1

CUPRINS
Introducere......................................................................................................................................3
Subiectul I : Studiul teoretic Conceptul ,aspecte teoretice şi metodologice ale comerţului
exterior…………………………………………………………………………...………………..4

Subiectul II : Studiul analitic Strategii de dezvoltare a comerţului exterior în Republica

Moldova.............................................................................................................................9
Concluzii........................................................................................................................................12
Bibliografie....................................................................................................................................13
Anexe

2
 Introducere

Justificarea temei : Comerţul exterior constituie exporturile şi importurile unei ţări. El

vizează deci fluxurile de mărfuri şi servicii ale unei economii naţionale cu străinătatea.În epoca
noastră,orice ţară, indiferent de mărimea sau bogăţiile sale, nu-şi poate asigura toate produsele de
care are nevoie numai din producţia proprie. Ca urmare, fiecare ţară este nevoită să desfăşoare o
activitate de comerţ exterior.

În domeniul comerţului exterior, Republica Moldova a promovat o politică consecventă,

orientată spre diversificarea pieţelor de desfacere, spre facilitarea accesului mărfurilor şi serviciilor
moldoveneşti pe pieţele externe.Acest lucru s-a realizat mai cu seamă prin semnarea unor acorduri
menite să stimuleze activitatea comercială externă.

Scopul : Analiza comerţului exterior privind aspectele teoretice şi metodologice generale şi

identificarea strategiilor de dezvoltare a comerţului exterior în Republica Moldova.

Obiectivele:

- studierea aspectelor teoretice şi metodologice;

- însuşirea principiilor şi particularităţilor ce stau la baza mecanismului comerţului exterior;

- cunoaşterea şi înţelegerea trăsăturilor economico-financiare ale activităţii de comert exterior ;

Obiectul investigatiei: este comerţul exterior- aspecte teoretice şi metodologice generale

Metodologia de cercetare aplicată cuprinde:

a) baza informațională (cadrul legislativ şi normativ, resurse internet , lucrări ştiinţifice,

etc.)
b) metodele de cercetare utilizate (calitative: analiza articolelor, legii și altor surse)

Cuvinte-cheie:

Comerţ exterior ; Aspecte teoretice; Economie; Particularităţi;

3
Subiectul I : Studiul teoretic Conceptul ,aspecte teoretice şi metodologice ale comerţului
exterior
Conceptul şi conţinutul comerţului exterior
Comerţul exterior reprezintă o componentă distinctă a unei economii naţionale care cuprinde
operaţiuni comerciale sau de cooperare economică şi tehnico-ştiinţifică în raporturi cu
străinătatea privind vînzarea-cumpărarea de mărfuri, lucrări, servicii, licenţe, consegnaţia sau
depozitul, reprezentarea sau comisionul, operaţiunile financiare, asigurările, turismul şi în
general orice acte sau fapte de comerţ.

Comerţul exterior cuprinde 2 componente de bază:

- Operaţiunile comerciale internaţionale – o formă de interdependenţă între întreprinderi şi
economiile naţionale în sfera comercializării care includ :
a. Comerţul internaţional cu mărfuri – care este format la rîndul său din export şi
import de mărfuri.
b. Comerţ internaţional cu servicii comerciale (comerţ invizibil) - cuprinde servicii
conexe a operaţiunilor de export/import (transporturile, asigurările, licenţele,
turismul internaţional).
c. Operaţiunle comerciale combinate – cum ar fi reexportul, compensaţiile, operaţiunile
de perfecţionare.

- Alianţele şi cooperările internaţionale – reprezintă o formă a legăturilor economice

dintre state în vederea realizării unei strategii comune, durabile în domenii diferite de
activitate. Motivaţia realizării acestei legături constă în existenţa unor interese comune
cum ar fi complimentaritatea tehnologiilor sau exploatarea eficientă a competenţelor şi
resurselor proprii. Principalele forme de alianţe şi cooperări internaţionale sunt:
a. Cooperări pe bază contractuale – cum ar fi contractele de licenţă, francizele,
subcontractarea
b. Alianţe strategice sub formă de asociaţii sau consorţii pentru îndeplinirea unor
obiective în comun
c. Cooperare instituţionalizată (societăţi mixte)

4
 Efectele comerţului exterior:
1. Efecte economice de tip valoric – reprezintă diferenţa dintre incasările şi plăţile
internaţionale din operaţiunile de export/import generate dintre productivitatea naţională
şi internaţională a factorilor de producţie.
2. Efecte economice de tip material – reprezintă forma valorică de întrebuinţare care
satisfac cantitativ şi calitativ anumite nevoii reale ale economii naţionale
3. Efecte economice de tip indirect – cum ar fi introducerea progresului tehnic, valorificarea
mai bună a factorilor de producţie interni
4. Efecte economice de tip social şi politic

Aspecte teoretice şi metodologice

Statisticile comerţului exterior în RM se realizează în baza recomandărilor comisiei de
statistică ONU şi regulamentului consiliului europi. La elaborarea statisticilor de comerţ exterior
se utilizează noţiunile de regim vamal.
Sistemul de comerţ exterior în Md este un sistem general. Tendinţa generală a exporturilor şi
importurilor se determină pe baza indicilor valorici şi fizici.
În realizarea operaţiunilor de comerţ exterior exportatorii şi importatorii trebuie să ţină
cont de o multitudine de factori interni şi externi:
- Avantajele competitive
- Politica statului
- Variaţiile cursului valutar
- Politica statelor vecine
- Calitatea de membru din diferite organizaţii, alianţe....
- Gradul de specializare a economiei naţionale
- Gradul de dezvoltare tehnologică
- Nivelul de instruire şi pregătire a forţei de muncă
- Puterea de cumpărare a populaţiei şi înclinaţia spre investiţii.

5
 Particularităţile şi principiile mecanismului comerţului exterior
Principiile de bază ale reglementării de stat a comerțului exterior sunt:
a) Promovarea unei politici unice în domeniul comerțului exterior ca parte componentă a
politicii externe a RM;
b) Centralizarea sist reglementării de stat a activității comerțului exterior și exercitarea
controlului asupra acestei activități;
c) Unitatea controlului vamal al RM;
d) Prioritatea măsurilor economice;
e) Egalitatea în drepturi și nediscriminarea participanților la activitatea comercială externă;
f) Protecția de stat a drepturilor și intereselor legitime inclusiv a secretului comercial la
activitatea comerțului exterior;
g) Libertatea schimbului internațional. Schimbul internațional poate fi supus unor interdicții,
uneori în cazul și modul prevăzut de lege, în acte normative ale guvernului precum și
tratatele RM face parte;
În cadrul operațiunilor comerțului extern se disting diferite tipuri de bunuri. Astfel pt import
avem:
1) Bunuri străine importate;
2) Bunuri străine care reprezintă produse recompensate rezultate în urma prelucrării în
afară țării;
3) Bunuri autohtone în aceeași stare care au fost exportare ulterior.
La export avem:
1) Bunuri autohtone din zona de circulație liberă;
2) Bunuri autohtone constituite din bunuri recompensate după reluarea din interiorul
țării;
3) Bunuri străine în aceeași stare cum au fost importate anterior.
Unele mărfuri pot fi subiectul intrării sau ieșirilor vamale, însă conform normelor metodologice
ale statisticii comerțului exterior din volumul exportat și importat RM se includ:
1) Aurul monetar, piesele de aur și lingouri care se schimbă între autoritățile monetare;
2) Bancnotele și titlurile de valoare emise și monedele puse în circulație;
3) Mărfurile temporar aduse sau expediate (mărfuri pt expediție, mostre comerciale,
ambalaje, containere și echipamente de transport, animale pt împerechere, spectacole sau
curse);
4) Mărfuri de tranzit pe teritoriul RM;
5) Mărfuri primite din străinătate de către organizații internaționale sau trimise în străinătate
de către acestea;
6
 6) Active non-financiare a căror proprietate a fost transferată din rezidenți către nerezidenți
fără trecerea granițelor. Acestea includ terenuri, construcții, utilaje etc;
7) Mărfuri achiziționate din țară de către rezidenți și abandonate în țară de către nerezidenți
care nu tranzitează frontiera țării;
8) Mărfuri în regim de leasing operațional (închiriate pt exploatare mai puțin de un an);

Trăsături economico-financiare ale activităţii de comerţ exterior

În fiecare domeniu, particularităţile de ordin organizatoric, economic şi financiar

influentează modul de organizare a contabilităţii. În domeniul comeţului exterior principalele
trăsături care influentează organizareaa contabilitatii sunt:

- caracterul economic al activităţii – este dat de faptul că activitatea de comert exterior

angajează un circuit de fonduri materiale şi bănesti generatoare de rezultate economice
(contribuie la cresterea venitului national). Influenţa caracterului economic al activităţii
asupra contabilitatii este percepută prin modelul contabil aplicat, cel specific unităţilor
economice.

- interferenţa factorului naţional cu factorul internaţional al activităţii – este activitatea

de comert exterior care exprimă raporturi economice şi financiare între subiecţi de drept
aparţinand unor economii naţionale diferite. În contabilitate sunt prezentate elemente cu
caracter naţional şi internaţional care se referă la preţurile utilizate, modele de plată, sisteme
de finanţare etc.;

- diversitatea şi specificitatea activităţilor de comerţ exterior – este o consecinţă a adancirii

diviziunii internaţioanale a muncii care a determinat apariţia a noi forme de comerţ si de
cooperare (ex.: operaţiuni contabile de comerţ exterior, comert de proprietate intelectuală,
industriala etc.). Noile forme de comerţ exterior au unele particularităţi care le diferentiază
unele de altele. Implicaţiile contabile: în contabilitatea financiara asistăm la metodologii
contabile diferite, aplicate formelor noi de comerţ si cooperare; în contabilitatea de gestiune
fiecare forma de comert şi cooperare se constituie ca o structură distinctă pe care sunt
urmarite veniturile, cheltuielile ţi rezultatele analitice.

- sistemul de finanţare, creditare şi decontare a activitatii. Finanţarea şi

creditarea activităţii de comert exterior reprezintă modalitatea de asigurare de către SCE a
fondurilor necesare desfasurarii activitatii. Prin finantare se asigura fondurile proprii sub
7
 forma capitalului social, rezervelor, profitului, primelor de capital etc. Prin creditare se
completează fondurile proprii sub forma datoriilor financiare , comerciale sau de alta
natura. Decontarea activităţii de comerţ exterior, exercită o influenţă deosebita asupra
contabilităţii. Elementele de structură (care se regasesc în contabilitate) privind decontările
internaţionale se referă la următoarele:

· mijloace de plata – totalitatea valorilor materiale şi băneşti prin care se poate lichida un
angajament financiar. În acest sens se pot folosi: aurul, devizele, valuta, drepturile speciale
de tragere, moneda naţională etc.;

· instrumente de plata şi de credit – sunt inscrisurile sau efectele comerţului în valuta care
înlocuiesc mijloacele tradiţionale de plată şi cu ajutorul lor se reglementează lichidarea
unor angajamente internaţionale (cambia, biletul la ordin sau cecul);

· modaliăţti de plată – exprimă tehnicile bancare prin care se asigură operaţiile de încasari
si de plati internaţionale (acreditivul documentar, incasso-ul documentar, ordinul de plata,
vinculatia, scrisoarea comerciala de credit etc.).

O necesitatea a decontărilor internaţionale o constituie convertirea (schimbarea) monedei

unei ţări în moneda altei tari. În acest scop se utilizează cursul valutar prin care întelegem
raportul de echivalenta dintre unitatea monetară a unei ţări şi unitatile monetare ale altor ţări.

Trăsăturile economico – financiare ale activităţii de comerţ exterior :

-Caracterul economic al activităţii
-Interferenţa factorilor naţionali cu cei internaţionali
-Diversitatea şi specificitatea activităţii de comerţ exterior
-Sistemul de finanţare şi creditare a activităţii de comerţ exterior
-Sistemul de decontare a activităţii de comerţ exterior

8
 Subiectul II Studiu analitic Strategii de dezvoltare a comerţului exterior în Republica
Moldova.
Astăzi domeniul prioritar de dezvoltare a RM, cît şi a tuturor ţărilor, este dezvoltarea
durabilă, care include şi problema interacţiunii comerţului şi mediului ambiant. Adunarea
Generală a ONU convocînd o sesiune specială pe aceste probleme a constatat că combaterea
sărăciei într-o mare măsură va spori dacă vor fi atinse obiectivele.

Aici e necesar să menţionăm faptul că RM e o ţară săracă. Conform datelor

Departamentului de Analize statiatice şi sociologice al RM venitul mediu lunar disponibil pe o
persoană în anul 2010 a acoperit valoarea coşului minim de consum numai la mai puţin de 4%
din populaţie.

Pentru Moldova problema cardinală este reducerea dependenţei de import a produselor de

import a produselor minerale şi diversificarea acestui import. În această direcţie ar fi bine venită
dezvoltarea în republică a unui sistem industrial de producere a utilajului staţiilor de energie
renovabilă (vîntului, soarelui, biomasei) pentru reducerea ponderii energiei nerenovabile.
Totodată producerea energiei renovabile reprezintă un proces ecologic curat. Moldova nu
dispune de resurse naturale pentru dezvoltarea industriei.

Pentru complexul agroalimentar al republicii ar fi bine trecerea treptată spre majorarea în

mare măsură a ponderii produselor ecologic curate. Aici deacum avem ceva exemple .

E potrivit momentul să subliniem faptul că astăzi ţările vest-europene produc mărfuri

agroalimentare ecologic curate numai 1% din volumul total, iar preţurile sunt mult mai ridicate
în comparaţie cu cele ale mărfurilor convenţionale corespunzătoare.

O altă cale este conştientizarea populaţiei şi a politicienilor cu ideia că în RM, ca ţară mică
şi cu un potenţial relativ ridicat al volumului de producţie, poate să se dezvolte numai pe baza
creşterii calitative ale economiei. Etalonul calităţii astăzi îl reprezintă produsele ecologic curate,
care şi costă mai scump decît cele tradiţionale ( tabelul 2.1 )

9
 Tabelul nr. 2.1 ,, Preţurile comparative pe piaţa Franţei”

Produsul alimentar Tradiţional (FF) Ecologic curate (FF)

Mere/kg 7-9 16-18

Pere/kg 11 19

Căpşune/kg 15-18 28

Găină/unitate 18 56

Jambon/kg 110-130 180-220

Carne miel/kg 75 99

Piaţa mondială se găseşte acuma numai la începutel etapei de saturaţie cu mărfuri ecologice
curate şi tehnologii de protecţie a mediului. Deci ţările în curs de dezvoltare care vor porni pe
calea dezvoltării comerţului cu aceste mărfuri au mare şanse să se stabileze pe unele verigi ale
pieţii mondiale.

Situaţia ecologică dezastruasă în republică (deforestierea, solul degradat şi poluat, deficitul

de apă) ne luminează numai o singură cale de ieşire din impas – calea dezvoltării durabile.
Această cale va conduce şi la dezvoltarea comerţului exterior durabil al Republicii Moldova.

Criza calităţii mediului ambiant evidenţiază exact alegerea greşită a modelului de dezvoltare
socio economică a Republicii Moldova.

 În dezvoltarea comerţului exterior RM se confruntă cu mai multe probleme, ca:

- o pierdere în calea exporturilor este reducerea productivităţii în industrie
- o cauză principală constă în ineficienţa sistemului existent de subvenţionare
a sectorului economiei naţionale
- gradul redus de competivitate a producţiei şi serviciilor autohtone,
condiţionat de consumurile ridicate şi managemen ineficient, care face
producţia moldovenească mai puţin solicitată pe piţele externe
- altă cauză este corupţia , controlul excesiv din partea statului,
infrastructura slab dezvoltată, conflictul transnistrrne

10
Propuneri:

Pentru a stimula agenţii econamici – exportatorii şi guvernul Republicii Moldova trebuie să

întreprindă următorii paşi:

1. implementarea politicii defensive orientată să modereze impactul importului asupra

economiei Moldovei;
2. crearea climatului investiţional potrivit;
3. susţinerea iniţiativelor şi a propunerilor în domeniul colaborării internaţionale;
4. crearea condiţiilor favorabile pentru antreprenori, în special pentru cei care produc
bunuri destinateexportului;
5. producerea bunurilor solicitate pe piaţă;
6. atragerea investiţiilor ;
7. pregătirea recomandărilor, eliminarea restricţiilor pentru exportatori;
8. combaterea corupţiei şi birocraţiei care împiedică dezvoltarea comerţului exterior;
diminuarea ratei dobînzii pînă la un nivel real de 4-5 la sută şi reglarea mai strictă a puterii
pieţii private.

11
 Concluzii
În urma lucării realizate am constatat că, Principala forma a tranzactiilor de comert exterior o
reprezinta exportul-importul de marfuri, de bunuri corporale.Aceste operatiuni se pot realiza sub
forma exportului direct facut de producatori sau prin implicarea caselor de comert si a firmelor
de comert exterior.
1. Conceptul şi conţinutul comerţului exterior o prezintă operaţiunile comerciale
internaţionale – o formă de interdependenţă între întreprinderi şi economiile naţionale şi
alianţele şi cooperările internaţionale ce reprezintă o formă a legăturilor economice dintre state în
vederea realizării unei strategii comune, durabile în domenii diferite de activitate.
2. Însuşirea principiilor şi particularităţilor ce stau la baza mecanismului comerţului
exterior astfel,unele mărfuri pot fi subiectul intrării sau ieșirilor vamale, însă conform
normelor metodologice ale statisticii comerțului exterior din volumul exportat și importat
RM se impart în anumite categorii.
3. Cunoaşterea şi înţelegerea trăsăturilor economico-financiare ale activităţii
de comerţ exterior ,iar principalele trăsături sunt: Caracterul economic al activităţii,
Interferenţa factorilor naţionali cu cei internaţionali , Diversitatea şi specificitatea
activităţii de comerţ exterior, Sistemul de finanţare şi creditare a activităţii de comerţ
exterior, Sistemul de decontare a activităţii de comerţ exterior.
4. Opinia mea în ce priveşte comerţului exterior în Republica Moldova este că are un
avantaj comparativ în producerea şi exportul produselor agroalimentare, bazat pe dotarea
ţării cu factorul abundent – solul fertil; totodată Republica are dezavantaj bazat pe lipsa
de resurse minerale. Fără întreprinderi dinamice nici o ţară nu va putea profita de
oportunităţile comerţului şi investiţiilor. Întreprinderile au nevoie de acces la finanţare,
tehnologii şi servicii de afaceri.
De aceea este important să creăm condiţii favorabile pentru antreprenori, în special pentru
acei care produc bunuri destinate exportului. Aplicarea unor politici fiscale, monetare şi ale ratei
de schimb pentru a stimula o creştere mai rapidă, plus majorarea investiţiilor publice, ar
complementa efectul de expansiune al transferurilor de peste hotare şi ar crea o strategie de
tranziţie la un cadru de dezvoltare mai sigur, bazat pe potenţialul economiei naţionale.

12
 Bibliografie
Resurse internet :

1. http://dspace.usm.md:8080/xmlui/bitstream/handle/123456789/965/117_123_Aspecte%2
0teoretice%20si%20metodologice%20contemporane%20referitoare%20la%20comertul
%20international.pdf?sequence=1&isAllowed=y
2. http://statbank.statistica.md/pxweb/Resources/PX/Databases/40%20Statistica%20econo
mica/21%20EXT/EXT010/serii%20anuale/Comert_exterior.pdf
3. https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/comert/metodologia-si-evaluarea-comertului-
exterior-al-republici-moldova-149464.html
4. http://www.statistica.md/category.php?l=ro&idc=336
5. https://mei.gov.md/ro/content/comert-exterior
6. http://www.academia.edu/9420696/Comertul_Exterior_al_Republicii_Moldova

Articole, studii

1. ASPECTE TEORETICE ŞI METODOLOGICE CONTEMPORANE REFERITOARE

LA COMERŢUL INTERNAŢIONAL Lect. univ. drd. Stela CAZACU, USM
2. COMERŢUL EXTERIOR AL REPUBLICII MOLDOVA: > REALIZĂRI Şl
PROBLEME Andrei BLAISOVSCHl, doctor în ştiinţe economice, conferenţiar
universitar. Academia de Administrare Publică de pe lîngă Preşedintele Republicii
Moldova
3. Logistica comerțului exterior (Profesor: Bulat Veronica, dr. lect. univ.)

13
 ANEXE

Anexa 1

Exportul de bunuri, pe principalele secţiuni

Ponderea An.2005

2001 2002 2003 2004 2005 în total faţă de

an.2005 2004

1 2 3 4 5 6 7 8

Total 565.5 643.8 789.9 985.1 1091.2 100 110.8

Animale vii şi produse ale

regnului animal.

Produse ale regnului

18.27 15.28 28.60 20.16 17.21 1.6 85.4
vegetal.

Grăsimi şi uleiuri
78.76 106.1 91.25 119.9 131.9 12.1 109.9
alimentare sau veget.

Produse alimentare;
8.24 16.81 28.91 41.19 37.80 3.5 91.8
băuturi; tutun.

Produse minerale.
251.5 267.3 314.3 345.8 395.9 36.3 114.5
Produse ale industri-
6.41 11.39 20.61 30.36 20.11 1.8 66.2
ei chimice.

Materiale plastice,
8.51 7.19 8.97 9.27 15.60 1.4 169.9
cauciuc şi articole.

Piei brute, tăbăcite.

3.11 2.57 5.32 8.32 11.83 1.1 142.2
Lemn şi produse
11.46 23.35 44.77 77.89 71.57 6.6 91.9
din lemn.

Pastă de lemn,hăîrtie
1.49 0.98 1.71 3.58 2.29 0.2 64.0
carton.

14
Materiale textile. 3.57 5.29 10.61 8.04 11.83 1.1 147.1

Încălţăminte, pălării. 104.1 107.4 129.6 170.1 193.95 17.8 114.0

1 5.27 9.55 15.14 21.96 26.60 2.4 121.1

15