireozul
nr. 4.
' Republico Sociolistd Rom6nio