Tehnologii de Prelucrare Prin Aschiere

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII
Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01
MECI–CNDIPT / UIP
https://www.scribd.com/document/352050324/Masini-Utilaje-Si-Instalatii-Din-
Constructia-de-Masini FFFF BUN
AUXILIAR CURRICULAR
CLASA a XI -a
Prelucrări și tehnologii de prelucrare prin așchiere

pe strung
DOMENIU: MECANIC
NIVEL: 2
CALIFICARE: STRUNGAR
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
0
Martie 2009

1
AUTOR : ing. MELANIA FILIP- profesor grad I, Colegiul Tehnic
„Mircea Cristea” Braşov

2
Cuprins
INTRODUCERE...........................................................................................................................3
1.OBIECTIVELE GHIDULUI........................................................................................................4
2. COMPETENŢE - PRECIZĂRI ALE STANDARDELOR DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ 5
3.INFORMAŢII DESPRE SPECIFICUL AGENŢILOR ECONOMICI...........................................6
4. MODALITATEA DE ORGANIZARE A PRACTICII..................................................................9
5. RECOMANDĂRI PRIVIND RESPECTAREA NORMELOR DE SĂNĂTATE ŞI

SECURITATEA MUNCII.............................................................................................................10
6. INSTRUMENTE DE LUCRU ALE ELEVULUI NECESARE DESFĂŞURĂRII PRACTICII..18
7. ORGANIZAREA EVALUĂRII................................................................................................42
BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................................45
ANEXE.......................................................................................................................................46

3
Introducere
Acest ghid are rolul de a prezenta succint principalele recomandări elaborate de experţii
în domeniu privind pregatirea forţei de muncă calificată in conformitate cu cerinţele
standardelor europene. Acestea presupun participarea şi eforturile reunite ale mai multor
factori implicaţi în procesul de educaţie: elevi, cadre didactice, părinţi, agenţi economici.
Modulul prezentat in acest ghid, elaborat într-un cadru de parteneriat între şcoală şi
agenţii economoci are în vedere:
 standardele de pregătire profesională pentru nivelul 2 de calificare;
 prevederile planului de învăţământ pentru şcoala de arte şi meserii ;
 resursele locale pentru instruire (baza materială a şcolilor şi a societăţilor economice
partenere, structura şi dinamica producţiei, cadrul de colaborare cu agenţii economici )
Scopul acestui ghid poate fi sintetizat în următoarele direcţii:
 lărgirea domeniului ocupaţional, dar şi adâncirea compeţentelor cheie: comunicarea, lucrul
în echipă, gândirea critică, asumarea responsabilităţilor, creativitatea şi spiritul
antreprenorial;
 dobândirea cunoştintelor şi deprinderilor pentru formarea profesională în calificarea de
strungar;
 promovarea valorilor democratice , care să le permită viitorilor absolvenţi să devină
cetăţeni responsabili ai unei societăţi deschise;
 stimularea interesului pentru instruirea tehnică, în profil şi în meserie;
 orientarea instruirii tehnice şi tehnologice către latura aplicativ – formativă a acesteia;
 formarea şi dezvoltarea armonioasă a personalităţii tinerilor, în deplin consens cu
interesele şi aspiraţiile lor prezente şi de perspectivă.

4
1.Obiectivele ghidului
La sfârşitul acestui ghid elevul va fi capabil:

- să analizeze tehnologia de prelucrare prin strunjire a suprafeţelor pieselor ;
- să explice principalele prelucrări executate pe strungul normal, pe scheme tehnologice
de prelucrare prin aşchiere
- să stabilească tehnologia de prelucrare prin strunjire pentru piese simple.
-să execute strunjirea conform tehnologiei prescrise

5
2. Competenţe - precizări ale Standardelor de Pregătire
Profesională
2.1.Descrie tehnologia de prelucrare prin strunjire a suprafeţelor pieselor
2.2.Explică principalele prelucrări executate pe strungul normal, pe scheme tehnologice

de prelucrare prin aşchiere
2.3.Stabileşte tehnologia de prelucrare prin strunjire pentru piese simple
2.4.Execută strunjirea conform tehnologiei prescrise

6
3.Informaţii despre specificul agenţilor economici
Aceste informaţii sunt cu caracter general şi respectă prevederile Legii nr. 258 din 19 iulie
2007 cu privire la modul de desfăşurare a instruirii practice a elevilor.
Practica este activitatea desfăşurată de elevi, în conformitate cu planul de învăţământ, care
are drept scop verificarea aplicabilităţii cunoştinţelor teoretice însuşite de aceştia în cadrul
programului de instruire.
Practicantul este elevul care desfăşoară activităţi practice pentru consolidarea cunoştinţelor
teoretice şi pentru formarea abilităţilor, spre a le aplica în concordanţă cu specializarea pentru
care se instruieşte.
Organizatorul de practică este unitatea sau instituţia de învăţământ preuniversitar, care
desfăşoară activităţi instructiv-educative şi formative.
Partenerul de practică sau agentul economic este o societate comercială, o instituţie
centrală ori locală sau orice altă persoană juridică ce desfăşoară o activitate în corelaţie cu
specializările cuprinse în nomenclatorul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovaţiei şi care
poate participa la procesul de instruire practică a elevilor.
Practica elevilor se organizează şi se desfăşoară pe baza unui contract-cadru de colaborare
sau a unei convenţii, după caz, încheiată între şcoală şi agentul economic.
Activitatea de practică se poate desfasura cu program săptămânal sau cumulat, la sfârşit
de semestru sau de an de studii, în conformitate cu planul de învăţământ.
Practica se desfăşoară pe baza unei/unui programe analitice/portofoliu de practică,
întocmită/întocmit de instituţia de învăţământ a practicantului.
Durata practicii este cea cuprinsă în planul de învăţământ.
Formele de evaluare şi de notare acordate pentru activitatea de practică sunt cuprinse în
planul de învăţământ.
Activitatea de practică inclusă în planul de învăţământ este obligatorie şi constituie condiţie
de promovare.
Partenerul de practică are următoarele obligaţii generale:

7
- să deţină o dotare corespunzătoare - logistică, tehnică şi tehnologică - necesară valorificării
cunoştinţelor teoretice primite de practicant în cadrul procesului de instruire;
- să aibă specialişti cu studii medii şi superioare care să coordoneze şi să participe la
evaluarea desfăşurării practicii elevilor;
- să desfăşoare programul de activitate astfel încât să permită realizarea activităţii de practică
a elevilor în condiţii normale, fără a se depăşi ora 20,00.
Pe perioada de practică, partenerul de practică împreună cu reprezentantul unităţii sau al
instituţiei de învăţământ urmăresc şi înregistrează prezenţa la activitate a practicantului şi
semnalează eventualele abateri, unităţii sau instituţiei de învăţământ.
Partenerul de practică trebuie să îl ajute pe practicant să işi urmărească programa
analitică/portofoliul de practică, punându-i la dispoziţie mijloacele necesare.
Partenerul de practică este obligat să instruiască practicantul cu privire la normele de
protecţie a muncii şi de apărare impotriva incendiilor, specifice activităţilor pe care le va
desfăşura şi să asigure pentru fiecare elev echipament de lucru corespunzător.
Practicanţii au obligaţia să respecte regulamentul de ordine interioară al partenerului de
practică şi normele de protecţie a muncii şi de apărare impotriva incendiilor, specifice activităţii
desfăşurate.
Prezenţa la practică este obligatorie. În caz de boala sau alte cauze obiective, practica se
recuperează, respectându-se durata, fără a perturba procesul de pregătire teoretică.
Practicantul participă activ la activităţile desfăşurate de partenerul de practica, doar dacă
acestea sunt în interesul specializării, al dezvoltării cunoaşterii, dar numai după efectuarea de
către acesta a instructajelor de protecţie a muncii şi de apărare impotriva incendiilor, specifice
acelor activităţi.
Activitatea de practică a elevilor este finanţată de la bugetul Ministerului Educaţiei,
Cercetării şi Inovaţiei, pentru specializările care au practica prevăzută în planurile de
învăţământ, ca activitate obligatorie.
Agenţii economici cu care instituţia de invăţămant are contracte cadru pentru derularea
activităţilor de instruire practică, au stabilit o serie de acţiuni ce se vor desfăşura in parteneriat
şi care vor avea efecte benefice asupra rezultatelor elevilor :

8
 colaborarea specialiştilor şcolii cu cei ai societăţilor comerciale în stabilirea traseului de
calificare şi a conţinuturilor didactice aferente ;
 organizarea instruirii practice a cursanţilor direct pe fluxul de producţie al societăţilor;
 asigurarea de către societăţi a materialelor aferente activităţilor practice (semifabricate,
scule, aparate de măsură şi control etc);
 participarea specialiştilor societăţilor la activităţile de evaluare intermediară şi finală, la
organizarea şi desfăşurarea examenului de absolvire ;
 colaborare în urmărirea integrării în producţie a viitorilor absolvenţi ;
Societăţile beneficiare îşi vor completa schema de încadrare cu persoane calificate şi vor
avea, în plus, siguranţa că respectivii strungari au o pregătire corespunzătoare, la care
specialiştii societăţilor au contribuit

9
4. Modalitatea de organizare a practicii
Modulul „Instruire practică comasată” poate fi parcurs independent de alte module de

instruire, oferind cursanţilor cunoştinţe şi abilităţi practice privind „Tranziţia de la şcoală la
locul de muncă”, „Pregătirea pentru integrarea la locul de muncă” şi „Satisfacerea
cerinţelor clienţilor”. Fiind o structură elastică, modulul poate încorpora, în orice moment al
procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice.
Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru 180 ore, care se vor desfăşura în
societăţile comerciale partenere, pe grupe de elevi, sub îndrumarea unui colectiv format din
maiştri instructori din şcoală şi specialişti din unităţile respective.
Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei
teme şi asupra ordinii de parcurgere în funcţie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunoştinţe
anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia
didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi formare a deprinderilor, proprii grupului
instruit, precum şi de condiţiile concrete din societăţile comerciale în momentul efectuării
practicii comasate.
Este necesar ca strategiile didactice aplicate de cadrele didactice să le ofere elevilor
posibilitatea de a se implica activ în procesul de instruire, de a dobândi cunoştinţe şi deprinderi
pe care să le poată folosi, fie pentru a accede spre nivele superioare de calificare, fie pentru a
se integra eficient în sfera producţiei sau a serviciilor.
În acelaşi timp, se pot realiza, funcţie de condiţiile concrete din societăţile comerciale şi /
sau alte teme, dar care să permită atingerea competenţelor agreate în modul.
Pentru atingerea obiectivelor se recomandă utilizarea unor metode de instruireactive şi
interactive, centrate pe elev, cu pondere sporită pe activităţile practice şi mai puţin pe cele
teoretice.

10
5. Recomandări privind respectarea normelor de sănătate şi
securitatea muncii
A) Instruirea introductiv-generală
Scop: de a informa despre:
- activităţile specifice întreprinderii şi/sau unităţii respective,
- riscurile pentru securitate şi sănătate în muncă,
- măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul întreprinderii şi/sau unităţii, în
general.
Când şi cui se face instruirea ?

a) la angajarea lucrătorilor;
b) lucrătorilor detaşaţi de la o întreprindere sau de la o unitate;
c) lucrătorilor delegaţi de la o întreprindere sau de la o unitate;
d) lucrătorului pus la dispoziţie de către un agent de muncă temporar.
Cine face instruirea ?
a) angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă; sau
b) lucrătorul desemnat; sau
c) un lucrător al serviciului intern de prevenire şi protecţie; sau
d) serviciul extern de prevenire şi protecţie.
Cum se face instruirea ?
Instruirea introductiv-generală se face individual sau în grupuri de cel mult 20 de persoane.
Durata instruirii introductiv-generale depinde de:
- specificul activităţi şi de riscurile pentru securitate şi sănătate în muncă,
- de măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul întreprinderii şi/sau al unităţii, în
general.
Angajatorul stabileşte prin instrucţiuni proprii şi durata instruirii introductiv-generale;

Durata instruirii generale nu va fi mai mică de 8 ore.

11
Persoanelor aflate în vizită la o întreprindere cu permisiunea angajatorului, li se vor
prezenta succint activităţile, riscurile şi măsurile de prevenire şi protecţie din întreprindere.
Angajatorul va stabili reguli privind instruirea şi însoţirea acestora în întreprindere. Aceste
reguli sau reglementări vor fi cuprinse în regulamentul intern sau regulamentul de organizare
şi funcţionare a întreprinderii sau unităţii economice.
Ce probleme vor fi studiate ?
1. legislaţia de securitate şi sănătate în muncă; în vigoare:Legea 319/2006

2. legislaţia de prevenirea şi stingerea incendiilor; în vigoare: Legea 307/2006
3. consecinţele posibile ale necunoaşterii şi nerespectării legislaţiei de securitate şi sănătate
în muncă;
4. riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice unităţii;
5. măsuri la nivelul întreprinderii şi/sau unităţii privind acordarea primului ajutor, stingerea
incendiilor şi evacuarea lucrătorilor
Dovada instruirii:
 Conţinutul instruirii introductiv-generale trebuie să fie în conformitate cu

tematica aprobată de către angajator.
 Instruirea introductiv-generală se va finaliza cu verificarea însuşirii
cunoştinţelor pe bază de teste.
 Rezultatul verificării va fi consemnat în fişa de instruire.
B) Instruirea la locul de muncă

12
Scop: prezentarea riscurilor pentru securitate şi sănătate în muncă, precum şi măsurile şi
activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul fiecărui loc de muncă, post de lucru şi/sau fiecărei
funcţii exercitate.

- după instruirea introductiv-generală
- instruirea la locul de muncă se face tuturor categoriilor de lucrători
- inclusiv la schimbarea locului de muncă în cadrul întreprinderii şi/sau al unităţii.
- elevilor şi studenţilor

- Conducătorul direct al locului de muncă, pentru o grup de maximum 20 de persoane.
- Persoana desemnată de instituţie, cu atribuţii în domeniu.
Cum şi cât timp se face instruirea ?

Durata instruirii la locul de muncă nu va fi mai mică de 8 ore şi se stabileşte prin
instrucţiuni proprii de către conducătorul locului de muncă respectiv, împreună cu:
a) angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; sau
b) lucrătorul desemnat; sau
c) un lucrător al serviciului intern de prevenire şi protecţie; sau
Durata instruirii la locul de muncă depinde de riscurile pentru securitate şi sănătate în muncă,
precum şi de măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul fiecărui loc de muncă,
post de lucru şi/sau fiecărei funcţii exercitate.

13
1. informaţii privind riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice locului de
muncă şi/sau postului de lucru;
2. prevederile instrucţiunilor proprii elaborate pentru locul de muncă şi/sau postul de lucru;
3. măsuri la nivelul locului de muncă şi/sau postului de lucru privind acordarea primului ajutor,
stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor;
4. prevederi ale reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă privind activităţi specifice
ale locului de muncă şi/sau postului de lucru;
5. instruirea la locul de muncă va include în mod obligatoriu demonstraţii practice privind
activitatea pe care persoana respectivă o va desfăşura şi exerciţii practice privind utilizarea
echipamentului individual de protecţie, a mijloacelor de alarmare, intervenţie, evacuare şi de
prim ajutor
Dovada instruirii:
 Verificarea cunoştinţelor de căte şeful ierarhic superior celui care a făcut

instruirea.
 Rezultatul verificării va fi consemnat în fişa de instruire.
 Începerea efectivă a lucrului de către cel instruit se va face numai după ce
a făcut dovada unei bune însuşiri a normelor.
C) Instruirea periodică
Scop: reîmprospătarea şi actualizarea cunoştinţelor în domeniul securităţii şi sănătăţii în
muncă şi normelor PSI.
- Intervalul dintre două instruiri periodice va fi stabilit prin instrucţiuni proprii, în funcţie de
condiţiile locului de muncă şi/sau postului de lucru, şi nu va fi mai mare de 6 luni.
- Pentru personalul tehnico-administrativ intervalul dintre două instruiri periodice va fi de cel
mult 12 luni.
- Instruirea periodică se face suplimentar celei programate în următoarele cazuri:

14
a) când un lucrător a lipsit peste 30 de zile lucrătoare;
b) când au apărut modificări ale prevederilor de securitate şi sănătate în muncă privind
activităţi specifice ale locului de muncă şi/sau postului de lucru sau ale instrucţiunilor proprii,
inclusiv datorită evoluţiei riscurilor sau apariţiei de noi riscuri în unitate;
c) la reluarea activităţii după accident de muncă;
d) la executarea unor lucrări speciale;
e) la introducerea unui echipament de muncă sau a unor modificări ale echipamentului
existent;
f) la modificarea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucru;
g) la introducerea oricărei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru.
Instruirea periodică se efectuează de către conducătorul locului de muncă
Cum se face instruirea ?
Instruirea periodică se va efectua pe baza tematicilor întocmite de către:
a) angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, sau
b) lucrătorul desemnat de către angajator, sau
c) serviciul intern de de prevenire şi protecţie, sau
Tematicile vor fi aprobate de către angajator şi vor fi păstrate la persoana care

efectuează instruirea. Instruirea se va completa obligatoriu cu demonstraţii practice
Dovada instruirii:
 Verificarea instruirii periodice se face de către şeful ierarhic al celui care

efectuează instruirea şi
 prin sondaj de către: angajator, sau
 lucrătorul desemnat, sau
 serviciul intern de prevenire şi protecţie,sau
 serviciile externe de prevenire şi protecţie.
Model
 de fişă de înstruire
Rezultatul individuală
verificării privind securitatea
va fi consemnat în fişa deşiinstruire.
sănătatea în muncă, conformă cu
legea 319/2006

15
Model de fişă de înstruire individuală privind securitatea şi sănătatea în muncă, conformă cu
legea 319/2006
ÎNTREPRINDEREA/UNITATEA ......................................
FIŞĂ DE INSTRUIRE INDIVIDUALĂ

privind securitatea şi sănătatea în muncă
NUMELE ŞI PRENUMELE ............................................................
LEGITIMAŢIA, MARCA .............................................................
GRUPA SANGUINĂ .................................................................
DOMICILIUL .....................................................................
Data şi locul naşterii .........................................................
Calificarea .......................... …………………………………………..Funcţia .................................
Locul de muncă .................................................................
Autorizaţii (ISCIR, ş.a.) ......................................................
Traseul de deplasare la/de la serviciu ........................................
1.Instruirea la angajare
Instruirea introductiv generală, a fost efectuată la data ................timp de .... ore, de către
............................având funcţia de………… Conţinutul
instruirii ......................................................................................................................................
Semnătura celui Semnătura celui care a Semnătura

celui care a verificat
Instruit efectuat instruirea însuşirea
cunoştinţelor
2) instruirea la locul de muncă, a fost efectuată la data ...................loc de muncă/post de
lucru ...................................... timp de … ore,
de către ..................................................... având funcţia de .............................
Conţinutul instruirii .......................................................
Semnătura celui Semnătura celui care a Semnătura

celui care a verificat
Instruit efectuat instruirea însuşirea
cunoştinţelor
3) Admis la lucru
Numele şi prenumele ............................................................

16
Funcţia (şef secţie, atelier, şantier etc.) ....................................
Data şi semnătura .............................................
INSTRUIREA PERIODICĂ
Semnătura celui
instrui Care Care a
Data Durata Ocupaţia Material predat t a verificat
instruirii (nr de instru instruire
ore) it a
INSTRUIREA PERIODICĂ SUPLIMENTARĂ
Semnătura celui
instrui Care Care a
Data Durata Ocupaţia Material predat t a verificat
instruirii (nr de instru instruire
ore) it a
REZULTATELE TESTĂRILOR
Data Materialul examinat Calificativ Examinator
ACCIDENTE DE MUNCĂ SUFERITE SAU IMBOLNAVIRI PROFESIONALE
Data producerii Diagnosticul Descrierea Nr şi data PV de Nr zile ITM

evenimentului medical evenimentelor cercetatre a
evenimentului
SANCŢIUNI APLICATE PENTRU NERESPECTAREA REGLEMENTĂRILOR DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN
MUNCĂ
Abaterea de la normele de securitate şi Sancţiunea aplicată Nr şi data

sănătate în muncă procesului verbal

17
CONTROL MEDICAL PERIODIC
Observaţii de specialitate Observaţii de specialitate

………………………………………………………………... ………………………………………………………………...
………………………………………………………………... ………………………………………………………………...
……………………………………………………………….. ………………………………………………………………..
………………………………………………………………. ……………………………………………………………….
………………………………………………………………. ……………………………………………………………….
Semnătura şi Data Semnătura şi Data
parafa medicului parafa medicului
……………………….. …………………………….
TESTAREA PSIHOLOGICA PERIODICA
Apt psihologic pentru*

Apt psihologic pentru*
……………………………………………………………...
………………………………………………………………...
………………………………………………………………...
………………………………………………………………...
………………………………………………………………..
………………………………………………………………..
……………………………………………………………….
……………………………………………………………….
……………………………………………………………….
……………………………………………………………….
Semnătura şi Data
Semnătura şi Data
parafa medicului
parafa medicului
………………………..
…………………………….

18
19
6. Instrumente de lucru ale elevului necesare desfăşurării practicii
JURNALUL DE PRACTICĂ:
Este un document pe care elevul il va avea in permanenţă la orele de instruire

practică desfăşurate la agentul economic. Acest document poate fi sub forma unui caiet de
practică sau sub forma unui document de lucru pe care-l propune agentul economic. In
ambele variante, conţinutul care se va consemna sau completa, trebuie să fie in concordanţă
cu cerinţele programei propusă de unitatea de invăţământ şi care respectă standardul de
pregătire profesională.
Din acest document va putea rezulta ordinea de parcurgere a temelor, ritmicitatea
de asimilare a cunoştinţelor şi formare a deprinderilor pentru fiecare practicant din grupa de
practică.
Anumite societăţi comerciale asigură practicanţilor pe lăngă materiale aferente activităţilor
practice (semifabricate, scule, aparate de măsură şi control), săli şi chiar laboratoare special
amenajate, in care elevii au posibilitatea să dobândească cunoştinţe şi deprinderi pe care să le
poată folosi, fie pentru a accede spre nivele superioare de calificare, fie pentru a se integra
eficient în sfera producţiei
In acest jurnal, elevul va consemna toate sarcinile de lucru pe care le va primi pe
parcursul instruirii practice, dar şi modul de rezolvare al acestora.
In cazul in care agentul economic propune un caiet tipizat de practică, acesta trebuie să
asigure elevilor şi posibilitatea ca ei să poată consemna sarcinile suplimentare pe care le vor
primi.

20
FIŞE DE OBSERVAŢIE:
Fişa de observaţie nr 1
pentru operaţia: STRUNJIREA DE DEGROŞARE A ARBORILOR ÎN TREPTE
Denumirea produsului: AXUL MANETEI
1. Studiaţi cu atenţie schiţa prezentată pe care o agentul economic doreşte să o executaţi in

acest stagiu de practică.
Material: OL 50
2. După incheierea activităţii de observaţie, completaţi fişa de mai jos .
Care sunt prelucrările Enumeraţi operaţiile din Menţionaţi valorile Ce defecte ale pro-
primare care se aplică cadrul procesului tehno- cotelor care ar dusului pot apare in
semifabricatului logic pentru piesa prezen- trebui realizate du- urma prelucrărilor
tată pă fiecare operaţie
Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică..........................................

21
Fişa de observaţie nr 2.
Pentru : Alegerea maşini - unelte şi S.D.V.-urilor necesare tehnologiei de prelucrare
1. Studiaţi cu atenţie maşinile-unelte pe care agentul economic la care desfăşuraţi acest

stagiu de practică, le are în dotare.
Care sunt tipurile de maşini- Enumeraţi SDV-urile ne- Menţionaţi ce ti- Ce tipuri de su-
unelte pe care se pot cesare pentru desfă- puri de prelucrări prafeţe se pot obţine
executa operaţiile de pre- şurarea procesului tehno- prin strunjire se
lucrare prin aşchiere logic de prelucrare prin pot executa pe a-
aşchiere ceste maşini-unel-
te
Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică.......................................

22
Pentru: Descrie tehnologia de prelucrare prin strunjire a suprafeţelor pieselor
1. Studiaţi cu atenţie produsele executate in punctul de lucru la agentul economic unde vă

desfăşuraţi acest stagiu de practică.
Clasificaţi operaţiile Enumeraţi miş- Descrieţi modul de Precizaţi Clasificaţi operaţiile

de strunjire după for- cările executate fixare al sculelor elementele de strunjire după
ma suprafeţelor pre- de sculele aş- aşchietoare şi al geometrice ale tipul suprafeţelor
lucrate chietoare şi de pieselor prelucrate sculelor ce pot fi prelucrate
piesele prelucrate aşchietoare utili-
zate
Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică.....................................

23
Stabilirea tehnologiei de prelucrare prin strunjire pentru piese simple.
1. Studiaţi cu atenţie schiţa prezentată de agentul economic la care vă desfăşuraţi acest

stagiu de practică.
2.După incheierea activităţii de observaţie, completaţi fişa de mai jos .
Care sunt prelucrările pri- Ce fel de prelucrare Menţionaţi ce dispo- Menţionaţi ce dispo-
mare care se aplică semi- prin aşchiere se aplică zitive se folosesc zitive se folosesc
fabricatului A, B, C, D. fiecăruia dintre pentru aşezarea in pentru fixarea in
produsele A, B, C, D. vederea prelucrării . vederea prelucrării.
Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică....................................

24
FIŞE DE LUCRU:
Fişa de lucru nr 1
ELEV: ……………………………….DATA ……….......…CLASA……………………
Clasificarea strungurilor carusel

1. După construcţie (numărul montanţilor):
a)
b)
2. După felul traversei:
a)
b)
3. După numărul de poziţii ale suportului portsculă:
a)
b)
c)
4. După modul de schimbare a poziţiei suportului portsculă:
a)
b)
5. După numărul de suporţi verticali si laterali pe care se montează
portsculele:
a)
b)
c)
6. După gradul de automatizare:
a)
b)
c)
Folosirea capului revolver .Mişcări efectuate:

I.
II.
III.
IV.

25
Fişa de lucru nr 2
COLEGIUL TEHNIC „............................“-................................
Evaluare din „............................................“
Nume, presume cursant :

Data:
Materiale auxiliare permise: suportul de curs şi propriile notiţe

Timp de rezolvare: 30 min
Locul de desfăşurare: ..............
Declar pe proprie raspundere ca am rezolvat singur şi fără ajutor din afară problemele acestei
fişe de lucru
Observaţii:
Rezultatul:
1. Punctele obţinute _________ din totalul de 100 puncte.
2.Semnatura profesorului :_____________________________
Pentru fiecare din cerinţele de mai jos, incercuiţi răspunsul corect.

1.O sculă aşchietoare este prevăzută cu:
 O muchie teşită
 Una sau mai multe muchii ascuţite
 Unul sau mai multe tăişuri
2.O sculă nu poate desprinde aşchii de pe suprafaţa piesei decât in cazul:

 Este mai dură decât materialul prelucrat
 Are o anumită suprafaţă inclinată
 Ocupă o anumită poziţie faţă de suprafaţa prelucrată

26
3.Unghiurile care definesc o sculă aşchietoare sunt:
 Unghiuri de poziţie
 Unghiuri de ascuţire
 Unghiuri de aşezare şi degajare
4.Mişcările executate in procesul de aşchiere sunt:

 Mişcări principale
 Mişcări de avans
 Mişcări de poziţionare
5.Exemplificaţi două posibilităţi de combinare a mişcărilor necesare pentru generarea unei
suprafeţe plane:


6.Enumeraţi 3(trei) fenomene care insoţesc prelucrarea prin aşchiere:



7.Parametrii geometrici ai sculei aşchietoare sunt:

 Unghiurile care definesc configuraţia părţii active α, β, γ
 Unghiurile de atac χ , χ1
 Unghiul de varf ε
 Unghiul de inclinare λ
8.Enumeraţi condiţiile pe care trebuie sa le indeplinească un material pentru confecţionarea

unei scule aşchietoare:


27


9.Enumeraţi 2(două) mărci de oţeluri pentru scule şi 2(două) tipuri de alte materiale utilizate in
construcţia sculelor aşchietoare




10.Exemplificaţi 5(cinci) tipuri de scule aşchietoare diferenţiate din punct de vedere

constructiv.






28
Fişa de lucru nr 3
ELEV: ……………………………….DATA ……….......…CLASA……........
• Priviţi cu atenţie desenul reprezentând căruciorul strungului.
• Completaţi spaţiile libere din text cu denumirile subansamblurilor respective.
• Notaţi pe desen, cu săgeţi, posibilităţile de mişcare a fiecărui subansamblu.
• Denumiţi aceste mişcări.
Căruciorul strungului are rolul de a susţine cuţitul şi de a executa mişcările auxiliare (de
avans longitudinal şi avans transversal) în timpul prelucrărilor.
Cutia căruciorului cuprinde mecanismele cu ajutorul cărora se transformă mişcarea de
rotaţie a şurubului conducător şi a barei pentru avansuri în mişcare de translaţie a cuţitului.
Căruciorul se deplasează în lungul _______________strungului, pe placa inferioară (l)
numită_______________________________________a căruciorului. Sania (1) are la
partea superioară ghidaje în formă de coadă de rândunică pe care se deplasează (2)
.__________. Aceasta se poate deplasa perpendicular pe direcţia axei principale a strungului.
Pe_________(2)______________în partea sa superioară este montată_________(3)
care poate fi fixată în poziţia dorită cu ajutorul unor piuliţe.___________________(3)care
pivotează în centrul_________________(2)______________şi are două ghidaje în formă de
coadă de rândunică pe care se deplasează ........................... (4) . Aceasta (4) se deplasează
prin rotirea unei manivele. Pe partea superioară a ei este montat .......................................(5).
29
Fişă de lucru nr4
Sarcini de lucru:
Completaţi spaţiile goale existente şi denumiţi mişcările necesare generării unor suprafeţe
pe strungul revolver după schema dată.
1. Definiţie:
Strungurile revolver sunt maşini unelte care permit prelucrarea prin ……………………..
a unor piese cu suprafeţe de revoluţie de...................................................
Pentru fiecare fază există câte o sculă fixată într-un organ central al strungului numit
...................................................., montat pe.............................
Sculele aşchietoare se fixează în......................................şi în …………………………..
ale strungurilor cu ajutorul unor....................................................
2. Utilizare:
Obţinerea automată a dimensiunilor suprafeţei lor care se prelucrează, datorită lucrului
cu................................................... permit realizarea de piese.......................
Creşterea productivităţii se obţine ca urmare a prelucrării simultane a mai ………………..
si prin reducerea timpului necesar pentru …………………………….care la strungul revolver se
realizează prin rotirea …………………………..
3. Clasificare:
I. După felul semifabricatului pe care îl prelucrează:
a)
b)
II. După diametrul barei care se prelucrează:
a)
b)
c)
III. După poziţia capului revolver:
a) b)

30
4. Mişcări necesare generării suprafeţelor pe strungul revolver.

31
STUDII DE CAZ:
Studiu de caz nr. 1
1 Observaţi cu atenţie următoarele desene şi precizaţi semnificaţia fiecăruia.

2.Îdentificaţi aceste scule pe durata efectuării stagiului de practică la agentul economic.
Menţionaţi unde sunt depozitate şi păstrate.
3.Ce alte scule aţi identificat pentru operaţiile de prelucrare prin aşchiere pe strung?
4.Întocmiţi un eseu cu defectele pe care le-aţi observat la unele dintre sculele utilizate în timpul
stagiului de practică.

32
33
Studiu de caz nr. 2
1 Observaţi cu atenţie următoarele desene .Precizaţi semnificaţia fiecăruia şi elementele

componente dacă este cazul .
2.Îdentificaţi aceste dispozitive pe durata efectuării stagiului de practică la agentul economic.
3.Ce alte dispozitive aţi identificat pentru operaţiile de prelucrare prin aşchiere pe strung?
4.Întocmiţi un eseu cu rolul funcţional pe care aţi observat că il au aceste dispozitive .

34
Studiu de caz nr. 3
1 Observaţi cu atenţie următoarele desene .Precizaţi sculele aşchietoare cu care se

prelucrează.
2.Identificaţi aceste sculele aşchietoare, pe durata efectuării stagiului de practică la agentul
economic.
3.Întocmiţi cinci desene de execuţie ale unor piese realizate cu astfel de scule aşchietoare pe
perioada derulării instruirii practice .

35
MODEL MINIPROIECT:
Pentru inelului de reazem executat din fontă Fc 20, cu duritatea HB = 190 din figura
prezentată :
-să se stabilească: succesiunea operaţiilor, cuţitele necesare, regimul de lucru
-să se execute practic

36
Rezolvare.
Inelul de reazem, deoarece trebuie să fie prelucrat pe toate suprafeţele, este
necesar să se strunjească in două stringeri. De asemenea, la stabilirea succesiunii
fazelor va trebui să se ţină seama de acest lucru şi de faptul că suprafaţa 7 va
trebui să fie finisată, deci se va executa ca ultimă fază a ope raţiei de strunjire.În
aceste condiţii, succesiunea fazelor va fi următoarea :
— strunjirea suprafeţei exterioare 1;
— strunjirea suprafeţei frontale inelare 2;
— strunjirea frontală a pragului 3;
— strunjirea suprafeţei frontale 4;
— strunjirea canelurii 5 ;
— strunjirea de degroşare a suprafeţei interioare 6;
— strunjirea de finisare a suprafeţei interioare 7.
Pentru strunjirea inelului de rea zem sunt necesare cinci cuţite cu plăcuţe
din carburi metalice :
- un cuţit încovoiat pentru degroşare longitudinală şi strunjire frontală,
- un cuţit late ral pentru strunjirea frontală a treptelor,
- un cuţit de canelat,
- un cuţit încovoiat pentru degroşare interioară
un cuţit interior pentru finisare.
Regimul de lucru se stabileşte ţinându-se seama de viteza de aşchiere

determinată pentru fie care fază în funcţie de parametrii specifici.
Faza I.
Strunjirea suprafeţei exterioare 1, de la 974mm la 960mm, se efectuează
974  960
într-o singură trecere (adincimea de aşchiere t =  7 mm ) cu cuţit încovoiat
2
pentru degroşare (unghiul de atac, principal x=45°), pe lungimea de 66mm, cu avan-

37
mm
sul s=0,5 / r o t şi viteza de aşchiere v e =v·k=57,6 m/min în care k=km ks kp kn kT kr =
1·0,75·1,05·1·1·1·1 = 0,79)
1000  v 1000  57,6
n   18,8
 D 3,14  974
Faza a II-a.
De  960mm; Di  646mm, t  8mm, s  0,40 mm

rot
1000  v
v  73  1  0,75  1,05  1  1  1,25  1  72 m ;n   23,9
min   De
Faza a III-a.
Strunjirea frontală a pragului 3 de la 960 mm la 860mm, x=90 0 , t=10mm,
s=0,40 m m / r o t , v=70 m / mi n , n=23,3 r o t / m i n
Faza a IV-a
Strunjirea suprafeţei frontale 4, acelaşi regim de aşchiere ca la faza a-II-a.
Faza a V-a
Strunjirea canelurii 5, de t=14mm, D=724mm cu cuţit pentru canelat cu t= 14mm,
mm
s=0,2 /rot, v=48 m/min şi n=21,5 rot
/min
Faza a VI-a
Strunjirea suprafeţei interioare 6 pentru degroşare de la 646mm la 658mm cu cuţit
încovoiat x=450, t=6mm, s=0,30mm/rot, v=52m/min, n=25,1 rot
/min

38
PROIECT EDUCAŢIONAL
,,INSTRUIRE PRACTICĂ COMASATĂ’’
1. Problema ce urmează a fi abordată

OBSERVAREA ŞI ÎMBUNĂTĂŢIREA ETAPELOR PARCURSE ÎN VEDEREA REALIZĂRII
UNUI PROCES TEHNOLOGIC DE PRELUCRARE A INELULUI INTERIOR AL
RULMENTULUI RADIAL CU BILE PE UN RAND
Context
Procesului tehnologic de fabricaţie constă în totalitatea operaţiilor de prelucrare a
pieselor, într-o anumită succesiune bine stabilită, cu scopul de a obţine un produs finit care să
corespundă condiţiilor tehnice impuse de documentaţia tehnică.
Cunoscute
 norme generale de SSM, PSI şi PM;
 desene;
 schiţe;
 standarde;
 regulamente;
 SDV-uri;
 explicaţii.
Concepte
Cunoştinţe teoretice despre:
 activităţi de pregătire a materialelor;
 activităţi de realizarea a unor operaţii mecanice de prelucrare (găurire, alezare,
aşchiere, rectificare,);
 activităţi de realizarea a unor operaţii pregătitoare (aprovitionare, depozitare, debitare.);
 materii prime şi auxiliare, echipamente şi utilaje, instalaţii, SDV-uri utilizate;
 utilizarea materialelor de protecţie personală.
39
Necunoscute
 organizarea şi funcţionarea atelierelor / secţiilor de la agenţii economici parteneri;
 organizarea şi dotarea locurilor de muncă specifice agenţilor economici parteneri;
 activităţile productive specifice agenţilor economici parteneri;
 SDV-uri specifice agenţilor economici parteneri;
 norme specifice de SSM, PSI şi PM.
Unităţi şi simboluri
 simboluri şi unităţi de măsură pentru dimensiuni geometrice;
 simboluri şi unităţi de măsură pentru mărimi electrice;
 simboluri şi culori pentru materiale;
 simboluri pentru SDV - uri
 simboluri de avertizare (semnale sonore, vizuale, avertismente scrise, indicatoare,
culori de securitate).
Limite
Proiectul se adresează elevilor claselor a XI-a de la Şcoala de Arte şi Meserii şi se va
desfăşura pe durata a 180 ore, pe parcursul celor şase săptămâni de instruire practică
comasată. În cadrul proiectului elevii trebuie să execute activităţi de rutină şi sarcini de lucru
previzibile:
 organizarea locului de muncă;
 selectarea şi utilizarea mijloacelor de muncă specifice în vederea realizării operaţiei
solicitate cu respectarea poziţiei de lucru, a succesiunii mişcărilor şi dozarea efortului;
 alegerea şi utilizarea SDV – urilor specifice fiecărei operaţii de asamblare;
 utilizarea materialelor de curăţenie specifice locului de muncă
 respectarea normelor generale şi specifice privind sănătatea şi securitatea în muncă
(evitarea accidentelor atât pentru elevii implicaţi în lucrare cât şi pentru persoanele
aflate în zona de lucru);
Ideal ar fi ca pe parcursul celor şase săptămâni de instruire practică comasată elevii să
fie împărţiţi în echipe de 3 sau 5 membri (recomandat un număr impar) şi să fie rotiţi în toate
secţiile / atelierele agentului economic.

40
2. Reflecţii asupra problemei
În vederea derulării proiectului şi atingerii obiectivelor propuse prin proiect elevii, în

cadrul echipei din care fac parte, vor realiza un portofoliu care să cuprindă:
 glosar de termeni şi cuvinte cheie;
 schiţe / imagini cu organizarea locului de muncă în secţiile / atelierele în care îşi
desfăşoară activitatea;
 liste cu mijloacele de muncă specifice în vederea realizării operaţiei solicitate;
 liste cu SDV – uri folosite în secţiile / atelierele în care îşi desfăşoară activitatea;
 liste cu operaţiile de prelucrare folosite în secţiile / atelierele în care îşi desfăşoară
activitatea;
 succesiunea operaţiilor de prelucrare pentru un produs ce se realizează la un moment
dat în secţia / atelierul în care îşi desfăşoară activitatea;
 fişe cu norme generale de protecţia muncii aplicabile în secţia / atelierul în care îşi
desfăşoară activitatea;
 fişe cu norme specifice de protecţia muncii pentru operaţia pe care o realizează la un
moment dat în secţia / atelierul în care îşi desfăşoară activitatea.
În baza acestui portofoliu elevul va încerca să prezinte soluţii (care trebuie discutate
apoi cu elevii) pentru îmbunătăţirea procesului tehnologic de asamblare în secţiile agentului
economic partener.
În acest context, cadrul didactic în calitate de consultant, facilitator şi stimulator al
dezvoltării:
 formulează sarcina de lucru;
 stabileşte modalităţi de organizare a activităţilor, care să permită elevilor să reflecteze şi
să formuleze propriile păreri în legătură cu modul de realizare a proiectului;
 rezolvă eventualele conflicte şi gestionează timpul;
 stabileşte criteriile de evaluare.
Agentul economic monitorizează activitatea de documentare şi de prelucrare a
informaţiilor, fiind şi consultant de specialitate.

41
3. Posibile soluţii
Elevii pot formula în acest moment eventuale probleme ce pot apare la elaborarea
proiectului şi pot enunţa posibile soluţii.
Cadrul didactic va explica eficienţa şi viabilitatea soluţiilor posibile (puncte tari şi puncte
slabe) pentru a alege strategia optimă.
Alegerea strategiei optime pentru planificarea proiectului va ţine cont de părerile şi
sugestiile elevilor.
4. Alegerea strategiei optime
O posibilă strategie de lucru ar putea fi următoarea:

Se colectează şi se procesează imagini sugestive pentru proiect, utilizând manuale, cărţi
tehnice, cataloage, pliante, reviste de specialitate, website-uri în domeniu.
Se identifică imaginile colectate şi li se asociază denumiri, folosind termeni tehnici de
specialitate consacraţi.
Se elaborează, de către fiecare echipă de maximum 5 elevi, câte un portofoliu care să
conţină elementele prezentate mai sus.
Evaluarea produsului obţinut se va realiza prin prezentarea portofoliului de către fiecare
grupă şi inter-evaluarea produselor, pe grupe, alegându-se în final cel mai reuşit.
Elaborarea portofoliului va reprezenta o muncă în echipă, în care fiecare membru va
avea sarcini bine stabilite :
 un elev va consulta materialele de specialitate, pentru colectarea informaţiilor;
 un elev va consulta sursele on-line, pentru colectarea informaţiilor;
 toţi elevii vor colecta informaţii, în urma desfăşurării activităţilor în secţiile / atelierele
agentului economic prin observare şi prin discuţii cu angajaţii;
 un elev va centraliza informaţiile referitoare la elemente, materiale sau caracteristici ale
acestora;
 un elev va procesa informaţiile, pentru a obţine o reprezentare grafică cât mai reuşită a
materialelor exemplificate;
42
Alegerea strategiei optime depinde de contextul local şi de specificul fiecărei şcoli sau a
clasei de elevi.
5. Realizarea planului
 Se stabilesc echipele de lucru.

 Se repartizează sarcinile de lucru în fiecare echipă ţinând cont de cunoştinţele şi abilităţile
iniţiale.
 Se întocmeşte o planificare a activităţilor ţinând cont de faptul că elevii dobândesc treptat
noţiunile şi termenii de bază folosiţi în proiect la celelalte module de specialitate parcurse în
clasa a XI-a.
 Se desfăşoară toate activităţile propuse pentru realizarea proiectului.
 Se face evaluarea pe parcurs şi, în funcţie de rezultatele evaluării procesului, se pot face
modificări în componenţa grupelor sau în repartizarea sarcinilor de lucru.
Planul desfăşurării proiectului va fi adaptat periodic, cu ocazia evaluărilor pe parcurs, în

funcţie de sugestiile şi aspectele practice sesizate de elevi, parteneri sociali şi cadrul didactic
în raport de datele concrete ale momentului.
6. Evaluarea procesului şi produsului
După finalizarea activităţilor derulate în cadrul proiectului elevii vor fi încurajaţi să-şi
analizeze prestaţia şi calitatea produsului realizat. În urma procesului de analiză elevii vor
trage concluzii despre calitate lucrării şi eficienţa ei.
7. Lecţii învăţate
În urma derulării acestui proiect elevii vor dobândi abilităţi specifice în cadrul unităţilor
de competenţă:
- pregătirea pentru integrarea la locul de muncă;

43
- tranziţia de la şcoală la locul de muncă;
- lucrul în echipă;
- utilizarea calculatorului şi prelucrarea informaţiei
- comunicare şi numeraţie.
8. Comparaţie
Pentru comparaţie elevii vor face vizite de documentare şi la alţi agenţi economici de
profil, pentru a observa modul în care sunt prelucrate semifabricatele (prin utilizarea altor
tehnologii respectiv a altor maşini-unelte) sau alte tipuri de procese de prelucrare(cu maşini cu
comandă numerică)
Din această comparaţie se va constata dacă soluţiile propuse de elevi pot fi aplicate,
care sunt costurile pe care le implică şi eventualele modificări dacă este cazul.

44
7. ORGANIZAREA EVALUĂRII
Evaluarea este implicită demersului pedagogic curent, permiţând atât profesorului, cât
şi elevului să cunoască nivelul de achiziţionare a competenţelor şi a cunoştinţelor, să identifice
lacunele şi cauzele lor şi să realizeze corecţiile care se impun, în vederea reglării procesului
de predare – învăţare.
Calitatea evaluării la care vor fi supuşi elevii pentru a obţine calificările reprezintă unul
dintre factorii esenţiali care susţin încrederea publică în aceste calificări. Din acest motiv, se
impune atât asigurarea coerenţei, caracterului realist şi motivant, rigorii, corectitudinii şi
eficienţei procesului de evaluare, cât şi deplina aliniere a sarcinilor impuse la standardele
naţionale definite în cadrul fiecărei calificări. Caracteristicile unui sistem de evaluare eficient
sunt:
- validitatea (evaluarea trebuie să măsoare performanţa în raport cu competenţele
vizate);
- fidelitatea (instrumentul de evaluare generează rezultate în concordanţă unele cu
altele în ocazii diferite de către toţi cei care evaluează şi pentru toţi elevii);
- aplicabilitatea practică şi rentabilitatea (evaluarea trebuie să fie adaptată la
resursele existente şi la timpul disponibil);
- credibilitatea (pentru ca evaluarea şi atestarea rezultantă să fie credibile, ele
trebuie să se bucure de încredere publică);
- compatibilitatea cu învăţarea eficientă (evaluarea trebuie să susţină şi să contribuie
la învăţarea eficientă);
- flexibilitatea (evaluarea trebuie să faciliteze accesul şi progresarea, fără a
compromite standardele naţionale).
Evaluarea continuă este condiţionată de precizările conţinute de criteriile de
performanţă şi de probele de evaluare prevăzute în standardul de pregătire profesională. Se
vor evalua numai competenţele aferente acestui modul, cu precizarea că o competenţă se
evaluează o singură dată.

45
Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare:
 Observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea
conceptelor, capacităţilor, atitudinilor faţă de o sarcină dată.
 Controlul calităţii lucrărilor efectuate
 Verificarea corelării între documentaţia tehnică şi activităţile realizate.
 Investigaţia.
 Autoevaluarea prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi
standardele educaţionale şi îşi poate impune un program propriu de învăţare.
 Metoda exerciţiilor practice.
 La sfârşitul activităţii de practică, în conformitate cu programa analitică/portofoliul de
practică, organizatorul împreună cu partenerul de practică efectuează o evaluare a
cunoştinţelor practicantului şi îi acordă un calificativ.
 Evaluarea şi notarea finală se realizează la unitatea sau instituţia de învăţământ a
practicantului.
 Propunem ca următoarele probele de evaluare să aibă în nota finală următoarele ponderi
 lucrări practice de30% ,
 lucrări scrise tip proiect de 50% sau de tip miniproiect de 20%,.
 Acestea trebuie să reflecte atingerea criteriilor de performanţă cerute de Standardele de
Pregătire Profesională in vigoare.

46
PORTOFOLIU DE PRACTICĂ:
Teste
Glosar de termeni
Schiţe
Planşe
Portofoliu
Portofoliu
Fişe de lucru
Referate
Disciplina::..............
Disciplina .............. Eseuri
...............
............... Fişe de autoevaluare
Fotografii
Teme
Comentarii ale profesorului
Remarci ale părinţilor
Profesor
Profesor Reflecţii personale
Elev
Elev
.................
................. ....
.................
................. ..
.................a
.................a
...................
...................
An
Anscolar
scolar
Am lucrat cel mai uşor
când………………..
,,CARTEA DE VIZITĂ ………………………………………….
A ELEVULUI” Rezultatul muncii în echipă mă
satisface / nu mă satisface pentru
că………………….....
...................................................
......................
Produsele alese pentru portofoliul
meu mă reprezintă !?
……………...........................
Azi, comparativ cu data trecută,
Acest material a fostam..............
elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
.......................................................
47
BIBLIOGRAFIE
Lichiardopol 2000, Elemente de tehnologie generală, Bucureşti, Editura

Gabriela, şa CORINT
MECT 2005, Standard de pregătire profesională –nivel 2, calificarea:
Strungar , Bucureşti, Ministerul educaţiei şi cercetării
MECT 2005, Curriculum pentru clasa a XI – a, Şcoala de arte şi meserii,
calificarea: Strungar , Bucureşti , Ministerul educaţiei şi cercetării,
PARLAMENTUL 1990, Legea 31, Bucureşti , Condiţiile de constituire a societăţilor
ROMANIEI
comerciale
PARLAMENTUL 1990, Legea 15, Bucureşti, Organizarea societăţilor comerciale
ROMANIEI
PARLAMENTUL 2007, Legea 258, Bucureşti, Practica elevilor şi studenţilor
ROMANIEI
Popescu Adriana 2004, Elemente de tehnologie generală, Bucureşti, Edituara
DIDACTICĂ ŞI PEDAGOGICĂ R.A
Stoica 2004, Cultură civică şi antreprenorială, Bucureşti, Editura ARAMIS
Maria Dorina,
Nedelcu Elena,
Nedelcu Mihai
Voicu Mihai, 1987, Utilajul şi tehnologia prelucrărilor prin aşchiere, Bucureşti,
Gheorghe Edituara DIDACTICĂ ŞI PEDAGOGICĂ
Veronica,
Priboescu Ana
Voicu Mihai, 1992, Utilajul şi tehnologia meseriei prelucrător prin aşchiere,
Szel P., Bucureşti, Edituara DIDACTICĂ ŞI PEDAGOGICĂ R.A.
Ghilezan R.
www.google.com

48
ANEXE

49

Tehnologii de Prelucrare Prin Aschiere

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tehnologii de Prelucrare Prin Aschiere

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

Prelucrări și tehnologii de prelucrare prin așchiere

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

2. COMPETENŢE - PRECIZĂRI ALE STANDARDELOR DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ 5

3.INFORMAŢII DESPRE SPECIFICUL AGENŢILOR ECONOMICI...........................................6

4. MODALITATEA DE ORGANIZARE A PRACTICII..................................................................9

5. RECOMANDĂRI PRIVIND RESPECTAREA NORMELOR DE SĂNĂTATE ŞI

6. INSTRUMENTE DE LUCRU ALE ELEVULUI NECESARE DESFĂŞURĂRII PRACTICII..18

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

La sfârşitul acestui ghid elevul va fi capabil:

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

2.1.Descrie tehnologia de prelucrare prin strunjire a suprafeţelor pieselor

2.2.Explică principalele prelucrări executate pe strungul normal, pe scheme tehnologice

2.3.Stabileşte tehnologia de prelucrare prin strunjire pentru piese simple

2.4.Execută strunjirea conform tehnologiei prescrise

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Modulul „Instruire practică comasată” poate fi parcurs independent de alte module de

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Când şi cui se face instruirea ?

Angajatorul stabileşte prin instrucţiuni proprii şi durata instruirii introductiv-generale;

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Ce probleme vor fi studiate ?

1. legislaţia de securitate şi sănătate în muncă; în vigoare:Legea 319/2006

 Conţinutul instruirii introductiv-generale trebuie să fie în conformitate cu

B) Instruirea la locul de muncă

Când şi cui se face instruirea ?

Cine face instruirea ?

Cum şi cât timp se face instruirea ?

Ce probleme vor fi studiate ?

 Verificarea cunoştinţelor de căte şeful ierarhic superior celui care a făcut

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Tematicile vor fi aprobate de către angajator şi vor fi păstrate la persoana care

 Verificarea instruirii periodice se face de către şeful ierarhic al celui care

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

FIŞĂ DE INSTRUIRE INDIVIDUALĂ

............................având funcţia de………… Conţinutul

Semnătura celui Semnătura celui care a Semnătura

2) instruirea la locul de muncă, a fost efectuată la data ...................loc de muncă/post de

lucru ...................................... timp de … ore,

de către ..................................................... având funcţia de .............................

Conţinutul instruirii .......................................................

Semnătura celui Semnătura celui care a Semnătura

Numele şi prenumele ............................................................

Data şi semnătura .............................................

INSTRUIREA PERIODICĂ SUPLIMENTARĂ

Data Materialul examinat Calificativ Examinator

ACCIDENTE DE MUNCĂ SUFERITE SAU IMBOLNAVIRI PROFESIONALE

Data producerii Diagnosticul Descrierea Nr şi data PV de Nr zile ITM

SANCŢIUNI APLICATE PENTRU NERESPECTAREA REGLEMENTĂRILOR DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN

Abaterea de la normele de securitate şi Sancţiunea aplicată Nr şi data

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Observaţii de specialitate Observaţii de specialitate

TESTAREA PSIHOLOGICA PERIODICA

Apt psihologic pentru*

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Este un document pe care elevul il va avea in permanenţă la orele de instruire