Matematica Exercitii Si Probleme Clasa A VI A 2

Despre carte
Lucrarea, rodul experienþei unui colectiv de autori foarte experimentaþi în

pregãtirea elevilor la clasã, pentru evaluãri ºi pentru concursuri, este un
auxiliar ideal de alãturat oricãrui manual de matematicã de clasa a VI-a.
Materia conþinutã în programa ºcolarã de clasa a VI-a este aprofundatã pe
teme, fiecare debutând cu un foarte sintetic breviar teoretic urmat de exerciþii
ºi probleme pentru aplicarea noþiunilor matematice. Cei care se pregãtesc
pentru concursuri ºi olimpiade ºcolare au la dispoziþie, spre rezolvare, un
capitol de probleme cu grad ridicat de dificultate. De asemenea, lucrarea
cuprinde un capitol separat de teste de autoevaluare, unele dintre ele fiind
concepute dupã modelul celor utilizate la tezele cu subiect unic.
Secþiunea finalã a cãrþii conþine rezolvãrile aplicaþiilor ºi este utilã pentru
verificarea promptã a valorii experienþei câºtigate de fiecare elev.
Despre autori
Membrii colectivului de autori care au contribuit la alcãtuirea lucrãrii,

cadre didactice de specialitate, se bucurã de competenþã profesionalã ºi o
vastã experienþã la catedrã, dublate de cunoºtinþe psihopedagogice ºi meto-
dice, punând în practicã, în activitatea didacticã de fiecare zi, conceptele
privitoare la procesul educaþional, la cel de predare-învãþare, precum ºi la
procesul de evaluare în cadrul disciplinei.
Autorii sunt foarte cunoscuþi ºi prin alte auxiliare ºcolare publicate.
ªtefan Smarandache Petre Simion
Victor Bãlºeanu Victor Nicolae
Suzana Basarabescu Aurelia Vidovici
Mihai Contanu Ion Marin
Victor Pândaru Valerica Niþã
Matematicã
Exerciþii ºi probleme
clasa a VI-a
© Editura NICULESCU, 2010
Adresa: Bd. Regiei 6D
060204 - Bucureºti, România
Comenzi: (+40)21-312.97.82
Fax: (+40)21-316.97.83
E-mail: editura@niculescu.ro
Internet: www.niculescu.ro
ISBN 978-973-748-528-1
Toate drepturile rezervate. Nicio parte a acestei cãrþi nu poate fi reprodusã sau transmisã sub nicio formã ºi prin niciun mijloc, electronic sau
mecanic, inclusiv prin fotocopiere, înregistrare sau prin orice sistem de stocare ºi accesare a datelor, fãrã permisiunea Editurii NICULESCU.
Orice nerespectare a acestor prevederi conduce în mod automat la rãspunderea penalã faþã de legile naþionale ºi internaþionale privind proprie-
tatea intelectualã.
CUPRINS
Algebrã
Capitolul I. Numere naturale ............................................................................................... 8
1. Mulþimea numerelor naturale ........................................................................................ 9
2. Divizor. Multiplu ......................................................................................................... 10
3. Criteriile de divizibilitate cu 10, 2, 5, 3, 9 .................................................................. 11
4. Proprietãþi ale relaþiei de divizibilitate în q ......................................................... 12
5. Numere prime ºi numere compuse ............................................................................... 14
6. Descompunerea numerelor naturale în produs de
puteri de numere prime ................................................................................................ 15
7. Divizori comuni. C.m.m.d.c. Numere prime între ele .................................................. 16
8. Multipli comuni a douã sau a mai multor numere
naturale. C.m.m.m.c. .................................................................................................... 17
Capitolul II. Operaþii cu numere raþionale pozitive .......................................................... 19
1. Forme de scriere ale unui numãr raþional. Reprezentãri
prin desen sau pe axã ................................................................................................... 20
2. Numãr raþional pozitiv ................................................................................................ 21
3. Adunarea numerelor raþionale pozitive ....................................................................... 22
4. Scãderea numerelor raþionale pozitive ........................................................................ 24
5. Compararea ºi ordonarea numerelor raþionale pozitive .............................................. 25
6. Înmulþirea numerelor raþionale pozitive ..................................................................... 26
7. Împãrþirea numerelor raþionale pozitive ...................................................................... 27
8. Puterea unui numãr raþional pozitiv ............................................................................ 28
9. Ordinea efectuãrii operaþiilor ...................................................................................... 29
10. Numere raþionale pozitive scrise sub formã zecimalã ................................................. 30
11. Operaþii cu numere raþionale pozitive scrise sub formã zecimalã ............................... 31
12. Ecuaþii .......................................................................................................................... 33
13. Inecuaþii ....................................................................................................................... 34
14. Probleme care se rezolvã cu ajutorul ecuaþiilor .......................................................... 35
15. Media aritmeticã ponderatã ......................................................................................... 36
Capitolul III. Rapoarte ºi proporþii ................................................................................... 37
1. Rapoarte ....................................................................................................................... 38
2. Proporþii ....................................................................................................................... 39
3. Procente ....................................................................................................................... 41
4. Mãrimi direct proporþionale ........................................................................................ 43
5. Mãrimi invers proporþionale ....................................................................................... 46
6. Regula de trei simplã ................................................................................................... 49
7. Elemente de organizare a datelor ºi probabilitãþi ....................................................... 49
Capitolul IV. Numere întregi .............................................................................................. 51
1. Numãr întreg; reprezentare pe axã; opus; valoare absolutã ........................................ 52
2. Compararea ºi ordonarea numerelor întregi ................................................................ 52
3. Reprezentarea unui punct cu coordonate întregi într-un
sistem de axe ortogonale ............................................................................................. 53
4. Adunarea numerelor întregi ......................................................................................... 54
5. Scãderea numerelor întregi .......................................................................................... 55
6. Înmulþirea numerelor întregi ....................................................................................... 56
7. Împãrþirea numerelor întregi ........................................................................................ 57
8. Puterea unui numãr întreg cu exponent numãr natural ............................................... 58
9. Ordinea efectuãrii operaþiilor ºi folosirea parantezelor ............................................... 60
10. Divizibilitatea în m ........................................................................................... 60
11. Ecuaþii în m ...................................................................................................... 61
12. Inecuaþii în m .................................................................................................... 63
13. Probleme care se rezolvã cu ajutorul ecuaþiilor .......................................................... 64
Geometrie
Capitolul I. Recapitulare ºi completãri ............................................................................. 66
Capitolul II. Dreapta .......................................................................................................... 70
Capitolul III. Unghiuri ....................................................................................................... 73
Capitolul IV. Congruenþa triunghiurilor ........................................................................... 78
Capitolul V. Perpendicularitate ......................................................................................... 83
Capitolul VI. Paralelism ..................................................................................................... 87
Capitolul VII. Proprietãþile triunghiurilor ....................................................................... 90
Teste pentru pregãtirea concursurilor ºi olimpiadelor ºcolare

Teste ..................................................................................................................................... 98
Teste de autoevaluare
Teste - Algebrã ................................................................................................................... 108
Teste - Geometrie ............................................................................................................... 116
Teste sumative ................................................................................................................... 124
Rãspunsuri
Algebrã .............................................................................................................................. 132
Geometrie .......................................................................................................................... 142
Teste pentru pregãtirea concursurilor ºi olimpiadelor ºcolare .......................................... 148
Teste de autoevaluare ........................................................................................................ 162
ALGEBRÄ
1. Numere naturale
2. Operaþii cu numere raþionale
pozitive
3. Rapoarte ºi proporþii
4. Numere întregi
8 I . N u m e r e naturale
Noþiuni teoretice
Spunem cã:
axb sau b | a dacã existã c i q* astfel încât a = b · c, a i q, b i q*;
b este divizor al lui a dacã axb, a i q, b i q*;
a este multiplu de b dacã axb, a i q, b i q*.
Criterii de divizibilitate
Un numãr natural este divizibil cu:
2 dacã ultima sa cifrã este parã (0, 2, 4, 6, 8);
3 dacã suma cifrelor sale este divizibilã cu 3;
9 dacã suma cifrelor sale este divizibilã cu 9;
5 dacã ultima sa cifrã este 0 sau 5;
10 dacã ultima sa cifrã este 0;
10n, n i q*,dacã ultimele n cifre ale numãrului sunt 0;
4 dacã numãrul format din ultimele douã cifre ale sale este divizibil cu 4;
25 dacã numãrul format din ultimele douã cifre ale sale este divizibil cu 25.
Un numãr natural n U 2 se numeºte prim dacã are ca divizori doar pe el însuºi ºi
pe 1.
Proprietãþi ale relaþiei de divizibilitate în q

Dacã axb, atunci a · cxb (a, b, c i q, b @ 0).
Dacã axc ºi bxc, atunci (a + b)xc (a, b, c i q, c @ 0).
Dacã axb ºi bxc, atunci axc (a, b, c i q, b @ 0, c @ 0).
Dacã axb ºi axc, (b, c) = 1, atunci axb · c (a, b, c i q, b @ 0, c @ 0).
Fie a, b i q*. Un numãr d i q pentru care d | a ºi d | b, se numeºte divizor

comun al numerelor a ºi b.
Fie a, b, c i q*. Un numãr d i q se numeºte cel mai mare divizor comun al
numerelor a ºi b ºi se noteazã d = (a, b) dacã satisface condiþiile urmãtoare:
d|a d|b c | a ºi c | b ⇒ c | d.
Dacã (a, b) = 1, spunem cã a ºi b sunt prime între ele.
Fie a, b i q*. Un numãr m i q* pentru care a | m ºi b | m, se numeºte
multiplu comun al numerelor a ºi b.
Fie a, b, c i q*. Un numãr m i q* se numeºte cel mai mic multiplu comun al
numerelor a ºi b ºi se noteazã m = [a, b] dacã satisface condiþiile urmãtoare:
a|m b|m a | c ºi b | c ⇒ m | c.
Dacã a, b i q*, atunci [a, b] · (a, b) = a · b.
9
1. Mulþimea numerelor naturale

1. a) Ordonaþi crescãtor numerele: 123, 312, 321, 132.
b) Ordonaþi descrescãtor numerele: 354, 543, 435, 541, 345.
2. Calculaþi:
a) 21 20 : (2 · 3 1); b) 36 : (25 7) + 2 · [17 3 : (2 1)];
c) (100 25 : 5) : 5 1; d) 120 : [100 (4 · 15 + 4 · 5)].
3. Rezolvaþi în q ecuaþiile:
a) 2x 1 = 7; b) 3x + 2 = 2x + 6; c) 2(x + 1) = x + 3;
d) (2x + 1) : 3 = 5; e) 6 : (x + 1) = 2.
4. Rezolvaþi în q inecuaþiile:
a) 3x 1 T 8; b) x + 12 > 2x + 3; c) 4(2x + 1) T 6x + 10;
d) 2(x 1) < x + 1; e) 3 2x > 1 x.
5. a) Aflaþi numãrul natural care împãrþit la 5 dã câtul 2 ºi restul 3.
b) Aflaþi un numãr natural ºtiind cã suma dintre dublul sãu ºi 5 este 23.
c) Aflaþi un numãr natural ºtiind cã dublul sumei dintre el ºi 3 este 22.
d) Aflaþi un numãr natural ºtiind cã adunând la dublul sãu 5 obþinem acelaºi
rezultat ca atunci când îl adunãm cu 12.
6. a) ªtiind cã x + y = 5 ºi z = 2, calculaþi xz + yz.
b) ªtiind cã x + y = 3 ºi y + z = 6, calculaþi x + 2y + z.
c) ªtiind cã x + y = 5 ºi y + z = 6, calculaþi 2x + 5y + 3z.
d) ªtiind cã xy + xz = 10 ºi x = 2, calculaþi y + z.
7. Determinaþi cifra nenulã x dacã:
a) 1 1 1 + 1 12 = 223 ; b) 121 + 1 1 1 = 1 34 ; c) 111 + 11 2 = 345 .
8. Scrieþi ca o singurã putere:
a) 24 · 25; b) 32 · 3; c) (74)3; d) 24 · 25 : 26;
e) (53)2 : 56; f) 74 : 7 · 72; g) (113)2 · 114 : 119.
a) 43 · 24 · 8; b) 81 · 32 : 27; c) (33)4 : 92 · 270;
d) 10 : 100 · 10 ;
6 2
e) 25 · 1252 : 53; f) 1219 : (113)2.
10. Calculaþi:
a) (23 · 32) : (22 · 3); b) (32 · 5)2 : (34 · 5); c) (94 · 53) : (32 · 5)3;
d) (53 · 74)2 : (5 · 7)6; e) (44 · 9)2 : (210 · 34); f) (1002 · 3)3 : (26 · 512 · 32).
11. Calculaþi:
a) (24 + 25 + 26) : 24; b) (32 + 42) : (2 · 4 3);
c) 2 · (30 + 31 + 32 + 33) : 10 1; d) (35 · 53) : (34 · 52);
10
e) (26)7 : (22)20 1; f) (20082009)0 + (2008 2007)100;

g) (1 + 2 + 3)2 : (20 + 30)2.
12. Comparaþi numerele:
a) 230 ºi 320; b) 813 ºi 272; c) 351 ºi 234;
d) 2 2 2 ºi 4 ;
100 99 98 49
e) 3 ºi 3 · 233.
23
13. Calculaþi:
a) 1 + 2 + 3 + ... + 49; b) 2 + 4 + 6 + 8 + ... + 198;
c) 51 + 52 + 53 + ... + 99; d) 48 + 50 + 52 + ... + 100.
14. Aflaþi x i q din relaþiile:
a) 2x = 32;
b) 3 · 22x + 1 = 24;
c) 51 · 52 · 53 · ... · 5x = 5210;
d) (x 1) + (2x 1) + (3x 1) + ... + (21x 1) = 441;
e) x + 2x + 3x + ... + nx = n(n + 1), x i q*.
15. Aflaþi restul împãrþirii numãrului (31 + 32 + 33 + ... + 3100) prin 4.
16. Calculaþi: 2100 299 298 297 ... 21 20.
17. În câte zerouri se terminã x · y, unde x = 4n · 5n 1 ºi y = 2n · 52n + 1, n i q?
18. Determinaþi suma cifrelor numãrului 3 · 22008 · 52007.
2. Divizor. Multiplu
1. Stabiliþi valoarea de adevãr a propoziþiilor:
a) 21x7; b) 72x3; c) 2 | 7; d) 41y3; e) 4 o 16;
f) 30 este multiplu al lui 6; g) 36 nu este divizor al lui 72;
h) 80 este divizor comun al numerelor 200 ºi 240;
i) 12 are 6 divizori; j) xyx(x + y), oricare ar fi x, y i q*;
k) (xz + yz)x(x+y), oricare ar fi x, y, z i q*;
l) (2n + 1)x3, oricare ar fi n i q.
2. Determinaþi elementele mulþimilor:
a) D3; b) D6; c) D12; d) D30; e) D21;
f) D20; g) D64; h) D120; i) D75; j) D125.
3. Aflaþi:
a) D6 N D3; b) D10 O D20; c) D30 \ D6;
d) D60 N D40; e) D24 O D36; f) D90 \ D125.
a) M2; b) M5; c) M12; d) M35;
11
e) multiplii lui 6 mai mici ca 25;

f) multiplii lui 2 mai mari ca 10 ºi mai mici ca 25;
g) multiplii lui 3 de o cifrã;
h) multiplii lui 30 de douã cifre.
5. Aflaþi:
a) M6 O M12; b) M7 \ M21; c) M2 N M10.
6. Determinaþi mulþimile:
a) A = {x i q | 15xx}; b) B = {x i q | (x 1) | 20};
c) C = {x i q | 36x(2x + 3)}; d) D = {x i q | x2 | 100};
e) E = {x i q | (x + 2) | 18, x este par}.
7. Arãtaþi cã numãrul:
a) n(n + 1) are ca divizor pe 2, oricare ar fi n i q*;
b) 2n + 2 2n are ca divizor pe 3, oricare ar fi n i q;
c) 3n + 2 + 3n + 1 + 3n este multiplu de 13, oricare ar fi n i q;
d) 12 + 21 + 11 + 22 este multiplu de (x + y), oricare ar fi x, y cifre nenule.
8. Arãtaþi cã:
a) 225 · 320 + 224 · 321x5; b) 2100 · 3101 · 5102 2101 · 3100 · 5101x65;
c) 123 + 231 + 312 1 12 ; d) 2n + 1 · 7n + 3 2n · 7n + 1x97;
e) 32n + 1 · 52n + 2 32n · 52n + 1x10; f) 51 + 52 + 53 + ... + 530x31;
g) 71 + 72 + 73 + ... + 780x8.
9. Dacã a + bx3 ºi b + cx3, arãtaþi cã:
a) a + 2b + cx3; b) 2a + 5b + 3cx3, unde a, b, c i q.
10. Fie x = 2100 299 298 ºi y = 297 296 295. Arãtaþi cã:
a) x + yx9; b) x yx7.
11. Arãtaþi cã numãrul 1 = 23 + 24 + 32 + 34 + 42 + 43 este par, oricare ar fi x, y, z
cifre nenule.
12. Aflaþi perechile (x, y) i q D q, dacã 2x + 3y = 14.
3. Criteriile de divizibilitate cu 10, 2, 5, 3, 9

1. Stabiliþi valoarea de adevãr a propoziþiilor:
a) 326x2; b) 145x10; c) 3 | 210; d) 425x5; e) 6 | 36;
f) 241x2; g) 10 o 211; h) 325y5; i) 621x3.
A = {x i q | 2 < x < 20 ºi xx3}; B = {x i q | 125 T x < 131 ºi xx2};
C = {x i q* | x < 50 ºi 10 | x}; D = {x i q* | x < 24 ºi 5 | x}.
12
3. Scrieþi:
a) cel mai mic numãr natural de douã cifre divizibil cu 3;
b) cel mai mare numãr natural de douã cifre divizibil cu 5;
c) cel mai mare numãr natural de trei cifre distincte divizibil cu 10;
d) cel mai mic numãr natural de trei cifre distincte divizibil cu 2.
4. Folosind o singurã datã cifrele 0, 4 ºi 5, scrieþi toate numerele naturale divizibile
cu:
a) 2; b) 5; c) 10; d) 3.
5. Determinaþi toate numerele naturale de forma:
a) 121 ; b) 1 1 1 ; c) 121 , divizibile cu 2.
a) 121 ; b) 121 ; c) 111 ; d) 112 , divizibile cu 10.
a) 111 ; b) 121 ; c) 121 ; d) 111 ; e) 11 1 , divizibile cu 5.
a) 121 ; b) 111 ; c) 1 1 2 ; d) 1 12 ; e) 11 2 , divizibile cu 3.
a) 11 2 ; b) 112 ; c) 11 2 ; d) 121 ; e) 1 1 1 , divizibile cu 9.
10. Aflaþi numerele de forma:
a) 1 1 2 1 1 , x = 2y; b) 11 2 1 2 , x = y + 1;
c) 11 2 1 2 , y = 2x + 4; d) 11 2 1 23 , x = 7y + 2.
11. Determinaþi toate numerele naturale de forma 123 , astfel încât:
a) 123 1 1 , x + y + z = 21; b) 123 1 12 , x + 2y + 5z = 7.
12. Arãtaþi cã:
a) (3100 2100)x5; b) (3101 + 7103)x2; c) (61002 + 81002)x10:
d) (3643 2150)x5; e) (25n + 76n + 1)y2.
13. Scrieþi toate numerele naturale de forma:
a) 1 1 2 divizibile cu 2 ºi 9; b) 1 1 2 divizibile cu 5 ºi 9.
14. Determinaþi toate numerele naturale de forma 111 2 1 3 divizibile cu 9.
4. Proprietãþi ale relaþiei de divizibilitate în q

1. Aflaþi valoarea de adevãr a propoziþiilor:
a) 31 · 20x5;
b) (12a + 15b)x3;
13
c) 3 o (3a + 9b), a, b i q;
d) dacã xx9, atunci xx3, oricare ar fi x i q;
e) dacã xx2, atunci xx4, oricare ar fi x i q*;
f) dacã 2 | x ºi 3 | x, atunci 6 | x, oricare ar fi x i q.
2. Scrieþi:
a) trei divizori ai numãrului: 2a · 5b, a, b i q;
b) doi divizori ai numãrului 6a + 12b, a, b i q;
c) patru divizori ai numãrului 36a + 24b, a, b i q.
3. Arãtaþi cã pentru a, b, c i q*:
a) dacã ax15 ºi bx10, atunci (a + b)x5;
b) dacã ax32 ºi (b + c)x8, atunci (a + 2b + 2c)x16;
c) dacã 13 | a ºi 14 | b, atunci 26 | ab;
d) dacã axc ºi bx2c, atunci (2a + b)x2c;
e) dacã ax2b ºi bx3c, atunci ax6c.
4. Aflaþi toate numerele naturale de forma:
a) 1 12 1 23 ; b) 1 12 1 2 ; c) 1 1 2 1 23 .
5. Aflaþi x, y i q, ºtiind cã:
a) xxy, y este par ºi x + 2y = 6;
b) xx2y ºi x + y = 20;
c) x | y, xx3 ºi y x = 12.
6. Arãtaþi cã pentru a, b, c i q:
a) dacã (a + b)x2 ºi (b + c)x2, atunci a + 2b + cx2;
b) dacã (a + 2b)x3 ºi (b + 3c)x3, atunci ax3;
c) dacã (a + b + c)x5 ºi (a + 2b)x5, atunci 3a + 4b + 2cx5.
7. Arãtaþi cã:
a) (2n · 5n + 1 10n + 2n+1 · 5n + 1)x7, oricare ar fi n i q;
b) (3n + 1 · 5n + 1 3 · 15n + 2 · 3n · 5n + 1)x11, oricare ar fi n i q;
c) (21n + 1 + 2 · 3n · 7n + 1 + 3n · 7n)x17, oricare ar fi n i q.
8. Arãtaþi cã:
a) (21 + 22 + 23 + ... + 230)x7;
b) (22 + 24 + 26 + ... + 2100)x5;
c) (51 + 52 + 53 + ... + 52n)x30, oricare ar fi n i q;
d) (31 + 32 + 33 + ... + 380)x8.
9. Aflaþi x i q, ºtiind cã:
a) 3(2x + 1) | 15; b) 6x2(2x 1); c) (x + 1) | (2x + 3);
d) x | 3x + 7; e) (6x + 14)x(2x + 3).
14
10. Arãtaþi cã, dacã:

a) 12 1 1 , atunci 2x + yx2; b) (x + y)x11, atunci 1 12 + 21 2 1 343 ;
c) 1 123 + 12 + 1 2 1 3 , atunci 1 12 + 1 2 1 3 .
5. Numere prime ºi numere compuse

1. Stabiliþi dacã urmãtoarele numere sunt prime sau compuse: 5, 21, 73, 81, 27,
91, 59, 41, 36, 19, 31.
2. Scrieþi:
a) numerele prime mai mici ca 21;
b) numerele prime cuprinse între 60 ºi 84;
c) numerele prime cuprinse între 87 ºi 100.
3. Scrieþi numãrul:
a) 15 ca produs de douã numere prime;
b) 21 ca produs de douã numere prime;
c) 19 ca sumã de douã numere prime;
d) 14 ca sumã de douã numere prime;
e) 18 ca diferenþã de douã numere prime;
f) 35 ca diferenþã de douã numere prime.
4. Aflaþi x ºi y numere prime, ºtiind cã:
a) x + y = 21; b) 3x + 2y = 20; c) 5x + 2y = 25.
5. Aflaþi numerele naturale prime x, y, z ºtiind cã:
a) x + y + z = 12; b) 2x + 3y + 4z = 20.
6. Aflaþi numerele naturale x ºi y, ºtiind cã:
a) x + y = 17, x este impar, iar y este prim;
b) 3x + 2y = 30, iar x este prim;
c) 7x + 5y = 45, iar x ºi y sunt prime.
7. Aflaþi numerele naturale prime de forma 12 dacã:
a) xy = 18; b) x + y = 5, c) x y = 2.
8. a) Aflaþi toate numerele pare de forma 12 , ºtiind cã x ºi y sunt cifre prime.
b) Aflaþi toate numerele naturale de forma 12 divizibile cu 3, x ºi y fiind cifre
prime.
9. Aflaþi x ºi y numere prime ºtiind cã:
a) x2 + xy = 24; b) x2 + xy + x = 65.
10. Sã se arate cã oricare ar fi n i q* urmãtoarele numere naturale nu sunt prime:
a) 2n · 3n + 1 6n; b) 10n 1.
15
6. Descompunerea numerelor naturale în produs de puteri de

numere prime
1. Descompuneþi în factori primi numerele:
a) 12, 20, 48, 50, 72; b) 120, 360, 144, 242, 621;
c) 204, 750, 2500, 78000; d) 624, 725, 2425.
2. Fie numerele: x = 22 · 3 · 54, y = 32 · 57, z = 24 · 32 · 5. Calculaþi:
a) x · y; b) x · z; c) y · z; d) x · y · z; e) x2 · z; f) (x · y)2; g) x3 · y2.
3. Aflaþi cel mai mic divizor propriu impar al numerelor:
a) 36; b) 242; c) 72; d) 70.
4. Aflaþi cel mai mic divizor propriu pãtrat perfect al numerelor:
a) 363; b) 56; c) 162; d) 75.
5. Aflaþi cel mai mic divizor propriu cub perfect al numerelor:
a) 72; b) 250; c) 108; d) 120.
6. Aflaþi cel mai mic numãr natural x astfel încât urmãtoarele numere naturale
sã fie pãtrate perfecte:
a) 20x; b) 72x; c) 12x;
d) 24 · 35 · 7 · x; e) 220 · 721 · 113 · x; f) 3210 · 5140 · 7301 · x.
7. Aflaþi cel mai mic numãr natural x astfel încât urmãtoarele numere naturale
sã fie cuburi perfecte:
a) 24 · x; b) 54 · x; c) 24 · 32 · x; d) 25 · 52 · x.
8. Aflaþi numãrul divizorilor numerelor:
a) 22 · 3; b) 34 · 5; c) 2 · 52 · 7.
9. Determinaþi douã numere naturale consecutive al cãror produs este:
a) 380; b) 210; c) 156.
10. Determinaþi douã numere naturale consecutive pare al cãror produs este:
a) 440; b) 224; c) 288.
11. Determinaþi perechile de numere naturale (x, y) în urmãtoarele cazuri:
a) x2(y + 1) = 28; b) x(2y + 1)2 = 75;
c) (x + 2)y = 81;
3
d) x2(y + 1)3 = 72.
12. Determinaþi numãrul divizorilor pentru urmãtoarele numere naturale:
a) 111 , unde x este prim; b) 12 + 21 , unde x + y este un numãr prim.
13. Determinaþi numerele naturale x ºi y dacã xy · yx = 800.
14. Determinaþi suma cifrelor numãrului 2n · 5n + 1 · 3.
16
7. Divizori comuni. C.m.m.d.c. Numere prime între ele

1. Scrieþi câte doi divizori comuni pentru urmãtoarele numere naturale:
a) 12, 24; b) 6, 24; c) 36, 24; d) 125, 75;
e) 121, 44; f) 50,120; g) 90, 45; h) 42, 35.
2. Calculaþi:
a) D20 O D25; b) D24 O D36; c) D12 O D18;
d) D25 O D40 O D15; e) D27 O D9 O D30.
3. Aflaþi c.m.m.d.c. al numerelor:
a) 10 ºi 15; b) 12 ºi 20; c) 42 ºi 70;
d) 24 ºi 72; e) 120, 90 ºi 150; f) 80, 140 ºi 100;
g) 125 ºi 750; h) 1200, 250 ºi 2250; i) 162, 108 ºi 180.
4. Scrieþi toate perechile de numere prime între ele din ºirul urmãtor: 7, 21, 36,
10, 25.
5. Aflaþi perechile de numere prime între ele (x, y), ºtiind cã:
a) x · y = 12; b) x + y = 20; c) x + 2y = 7.
6. Aflaþi cifra x astfel încât:
a) 1 11 2 34 = 5 ; b) 1 1234 35 = 2 ; c) 12 1 3 45 = 6 ; d) 1231 4 356 = 3 .
7. Aflaþi numerele x, y i q, ºtiind cã:
a) (x, y) = 2, x + y = 22; b) (x, y) = 5, x + y = 35; c) (x, y) = 8, x + y = 24.
8. Determinaþi numerele naturale de forma:
a) 12 1 1 3 ; b) 12 1 1 34 ; c) 12 1 1 34 .
9. Determinaþi numerele naturale de forma:
a) 112 1 12 ; b) 1 12 1 2 ; c) 11 2 1 23 ; d) 1 1 2 1 23 ; e) 11 2 1 23 .
10. Aflaþi c.m.m.d.c. pentru numerelor:
a) x = 2100 · 350 · 570; y = 250 · 3100 · 5120;
b) x = 381 · 592 · 7104; y = 352 · 7105 · 11201.
11. Aflaþi cel mai mare numãr natural x cu proprietatea cã 120 ºi 180 se împart
exact la x.
12. Aflaþi cel mai mare numãr natural x cu proprietatea cã 136 ºi 142 dau restul
2 prin împãrþirea la x.
13. Aflaþi cel mai mare numãr natural x ºtiind cã 39 împãrþit la x dã restul 3, iar
42 împãrþit la x dã restul 2.
14. Numerele 81, 42 ºi 29 împãrþite la x dau resturile 1, 2 ºi respectiv 9. Aflaþi
cea mai mare valoare a acestui numãr.
17
15. Numerele 141 ºi 138 împãrþite la x dau resturile 1, respectiv 2. Aflaþi toate
valorile lui x.
16. Arãtaþi cã numerele x ºi y sunt prime între ele în urmãtoarele cazuri:
a) x = 2n + 1 ºi y = 3n + 2;
b) x = 5n + 3 ºi y = 10n + 7;
c) x = 4n + 3 ºi y = 6n + 4.
17. Fie numerele x = 2n · 3n + 1 ºi y = 2n + 1 · 3n, n i q. Aflaþi numãrul n, ºtiind cã
(x, y) = 36.
18. Aflaþi numãrul n, ºtiind cã (2n + 2n + 1, 2n + 2n + 1 + 2n + 2) = 1.
19. Aflaþi numãrul n, ºtiind cã (3n · 5n + 1 + 3n + 1 · 5n + 1, 3n + 1 · 5n + 2 + 3n · 5n + 1) = 20.
8. Multipli comuni a douã sau a mai multor numere naturale.

C.m.m.m.c.
1. Calculaþi:
a) M12 O M18; b) M10 O M15; c) M20 O M25;
d) M16 O M24; e) M14 O M49.
2. Scrieþi câte doi multipli comuni pentru numerele:
a) 2, 7; b) 3, 4; c) 5, 10; d) 20, 15; e) 12, 18.
3. Aflaþi c.m.m.m.c. pentru numerele:
a) 12, 15; b) 2, 15; c) 35, 140;
d) 22, 121; e) 14, 7, 6; f) 120, 36, 72;
g) 60, 45, 90; h) 27, 81, 180; i) 150, 75, 125.
4. Calculaþi:
a) x · y, ºtiind cã: (x, y) = 7 ºi [x, y] = 42;
b) [x, y], ºtiind cã: x · y = 720 ºi (x, y) = 4;
c) (x, y), ºtiind cã: x · y = 1750 ºi [x, y] = 350;
d) [x, y], ºtiind cã: x · y = 315 ºi (x, y) = 3;
e) x · y, ºtiind cã: (x, y) = 1 ºi [x, y] = 225.
5. Aflaþi numerele naturale x ºi y, ºtiind cã:
a) x · y = 1080 ºi (x, y) = 6; b) [x, y] = 36 ºi x · y = 216;
c) (x · y) = 7 ºi [x, y] = 42; d) (x · y) = 1 ºi x · y = 36.
6. Aflaþi cel mai mic numãr natural nenul x care se împarte exact la 16 ºi 24.
7. Aflaþi toate numerele naturale x, 30 T x < 70, care se împart exact la 6 ºi 15.
8. Aflaþi cel mai mic numãr natural x, x U 4, care prin împãrþirea la 5, respectiv
25, dã de fiecare datã restul 3.
18
9. Aflaþi cel mai mic numãr natural x, x U 3, care prin împãrþirea la 6, 10,
respectiv 12, dã de fiecare datã restul 2.
10. Aflaþi toate numerele naturale x, 80 < x < 200, care prin împãrþirea la 15 ºi 25
dau de fiecare datã restul 7.
11. Aflaþi cel mai mic numãr natural x care prin împãrþirea la 10, 12, respectiv
15, dã resturile 8, 10, respectiv 13.
12. Aflaþi toate numerele naturale x, 100 < x < 240, ºtiind cã prin împãrþirea la 7,
respectiv 11, dã resturile 4, respectiv 8.
II. Operaþii cu numere raþionale pozitive 19
Noþiuni teoretice
Se numeºte numãr raþional orice numãr care se poate scrie ca fracþie ordinarã.
1+ = {
1
2 }
1 12 2 ∈ 22 2 ≠ 3 (mulþimea numerelor raþionale pozitive)
Forme de scriere ale unui numãr raþional pozitiv

Orice numãr raþional pozitiv se poate scrie sub formã zecimalã finitã sau ca
fracþie ordinarã.
Exemple: 14 21 = 121 5 14 3 = 13 .
166 16
Orice fracþie zecimalã periodicã simplã se poate scrie ca fracþie ordinarã.
Exemple: 34516 = 3 1 7 845216 = 8 21 .
9 99
Orice fracþie zecimalã periodicã mixtã se poate scrie ca fracþie ordinarã.
Exemple: 671829 = 6 12 − 1
5734859 = 5 345 − 34 .

Ordinea efectuãrii operaþiilor
În calcule cu numere raþionale pozitive ordinea operaþiilor este urmãtoarea:
1. ridicarea la putere;
2. înmulþirea ºi împãrþirea;
3. adunarea ºi scãderea.
Dacã într-un exerciþiu existã paranteze (rotunde, pãtrate, acolade) se efectueazã
mai întâi ceea ce se aflã în paranteza rotundã, apoi calculele din paranteza
pãtratã ºi apoi calculele din acoladã.
Fracþii subunitare, supraunitare, echiunitare

O fracþie este: subunitarã dacã numãrãtorul este mai mic decât numitorul;
supraunitarã dacã numãrãtorul este mai mare decât numitorul;
echiunitarã dacã numãrãtorul este egal cu numitorul.
O fracþie se numeºte ireductibilã dacã numitorul ºi numãrãtorul sunt numere
naturale prime între ele.
Media aritmeticã ponderatã

1 2 + 12 22 + 111 + 11 21
323 2 2 3 22 3 1113 21 4 = , unde p 1 , p 2 , ..., p n sunt numere
1 + 12 + 111 + 11
raþionale numite ponderi.
20
1. Forme de scriere ale unui numãr raþional. Reprezentãri prin

desen sau pe axã
1. Scrieþi fracþiile corespunzãtoare urmãtoarelor expresii:
a) o pãtrime; b) douã cincimi; c) ºapte zecimi;
d) opt cincimi; e) nouã doimi; f) cinci pãtrimi.
2. Scrieþi fracþiile corespunzãtoare fiecãrui desen:
a) b) c)
3. Reprezentaþi pe axa numerelor urmãtoarele fracþii:

1 2 3 1 2 3 1 22 1
a) 4 4 4 b) 4 4 4 c) 3 3 4
5 5 5 5 6 7 5 6 7
4. Fie segmentul AB cu lungimea de 5 cm. Poziþionaþi punctele M, N ºi P pe
1 1 1
segmentul AB astfel încât: 12 = AB, 12 = AB, iar 12 = AB.
2 2 2
5. Fie segmentul MN cu lungimea de 3 cm. Poziþionaþi punctele P ºi Q pe dreapta
1 1
MN astfel încât: 12 = MN, M i (PN), 12 = MN, N i (MQ).
2 2
6. Scrieþi:
a) toate fracþiile subunitare cu numitorul 12 ºi numãrãtorul multiplu de 4;
b) toate fracþiile supraunitare cu numãrãtorul 10 ºi numitorul numãr prim;
c) toate fracþiile subunitare cu numitorul 21 ºi numãrãtorul putere a lui 3;
d) toate fracþiile supraunitare ireductibile cu numãrãtorul 15.
7. Aflaþi n i q astfel încât fracþia:
1 1
a) sã fie subunitarã; b) sã fie supraunitarã;
1 21 + 3
11 − 2
c) sã fie echiunitarã.
1 +3
8. Determinaþi n i q astfel încât fracþiile urmãtoare sã fie numere naturale:
12 1+1
a) 12 ; b) ; c) ; d) 11 + 2 .
1+3 2 1 + 1 1 + 2 1+1
9. Stabiliþi cum sunt urmãtoarele fracþii (subunitare, supraunitare sau echiunitare):
1 1 1212 112
a) 2 ; b) 22 ; c) 32 ; d) 34 .
2 2 3 2
21
2. Numãr raþional pozitiv

1. Determinaþi numãrul natural x pentru care fracþiile urmãtoare nu au sens:
1 1 12 12 12
a) ; b) ; c) ; d) 1 3 1 − 14 ; e) 3 1 − 4536 − 1 5 .
1 21 − 3 1 −3
2. Amplificaþi urmãtoarele fracþii pentru a obþine numitorul 60:
1 12 12 1
a) ; b) ; c) ; d) .
2 23 3 23
3. Simplificaþi fracþiile urmãtoare pânã obþineþi fracþii ireductibile:
12 12 123 1 ⋅ 22 11 ⋅ 22
a) ; b) ; c) ; d) 34 35 ; e) .
23 34 45 1 ⋅2 3234
4. Aflaþi x i q astfel încât urmãtoarele fracþii sã fie echivalente:
1 1 1 −1 2 1 1 + 2 23
a) 2342 ; b) 3453 ; c) 4564 ;
5 5 6 7 7 28
11 1 11 + 2 3 1 2
d) 2342 ; e) 4564 ; f) 3453 .
56 7 1 +2 1 1 −6 1+7
5. Aduceþi urmãtoarele fracþii la acelaºi numitor:
1 2 1 1 1
a) 3453 ; b) 1 3453 2 ; c) 2 3453 ;
6 7 67 68 16 7 8
1 2 1 1 21 13
d) 3 4564 ; e) 1 4 2 5675 3 ; f) 4 5675 5 4 ;
78 92 19 23 89 2
2 ⋅ 82 23 ⋅ 84 2 ⋅8
1 2 3 1 2 1 2 33
g) 1 1+1 4 231 1 45 1 ; h) 3 ; i) 4 4 .
6 ⋅7 6 ⋅7 8 2 1 + 4 2 5 1 + 62 1 + 2 1 1 + 1 2 21 + 2 2
6. Simplificaþi fracþiile:
1
1 2 ⋅2 3 122 321
1 + 2 + 3 + 444 + 355
a) 1 ⋅ 21 ; b) 4 5 ; c) 1121 ⋅ 2322 ; d) ;
1⋅2 1 ⋅2 1 ⋅2 2 + 6 + 7 + 444 + 755
1 1+
1 + 2 + 3 + 444 + 155
e) ; f) 11+ + 1 1+ 2 ;
6 ⋅ 7 + 6 ⋅ 3 + 6 ⋅ 8 + 444 + 6 ⋅ 755 1 +1
1 +1 1 1 1 +1 1 +1 1
g) 11 ⋅ 2 +11+1 ; h) 11+ 2⋅ 2 1 − 11+1 ⋅ 21+1 3 1 ∈ 1 .
1 ⋅3 + 1 1 ⋅2 + 1 ⋅2
7. Arãtaþi cã urmãtoarele numere sunt naturale:
1 1+ 1 1+ 1 1 1 1+ 1 1 1+2 1
a) 1 1 ⋅ 2 1+2 − 1 1+2 ⋅ 21 ; b) 11+⋅22 1 − 321 + 11 ⋅12+2 .
1 ⋅2 + 1 ⋅2 1 ⋅ 2 + 32 + 1 ⋅ 2
{ 12
1 = 2 ∈1 4 ∈1 5
2 } { 2 3− 2 ∈1}5
3 = 2 ∈1 4
{ } 3 = {2 ∈ 1 5 ∈ 1}6
12 34
1 = 2 ∈1 5 ∈1 6
72 + 8 2 1
22
{
2 = 1 ∈1 4
12
11
∈1 5 } { 11 ++ 36 ∈1}5
3 = 1 ∈1 4
{
2 = 1 ∈1 6
1 1 + 23
1 +2
∈1 7 } 3 = {1 ∈ 1 6
4 1 + 25
11 + 9
∈ 1}8
9. Arãtaþi cã urmãtoarele fracþii sunt ireductibile, oricare ar fi n i q:

11 + 2 11 + 2 11 + 2 121 + 3
a) ; b) ; c) ; d) .
1 +3 31 + 4 31 + 4 41 + 1
10. Aflaþi n i q astfel încât urmãtoarele fracþii sã fie reductibile:
11 + 2 11 + 22 11 + 2
a) ; b) ; c) .
31 + 4 31 + 4 31 + 1
11. Arãtaþi cã urmãtoarele numere sunt naturale:
12 + 21 12 + 1 2
a) ; b) ; c) 11 + 12 + 21 + 22 .
11 + 22 1 1+ 2
12. Determinaþi cifrele x ºi y astfel încât urmãtoarele numere sã fie naturale:
11 11 11 2 11 2 112
a) ; b) ; c) ; d) ; e) .
2 2 2 23 12
1 1 + 22 1 1 + 22
13. Arãtaþi cã urmãtoarele fracþii sunt echivalente: ºi .
31 + 3 2 + 3 11 + 1 2 + 3
123 − 1 − 2 − 3
14. Arãtaþi cã ∈1 .
12 12 + 1 3
12
15. Aflaþi cifrele x ºi y, ºtiind cã =1.
1+ 2
3. Adunarea numerelor raþionale pozitive

1. Aduceþi la acelaºi numitor fracþiile:
1 2 1 2
a) 3453 ; b) 1 2342 1 ; c) 3453 ; d) 1 2342 1 .
6 1 5 6 6 1 5 6
1 2 1 2
a) 3453 ; b) 1 3453 2 ; c) 3453 ; d) 1 3453 2 .
6 21 6 78 16 7 26 6
1 1 1 1 2 31 1 2 3
a) 2 2 ; b) 4 4 ; c) 4 4 ;
3 4 5 12 5 16 5 26 15
1 2 1 1 2 3
d) 3 3 ; e) 4 4 .
4 5 16 32 5 1
23

1 2 1 2 1 1
a) 3 2 ; b) 3 2 2; c) 1
2 1 ;
4 ⋅5 4⋅5 4⋅5 4 ⋅ 5 3 ⋅ 4⋅ 5 3 ⋅ 4⋅ 5
1 2 1 1 2 3
d) 3 3 ; e) 4 4 .
45 65 75 156 76 166
5. Calculaþi:
1 2 1 2 1 2 1 2
a) + ; b) + ; c) + ; d) + ;
3 3 3 3 34 34 13 4
1 1 1 1 23 4 11 1 2 12 22 2
e) + + ; f) + + ; g) + + ; h) + + ;
2 3 14 5 46 43 3 4 5 3 13 1
1 + 2 + 3 1 2 3 1 2 1
i) ; j) + + ; k) + + .
45 35 36 4 25 21 3 4 5
6. Calculaþi:
1+ 1 + 1 1 + 1 + 1
a) 2 ; b) ;
2 2 1
2 2 ⋅ 3 2 1 ⋅ 3 2 ⋅ 31
1 1 1 1 + 2 + 2
c) 1 + 2 1 + 1 ; d) .
2 ⋅3 2 ⋅3 2⋅3 3 ⋅ 41 ⋅ 5 3 ⋅ 51 4 ⋅ 51
7. Introduceþi întregii în fracþie:
1 1
a) 1 ; b) 2 1 ; c) 2 ; d) 2 1 ; e) 22 1 ;
2 3 3 3 3
1 1 1
f) 2 ; g) 21 ; h) 21 ; i) 2 1 ; j) 2 11 .
3 3 3 34 34
8. Scoateþi întregii din fracþie:
11 12 12 12 12
a) ; b) ; c) ; d) ; e) .
2 3 3 3 3
9. Calculaþi:
1 2 1
a) 1 + ; b) 2 + ; c) 2 1 + 2 1 ;
3 4 3 3 4
d) 2 1 + 3 1 ; e) 2 + 1 + 11 ; f) 2 1 + 1 + 1 1 ;
4 5 3 4 13 23 4
1 +21 +31
g) + + 4 3 ;
1 2 h) 3 + 1 + 2 2 + 2 ; i) .
5 4 6 34 25 45 14 5 6
10. Calculaþi:
(
⎢⎣ 3 4 14 ⎥⎦ )
a) 2 + ⎡ 1 + 1 + 1 ⎤ ; ( )
b) ⎡ 2 1 + 3 + 1 + 4⎤ + 1 ;
⎢⎣ 4 5 ⎥⎦ 3
4 ⎣⎢ 3 ( )
c) 1 + 3 + ⎡ 2 + 1 + 1 ⎤ ;
2 ⎦⎥
⎡1
( ) 1 1⎤
d) 2 + ⎢ + 3 + + ⎥ + 1 .
⎣ 24 5 6⎦
24
11. Fie numerele: 1 = 2 1 ; y = 3; 1 = 1 .

3 2
Calculaþi: a) x + y; b) y + z; c) x + 2y + z.
1 12
12. Fie numerele x, y ºi z astfel încât: 1 + 2 = 1 ; 1 + 2 = 1 ; 1 + 2 = . Calculaþi:
2 2 23
a) x + 2y + z; b) x + y + 2z; c) 2x + 2y + 2z.
1 2 3 144 1 1 1 1
13. Calculaþi: a) + + + 555 + ; b) 1 +2 +3 + 444 + 155 ;
64 64 64 64 155 155 155 155
1 1 1 1 ⎞ ⎛1 2 3 44 ⎞
c) ⎜⎛ + + + 555 + ⎟ + ⎜ + + + 555 + ⎟.
⎝2 3 6 177 ⎠ ⎝ 2 3 6 177 ⎠
14. Calculaþi:
1 + 1
a) 1 + 1 ; b) 1 + 1 ; c) .
11 22 12 22 1 2 1 22 2
1 2 3 144
15. Calculaþi: 14 + 11 + 12 + 222 + 1567 .
1 1 1 1
4. Scãderea numerelor raþionale pozitive

1. Calculaþi:
1 2 1 2 132 132
a) 3 ; b) 3 ; c) ; d) .
4 4 4 4 4 4 4 4
2. Calculaþi:
1 1 121 1 32 12 3 2
a) 2 ; b) ; c) ; d) ;
3 4 3 4 24 5 24 56
123 5 4 1 3 2 1 1 1
e) ; f) ; g) 2 2 .
32 6 22 11 3 4 13
3. Calculaþi:
1 1
a) 2 3 2 ; b) 2 1 3 4 1 ; c) 1 1 + 2 1 3 1 1 ; d) 2 3 1 ;
2 4 5 15 2 4 5 4
1 1
e) 2 3 + ;
4 15
1 2
f) 3 + 4 5 ;
6 7 ( )
1 1
g) 2 3 + ;
4 5
h)
5 (
12 4 1 + 3
6 57).
4. Calculaþi:
a) ( 21 + 21 ) 4 ( 13 + 353 ) ; b) ( 4 61 5 3372 ) 5 ( 83 5 63 ) ; (
c) ⎢ )
⎡ 11 4 2 4 1 ⎤ + 1 3
⎣ 15 61 16 ⎥⎦ 5
;
d) 12 3 ⎢ 4 3 ( 3 ) ⎥ ; e) 213 ⎢ 4 3 ( + ) ⎥ .
⎡ 1 1 ⎤ ⎡ 1 1 1 ⎤
⎣ 5 16 ⎦ ⎣ 2 5 6 ⎦
25
1 1 1
5. Fie numerele: 1 = 1 + 2 + 3 ; 1 = 2 1 3 4 1 3 1 .
2 2 2 4 4 4
Calculaþi: a) x + y; b) x y.
12
6. a) Dacã 1 + 2 = ºi 1 + 2 = 1 , calculaþi: x + 2y + z; x z.
3 2
1
b) Dacã x + y + z = 4 ºi 1 = , calculaþi: x + y + 2z; x + y.
2
1
c) Dacã x + y + 2z = 21 ºi 1 + 2 = 2 , calculaþi: x + 2y + 3z; x + z.
3
7. Rezolvaþi în {+ ecuaþiile:
1 23 1
a) 1 + = ; b) 1 2 3 = 4 ; c) 1 + 1 3 2 = 4 ; d)
1 + 1 2 3 = 45 .
2 4 5 5 6 36
8. Calculaþi:
a) ( 41 + 21 + 32 + 888 + 4556
455
) 9 ( 7 + 7 + 7 + 888 + 7 ) ;
4 1 2 455
b) 12 1 2 11 2 12 2 333 2 344
1 .
4 4 4 4
9. Calculaþi:
1 1 1
a) 2 ; b) 1 2 2 .
13 2 + 2 3 1 13 13 + 23 2 3 222 111
5. Compararea ºi ordonarea numerelor raþionale pozitive

1. Comparaþi urmãtoarele numere raþionale:
1 2
a) 34 ; b)
11 34 2 ; c) 1 34 2 ; d) 1 34 2 .
5 5 56 56 56 56 25 25
2. Comparaþi fracþiile:
1 23 1
a) ;b) 12 34 12 ; c) 12 34 12 ; d) 12 34 12 .
4 5 5 6 5 6 56 75
11 34 2 12 45 3 1 34 2 1
a) ; b) ; c) ; d) 2 34 ; e) 1 34 2 ; f) 12 45 3 .
15 6 26 7 56 5 5 56 78 67 38
4. Ordonaþi crecãtor numerele:
1 2 3 4 5 1 2 3 45
a) 6 6 6 6 ; b) 1 2 1 2 1 2 1 2 1 ; c) 1 5 22 5 3 5 4 ; d) 6 6 6 .
4 4 4 4 4 3 13 4 5 6 6 7 8 28 7 8 47 14
5. Ordonaþi descrescãtor numerele:
1 2 33 3 4 12 3 12 3 12 3 12 3 12 1 424 341 1 6 2 6 3 6 45
a) 5 5 5 5 ; b) ; c) ; d) .
6 6 6 6 6 4 5 6 51 74 25 6 7 5 2 7 48 89
26
1 ; 1 = 1 + 1 + 1 + 222 + 1 .
6. Comparaþi numerele: 1 = 1 + 11 + 12 + 222 + 344
3 3 3 3 3122 3 33 3 34 3
7. Stabiliþi care numãr este mai mare:
(
6 7 188 )
1 = 23 4 1 + 1 + 555 + 1 ; 1 = 1 + 2 + 3 + 555 + 44 .
2 3 6 177
6. Înmulþirea numerelor raþionale pozitive

1. Calculaþi:
1 2 1 ⋅ 23 12 ⋅ 3 12 ⋅ 3 12 ⋅ 34
a) ⋅ ; b) ; c) ; d) ; e) ;
3 4 4 35 4 56 4 56 1 56
12 ⋅ 34 12 ⋅ 13 122 ⋅ 31 12 ⋅ 32
f) ; g) ; h) ; i) .
5 62 45 612 34 152 42 45
2. Calculaþi:
1⋅2⋅3 1⋅ 2 ⋅3 12 ⋅ 2 ⋅ 1
a) ; b) ; c) ;
2 3 4 4 45 4 3 45 3
12 ⋅ 31 11 ⋅ 2 ⋅ 3 112 ⋅ 132 ⋅ 4
d) ; e) ; f) .
14 5 4 55 6 152 67 12
3. Calculaþi:
1 ⋅32 1 2 1 2 1
a) ; b) 3 ⋅ 2 ; c) 3 ⋅ ⋅ 4 ;
45 6 4 35 5 45 6
1 ⋅3 2 ⋅42 12 ⋅ 3 1 ⋅ 1 3
d) ; e) .
56 3 4 4 5 6
4. Calculaþi:
1 2 1 ⋅ 3 ⋅2 2 1 2
a) 3 ⋅ ⋅ 3 ; b) ; c) 3 ⋅ ⋅ 4 ;
4 35 4 5 45 1
1 2 1 2 1 2
d) 34 ⋅ 2 ⋅ ; e) 2 ⋅ 3 ⋅ ; f) 2 ⋅ 3 ⋅ .
56 78 34 3 24 5
5. Calculaþi:
( )
a) 3 ⋅ 1 4 2 ⋅ 3 + 2 ;
23 5 6 (
1 1 2
b) 3 ⋅ 2 4 4 ;
5 6 7 )
c) 24 5 ⎡⎢ 625 ( 1 + 2 ) ⋅ 6 3 ⎤⎥ ; ( ) ( )
d) 1 + 1 ⋅ 2 + 1 + 1 ⋅ 3 ;
⎣ 7 7 1⎦ 2 4 3 5
e) ( 4 ) ⋅ ( 4 ) ; f) ⎢( 3 + ) ⋅ 4 1⎥ ⋅ 15 ;
1 2 3 2 ⎡ 1 1 2 ⎤
5 6 7 28 ⎣ 2 6 3 ⎦
g) ⎡( 2 1 6 1 1 ) ⋅ 23 6 4 ⎤ ⋅ 51 ; h) ⎡ 1 ( 2 + 3 ) + 4⎤ ⋅ ( 4 5 4 ) .
⎢⎣ 7 27 8 9 ⎥⎦ 41 ⎢⎣ 6 74 42 ⎥⎦ 2 8
27
6. Rezolvaþi în {+ecuaþiile:
a) 1 3 1 = 2 ;
4 56
b) ( 1 + 14 ) 2 3 = 13 ; c) ⎛⎜ 1 + 1 3 11 ⎞⎟ 4 5 = 2 .
⎝ 6 6 ⎠ 6
7. a) Dacã 1 + 2 =
12 ºi z = 3, calculaþi xz + yz.
1
b) Dacã 1 + 2 = 1 ºi 1 + 2 = 1 , calculaþi 3x + 8y + 5z.
2 2
c) Dacã 1 2 2 = 1 ºi y z = 3, calculaþi (x y)(y z)(x z).

3
1 2 3 144 1 2 3 144
8. Calculaþi x · y dacã: 1 = ⋅ ⋅ ⋅ 555 ⋅ ºi 1 = ⋅ ⋅ ⋅ 555 ⋅ .
6 7 8 699 6 7 8 149
9. Calculaþi:
1 2 11
a) 2 1 2 ⋅ ⋅ ; b) 22 ⋅ .
212 1 1 1 22 11 2 1
7. Împãrþirea numerelor raþionale pozitive

1. Scrieþi inversele urmãtoarelor numere raþionale:
1 1 1
a) ; b) ; c) ; d) 3; e) 2 1 ; f) 1 + 1 .
2 2 2 3 2 3
2. Calculaþi:
12 3 4
a) 1 3 2 ; b) 1 3 2 ; c) ; d) 21 3 1 ;
4 5 4 5 25 2
e) 12 32 2 ; f) 4 1 5 23 ; g) 122 4 32 .
4 5 6 7 56 37
3. Calculaþi:
1 ⋅ 2 31 1 122 4 12 4 3 12 6 34 ⋅ 5
a) ; b) ; c) ;
4 5 6 51 6 7 357 78 1
1 45 2 ⋅ 3 1 4 2 ⋅3 1 2
d) ; e) ; f) 3 4 4 .
63 7 8 35 26 2 5 6
4. Calculaþi:
1 21 1
1
2
a) ; b) 3 ; c) ; d) 2 .
2 4 32 23
3 1 3 4
5. Calculaþi:
(
5 4 )
a) 1 + 2 3 44 ; b) 1 ⋅ 2 4 3 + 5 1 ;
5 6 7 18 (6 6 3 )
c) 1 1 + 2 2 5 34 ; ( )
d) 1 3 2 + 1 .
4 5 4
28
6. Aflaþi un numãr raþional x ºtiind cã:

1
a) dublul sãu este 2 ;
3
b) triplul sãu este
1 + 23 ⋅ 4
4
. ( )
7. Rezolvaþi în {+ecuaþiile:
1
3
1
a) 2 1 = 2 ; b) ⋅ 1 2 1 = 3 ;
4
c) 3 ⋅ 1 + 1 = 2 ;
4 4 2 ( )
d) 1 1 + 1 1 = 1 .
3 14
8. Efectuaþi calculele:
1 + 2 + 3 + 444 + 35 8 2 + 6 + 7 + 444 + 75 1 2 3 4 55
a) ; b) 16 6 6 6 67776 ;
3 + 7 + 9 + 444 + 95 7 + 12 + 1
+ 444 + 1
5 2 3 4 8 199
⎛1 1 1 1 ⎞ 1 + 2 + 21 + 333 + 222
c) ⎜ + 1 + 3 + 333 + 455 ⎟ 4 .
⎝2 2 2 2 ⎠ 222
8. Puterea unui numãr raþional pozitiv

1. Calculaþi:
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ).
1 1 1 1 1 1 1 1
1 1 1 12 1 1 1 12
a) ; b) ; c) ; d) ; e) ; f) ; g) ; h)
2 2 2 34 122 2 2 3
()() ()(); ()(); ()()

1 2 1 23 1 22 2
1 ⋅ 1 1 ⋅ 1 1 ⋅ 1 1 1 ⋅ 1 ;
a) ; b) c) d) ⋅
2 2 2 2 2 2 2 2 2
e) ( ) ⋅ ( ) ⋅ ( ) ; f) (1 ) ⋅ ( ) ⋅ ( ) ; g) ( ) ⋅ ( ) ⋅ ( ) ⋅ 222 ⋅ ( )
1 1 1 1 2 3 1 2 3 456
1 2 3 1 2 13 1 1 1 1
.
4 3 5 4 4 15 3 3 3 3
() () () () () () ( ) ( ) 2 ( 31 ) ;
11 2 1 1 2 12 3
1 2 1 ; 1 2 1 ; 1 2 1 ; 1 2 1
a) b) c) d)
3 3 3 3 3 3 3 3
e) ( ) 2 ( ) ⋅ ( ) ; f) ( 3 ) 4 ( 3 + ) ⋅ ( ) ; g) ( ) ⋅ ( ) ⋅ 222 ⋅ ( ) .
2 1 2 1 2 34
1 1 1 1 1 12 1 1 1
3 3 3 5 5 2 3 3 3
()
⎡ 2⎤
a) ⎢ 1 ⎥ ;
⎣ 2 ⎦
⎡ 2⎤
()
b) ⎢ 1 ⎥ ;
⎣ 2 ⎦
⎡ 2⎤
()
c) ⎢ 1 ⎥ ;
⎣ 2 ⎦
1 1 1
()
⎧⎪ ⎡ 3 ⎤ 2 ⎫⎪ 3111 211 ⎫
()
344 2 ⎫ ⎧⎪ ⎡
()
⎧⎪ ⎡ ⎤
d) ⎨ ⎢ 1 ⎥ ⎬ ; e) ⎨ ⎢ 1
⎤ ⎪ ; f) ⎨ ⎢ 1
⎪
⎬ .
2 ⎦ ⎪ ⎥ ⎬ ⎥
⎩⎪ ⎣ ⎭ ⎪⎩ ⎣ 2 ⎦ ⎪⎭ ⎪⎩ ⎣ 2 ⎦ ⎪⎭
5. Calculaþi:
() () ( 41 ) 3 ( 41 ) + 25 ; ( ) ( ) + 31 ;
1 2 1 2 1 2
a) 1 + 1 ; b) c) 1 2 1
2 2 3 43
29
() () () () ( ) () ( )
1 3 1 2
⎡ 1 ⎤ ⎡ 1 1
⎤ 1
d) ⎢ + 1
+ 1 ⎥2 1 ; e) ⎢ 1 1 3 1 ⎥ ⋅ 2 ; f) 1 + 1 1 ;
⎣ 3 3
3 ⎦ 3 ⎣ 2 2 ⎦ 4 2 3
( ) ( ) () () () ()
1 2 1 2 3 4
1 5 21 6 3
g) 4 + ; h) 1 2 1 2 1 2 1 ;
7 7 28 3 3 3 3
() () ( ) ( )
2 12 3
1 3 1 42 1 1 2 11 3 1
i) ; j) 1 + + .
5 5 6 4 5 6
6. Calculaþi:
( ) ( ) ( ) ( ) ⎤⎥⎦ ⋅ 1 + 2 + 22 + 333 + 2 ;
1 2 3 311
⎡ 312
a) ⎢ 1 + 1 + 1 + 333 + 1
⎣ 2 2 2 2 3 311
b) ⎢ 2 ⋅ ( 1 ) + 2 ( 1 ) + 333 + 2 ( 1 ) ⎥ 4 ⎢( 1 ) + ( 1 ) + 333 + ( 1 )
1 2 34 4 5 67
⎡ ⎤ ⎡ ⎤
⎥;
⎣ 5 5 5 ⎦ ⎣ 5 5 5 ⎦
c) ( 1 ) 2 ( 1 ) 2 ( 1 ) 2 333 2 ( 1 ) .
1 2 3 41
4 4 4 4
9. Ordinea efectuãrii operaþiilor

1. Calculaþi:
1 + 1⋅2 14253
a) ; b) ; c) 1 ⋅ 1 + 1 ; d) 1 ⋅ 2 + 3 4 2 ;
3 4 6 3 6 2 3 12 5 6 7 1
e) 3 1 4 2 + 1 3 4 1 ;
1 2 3
f) 3 + 4 ; g) 12 1 3 1 4 1 .
5 5 1 5 6 36 5 6 7
2. Calculaþi:
a) ( 16 3 26 ) 4 5 ; ) b) 3 4
6 37(
c) 2 3 ( 1 4 1 ) ;
1 2 ⋅ 56
2 15
; d) (1 1 2 1 1 ) ⋅ 34 ;
5 6
e) ⎜ + ⎟ 2 ⎜ + ⎟ ; f) ( 1 + 2 1 ) 3 ( 1 4 1 ) ; g) ( 3 4 5 ) ⋅ ( + ) ;
⎛1 1 ⎞ ⎛ 1 1⎞ 1 1 1 2
⎝3 3 ⎠ ⎝3 1
3 ⎠ 5 1
2 6 17 2
5 3 15 6
h) (1 2 2 ) 3 ( 4 2 2 ) ; i) ( + ) ⋅ ( + ) .
1 1 1 1 1 2 3 2
4 5 6 7 4 5 6 6
3. Calculaþi:
() () ⎡ 1
() ( ) ( ) 4 73 5 383 ;
1 1 1 1
1 ⎤
a) + 1 ⋅2; b) ⎢ 1 4 1 + 2 ⎥ ⋅ 23 ; c)
1 ⋅ 2
3 2 ⎣ 5 5 67 ⎦ 8 2 6
d) ⎢ 1 4 23 5 ( 3 ) ⎥ 4 6 3 ; ( ) f) ( 3 ) 4 ;
1 1
⎡ ⎤ 1 1 12
e) ⎡⎢ 1 + 1 ⋅ 12 4 1 ⎤⎥ 5 3 ;
⎣ 7 38 9 ⎦ 39 ⎣ 6 7 8 9⎦ 9 2 5 6
g) (1 2 ) 3 ( + ) ; ( )
1 2
1 1 1 1
h) 12 3 ⎡13 1 + 1 ⎤ 4 1 .
4 5 6 4 ⎢⎣ 5 65 ⎥⎦ 12
30
4. Calculaþi:
⎡ 1 ⎛ 1 1 ⎞⎤
a) ⎢ 2 ⎜ 1 2 2 ⎟ ⎥ ⋅ 3 ;
⎣ 4 ⎝4 4 ⎠⎦ ⎣ 5 2 6 ⎦ (
b) 13 4 ⎡⎢ 1 + 1 1 ⋅ 2 4 1⎤⎥ ; )
⎡ 1
c) ⎢1 + 2 ( )
1 2 1 ⎤ 3 ⎡12 1 2 1 + 1 ⎤
⎣ 4 56 71 ⎥⎦ ⎢⎣ 4 8 15 ⎥⎦ ( ) (
; d) ⎡⎢ 1 + 2 3 1 3 1 ⎤⎥ ⋅ 2 3 13 1 ;
⎣ 4 5 6 12 ⎦ 2 ) ( )
⎣ 5(
⎡ 1 1 2 1⎤
6 7 )18 ⎦
1 1
e) ⎢ 2 3 1 ⋅ 3 ⎥ 4 2 3 1 .
9
( )
5. Calculaþi:
() (); ()
1 2 1
1 2 1 12 1
2+ 1
3; 3 3 3 3
a) b) c) ;
45 2 4 4 + 1
6 53 16
() () ( 3 1 4 11 ) ⋅ 2
1 2
12 1 2 1
3 3 3 5 6 7
d) ; e) .
12 1 + 1
4 34 56 ( 9 7) 6
1 + 1 ⋅ 18
6. Calculaþi:
(1
2
1
2
1
2
1
2 )(1
2
1
2
1
a) 1 + 2 + 3 + 444 + 155 6 1755 8 95 8 7
8 444 8 1 ;
2 )
1 1 1 1
b) 2 3 + 2 4 + 2 5 + 666 + 2177 .
8 3 4 99
10. Numere raþionale pozitive scrise sub formã zecimalã

1. Transformaþi în fracþii zecimale:
12 2 3 143 5 8 61 8 1753 1 5 2 5 3 5 1 5 3 5 41 5 41 5 3
a) 19 8 199 8 19 8 1999 8 ; b) ;
19 192 19 4 6 47 146 67 46 8 9
1 8 23 8 425 8 673 8 243
c) 1 7 2 7 13 7 4 7 52 7 36 ; d) .
5 5 8 5 11 55 29 29 29
29
22
2. Transformaþi în fracþii ordinare:

a) 0,4; 1,2; 12,4; 0,03; 41,3; 714,21; 1,07;
b) 0,(3); 0,(6); 1,(61); 2,(36); 0,(123); 1,(721);
c) 0,1(6); 2,2(3); 0,21(6); 3,1(63); 6,12(36); 3.12(3); 7,1(42).
a) 1 ºi 1,4; b) 2,1 ºi 2,11; c) 5,41 ºi 5,5; d) 21,04 ºi 21,4;
e) 7,432 ºi 7,431; f) 1,3 ºi 1,(3); g) 1,2(6) ºi 1,26; h) 3,(65) ºi 3,(63).
4. Ordonaþi crescãtor numerele:
a) 2,3; 2,31; 2,(3); 2,4; 2,35; b) 3,61; 3,(6); 3,(63); 3,62; 3,7.
31
5. Determinaþi a 2009 - a zecimalã a numerelor de mai jos:

a) 1,5; b) 0,21; c) 0,(6); d) 4,(73); e) 7,(213); f) 9,21(3); g) 31,7(63).
6. Determinaþi partea întreagã ºi partea fracþionarã a numerelor urmãtoare:
a) 0,23; b) 7,2; c) 0,(64); d) 1,3(7); e) 0,2(46); f) 1,7(3).
7. Reprezentaþi pe axã urmãtoarele numere zecimale:
a) 1,2; 1,8; 1,4; 1,5;
b) 5,12; 5,2; 5,15; 5,17; 5,16.
8. Aflaþi cifra x din relaþiile:

a) 12 ( 1 ) + 32 ( 1 ) + 42 ( 1 ) = 52 ( 5 ) ;
b) 12 (31 ) + 12 ( 4 1 ) + 555 + 12 ( 6 1 ) = 72 ( 89) .
11. Operaþii cu numere raþionale pozitive scrise

sub formã zecimalã
1. Calculaþi:
a) 3,1 + 4,5; b) 2,4 1,1; c) 3,27 + 1,05; d) 0,412 + 5,103; e) 1,75 0,35;
f) 4,21 0,3; g) 4,95 1,36; h) 1,73 0,8; i) 9,26 1,101.
2. Calculaþi:
a) (3,21 1,3) + 0,4; b) (7,41 0,1) (2,3 + 0,4); c) (36 1,41) 10,3;
d) 10 (1,4 0,4); e) 4,25 (1,3 + 2,7); f) (9,45 1,4) (3,4 + 1,9);
g) 1 + (0,1 + 0,2 + 0,3); h) (9,4 + 7,3) 2,41.
3. Calculaþi:
a) 231 − 1 ; b) 123456 1 ; c) 1 + 0,(6); d) 21 3,(63); e) 23 4 5 1 ;

14 7 6
1 2 34 1
f) 1,(6) + 0,(3); g) 6,(31) + 6,(3); h) 2,41 0,(6); i)
5
( ).
4. Calculaþi:
a) 1 + 234 + 135 ; b) 2 3 45 ( 6) 3 1 ; c) 2 1 3 452 ;

6 7 6
d) 9,63 [0,(4) + 1,(6)]; ( 1
)
e) 2345 6 6 713 ( 4) 6 8395
;

f) 123( 4 ) + 521( 6 ) 7 1 ; g) ⎡⎣12 ( 3 ) 4 52 ( 6) ⎤⎦ 4 ⎡⎣52 ( 7 ) 4 52 ( 8 ) ⎤⎦ .
8
5. Calculaþi:
a) 4,3 · 2; b) 2,21 · 4; c) 3,36 · 0,01;
32
1
d) 4,21 · 10; e) 9,63 · 1000; f) ( 231 + 431) ⋅ ;
5
g) 7 · (1,1 1,01); h) 10 (3,6 + 4,1) · 0,2; i) (0,4 + 0,6) · 3 + 4,21.
6. Calculaþi:
a) 0,4 · 0,(3); b) 2 1 ⋅ 1342 ; c) 0,(5) · 1,2;
5
d) 1,(8) · 0,9; e) 27,21 · 1,(6); f) 7,02 · 0,2(7);
1
g) 9,09 · 1,(7); h) ⎡⎣34 ( 5 ) + 34 ( 6 ) ⎤⎦ ⋅ 12 ; i) ⎡⎣234 + 23 ( 54) ⎤⎦ ⋅ .
77 6
7. Calculaþi:
a) 41 : 2; b) 3,61 : 10; c) 2,21 : 4; d) 4,32 : 0,2;
e) 9,41 : 100; f) 7,32 : 0,1; g) 9,4 : 0,01; h) 76,42 : 0,02;
i) 11,3 : 4; j) 7,4 : 6; k) 9,21 : 0,3; l) 12,6 : 0,06.
8. Efectuaþi calculele:
1
a) 1 2 34 ( 5 ) ; b) 12 3 451( 6 ) ; c) ⎡⎣234 + 23 ( 4 ) ⎤⎦ 5 ; d) 7,2 : [1,(6) 0,(3)];
6 17 6
1 1
e) 2,(63) : (0,1 + 0,8); f) (1,6 + 2,4) : (2,(4) + 0,(3)); g) (123 4 125 ) 6 7 4 .
8 3 ( )
9. Calculaþi:
a) 0,13; b) 0,022; c) 0,54; d) 0,72; e) 1,22; f) 1,52.
10. Scrieþi cu o singurã putere:
a) 1,62 · 1,63; b) 2,14 : 2,1; c) 0,71 · 0,72 · 0,73 · 0,74;
d) (1,5 ) · (1,5) ; e) 0,3 · 0,3 : 0,3;
2 3 4 4 3
f) [(41,2)3]4 : 41,23;
g) {[(0,4)2]3}4 : (0,4)10; h) (0,12 · 0,13)9; i) 0,92 · 0,92 : (0,9)3;
j) (4,2 · 4,2 ) : [(4,2) ] ;
3 4 5 4 8
k) (1,2 · 1,2 : 1,2 ) · 1,23.
4 5 6 10
11. Calculaþi:
a) 2,1 : 0,12 0,02; b) (0,12 + 0,13) · 103; c) (9,6 1,22) : 102;
d) (4,2 2,2)2 : 0,4; e) 9,6 4,2 2,1 : (2,1 0,7)); f) (0,2 + 0,22 + 0,23): 0,4.
12. Calculaþi:
a) ⎡12 ( 3 ) 4 52 ( 5) ⋅ 6 1 ⎤ ; b) (1,2 0,3)2 · 1,(6);

⎢⎣ 17 ⎥⎦
12 3 452 + 45 1 + 657 3 1
c)
4
( ); d) 1,3(6) · (1,4 0,2) : 1,(7);
1
e) [(4,7 0,52) : 10 + 1] : 4; f) ⎣⎡12 ( 3 ) + 12 ( 4) + 12 ( 5 ) ⎦⎤ ⋅ ;
13
{ 1 1
g) ⎡⎣ 23 ( 4 ) ⎤⎦ + ⎣⎡ 23 ( 5 ) ⎦⎤ + ⎣⎡ 23 ( 6 ) ⎦⎤
1
} 7 ( 14 + 81 + 191 ) ;
1
6
1 1
h) ( 2314 131 4 1) ⋅ 5136 ( 7 ) 4 + ;
2 8 ( )
i) [9,(6) 3,(6)]2 : [2,1(3) + 3,2(3) + 0,2(3)].
33
12. Ecuaþii
1. Care dintre elementele mulþimii A = {0,2; 6,1; 0,6; 7,4; 0,53} sunt soluþii
pentru urmãtoarele ecuaþii:
a) x 2,l1 = 4; b) 2x = 1,2; c) 10x 1,3 = 4; d) 0,4 : x = 2; e) x 0,3 = 7,1?
a) x + 1,4 = 2,8; b) x 3,1 = 0; c) 1 + 1 = 234 ;
5
1
d) 4,9 x = 1,21; e) x 1,(3) = 0,2; f) 1 + = 2 ;
23
1 + 1 = 23 1
g) 17,01 x = 11,01; h) ; i) 1 2 1 = 34 ( 5) .
4 3
a) 2x = 15;
1
b) 1 2 = 34 5 ;
1
c) 23 ( 4 ) 1 = 1 ;
6 5
1
d) 1 2 = 345 ; e) 1,(8) : x = 1,(3); f) 10x = 17;
6
g) 2,4x = 0,24; h) 0,2x = 38;
1
i) 2 1 = 345 .
6
a) 2x 0,9 = 1,1; b) 23 1 + 1 = 245 ; c) 2 1 1 + 34 ( 5 ) = 1 1 ;
5 2 6
d) 3x 9,1(6) = 10,1(3); e) 0,02x 6,01 = 8,03; 1 2
f) 3 1 + = 4 ;
5 6
g) 0,001x 7,002 = 8,1; h) 31 9x = 7.
1 1 + 1 1 3 1 = 12
a) 1,2x + 2,5x = 74; b) 7x 0,5x + 1 = 14; c) ;
4 5 5
1 2
d) 34 ( 5) 1 + 1 = ; e) 9,2x 0,1x 2,1x = 2,1; f) 9,7x + 0,3x 1,4 = 17,1.
6 7
a) 0,5x + 7,5x 1 = 2x + 7,4; b) 7x 15 = 3x + 21;
c) 1 1 1 3 2 + 1 1 1 = 145 1 + 15 ; d) 1,(6)x + 4,1 = 1,(3)x + 9,6;
6 7 7
1 1 2 1 = 1 + 34 56
e) 7,2 9,5x = 0,5x 0,8; f) .
7
a) 10(x + 1,2) = 16,4; b) (x + 5,6) : 10 = 1,2;
c) (2x + 17) : 6,2 = 102; d) 2,1 : (2x + 1) = 0,7;
e) 0,(2)·(3x 0,1) = 0,(7); f) 1,(7) : (0,1x 1) = 2,(8).
34
a) 2[0,(6)x + 1] = 3[1,(3)x + 0,3];
b) 12 ⋅ ( 1 + 13 4 1 5 4 1 ) = 631( 2 1 5 637 1 + 137 1 + 631) ;
4
(
c) 341( 5 1 + 64 7 ) = 34 7 1 + 12 8 341 ;
6 )
d) 1,(7) (x + 0,(5)) = 0,(7).
1 +1 + 1 = 1 + 2
a) ; b) 1 + 1 + 2 = 3 ; c) 45 6 1 + 1 1 2 = 21 + 3 ;
3 4 5 4 5 26 7 34
d) 34 ( 1) 1 + 1 + 1 = 1 + 2 ; e) 141( 5 ) 1 6 1 + 1 = 1 + 23 .
35 6 13 73
a) 0,1x + 0,2x + 0,3x + ...+ 0,9x 0,4 = 8,6;
b) 0,1x + 0,2x + 0,3x + ... + 2,5x = 6,5.
13. Inecuaþii
{ }
1. Fie mulþimea 1 = 1 2 3452 67432 8741 . Care din elementele mulþimii A verificã
9
inecuaþiile:
a) 1 + 1 < 1 1 ; b) x 0,5 T 4,1; c) 0,1x 1 > 5,6; d) 1 ⋅ ( 1 2 1)13 ?
2 3 4
a) 1 2 1 113 4 ; b) x + 9,4 < 11,6; c) 1,(6) + x < 3,(3);
5
1 22
d) x 1,2 < 0,1; e) 1 + < ; f) x 0,(12) T 2,(15).
3 4
1
a) 21 1 1 ; b) x : 2,1 < 10; c) x : 0,1 T 0,3;
2
1 1 2
d) 1 1 < + ; e) 102x T 0,04; f) x : 1,4 T 2.
3 4 3
4. Rezolvaþi în q* inecuaþiile:
a) 2 1 + 345 1 3 1 ; b) 0,2x + 6,1 T 10,2; c) 7,2 + 2x < 10;
5
d) x 1,6 < 2,1; e) 10x 4,1 < 2,5; f) 1 1 1 + 1 < 12 ;
3 3 4
g) 1 1 4 2 1 23 ; h) 0,3(x) + 1,(6) T 2,(7).
5 6 5
35
a) 3(x 1,2) < 12,3; b) 2,1(x + 1) < 8,4; c) (x 6,3) : 3 T 1,23;
( )
d) 2x + 3,1(x 1) < 10,1; e) 4,2 + 3(x + 1,(2)) T 15,4; f) 2 1 + 1 1 13 .
3
6. Rezolvaþi în q* inecuaþiile:
a) 1,2x 1 T 0,2x + 3; b) 2x 7,21 T 0,5x + 0,2;
c) x + 0,1x + 6 T x 0,1x + 7,1; d) 1,2(x + 0,1) < x + 0,7;
e) 0,(5)x 1,(6) T 0,(2)x + 2,(3); f) 1 ( 1 + 23 4 ) < 1 + 45 ;
4
g) 234 1 + 1 1 + 235 < 235 1 + 1236 .
7
14. Probleme care se rezolvã cu ajutorul ecuaþiilor

1. Aflaþi un numãr raþional pozitiv ºtiind cã:
a) adunat cu 4,1 dã 7,2;
b) diferenþa dintre el ºi 0,14 este 1,5;
1
c) scãzut din 1 dã 1 ;
2 2
d) dublul sãu este ;1
2
e) treimea sa este 0,2(3).
2. Aflaþi un numãr raþional pozitiv ºtiind cã:
1 1
a) diferenþa dintre dublul sãu ºi este ;
2 2
1
b) suma dintre el ºi sfertul lui 5 este ;
2
c) cincimea diferenþei dintre el ºi 2,1 este 7,2;
d) dublul sumei dintre el ºi 2,(6) este 11,4.
3. Aflaþi douã numere raþionale pozitive ºtiind cã:
a) suma lor este 20,4 iar diferenþa lor este 1,2;
b) suma lor este 7,5, iar unul dintre numere este cu 0,5 mai mare decât celãlalt;
c) diferenþa lor este 20,25, iar unul dintre numere este de 6 ori mai mare
decât celãlalt.
4. Trei copii au împreunã 50,5 lei. Aflaþi câþi lei are fiecare dacã primul copil
are cu 5,5 lei mai mult decât al doilea ºi de 2 ori mai puþini lei decât al treilea.
5. O carte ºi un stilou costã impreunã 30,4 lei. Aflaþi preþul cãrþii ºi al stiloului,
ºtiind cã preþul cãrþii reprezintã 1 din preþul stiloului.
2
36
1
6. Aflaþi perimetrul unui dreptunghi ºtiind cã lãþimea reprezintã din lungime,
2
iar lungimea este egalã cu sfertul lui 36,36 cm.
15. Media aritmeticã ponderatã

1. Determinaþi media aritmeticã ponderatã a numerelor:
a) 3 ºi 9 cu ponderile 1 ºi 2;
b) 2,1 ºi 3 cu ponderile 10 ºi 2;
c) 2,4 ºi 1,3 cu ponderile 3 ºi 6;
d) x = 4,1, y = 2,2 ºi z = 4,2 cu ponderile p1 = 1, p2 = 2, p3 = 3;
e) x = 4, y = 9 ºi z = 2,4 cu ponderile p1 = 1,4, p2 = 3, p3 = 2.
2. Determinaþi numãrul raþional a, ºtiind cã media aritmeticã ponderatã a nume-
relor x1 = a, x2 = 2a, x3 = 3a cu ponderile p1 = 1, p2 = 2 ºi p3 = 3 este 14.
3. Determinaþi media aritmeticã ponderatã a numerelor x1 = 2, x2 = 2x1, x3 = 2x2,
1 1 1 1
x4 = 2x3 cu ponderile 12 = 2 13 = 2 2 11 = 3 2 14 = 1 3
4 4 4 4
4. Determinaþi numerele raþionale x ºi y, ºtiind cã x = 2y, iar media aritmeticã
ponderatã a numerelor x ºi y cu ponderile 2 ºi 3 este 21.
5. ªtiind cã media aritmeticã ponderatã a numerelor x1, x2 ºi x3 cu ponderile p,
2p ºi 3p este 5, calculaþi x1 + 2x2 + 3x3.
6. ªtiind cã media aritmeticã ponderatã a numerelor a, b ºi c cu ponderile 2, 2
ºi 1 este 2, iar a + b + c = 7, determinaþi a + b.
7. La un test elevii unei clase au obþinut urmãtoarele rezultate: 2 elevi au luat
nota 5, 8 elevi au luat nota 7, 5 elevi au luat nota 8, 2 elevi au luat nota 9, iar
un elev a obþinut nota 10. Care este media pe clasã?
8. La un magazin alimentar s-a fãcut o aprovizionare cu mere de 3 tipuri: 20 kg
cu 3 lei/kg, 30 kg cu 4 lei/kg ºi 50 kg cu 5 lei/kg. Care este preþul mediu al
unui kilogram de mere?
9. Aflaþi numerele raþionale x, y ºi z ºtiind cã x = 12y + 1, z = 5y, iar media lor
aritmeticã ponderatã cu ponderile 1, 3 ºi 5 este 9.
I II. Rapoarte ºi proporþii 37
Noþiuni teoretice
1
Prin raportul numerelor a ºi b se înþelege fracþia , b ≠ 0.
2
Egalitatea a douã rapoarte se numeºte proporþie.
Proprietatea fundamentalã a proporþiei

În orice proporþie produsul mezilor este egal cu produsul extermilor.
1 2
= ⇒ 1 ⋅ 3 = 4 ⋅ 21 .
4 3
b ºi c se numesc mezi; a ºi d se numesc extremi.
Procente
1
p% din 2 = ⋅2.
122
1
Raportul cu numitorul 100 se numeºte raport procentual, se noteazã = 11
233
ºi se citeºte p la sutã.
Mãrimi direct proporþionale
1 1 1
{x1, x2, ..., xn} d.p. {a1, a2, ..., an} dacã: = 2 = 111 = 1 2 2 ∈12 2 2 3 .
3 32 31
Regula de trei simplã
Exemplu: Un elev plãteºte pentru trei caiete 6 lei. Cât va plãti elevul pentru
5 caiete?
d.p.
3 caiete ............ 6 lei 1 = 2 ⇒ 1 = 2 ⋅ 3 = 456789
.
5 caiete ............ x lei 3 1 1
Mãrimi invers proporþionale

1 1 1
{x1, x2, ..., xn} i.p. {a1, a2, ..., an} dacã: = 2 = 111 = 1 2 2 ∈12 2 2 3 .
4 4 4
3 32 31
Regula de trei simplã
Exemplu: Doi muncitori terminã o lucrare în trei zile. În câte zile terminã
aceeaºi lucrare 6 muncitori?
i.p.
2 m ............ 3 zile 1 = 1 3 1 = 1 ⋅ 2 = 4 56789
6 m ............ x zile 2
Probabilitatea unui eveniment

1 2 = 1234526789
25657 9596 .
1234526789
256576
38
1. Rapoarte
1. Scrieþi raportul numerelor:
a) 2 ºi 7; b) 0,1 ºi 0,4; c) 1 45 23 ; d) 11 34 22 ;
3 6 2 1
e) 0,(6) ºi 0,(3); f) 7,1(2) ºi 2,1(5); g) 1 1 23 4 1 .
5 16
2. Aflaþi valoarea raportului numerelor:
a) 25 ºi 45; b) 21 ºi 35; c) 4 ºi 0,2;
d) 1 23 1 ; e) 2 1 34 1 1 ; f) 1,(3) ºi 0,(6);
4 5 5 2
g) 7,3(2) ºi 0,1(3);
1 1
h) 1 3 45 6 ⋅ 3 ;
7 8 ( )
2 1
8 8
i) 22 · 3 · 53 ºi 24 · 32 · 5.
3. Scrieþi raportul lungimilor:

a) 2 cm ºi 8 cm; b) 0,2 cm ºi 0,5 dm; c) 2,4 cm ºi 5 mm;
d) 0,3 dm ºi 0,02 dam; e) 3 km ºi 4 hm.
4. Dacã:
a) 1 = 12 ºi y = 2, aflaþi x; b) 1 = 1 ºi y = 15, aflaþi x;

2 2
1
c) = 12 3 ºi x = 14, aflaþi y; d) = 1 ºi x = 18, aflaþi y.
1
2 2 2
5. Fie un pãtrat cu latura de 8 cm. Aflaþi raportul dintre:
a) latura pãtratului ºi perimetrul pãtratului;
b) perimetrul pãtratului ºi latura acestuia;
c) perimetrul pãtratului ºi aria acestuia.
6. Fie un dreptunghi cu lungimea de 10 cm ºi lãþimea de 6 cm. Aflaþi raportul
dintre:
a) lãþime ºi lungime;
b) aria ºi perimetrul dreptunghiului;
c) lungimea ºi perimetrul dreptunghiului;
d) lãþimea ºi aria dreptunghiului.
7. Aflaþi douã numere raþionale pozitive, ºtiind cã:
1
a) raportul lor este , iar suma lor este 75;
2
1
b) raportul lor este , iar diferenþa lor este 20.
2
8. Aflaþi raportul:
1 1 1 1 1 1 1 2 2
a) , ºtiind cã: 2 = 1 34 = 2 ; b) , ºtiind cã: = , = 34 = .
2 1 5 3 6 2 2 2 2 2 3 5
39
1=1
9. ªtiind cã , calculaþi:
2 2
1 1+ 2 1+ 2 11 + 2
a) ; b) 1 1 ; c) ; d) ; e) .
2 22 2 + 11 11 2 2 22 3 1
11 = 2
10. ªtiind cã , calculaþi:
32 1
1+ 2 11 2 2
a) 1 ; b) 11 ; c) ; d) .
2 1+ 2 12 1 + 12
11. Fie x, y, z iq*. Calculaþi:
1+ 2 1+ 2 2
a) + 2 3456 1 + = 1 ;
2 1 2 1 7
11 + 2 22 + 3 3 3 + 1 2
b) + + 5 6789 + 3 + 1 = 4 .
1 2 3 1 2 3 2
2. Proporþii
1. Stabiliþi dacã urmãtoarele rapoarte formeazã o proporþie:
1 2 12 3 42 1 ;
a) 34 ; b) 1 45 23 ; c) 56
5 6 6 7 728 72 18
1 34 12 12 3 123
d) ; e) 4 56 ; f) 3 45 ;
256 257 7 428 6 126
3+ 1 2 1+1 2
21
5 ; i) 34 ( 5) 78 6 ;
1 2 1
g) 4 56 4 ; h) 3 4 67 j) 1 1⋅ 2 34 1 ⋅ 23 .
7 8+ 3 1 +2 31 34 ( 9 ) 6 + 1 1 ⋅2 1⋅2
4 13 3 2
2. Formaþi câte o proporþie cu numerele:
a) 2; 15; 6; 5; b) 1; 2; 0,1; 0,2; c) 10; 0,(5); 0,(7); 14.
3. ªtiind cã 1 = 1 , calculaþi:
2 2
11 1+ 2 11 2 2 11 11 + 21 11 + 21
a) ; b) ; c) ; d) ; e) ; f) .
22 211 31 2 2 11 + 21 11 ⋅ 21 1 22
1
4. Aflaþi raportul , ºtiind cã:
2
1 =1 1 + 2 11 1 + 12 2 1 + 12 2 11 + 22 1
a) ; b) = ; c) = ; d) = ; e) = .
12 2 3 12 2 3 11 + 2 3 31 4 2 5 21 + 3 2 4
5. ªtiind cã:
11 + 2 2 3 1+ 2 1+ 2 2 1 + 12
a) = 4 56758769
; b) = 3 456476589 ;
2 + 31 1 + 32
1 + 2 11 + 2
c)
11 2 3 1 + 22 .
= 4 56758769
1+ 2 21 1 2
40
6. Aflaþi x din proporþiile:

1 1 1 2 1=2 1=1
a) = ; b) = ; c) ; d) ;
2 3 1 3 1 3 2 3
1 = 23 1 = 12 12 = 23 1 1
e) ; f) ; g) ; h) = ;
4 1 3 4 1 4 2 3
1 1 1 2 12 = 1 12 = 3
i) = ; j) = ; k) ; l) .
2 3 1 3 3 4 4 1
12 1 121
a) 1 = 12 ; b) 5 6 = 3 4 ; c) 1 = 1 ;
341 5 1 5 2
1+1
1 2 3; 12 ( 3 ) + 42 ( 5 ) 124 + 12 6
d) = e) = ;
1 4 1 123
5 61
5
f)
( 2 4) 5 1 ;
1 +21 3 1
= g)
6 6 ( )
13 1 4 2 52 4 2
= 7 8;
2⋅(1 7 1 ) 6 9
( 8 ) 1
4 12
12 1 12 1 11
( 23 4 + 235 ) = 12 ;
h) 3= 4; i)
1+ 1 1 1 6
3
j) 1 =
(
12 1 31
4 15 6
;
) ⎡ 123( 4 ) + 123( 5) ⎤⎦ 6 123( 7 ) 1
k) ⎣ = ;
78 5 + 789
3 81
8
⎡⎣12 ( 3 ) 4 121( 3 ) ⎤⎦ ⋅ 56 12 ( 7 ) 1
l) = ; m) = 1.
1 12 ( 8) 23
( 354 6 35 1 7 8 ) ⋅ 9 4
11 = 2 1 = 23 ; 1 = 21
a) ; b) c) ;
3 4 41 5 342 5
1+1
d)
1 = 2 ; e)
11 = 23 ; f) 3 4= 2 .
3 1 24 34 5 + 346 2 2 5 61
7
1⋅1 1 + 1
1 +1 = 2 1 = 23 4 = 2 3;
a) ; b) ; c)
3 4 1 42 5 3 2
5
41
1 +1 = 1 + 2 11 2 3 = 4 1 +1 = 2
d) ; e) ; f) ;
3 4 5 31 1+3 4
11 = 11 + 1 1 1 1 2 = 23 11 2 3 = 4
g) ; h) 1 ; i) .
2 3 1 + 2 24 1 +3 5
1 = 23 + 32
a) ; b) 11 + 22 = 3 + 1 ; c) 11 + 21 = 2 3 ; a ºi b fiind cifre
1 2+3 22 ( 1 + 2 ) 11 11 + 22 2 3 + 3
nenule.
3. Procente
Aflarea a p% dintr-un numãr
1. Scrieþi sub formã de raport procentual:
1 1 1 1 123 1 1 1
a) ; b) ; c) ; d) ; e) ; f) ; g) 0,4; h) ; i) 0,03; j) .
2 2 2 23 31 23 23 2
2. Scrieþi urmãtoarele procente sub formã de fracþie ireductibilã:
a) 25%; b) 50%; c) 30%; d) 120%; e) 45%.
3. Calculaþi:
a) 2% din 200; b) 25% din 48; c) 17% din 300;
d) 125% din 550; e) 2% din 40; f) 140% din 20.
4. Calculaþi:
a) 0,2% din 45; b) 0,(6)% din 30; c) 66,(6)% din 15;
d) 1,4% din 32; e) 33,(3)% din 45; f) 1,(6)% din 6;
g) 50,5% din 200; h) 21,3% din 120; i) 3,3% din 100.
5. Calculaþi:
a) 50% din 50% din 400; b) 30% din 30% din 90; c) 10% din 50% din 28;
d) 0,1% din 0,2% din 45; e) 7% din 3,(3)% din 75; f) 1% din 0,1% din 405.
6. Comparaþi:
a) 30% din 120 cu 20% din 150; b) 30% din 70 cu 70% din 30;
c) 25% din 44 cu 75% din 20; d) 0,1% din 70 cu 0,2% din 50.
7. Comparaþi:
a) 0,2% din 0,2% din 20 cu 0,3% din 0,4% din 50;
b) 40% din 5% din 120 cu 25% din 25% din 80;
c) 75% din 25% din 16 cu 7,5% din 2,5% din 160.
8. Într-o clasã sunt 24 elevi, iar 25% din ei sunt fete.
a) Ce procent din numãrul copiilor reprezintã numãrul bãieþilor?
b) Câte fete ºi câþi bãieþi sunt în clasã?
42
9. Un elev are de citit o carte de 50 de pagini în trei zile. În prima zi citeºte 20%
din carte, a doua zi 75% din rest, iar a treia zi restul. Câte pagini a citit în
fiecare din cele trei zile?
10. Un produs costã 4000 lei. Cât costã obiectul dupã:
a) o scumpire de 10%;
b) o ieftinire de 25%;
c) o scumpire de 20% urmatã de o ieftinire de 5%;
d) o ieftinire de 30% urmatã de o scumpire de 15%?
11. Care este preþul iniþial al unui obiect dacã:
a) dupã o majorare de 20% obiectul costã 48 lei;
b) dupã o ieftinire de 5% obiectul costã 475 lei;
c) dupã douã ieftiniri succesive de 25% obiectul costã 16 lei?
12. O persoanã depune la bancã 1000 lei, dobânda anualã fiind de 5%. Ce sumã
va avea persoana respectivã dupã:
a) un an; b) doi ani?
13. Un cãlãtor parcurge un drum în patru zile astfel: în prima zi parcurge 25%
din drum, a doua zi 30% din drumul rãmas, a treia zi 20% din drumul rãmas,
iar a patra zi 84 km.
a) Câþi km are drumul?
b) Câþi km a parcurs în fiecare zi?
14. O persoanã depune la bancã o sumã, dobânda anualã fiind de 10%. Ce sumã
a depus persoana dacã dupã doi ani va avea suma de 2420 lei?
Aflarea unui numãr când se cunoaºte p% din el
1. Aflaþi numãrul x, ºtiind cã:
a) 25% din x este 12; b) 45% din x este 18; c) 75% din x este 48;
d) 0,3% din x este 6; e) 1,(7)% din x este 0,16; f) 1,4% din x este 21.
2. Aflaþi numãrul x, ºtiind cã:
a) 40 reprezintã 25% din x; b) 120 reprezintã 20% din x;
c) 27 reprezintã 9% din x; d) 4,5 reprezintã 90% din x.
3. Aflaþi preþul iniþial al unui obiect, ºtiind cã:
a) dupã o scumpire de 10% obiectul va costa 55 lei;
b) dupã o ieftinire de 20% obiectul va costa 36 lei;
c) dupã o scumpire de 15% obiectul va costa 46 lei;
d) dupã douã scumpiri succesive de 25% obiectul va costa 75 lei.
4. Aflaþi douã numere, ºtiind cã:
a) 30% din primul numãr reprezintã 12, iar 50% din al doilea numãr este 4;
b) 35% din primul numãr reprezintã 42, iar suma lor este 121;
c) primul numãr reprezintã 25% din al doilea, iar suma lor este 55.
43
5. Un elev are de rezolvat un numãr de exerciþii în trei zile. În prima zi a rezolvat

20% din temã, adicã 5 exerciþii, a doua zi 40% din temã, iar a treia zi restul
de exerciþii.
a) Câte exerciþii are tema?
b) Câte exerciþii a rezolvat în fiecare din cele trei zile?
6. Preþul unei cãrþi este de 23 lei ºi reprezintã 46% din preþul unui stilou. Aflaþi
cât costã stiloul?
Raport procentual
1. Aflaþi cât la sutã reprezintã:
a) 5 din 25; b) 6 din 60; c) 4 din 16; d) 20 din 5;
e) 15 din 125; f) 35 din 3,5; g) 60 din 7,2.
2. Într-o bibliotecã sunt 300 cãrþi din care 60 sunt de matematicã, 105 de beletris-
ticã, iar restul sunt de englezã. Cât la sutã din numãrul total reprezintã cãrþile
de matematicã, beletristicã, respectiv englezã?
3. Aflaþi cât la sutã reprezintã x din y, ºtiind cã:
1 1
a) = ; b) 3x = 7y; c) 2x y = x + 3y.
2 2
4. Un numãr x reprezintã 20% din alt numãr y. Aflaþi cât la sutã reprezintã:
a) 2x din y; b) x din 4y; c) x din (x + y).
1
5. Aflaþi raportul 2 , ºtiind cã:
a) 20% din x = y; b) 35% din x = 15% din y;
c) 125% din 5% din x este egal cu 45% din 20% din y.
6. a) Preþul iniþial al unui obiect este de 350 lei, iar dupã o scumpire costã 392
lei. Aflaþi cu cât la sutã s-a majorat preþul produsului.
b) Preþul iniþial al unui obiect este de 150 lei, iar dupã o ieftinire costã 120
lei. Aflaþi cu cât la sutã s-a micºorat preþul produsului.
7. Dupã o scumpire de 20% urmatã de o ieftinire de 25% preþul unui obiect este
de 18 lei.
a) Care este preþul iniþial al obiectului?
b) Cu cât la sutã trebuie majorat preþul obiectului pentru ca acesta sã fie
de 22 lei?
4. Mãrimi direct proporþionale
1. Un creion costã 4 lei.
a) Completaþi urmãtorul tabel:
Num12342567895 1 2 4 7

253 56 4
44
b) Cu ajutorul tabelului deduceþi cã preþurile sunt direct proporþionale cu

numãrul de creioane.
c) Realizaþi graficul dependenþei proporþionale.
2. a) Completaþi tabelul:
x 1 2 3 4
y = 2x
b) Realizaþi graficul dependenþei proporþionale.
c) Cu ajutorul tabelului deduceþi cã valorile lui y sunt direct proporþionale cu

valorile lui x.
3. Stabiliþi dacã între mulþimile urmãtoare existã relaþia de proporþionalitate
directã:
a) A = {2; 3; 4} ºi B = {4; 6; 8};
b) A = {0,1; 0,3; 0,6} ºi B = {1; 3; 6};
{ }
c) 1 = 1 4 2 4 3 ºi B = {2; 4; 6};
5 6 7
d) A = {0,(2); 0,(3); 0,(5) ºi B = {1,(2); 1,(3); 1,(5)}.
4. Aflaþi numerele x, y ºi z, ºtiind cã sunt direct proporþionale cu numerele:
a) 2; 3; 6 ºi x = 6; b) 16; 5; 10 ºi y = 10;
1 2 1 2 1 34 1 = 1
c) ; d) 0,1; 0,3; 0,5 ºi y = 0,6.
5 6 7 15
5. Aflaþi numerele x, y ºi z ºtiind cã sunt direct proporþionale cu:
a) 4; 7; 8 ºi k = 3; b) 1,2; 1,3; 1,4 ºi k = 20; c) 1 2 1 34 1 34 1 = 1 ;
5 6 7 18
1
d) 1,(6); 0,(3) ºi 1,(3) ºi 1 = , unde k este coeficientul de proporþionalitate.
2
45
6. Aflaþi numerele x, y ºi z, ºtiind cã ele sunt sunt direct proporþionale cu:

a) 2; 5 ºi 3 ºi cel mai mic este 6; b) 7; 9 ºi 10 ºi cel mai mare este 30.
7. Aflaþi numerele x, y ºi z, ºtiind cã ele sunt sunt direct proporþionale cu:
a) 2; 9 ºi 18 ºi x + y + z = 58; b) 1 2 1 34 1 34 1 + 2 + 3 = 1 ;
5 6 7
c) 0,4; 0,7; 0,5 ºi x + y + z = 3,2.
8. Aflaþi numerele x, y ºi z, ºtiind cã ele sunt sunt direct proporþionale cu
numerele:
1 1 1
a) 3; 6; 9 ºi 2x + y z = 36; b) 21 2 345 1 + 6 2 + 7 3 = 78 ;
9 7
c) 0,1; 0,2; 0,3; ºi 3x y + z = 12; d) 2; 3; 5 ºi x · y + z2 = 279;

e) 0,(3); 0,(5); 0,(7) ºi 1 ⋅ 2 ⋅ 3 = 12 .
3
9. a) Împãrþiþi numãrul 120 în pãrþi direct proporþionale cu 12, 11 ºi 7.
b) Împãrþiþi numãrul 48 în pãrþi direct proporþionale cu numerele 3; 5; 7; 9.
10. Numerele x, y ºi z sunt direct proporþionale cu numerele 2; 3 ºi 5.
a) Aflaþi cât la sutã reprezintã numãrul x din suma celor trei numere.
b) Aflaþi cât la sutã reprezintã numãrul x din y + z.
11. Aflaþi numerele x, y ºi z, ºtiind cã:
a) {x 1; y 2; z 4} d.p {2; 3; 4}ºi x + y + z = 34;
b) {2x 4; y; z 1} d.p {6; 3; 4}ºi x + y + z = 43;
c) {x 1; y 2; z 3} d.p {1; 2; 3}ºi 2x + 3y z = 55.
12. Aflaþi numerele naturale x, y, z ºi t, ºtiind cã sunt sunt direct proporþionale cu
divizorii lui 6 ºi xy + yz + zt = 234.
a) {x; y} d.p {3; 2} ºi {y; z} d.p. {4; 9}, iar x + y + z = 19;
b) {x; y} d.p {4; 3} ºi {y; z} d.p. {6; 2}, iar x + y z = 12.
14. Aflaþi numerele x, y ºi z, ºtiind cã: 3x = 2y ºi 6x = 5z, iar x2 + yz = 280.
15. Aflaþi numerele x, y ºi z, ºtiind cã: {10; 6; 4} d.p. {x; y; z}ºi x + y + z = 5.
16. Aflaþi numerele x, y ºi z, ºtiind cã: {1; 3; 5} d.p. {x 1; y 2; z 3} ºi
1222 3=1.
3
17. Aflaþi perimetrul ºi aria unui dreptunghi, ºtiind cã dimensiunile sale sunt
direct proporþionale cu numerele 1,2 ºi 2,4, iar diferenþa acestora este 12 cm.
18. Aflaþi perimetrul unui triunghi, ºtiind cã laturile acestuia sunt direct propor-
þionale cu numerele 3, 4 ºi 5, iar diferenþa ultimelor douã este de 3 cm.
46
19. Aflaþi lungimile laturilor unui triunghi ºtiind cã sunt direct proporþionale cu
numerele 0,4; 0,6 ºi 0,8, iar perimetrul triunghiului este de 18 cm.
20. Fie numerele x = 2a + 5b ºi y = 3a + b; ºtiind cã numerele a ºi b sunt direct
proporþionale cu 3 ºi 5, aflaþi:
1
a) valoarea raportului 2 ;
b) cât la sutã reprezintã numãrul x din x + y.
21. Aflaþi numerele x, y ºi z ºtiind cã {x, y} d.p. {4; 5}, y reprezintã 25% din z, iar
media lor aritmeticã este 174.
22. Aflaþi numerele x, y ºi z ºtiind cã {x, y} d.p. {4; 7}, 4z = 3x, iar pãtratul sumei
celor trei numere este 49.
23. Aflaþi numerele a, b ºi c ºtiind cã: {a + b; b + c; c + a} d.p. {6; 8; 4}, iar
a2 + b2 + c2 = 140.
24. Aflaþi numerele a, b ºi c ºtiind cã: {a b; b c; c + a} d.p. {2; 4; 8} ºi
(a b)(b c) = 72.
5. Mãrimi invers proporþionale

1. Un muncitor terminã o lucrare în 12 ore.
a) Completaþi tabelul:
123456muncitori 1 2 3 4
123456758 12
b) Cu ajutorul tabelului deduceþi cã numãrul de muncitori este invers
proporþional cu numãrul de ore.
c) Realizaþi graficul dependenþei proporþionale.
2. a) Completaþi tabelul:
x 1 2 4 8
1
=
2
b) Realizaþi graficul dependenþei proporþionale.

47
c) Cu ajutorul tabelului deduceþi cã valorile lui x sunt invers proporþionale cu

valorile lui y.
3. Stabiliþi dacã între mulþimile urmãtoare existã o proporþionalitate inversã:
a) A = {2; 3; 6} ºi B = {6; 4; 2};
b) A = {4; 8; 6} ºi B = {12; 6; 8};
{ } { }
c) 1 = 1 2 1 2 1 34 2 = 5262 1 ;
5 6 7 5
d) A = {0,1; 0,3; 0,4} ºi B = {12; 4; 3};
{ }
e) 1 = 1 1 21 1 21 1 34 2 = {52627} .
5 6 7
4. Scrieþi trei numere invers proporþionale cu numerele:
1 1 1
a) 2; 15; 10; b) 3; 6; 9; c) 4; 5; 10; d) 2 2 ; e) 0,1; 0,4; 0,8.
3 4 5
5. Aflaþi numerele x, y ºi z, ºtiind cã sunt invers proporþionale cu numerele:
a) 1 2 1 2 1 34 1 = 5 ; b) 2; 6; 9 ºi y = 18; c) 0,(3); 0,(6); 0,(7) ºi z = 9.
5 6 7
6. Aflaþi numerele x, y ºi z, ºtiind cã sunt invers proporþionale cu numerele:
a) 1 2 1 345 1 45 1 = 1 ; b) 2; 7 ºi 15 ºi k = 35;
6 7 7
c) 0,4; 0,6; 0,8 ºi k = 4,8; d) 0,(2); 0,(4) ºi 0,(6) ºi 1 = 1 .
12
a) {x; y; z} i.p. {2; 3; 4} ºi x + y + z = 26 ;
{1 1 1
}
b) { 12 22 3} 345653 2 2 374 1 + 2 + 3 = 118 ;
8 9
c) {x; y; z} i.p. {0,(4); 0,(8); 0,(6)} ºi x + y + z = 39.

{ }
a) { 12 22 3} 345653 1 2 1 2 1 374 8 1 + 9 2
3 = ;
9
b) {x; y; z} i.p. {0,2; 0,5; 0,9} ºi x + 2y z = 71;
c) {x; y; z} i.p. {2; 3; 6} ºi 3x + 2y + z = 28.
1 2 1 34 1
9. a) Împãrþiþi numãrul 44 în pãrþi invers proporþionale cu numerele .
5 6 17
b) Împãrþiþi numãrul 121 în pãrþi invers proporþionale cu numerele 3; 6 ºi 9.
10. Aflaþi numerele x, y ºi z ºtiind cã:
{ }
a) { 12 22 3} 3454 1 2 1 2 1 63 1 1 + 2 1 + 3 1 = 117 ;
8 7 9
b) {x; y; z} i.p. {0,2; 0,5; ºi 1} ºi xy + yz zx = 63;
48
{ }
c) { 12 22 3} 3454 1 2 1 2 1 63 1 ⋅ 2 ⋅ 3 = 718 .
8 9
11. Numerele x, y ºi z sunt invers proporþionale cu numerele 0,4; 0,6; 0,8.

a) Aflaþi cât la sutã reprezintã numãrul cel mai mic din numãrul cel mai mare.
b) Aflaþi numerele x, y ºi z ºtiind cã 2x + 3y + 4z = 60.
12. Aflaþi dimensiunile unui dreptunghi, ºtiind cã:
a) sunt invers proporþionale cu 1 23 1 , iar semiperimetrul sãu este de 30 cm;
4 5
b) sunt invers proporþionale cu numerele 1,(3) ºi 1,(6), iar aria sa este de
45 cm2.
{ }
1 1 1 673 1 + 2 2 + 3 3 + 1 = 89
a) { 1 + 22 2 + 32 3 + 1} 3454 2 2

1
( )( )( ) ;
{ }
b) { 1 + 22 2 + 32 1 + 3} 3454 678267 92 1
3 1 + 2 + 3 = 9 .

a) {x; y} i.p. {2; 4}; {y; z} i.p. {2; 6} ºi x + y + z = 20;
b) {x; y} i.p. {1; 3}; {y; z} i.p. {2; 3} ºi x + y + 3z = 48.
15. Numerele x ºi y sunt invers proporþionale cu 7 ºi 9, iar z reprezintã 30% din
x. Aflaþi x, y ºi z, ºtiind cã x + 9y 10z = 25.
16. Numerele x, y ºi z sunt invers proporþionale cu 0,5; 0,2 ºi 0,25.
1
a) Aflaþi valoarea raportului 1 2 .
b) Aflaþi cât la sutã reprezintã z din (x + y + z).
17. Aflaþi numerele x, y ºi z, ºtiind cã sunt invers proporþionale cu inversele
numerelor 2, 4, 6 ºi 8, iar media lor aritmeticã este 30.
18. Aflaþi numerele x, y ºi z, ºtiind cã sunt invers proporþionale cu numerele 1,2;
0,4 ºi 0,6 iar suma lor reprezintã 20% din 300.
19. Aflaþi numerele x, y ºi z, ºtiind cã sunt invers proporþionale cu numerele 3, 6
ºi 9 ºi 1 + 1 + 1 = 23 .
1 2 3
20. Aflaþi media aritmeticã a numerelor x, y ºi z, ºtiind cã numerele sunt invers
proporþionale cu 6, 3 ºi 2, iar x + y = 12.
21. Aflaþi numerele naturale de forma 123 , ºtiind cã {a; b; c} i.p. {15; 3; 5}ºi
12311 .
49
6. Regula de trei simplã

1. Douã cãrþi costã 12 lei. Cât costã 4 cãrþi?
2. Trei stilouri costã 27 lei. Cât costã 5 stilouri? Câte stilouri se pot cumpãra cu
18 lei?
3. Trei robineþi umplu un bazin în 12 ore. Câþi robineþi umplu acelaºi bazin în 4
ore? În câte ore umplu bazinul 6 robineþi?
4. Doi muncitori terminã o lucrare în 10 ore. În câte ore terminã lucrarea 4
muncitori? De câþi muncitori este nevoie pentru ca lucrarea sã fie terminatã
în 5 ore?
5. Pentru confecþionarea a trei fuste se folosesc 6 m de mãtase. Câþi metri de
mãtase sunt necesari pentru a confecþiona 5 fuste? Câte fuste se pot confecþiona
cu 14 m de mãtase?
6. Un automobil parcurge distanþa de 100 km în 2 ore. În câte ore parcurge
automobilul distanþa de 150 km? (viteza este constantã)
7. Mergând cu viteza de 60 km/h un automobil parcurge o distanþã în 4 ore. Cu
ce vitezã trebuie sã meargã automobilul pentru a parcurge aceeaºi distanþã în
trei ore?
8. Trei tractoare arã o suprafaþã în 6 ore. De câte tractoare este nevoie pentru a
ara aceeaºi suprafaþã în 9 ore? În cât timp arã aceeaºi suprafaþã un tractor?
9. Un muncitor executã 10 piese în 4 ore. În câte ore executã muncitorul
20 iese? Câte piese executã în 8 ore?
10. 5 muncitori terminã o lucrare în 6 ore. În câte ore terminã lucrarea 2 muncitori?
De câþi muncitori este nevoie pentru ca lucrarea sã fie gata în 2 ore?
7. Elemente de organizare a datelor ºi probabilitãþi

1. Într-o clasã cu 21 elevi, la teza de matematicã s-au obþinut urmãtoarele
rezultate reprezentate printr-o diagramã cu bare.
50
Completaþi tabelul.
Nota 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1234567879
2. Într-o clasã cu 30 elevi s-au obþinut la matematicã pe semestrul I urmãtoarele

medii reprezentate într-un tabel:
Media 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1234567879
– – – 1 3 4 6 7 6 3
Procent
a) Reprezentaþi datele din tabel într-o diagramã cu bare.
b) Exprimaþi în procente numãrul elevilor care au obþinut aceeaºi medie.
3. În figura alãturatã este prezentatã repartizarea
culturilor pe un teren agricol de 600 ha.
a) Ce procent din teren a fost cultivat cu orez?
b) Câte hectare au fost repartizate fiecãrei culturi?
4. Care este probabilitatea ca la aruncarea unui zar sã obþinem:
a) o faþã cu 3 puncte; b) o faþã cu un numãr par; c) o faþã cu un numãr prim;
d) o faþã cu un numãr mai mare sau egal cu 5; e) o faþã cu un pãtrat perfect.
5. Se aruncã douã zaruri. Care este probabilitatea sã obþinem:
a) o dublã; b) douã feþe cu numere pare; c) douã feþe a cãror sumã sã fie 5;
d) douã feþe cu numere prime între ele?
6. Într-o urmã sunt bile numerotate de la 1 la 15. Care este probabilitatea ca
extrãgând o bilã, aceasta sã fie:
a) un numãr mai mic decât 7; b) un numãr divizor al lui 30;
c) un numãr multiplu de 5; d) un numãr prim impar?
7. Într-o urmã sunt 7 bile albe, 5 bile negre ºi 8 bile roºii. Care este probabilitatea
ca extrãgând o bilã, aceasta sã fie:
a) albã; b) roºie; c) albã sau neagrã?
8. Într-o urmã sunt bile numerotate de la 1 la 12. Care este probabilitatea ca
extrãgând douã bile, acestea sã fie:
a) ambele numere pare; b) ambele numere prime?
9. Într-o urmã sunt 5 bile roºii ºi 10 bile galbene. Care este probabilitatea ca
extrãgând douã bile, acestea sã fie:
a) ambele roºii; b) una roºie ºi una galbenã?
10. Într-o urmã sunt 30 bile albe ºi negre. Aflaþi câte bile din fiecare culoare sunt,
1
ºtiind cã probabilitatea de a extrage o bilã albã este de .
2
I V. Numere întregi 51
Noþiuni teoretice
m = mulþimea numerelor întregi
m* = m \ {0}
m+ = mulþimea numerelor întregi pozitive
m = mulþimea numerelor întregi negative
Opusul unui numãr întreg a este numãrul întreg a

Exemplu: Opusul lui 3 este 3. Opusul lui 5 este 5.
Modulul (valoarea absolutã) unui numãr întreg x se noteazã |x| ºi este definit
⎧ 1 1 234561 1 7
prin 8 1 8 = ⎨ . Observãm cã |x| U 0, oricare ar fi x i m.
⎩ − 1 1 2345 1 < 7
Exemplu: |4| = 4; |5| = 5; |0| = 0.
Adunarea ºi scãderea numerelor întregi

1. Dacã a, b i m+ se procedeazã la fel ca la adunarea numerelor naturale.
Exemplu: +2 + 5 = +7.
2. Dacã a, b i m, atunci a + b = (|a| + |b|).
Exemplu: 2 3 = 5.
3. Dacã a i m ºi b i m+, |a| > |b|, atunci a + b = (|a| |b|).
Exemplu: 4 + 1 = 3.
3. Dacã a i m ºi b i m+, |a| < |b|, atunci a + b = |b| |a|.
Exemplu: 3 + 5 = 2.
Observaþie: Semnul în faþa unei paranteze schimbã toate semnele din
parantezã.
Exemplu: (6 + 2) = 6 2.
Înmulþirea ºi împãrþirea numerelor întregi. Regula semnelor

Exemple:
x y x·y/x:y +2 · (+3) = +6 +4 : (+1) = +4
+ + + (2) · (3) = +6 (4) : (+2) = 2
– – + (4) · (+2) = 8 4 : (1) = 4
(+2) · (5) = 10 (4) : (2) = 2
– + –
+ – –
52
1. Numãr întreg; reprezentare pe axã; opus; valoare absolutã

{ 1
}
1. Fie mulþimea 1 = −23 43 53 3 − 6 . Determinaþi elementele mulþimilor:
2
a) A O m; b) A O {+; c) A O q; d) A O m.
2. a) Reprezentaþi pe axã numerele: +2; 2; 0; 3; 4; 1.
b) Scrieþi care din numerele de la punctul a) sunt pozitive ºi care sunt negative.
A = {x i m | 1 T x T 2}; B = {x i m | 4 < x < 1};
C = {x i m+ | 1 T x T 4}; D = {x i m* | 5 < x T 2}.
4. Scrieþi opusele numerelor: 2; 100; 4; 5; 0; 7; 1.
5. Scrieþi valoarea absolutã pentru fiecare din numerele: 2; 25; 7; 21; 12;
16.
6. Calculaþi:
a) |2| + |4|; b) |3 1| |0|; c) |7 + 1| + |8|; d) |3 1| · |2| + |6 4|;
e) |7 3| : |2| + |6 2| · |3|; f) (|7 + 4| + |11|) : |3 1|.
7. Scrieþi elementele mulþimilor:
A = {x i m | |x| = 9}, B = {x i q | |x| = 1}, C = {x i m | |x| = 5},
D = {x i m | |x| = 8}, E = {x i m | |x| = x}.
A = {x i m | |x| T 2}, B = {x i m* | |x| < 4}, C = {x i m* | |x| < 3},
D = {x i m+ | |x| T 6}, E = {x i m | |x| < 7}, F = {x i m | 1 T |x| T 2}.
9. Fie mulþimea A = {2; 1; 0; 2; 4}. Determinaþi elementele mulþimilor:
M = {x i m | x = a, a i A} ºi N = {x i m | x = |a|, a i A}.
10. Calculaþi a + b + c, unde: a = |4| : |2| + |2| : |1|, b = |18| : |+9| + 2 · |+2|,
c = |1 + 4| · |3| |5 + 1| : |+3|.
2. Compararea ºi ordonarea numerelor întregi

a) 2 ºi 3; b) +4 ºi +2; c) 0 ºi 5; d) 2 ºi +2;
e) 8 ºi 8; f) |7| ºi |+7|; g) |+3| ºi |+3|.
2. Ordonaþi crescãtor numerele:
a) 1, +1, 2, +2, 3, +3; b) 21, 14, 7, 35, 0; c) |7|, 5, 3, 24, 24.
53
3. Ordonaþi descrescãtor numerele:

a) 7, 6, 5, 0, 5, 10, 4; b) 7, 3, 1, 2, 4, 7;
c) |+4|, |4|, 0, 7, 7, 3 ºi |+3|.
4. Scrieþi:
a) cel mai mare numãr întreg de douã cifre;
b) cel mai mic numãr întreg de o cifrã;
c) cel mai mic numãr întreg de douã cifre;
d) cel mai mare numãr întreg de douã cifre distincte;
e) cel mai mic numãr întreg de trei cifre distincte.
5. Scrieþi:
a) toate numerele întregi negative mai mari ca 5;
b) toate numerele întregi pozitive mai mici ca 8;
c) toate numerele întregi cuprinse între 2 ºi 3;
d) toate numerele întregi mai mari sau egale cu 3 ºi mai mici ca 4.
a) x = |21| ºi y = |4|; b) x = |31 6| ºi y = |41 40|;
c) x = |31 30 1| ºi y = |42 40 2|.
3. Reprezentarea unui punct cu coordonate întregi într-un sistem

de axe ortogonale
1. Fie mulþimile: A = {0, 1} ºi B = {2, 1}. Determinaþi elementele mulþimilor:
A D B, B D A, A D A, B D B.
2. Determinaþi coordonatele punctelor din figura de mai jos:
3. Fie punctele: A(2, 3), B(2, 2), C(4, 1), D(3, 2), E(0, 4), F(0, 2),
G(2, 0), H(3, 0).
a) Reprezentaþi punctele într-un sistem de axe ortogonale.
b) Scrieþi punctele care se aflã pe axa Ox.
c) Scrieþi punctele care se aflã pe axa Oy.
54
4. Fie punctele: A(4, 3), B(1, 1), C(7, 1) ºi D(4, 1).

b) Arãtaþi cã ∆ADB \ ∆ADC.
5. Fie punctele: A(2, 1), B(5, 1), C(2, 3), D(1, 1), E(1, 4), F(3, 1).
b) Arãtaþi cã ∆ABC \ ∆DEF.
6. Determinaþi coordonatele mijlocului segmentului [AB] în urmãtoarele cazuri:
a) A(2, 4), B(0, 2); b) A(0, 2), B(2, 0);
c) A(6, 4), B(0, 2); d) A(4, 6), B(6, 4).
a) Reprezentaþi punctele A, B, C ºi D într-un sistem de axe ortogonale.
b) Stabiliþi natura patrulaterului ABCD.
c) Aflaþi aria patrulaterului ABCD.
b) Stabiliþi natura patrulaterului ABCD.
c) Aflaþi aria patrulaterului ABCD.
9. Stabiliþi natura patrulaterului MNPQ în cazurile:
a) M(3, 1), N(8, 1), P(7, 1), Q(2, 1);
b) M(0, 3), N(2, 0), P(0, 3), Q(2, 0);
c) M(1, 3), N(2, 3), P(4, 1), Q(2, 1).
10. Fie punctele: A(1, 2), B(5, 2), C(5, 1).
a) Reprezentaþi punctele A, B, C într-un sistem de axe ortogonale.
b) Determinaþi coordonatele punctului D astfel încât patrulaterul ABCD sã
fie dreptunghi.
c) Aflaþi perimetrul patrulaterului ABCD.
4. Adunarea numerelor întregi

1. Calculaþi:
a) (+3) + (+2); b) (+1) + (+10); c) (2) + (6);
d) (7) + (8); e) (+2) + 7; f) (6) + (7);
g) (+11) + (+9); h) (5) + (11); i) (20) + (31).
2. Calculaþi:
a) (2) + (+7); b) (+9) + (6); c) (11) + (+3);
d) (25) + (+17); e) (21) + (+10); f) (30) + (+34);
g) (+7) + (31); h) (4) + +7).
55
3. Calculaþi:
a) 1 + (2) + (3); b) (5) + (+7) + (10);
c) 12 + (10) + (4) + (+12); d) 11 + (10) + (1) + 3;
e) +4 + (4) + (5); f) (+100) + (21) + (22) + (7);
g) 17 + (9) + (+10) + (1); h) 1 + (+2) + (3) + (+4).
4. Calculaþi:
a) 15 + (5) + [10 + (+10) + 17];
b) 21 + (14) + [(11) + (12) + (+25)]
c) +18 + (+12) + [16 24 + (3) + (+10)];
d) [6 9 + (+10)] + [(2) + (3) + (+5) + (6)];
e) [(36) + (+40) + (21)] + (3) + (4);
f) [2 + (4) + (+8)] + [(3) + (4) + (5) + (+10)].
5. Calculaþi:
a) (1) + (2) + (3) + (4) + ... + (30);
b) (+2) + (+4) + (+6) + ... + (+80);
c) (1) + (+2) + (3) + (+4) + ... + (99) + (+100).
5. Scãderea numerelor întregi

1. Calculaþi:
a) 5 (+3); b) 6 (+5); c) (3) (+2); d) (4) (+4);
e) 10 (3); f) (2) + (6); g) (7) (4); h) 21 (+4);
i) (6) (5) + (2); j) 0 (+2) (2).
2. Calculaþi:
a) 0 5 + 4; b) 7 + 3 2; c) 2 1 + 6;
d) 6 8 + 1; e) 1 2 4; f) 8 9 + 1;
g) 0 8 + 6 9 + 3; h) 9 16 + 1 20; i) 70 35 5 + 1.
3. Calculaþi:
a) (1 4) + (7 3); b) (2) + (6) (7 4);
c) ( 7) + (30 10 40); d) 27 + 3 (1 + 2 3 + 4);
e) 7 (2 9 + 15) 1; f) (1 + 2 + 4) (7 9 + 1);
g) (11 4 3) (7 9 + 4); h) (40 45 + 1) (46 23 3) + (1 4 5).
4. Calculaþi:
a) (24 6 8) (1 + 7 10); b) (36 40 6) (0 3 + 4 7);
c) 1 [7 + 2 (3 + 6 9)]; d) 2 [10 + 1 6 (2 + 5) (7 1)];
e) 4 + [2 1 3 (11 + 12 20) 6] + 25;
f) (44 43 10) + [36 (40 50) 63];
g) 17 { 2 + 4 [7 (31 30 + 1)]};
h) 26 {7 3 [21 1 (30 10 + 4)]};
i) 40 {1 4 5 + [36 40 (1 + 4 10)]}.
56
5. Calculaþi:
a) |2| + |4| |5|; b) |6 2| |+4|;
c) |1 4 6| (21 20 + 4) |36|; d) |(21) (24)| + |6 9|;
e) 36 |1 + 2 + 4 30|; f) (72 |2| 30) (10 6 + 45).
6. Dacã a = 2 (4) + 6 ºi b = |36 40| |50|, calculaþi:
a) a + b; b) a b; c) |a b|; d) |a| + |b|.
6. Înmulþirea numerelor întregi

1. Calculaþi:
a) (+2) · (+6); b) 2 · (4); c) (+2) · (+5); d) (2) · (8);
e) (6) · (8); f) (+2) · (+10); g) (6) · (3); h) 0 · (4).
2. Calculaþi:
a) (2) · (+3); b) 6 · (1); c) (+6) · (10); d) (21) · (+4);
e) 2 · 6; f) 7 · (3); g) 25 · (4); h) 72 · (+2).
3. Calculaþi:
a) (3) · (2) · (4); b) (1) · (+4) · (2); c) +2 · (4) · (+6);
d) (+2) · 3 · (6); e) 1 · (2) · (3) · (4); f) 6 · (1) · 2 · (3);
g) 21 · (1) · (2); h) 2 · (3) · (4) · (1); i) 4 · (8) · (2);
j) 10 · (100) · (1); k) 3 · (9) · 1 · (3); l) (1) · (2) · (3) · (4).
4. Calculaþi:
a) 3 · (1 4); b) (2) · (4 7); c) 3 · (2) + 7;
d) (6 1) · (4 + 2); e) 2 · (4) 3; f) (10 + 3) · (1);
g) (7 11) · (4); h) 3 · (2 1) · 4; i) 7 · (3 + 1) 6;
j) (21 5 6) · 2 11; k) (1 8) · 2 25; l) (1 2 3) · (4 6).
5. Folosind factorul comun, calculaþi:
a) 2 · (1) + 2 · (4); b) 7 · (+3) 6 · (+3); c) 2 · (9) 3 · (9);
d) 3 · 4 + (3) · (+5); e) 10 · (6) + (10) · (+5);
f) 5 · (1) + 5 · (2) + 5 · (3); g) 2 · (+4) + (2) · (5) + (2) · (7);
h) 3 · (4) + (3) · (+2) + (3) · (4) + (3) · 5.
6. Calculaþi:
a) (2) · (3) + (2) · 3; b) (6 1 5)(3 100);
c) 42 · (1) + (40 34); d) (3 + 1)(6 + 2)(7 6);
e) 2 · (3 1) · 4 6(2 + 3); f) (10 21) · 2 3(7 1);
g) 2 · [+1 3(1 2 4)] + 10; h) 2 3[7 4(2 1)];
i) 21 3[2 · (1 4)]; j) [(2 4) · (5) + 10] · 3 1.
7. Calculaþi:
a) (2)(6 + 1) (4); b) (2)(+3) [(2 1) · 3 + 1];
57
c) (7 10) · [36 (4 + 15) · 3] + 12; d) (36 40) · (2) 21 (3);

e) (2)(2 7 5) 3(7 3 + 4); f) 3 · [2 4(2 + 5 6)];
g) (25 21 2)[2(3 6 4)]; h) [2 4(3 9)] · (2) · (6 7);
i) 2[3 + 4(2 1)] 3[7 1 4(3 5)] 2(3 + 1);
j) [1 4(3 2) 2] · (5) (2)[7 21 + 3 2(4 9)].
8. Calculaþi:
a) |4 1 + 3| · (2) (6); b) |6| · |3 + 1| |21 4|;
c) |(3) · (2) + 1| · (1); d) |4 · (3) + 10| · |2 5 + 1|;
e) 21 · |4 3 + 6| 36 · |41 27 3|;
f) |4| + |5| · (1) + 7 · |3(2 1) + 7|.
9. Calculaþi:
a) |32 2 30| · (2) 3[2 |6| · (2 19 + 1)];
b) |36 2(1 + 8) 25| · (1) (36 |2 4| 5);
c) (25 30 + 1) · |4 + 2| [3 |4 + 6 5| · (2)];
d) 3 {4 [3(2 1) 6] + |4 + 1 20|}.
10. Fie x = 2 · |4 9| ºi y = 3 4(1 + 2). Calculaþi:
a) xy; b) |x y| · (4); c) |x + y| · |x y|.
11. ªtiind cã:
a) xy + xz = 6, calculaþi 2x(y + z);
b) xy = 3 ºi yz = 4, calculaþi y(x z);
c) 2x = 4, 3y = 6 ºi 4z = 8, calculaþi 4x + 6y 8z;
d) x + y = 30 ºi z = 4, calculaþi xz + yz.
12. Calculaþi:
a) (2) · (1) + (2) · (2) + (2) · (3) + ... + (2) · (20);
b) 3 6 9 ... 180.
7. Împãrþirea numerelor întregi

1. Calculaþi:
a) (+6) : (+3); b) (10) : (5); c) (+25) : (+5); d) (30) : (6);
e) (20) : (10); f) (26) : (13); g) (+36) : (+4); h) (+300) : (+15).
2. Calculaþi:
a) (6) : (+2); b) (+21) : (7); c) (35) : (5); d) (30) : (+2);
e) (+27) : (9); f) (+6) : (1); g) (+120) : (40); h) 36 : (+2).
3. Calculaþi:
a) 30 : (2) : 5; b) 21 : 3 : (7); c) 100 : (2) · (1);
d) 36 : (9) · 2; e) 4 · (3) : (6); f) 40 : (10) · 2;
g) 48 : (12) · 4; h) 90 : 30 · (1) : 3.
58
4. Calculaþi:
a) 7 : (4 3); b) 20 : (1 4); c) 2 · (36 6) : (10);
d) (6 8 + 10) : (2); e) (21 4 2) : (2 3); f) 72 : (2 · 3 + 3);
g) 2(7 1 + 2) : (3).
5. Calculaþi:
a) 6 : (2) 2; b) 14 : (+7) + 21; c) 3 · (4) 12;
d) (9 4 10) · 5 : (25); e) 7 · (3) : (7) + 4 · (7);
f) 10 : (2 3) + 11 : (1); g) 18 : (1 2) 6 : (1).
6. Calculaþi:
a) 24 : (6) 25 : (5);
b) (36 40) · 2 : (4) 8 : (4);
c) [36 : (3 4 + 1) 2 · (6)] · 2 4 : (1);
d) 40 21 : [8 (7 + 1) + 6 : (2)];
e) 25 4 : (2) · [(7 1 2) : (3 1)];
f) 100 : (19 1) 4 · [(21 5) : (4) + 2];
g) 60 : (15 5) · 2 70 : (2 4 + 16);
h) (4 6 20) : ( 5 6) + 2 : (1 + 2);
i) [21 (3 6) : (3)] · 2 36 : [(3) · (+4)].
7. Dacã x = 72 : (36) + 1, y = ( 9 7) : (4), calculaþi:
a) x : (y 3); b) y : x; c) y : (x).
8. Dacã:
a) x + y = 42 ºi z = 2, calculaþi x : z + y : z;
b) x · y + x · z = 21 ºi x = 1, calculaþi y + z;
c) x(y + z) = 12 ºi x = 3, calculaþi y + z.
8. Puterea unui numãr întreg cu exponent numãr natural

1. Calculaþi:
a) 24; b) (2)2; c) (3)3; d) (1)100; e) (400)0;
f) (+6) ;
2
g) (+5)3; h) (2)4; i) (3)4; j) (+4)3.
2. Calculaþi:
a) (2)5; b) 32; c) (+4)2; d) 52; e) (1)201;
f) (+7)2; g) 72; h) 92; i) 102; j) +82.
3. Calculaþi:
a) (1)3 + (2)4; b) 71 42; c) (3)4 92;
d) 1000 210 + 52; e) 42 + (2)4; f) 62 61 60;
g) 122 + (10)2 72; h) (8) 3 + (6) .
2 3 2
59

a) (3)2 · (3)4; b) (4)2 · (4)3; c) (+5)4 · (+5)5;
d) (2) · (+2) 2;
4 3
e) (10)4 · (+10)6 · (10)1; f) 73 · (7)4 · (+7)10;
g) 8 · (8) · (+8) ; h) 96 · (9)0 · ( 9)10;
20 3 4
i) 72 · 74 · (7)6 · (7)3.
a) (10)4 : (10)3; b) (+3)10 : (+3)7 : 3; c) 62 : (6)1;
d) (5 ) : (5) ;
4 2
e) 740 : (7)30 : (72); f) 420 : (4)10 : (43);
g) 25 : (25) : (25) ; h)232 : (210) : (2)12;
11 2
i) 39 : (3)5 : (33).
a) (92)4; b) (23)4; c) [(4)3]5; d) [(7)4]5;
e) (2 ) ;
2 3
f) (62)5; g) [(33)3]3; h) [(+52)4]0.
7. Scrieþi ca un produs de puteri:
a) [2 · ( 3)4]3; b) [(1)4 · (2)5]10; c) [62 · (7)3]5;
d) [(42) · (5)3]7; e) [94 · (5)3]6; f) [22 · (3)4 · (5)2]6.
8. Calculaþi:
a) 27 : (2)3 · (2)0; b) (34 · 32)3 : 316; c) 54 · (5)6 : 59;
d) [74 · (7)2]0 · (7)2; e) 106 : (10)3 · 100; f) [(4)4 : 43]5 : 43.
9. Calculaþi:
a) (24 · 26)2 : (2)18; b) (21)5 : (21)3 : (21);
c) [(54)3 : (5)10]2 : (53); d) [73 · (7)2: 74]0;
e) 630 : (625) : (62)2; f) (8)8 · (8)4 : (8)10.
a) (3)2 · 9; b) 42 · (2)3; c) 125 : (5)2 · 53;
d) 100 · (10) : 10 ;
2 3 4
e) 7 · (49) · 7 ;
4 2 3
f) 273 · (9)2 · (3)4;
g) 162 : (4)3 · (2)4; h) 540 : (+5)30 · (25)4 : (125)2.
11. Calculaþi:
a) [(2)4 · (3)6] : [(2)3 · (3)4]; b) [56 · (3)9] : [53 · (3)8];
c) [732 · (5)40] : [730 · (5)39]; d) (15)3 : (3)2 : (5)3;
e) (21)4 : [(7)3 · 34].
12. Calculaþi:
a) (1)1 · (1)2 · (1)3 · ... · (1)200;
b) (2)1 · (2)2 · (2)3 · ... · (2)30 : [(2)15]31;
c) 31 · 32 · ... · 360 : (27)610.
60
9. Ordinea efectuãrii operaþiilor ºi folosirea parantezelor

1. Calculaþi:
a) 3 + (4) : 2; b) (1 4) · 3 7;
c) 72 : (22 4) : 3; d) 3 · (4 · 3 + 10);
e) (1)4 · (1)3 · (7) + 22 : (2); f) (2 + 3)2 : (1)7 36 : (2 4);
g) (2)2 · (4 : 1 + 6 3); h) [(2)4 · (2)8 : (2)10 + 6]2;
i) [2 · (6) : 3 + 21 : (7)] · 4; j) 125 : (52 6 · (3)].
2. Calculaþi:
a) 2 · (8) : (4) 36 : 12; b) (9 6 + 10) : (13);
c) (7 + 1 + 24) : (6) 1; d) 25 (6 + 7 · 3);
e) 24 (1) · [2 : (1) + 24 : (23)];
f) 7 · (1) (2) · [3 · (1) + 14 : (7)];
g) 3 · [(5)2 : 5 21 : (1) + 62].
3. Calculaþi:
a) [(2)4 : (2)2 (5)3 : 5] · (3);
b) (4)2 : (4) 36 : (2) + 21;
c) 252 : (25) + 3 · [17 2 · (6) + 1 32];
d) 2 · [40 : (2)2 · 5 102 : (10)];
e) 42 : (4 1 + 62 5 · 7);
f) [(2)2 + (2)3 + (2)4] : (1 1)2.
4. Calculaþi:
a) [24 · (3)3]5 : [(2)19 · 314];
b) [(2)0 + (2)1 + (2)2 + (2)3] : 5 4 2;
c) 72 [24 (2)2 + 13] 23 + 72 : (7);
d) 212 : [(3)2 · 7] 6 · [(4 2)3 + (1 + 5)2];
e) (4 1 5)3 : (3 5)2 · (2)4 : (6 + 4)2;
f) [(1)5 : (1)4 5]2 : (1 2 3) 6(2 4 5).
10. Divizibilitatea în m
1. Aflaþi valoarea de adevãr a propoziþiilor:
a) 25x(5); b) 7 | (21); c) 35x5; d) 6 | (2);
e) 50x(3); f) 21y3; g) 4 o 16; h) 36x(6).
a) D15; b) D20; c) D12; d) D25; e) D24.
a) M2; b) M4; c) M5; d) M6; e) M8.
61

a) D2 N D3; b) D2 O D4; c) D2 \ D6; d) D9 O D24.
a) M6 O M12; b) M12 \ M24; c) (M6 O M4) \ M3; d) M7 N M14.
a) A = {x i m | 3 T x T 2, xx2}; b) B = {x i m | 5 < x < 4, xx3};
c) C = {x i m | |x| T 5, xx(5)}; d) D = {x i m* | |x| < 10, 6 | x}.
{ 1
1 = 2∈15 ∈1 6
2 } { 2
3 = 2∈15 − ∈1 6
2 } { 342 ∈ 1}6
4 = 2 ∈2 5
{
1 = 2 ∈ 1− 5
12
2 } { 3
∈ 1 6 3 = 2 ∈ 1 5 − ∈2 6
2 } 4 = {2 ∈ 2 5 − ∈ 2}7
4
2
{
1 = 2∈15
1
2 −2
∈1 6 } 3 = 2∈1 5{ 23
2 +2
∈1 6 } { 2 +4 3 ∈2}6
4 = 2 ∈2 5
{
1 = 2∈1 5
1
2−3
∈2 6 } 3 = 2∈1 5{ 23
32 − 2
∈1 6 } 4 = {2 ∈ 2 5
24
72 + 3
∈ 1}6
{
1 = 2 ∈1 2
−1
42
∈ 2− 3}
{
2 = 1∈13
1 −1
1 +1
∈1 4 } 3 = 1 ∈2 3 {1+2
1 −1
∈1 4 }
{
2 = 1∈14
1 +1
1−2
∈1 5 } 3 = 1 ∈2 4 {
21 + 3
1−2
∈1 6 }
10. Aflaþi numerele x, y i m, ºtiind cã:
a) x(y 1) = 0; b) (x 1)(y + 2) = 3;
c) (x + 4)(y + 2) = 5; d) (2x 1 )(y 1) = 10.
11. Arãtaþi cã:
a) (21 + 22 + 23 + ... + 230)x7; b) (51 + 52 + 53 + ... + 550)x6;
c) (2 · 3
n n+1
+ 2 · 3 )x4, n i q*; d) (3n + 1 · 5n + 2 3n · 5n + 1)x14, n i q*.
n n+2
11. Ecuaþii în m
1. Care din elementele mulþimii A = {5; 4; 2; 0; 1; 5} sunt soluþii ale ecuaþiilor:
a) x 1 = 4; b) 2x = 8; c) 2x 1 = 1;
d) x + 1 = 6; e) 7x + 1 = 8; f) 3x 2= 8?
62
2. Rezolvaþi în m ecuaþiile:
a) x + 6 = 1; b) x 2 = 3; c) 2 x = 4; d) 8 + x = 1;
e) 7 (x) = 2; f) x + 1 = 5; g) 7 = 1 x; h) 2 = x + 4;
i) 2 + x = 1; j) x 1 = 4; k) 9 = 20 x; l) x 4 = 0.
a) 2x = 6; b) 3x = 9; c) 20x = 100;
d) 4x = 60; e) 15x = 30; f) 9x = 27;
g) 3x = 12; h) 8x = 16; i) 4x = 24.
a) x : 2 = 4; b) x : (1) = 1; c) x : 5 = 4;
d) x : (2) = 5; e) x : (9) = 0; f) x : 1 = 8;
g) x : (5) = 100; h) x : (5) = 10; i) x : 2 = 9.
a) 2x 1 = 3; b) 3x + 1 = 7; c) 5x 1 = 16;
d) 10x + 1 = 29; e) 4x 8 = 16; f) 9x + 1 = 19;
g) 3x 9 = 9; h) 20x + 1 = 19; i) 2x + 5 = 7.
6. Rezolvaþi în m* ecuaþiile:
a) 2(x 1) = 8; b) 3(x + 2) = 6; c) 4(2 x) = 8;
d) 7 : ( x 1) = 1; e) (x + 2) : 4 = 0; f) (3 x) : 3 = 1;
g) 10 : (x 1) = 5; h) 4 : (1 x) = 1; i) (2x 1) : 3 = 1;
j) (3x + 1) : 2 = 4; k) (4x + 1) : 3 = 3; l) 2(3x + 1) = 4.
a) 2x 1 = x + 3; b) 4x + 5 = 3x 1; c) 2x 1 = 3x + 4;
d) 6x + 3 = 4x 5; e) 5x 6 = 2x + 3; f) 10x 1 = 11x 5 ;
g) 7x + 11 = 4x 1; h) 15x + 9 = 10x 1; i) 4 + 2x = x + 6;
j) 1 12x = 3x 29; k) 1 + 8x = 8x + 17.
a) 2(x 1) = 3(x + 1) 6; b) 3(2x 1) = 4(x 2) + 15;
c) 2(1 + x) = 3x; d) 7 3(x + 2) = 2x 19;
e) 2(x + 4) = x + 7; f) 5(x + 9) = 6(x + 8);
g) 7(x 1) 2(x + 1) = 2 (x + 3); h) 2(2x + 2) + 6(x 1) = 4(x + 1).
1 −1 1 + 2 1 +1 1 + 2 11 + 2 1 − 3 1
a) = ; b) = ; c) = + ;
2 3 3 4 1 2 3
11 − 2 1 1 1 + 2 11 1 1 − 2 1 1+1 1 2 1−3
d) − = + ; e) − = + ; f) − = + .
3 4 5 3 3 4 1 4 1 4 25 35
a) |x 1| = 4; b) |2x + 1| = 3; c) |4x 1| = 5; d) |3x + 2| = 10;
63
e) |3 x| = 1; f) |x + 6| = 0; g) |x| + 4 = 6; h) |x 4| = 2.
a) |2x 1| + 1 = 4; b) 3|x| 1 = 5; c) 7|1 x| = 21;
d) 2|2x + 3| 1 = 17; e) |x 1| + |2x 2| = 12; f) ||x| + 1| = 4;
g) |7 |x|| = 0; h) 3|2 + x| 1 = 2|x + 2| + 6.
12. Rezolvaþi în m* ecuaþiile:
a) |x| + 2|x| + 3|x| + ... + 40|x| = 1640;
b) |x + 1| + |2x + 2| + ... + |80x + 80| = 6480;
c) |x 3 | + |2x 6| + |3x 9| + ... + |100x 300| = 5050.
12. Inecuaþii în m
1. Care din elementele mulþimii A = {3; 2; 1; 1; 2} verificã inecuaþiile:
a) x 1 T 4; b) x + 2 > 0; c) 3x T 9; d) 2x + 3 < 7?
2. Rezolvaþi în m inecuaþiile:
a) x + 4 T 9; b) x 1 > 2; c) x + 5 T 9; d) x 9 < 1;
e) 7 + x > 2; f) 2 < x + 3; g) x 6 < 0; h) 6 U x + 1;
i) 21 > x + 15; j) 3 < 7 + x; k) 7 + x > 9.
a) 3x T 6; b) 2x > 2; c) 3x T 21; d) x < 4;
e) 2x T 4, f) 7x < 28; g) 5x < 20; h) 2x > 2;
i) 5x < 40; j) x : 2 < 4; k) x : 3 < 0.
a) 2x 3 < 5; b) 3x 1 < 5; c) 4x + 7 T 27;
d) 5x + 4 U 9; e) 2x + 1 T 7; f) 7x 1 T 13;
g) 1 + 2x < 9; h) 4 > 3x 2; i) 21 U 5x 4.
a) 2x 1 T x 4; b) 3x + 1 > x 7;
c) 2(x + 2) T 3(x + 2); d) 6(x + 1) < 5x 6;
e) 2(3x 1) T 4x 6; f) 3x 1 T 2(x 3);
g) 7x 2 < 3(2x + 1); h) 9x 24 < 3(2x + 5);
i) 2(x + 1) + 3(x + 2) T 4(x 1);
j) 3(2x 1) + 2(2x + 1) < 4(5x 1) + 33.
6. Rezolvaþi urmãtoarele inecuaþii:
a) 2(x + 1) < 4, în q; b) 3x 1 < 2x 4, în m;
c) 6(x + 1) < 2x + 14, în q*; d) 3(2x 1) U 7x + 9, în m;
e) 4x 6 T 2x 8, în m*; f) 2(x + 1) < 2x + 6, în q*;
g) 3(4x 6) T 7(2x 8), în m+.
64
a) |x| T 2; b) |x| < 3; c) |x 1| T 1; d) |x + 2| < 4;
e) |2x| T 6; f) |3x| < 9; g) |1 x| T 2; h) |2x 1| T 3;
i) |4x 3| T 5; j) 7|2x + 1| < 35; k) |x + 1| 2 < 0; l) 2|x + 3| 1 < 3.
A = {x i m | |x| < 2}; B = {x i q* | |x 1| T 3};
C = {x i m | 3 T x 1 < 2}; D = {x i m* | 1 < 2x 1 < 3};
E = {x i q | 6 < |x| < 3}; F = {x i m* | |3x| T 12}.

1. Determinaþi numãrul întreg x, ºtiind cã:
a) suma dintre el ºi 3 este 4; b) diferenþa dintre el ºi 2 este 1;
c) triplul sãu este 12; d) cincimea sa este 15.
2. Determinaþi numãrul întreg x, ºtiind cã:
a) triplul diferenþei dintre x ºi 9 este 6;
b) dacã îl adunãm cu 2 obþinem acelaºi rezultat ca atunci când dublãm suma
dintre el ºi 1;
c) adunând la triplul sãu 2 obþinem 4;
d) dublând diferenþa dintre 2 ºi x obþinem 20.
3. Determinaþi douã numere întregi x ºi y, ºtiind cã:
a) suma lor este 8, iar diferenþa lor este 2;
b) suma lor este 12, iar unul din numere este de 11 ori mai mare decât celãlalt;
c) suma lor este 20, iar primul numãr este cu 16 mai mare decât al doilea
numãr.
4. Determinaþi trei numere întregi x, y ºi z, ºtiind cã:
a) x + y + z = 9, y = 2x ºi z = x + 5;
b) x y + z = 25, x = y 1 ºi z = y + 2;
c) x + 3y 2z = 8, x = 4z ºi y = 1 z.
5. Determinaþi numãrul întreg x, ºtiind cã dublând suma dintre dublul sãu ºi 1
obþinem acelaºi rezultat ca atunci când îl triplãm.
6. Determinaþi douã numere întregi x ºi y, ºtiind cã suma lor este 3, iar diferenþa
dintre dublul primului numãr ºi triplul celui de-al doilea numãr este 19.
7. Determinaþi numãrul întreg x, ºtiind cã micºorând dublul sumei dintre x ºi
4 de 3 ori obþinem acelaºi rezultat ca atunci când scãdem din el 1.
8. Suma a patru numere întregi consecutive este 2. Determinaþi numerele.
9. Suma a n numere întregi consecutive este 35, iar diferenþa dintre cel mai mic
numãr ºi cel mai mare este 6. Determinaþi numerele.
GEOMETRIE
1. Recapitulare ºi
completãri
2. Dreapta
3. Unghiuri
4. Congruenþa triunghiurilor
5. Perpendicularitate
6. Paralelism
7. Proprietãþile
triunghiurilor
66 I . Recapitulare ºi completãri
Noþiuni teoretice
1. Figuri geometrice plane
Denumire Desen, elemente, proprietãþi
Triunghiul
Are 3 vârfuri, 3 laturi, 3 unghiuri.
Perimetrul = a + b + c.
Patrulaterul
Are 4 vârfuri, 4 laturi, 4 unghiuri.
Perimetrul = a + b + c + d.
Paralelogramul
Patrulaterul cu laturile opuse paralele.
Perimetrul = 2l + 2L.
Dreptunghiul
Paralelogramul cu unghiurile drepte.
Perimetrul = 2l + 2L; Aria = L · l.
Pãtratul Dreptunghiul cu toate laturile de

lungimi egale.
Perimetrul = 4l; Aria = l2.
Rombul
Paralelogramul cu toate laturile de
lungimi egale.
Perimetrul = 4l.
Trapezul
Patrulaterul cu douã laturi opuse
paralele ºi celelalte douã neparalele.
Cercul Centrul cercului este un punct, iar

raza cercului este un segment cu un
capãt în centrul cercului ºi celãlalt pe
cerc.
67
Noþiuni teoretice
2. Corpuri geometrice
Paralelipipedul Are 6 feþe, 8 vârfuri, 12 muchii.
dreptunghic Muchiile fiecãrei feþe formeazã
un dreptunghi.
Volumul = L · l · h.
Cubul Paralelipipedul dreptunghic cu

muchiile de lungimi egale.
Volumul = l 3.
Piramida Are 4 vârfuri, 4 feþe, 6 muchii.

triunghiularã Muchiile fiecãrei feþe formeazã
un triunghi.
Piramida
Are 5 vârfuri, 5 feþe, 8 muchii.
patrulaterã
Cilindrul
Bazele sunt cercuri.
Conul
Baza este un cerc.
Sfera
Centrul sferei este un punct, iar
raza sferei este un segment cu
un capãt în centrul sferei ºi
celãlalt pe sferã.
68
1. Desenaþi:
a) un triunghi ascuþitunghic;
b) un triunghi obtuzunghic;
c) un triunghi dreptunghic;
d) un pãtrat cu latura de 3 cm;
e) un dreptunghi cu laturile de 2 cm ºi 4 cm;
f) un paralelogram cu laturile de 3 cm ºi 5 cm;
g) un romb cu diagonalele de 4 cm ºi 6 cm;
h) un cerc cu raza de 2 cm.
2. Calculaþi perimetrul ºi aria unui:
a) pãtrat cu latura de 2,7 cm;
b) dreptunghi cu lungimea de 0,7 dm ºi lãþimea de 32 mm.
3. Calculaþi perimetrul unui:
a) triunghi cu laturile de 0,14 m, 1 dm, 120 mm;
b) paralelogram cu laturile de 9,5 cm ºi 0,2 m;
c) romb cu latura de 2 1 345 .
6
4. Aflaþi aria unui:
a) pãtrat care are perimetrul de 17 cm,
b) dreptunghi care are lungimea de 2 ori mai mare decât lãþimea ºi perimetrul
de 38,4 cm.
5. Sã se afle lungimile laturilor unui triunghi care are perimetrul de 60 cm,
ºtiind cã:
a) cele trei laturi au aceeaºi lungime,
b) douã dintre laturi au aceeaºi lungime, iar a treia laturã are 12 cm;
c) o laturã este cu 14 cm mai micã decât suma celorlalte douã laturi ºi cu 16 cm
mai mare decât diferenþa lor.
6. Un dreptunghi ºi un pãtrat au aceeaºi arie. Sã se afle:
a) perimetrul pãtratului, ºtiind cã dreptunghiul are dimensiunile de 3 cm ºi
12 cm;
b) perimetrul dreptunghiului, ºtiind cã pãtratul are latura de 36 cm, iar lãþimea
dreptunghiului reprezintã 25% din lungimea sa.
7. În desenele de mai jos sunt prezentate desfãºurãrile mai multor corpuri geome-
trice. Numiþi aceste corpuri ºi desenaþi-le pe caiet.
a) b) c)
69
d) e) f)
8. Sã se afle volumul unui paralelipiped dreptunghic care are:

a) lungimea de 21 cm, lãþimea de 14 cm ºi înãlþimea de 8 cm;
b) lungimea de 20 cm, lãþimea egalã cu 60% din lungime, iar înãlþimea de
3 ori mai mare decât lãþimea.
9. Calculaþi volumul unui cub care are:
a) lungimea muchiei de 1,6 cm;
b) aria unei feþe de 25 cm².
10. Sã se afle suma lungimilor tuturor muchiilor unui paralelipiped dreptunghic
care are:
a) dimensiunile de 3 cm, 4 cm ºi 5 cm;
b) perimetrele a trei dintre feþe de 540 cm, 600 cm, 720 cm.
11. Un cub ºi un paralelipiped dreptunghic au acelaºi volum. Calculaþi lungimea
muchiei cubului ºtiind cã:
a) paralelipipedul dreptunghic are dimensiunile de 4 cm, 6 cm ºi 9 cm;
b) suma celor trei dimensiuni ale paralelipipedului dreptunghic este de 189 cm,
lãþimea reprezentând jumãtate din lungime ºi un sfert din înãlþime.
12. Un vas cu apã în formã de paralelipiped dreptunghic are baza un pãtrat cu
latura de 1,6 dm. În vas este scufundat complet un corp metalic. Calculaþi
volumul corpului, ºtiind cã nivelul apei se ridicã cu 50 mm.
13. O cutie în formã de cub are grosimea pereþilor de 0,5 cm ºi muchia exterioarã
de 10 cm. Sã se afle volumul interior al cutiei.
14. Desfãºurarea unui cub acoperã o suprafaþã planã cu aria de 864 cm². Aflaþi
lungimea muchiei cubului.
70 I I. Dreapta
Noþiuni teoretice
Punctul A
D Punctul A, notat A.
Dreapta Dreapta a, notatã a.
Dreapta AB, notatã AB.

Trei sau mai multe puncte care aparþin aceleiaºi drepte se
numesc puncte coliniare.
Semidreapta
Semidreaptã închisã OA, notatã [OA.
Semidreapta deschisã OA, notatã (OA.
[MN ºi [MP sunt semidrepte opuse.
Segmentul Segmentul închis AB, notat [AB];

Segmentul deschis AB, notat (AB).
Punctele A ºi B se numesc capetele segmentului AB.
Distanþa dintre punctele A ºi B se numeºte lungimea segmen-
tului AB, notatã AB.
Segmentele care au lungimi egale se
numesc segmente congruente.
CD = EF ⇔ [CD] \ [EF]
Mijlocul unui segment este punctul de

pe segment egal depãrtat de capetele
sale.
M i [PQ], PM = MQ.
1. Desenaþi trei puncte distincte A, B, C, astfel încât:
a) [AB = [AC;
b) [AB ºi [AC sunt semidrepte opuse;
c) C este mijlocul segmentului [AB].
2. Desenaþi douã segmente [AB] ºi [CD], astfel încât sã fie îndeplinite urmãtoarele
condiþii:
71
a) A, B, C, D sunt coliniare ºi [AB] O [CD] = ∅;

b) A, B, C, D sunt necoliniare ºi [AB] O [CD] = ∅;
c) [AB] O [CD] = {M}, [AM] = [MB] ºi [CM] = [MD].
3. Desenaþi patru puncte astfel încât acestea sã determine:
a) o dreaptã; b) patru drepte; c) ºase drepte.
4. Fie punctele A, B, C, D, distincte douã câte douã ºi punctul P i (AC). Enume-
raþi dreptele distincte determinate de aceste puncte dacã sunt îndeplinite
urmãtoarele condiþii:
a) P i (BD), iar punctele B ºi D sunt situate de o parte ºi de cealaltã a dreptei AC;
b) C i (PB), iar A ºi P sunt de aceeaºi parte a dreptei DC.
5. Desenaþi punctele coliniare A, B, C astfel încât:
a) AB = 3 cm ºi B este mijlocul segmentului [AC];
b) AB = 2 cm, BC = 4 cm ºi B i (AC);
c) AB = 5 cm, AC = 2 cm ºi B i (AC);
d) AB = 4,5 cm, AC = 3,5 cm ºi C h(AB.
6. Fie date punctele coliniare A, B, C astfel încât AC + CB = AB, AC = 4 cm,
AB = 10 cm. Aflaþi lungimea segmentului [MN], dacã M ºi N sunt mijloacele
urmãtoarelor segmente:
a) [AC], respectiv [BC];
b) [AB], respectiv [MB];
c) [BC], respectiv [AM].
7. Pe o dreaptã se considerã punctele A, B, C, în aceastã ordine, astfel încât
AC = 12 cm. Sã se afle lungimea segmentului AB dacã:
a) punctul B este mijlocul segmentului [AC];
b) 12 = 1 23 ; c) 12 = 1 13 ;
2 2
d) AB BC = 2 cm; e) BC este 20% din AB.
8. Fie date punctele coliniare A, B, C, în aceastã ordine, punctul D este mijlocul
segmentului [AB], iar BC = 8 cm. Sã se afle lungimea segmentului [AB] dacã:
a) DC = 10 cm;
b) AC = 4 · DB;
c) punctul B este mijlocul segmentului [DC];
d) lungimea segmentului [AC] este cu 15 cm mai mare decât lungimea
segmentului [AD].
9. Fie A, B, C puncte coliniare, în aceastã ordine, distincte douã câte douã.
ªtiind cã AB = 9 cm ºi BC = 4 cm, sã se afle distanþa dintre mijloacele
segmentelor:
a) [AB] ºi [BC]; b) [AB] ºi [AC]; c) [AC] ºi [BC].
72
10. Fie A, B, C, D patru puncte coliniare situate în aceastã ordine, astfel încât
BC = 2 · AB, AC = 6 · CD ºi BD = 18 cm. Sã se afle:
a) lungimea segmentului [AD];
b) distanþa dintre mijloacele segmentelor [AC] ºi [BD].
11. Pe o dreaptã se considerã punctele distince A, B, C, D în aceastã ordine.
ªtiind cã AC = 7 cm ºi BD = 11 cm, sã se afle:
a) AD + BC; b) CD AB.
12. Fie punctele coliniare A, B, C, D, în aceastã ordine, astfel încât CD = 2 · BC,
AD = 15 cm, BC = 3AB. Sã se afle distanþa dintre mijloacele segmentelor:
a) [AC] ºi [BD]; b) [BC] ºi [AD].
13. Pe o dreaptã se considerã punctele coliniare A, B, C, D, E, F, în aceastã ordine,
astfel încât BC = 2AB, AD = 3BC, AE = 4CD, AF = 5DE, iar EF = 18 cm. Sã se
afle distanþa dintre mijloacele segmentelor:
a) [AC] ºi [BF]; b) [AC] ºi [BE]; c) [BD] ºi [CE]; d) [AE] ºi [CF].
14. Fie date punctele coliniare A, B, C, D, astfel încât D este mijlocul segmentului
[AB].
12 1 32 23 42 = 32 + 12
a) Dacã A i (BC), arãtaþi cã 34 = .
4 4
b) Dacã C i (AD), arãtaþi cã 34 =
12 + 32 23 42 = 12 1 32 .
4 4
15. Pe o dreaptã se considerã punctele A, B, C, D, E, astfel încât C este mijlocul
segmentului [AB], D i [BC] ºi [DE] \ [BD]. Determinaþi valoarea raportului
dintre lungimile segmentelor [AE] ºi [CD].
III. Unghiuri 73
Noþiuni teoretice
Unghiul Figura geometricã formatã din douã semi-
drepte cu aceeaºi origine se numeºte unghi.
Unghiul AOB este notat rAOB. Semidreptele [OA ºi [OB se

numesc laturile unghiului. Punctul O se numeºte vârful
unghiului.
Unghiul
alungit
Unghiul ale cãrui laturi sunt semidrepte opuse se numeºte
unghi alungit sau unghi cu laturile în prelungire.
Mãsura unui unghi alungit este egalã cu 180°.
Unghiul
nul
Unghiul ale cãrui laturi sunt semidrepte identice se numeºte
unghi nul. Mãsura unghiului nul este egalã cu 0°.
Unghiul Un unghi care nu este nici alungit ºi nici nul se numeºte unghi
propriu propriu.
Unghiuri
Unghiurile care au mãsurile egale se numesc
congruente
unghiuri congruente.
m(rAOB) = m(rA′O′B′) ⇒
⇒ rAOB \ rA′O′B′
Unghiuri Douã unghiuri proprii care au vârful comun,

adiacente o laturã comunã, iar celelalte douã laturi
situate de o parte ºi de alta a dreptei care conþine
latura comunã se numesc unghiuri adiacente.
rAOB ºi rBOC sunt unghiuri adiacente.
Unghiuri Douã unghiuri proprii care au

suplementare suma mãsurilor egalã cu 180°
se numesc unghiuri suplemen-
tare.
m(rAOB) + m(rPQR) = 180°
74

Unghiuri Douã unghiuri proprii care au suma
complementare mãsurilor egalã cu 90° se numesc
unghiuri complementare.
m(rAOB) + m(rPQR) = 90°.
Unghi drept Unghiul care are mãsura de 90° se

numeºte unghi drept.
m(rAOB) = 90°.
Unghi ascuþit Un unghi propriu a cãrui mãsurã este

mai micã de 90° se numeºte unghi
ascuþit.
m(rAOB) < 90°.
Unghi obtuz Un unghi propriu a cãrui mãsurã este
mai mare de 90° se numeºte unghi
obtuz.
m(rAOB) > 90°.
Unghiuri opuse Douã unghiuri proprii ale cãror laturi
la vârf sunt semidrepte opuse, se numesc
unghiuri opuse la vârf. Unghiurile
opuse la vârf sunt congruente.
rAOB \rCOD ºi rBOC \rAOD.
Bisectoarea Semidreapta situatã în interiorul unghiu-
unui unghi lui, având originea în vârful unghiului,
propriu care formeazã unghiuri congruente cu
laturile unghiului, se numeºte bisectoarea
unghiului.
[OP este bisectoarea rAOB ⇒
m(rAOP) = m(rBOP).
Unghiuri în Trei sau mai multe unghiuri care au acelaºi

jurul unui vârf, astfel încât orice punct al planului ce
punct nu aparþine niciuneia din laturile lor,
aparþine interiorului unui singur unghi, se
numesc unghiuri în jurul unui punct.
Suma mãsurilor unghiurilor în jurul unui
punct este de 360°.
75
1. Fie date punctele coliniare A, B, C, în aceastã ordine, ºi punctul D, care nu
aparþine dreptei AB. Sã se afle mãsurile unghiurilor rABD ºi rBDC ºtiind cã:
a) m(rABD) = m(rBDC);
b) m(rABD) este cu 70° mai micã decât m(rBDC);
c) m(rABD) este un sfert din m(rBDC);
d) m(rABD) este de opt ori mai mare decât m(rBDC).
2. Fie dat unghiul alungit rAOB ºi punctele C, D situate de aceeaºi parte a
dreptei AB. Sã se afle:
a) m(rAOC) = m(rCOD) = m(rDOB);
b) m(rCOD) = 3 · m(rAOC) ºi m(rDOB) = 20°.
3. Fie date punctele coliniare A, B, C, în aceastã ordine, iar D ºi E douã puncte
situate de aceeaºi parte a dreptei AB. Dacã m(rDBE) = 2m(rABD) =
= 2m(rCBE), calculaþi mãsurile unghiurilor rABE ºi rCBD.
4. Fie date punctele coliniare A, B, C, în aceastã ordine, iar M ºi P douã puncte
situate de o parte ºi de cealaltã a dreptei AB. ªtiind cã m(rABP) = 90° ºi
1 (1123 ) 2
= , sã se afle m(rPBM).
1 (1324 ) 3
5. Se considerã unghiul rAOB ºi (OA′ semidreapta opusã semidreptei (OA.
ªtiind cã m(rAOB) este 60% din m(rBOA′), calculaþi mãsurile unghiurilor
rAOB ºi rA′OB.
6. Se considerã unghiurile rAOB ºi rBOC cu mãsurile de 75°, respectiv 50°.
Sã se afle m(rAOC), dacã punctele A ºi C sunt:
a) de aceeaºi parte a dreptei OB;
b) de o parte ºi de cealaltã a dreptei OB.
7. Fie date unghiurile adiacente rAOB ºi rBOC, iar (OD bisectoarea unghiului
rAOC. ªtiind cã m(rBOD) = m(rAOB) = 23°30′30′′, sã se afle m(rAOC).
8. Aflaþi mãsura unghiului format de bisectoarele a douã unghiuri adiacente,
dacã mãsura unghiului format de laturile necomune este de:
a) 150°; b) 97°; c) 112°37′; d) 132°43′20′′.
9. În interiorul unghiului rAOB se considerã punctele C ºi D astfel încât (OC
este bisectoarea unghiului rAOB, iar (OD este bisectoarea unghiului rBOC.
ªtiind cã m(rAOD) = 87°, sã se afle mãsurile unghiurilor rAOB, rBOC ºi
rBOD.
10. În exteriorul rAOB se considerã punctele C ºi D, astfel încât (OA este bisec-
toarea unghiului rBOC, iar (OB este bisectoarea rAOD. Dacã m(rCOD) =
= 141°, sã se afle mãsura unghiului rAOB.
76
11. Bisectoarele a douã unghiuri adiacente formeazã un unghi cu mãsura de

54°. Aflaþi mãsurile celor douã unghiuri ºtiind cã:
a) cele douã unghiuri au aceeaºi mãsurã;
b) diferenþa dintre mãsurile celor douã unghiuri este de 16°;
c) raportul dintre mãsurile celor douã unghiuri este egal cu 5.
12. Aflaþi mãsura unghiului format de bisectoarele a douã unghiuri adiacente:
a) complementare; b) suplementare.
13. Aflaþi mãsurile a douã unghiuri complementare dacã:
a) diferenþa dintre mãsurile celor douã unghiuri este de 42°;
1
b) raportul dintre mãsurile celor douã unghiuri este ;
2
c) mãsura unui unghi este 125% din mãsura altui unghi.
14. Aflaþi mãsurile a douã unghiuri suplementare dacã:
a) mãsura unui unghi este egalã cu mãsura celuilalt unghi;
b) mãsura unui unghi este jumãtate din mãsura celuilalt unghi;
1
c) mãsura unui unghi este din mãsura celuilalt unghi.
2
15. Diferenþa dintre mãsurile a douã unghiuri este de 32°. Aflaþi mãsurile celor
douã unghiuri dacã acestea sunt:
a) complementare; b) suplementare.
16. Aflaþi mãsura unui unghi dacã:
a) complementul sãu reprezintã 10% din suplementul sãu;
b) suma dintre complementul sãu ºi suplementul sãu este de 190°.
17. Aflaþi mãsurile unghiurilor formate de douã drepte concurente dacã:
a) trei dintre unghiuri sunt congruente;
b) douã dintre unghiuri sunt complementare;
c) diferenþa dintre mãsurile a douã unghiuri este de 74°;
d) suma mãsurilor a douã unghiuri este 146°.
18. Determinaþi mãsura unui unghi dacã:
a) suplementul complementului sãu are mãsura de 130°;
b) complementul suplementului sãu are mãsura de 20°.
19. Fie date n unghiuri congruente în jurul unui punct. Sã se afle mãsurile
unghiurilor dacã:
a) n = 3; b) n = 4; c) n = 5; d) n = 6; d) n = 15.
20. Fie date n unghiuri în jurul unui punct, ale cãror mãsuri sunt exprimate, în
grade, prin numere naturale consecutive. Sã se afle mãsurile unghiurilor dacã:
a) n = 3; b) n = 5; c) n = 9.
77
21. Unghiurile rAOB, rBOC, rCOA sunt unghiuri în jurul punctului O. Sã se

afle mãsurile celor trei unghiuri dacã:
a) 4 · m(rAOB) = 3 · m(rBOC) = 6 · m(rCOA);
b) m(rAOB) este jumãtate din m(rBOC) ºi cu 60° mai micã decât m(rAOC);
c) m(rCOB) este cu 10° mai mare decât m(rAOB) ºi cu 10° mai micã decât
m(rAOC);
d) m(rAOC) reprezintã 60% din m(rBOC) ºi 75% din m(rAOB).
22. În jurul punctului O se considerã unghiurile rAOB, rBOC, rCOD ºi rDOA
astfel încât 4 · m(rAOB) = 3 · m(rBOC); 4 · m(rCOD) = m(rBOC), iar
1 (1123 )
1 (1421 ) 2 1 (1123 ) = . Sã se afle:
3
a) mãsurile celor patru unghiuri din jurul punctului O;
b) mãsura unghiului format de bisectoarele unghiurilor rAOB ºi rCOD.
23. În jurul unui punct O se considerã unghiurile rAOB, rBOC, rCOD, rDOA,
astfel încât m(rBOC) = 2 · m(rAOB); m(rCOD) = 3 · m(rAOB) ºi
m(rDOA) = 2 · m(rBOC). Sã se calculeze:
a) mãsurile celor patru unghiuri în jurul punctului O;
b) mãsura unghiului dintre bisectoarele unghiurilor rAOB ºi rAOD.
78 I V. Congruenþa triunghiurilor
Noþiuni teoretice
Triunghiul Figura geometricã formatã din reuni-
unea a trei segmente determinate de trei
puncte ncoliniare se numeºte triunghi.
Elementele triunghiului:
laturile: [AB], [AC], [BC];
unghiurile: rBAC, rABC, rACB.
Triunghiul Triunghiul care are toate laturile con-
echilateral gruente se numeºte triunghi echilateral:
AB = AC = BC = l.
Triunghiul Triunghiul care are douã laturi con-

isoscel gruente se numeºte triunghi isoscel:
AB = AC.
Triunghiul Triunghiul care are toate ungiurile as-
ascuþitunghic cuþite se numeºte triunghi ascuþitunghic.
m(rBAC) < 90°; m(rABC) < 90°;
m(rACB) < 90°.
Triunghiul Triunghiul care are un unghi de 90° se
dreptunghic numeºte triunghi dreptunghic.
m(rBAC) = 90°;
[AB] ºi [AC] se numesc catete;
[BC] se numeºte ipotenuzã.
Triunghiul Triunghiul care are un unghi obtuz se
obtuzunghic numeºte triunghi obtuzunghic.
m(rBAC) > 90°
Triunghiuri congruente
Douã triunghiuri care au cele
ºase elemente respectiv con-
gruente se numesc triunghiuri
congruente.
[AB] \ [A′B ′]; [AC] \ [A′C ′]; [BC] \ [B ′C ′];
⇔ ∆ABC \ ∆A′B ′C ′
rA \ rA′; rB \ rB ′; rC \ rC ′
79
Cazurile de congruenþã ale triunghiurilor oarecare

Cazul LUL (laturã, unghi, laturã)
Douã triunghiuri care au câte douã
laturi ºi unghiurile cuprinse între ele
respectiv congruente sunt congruente.
[AB] \ [A′B ′]; [AC] \ [A′C ′]; rA \ rA′ ⇒ ∆ABC \ ∆A′B ′C ′
Cazul ULU (unghi, laturã, unghi)

Douã triunghiuri care au câte o laturã
ºi unghiurile alãturate ei respectiv
congruente sunt congruente.
[BC] \ [B ′C ′]; rB \ rB ′; rC \ rC ′ ⇒ ∆ABC \ ∆A′B ′C ′
Cazul LLL (laturã, laturã, laturã)

Douã triunghiuri care au laturile res-
pectiv congruente sunt congruente.
[AB] \ [A′B ′]; [AC] \ [A′C ′]; [BC] \ [B ′C ′] ⇒ ∆ABC \ ∆A′B ′C ′
Cazul LUU (laturã, unghi, unghi)

Douã triunghiuri care au câte o laturã,
unghiul opus ei ºi un unghi alãturat
ei, respectiv congruente sunt congru-
ente.
[AB] \ [A′B ′]; rB \ rB ′; rC \ rC ′ ⇒ ∆ABC \ ∆A′B ′C ′
Metoda triunghiurilor congruente

Pentru a demonstra cã douã segmente sau douã unghiuri sunt congruente, le
încadrãm în douã triunghiuri a cãror congruenþã poate fi demonstratã. Dacã
segmentele sau unghiurile respective sunt elemente omoloage în triunghiuri
congruente, atunci ele sunt congruente.
80
1. Sã se construiascã un triunghi care are:
a) douã laturi cu lungimile de 2 cm ºi 3 cm, iar unghiul dintre ele de 50°;
b) o laturã de 3 m, iar unghiurile alãturate ei de 40° ºi 60°;
c) cele trei laturi cu lungimile de 2,5 cm, 3 cm ºi 3,5 cm.
2. Sã se construiascã un triunghi isoscel care are:
a) laturile congruente de 4 cm, iar unghiul dintre ele de 30°;
b) baza de 3 cm, iar unghiurile alãturate ei de 35° ºi 45°;
c) douã laturi cu lungimile de 4 cm ºi 2 cm.
3. Sã se construiascã un triunghi dreptunghic:
a) isoscel cu catetele de 2 cm;
b) care are lungimile catetelor de 3 cm ºi 4 cm;
c) care are un unghi ascuþit de 60°, iar ipotenuza de 5 cm.
4. Sã se construiascã un triunghi echilateral care are perimetrul de 12 cm.
5. Un triunghi ABC are perimetrul de 60 cm. Sã se determine lungimile laturilor
triunghiului dacã:
a) AB este cu 5 cm mai mare decât AC ºi cu 5 cm mai micã decât BC;
b) BC reprezintã 150% din AB ºi 120% din AC;
c) AC este medie aritmeticã între AB ºi BC, iar BC este cu 12 cm mai mare
decât AB.
6. Un triunghi isoscel are perimetrul de 80 cm. Sã se afle lungimile laturilor
triunghiului dacã:
a) lungimea unei laturi este jumãtate din lungimea altei laturi;
b) diferenþa dintre lungimile a douã laturi este de 25 cm.
7. Triunghiurile ABC ºi ABD au latura AB comunã, iar vârfurile C ºi D sunt
situate de o parte ºi de cealaltã a dreptei AB. Sã se arate cã cele douã triunghiuri
sunt congruente dacã:
a) [AC] \ [AD] ºi rCAB \ rDAB;
b) [AC] \ [BD] ºi rCAB \ rDBA.
8. Pe laturile [AB] ºi [AC] ale triunghiului isoscel ABC cu AB = AC, se considerã
punctele M, respectiv N, astfel încât [BM] \ [CN]. Sã se demonstreze cã:
a) [BN] \ [CM]; b) ∆BMC \ ∆CNB.
9. Se considerã rXOY, rYOZ, rZOX unghiuri congruente în jurul punctului
O. Pe semidreptele (OX, (OY, (OZ se considerã punctele A, B, respectiv C,
astfel încât [OA] \ [OB]\ [OC]. Sã se demonstreze cã triunghiul ABC este
echilateral.
81
10. Fie date segmentele [AB] ºi [CD], astfel încât [AC] O [BD] = {O}, [AO] \
\ [OB], [CO] \ [DO]. Sã se arate cã [AC] \ [BD] ºi [AD] \ [BC].
11. Se considerã triunghiul isoscel ABC cu [AB] \ [AC]. Pe laturile (AB) ºi (AC)
se considerã punctele D ºi E astfel încât rABE \ rACD. Sã se arate cã:
a) [BE] \ [CD]; b) rBEC \ rBDC.
12. Triunghiul dreptunghic ABC are m(rBAC) = 90°, AB = 2 cm, AC = 4 cm.
Prelungim latura [AC] cu AD = 2 cm, A i (CD), iar latura [AB] cu BE = 2 cm,
B i (AE). Comparaþi DE cu BC.
13. În interiorul triunghiului isoscel ABC cu [AB] \ [AC] se considerã punctul P,
astfel încât [BP] \ [CP]. Dacã AP O BC = {M}, sã se arate [BM] \ [MC].
14. Fie P un punct în exteriorul triunghiului isoscel ABC, cu [AB] \ [AC], astfel
încât [PB] \ [PC]. Sã se demonstreze cã (AP este bisectoarea rBAC.
15. Fie dat unghiul propriu rXOY împreunã cu bisectoarea sa (OZ. Pe semidreptele
(OX, (OY, (OZ se considerã punctele A, B respectiv C astfel încât rOCA \
\rOCB. Demonstraþi cã:
a) ∆AOC \ ∆BOC; b) [AD] \ [DB], unde AB O OC = {D}.
16. Triunghiurile ABD ºi BCD au latura (AB) comunã, iar vârfurile A ºi C situate
de o parte ºi de cealaltã a dreptei BD. ªtiind cã rABD \ rCDB ºi rADB \
\rCBD, sã se arate cã:
a) ∆ABD \ ∆CDB;
b) ∆ADC \ ∆BCA;
c) [AO] \ [OC], unde AC O BD = {O}.
17. Pe laturile (OX ºi (OY ale unghiului propriu rXOY se considerã punctele A, B
respectiv C, D astfel încât [OB] \ [OD] ºi [OA] \ [OC]. Arãtaþi cã:
a) ∆BOC \ ∆DOA;
b) ∆DAB \ ∆BCD;
c) triunghiurile BOD ºi AOC sunt isoscele, unde AD O BC = {O}.
18. Fie O mijlocul segmentului [AB]. De aceeaºi parte a dreptei AB se construiesc
triunghiurile echilaterale AOC ºi BOD. Dacã AD O CO = {P} ºi BC O OD =
= {Q}, sã se demonstreze cã:
a) ∆AOC \ ∆BOD; b) [BC] \ [AD]; c) [OP] \ [OQ].
19. În triunghiul ABC, M este mijlocul laturii BC, P este mijlocul segmentului
[AM], iar CP O AB = {Q}. Dacã [AC] \ [MC], sã se arate cã:
a) (CQ este bisectoarea unghiului rACB; b) ∆AQM este isoscel.
82
20. Fie date punctele coliniare A, B, C, în aceastã ordine. De o parte ºi de alta a

dreptei AC se considerã punctele D ºi E, astfel încât ∆BCE \ ∆BCD. Stabiliþi
dacã:
a) [AE] \ [AD];
b) [EM] \ [MD], unde AC O ED = {M}.
21. În interiorul triunghiului isoscel ABC, cu [AB] \ [AC], se considerã punctele
D ºi E astfel încât rCAD \ rDAE \ rEAB ºi [AD] \ [AE]. Sã se demonstreze:
a) [CD] \ [BE];
b) [CE] \ [BD];
c) (AP este bisectoarea unghiului rBAC.
22. Fie date punctele coliniare A, B, C, D, în aceastã ordine. De o parte ºi de alta
a dreptei AB considerãm punctele M, N, astfel încât ∆MAB \ ∆NAB. Sã se
arate cã:
a) rMBC \ rNBC; b) [MC] \ [NC];
c) [MD] \ [ND]; d) [MO] \ [NO], unde AD O MN = {O}.
V. Perpendicularitate 83
Noþiuni teoretice
Drepte Douã drepte concurente care formeazã
perpendiculare un unghi drept se numesc drepte
perpendiculare. Dacã douã drepte sunt
perpendiculare atunci ele formeazã
patru unghiuri drepte.
aub
Drepte oblice
Douã drepte concurente care nu sunt
perpendiculare se numesc oblice.
Distanþa de la un Distanþa de la un punct la o dreaptã

punct la o este lungimea segmentului determinat
dreaptã de punct ºi piciorul perpendicularei din
acel punct pe dreaptã.
d(A, g) = AB
Mediatoarea Perpendiculara în mijlocul unui seg-
unui segment ment pe dreapta determinatã de acesta
se numeºte mediatoarea segmentului.
Dreapta d este mediatoarea segmentului [AB].

Orice punct al mediatoarei unui segment este egal depãrtat
de capetele segmentului; orice punct egal depãrtat de cape-
tele unui segment se aflã pe mediatoarea segmentului.
Meditoarele Mediatoarele laturilor unui triunghi

laturilor unui sunt concurente. Punctul de concu-
triunghi renþã este egal depãrtat de vârfurile
triunghiului (el este centrul cercului
circumscris triunghiului).
OA = OB = OC
84

Bisectoarele Bisectoarele unghiurilor unui
unghiurilor unui triunghi sunt concurente. Punctul
triunghi de concurenþã al bisectoarelor
unghiurilor unui triunghi este
egal depãrtat de laturile triunghiu-
IA′ = IB ′ = IC ′ lui (el este centrul cercului înscris
în triunghi).
Cazurile de congruenþã ale triunghiurilor dreptunghice

Cazul IC (ipotenuzã, catetã)
Douã triunghiuri dreptunghice care au
ipotenuzele ºi câte o catetã respectiv
congruente sunt congruente.
m(rA) = m(rA′) = 90°; [BC] \ [B ′C ′]; [AB] \ [A′B ′] ⇒ ∆ABC \ ∆A′B ′C ′
Cazul CC (catetã, catetã)

catetele respectiv congruente sunt
congruente.
m(rA) = m(rA′) = 90°; [AB] \ [A′B ′]; [AC] \ [A′C ′] ⇒ ∆ABC \ ∆A′B ′C ′
Cazul IU (ipotenuzã, unghi)

ipotenuzele ºi câte un unghi ascuþit
respectiv congruente sunt congruente.
m(rA) = m(rA′) = 90°; [BC] \ [B ′C ′]; rC = rC ′ ⇒ ∆ABC \ ∆A′B ′C ′

Cazul CU (catetã, unghi)
câte o catetã ºi un unghi ascuþit res-
pectiv congruente sunt congruente.
m(rA) = m(rA′) = 90°; [AB] \ [A′B ′]; rB = rB ′ ⇒ ∆ABC \ ∆A′B ′C ′

85
1. Se considerã unghiurile rAOB, rAOC ºi rBOC formate în jurul punctului
O. Sã se demonstreze cã AO u OC în urmãtoarele situaþii:
a) m(rAOB) = m(rBOC) = 135°;
b) 6 · m(rAOC) = 10 · m(rBOC) = 2,5 · m(rAOB);
c) mãsurile unghiurilor rAOC, rAOB, rBOC sunt direct proporþionale cu
3, 4, 5.
2. Fie date unghiurile rAOB, rBOC, rCOD, rAOD formate în jurul punctului
O. Sã se stabileascã dacã OC u OD în urmãtoarele situaþii:
a) cele patru unghiuri sunt congruente;
b) m(rAOB) = m(rBOC) ºi 10 · m(rCOD) = 15 · m(rBOC) = 6 · m(rAOD);
c) mãsurile unghiurilor rAOB, rBOC, rCOD, rAOD sunt direct proporþi-
onale cu 2; 1,75; 2,25; 3.
3. Demonstraþi cã bisectoarele a douã unghiuri adiacente suplementare sunt
perpendiculare.
4. Fie date unghiurile opuse la vârf rAOB ºi rCOD, astfel încât punctele B ºi C
sunt de o parte ºi de cealaltã a dreptei AD. Sã se demonstreze cã bisectoarele
unghiurilor rAOB ºi rAOC sunt perpendiculare.
5. Triunghiurile ABC ºi DBC sunt situate de aceeaºi parte a dreptei BC. ªtiind cã
AB u BC, DC u BC ºi AB = DC, sã se arate cã:
a) AC = DB;
b) punctele B ºi C sunt egal depãrtate de dreptele AC, respectiv BD.
6. Triunghiurile MNP ºi NPQ sunt situate de o parte ºi de alta a dreptei NP.
ªtiind cã MN u NP, QP u NP ºi MN u PQ, sã se arate cã:
a) MP = NQ;
b) punctele N ºi P sunt egal depãrtate de dreptele MP ºi NQ;
c) punctul O este mijlocul segmentului [NP], unde NP O MQ = {O}.
7. Triunghiurile ABC ºi ADC sunt situate de o parte ºi de alta a dreptei AC.
ªtiind cã m(rABC) = m(rADC) = 90° ºi AB = AD, sã se arate cã:
a) ∆BDC este isoscel; b) dreapta AC este mediatoarea segmentului [BD].
8. Fie date triunghiurile echilaterale ABC ºi BCD situate în semiplane diferite
faþã de dreapta BC. Sã se demostreze cã:
a) semidreapta (AD este bisectoarea unghiului rBAC;
b) dreapta AD este mediatoarea segmentului [BC].
9. Fie date punctele coliniare M, N, P ºi Q (în aceastã ordine), cu MN = NP =
= PQ. De aceeaºi parte a dreptei MQ se considerã punctele A ºi B, astfel încât
AM u MQ, BQ u MQ, AM = BQ = 2 · MN. Sã se demonstreze cã:
86
a) AN = BP; b) rNBP \ rNAP;

c) triunghiul BPC este isoscel, unde C este mijlocul segmentului [AM].
10. Triunghiurile ABC ºi DBC sunt situate în semiplane diferite faþã de dreapta
BC. Dacã AB = AC, DB u AB ºi DC u AC, sã se demonstreze cã:
a) semidreapta (AD este bisectoarea unghiului rBAC;
b) dreapta AD este mediatoarea segmentului [BC].
11. Fie date triunghiurile congruente ABC ºi A′B ′C ′. Sã se demonstreze cã distanþa
de la A la BC este egalã cu distanþa de la A′ la B ′C ′.
12. Se considerã segmentele [AC] ºi [BD] având acelaºi mijloc, punctul O. Dacã
AC u BD, sã se demonstreze cã:
a) AB = BC = CD = DA;
b) punctul O este egal depãrtat faþã de dreptele AB, BC, CD, DA.
13. Fie date segmentele congruente [AB] ºi [CD] având acelaºi mijloc, punctul
O. Sã se demonstreze cã:
a) punctele A ºi B sunt egal depãrtate faþã de dreapta CD;
b) punctul O este egal depãrtat faþã de dreptele AD ºi BC.
14. Triunghiul ABC are AB = 4 cm, AC = 6 cm, iar mediatoarea laturii [BC]
intersecteazã pe AC în punctul P. Sã se afle perimetrul triunghiului PAB.
15. Fie dat triunghiul isoscel ABC cu AB = AC ºi BC = 6 cm. Mediatoarea laturii
AB intersecteazã dreapta AC în P. Dacã perimetrul triunghiului PAB este
24 cm, sã se afle perimetrul triunghiului PBC.
16. În triunghiul isoscel ABC cu AB = AC, mediatoarele laturilor [AB] ºi [AC] se
intersecteazã în punctul O. Sã se demonstreze cã:
a) ∆AOB \ ∆AOC; b) dreapta AO este mediatoarea segmentului [BC].
17. În triunghiul ABC notãm cu I centrul cercului înscris în triunghi. Dacã
ID u AB, D i (AB), IE u AC, E i (AC) ºi BD = EC, sã se arate cã triunghiul
ABC este isoscel.
18. În triunghiul obtuzunghic ABC cu m(rBAC) > 90°, mediatoarea laturii BC
intersecteazã dreapta AB în P ºi dreapta AC în Q. Demonstraþi cã:
a) triunghiurile PBC ºi QBC sunt isoscele; b) rPBQ \ rPCQ;
c) dreapta PQ este mediatoarea segmentului [AD].
19. Fie dat triunghiul ABC cu AB > AC. Pe segmentul (AB) se considerã punctul
P astfel încât AP = AC, iar pe semidreapta (AC se considerã punctul Q astfel
încât AQ = AB. Dacã PQ O BC = {D}, sã se demonstreze cã:
a) ∆ABC \ ∆AQP; b) ∆DBP \ ∆DQC;
c) (AD este bisectoarea unghiului rBAC.
VI. Paralelism 87
Noþiuni teoretice
Drepte paralele Douã drepte dintr-un plan care nu au
nici un punct comun se numesc drepte
paralele (a t b).
Axioma lui Printr-un punct exterior unei drepte
Euclid trece o paralelã la acea dreaptã ºi
numai una.
Unghiuri
formate de
douã drepte
paralele tãiate
de o secantã
Douã drept paralele formeazã cu orice secantã unghiuri:

alterne intene congruente: r1 \ r7; r2 \ r8;
alterne externe congurente:r4 \ r6; r3 \ r5;
corespondente congruente: r1 \ r5; r2 \ r6;
r3 \ r7; r4 \ r8;
interne de aceeaºi parte a secantei suplementare:
m(r1) + m(r8) = 180°; m(r2) + m(r7) = 180°;
externe de aceeaºi parte a secantei suplementare:
m(r4) + m(r5) = 180°; m(r3) + m(r6) = 180°.
Criterii de Douã drepte care formeazã cu o secantã o pereche de unghiuri
paralelism alterne interne congruente sau alterne externe congruente
sau corespondente congruente sau interne de aceeaºi parte
a secantei suplementare sau externe de aceeaºi parte a
secantei suplementare sunt paralele.
Perpendicularitate Într-un plan, dacã douã drepte sunt
ºi paralelism perpendiculare pe o a treia dreaptã, ele
sunt paralele.
a u c; b u c ⇒ a || b.
Într-un plan, dacã o dreaptã este per-
pendicularã pe una dintre douã drepte
paralele, atunci ea este perpendicularã
ºi pe cealaltã; a u b; c || b ⇒ a u c.
88

Unghiuri cu Douã unghiuri cu laturile paralele sunt congruente sau
laturile paralele suplementare.
rABC \ rCDE; m(rA′B ′C ′) + m(rC ′D′E ′) = 180°.
1. Se considerã douã drepte paralele tãiate de o secantã. Sã se determine mãsurile
celor opt unghiuri formate dacã:
a) unul dintre unghiuri are mãsura de 50°;
b) douã dintre unghiuri au suma mãsurilor de 84°;
c) douã dintre unghiuri au suma mãsurilor de 216°;
d) mãsura unui unghi este cu 16° mai mare decât mãsura altui unghi;
e) mãsura unui unghi este de douã ori mai micã decât mãsura altui unghi;
f) douã dintre unghiuri au media aritmeticã a mãsurilor de 47°;
g) diferenþa dintre mãsurile a douã unghiuri este de 28°;
h) mãsura unui unghi reprezintã 20% din mãsura altui unghi.
2. Douã drepte tãiate de o secantã formeazã opt unghiuri congruente. Stabiliþi
dacã dreptele sunt paralele.
3. Se considerã segmentele [AB] ºi [CD] având acelaºi mijloc, punctul O. Sã se
demonstreze cã:
a) AD || BC; b) AC || BD.
4. Triunghiurile dreptunghice ABC ºi DBC au cateta BC comunã, iar vârfurile
A ºi D, A ≠ D, sunt situate de aceeaºi parte a dreptei BC. ªtiind cã ∆ABC \
\ ∆DCB, sã se arate cã AD || BC.
5. Fie date punctele coliniare A, B, C (în aceastã ordine) ºi punctele M, N situate de
aceeaºi parte a dreptei AC, M ≠ N, astfel încât ∆MAB \ ∆NBC. Demonstraþi cã:
a) MA || NB ºi MB || NC; b) MN || AC.
6. Se considerã punctele coliniare A, B, C, D (în aceastã ordine) ºi punctele M,
N situate de o parte ºi de alta a dreptei AD astfel încât ∆MAB \ ∆NCD.
Stabiliþi dacã:
a) MB || CN ºi MA || DN; b) MC || BN; c) MD || AN.
89
7. Douã drepte paralele sunt tãiate de o secantã. Determinaþi mãsurile celor opt
unghiuri formate în urmãtoarele situaþii:
a) trei dintre unghiurile formate au media aritmeticã a mãsurilor de 80°, douã
dintre ele având mãsuri diferite;
b) mãsura unui unghi este egalã cu suma mãsurilor altor trei unghiuri.
8. În triunghiul ABC, paralela prin A la BC intersecteazã paralela prin B la AC în
punctul D. Demonstraþi cã:
a) ∆ABC \ ∆BAD; b) mijloacele segmentelor [AB] ºi [DC] coincid.
9. Demonstraþi cã douã drepte paralele care intersecteazã alte douã drepte
paralele, determinã pe acestea segmente congruente.
10. Sã se demonstreze cã paralelele duse prin vârfurile unui triunghi la laturile
opuse determinã un triunghi în care vârfurile triunghiului dat sunt mijloacele
laturilor.
11. În triunghiul ABC notãm cu M ºi N mijloacele laturilor [AB], respectiv [AC].
Pe semidreptele (CM ºi (BN considerãm punctele D, respectiv E, astfel încât
CM = MD ºi BN = NE. Arãtaþi cã:
a) AD || BC; b) punctele D, A, E sunt coliniare.
12. În exteriorul triunghiului echilateral ABC se construiesc triunghiurile echila-
terale A′BC, B ′AC, C ′AB. Stabiliþi dacã:
a) punctele C ′, A, B′ sunt coliniare;
b) triunghiul A′B ′C ′ este echilateral;
c) A′A u BC.
13. În exteriorul triunghiului ABC se considerã punctul D astfel încât DA || BC ºi
DC || AB. Sã se demonstreze cã bisectoarea unghiului rBAC este paralelã cu
bisectoarea unghiului rACD.
14. Fie date dreptele paralele f ºi g. Pe dreapta f se considerã punctele A ºi B, iar
pe dreapta g, punctele C ºi D, astfel încât AB = CD. Sã se demonstreze cã:
a) AC || BD;
b) bisectoarea unghiului rCAB este perpendicularã pe bisectoarea unghiului
rACD.
90 VII. Proprietãþile triunghiurilor
Noþiuni teoretice
Unghiurile unui Suma mãsurilor unghiurilor unui
triunghi triunghi este 180°.
m(rA) + m(rB) + m(rC) = 180°
Dacã un triunghi are un unghi drept sau obtuz, celelalte

douã unghiuri sunt ascuþite.
Un triunghi poate avea cel mult un unghi obtuz.
Unghi exterior Un unghi adiacent ºi suplementar

unui triunghi unui unghi al unui triunghi se nu-
meºte unghi exterior al triunghiului.
Un unghi exterior unui triunghi are mãsura egalã cu suma

mãsurilor unghiurilor triunghiului neadiacente lui.
m(rACD) = m(rA) + m(rB)
Înãlþimile Segmentul determinat de un vârf al

triunghiului unui triunghi ºi piciorul înãlþimii din
acel vârf se numeºte înãlþime a
triunghiului.
[AA′], [BB ′], [CC ′] sunt înãlþimile triunghiului ABC.

Înãlþimile unui triunghi sunt concurente într-un punct numit
ortocentrul triunghiului.
Medianele Segmentul determinat de un vârf al
triunghiului unui triunghi ºi mijlocul laturii opuse
acestuia se numeºte medianã.
[AM], [BN], [CP] sunt medianele triunghiului ABC.

Medianele unui triunghi sunt concurente într-un punct numit
centrul de greutate al triunghiului. Centrul de greutate este
situat, pe fiecare medianã, la o treime de bazã ºi douã treimi
de vârf.
12 = 1 ⋅ 13 3 23 = 2 ⋅ 13 .
4 4
91

Aria Aria unui triunghi este jumãtate din produsul dintre lungimea
triunghiului unei laturi ºi lungimea înãlþimii corespunzãtoare acelei laturi.
Aria unui triunghi dreptunghic este egalã cu semiprodusul
lungimilor catetelor sale.
12 ⋅ 13
3123 = 12 ⋅ 33′ ; 4123 = ; 4123 =
12 ⋅ 33 ′ .
1 1 1
Proprietãþile Unghiurile de la baza unui triunghi
triunghiului isoscel sunt congruente.
isoscel AB = AC ⇒ rABC \rACB
Dacã un triunghi are douã unghiuri
congruente el este isoscel.
rABC \rACB ⇒ AB = AC
Într-un triunghi isoscel mediana, bisectoarea ºi înãlþimea
corespunzãtoare bazei coincid.
Dacã într-un triunghi o medianã este ºi bisectoare, el este
isoscel.
BD = DC ºi rBAD \rCAD ⇒ AB = AC.
Dacã într-un triunghi o medianã este ºi înãlþime, el este
isoscel.
BD = CD ºi AD u BC ⇒ AB = AC.
Dacã într-un triunghi o mediatoare conþine un vârf al
triunghiului, el este isoscel.
A aparþine mediatoarei [BC] ⇒ AB = AC.
Dacã într-un triunghi o bisectoare este ºi înãlþime, el este
isoscel.
AD u BC ºi rBAD \rCAD ⇒ AB = AC.
Într-un triunghi isoscel medianele, respectiv înãlþimile ºi
bisectoarele corespunzãtoare laturilor congruente sunt con-
gruente.
Proprietãþile Fiecare unghi al unui triunghi echila-
triunghiului teral are mãsura de 60°.
echilateral AB = BC = AC ⇒ m(rA) = m(rB) =
= m(rC) = 60°.
92

Dacã un triunghi are toate unghiurile congruente, el este
echilateral.
rA \rB \rC ⇒ AB = AC = BC
Într-un triunghi echilateral mediana, bisectoarea ºi înãlþimea
corespunzãtoare oricãrei laturi coincid ºi sunt incluse în
mediatoarea laturii respective.
Un triunghi isoscel cu un unghi de 60° este echilateral.
Într-un triunghi echilateral:
medianele sunt congruente;
înãlþimile sunt congruente;
bisectoarele sunt congruente.
Proprietãþile Într-un triunghi dreptunghic mediana

triunghiului corespunzãtoare ipotenuzei are
dreptunghic lungimea egalã cu jumãtate din cea a
ipotenuzei: 12 = 1 ⋅ 34 .
2
Centrul cercului circumscris unui triunghi dreptunghic este
situat în mijlocul ipotenuzei.
Unghiurile ascuþite ale unui triunghi
dreptunghic isoscel au fiecare mãsura
de 45°.
Dacã un triunghi dreptunghic are un unghi de 45°, el este
ºi isoscel.
Dacã un triunghi dreptunghic are un
unghi de 30°, cateta opusã lui are lungi-
mea egalã cu jumãtate din cea a ipote-
nuzei: 12 = 1 ⋅ 32 .
2
Dacã într-un triunghi dreptunghic o catetã are lungimea
egalã cu jumãtate din cea a ipotenuzei, unghiul opus ei are
mãsura de 30°.
Simetria faþã de Douã puncte distincte sunt simetrice
o dreaptã faþã de o dreaptã dacã dreapta este
mediatoarea segmentului determinat
de cele douã puncte.
O dreaptã este axã de simetrie a unei figuri geometrice dacã
simetricul fiecãrui punct al figurii aparþine, de asemenea,
acesteia.
93
1. Sã se determine mãsura unghiului rA al triunghiului ABC ºtiind cã:
a) m(rB) = 46° ºi m(rC) = 62°;
b) m(rA) = m(rB) = m(rC);
c) m(rB) + m(rC) = 98°;
d) m(rA) = m(rB) + m(rC).
2. Calculaþi mãsurile unghiurilor unui triunghi ABC ºtiind cã:
a) m(rA) este cu 10° mai mare decât m(rB) ºi cu 25° mai micã decât m(rC);
b) m(rB) este de 2 ori mai micã decât m(rC) ºi de 3 ori mai mare decât
m(rA);
c) m(rC) reprezintã 75% din m(rA) ºi 150% din m(rB).
3. Determinaþi mãsurile unghiurilor unui triunghi ºtiind cã:
a) sunt direct proporþionale cu 5, 6, 7;
b) sunt direct proporþionale cu 0,6; 1,5; 0,9;
c) sunt invers proporþionale cu 0,(3); 0,75; 1,5.
4. Determinaþi mãsurile unghiurilor unui triunghi ºtiind cã sunt exprimate (în
grade) prin:
a) trei numere naturale consecutive;
b) trei numere naturale pare consecutive.
5. Sã se afle mãsurile unghiurilor unui triunghi isoscel care are:
a) suma mãsurilor unghiurilor alãturate bazei de 100°;
b) mãsura unui unghi de 110°;
c) diferenþa dintre mãsurile a douã unghiuri de 120°.
6. Sã se afle mãsurile unghiurilor ascuþite ale unui triunghi dreptunghic ºtiind cã:
a) sunt congruente;
b) raportul dintre ipotenuzã ºi o catetã are valoarea 2;
c) sunt direct proporþionale cu 2 ºi 3;
d) sunt invers proporþionale cu 4 ºi 5;
e) diferenþa dintre mãsurile lor este de 28°;
1
f) valoarea raportului dintre mãsurile lor este ;
22
g) mãsura unui unghi reprezintã 140% din mãsura celuilalt.
7. Determinaþi mãsurile unghiurilor exterioare ale triunghiului ABC ºtiind cã:
a) m(rA) = 47° ºi m(rB) = 61°;
b) m(rB) = m(rC) = 35;
c) triunghiul este echilateral;
d) triunghiul este dreptunghic isoscel;
e) 20 · m(rB) = 15 · m(rA) = 12 · m(rC).
94
8. Fie dat triunghiul ABC cu m(rBAC) = 72°, m(rACB) = 56° ºi D un punct pe

latura (BC). Sã se afle mãsurile unghiurilor triunghiului ABD dacã:
a) (AD este bisectoare a triunghiului;
b) [AD] este înãlþime în triunghi.
9. În triunghiul ABC, m(rBCA) = 37°, iar D este un punct pe latura (BC). Sã se
afle mãsurile unghiurilor triunghiului ABD dacã:
a) AD este mediatoare a triunghiului;
b) [AD] este medianã a triunghiului ºi 2 · AD = BC.
10. În triunghiul ABC notãm cu H ortocentrul triunghiului. Sã se determine
m(rBHC) dacã:
a) m(rBAC) = 48°; b) m(rBAC) = 112°.
11. În triunghiul ABC notãm cu I centrul cercului înscris în triunghi. Sã se afle
m(rBIC) dacã:
a) m(rBAC) = 54°; b) m(rBAC) = 90°; c) m(rBAC) = 134°.
12. În triunghiul dreptunghic ABC cu m(rBAC) = 90°, notãm cu O centtrul
cercului circumscris triunghiului. Dacã AC = OC, sã se afle mãsurile unghiu-
rilor triunghiului AOB.
13. În triunghiul echilateral ABC notãm cu G centrul de greutate al triunghiului.
Sã se afle mãsurile unghiurilor triunghiului AGC.
14. Se considerã triunghiul ABC cu înãþimile [AD] ºi [BE], D i BC, E i AC.
a) Dacã BC = 8 cm, AD = 6 cm, BE = 4 cm, calculaþi AC.
b) Dacã BC = 12 cm, AC = 18 cm, BE = 10 cm, calculaþi AD.
c) Dacã triunghiul are aria de 60 cm2, BC = 15 cm, AC = 10 cm, calculaþi AD
ºi BE.
15. Prin vârfurile triunghiului ABC se construiesc dreptele paralele la laturile
opuse, care determinã triunghiul DEF. Sã se calculeze valoarea raportului
dintre aria triunghiului ABC ºi aria triunghiului DEF.
16. Fie dat triunghiul ABC cu mediana [AM], M i (BC). Sã se demonstreze cã:
a) triunghiurile ABM ºi AMC au aceeaºi arie;
b) punctele B ºi C sunt egal depãrtate de dreapta AM.
17. În triunghiul ABC notãm cu G centrul de greutate al triunghiului ºi cu M
mijlocul laturii [BC]. Dacã aria triunghiului ABC este de 144 cm2, sã se
determine ariile triunghiurilor:
a) ABM; b) BGM; c) AGC.
18. În triunghiul ABC se considerã înãlþimea [AD], D i (BC) ºi bisectoarea (CE,
E i (AB). Dacã triunghiul AEP este echilateral, AD O CE = {P}, sã se
95
determine:
a) mãsurile unghiurilor triunghiului ABC;
b) valoarea raportului dintre BD ºi DC.
19. În interiorul triunghiului isoscel ABC cu AB = AC, se considerã punctul D
astfel încât m(rBDC) = 112°. Sã se afle mãsurile unghiurilor triunghiului
ABC dacã punctul D este:
a) centrul cercului înscris în triunghi;
b) centrul cercului circumscris triunghiului;
c) ortocentrul triunghiului.
20. Pe laturile (AB), (AC), (BC) ale triunghiului echilateral ABC, se considerã
punctele D, E, respectiv F astfel încât AD = BF = CE. Sã se demonstreze cã
triunghiul DEF este echilateral.
21. Fie dat triunghiul isoscel ABC cu AB = AC ºi m(rBAC) = 120°. Mediatoarea
laturii [AC] intersecteazã dreapta AB în D ºi dreapta BC în E. Demonstraþi cã:
a) triunghiul ADC este echilateral;
b) triunghiul BDC este dreptunghic;
c) triunghiul AEC este isoscel.
22. În triunghiul isoscel ABC cu AB = AC ºi m(rBAC) = 40°, notãm cu D simetricul
punctului B faþã de AC ºi cu E simetricul punctului C faþã de AB. Dacã
BD O EC = {P} ºi EB O DC = {Q}, sã se demonstreze cã:
a) triunghiul AED este isoscel;
b) punctul P este centrul cercului înscris în triunghiul QED;
c) m(rAEQ) = m(rAPD);
d) punctele A, P, Q sunt coliniare;
e) BC || ED.
23. În triunghiul dreptunghic ABC, m(rA) = 90°, notãm cu D mijlocul laturii
BC. Dacã P ºi Q sunt simetricele punctului D faþã de AC, respectiv AB, sã se
demonstreze cã:
a) punctele P, A, Q sunt coliniare; b) PQ || BC;
c) PQ = BC; d) BQ = PC;
e) dreptele AD, BP ºi QC sunt concurente.
24. În exteriorul triunghiului echilateral ABC se considerã punctul D astfel încât
DB u AB ºi DC u BC. Bisectoarea unghiului rBDC intersecteazã BC în E ºi
AB în F.
a) Sã se demonstreze cã triunghiul BEF este echilateral.
b) Sã se determine valoarea raportului dintre perimetrele triunghiurilor BEF
ºi ABC.
96
25. În triunghiul dreptunghic ABC cu m(rBAC) = 90° ºi BC = 2AC, notãm cu O

centrul cercului circumscris triunghiului ºi cu I centrul cercului înscris în
triunghi. Sã se afle mãsurile unghiurilor triunghiului AOI.
26. Un triunghi dreptunghic are mãsura unui unghi ascuþit de 15°. Sã se alfe
valoarea raportului dintre ipotenuzã ºi înãlþimea corespunzãtoare ipotenuzei.
27. În exteriorul triunghiului ascuþitunghic isoscel ABC (AB = AC) se construiesc
triunghiurile echilaterale ABD ºi AEC. Sã se arate cã:
a) DC = BE; b) AP u BC, unde BE O DC = {P}.
28. Fie dat triunghiul ABC în care (AD este bisectoare, D i (BC). Paralela prin B
la AD intersecteazã dreapta AC în P, iar paralela prin C la AD intersecteazã
dreapta AB în Q. Sã se demonstreze cã BC = PQ.
29. Fie dat triunghiul ABC cu m(rBAC) = 120°. Pe bisectoarea unghiului rBAC
se considerã punctele P ºi Q astfel încât AP = AB ºi PQ = AC. Sã se demon-
streze cã:
a) triunghiul ABP este echilateral;
b) ∆PBQ \ ∆ABC;
c) triunghiul BCQ este echilateral.
30. Fie dat triunghiul isoscel ABC cu AB = AC. Pe latura (AC) se considerã punctul
D, iar pe dreapta AB se considerã punctul E, B i (AE), astfel încât CD = BE.
Dacã DE O BC = {P}, sã se demonstreze cã triunghiurile PAD ºi PAE au
aceeaºi arie.
TESTE PENTRU
PREGÄTIREA
CONCURSURIL OR
CONCURSURILOR
ÖI OLIMPIADELOR
OLIMPIADELOR
ÖCOL ARE
ÖCOLARE
98
Testul 1
1. Arãtaþi cã:
a) dacã n iq ºi numerele n + 1 ºi 2n + 3 nu sunt divizibile cu 3, atunci
4n + 5 este divizibil cu 3;
b) numãrul A = 101 + 102 + 103 + ... + 10n + 9n2 19n este divizibil cu 27,
oricare ar fi n iq*;
c) nu se pot numerota muchiile unui cub de la 1 la 12 astfel încât suma
numerelor corespunzãtoare celor 3 muchii care pleacã din acelaºi vârf sã fie
constantã.
2. Fie a iq, 2 = 11 + 2 ºi 2 = 1 1 + 2 .
3 3 1
a) Sã se afle valorile lui a pentru care ∈1 .
2
b) Sã se arate cã dacã x iq, atunci ºi y i q ºi reciproc, dacã y iq, atunci ºi
x i q.
3. Pe tablã sunt scrise numerele 1, 2, ..., 1987. La fiecare pas avem voie sã
ºtergem orice douã numere ºi în locul lor sã scriem restul împãrþirii sumei lor
la 7. Dupã un numãr de paºi, pe tablã rãmân scrise douã numere, dintre care
unul este egal cu 987. Care este numãrul al doilea?
4. Punctul M1 este mijlocul segmentului [AB], M2 este mijlocul lui [AM1] ºi aºa
mai departe. Dacã AB = 211 · 3 cm, aflaþi lungimea segmentului [AM10].
Testul 2
1. Fie a, b, c, d patru numere naturale. ªtiind cã împãrþind pe a la b, pe b la c ºi
pe c la d, se obþine de fiecare datã câtul ºi restul 2, arãtaþi cã:
a) a U 38; b) dacã S = a + b + c + d, atunci S + 3 este divizibil cu 5.
2. Se considerã numerele: 1 = 11 + 1 1 + 222 + 1 1 ºi 1 = 11 + 11 + 222 + 11 .

31 33 45 13 11 14
a) Sã se afle primele douã zecimale ale numãrului a.
b) Sã se arate cã 1 < 1 < 1 .
2 2 3
3. Pe segmentul [AB] se iau punctele M1, M2, ..., M20, astfel încât AM1 = M1B,
M1M2 = M2B, M2M3 = M3B, ..., M19M20 = M20B.
a) Dacã AB = x cm, calculaþi lungimile segmentelor [AM 1], [M 1M 2], ...,
[M 19M20].
1 1 1 1 212 3 1
b) Folosind eventual punctul a) arãtaþi cã: + 1 + 3 + 12 = 12 .
2 2 2 2 2
4. Pe fiecare faþã a unui cub este înscris un numãr natural nenul, iar fiecãrui
vârf al cubului îi corespunde suma numerelor de pe cele trei feþe ce se întâlnesc
99
în acel vârf. Ce numere naturale consecutive sunt înscrise pe feþele cubului

dacã suma numerelor a douã vârfuri opuse este 2007?
Testul 3
1. Aflaþi toate tripletele de numere naturale (m; n; p), p ≠ 0, pentru care numãrul
x = 2m+p · n + 6n+p · m + 6 este pãtrat perfect.
2. Calculaþi:
1 + 1 + 1 + 222 + 1
a) ;
1+ 3 1+ 3 + 4 1+ 3 + 4 + 5 1 + 3 + 4 + 222 + 3667
⎡
(
1 2 3
b) ⎢ 1557 8 + + + 999 +
⎣ 2 3 6 4556 ⎥⎦ 2 3 6 ) (
4553 ⎤
3 + 6 + 7 + 999 + 4557
4556
; )
c) pãtratul lui a ºtiind cã 12 (31 ) + 12 ( 41 ) + 555 + 12 ( 61 ) = 1 .
3. Pot fi aºezate numerele 1, 2, 3, ... 20 în vârfurile ºi mijloacele muchiilor unui
cub, astfel încât numerele situate în mijloacele muchiilor sã fie egale cu media
aritmeticã a numerelor situate în capetele aceleiaºi muchii?
4. Semidreptele [Oz ºi [Ot sunt interioare unghiului rxOy. Dacã m(rxOy) =
= 100° ºi m(rxOt) = m(ryOz) = 75°, arãtaþi cã bisectoarele unghiurilor rxOy
ºi rzOt coincid.
Testul 4
1. Dacã împãrþim numãrul natural n la 6, obþinem câtul x ºi restul 5, iar dacã-l
împãrþim pe n la 9, obþinem câtul y ºi restul 8.
a) Sã se arate cã x ºi y sunt prime între ele ºi x + y nu este pãtrat perfect.
b) Sã se afle restul împãrþirii lui n la 18.
1 = 2 = 3
2. a) Sã se determine numerele a, b, c ºtiind cã ºi 3a + 5b +
1+2 1+3 2+3
+ 4c = 69.
b) Dacã 1 = 1 + 1 + 1 + 222 + 1 ºi 1 = 11 + 11 + 11 + 222 + 1 1 ,
1⋅ 3 3 ⋅ 4 4 ⋅ 5 3667 ⋅ 3668 1 3 4 3556
arãtaþi cã B A < 1.
3. Dacã numerele raþionale pozitive a, b, c sunt invers proporþionale cu numerele
1
11 21 3 1 21 1 31
raþionale pozitive x, y, z ºi 1 + 1 + 1 = 1 , sã se arate cã 1 + 1 + 1 = 1 .
2 3 1 3 2 1
4. Unghiurile rAOB ºi rAOC sunt neadiacente ºi OB u OC. Sã se determine
mãsura unghiului format de bisectoarele unghiurilor rAOB ºi rAOC.
100
Testul 5
1. Fie Sn = 3 + 3 + 3 + ... + 3 , n iq*.
2 3 n
a) Arãtaþi cã pentru n = 2008 numãrul S2008 este divizibil cu 12.

b) Arãtaþi cã pentru orice n impar numãrul Sn nu este divizibil cu 12.
c) Aflaþi n pentru care Sn = 120.
2. a) Sã se arate cã numãrul 22008 + 1 nu poate fi scris ca sumã de douã numere
prime.
b) Dacã a, b, c sunt numere pozitive, atunci sã se arate cã:
1< 1 + 2 + 3 < 2 .
1+2 2+3 3+1
3. Fie punctele coliniare A, B, C astfel încât distanþa dintre mijloacele segmen-
telor [AB] ºi [BC] sã fie egalã cu 6 cm.
a) Sã se afle lungimea segmentelului [AC].
b) Dacã lungimea segmentului [AB] exprimatã în centimetri este numãr natural
12 = 3
nenul, iar , cu t iq*, sã se afle probabilitatea ca t sã fie numãr prim.
24
4. Avem pe o masã ºapte pahare, toate cu gura în jos. La fiecare pas putem sã
întoarcem oricare patru dintre ele. Este posibil ca dupã un numãr de paºi
toate cele ºapte pahare sã ajungã cu gura în sus?
Testul 6
1. Fie x, y im* astfel încât 3x + 11y = 33.
a) Sã se arate cã numãrul x + 2y 1 este divizibil cu 5.
b) Sã se afle cea mai micã valoare a numãrului |x y|.
2. Fie 1 = 1 + 1 + 1 + 222 + 1 ºi 1 = 1 + 1 + 1 .
1⋅ 3 4 ⋅ 5 6 ⋅ 7 888 ⋅ 1999 231 234 1333
1 < 1 <1
a) Arãtaþi cã a = b. b) Arãtaþi cã: .
2
3. În triunghiul ABC avem AD u BC, D i (BC), P i (AB) ºi M mijlocul lui [BC].
ªtiind cã m(rBMP) = 60°, m(rBAD) = 2m(rDAC) ºi [MP] \ [DC], sã se
determine mãsurile unghiurilor triunghiului ABC.
4. Un cerc este împãrþit în 6 sectoare ºi numerele 1, 0, 1, 0, 0, 0
sunt scrise în fiecare sector ca în figura alãturatã. Este permis
sã adunãm 1 la numerele din orice douã sectoare adiacente?
Este posibil sã obþinem toate numerele egale?
101
Testul 7
1. Fie n iq* astfel încât n, 3n 1, 3n + 1 ºi 6n + 1 nu sunt divizibile cu 5. Sã se
arate cã:
a) 7n + 2 este divizibil cu 5; b) n + 4 nu este pãtrat perfect.
{
7 2 3 }
2. a) Sã se arate cã mulþimea 1 = 112 5 113 5 114 5666 conþine un singur numãr
natural.
1 = 212
b) Fie egalitatea , unde a, b iq*. Sã se afle valoarea minimã a
1+3 2
1
raportului .
2
123 < 3 + 3 + 3 + 666 + 3 < 4225
c) Arãtaþi cã: .
3227 4 1 71 5 1 42211 4221
3. Se considerã un cub în care muchiile se numeroteazã cu numerele 4, 8, 12,
..., 44, 48. În fiecare vârf se calculeazã suma muchiilor care pleacã din acel
vârf. Se pot numerota muchiile în aºa fel încât toate aceste sume sã fie egale?
4. Fie triunghiul ABC, dreptunghic în A ºi punctul D i (BC). Perpendiculara în
D pe dreapta BC intersecteazã dreptele AC ºi AB în E, respectiv F.
a) Sã se arate cã dreptele BE ºi FC sunt perpendiculare.
b) Dacã, în plus m(rABC) = 60°, sã se arate cã perimetrul patrulaterului
ABDE este mai mare decât lungimea segmentului [FC].
Testul 8
1. a) Produsul a n numere întregi este egal cu n, iar suma lor este numãr par.
Demonstraþi cã n se divide cu 4.
b) Fie n un numãr întreg care se divide cu 4. Demonstraþi cã pot fi gãsite n
numere întregi, astfel încât produsul lor sã fie egal cu n, iar suma lor sã fie
parã.
2. Fie 1 = 1 + 1 + 1 + 1 + 222 + 1 .
34 56 51 57 86
a) Demonstraþi cã 1 <1< . 2
34 5
1
b) Dacã 2 = , p, q iq, (p, q) = 1, demonstraþi cã p este divizibil cu 89, ºi q
3
este par.
3. Pe o tablã scriem numerele de la 1 la 2007. Printr-o operaþie înþelegem sã
ºtergem douã numere oarecare de pe tablã ºi în locul lor scriem modulul
diferenþei celor douã numere. Sã se arate cã dupã 2006 operaþii, pe tablã
rãmâne un numãr par.
102
4. Fie n unghiuri formate în jurul unui punct (n iq, n U 3). Dacã mãsurile
celor n unghiuri sunt n numere naturale pare consecutive, atunci sã se afle
toate valorile posibile pentru n.
Testul 9
1. Aflaþi:
a) elementele mulþimii A = {(x, y) im D m | xy 2y + x = 8};
b) restul împãrþirii numãrului N = 20 + 21 + 22 + ... + 272 la 7;
c) k iq, ºtiind cã: 17 + 19 + 21 + ... + k = 1700 + k.
1+ 1 + 1 + 1 + 1 + 1 + 1 + 1 + 1 + 1
2. a) Calculaþi: .
2 34 56 176 364 762 214 886 566 494
1 2 13 23 < 1
b) Arãtaþi cã: ⋅ ⋅ ⋅ 444 ⋅ .
5 16 71 181 18
c) Fie numerele întregi a, b ºi c cu proprietatea cã 3a + 7b + 27c = 0. Arãtaþi
cã numãrul b(a + 9c) este divizibil cu 21.
3. Într-un pãtrat cu latura de 10 cm s-au marcat 201 puncte. Sã se demonstreze
cã existã trei puncte care se gãsesc într-un pãtrat cu latura 1 cm.
4. În triunghiul ABC cu laturile distincte douã câte douã, înãlþimea [AE] inter-
secteazã bisectoarea unghiului rB în M. Dacã m(rB) este media aritmeticã
a mãsurilor celorlalte unghiuri ale triunghiului ABC, atunci sã se arate cã
3 · BM = 2 · AE.
Testul 10
1. a) Stabiliþi dacã existã n iq astfel încât numãrul x = 7n + 2002 sã fie pãtrat
perfect.
b) Arãtaþi cã numerele 3n + 2 ºi 5n + 3 sunt prime între ele, oricare ar fi n iq.
c) Dacã numerele întregi a, b, c verificã relaþia 5a + 2b = 3c, sã se arate cã
numãrul (a + b)(b + c)(c + a) se divide cu 30.
1 5 2 5 3 56665 4332 5 4333
2. a) Scrieþi în ordine crescãtoare: .
47 48 97 33
8 3317
1 ⋅ 2 ⋅ 3 ⋅ 444 ⋅ 555 + 1
b) Arãtaþi cã fracþia este ireductibilã.
1 ⋅ 2 ⋅ 3 ⋅ 444 ⋅ 1666 + 1
{ }
c) Demonstraþi cã numãrul fracþiilor ireductibile din mulþimea 2 = 1 4 2 45554 1 3 1 4
1 1 1
n iq, n > 2, este numãr par.
3. Pe tablã este scris numãrul 123456789. O operaþie înseamnã sã alegem douã
cifre cãrora sã li se scadã câte o unitate ºi sã li se schimbe locurile (de exemplu:
1234 56789 → 123436789 → ...). Este posibil ca dupã un anumit numãr de
operaþii sã obþinem numãrul 120234521?
103
4. Fie triunghiul ABC, punctul M i (AB) astfel încât AB = 3AM ºi punctul

P i (CM) astfel încât MP = AM. Dacã m(rCMB) = 60°, demonstraþi cã
BP u MC.
Testul 11
1. a) Sã se arate cã numãrul a = 24011 + 22007 + 2 este divizibil cu 18 ºi cu 22005 + 1.
b) Determinaþi media aritmeticã a numerelor prime a, b, c care verificã
egalitatea 2a + 3b + 4c = 30.
c) Rezolvaþi în numere întregi ecuaþia: xy 2x 3y 5 = 0.
11 1 2 1 3 1 1 1 12
2. a) Arãtaþi cã suma numerelor 2 = + + ºi 2 = 1 este numãr
2 3 2 4 2 3
natural, oricare ar fi n iq.
1 + 2 + 11 22 < 11 + 2342
b) Arãtaþi cã , oricare ar fi a, b iq.
1 + 2 + 2562 11 + 11572
c) Arãtaþi cã numãrul 1 = 1 + 2 ⋅ 1 + 2 + 3 ⋅ 1 + 2 + 3 + 4 ⋅ 555 ⋅ 1 + 2 + 3 + 555 + 1671
1+ 7 1+ 7 + 2 1+ 7 + 2 + 8 1 + 7 + 2 + 555 + 311
este numãr natural pãtrat perfect.
3. Pe o tablã este scris numãrul 12. În fiecare minut numãrul se înmulþeºte sau
se împarte fie la 2, fie la 3, iar rezultatul se scrie pe tablã în locul numãrului
iniþial. Sã se arate cã numãrul scris pe tablã exact dupã o orã, nu poate fi egal
cu 54.
4. Triunghiul ABC este dreptunghic în A ºi m(rB) < m(rC). Se ºtie cã existã un
punct D astfel încât BD || AC, m(rACD) = m(rABC) ºi 2AB = CD.
a) Arãtaþi cã m(rABC) = 30°.
b) Fie M mijlocul lui [CD]. Arãtaþi cã MA || BC.
Testul 12
1. Calculaþi:
1232 4 la 47.
a) restul împãrþirii numãrului 1 = 123455566655
1 2345
b) exponentul lui 2 din descompunerea în factori a numãrului x = 1 · 22 +

+ 1 · 2 · 32 + 1 · 2 · 3 · 42 + ... + 1 · 2 · 3 · ... · 49 · 502 + 2;
c) 11 ( 2 ) + 21 ( 3 ) + 31 ( 1 ) , ºtiind cã x, y, z sunt cifre în baza zece ºi x + y + z = 18.
2. a) Aflaþi n i q*, ºtiind cã suma numerelor naturale pare cuprinse între n2 n + 1
ºi n2 + n + 1 este egalã cu 1342.
b) Fie a ºi b numere înregi. Sã se arate cã 13 divide pe 2a + 3b dacã ºi numai
dacã 13 divide pe 2b 3a;
1 1 + 1 + 222 + 1 + 2 = 2 + 1
c) Dacã a, b iq* ºi + , unde n iq*, sã se arate cã a = b.
3 3 +1 3+2
104
3. În triunghiul isoscel MNP cu m(rM) = 120° se noteazã cu D mijlocul laturii

[MN]. Perpendiculara din D pe NP intersecteazã dreapta MP în E. Bisectoarea
unghiului rPED intersecteazã [NP] în F. Sã se arate cã:
a) PE = 3MD; b) NE u MP; c) FN = FP.
1 + 2 1 34 = 1 1 32 + 4 = 131 + 2 + 4
4. a) Fie numerele a, b, c i {+ astfel încât .
4 2 1
Determinaþi valoarea raportului
( 1 + 2 )( 1 + 3 )( 2 + 3 ) .
123
b) Dacã a, b, c reprezintã lungimile laturilor unui triunghi, sã se arate cã
11 + 2 = 12 + 3 = 13 + 1
triunghiul este echilateral dacã ºi numai dacã avem .
11 2 2 12 2 3 13 2 1
Testul 13
1. Se considerã numerele a = 10x + 7 ºi b = 5x + 2, x iq.
a) Sã se arate cã (a + b)(a b) este multiplu de 15.
b) Aflaþi câtul ºi restul împãrþirii lui a la b.
2. a) Sã se arate cã ecuaþia x2 5y2 = 200 nu are soluþii în mulþimea numerelor
întregi.
b) Sã se arate cã:
1 + 1 + 333 + 1 1 2 , oricare ar fi n iq*.
1 +1 1 + 4 51 6
c) Arãtaþi cã: 12 3 ⋅ ⎛⎜ 1 2 1 + 1 2 1 + 1 2 1 + 444 + 11 2 11 2 ⎞⎟ = 11 .
⎝ 5 3 6 7 8 15 5 3⋅ 5 ⎠ 5
3. Se considerã numerele de la 1 la 101.
a) Este posibil sã împãrþim cele 101 numere în douã grupe astfel încât suma
numerelor dintr-o grupã sã fie egalã cu suma numerelor din cealaltã grupã?
b) Sã se arate cã împãrþind cele 101 numere în 10 grupe existã o grupã în
care apar cel puþin 3 numere ce conþin cifra 1.
4. Fie ABC un triunghi cu unghiurile rB ºi rC ascuþite, AD u BC, D iBC ºi
[AE bisectoarea unghiului rBAD (EiBC). Sã se arate cã dacã [AC] \ [CE],
atunci triunghiul ABC este dreptunghic.
Testul 14
1. Arãtaþi cã:
a) 37 divide 123 dacã ºi numai dacã 37 divide 123 , unde a, b, c, sunt cifre
în baza zece;
b) dacã a, b, c iq*, atunci A = 3a + 4b + 5c ºi B = 2a + 5b + 8c, atunci 7
divide A dacã ºi numai dacã 7 divide B;
c) dacã 23 divide 3a + 13b + 8c ºi 23 divide a + b + c, atunci 23 divide
4a + 8b + 6c, unde a, b, c iq.
105
2. Sã se arate cã:
a) dacã suma a 11 numere naturale distincte este 70, atunci produsul lor se
divide cu 420;
1 2 3 45 44 < 1
b) ⋅ ⋅ ⋅ 666 ⋅ ⋅ ;
7 8 9 4
1 1
( ) ( )
c) 1 1 + 1 + 1 + 222 + 1 1( 1 + 1) 1 + 1 + 222 + 1 , pentru orice numãr natural nU1.
3 4 1 3 4 1 +1
3. Fie triunghiul ABC. Bisectoarea [AD, D i(BC), a unghiului rBAC intersec-
teazã perpendiculara în C pe dreapta AC în E.
a) Dacã m(rB) = 60° ºi triunghiul CDE este isoscel, sã se afle mãsurile
unghiurilor rBAC ºi rACB.
b) Dacã triunghiul CDE este echilateral sã se afle mãsura unghiului rABC.
4. Suma mai multor numere întregi consecutive este egalã cu (591). Numãrul
termenilor nenegativi este cu 5 mai mic decât numãrul termenilor negativi.
Câþi termeni are suma?
Testul 15
1. a) Media aritmeticã a nouã numere raþionale pozitive nenule, direct propor-
þionale cu numerele 8, 9, 10, ..., respectiv 16, este un numãr natural. Sã se
arate cã dintre cele nouã numere, cel puþin unul este natural.
22 11 33
b) Fie x, y, z i{*+ astfel încât 1 1 + 3 3 = 2 2 + 3 3 = 2 2 + 1 1 .
1 + 12 + 23
Calculaþi: 1 + 1 2 3 2 3 .
1 1 1
2. a) Câte soluþii în q* D q* are ecuaþia: 1 + 2 = 1221 ?
b) Sã se afle câte numere naturale mai mici decât 1000 au ultima cifrã diferitã
de zero. Arãtaþi cã suma inverselor acestor numere este mai micã decât 25.
3. În interiorul triunghiului echilateral cu latura de lungime 1 cm se aflã cinci
puncte distincte douã câte douã. Sã se arate cã existã cel puþin douã puncte
cu distanþa între ele mai micã decât 0,5 cm.
4. Fie triunghiul ABC ºi EF || BC, E i(AB), F i(AC). Sã se demonstreze cã
AB = BC, dacã ºi numai dacã BE + EF = BC.
TESTE DE
AUTOEV AL
UTOEVAL UARE
ALU
Teste - Algebrã
Teste - Geometrie
Teste sumative
108
Teste - Algebrã
Testul 1
Subiectul I (45 de puncte) - Scrieþi numai rezultatele.
1. Rezultatul calculului:
1 1
a) 2 3 este ...; b) 2 ⋅ 1 3 1 este ... 5p
2 4 4 2
2. Cel mai mic numãr natural nenul divizibil cu:
a) 3 este ...; b) 2 ºi 5 este ... 5p
3. Fie numerele: a = 50 ºi b = 75.
a) 2a b = ...; b) (a; b) = ... 5p
4. Dacã triplul lui x este 12, atunci x = ... 5p
5. Elementele mulþimii A = {x iq | 12 < x < 30, x este pãtrat perfect} sunt ... 5 p
6. Numerele naturale x pentru care fracþia:
1 +1
a) este subunitarã sunt ... 2,5 p
2
1 +1
b) este echiunitarã sunt ... 2,5 p
21
7. a) Dacã 121134 atunci x i {...}. 2,5 p
b) Dacã 12 1113 atunci x i {...}. 2,5 p
8. Soluþia ecuaþiei 1 + 1 = 2 este ... 5p

2
9. Divizorii naturali ai lui 12 mai mici ca 9 sunt ... 5p
Subiectul al II-lea (45 de puncte) - Scrieþi rezolvãrile complete.
1. a) Determinaþi toate numerele naturale de forma 1 1 2 divizibile cu 15. 7,5 p
b) Arãtaþi cã (2n · 3n+1 + 2n+1 · 3n)x5, n iq. 7,5 p
2. Rezolvaþi în q ecuaþiile:
1 + 12 = 1 + 2
a) 2x + 1 = x + 7; b) . 15 p
3 2
3. Aflaþi x, y, z iq, ºtiind cã x + 2y + 4 z = 6, iar x este un numãr prim. 15 p
Testul 2
1. Fie mulþimile: A = {x iq | 1 < x T 7, xx2}, B = {x iq* | x < 8, xx3}.
a) A O B = {...}; b) A \ B = {...}. 5p
2. Multiplii naturali ai lui 6 mai mici ca 15 sunt ... 5p
109
3. Dintre numerele 1,(2) ºi 1,21 mai mare este ... 5p

a) 0,3 0,15 este ...; b) 1,(3) 1 este ... 5p
5. Fie numerele naturale x, y, z cu proprietãþile x + y = 4 ºi y + z = 6.
a) x + 2y + z = ...; b) 2x + 5y + 3z = ... 5p
6. Soluþia numãr raþional a ecuaþiei:
a) x 0,1 = 0 este ...; b) x + 1 = 1,6 este ... 5p
7. Dacã (x 1) | 3, x iq*, atunci x i{...}. 5p
8. Fie numerele x = 12, y = 27.
a) (x; y) = ...; b) [x; y] = ... 5p
9. Soluþiile numere naturale ale inecuaþiei 2x 1 < 3 sunt ... 5p

1. Calculaþi:
1 1 1 ⎛1 1 1⎞ 1
a) 12 + 3 2 ; b) 2 ⎜ + + 2 ⎟ 3 . 15 p
4 13 5 ⎝ 2 2 2 ⎠ 4
2. Simplificaþi fracþiile:
11 ⋅ 22 ⋅ 33 1 1+ 1+ 2
a) 2 1 1 ; b) 1 +1+1 +1+12 2 1 ∈ 1 . 15 p
1 ⋅2 ⋅3 1 +1
3. Aflaþi cel mai mare numãr natural x cu proprietatea cã 16 ºi 22 împãrþite
la x dau resturile 2, respectiv 1. 15 p
Testul 3
1 1 1 1 2
a) + 2 este ...; b) 3 ⋅ este ... 5p
3 4 5 3 4
2. 25% din 0,4 = ... 5p
3. Într-o urnã sunt bile numerotate de la 1 la 20.
a) Probabilitatea ca alegând o bilã, aceasta sã reprezinte un numãr prim
este ... 2,5 p
b) Probabilitatea ca alegând o bilã, aceasta sã reprezinte un numãr pãtrat
perfect este ... 2,5 p
1 +1 = 2
4. Dacã , atunci x = ... 5p
3 4
5. Fie numerele a = 25 · 34 ºi b = 24 · 33.
1
a) a · b = ...; b) = ... 5p
2
110
{ }
6. a) 1 = 2 ∈ 1 2 1 ∈ 1 = {333}
2
2,5 p
b) Dacã (2x 1) | 6, x iq, atunci x i {...}. 2,5 p

1
7. Forma zecimalã a numãrului este ... 5p
2
1<1
8. Dacã , x iq, atunci x i {...}. 5p
2 2
9. Dacã 1 + 2 = 1 ºi z = 4, atunci x · z + y · z = ... 5p
2
1. Calculaþi:
1
3
1
6
1
7 ( ) ( 8 6 ⎦⎥ )
a) 2 + 3 4 5 ; b) ⎡ 1 + 1 ⋅ 2 + 1 + 1 ⋅ 3⎤ 415 ; c) 1 1 + 2 1 + 33314 1 . 15 p
⎣⎢ 6 7 2 2 2
2. Aflaþi numerele x, y ºi z ºtiind cã sunt direct proporþionale cu 2,5, respectiv
7 ºi 2x + 5y z = 88. 15 p
3. Aflaþi douã numere raþionale pozitive ºtiind cã suma lor este 1,5, iar
unul dintre numere este cu 0,3 mai mare decât celãlalt. 15 p
Testul 4
1. Fie numãrul 1,(12).
a) A doua cifrã dupã virgulã a numãrului este ... 2,5 p
b) A 57-a cifrã dupã virgulã a numãrului este ... 2,5 p
1 1
2. Dacã 2 = 2 , atunci:
1
a) = ...; b) 3x 2y = ... 5p
2
3. Douã creioane costã împreunã 10 lei. Cinci creioane costã împreunã
... lei. 5p
4. Numerele x ºi y sunt direct proporþionale cu 2 ºi 5. Numãrul x reprezintã
... din y. 5p
5. Fie numerele x = 21 + 22 + 23 ºi y = 22 + 24.
1
a) Simplificând fracþia 2 obþinem ... b) y x = ... 5p
1
6. din 120 = ... 5p
2
7. Dacã suma dintre dublul lui x ºi 3 este 9, atunci x = ... 5p
111
8. Un pãtrat are latura de 6 cm. Raportul dintre perimetrul pãtratului ºi aria

sa este egal cu ... 5p
9. Dacã 20% din x este 4, atunci x = ... 5p

1. Calculaþi:
1+1
1 2
a) 2 3 + 1 + ; 7,5 p
2 4 1 +1
2 5
b) suma numerelor x ºi y unde 1 = 1 + 1 + 1 + 222 + 1 ; 1 = 1 + 2 + 3 + 555 + 4 . 7,5 p
3 4 5 16 2 3 6 17
2. Aflaþi cifra x în urmãtoarele cazuri:
a) 1 1 − 2 = 22 ; b) 12 1 + 1 2 3 + 32 1 = 425 . 15 p
3 1
3. Aflaþi numerele x, y ºi z, ºtiind cã sunt invers proporþionale cu numerele
1
0,2; 0,5, respectiv ºi x · y z2 = 100. 15 p
2
Testul 5
1. Dacã x | 3, x iq, atunci x i {...}. 5p
( 12 ) + ( 12 )
1 1
a) este ...; b) 1,(12) 0,(6) este ... 5p
1
3. Un elev are de rezolvat 30 probleme în 2 zile. În prima zi rezolvã din
2
temã, iar a doua zi restul.
a) În prima zi elevul a rezolvat ... probleme; 2,5 p
111
b) În ziua a doua a rezolvat din temã. 2,5 p
2
4. O carte costã 50 lei.
a) Dupã o scumpire de 10% cartea va costa ... lei. 2,5 p
b) Dupã o ieftinire de 30% cartea va costa ... lei. 2,5 p
{
5. 1 = 2 ∈ 1 1 2 223 = {444} .} 5p
6. Dintre numerele 1,12 ºi 1,8 mai mare este ... 5p

1
7. Raportul a douã numere x ºi y este , iar suma lor este 18.
2 112
a) x = ... ºi y = ... b) Valoarea raportului 1 + 2 este ... 5p
112
8. A = {x iq | 3 T x < 11 ºi xx3}= {...}. 5p

1
9. Dacã y este egal cu 20% din x, atunci = ... 5p
2
1. Aflaþi numerele x, y ºi z ºtiind cã 1 = 1 y, y este egal cu 20% din z, iar
2
x + y + z = 180. 15 p
2. Arãtaþi cã:
a) 123 1 2312 , oricare ar fi cifrele x, y, z, x @ 0, y @ 0; 7,5 p
b) 12 + 2 este un numãr par, oricare ar fi cifrele x, y, x @ 0. 7,5 p
( )( )( ) ( )
3. Calculaþi: 12 1 ⋅ 1 2 1 ⋅ 1 2 1 ⋅ 333 ⋅ 12 1 .
4 5 6 7
15 p
Testul 6
1. Dacã 1 1123 , atunci x = ... 5p
2. Descompunerea în factori primi a numãrului 18 este ... 5p

a) ⎛⎜ 1 + 11 ⎞⎟ ⋅ 2 este ...; b) (0,1 + 0,2) · 10 este ... 5p
⎝2 2 ⎠
4. Dacã
1 ∈1 , x iq, atunci x i {...}.
5p
1
1 =2
31 4
6. Probabilitatea ca alegând un numãr din mulþimea A = {x iq | 2 T x T 10},
acesta sã fie numãr prim este ... 5p
7. Numerele x ºi y sunt direct proporþionale cu primele douã numere naturale
prime ºi 2x + y = 35.
1 = 111
a) x = ... ºi y = ...; b) 5p
22
8. Dacã x + y = 5 ºi y + 3z = 6, atunci:
a) x + 2y + 3z = ...; b) 1 1 2 = 333 5p
4 1 52
9. Soluþia raþionalã a ecuaþiei x : 1,4 = 100 este x = ... 5p
113

1. Într-o clasã sunt 24 elevi, iar 25% sunt fete.
a) Ce procent din numãrul elevilor reprezintã numãrul bãieþilor? 7,5 p
b) Câte fete ºi câþi bãieþi sunt în clasã? 7,5 p
2. Calculaþi:
(
⎣5 2 5 )
a) 2 ⋅ ⎡⎢ 1 11 + 1 ⋅ 13 4 1⎤⎥ ;
⎦
b) 1 + 2 + 3 + 666 454
7 7 7 7
15 p
1 1 1
3. Numerele x ºi y sunt invers proporþionale cu ºi , iar y reprezintã
2 2 2
din z. Aflaþi numerele x, y ºi z dacã x + y + z = 51. 15 p
Testul 7
1. Rezultatul calculului: a) 2 3 + 4 este ...; b) 12 : 3 2 este ... 5p
2. Dacã |x| < 2, x im*, atunci x i {...}. 5p
11 2 2 3
3. Dacã = , atunci:
1+ 2 1
1+ 2
a) 1 = 111 ; b) = 111 5p
2 21 + 2
4. Într-o urnã sunt 2 bile albe ºi 3 bile negre. Probabilitatea ca extrãgând o
bilã, aceasta sã fie:
a) albã este ...; b) neagrã este ... 5p
5. Soluþia ecuaþiei x + 1 = 2, x im este ... 5p
6. Dintre numerele 3 ºi 4 mai mare este ... 5p
1 1
7. Dacã = , atunci:
2 1
a) x2 = ...; b) 20 x2 = ... 5p
8. Dacã x · (y + z) = 12 ºi x = 3, atunci y + z = ... 5p
9. A = {x im | 2 T x < 1} = {...}. 5p

1. Calculaþi:
a) (1)3 + [(2)5 · (2)4 : (2)7 7] (4); 7,5 p
b) (1 2 3)2 : (9) (7 1 + 5) · 3. 7,5 p
a) 2(2x + 1) x = 2x + 4; b) |x + 1| + |2x + 2| = 12. 15 p
114
3. Un produs costã 80 lei.

a) Cât va costa produsul dupã o majorare de 10%? 5p
b) Cât va costa produsul dupã o majorare de de 10% urmatã de o ieftinire
de 25%? 5p
c) Cu cât la sutã trebuie majorat preþul iniþial al produsului pentru ca
acesta sã fie de 100 lei? 5p
Testul 8
a) |4 + 1| : 3 1 este ...; b) 33 : 3 + 1 este ... 5p
2. Mulþimea soluþiilor inecuaþiei 1 x < 4, x im este {...} 5p
3. 6 muncitori terminã o lucrare în 4 ore.
a) Trei muncitori terminã lucrarea în ... ore. 2,5 p
b) Pentru ca lucrarea sã fie gata în 2 ore este nevoie de ... muncitori. 2,5 p
4. 15% din 80 = ... 5p

5. Dacã x(y z) = 4 ºi xy = 2, atunci xz = ... 5p
6. Dacã |x| = 3, atunci x i {...}. 5p
11 = 2
3 4
8. Dacã numerele x ºi 3 sunt direct proporþionale cu 4 ºi 2, atunci x = ... 5p
9. Dacã x + y = 20 ºi y este egal cu 20% din 20, atunci:
a) y = ...; b) x = ... 5p
1. Fie mulþimile A = {x im | |x 1| T 2} ºi B = {x im | 3 < 2x 1 T 1}.
a) Determinaþi elementele mulþimilor A ºi B. 7,5 p
b) Determinaþi elementele mulþimilor A \ B ºi B \ A. 7,5 p
2. Numerele x, y ºi z sunt invers proporþionale cu 1 2 1 34 1 , iar x + 2y z = 20.

5 6 7
a) Determinaþi numerele x, y ºi z. 7,5 p
b) Ce procent reprezintã x din z? 7,5 p
a) |2x 1| 3 · |2x 1| = 10; 7,5 p
b) (x 1) + (x 2) + (x 3) + ... + (x 20) = 230. 7,5 p
115
Testul 9
1 2
a) 1 3 este ...; b) 25% din 40 este ...; c) |1 + 5| : (2) este ... 5p
4 5
2. Soluþia numãr raþional pozitiv a ecuaþiei 1 − 23456 = 1 este ... 5p
7
3. Dacã x = |1 + 4 + 5| · 2, atunci 20% din x este ... 5p
(
1 2 3
4. Fie numerele raþionale: 1 = ⋅ +
3 4 4 ) ºi 1 = 12 13 .
a) x + y = ...; b) x : y = ... 5p
5. Raportul numerelor 1,(3) ºi 2,(3), este ... 5p
6. Dintre numerele x = |1 + 4 | : 3 ºi y = 2, mai mare este numãrul ... 5p
1 = 111
7. Dacã x reprezintã 30% din y, atunci 5p
2
1 = 12 3 1+ 2
8. Dacã , atunci 1 2 2 = 111 5p
2
9. Dacã 2a + 6b + 4c = 20, atunci a + 3b + 2c = ... 5p
1. Calculaþi:
1 ⎛1 1 ⎞ 1
a) 0,4 · 10 0,2 · 1,2 1; b) 2 ⋅ ⎜ 3 1 ⎟ 4 ; 10 p
5 ⎝6 6 ⎠ 7
c) [(3)4 : (3)3 5] : (2). 5p
2. Rezolvaþi în {+ eculaþiile:
1 1 + 2 4 2 = 1 + 23
a) ; b) 2(x + 1) + 3(2x + 1) 7x = 11. 15 p
5 6 7
3. Aflaþi numerele x, y ºi z, ºtiind cã: {x, y} d.p. {4; 5}, {y, z} i.p. {2; 4} ºi
x + y + z = 46. 15 p
116
Teste - Geometrie
Testul 1
1. Desenaþi:
a) un pãtrat cu latura de 3 cm; 4p
b) un dreptunghi cu lungimea de 5 cm ºi lãþimea de 3,5 cm; 4p
c) douã cercuri cu razele de 2 cm, respectiv 3 cm, iar distanþa dintre
centre de 4 cm. 4p
2. Desenaþi un cerc ºi un triunghi care sã aibã:
a) trei puncte comune; 4p
b) cinci puncte comune; 4p
c) ºase puncte comune. 4p
3. Un dreptunghi are lungimea de 6 cm, iar lãþimea reprezintã o treime din
lungime. Calculaþi:
a) lãþimea dreptunghiului; 4p
b) perimetrul dreptunghiului; 4p
c) aria dreptunghiului. 4p
4. Desfãºurarea unui cub acoperã o suprafaþã planã de 150 cm2. Sã se afle:
a) lungimea muchiei cubului; 4p
b) aria unei feþe a cubului; 4p
c) volumul cubului. 4p

1. Un dreptunghi are lungimea de douã ori mai mare decât lãþimea. Dacã
lungimea dreptunghiului se mãreºte cu 2 cm, iar lãþimea se mãreºte cu
5 cm, atunci aria dreptunghiului creºte cu 82 cm2. Sã se afle:
a) perimetrul dreptunghiului iniþial; b) aria dreptunghiului iniþial. 14 p
2. Un bazin are formã de paralelipiped dreptunghic cu baza pãtratã. În
bazin se aflã 64 m 3 de apã care reprezintã 80% din bazin. ªtiind cã
înãlþimea bazinului este de 5 cm, sã se afle:
a) capacitatea bazinului; b) latura bazei. 14 p
3. Pentru vopsirea tuturor feþelor unui cub sunt necesare 4,5 kg de vopsea.
ªtiind cã pentru a vopsi 3 m2 este necesar 1 kg de vopsea, sã se afle:
a) lungimea muchiei cubului; b) volumul cubului. 14 p
117
Testul 2
1. Desenaþi punctele coliniare A, B, C, D astfel încât:
a) B i (AD) ºi D i (BC); 4p
b) C i (AB) ºi B i (CD); 4p
c) C este mijlocul segmentului [AD], iar B este mijlocul segmentului [AC]. 4p
2. Fie date punctele coliniare A, B, C, în aceastã ordine, astfel încât AB = 3
cm ºi BC = 2 cm. Sã se determine:
a) lungimea segmentului [AC]; 4p
b) distanþa dintre mijloacele segmentelor [AB] ºi [BC]; 4p
c) distanþa dintre mijloacele segmentelor [AB] ºi [AC]. 4p
3. Desenaþi patru puncte distincte A, B, C, D astfel încât acestea sã determine:
a) o dreaptã; 4p
b) 4 drepte; 4p
c) 6 drepte. 4p
4. Se considerã trei puncte coliniare distincte A, B, C în aceastã ordine.
Determinaþi:
a) [AB] O [BC]; 4p
b) [AB O [CB; 4p
c) (BC N (AC). 4p
1. Fie date punctele coliniare A, B, C, D în aceastã ordine, astfel încât seg-
mentele [AD] ºi [BC] au acelaºi mijloc, punctul M. ªtiind cã MC = 2 cm
ºi AM = 10 cm, sã se afle lungimile segmentelor:
a) [BD]; b) [AD]. 14 p
2. Pe o dreaptã se considerã punctele A, B, C, D, E, F, G, H în aceastã
ordine, astfel încât AB = BC = CD ºi DE = EF = FG = GH. Dacã AH = 18 cm,
sã se determine lungimea segmentului [BE] astfel încât:
a) punctul D sã fie mijlocul segmentului [AH]; 7p
b) punctul D sã fie mijlocul segmentului [CF]. 7p
3. Fie date punctele coliniare A, B, C, D astfel încât C este mijlocul
segmentului [AB], 7 · DB = 3 · DA ºi AD = 21 cm. Sã se afle:
a) lungimea segmentului [CD]; 7p
b) distanþa dintre mijloacele segmentelor [AD] ºi [BD]. 7p
118
Testul 3
1. Dreptele AB ºi CD sunt concurente în punctul O astfel încât m(rBOC)
este jumãtate din m(rAOC). Sã se afle:
a) m(rAOB); 4p
b) m(rAOD); 4p
c) m(rBOD). 4p
2. Douã unghiuri adiacente rAOB ºi rBOC au bisectoarele (OX, respectiv
(OY. ªtiind cã m(rAOB) = 36°43′, iar m(rBOC) = 81°, sã se afle:
a) m(rAOC); 4p
b) m(rCOX); 4p
c) m(rXOY). 4p
3. Sã se afle mãsura unui unghi, ºtiind cã:
a) complementul sãu are mãsura de 40°; 4p
b) suplementul sãu are mãsura de 70°; 4p
c) suplementul sãu este de trei ori mai mare decât complementul sãu. 4p
1 1 324
4. Unghiurile 123 1 1 425
11 1 1 sunt unghiuri congruente în
526 1 621
1 . Sã se afle:
jurul punctul O, iar (OX este bisectoarea unghiului 123
a) m(rAOB); 4p
b) m(rCOE); 4p
c) m(rXOD). 4p

1. Fie date unghiurile adiacente rAOB ºi rBOC astfel încât bisectoarele
lor (OX, respectiv (OY formeazã un unghi cu mãsura de 75° ºi 3m(rBOC) =
= 2m(rAOB).
a) Determinaþi m(rAOB) ºi m(rBOC); 7p
b) Dacã în interiorul unghiului rAOC se considerã punctul P astfel încât
m(rXOP) = 90°, demonstraþi cã (OP este bisectoarea unghiului rYOC. 7 p
1 1 324
2. În jurul punctul O se considerã unghiurile 123 1 1 425
1 1 521
1 1 astfel
încât m(rDOC) = 2m(rAOB), m(rAOB) + m(rDOC) = m(rAOD) +
+m(rBOC) ºi m(rBOC) reprezintã 80% din m(rAOD). Sã se calculeze:
a) mãsurile celor patru unghiuri; 7p
b) mãsura unghiului dintre bisectoarele unghiurilor rBOC ºi rCOD. 7p
3. Fie date punctele coliniare A, O, B în aceastã ordine. De aceeaºi parte a

dreptei AB se considerã punctele distincte C ºi D astfel încât unghiul
rAOC este complementul unghiului rCOD, iar unghiul rBOC este
119
suplementul unghiului rCOD. Sã se determine:

a) mãsurile unghiurilor rAOC, rCOD ºi rDOB; 7p
b) mãsura unghiului rTOB unde (OT este bisectoarea unghiului rAOC. 7 p
Testul 4
1. Fie dat triunghiul ABC. Determinaþi:
a) latura opusã unghiului B; 4p
b) unghiurile alãturate laturii AC; 4p
c) unghiul opus laturii BC. 4p
2. Determinaþi perimetrul unui triunghi:
a) echilateral cu lungimea laturii de 6 cm; 4p
b) isoscel cu douã laturi de 2 cm ºi cea de-a treia cu lungimea de 5 cm; 4 p
c) care are media aritmeticã a lungimilor laturilor de 8 cm. 4p
3. Sã se construiascã:
a) un triunghi dreptunghic isoscel cu lungimile catetelor de 3 cm; 4p
b) un triunghi echilateral cu lungimea laturii de 4 cm; 4p
c) un triunghi care are lungimea unei laturi de 6 cm, iar unghiurile
alãturate ei de 40° ºi 30°. 4p
4. Dacã ∆ABC \ ∆MNP, AB = 6 cm, BC = 4 cm, AC = 7 cm, sã se specifice:
a) lungimile laturilor triunghiului MNP; 4p
b) congruenþele dintre unghiurile celor douã triunghiuri; 4p
c) valoarea raportului dintre segmentele [AD] ºi [ME], unde punctele D
ºi E sunt mijloacele laturilor [BC], respectiv [NP]. 4p
1. Fie date punctele coliniare A, B, C în aceastã ordine, cu AB = BC. De
aceeaºi parte a dreptei AB se considerã punctele distincte D ºi E astfel
încât rDBA\rEBC ºi [DB] \ [EB]. Sã se stabileascã dacã:
a) [DA] \ [EC]; b) rADC \rAEC. 14 p
2. În exteriorul triunghiului ABC se considerã punctul D astfel încât rABC \
\rDCB, rACB\rDBC, iar punctele A ºi D se aflã de aceeaºi parte a
dreptei BC. Sã se demonstreze cã:
a) ∆ABC \ ∆DCB; b) [OB] \ [OC], unde AC O DB = {O}. 14 p
3. În triunghiul isoscel ABC cu [AB] \ [AC], (AD este bisectoarea unghiului
rBAC, D i (BC). Pe laturile (AB) ºi (AC) se considerã punctele E,
respectiv F astfel încât rADE \rADF. Sã se arate cã:
a) ∆ADE \ ∆ADF; b) [BF] \ [CE]. 14 p
120
Testul 5
1. Sã se construiascã un triunghi dreptunghic care are:
a) lungimea catetelor de 2 cm ºi 3,5 cm; 4p
b) lungimea ipotenuzei de 6 cm ºi un unghi ascuþit de 45°; 4p
c) lungimea unei catete de 3 cm ºi a ipotenuzei de 5 cm. 4p
2. Fie unghiurile rAOB, rBOC, rCOA formate în jurul punctului O, astfel
încât OA u OB ºi rAOC \ rBOC. Determinaþi:
a) m(rAOB); 4p
b) m(rAOC); 4p
c) m(rCOX), unde (OX este bisectoarea unghiului rAOB. 4p
3. În triunghiul dreptunghic isoscel ABC cu m(rBAC) = 90°, notãm cu D
mijlocul laturii [BC]. Sã se arate cã:
a) ∆ACD \ ∆ABD; 4p
b) m(rBAD) = 45°; 4p
c) AD este mediatoarea laturii [BC]. 4p
4. Unghiurile rAOB ºi rBOC sunt adiacente suplementare, AO u OB ºi
[AO] \ [OC]. Sã se determine:
a) m(rBOC); 4p
b) m(rAOC); 4p
c) valoarea raportului dintre [AB] ºi [BC]. 4p

1. Fie A, B, C, D puncte coliniare în aceastã ordine. Dacã [AB] \ [CD], iar
punctul P se aflã pe mediatoarea segmentului [BC], sã se demonstreze cã:
a) ∆PAB \ ∆ PDC; 7p
b) distanþa de la B la PD este egalã cu distanþa de la C la PA. 7p
2. În exteriorul triunghiului ascuþitunghic ABC se construiesc triunghiurile
isoscele AMB ºi ANC astfel încât AM u AC, AB u AN, AB \ AM ºi
AC \ AN. Sã se arate cã:
a) rMAB\rNAC; 7p
b) [BN] \ [CM]. 7p
3. În triunghiul ABC considerãm bisectoarea AD cu D i BC.
Perpendicularele din B ºi C pe dreapta AD intersecteazã dreptele AC,
respectiv AB în punctele E, respectiv F. Demonstraþi cã:
a) punctele D, E, F sunt coliniare; 7p
b) [BC] \ [EF]. 7p
121
Testul 6
1. Se considerã douã drepte paralele tãiate de o secantã. Sã se determine
mãsurile celor opt unghiuri formate dacã:
a) unul dintre unghiuri are mãsura de 37°; 4p
b) mãsura unui unghi este cu 23° mai micã decât mãsura altui unghi; 4p
c) raportul dintre mãsurile a douã unghiuri este egal cu 3. 4p
2. În triunghiul dreptunghic isoscel ABC cu m(rBAC) = 90°, notãm cu M
mijlocul laturii BC. Sã se demonstreze cã:
a) AM u BC; 4p
b) mediatoarea laturii [AB] este paralelã cu AC; 4p
c) mediatoarea segmentului [AM] este paralelã cu BC. 4p
3. Segmentele [AB] ºi [CD] au acelaºi mijloc, punctul O. Sã se arate cã:
a) AC || BD; 4p
b) AD || BC; 4p
c) punctele C ºi D sunt egal depãrtate faþã de dreapta AB. 4p
4. Pe laturile [AC] ºi [BC] ale triunghiului ABC se considerã punctele M,
respectiv P, astfel încât MP || AB. Dacã m(rCMP) reprezintã 50% din
m(rAMB), iar m(rABC) = m(rMPB), sã se afle:
a) m(rAMP); 4p
b) m(rBAC); 4p
c) m(rABC). 4p
1. În exteriorul triunghiului isoscel ABC, cu [AB] \ [AC], se considerã
punctele D ºi E astfel încât A i (DE), DE || BC, [AD] \ [AE] \ [BC]. Sã
se demonstreze cã:
a) ∆ABD \ ∆BAC; 7p
b) [BE] \ [CD]. 7p
2. Fie dat triunghiul dreptunghic ABC cu m(rBAC) = 90° ºi (AD bisectoarea
unghiului rBAC, D iBC. Paralelele prin B ºi C la AD intersecteazã drep-
tele AC ºi AB în punctele M, respectiv N. Demonstraþi cã:
a) MB || NC; 7p
b) [MN] \ [BC]. 7p
3. Fie date dreptele paralele d ºi g. Pe dreapta d se considerã punctele A, B,
iar pe dreapta g punctele C, D, astfel încât (AD este bisectoarea unghiului
rBAC ºi [AB] \ [CD]. Sã se arate cã:
a) AC || BD; 7p
b) AD u BC. 7p
122
Testul 7
1. Sã se afle mãsurile unghiurilor unui triunghi:
a) echilateral; 4p
b) dreptunghic isoscel; 4p
c) ºtiind cã sunt direct proporþionale cu 10, 12, 14. 4p
2. Pe latura [BC] a triunghiului ABC se considerã punctele D, E, F, astfel
încât BD = DE = EF = FC. Dacã aria triunghiului ABD este de 7 cm2, sã
se afle ariile triunghiurilor:
a) ABC; 4p
b) ABF; 4p
c) AEC. 4p
3. Triunghiul dreptunghic ABC dreptunghic în A are m(rABC) = 30°. Dacã
M este mijlocul ipotenuzei, sã se afle:
a) m(rAMC); 4p
b) valoarea raportului dintre [AC] ºi [BC]; 4p
c) valoarea raportului dintre ariile triunghiurilor AMC ºi AMB. 4p
4. În triunghiul isoscel ABC cu AB = AC, [AM] este medianã, M i (BC), iar
[BN] este înãlþime, N i (AC). ªtiind cã m(rNBC) = 20°, sã se afle mãsurile
unghiurilor triunghiului:
a) ABC; 4p
b) ABN; 4p
c) AMC. 4p
1. În triunghiul ABC dreptunghic în A, considerãm un punct D i (BC) ºi
notãm cu E, F simetricele punctului D faþã de dreptele AB, respectiv AC.
Arãtaþi cã:
a) punctele E, A, F sunt coliniare; b) FC || BE. 14 p
2. Fie dat triunghiul oarecare ABC. Pe dreapta BC se considerã punctele D
ºi E astfel încât B i (DC), C i (BE), AB = BD ºi AC = CE. Dacã M ºi N
sunt mijloacele segmentelor [AD], respectiv [AE], iar MB O NC = {Q}, sã
se demonstreze cã:
a) triunghiul QDE este isocel; b) (AQ este bisectoarea unghiului rBAC. 14 p
3. Pe înãlþimea (AD), D i BC, a triunghiului isoscel ABC, AB = AC, se
considerã punctul P. Dreptele BP ºi CP intersecteazã AC ºi AB în punctele
E, respectiv F. Sã se arate cã:
a) triunghiul BPC este isoscel; b) AD u EF. 14 p
123
Testul 8
1. Pe latura [BC] a triunghiului echilateral ABC se considerã punctele D ºi
E astfel încât rBAD \ rDAE \ rEAC. Sã se afle mãsurile unghiurilor
triunghiului:
a) ABD; b) ADE; c) ADC. 12 p
2. Fie dat triunghiul dreptunghic ABC cu m(rBAC) = 90° ºi BC = 6 cm. Sã
se afle distanþa dintre:
a) centrul cercului circumscris ºi ortocentrul triunghiului; 4p
b) centrul de greutate ºi centrul cercului circumscris triunghiului; 4p
c) centrul de greutate ºi ortocentrul triunghiului. 4p
3. Un unghi exterior unui triunghi isoscel are mãsura de 50°. Sã se afle:
a) mãsurile unghiurilor triunghiului; 4p
b) mãsurile celorlalte unghiuri exterioare ale triunghiului; 4p
c) mãsura unghiului ascuþit format de bisectoarele unghiurilor alãturate
bazei. 4p
4. În triunghiul ABC cu m(rBAC) = 50° ºi m(rABC) = 60°, notãm centrul

cercului circumscris cu O, centrul cercului înscris cu I ºi ortocentrul cu H.
Sã se afle:
a) m(rBOC); 4p
b) m(rBIC); 4p
c) m(rBHC). 4p
1. Fie dat triunghiul dreptunghic ABC cu m(rBAC) = 90° ºi m(rACB) = 75°.
Se construiesc înãlþimea AD, bisectoarea AE ºi mediana AF. Sã se
determine:
a) mãsurile unghiurilor triunghiului ACF; 7p
b) valoarea raportului dintre lungimile segmentelor [EF] ºi [ED]. 7p
2. În triunghiul ABC cu m(rBAC) = 60°, BD ºi CE sunt înãlþimi, D i (AC),
E i (AB), iar M este mijlocul laturii [BC].
a) Determinaþi m(rEMD). 7p
b) Demonstraþi cã triunghiul EMD este echilateral. 7p
3. În exteriorul triunghiului echilateral ABC considerãm punctul P astfel
încât PB u AB ºi PC u AC.
a) Demosntraþi cã (AP este bisectoarea unghiului rBAC. 7p
b) Determinaþi valoarea raportului dintre ariile triunghiurilor ABC ºi PBC. 7 p
124
Teste sumative
Testul 1
1. Numerele de forma 11 divizibile cu 2, dar nedivizibile cu 5 sunt .... 4p
2. Dacã x ºi y sunt numere naturale astfel încât x · y = 420 ºi (x; y) = 4,

atunci [x; y] = ... 4p
3. Fracþiile supraunitare cu numãrãtorul 4 sunt ... 4p
11 + 1 2
4. Simplificând fracþia obþinem ... 4p
21 + 2 2
1 1
5. Dintre numerele ºi mai mare este numãrul ... 4p
2 2
1 +1 = 2
1+3 4
7. Fie date punctele coliniare A, B, C, D în aceastã ordine. Dacã AB = 7 cm,
AC = 11 cm, iar punctul C este mijlocul segmentului BD, atunci:
a) lugimea segmentului BC este egalã cu ... cm; 4p
b) lungimea segmentului BD este egalã cu ... cm; 4p
c) lungimea segmentului AD este egalã cu ... cm. 4p
8. Fie date unghiurile adiacente suplementare rAOB ºi rBOC cu m(rAOB) =
= 70°. Dacã semidreptele (OX ºi (OY sunt bisectoarele unghiurilor rAOB,
respectiv rBOC, atunci:
a) mãsura unghiului rBOC este egalã cu ... °; 4p
b) mãsura unghiului rCOY este egalã cu ... °; 4p
c) mãsura unghiului rXOY este egalã cu ... °. 4p
1. Arãtaþi cã:
( )
a) 123 + 231 + 312 112 , oricare ar fi cifrele nenule x, y ºi z; 7p
b) {2n · 3n; 2n+1 · 3n+1; 2n+2 · 3n+2} d.p. {2n1 · 3n 2; 2n · 3n 1; 2n+1 · 3n},
oricare ar fi n iq, n U 2. 7p
{ 1 1
} {
2. Determinaþi elementele mulþimilor: 2 = 1 ∈1 2 < ; 1 = 2 ∈13 1 < 1 < 2 .
3 3 4 2 4 } 14 p
3. În triunghiul isoscel ABC cu AB = AC ºi m(rBAC) = 120°, notãm cu D
mijlocul laturii [AB]. Dacã perpendiculara din D pe BC intersecteazã
dreapta AC în punctul E, sã se arate cã:
a) triunghiul EBC este dreptunghic; 7p
b) aria triunghiului ADE este o ºesime din aria triunghiului EBC. 7p
125
Testul 2
a) 1 2 1 + 1 este ...; 2p
3 4
b) (3)2 · 34 : (3)3 este ... 2p
2. Opusul numãrului 2 este ... 4p
3. Un sfert dintr-un numãr reprezintã ...% din el. 4p
1 1
4. Dacã numerele x ºi y sunt invers proporþionale cu 23 , iar x + y = 55,
4 5
atunci:
a) x = ... ºi y = ...; 2p
b) x : 2 + y : 3 = ... 2p
5. Soluþia ecuaþiei 0,3x = 0,6, x i { este ... 4p
11 2 3
6. Numerele naturale x pentru care fracþia este subunitarã sunt ... 4p
4
7. În jurul punctul O se considerã unghiurile rAOB, rBOC, rCOA. Dacã
m(rAOB) = m(rBOC) = 2 · m(rCOA), atunci:
a) suma mãsurilor celor trei unghiuri este de ... °; 4p
b) mãsura unghiului rAOB este de ...°; 4p
c) mãsura unghiului rAOC este de ...°. 4p
8. Fie dat triunghiul dreptunghic ABC cu m(rBAC) = 90°. Dacã mãsura
unghiului exterior cu vârful în B este de 150°, atunci:
a) mãsura unghiului rABC este de ... °; 4p
b) mãsura unghiului rACB este de ...°; 4p
c) valoarea raportului dintre lungimile segmentelor [BC] ºi [AD] este
de .... 4p
1. Calculaþi:
a)
( )
2 1+1
3 4
5 4 ; b) [(3)2 · (5)3]2 : [(3)4 · (5)2] : 5. 14 p
6
( )
7 1+1
2 7
2. O persoanã depune la bancã suma de 200 lei, dobânda anualã fiind de
10%.
a) Ce sumã va avea persoana la bancã dupã un an? 7p
b) Peste câþi ani persoana va avea în bancã suma de 242 lei? 7p
126
1 1 324
3. În jurul punctului O se considerã unghiurile 123 1 1 425
1 1 521
1,
astfel încât m(rBOC) = 2 · m(rAOB), 4 · m(rAOD) = 3 · m(rDOC), iar
m(rDOC) reprezintã 120% din m(rBOC). Sã se afle:
a) mãsurile celor patru unghiuri; 7p
b) mãsura unghiului format de bisectoarele unghiurilor 1
123 12 1
425 . 7p
Testul 3
( )
1. Dacã 1 123 = 4 , atunci x i{...} 4p
1 1 1
a) 1 2 este ...; b) din 50 este ... 4p
3 4 23
3. Dacã |x 1| < 2, x im*, atunci x i{...}. 4p
4. Divizorii naturali ai numãrului 6 sunt ... 4p
1
5. Soluþia raþionalã a ecuaþiei 2 1 3 1 = este ... 4p
2
6. Pentru a confecþiona 3 rochii este nevoie de 9 m de mãtase.
a) Pentru a confecþiona 2 rochii sunt necesari ... m de mãtase. 2p
b) Cu 12 m de mãtase se pot confecþiona ... rochii. 2p
7. Fie dat triunghiul dreptunghic ABC cu m(rBAC) = 90°. Dacã m(rACB)
reprezintã 25% din m(rABC), iar M este mijlocul ipotenuzei, atunci:
a) mãsura unghiului rACB este egalã cu ... °; 4p
b) mãsura unghiului rABC este egalã cu ... °; 4p
c) mãsura unghiului rAMC este egalã cu ... °. 4p
8. Fie date unghiurile adiacente complementare rAOB ºi rBOC. Dacã
m(rAOB) este jumãtate din m(rBOC), atunci:
a) mãsura unghiului rAOB este egalã cu ... °; 4p
b) mãsura unghiului rBOC este egalã cu ... °; 4p
c) mãsura unghiului dintre bisectoarele celor douã unghiuri este egalã
cu ... °. 4p
1. Deteminaþi elementele mulþimilor:
{ } { }
1 = 2 ∈ 1 3 121 ∈ 2 ºi 2 = 1 ∈ 1 2 1 + 1 ∈ 2 .
2 1 31
14 p
2. Aflaþi aria unui dreptunghi, ºtiind cã lãþimea reprezintã 80% din lungime,
iar perimetrul acestuia este 36 cm. 14 p
127
3. Se considerã punctele coliniare A, B, C, D în aceastã ordine, M mijlocul

segmentului AB, N mijlocul segmentului CD, P mijlocul segmentului
MN. Lungimea segmentului CD reprezintã 50% din lungimea
segmentului AB, lungimea segmentului MP reprezintã 150% din lungimea
segmentului PC, iar MC = 60 cm. Sã se afle:
a) lungimea segmentului AD; b) lungimea segmentului MN. 14 p
Testul 4
a) (2)4 : (2)3 2 este ...; 2p
b) 70% din 20 este ... 2p
2. Dacã 11 + 22 = 11 , atunci x + y = ... 4p
3. Elementele mulþimii A = {x iq | 2 < x < 9, xx4} sunt ... 4p
4. D21 O D14 = {...}. 4p

1 34 22
5. Dintre numerele mai mare este numãrul ... 4p
5 5
1
6. Soluþia raþionalã a ecuaþiei 21 + = 3 1 + 1 este ... 4p
3
7. În triunghiul ABC, G este centrul de greutate, iar M mijlocul laturii [BC].
Dacã aria triunghiului ABC este de 90 cm2, atunci:
a) aria triunghiului ABM este egalã cu ... cm2; 4p
b) aria triunghiului BGM este egalã cu ... cm2; 4p
c) valoarea raportului dintre lungimile segmenelor AG ºi GM este egalã
cu ... 4p
8. Fie M, N i (AB) astfel încât MN = 2 · AM, NB = 3 · AM. Dacã MB = 30
cm, atunci:
a) lungimea segmentului AM este egalã cu ... cm; 4p
b) distanþa dintre mijloacele segmentelor AM ºi MN este egalã cu ... cm; 4 p
c) distanþa dintre mijloacele segmentelor MB ºi AB este egalã cu ... cm. 4 p
1. Calculaþi:
a)
1
1+ 1
⎡
⎣ ( 1 1
; b) ⎢155 6 1 + + + 777 +
2 3 155 ) (
1 ⎤ 8 1 + 2 + 3 + 777 + 44
⎥⎦ 2 3 9 155
. ) 14 p
1+ 1
2
2. Aflaþi numerele x, y ºi z ºtiind cã: {x + 1; y + 2; z + 3} d.p. {1; 2; 3;}, iar
x + y + z = 30. 14 p
128
3. Se considerã unghiul rXOY cu mãsura de 45° ºi A i (OX. Punctele B, C,

D aparþin semidreptei (OY astfel încât 7 · m(rACB) = 5 · m(rACD) ºi
m(rOAB) = m(rBAC) = m(rCAD). Sã se demonstreze cã:
a) triunghiul AOD este dreptunghic isoscel; 7p
b) triunghiul ABC este isoscel. 7p
Testul 5
1. Dacã 11213 , atunci x i{...}. 4p
2. Rezultatul calculului: (2)3 · (3)2 : (2)3 este ... 4p
3. Dacã 2x + y + 3z = 10 ºi x + 2z = 5, atunci x + y + z = ... 4p
4. Fie numerele x = 22 · 33 ºi y = 23 · 32
a) (x; y) = ...; b) [x; y] = ... 4p
5. Numãrul 20 reprezintã ... % din numãrul 200. 4p
2 +1 + 1 +1 = 2 1
6. Dacã , atunci 1 + 1 = 222 4p
2 1 3 1 2
7. În exteriorul triunghiului echilateral ABC se considerã punctul D astfel
încât triunghiul ADC este isoscel de bazã [CD]. Dacã m(rDAC) = 40°,
atunci:
a) mãsura unghiului rBAD este egalã cu ... °; 4p
b) mãsura unghiului rABD este egalã cu ... °; 4p
c) mãsura unghiului rBDC este egalã cu ... °. 4p
8. Dacã douã laturi ale unui triunghi isoscel au lungimile de 8 cm ºi 16 cm,
atunci:
a) cea de-a treia laturã a triunghiului are lungimea de ... cm; 4p
b) perimetrul triunghiului este egal cu ... cm; 4p
c) aria pãtratului care are acelaºi perimetru cu cel al triunghiului este
egalã cu ... cm2. 4p
1. Efecutaþi calculele:
a) [(3)2 · (5)3] : [(3) · (5)2] 25; 4p
(
5 ⎢⎣ 6 5 3 )
b) 1 2 ⎡ 1 + 1 + 1 ⋅ 3 4 1 ⎤ ;
17 ⎥⎦
5p
c) 23 ⋅ ⎜⎛ 1 + 11 + 12 + 13 ⎞
⎟⋅4 . 5p
⎝4 4 4 4 ⎠
2. Aflaþi numerele naturale x ºi y ºtiind cã (x; y) = 2 ºi x + y = 8. 14 p
129
3. Fie dat triunghiul echilateral ABC cu centrul O. În exteriorul triunghiului

se considerã punctul E astfel încât EC || AO ºi EB || CO. Dacã AO O BE =
={F}, sã se arate cã:
a) triunghiul EFC este echilateral; b) [AF] \ [BE]. 14 p
Testul 6
1. Probabilitatea ca la aruncarea unui zar sã obþinem o faþã cu un numãr
divizor la lui 10 este ... 4p
2. Elementele mulþimii A = {x im+ | 2x 1 T 3} sunt ... 4p
3. Dacã x · y = 2 ºi y · z = 3, atunci y(x + z) = ... 4p
4. Numerele naturale prime cuprinse intre 20 ºi 30 sunt ... 4p
( )
5. Dacã 1 121 = 3 , atunci x i{...}. 4p
6. Dacã [x; y] = 36 ºi x · y = 216, x, y iq, atunci (x; y) = ... 4p

7. Triunghiul ABC este isoscel, AB = AC, iar D este mijlocul bazei. Dacã
m(rBAC) = 50°, atunci:
a) mãsura unghiului rABC este egalã cu ... °; 4p
b) mãsura unghiului rADC este egalã cu ... °; 4p
c) mãsura unghiului rBAD este egalã cu ... °. 4p
8. Punctele E ºi F sunt picioarele înãlþimilor din B, respectiv C în triunghiul
ABC. Dacã AB = 6 cm, AC = 8 cm ºi BE = 3 cm, atunci:
a) aria triunghiului ABC este egalã cu ... cm2; 4p
b) lungimea segmentului CF este egalã cu ... cm; 4p
c) mãsura unghiului rBAC este egalã cu ... °. 4p
1. Calculaþi:
1 2 3 4 566
a) ⎜⎛ 1 + 11 + 12 ⎟⎞ 2 1 ; b) 57 7 7 7 78887 . 14 p
⎝3 3 3 ⎠ 4 5 1 2 3 99
2. Aflaþi numerele x, y ºi z, ºtiind cã x este de 2 ori mai mare ca y, y este cu
5 mai mare ca z, iar media lor aritmeticã este 5. 14 p
3. Se considerã unghiurile adiacente rAOB ºi rBOC astfel încât m(rAOB) =

= 126°, iar mãsura unghiului format de bisectoarele unghiurilor rAOB
ºi rBOC este egalã cu 108°. Sã se afle:
a) mãsura unghiului AOC; 7p
b) mãsura unghiului format de bisectoarele unghiurilor rAOC ºi rDOC,
unde (OD este semidreapta opusã semidreptei (OB. 7p
130
Testul 7
1. Rezolvând în m ecuaþia 3x 1 = 7, obþinem soluþia ... 4p
2. Dacã 3x(2x 1), x iq, atunci x i{..}. 4p
3. Dintre numerele (2)3 ºi (3)2 mai mare este numãrul ... 4p

1
4. Scris sub formã zecimalã numãrul este ... 4p
2
5. Dacã suma dintre dublul lui x ºi sfertul lui 4 este 5, atunci x = ... 4p
6. Dacã numerele x ºi y sunt direct proporþionale cu 2, respectiv 5, atunci
1
= 111 4p
2
7. Fie date triunghiurile echilaterale ABC ºi DBC. Dacã AD O BC = {O},
atunci:
a) mãsura unghiului rABD este egalã cu ... °; 4p
b) mãsura unghiului rDOC este egalã cu ... °; 4p
c) valoarea raportului dintre lungimile segmentelor [BD] ºi [OC] este
egalã cu ... 4p
8. Fie dat triunghiul ABC. Dacã M, N, P sunt mijloacele laturilor AB, AC,
respectiv BC, atunci:
a) valoarea raportului dintre perimetrul triunghiului MNP ºi perimetrul
triunghiului ABC este ...; 4p
b) valoarea raportului dintre aria triunghiului MNP ºi aria triunghiului
ABC este ...; 4p
c) m(rBMN) + m(rABC) = ... 4p

11 + 2
1. Arãtaþi cã fracþia este ireductibilã oricare ar fi n iq. 14 p
31 + 2
2. Un cãlãtor are de parcurs un drum în trei zile: în prima zi parcurge 20%
din drum, în ziua a doua 30% din drumul rãmas, iar în ziua a treia
28 km.
a) Câþi km are drumul? 7p
b) Câþi km a parcurs în fiecare din primele douã zile? 7p
3. În triunghiul dreptunghic ABC cu m(rBAC) = 90°, (BD este bisectoarea
unghiului rABC, D i (AC), iar AM este medianã, M i (BC). ªtiind cã
AM u BD, arãtaþi cã:
a) triunghiul AMB este echilateral; 7p
b) triunghiul BDC este isoscel. 7p
131
RÄSPUNSURI
Algebrã
Geometrie
Teste pentru pregãtirea
concursurilor ºi olimpiadelor
ºcolare
Teste de autoevaluare
132 Algebrã
I . N u m e r e naturale
1. Mulþimea numerelor naturale

1. a) 123 < 132 < 312 < 321; b) 543 > 541 > 435 > 354 > 345. 2. a) 17; b) 32; c) 18; d) 6. 3. a) 4; b) 4;
c) 1; d) 7; e) 2. 4. a) {0; 1; 2; 3}; b) {0; 1; ...8}; c) {0; 1; 2; 3}; d) {0; 1; 2}; e) {0; 1}. 5. a) 13; b) 9; c) 8;
d) 7. 6. a) 10; b) 9; c) 28; d) 5. 7. a) 1; b) 4; c) 3. 8. a) 29; b) 33; c) 712; d) 23; e) 50; f) 75; g) 111. 9. a) 213;
b) 33; c) 38; d) 106; e) 55; f) 1112. 10. a) 6; b) 5; c) 9; d) 49; e) 64; f) 192. 11. a) 7; b) 5; c) 7; d) 15; e) 3;
f) 2; g) 9. 12. a) 230 < 320; b) 813> 272; c) 351 > 234; d) 2100 299 298 = 449; e) 323 > 3 · 233. 13. a) 1225;
b) 9900; c) 3675; d) 1998. 14. a) 5; b) 1; c) 20; d) 2; e) 2. 15. 0. 16. 1. 17. 3n. 18. 6.
2. Divizor. Multiplu
1. a) A; b) A; c) F; d) A; e) F; f) A; g) F; h) F; i) A; j) F; k) A; l) F. 2. a) {1; 3}; b) {1; 2; 3; 6}; c) {1; 2; 3;
4; 6; 12}; d) {1; 2; 3; 5; 6; 10; 15; 30}; e) {1; 3; 7; 21}; f) {1; 2; 4; 5; 10; 20}; g) {1; 2; 4; 8; 16; 32; 64};
h) {1; 2; 3; 4; 5; 6; 8; 10; 12; 15; 20; 24; 30; 40; 60; 120}; i) {1; 3; 5; 15; 25; 75}; j) {1; 5; 25; 125}.
3. a) D6; b) D10; c) {5; 10; 15; 30}; d) D20; e) D12; f) {2; 3; 6; 9; 10; 15; 30; 45; 90}. 4. a) {0; 2; 4; ...};
b) {0; 5; 15; ...}; c) {0; 12; 24; ...}; d) {0; 35; 70; ...}; e) {0; 6; 12; 18; 24}; f) {12; 14; 16; 18; 20; 22; 24};
g) {0; 3; 6; 9}; h) {30; 60; 90}. 5. a) {0; 12; 24; ...} = M12; b) {7; 14; 28; 35; ...}; c) M2. 6. a) {1; 3; 5; 15};
b) {2; 3; 5; 6; 11; 21}; c) {0; 3}; d) {1; 2; 5; 10}; e) {1; 3; 5; 15}; b) {2; 3; 5; 6; 11; 21}; c) {0; 3}; d) {1;
2; 5}; d) {0; 4; 16}. 7. a) Produsul a douã numere naturale consecutive este întotdeauna divizibil cu 2;
b) 2n · 3x3; c) 3n · 3x3; d) 22(x + y)xx + y. 8. a) 224 · 320 · 5x5; b) 2100 · 3100 · 5100 · 65x65; c) 37 · 3(x+
+ y + z)x37; d) 2n · 7n+1 · 97x97; e) 32n · 52n · 70x10; f) (5 + 54 + ... + 528) · 31x31; g) 8(7 + 73 + ...
+ 779)x8. 9. a) (a + b) + (b + c)x3; b) 2(a + b) + 3(b + c)x3. 10. 295 · 9x9. 11. 22(x + y + z)x2.
12. (1; 4); (4; 2); (7; 0).
3. Criterii de divizibilitate cu 10, 2, 5, 3, 9

1. a) a: b) F; c) A; d) A: e) A; f) F; g) A: h) F; i) A. 2. a) {3; 6; 9; 12; 15; 18}; b) {126; 128; 130}; c) {10;
20; 30; 40}; d) {5; 10; 15; 20}. 3. a) 12; b) 95; c) 980; d) 102. 4. a) 450; 540; 504; b) 450; 540; 504; c) 450;
540; d) 540; 450; 504; 405. 5. a) 210; 212; 214; 216; 218; b) 202; 404; 606; 808; c) 120; 122; 124; 126;
128. 6. a) 120; b) 300; c) 900; d) 110; 210; 310; 410; 510; 610; 710; 810; 910. 7. a) 110; 115; b) 350; 355;
c) 720; 725; d) 300; 355; e) 585. 8. a) 210; 213; 216; 219; b) 300; 333; 366; 399; c) 702; 732; 762; 792;
d) 234; 534; 834; e) 126; 156; 186. 9. a) 189; b) 603; c) 144; d) 207; e) 171. 10. a) 231; 432; 633; 834;
b) 170; 675; c) 176; 278; d) 260. 11. a) 795; 975; 885; b) 130; 320; 510; 700. 12. a) U(3100 2100) = 5;
b) U(3101 + 7103) = 6; c) U(61002 + 81002) = 0; d) U(3643 2150) = 5; e) U(25n + 76n+1) = 1. 13. a) 900; 702;
504; 306; 108; b) 630; 135. 14. x i {1; 4; 7}.
4. Proprietãþi ale relaþiei de divizibilitate în q

1. a) A; b) A; c) F; d) A; e) F; f) A. 2. a) 2; 5; 10; b) 2; 3; c) 2; 3; 4; 12. 3. a) a = 15k, k iq*; b = 10l;
l iq* ; a + b = 15k + 10l; b) a = 32k; k iq* ; b + c = 8l; l iq*, a + 2b + 2c = 32k + 2 · 8lx16; c) a = 13k;
k iq*; b = 14l; l iq*; a · b = 13 · 14kl; d) a = k · c; k iq*; b = 2cl; l iq*, 2a + b = 2kc + 2cl; e) b = 3kc;
k iq*; a = 6klc, l iq*. 4. a) 210; 240; 270; 225; 255; 285; b) 720; 750; 780; 702; 732; 762; 792; 714; 744;
774; 726; 756; 786; 708; 738; 768; 798; c) 270; 570; 870. 5. a) (2; 2); b) (16; 4); c) (3; 15); (12; 24); (6; 18).
6. a) a + b = 2k; k iq*; b + c = 2l; l iq*; a + 2b + c = 2k + 2l; b) (b + 3c)x3 ⇒ bx3 ⇒ ax3. c) a + b
133
+ c = 5k; k iq*, a + 2b = 5l; l iq*; 3a + 4b + 2c = 10k + 5l. 7. a) 2n · 5n · 14x7; b) 3n · 5n · 22x11;

c) 21n · 34x17. 8. a) 7(2 + 24 + ... + 228)x7; b) 5(22 + 26 + ...+298)x5; c) 30(1 + 52 + ...+52n2)x30;
d) 40(3 + 35 + ...+ 377)x8. 9. a) {0; 2}; b) {1; 2}; c) 0; d) {1; 7}; e) 1. 10. a) 2 1 1 ⇒ y = par ⇒
(
(2x + y )x2; b) 12 + 21 = 11( 1 + 2 ) 1 121 ; c) 123 + 12 + 3 ) 1 1 ⇒ (111x + 11y + z)x3 ⇒ (11y + z)x3
⇒ ( 2 + ) 1 1.
5. Numere prime ºi numere compuse

1. Numere prime: 5; 73; 59; 41; 19; 31; numere compuse: 21; 81; 27; 91; 36. 2. a) 2; 3; 5; 7; 11; 13; 17; 19;
b) 61; 67; 71; 73; 79; 83; c) 89; 97. 3. a) 15 = 3 · 5; b) 21 = 3 · 7; c) 19 = 2 + 17; d) 14 = 11 + 3; e) 18 =
= 23 5; f) 35 = 37 2. 4. a) (2; 19) b) (2; 7); c) (3; 5). 5. a) (2; 3; 7); b) (3; 2; 2). 6. a) (15; 2); b) (2; 12);
c) (5; 2). 7. a) 29; b) 41; c) 31; 53; 97. 8. a) 22; 32; 52; 72; b) 27; 72; 57; 75. 9. a) (3; 5); b) (5; 7).
10. 6n · 2; b) 10n 1x3.
6. Descompunerea numerelor naturale în produs de puteri de numere

prime
1. a) 12 = 22 · 3; 20 = 25 · 5; 48 = 24 · 3; 50 = 2 · 52; 72 = 23 · 32; b) 23 · 3 · 5; 360 = 23 · 32 · 5; 144 = 24 ·
32; 242 = 2 · 112; 621 = 33 · 23; c) 204 = 22 · 3 · 17; 750 = 2 · 3 · 53; 2500 = 22 · 54; 78000 = 24 · 3 · 53 · 13;
d) 624 = 24 · 3 · 13; 725 = 52 · 29; 2425 = 52 · 97. 2. a) x · y = 22 · 33 · 511; b) x · z = 26 · 33 · 55; c) y · z =
= 24 · 34 · 58; d) x · y · z = 26 · 35 · 512; e) x2 · z = 28 · 34 · 55; f) (x · y)2 = 24 · 36 · 522; g) x3 · y2 = 26 · 37 · 526.
3. a) 3; b) 11; c) 3; d) 5. 4. a) 121; b) 4; c) 9; d) 25. 5. a) 8; b) 125; c) 27; d) 8. 6. a) 5; b) 2; c) 3; d) 21;
e) 77; f) 21. 7. a) 9; b) 4; c) 12; d) 10. 8. a) 6; b) 10; c) 11. 9. a) 19 · 20; b) 14 · 15; c) 12 · 13. 10. a) 20 · 22;
b) 14 · 16; c) 16 · 18. 11. a) (1; 27); (2; 6); b) (75; 0); (3; 2); c) (1; 3); (79; 1); d) (3; 1). 12. a) 8; b) 4.
13. x = 2; y = 5. 14. 6.
7. Divizori comuni. C.m.m.d.c. Numere prime între ele

1. a) 3; 6; b) 2; 3; c) 4; 12; d) 5; 25; e) 1; 11; f) 10; 5; g) 5; 15; h) 1; 7. 2. a) D5; b) D12; c) D6; d) D5; e) D3.
3. a) 5; b) 4; c) 14; d) 24; e) 30; f) 20; g) 125; h) 50; i) 18. 4. (7; 36) = 1; (7; 10) = 1; (7; 25) = 1; (21; 10)
= 1; (21; 25) = 1; (36; 25) = 1. 5. a) (1; 12); (3; 4); b) (1; 19); (3; 17); (7; 13); (9; 11); c) (1; 3); (3; 2);
(5; 1). 6. a) {1; 3; 5; 7; 9}; b) {1; 3; 4; 6; 7; 9}; c) {1; 2; 3; 4; 6; 7; 8; 9}; d) {1; 2; 3; 4; 5; 6; 7; 8; 9}.
7. a) (2; 20); (4; 18); (6; 16); (8; 14); (10; 12); b) (5; 30); (10; 25); (15; 20); c) (8; 16). 8. a) 120; 126; b) 375;
c) 396. 9. a) 120; 150; 180; 105; 135; 165; 195; b) 210; 240; 270; 222; 252; 282; 204; 234; 264; 294; 216;
246; 276; 228; 258; 288; c) 372; 672; 972; 276; 576; 876; d) 120; 420; 720; 220; 520; 820; 324; 624; 924;
126; 426; 726; 228; 528; 828; e) 180; 280; 380; 480; 580; 680; 780; 880; 980. 10. a) 250 · 350 · 570;
b) 352 · 7104. 11. 60. 12. 2. 13. 4. 14. 20. 15. 4. 16. a) Fie d = (2n + 1; 3n + 2); d | 2n + 1 ºi d | 3n + 2;
d | 6n + 3 ºi d | 6n + 4; d | (6n + 4) (6n + 3) ⇒ d | 1 ⇒ d = 1. 17. (x; y) = 2n · 3n = 6n = 36; n = 2. 18. 0.
19. 0.
8. Multipli comuni a douã sau mai multor numere naturale; c.m.m.m.c.

1. a) M36; b) M30; c) M100; d) M48; e) M98. 2. a) 14; 28; b) 12; 36; c) 10; 30; d) 30; 60; e) 36; 72. 3. a) 60;
b) 30; c) 140; d) 242; e) 42; f) 360; g) 180; h) 720; i) 750. 4. a) 294; b) 180; c) 5; d) 105; e) 225.
5. a) (6; 180); (12; 90); (18; 60); (30; 36); b) (6; 36); (12; 18); c) (7; 42); (14; 21); d) (1; 36); (4; 9). 6. 48.
7. 30; 60. 8. 28. 9. 62. 10. 82; 162. 11. 58. 12. 151; 228.
134 I I. Operaþii cu numere raþionale pozitive
1. Forme de scriere ale unui numãr raþional. Reprezentãri prin desen sau
pe axã
1 1 1 1 1 1 1 1 1 14 24 3 12 3 12 3 12 3 12
1. a) ; b) ; c) ; d) ; e) ; f) . 2. a) ; b) ; c) . 6. a) ; b) ;
2 2 23 2 2 2 2 2 2 56 56 56 4 5 6 7
14 24 3 12 3 12 3 12 3 12 3 12 3 12 3 12 3 12
c) ; d) . 7. a) {0; 1; 2; 3; 4}; b) {0; 1; 2}; c) {8}. 8. a) {0; 3; 8};
51 51 51 1 4 5 6 7 11 18 15
11
12 2312
b) {0; 1}; c) {0; 1; 3}; d) {0}. 9. a) subunitarã; b) 11 subunitarã; c) 2 echiunitarã; d) supraunitarã.
2 1 4512
2. Numãr raþional pozitiv

1 1 1 1 1
1. a) {0}; b) {2}; c) {8}; d) {0; 1}; e) {2; 3}. 3. a) ; b) ; c) ; d) ; e) . 4. a) 1; b) 13;
2 2 2 2 ⋅ 32 2 ⋅ 32
1 1 1 12 1
c) 3; d) 5; e) 1; f) 10. 6. d) ; e) ; f) ; g) ; h) . 7. a) 3 iq; b) 3 iq. 8. A = {1; 3; 7; 21};
2 23 2 3 22
B = {2; 8}; C = {1}; D = {1; 2; 3; 6}; E = {1; 3;}; F = {0; 4}; G = {0; 1; 3; 7}, H = {1}. 9. a) Fie d = (2n
+ 3; n + 1) ⇒ d | (2n + 3) ºi d | (2n + 2) ⇒ d | [(2n + 3) (2n + 2)] ⇒ d | 1 ⇒ d = 1. b) Fie d = (2n + 5;
3n + 7) ⇒ d | (2n + 5) ºi d | (3n + 7) ⇒ d | (6n + 15) ºi d | (6n + 14) ⇒ d | [(6n + 15) (6n + 14)] ⇒
11( + 2 )
d | 1 ⇒ d = 1. 10. a) n = 5k 3; k iq*; b) n = 31k 18; k iq*; c) n = 5k 3; k iq*. 11. a) = 1∈ 1 ;
11( + 2 )
b) 5x + y + 10 iq; c) 22 iq. 12. a) {0; 5}; b) {2; 5; 8}; c) (3; 0); (6; 0); (9; 0); (1; 2); (4; 2); (7; 2); (2; 4);
(5; 4); (8; 4); (3; 6); (6; 6); (9; 6); (1; 8); (4; 8); (7; 8); d) )3; 0); (6; 0); (9; 0); (1; 5); (4; 5); (7; 5); e) (8; 0);
1
(6; 2); (4; 4); (2; 6); (0; 8); (9; 8). 13. Ambele fracþii sunt echivalente cu . 13. 3 iq. 15. x = 2; y = 7.
2
3. Adunarea numerelor raþionale pozitive

1 1 1 12 1 12 11 123 12 12 12 1 11
5. a) ; b) ; c) ; d) ; e) ; f) ; g) ; h) ; i) ; j) ; k) . 6. a) ; b) ;
2 2 2 2 23 34 2 24 34 13 34 2 23
1 1 1 1 12 11 12 12 12 12 123 121 1
c) ; d) . 7. a) ; b) ; c) ; d) ; e) ; f) ; g) ; h) ; i) ; j) . 8. a) 2 ;
2 23 2 2 3 2 1 3 3 3 45 34 3
1 1 1 1 12 12 1 12 123 112 12 12 122
b) 1 ; c) 2 ; d) 2 ; e) 2 . 9. a) ; b) ; c) ; d) ; e) ; f) ; g) ; h) ; i) .
2 3 3 3 3 3 2 34 45 34 34 3 34
12 12 12 12 12 12 12 12 12
10. a) ; b) ; c) ; d) . 11. a) ; b) ; c) . 12. a) ; b) ; c) 5. 13. a) 101; b) 5051;
3 3 3 3 3 3 3 34 3
1+ 2 1+ 2 1+ 2
c) 99. 14. a) 1112 ; b) 12 12 ; c) 12112 . 15. 400.
4. Scãderea numerelor raþionale pozitive

1 1 1 1 1 123 121 1 1 1 12 1
1. a) ; b) 1; c) ; d) 3. 2. a) ; b) ; c) ; d) ; e) ; f) ; g) . 3. a) ; b) ; c) ;
2 2 2 2 23 24 3 22 2 2 34 2
1 12 12 12 12 12 12 12 123 123 12
d) ; e) ; f) ; g) ; h) . 4. a) ; b) ; c) ; d) ; e) . 5. a) 8; b) 7. 6. a) ;
2 3 3 34 34 31 34 34 14 42 3
1 12 4 13 12 4 33 1 12 12 123 1 1
; b) ; c) . 7. a) ; b) ; c) ; d) . 8. a) 2007; b) 22 . 9. a) ;
23 5 5 5 5 23 3 3 45 2 2323 ( 1 + 2 )
b) 1.
135
5. Compararea ºi ordonarea numerelor raþionale pozitive

1<2 11 > 12 1 > 2 1 > 2 1 1 12 > 12 12 < 12 12 > 12
1. a) ; b) ; c) ; d) . 2. a) > ; b) ; c) ; d) .
3 3 32 32 34 34 23 23 2 3 3 4 3 4 34 53
11 < 2 12 > 3 1 <2 1 1 < 2 12 > 3 1 2 3 4 5
3. a) ; b) ; c) ; d) 2 < ; e) ; f) . 4. a) < < < < ;
13 4 24 5 34 3 3 34 56 45 36 3 3 3 3 3
1 <1< 1<1< 1 1 2 33 4 1 2 3 < 45 11 > 2 > 3 > 4 > 1
b) ; c) < < < ; d) < < . 5. a) ;
12 3 4 5 2 5 35 6 7 6 7 46 14 5 5 5 5 5
12 > 12 > 12 > 12 > 12 1 2 1 >3 1 23 > 4 > 5
b) ; c) > > ; d) > . 6. x > y. 7. x < y.
3 4 5 65 31 4 5 34 6 6 78 27 1
6. Înmulþirea numerelor raþionale pozitive

1 1 1 1 1 1 1 1 12 1 11
1. a) ; b) ; c) ; d) ; e) 24; f) 6; g) ; h) ; i) . 2. a) ; b) 1; c) 1; d) ; e) ; f) .
2 2 2 2 23 2 2 2 3 2 2
1 1 12 12 11 12 12 11 1 12 12 12
3. a) ; b) ; c) ; d) ; e) . 4. a) ; b) ; c) ; d) ; e) 87; f) . 5. a) ; b) ;
2 2 34 3 2 1 3 2 2 34 34 34
1 12 1 12 12 1 1 12 121 123 1
c) ; d) ; e) ; f) ; g) 8; h) . 6. a) ; b) ; c) . 7. a) 34; b) ; c) . 8. .
2 23 12 3 231 2 2 34 13 1 231
1
9. a) ; b) 1.
1111
7. Împãrþirea numerelor raþionale pozitive

1 1 1 1 1 1 1 1 12 123 1
1. a) ; b) ; c) 4; d) ; e) ; f) . 2. a) ; b) ; c) ; d) 21; e) ; f) 3; g) . 3. a) ;
2 2 2 23 2 2 2 23 1 45 2
12 1 1 1 12 1 1 1 1 123 12 1 12
b) ; c) ; d) ; e) ; f) . 4. a) ; b) ; c) ; d) 2. 5. a) ; b) ; c) ; d) . 6. a) ;
34 23 2 2 3 2 2 23 2 34 34 2 13
12 1 1 1
b) . 7. a) ; b) 18; c) 1; d) . 8. a) 1; b) 100; c) .
1 22 23 2
8. Puterea unui numãr raþional pozitiv

( ) ( ) ; c) ( 21 ) ; d) ( 21 ) ;
1 2 2 2
1 1 12 1 12 123 123 1 1
1. a) ; b) ; c) ; d) 1; e) ; f) ; g) ; h) . 2. a) ; b)
23 2 31 122 34 214 41 2 2
e) ( ) ; f) ( ) ; g) ( ) . 3. a) ( ) ; b) ( ) ; c) ; d) ( ) ; e) ( ) ; f) ( ) ; g) ( ) .
1 11 1234 1 1 12 1 1 1234
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
4. a) ( ) ; b) ( ) ; c) ( ) ; d) ( ) ; e) ( ) ; f) ( )
1 12 12 123 1222 1
1 1 1 1 1 1 =2 1 1 1 12
. 5. a) ; b) ; c) ; d) ; e) 2;
2 2 2 2 2 3 2 2 23 3
123 12 12 1 1 1 1
f) ; g) ; h) ; i) ; j) . 6. a) 3; b) ; c) 2 .
425 23 345 2 2 12 2
9. Ordinea efectuãrii operaþiilor

1 1 1 1 12 12 12 1 123 1 12
1. a) ; b) ; c) ; d) ; e) ; f) ; g) . 2. a) ; b) ; c) 98; d) ; e) 2; f) 44; g) ;
2 2 23 23 3 1 3 2 2 2 34
1 12 1 12 123 1 12 1 12 1 12 123
h) ; i) . 3. a) ; b) ; c) ; d) ; e) ; f) ; g) ; h) 1. 4. a) ; b) ; c) ;
23 3 23 1 45 23 31 234 34 2 3 451
1 12 12 1 1 12 12 12
d) ; e) . 5. a) ; b) ; c) ; d) ; e) . 6. a) 51; b) .
2 3 34 23 23 33 34 344
136
10. Numere raþionale pozitive scrise sub formã zecimalã

1. a) 1,7; 0,07; 0,3; 0.123; 0,05; 0,081; 14,53; b) 0,5; 1,4; 1,15; 0,08; 0,06; 4,84; 5,25; 0,375; c) 0,(3); 2,(3);
1 1 12 1 123
1,(5); 2,(6); 3,(36); 1,(21); d) 0,1(3); 1,2(6); 2,11(3); 3.12(6); 1,2(63). 2. a) ; ; ; ; ;
2 2 3 233 24
12342 123 1 2 134 7 23 7 51 7 624 1 23 14 135 467 643 8493
; ; b) 7 7 ; c) 2
4
2
99
99
4
44 . 3. a) 1 < 1,4; b) 2,1 <
255 122 8 8 99 11 888 999
< 2,11; c) 5,41 < 5,5; d) 21,04 < 21,4; e) 7,432 > 7,432; f) 1,3 < 1,(3); g) 1,2(6) > 1,26; h) 3,(65) > 3, (63).
4. a) 2,3 < 2,31 < 2,(3) < 2,35 < 2,4; b) 3,61 < 3,62 < 3,(63) < 3,(6) < 3,7. 5. a) 0; b) 0; c) 6; d) 7; e) 1;
f) 3; g) 3. 6. a) parte întreagã 0, parte fracþionarã 0,23; b) parte întreagã 7, parte fracþionarã 0,2; c) parte
întreagã 0, parte fracþionarã 0,(64). 8.a) 2; b) 1.
11. Operaþii cu numere raþionale pozitive scrise sub formã zecimalã

1. a) 7,6; b) 1,3; c) 4,32; d) 5,515; e) 1,4; f) 3,91; g) 3,59; h) 0,93; i) 8,159. 2. a) 2,31; b) 4,61; c) 24,29;
121 1 12 123
d) 9; e) 0,25; f) 2,75; g) 1,6; h) 14,29. 3. a) 7; b) 23,01; c) 1,(6); d) ; e) ; f) 2; g) 34 ; h) ;
11 12 55 344
1 11 12 1212 121 123 1
i) . 4. a) 2,2; b) ; c) ; d) ; e) ; f) ; g) . 5. a) 8,6; b) 8,84; c) 0,0036; d) 4,21;
23 23 34 344 345 42 2
1 123 1 12 123 12 121 1
e) 9630; f) 1,44; g) 0,63; h) 8,46; i) 7,21. 6. a) ; b) ; c) ; d) ; e) ; f) ; g) ; h) ;
23 45 2 13 42 34 34 2
12
i) . 7. a) 20,5; b) 0,361; c) 0,5525; d) 21,6; e) 0,0941; f) 73,2; g) 940; h) 3821; i) 2,825; j) 1,2(3);
334
1 123 11 12 123 12 1
k) 30,7; l) 210. 8. a) ; b) ; c) ; d) ; e) ; f) ; g) . 9. a) 0,001; b) 0,0004; c) 0,0625;
2 11 23 3 22 34 23
d) 0,49; e) 1,44; f) 2,25. 10. a) 1,65; b) 2,13; c) 0,710; d) 1,510; e) 0,38; f) 41,29; g) 0,414; h) 0,145; i) 0,9;
12 12 1 123
j) 4,23; k) 1,233. 11. a) 209,98; b) 11; c) 0,0816; d) 10; e) 3,9; f) 0,62. 12. a) ; b) ; c) ; d) ;
31 13 23 455
1 12 123 12
e) 0,691; f) ; g) ; h) ; i) .
2 13 145 3
12. Ecuaþii
12 12 12 12
2. a) 1,4; b) 3,1; c) 0,25; d) 3,69; e) ; f) 0,7; g) 6; h) 0,6; i) . 3. a) 7,5; b) 0,2; c) ; d) 1,04; e) ;
34 3 3 13
1 123 12 1
f) 1,7; g) 0,1; h) 190; i) 7. 4. a) 1; b) 0,11; c) ; d) ; e) 702; f) ; g) 15102; h) . 5. a) 20; b) 2;
23 34 13 2
12 1 12 123
c) ; d) ; e) 0,3; f) 1,85. 6. a) 1,4; b) 9; c) ; d) 1,65; e) 0,8; f) . 7. a) 0,44; b) 6,4; c) 301,5;
3 2 3 24
123 11 1 1 1 12 1
d) 1; e) 1,2; f) . 8. a) ; b) ; c) 4,1; d) . 9. a) 0; b) 1; c) 7; d) ; e) . 10. a) 2; b) .
24 23 23 2 23 23 2
13. Inecuaþii
2. a) {0; 1}; b) {0; 1; 2}; c) {0; 1} d) {0; 1}; e) {0; 1; 2; 3; 4}; f) {0; 1; 2}. 3. a) {0}; b) {0; 1; 2; ...; 20};
c) {0}; d){0; 1}; e) {0}; f) {0; 1; 2}. 4. a) ∅; b) { 1; 2; ...; 20}; c) {1}; d) {0; 1; 2; 3}; e) ∅; f) {1}; g) {1};
h) {1; 2; 3}. 5. a) {0; 1; 2; 3; 4; 5}; b) {0; 1; 2}; c) {0; 1; 2;...;9}; d) {0; 1; 2}; e) {0; 1; 2}; f) {0; 1}.
6. a) {1; 2; 3; 4}; b) {1; 2; 3; 4}; c) {1; 2; 3; 4; 5}; d) {1; 2}; e) {1; 2;...;12}; f) {1; 2;...;14}; g) {1; 2;...;13}.
137

11 1 1 1 1 12
1. a) 3,1; b) 1,64; c) ; d) ; e) . 2. a) ; b) ; c) 38,1; d) . 3. a) 10,8; 9,6; b) 4; 3,5; c) 24,3;
12 2 23 2 2 34
4,05. 4. 14; 8,5; 28. 5. a) 6,08; 24,32. 6. 24,24.
15. Media aritmeticã ponderatã

1 1 122 123 12
1. a) 7; b) ; c) ; d) ; e) . 2. 6. 3. . 4. 30; 15. 5. 30. 6. 3. 7. 7,(4). 8. 4,3 lei. 9. 25; 2; 10.
2 2 34 45 34
I II. Rapoarte ºi proporþii
1. Rapoarte
1 1 1 1 123 12 1 1 1 123 1
1. a) ; b) ; c) ; d) ; e) 2; f) ; g) . 2. a) ; b) ; c) 20; d) 2; e) ; f) 2; g) ; h) ;
2 2 2 2 342 34 2 2 2 45 23
12 1 12 1 12 1 1 1
i) . 3. a) ; b) 4; c) ; d) ; e) . 4. a) 20; b) 60; c) 70; d) 4. 5. a) ; b) 4; c) . 6. a) ;
31 2 3 23 3 2 2 2
12 1 1 1 1 1 1 1
b) ; c) ; d) . 7. a) 45 ºi 30; b) 50 ºi 30. 8. a) ; b) 1. 9. a) ; b) ; c) ; d) 5; e) .
3 23 12 2 2 2 2 23
1 12 11 12 2 1 12 1 2 2 12
10. a) ; b) ; c) ; d) . 11. a) 1 + 2 + 3 = 4 ; b) 3 + 2 + 1 + 3 = 1 .
2 11 2 13
2. Proporþii
1 = 23 3 123 12 ( 3 ) 12 ( 4 ) 1 1 1 12 12 1
2. a) ; b) 4 = 124 ; c) = . 3. a) ; b) 7; c) ; d) ; e) ; f) . 4. a) 3; b) ;
4 3 51 56 2 2 23 344 223 2
1 1 1 12 1 1 1 12 1 1 1 1
c) ; d) 16; e) . 5. a) ; b) ; c) . 6. a) ; b) ; c) ; d) ; e) 8; f) 5; g) ; h) ; i) ;
2 2 23 11 2 2 2 3 2 2 2 2
1 1 1 12 12 1 1 123
j) ; k) 34; l) . 7. a) 7; b) 3; c) 12; d) ; e) ; f) 192; g) ; h) ; i) 2; j) ; k) 1620; l) ;
2 2 2 3 345 2 12 14
1 12 1 12 12 1 12 1
m) . 8. a) ; b) ; c) ; d) ; e) ; f) . 9. a) 9; b) 3; c) 25; d) 2; e) ; f) 1; g) 2; h) 3; i) 8.
2 3 2 3 1 2 3 2
1
10. a) 33; b) ; c) 5.
2
3. Procente
Aflarea a p% dintr-un numãr
1 1 1
1. a) 80%; b) 175%; c) 50%; d) 30%; e) 1%; f) 16%; g) 40%; h) 2%; i) 3%; j) 40%. 2. a) ; b) ; c) ;
2 2 23
1 1 1234 1
d) ; e) . 3. a) 4; b) 12; c) 51; d) ; e) ; f) 28. 4. a) 0,09; b) 0,6; c) 10; d) 0,448; e) 15; f) 0,1;
2 23 5 2
g) 101; h) 25,56; i) 3,3. 5. a) 100; b) 8,1; c) 1,4; d) 0,00009; e) 0,175; f) 0,00405. 6. a) 36 > 30; b) 21 = 21;
c) 11 < 15; d) 0,07 < 0,1. 7. a) 0,00008 < 0,0006; b) 2,4 < 5; c) 3 > 0,3. 8. a) 75%; b) 6 fete, 18 bãieþi. 9.10;
30; 10. 10. a) 4400; b) 3000; c) 4560; d) 3220. 11. a) 40; b) 500; c) 48. 12. a) 1050; b) 1102,5. 13. a) 200;
b) 50; 45; 21. 14. 2000.
138
Aflarea unui numãr când se cunoaºte p% din el

1. a) 48; b) 40; c) 64; d) 2000; e) 9; f) 3500. 2. a) 160; b) 600; c) 300; d) 5. 3. a) 50; b) 45; c) 40; d) 48. 4.
a) 40; 8; b) 120; 1; c) 11; 44. 5. a) 25; b) 10; 10. 6. 50.
Raport procentual
1. a) 20; b) 10; c) 25; d) 400; e) 12; f) 1000; g) 833,(3). 2. a) 20; 35; 45. 3. a) 40; b) 233,(3); c) 400.
1 12
4. a) 40; b) 5; c) 16,(6). 5. a) 5; b) ; c) . 6. a) 12; b) 20. 7. a) 20; b) 10.
2 34
4. Mãrimi direct proporþionale

12 12 1 12 12 1
4. a) 6; 9; 18; b) 32; 10; 20; c) ; d) 0,2; 0,6; 1. 5. a) 12; 21; 24; b) 24; 26; 28; c) ;
3 4 15 34 56 147
1 2 3 1 1 1
d) 4 4 . 6. a) 6; 15; 9; b) 21; 27; 30. 7. a) 4; 18; 36; b) 2 2 ; c) 0,8; 1,4; 1. 8. a) 36; 72; 108;
5 5 5 3 4 5
1 1 2
b) 12 32 ; c) 3; 6; 9; d) 6; 9; 15; e) 34 4 . 9. a) 48; 44; 28; b) 6; 10; 14; 18. 10. a) 20; b) 25. 11. a) 7; 11;
4 5 5
1 2
16; b) 14; 12; 17; c) 11; 22; 33. 12. 3; 6; 9; 18. 13. a) 6; 4; 9; b) 8; 6; 2. 14. 10; 15; 12. 15. 3 3 4 .
5 5
1 4 2 4 33 12
16. . 17. l = 12; L = 24. 18. 36 cm. 19. 4 cm, 6 cm, 8 cm. 20. a) ; b) 68,(8). 21. 72; 90; 360.
5 5 5 23
1 2
22. 34 4 . 23. 2; 10; 6. 24. 21; 15; 3.
3 3
5. Mãrimi invers proporþionale

1 2 12 3 12
4. a) 15; 2; 3; b) 6; 3; 2; c) 5; 4; 2; d) ; e) 80; 20; 10. 5. a) 2; 3; 4; b) 54; 18; 12; c) 123 3 4 . 6. 4;
3 1
12 3 1 2 12 1 1
2; 6; b) 4 24 ; c) 12; 8; 6; d) . 7. a) 12; 8; 6; b) 16; 32; 64; c) 12 2 3 . 8. a) 9; 18; 27; b) 45;
5 1 3 4 15 4
18; 10; c) 6; 4; 2. 9. a) 8; 12; 24; b) 66; 33; 22. 10. 4; 6; 8; b) 15; 6; 3; c) 4; 8; 16. 11. a) 50%; b) 10;
12 12 345 12
; 5. 12. a) 12 cm; 18 cm; b) ; 6 cm. 13. a) 5; 1; 7; b) 8; 0; 20. 14. a) 12; 6; 2; b) 24; 8; .
3 6 3
12 1 1 12 12 1
15. 23 3 . 16. a) ; b) 36,(36)%. 17. 12; 24; 36; 48. 18. 10; 30; 20. 19. . 20. 8. 21. 153.
4 5 2 13 34 56
6. Regula de trei simplã

1. 24 lei. 2. 45 lei; 2 stilouri. 3. 9 robineþi; 6 ore. 4. 5 ore; 4 muncitori. 5. 10 metri; 7 fuste. 6. 3 ore. 7. 80
km/h. 8. 2 tractoare; 18 ore. 9. 8 ore; 20 piese. 10. 15 ore; 15 muncitori.
7. Elemente de organizare a datelor ºi probabilitãþilor

2. a) media 4 : 3,(3)%; media 5 : 10%; media 6: 13,(3)%; media 7 : 20%; media 8 : 23,(3)%; media 9 : 20%;
media 10 : 10%. 3. a) 15%; b) grâu; 150 ha; orz 60 ha; orez 90 ha; porumb 60 ha; floarea soarelui 240 ha.
1 1 1 1 1 1 1 1 12 1 1 1 1 1
4. a) ; b) ; c) ; d) ; e) . 5. a) ; b) ; c) ; d) . 6. a) ; b) ; c) ; d) . 7. a) ;
2 2 2 2 2 2 2 2 23 2 23 2 2 23
1 1 1 1 1 12
b) ; c) . 8. a) ; b) . 9. a) ; b) . 10. 10 albe, 20 negre.
2 2 22 22 12 31
139
I V. Numere întregi
1. Numãr întreg; reprezentare pe axã; opus; valoare absolutã

{ 1
} { } {} 1
1. a) 234 4 2 5 ; b) 23 45 ; c)
3 6
1
2
; d) {1; 2}. 2. b) pozitive: +2; 3; negative: 2; 4; 1. 3. A = {1;
0; 1; 2}; B = {3; 2; 1}; C = {1; 2; 3; 4}; D = {4; 3; 2; 1; 2}. 4. 2; 100; 4; 5; 0; 7; 1. 5. |2| = 2;
|25| = 25; |7| = 7; |21| = 21; |12| = 12; |16| = 16. 6. a) 6; b) 2; c) 16; d) 6; e) 14; f) 11. 7. A = {9; 9};
B = {1}; C = {5}; D = ∅; E = q. 8. A = {2; 1; 0; 1; 2}; B = {3; 2; 1; 1; 2; 3}; C = {2; 1; 1; 2};
D = {1; 2; 3; 4; 5; 6}; E = {6; 5; 4; 3; 2; 1}; F = {2; 1; 0; 1; 2}. 9. M = {2; 1; 0; 2; 4}; N = {0;
1; 2; 4}. 10. 23.
2. Compararea si ordonarea numerelor întregi

1. a) 2 > 3; b) +4 > +2; c) 0 > 5; d) 2 < +2; e) 8 > 8; f) |7| = |+7|; g) |+3| > |3|. 2. a) 3 < 2 <
<1 <+1 < +2 < +3; b) 35 < 21 < 0 < 7 < 14; c) 24 < 5 < 3 < |7| < 24. 3. a) 10 > 5 > 0 > 4 >
>5 > 6 > 7; b) 7 > 4 > 2 > 1> 3 > 7; c) 7 > |4| > 3 > 0 > |+3| > |+4| > 7. 4. a) 99; b) 9; c) 99;
d) 98; e) 987. 5. a) 4; 3; 2; 1; b) 1; 2; 3; 4; 5; 6; 7; c) 1; 0; 1; 2; d) 3; 2; 1; 0; 1; 2; 3. 6. a) x > y;
b) x > y; c) x = y.
3. Reprezentarea unui punct cu coordonate întregi într-un sistem de axe

ortogonale
1. A D B = {(0; 2) ; (0; 1); (1; 2); (1; 1)}. 2. A (2; 1); B(1; 4); C(2; 2); D(5; 0); E(0; 4); F(4; 3);
G(4; 2); H(3; 1). 3. b) G; H; c) E; F. 6. a) (1; 3); b) (1; 1); c) (3; 3); d) (5; 5). 7. b) pãtrat; c) 9 u.a.
8. b) dreptunghi; c) 8 u.a. 9. a) paralelogram; b) romb; c) trapez. 10. b) D(1; 1); c) 14 u.
4. Adunarea numerelor întregi

1. a) +5; b) +11; c) 8; d) 15; e) +9; f) 13; g) +20; h) 16; i) 51. 2. a) +5; b)+3; c) 8; d) 8; e) 11;
f) +4; g) 24; h) +3. 3. a) 6; b) 8; c) 14; d) 19; e) 5; f) +50; g) 17; h) +2. 4. a) 3; b) 9; c) 3;
d) 11; e) 24; f) 0. 5. a) 465; b) 1640; c) 50.
5. Scãderea numerelor întregi

1. a) 2; b) 11; c) 5; d) 8; e) 13; f) 8; g) 3; h) 17; i) 3; j) 0. 2. a 1; b) 8; c) 3; d) 13; e) 7; f) 0;
g) 8; h) 26; i) 31. 3. a) 1; b) 7; c) 27; d) 26; e) 2; f) 6; g) 2; h) 24. 4. a) 8; b) 4;
c) 8; d) 10; e) 18; f) 26; g) 16; h) 32; i) 49. 5. a) 1; b) 0; c) 30; d) 18; e) 13; f) 9. 6. a) 38; b) 54;
c) 54; d) 54.
6. Înmulþirea numerelor întregi

1. a) 12; b) 8; c) 10; d) 16; e) 48; f) 20; g) 18; h) 0. 2. a) 6; b) 6; c) 60; d) 84; e) 12; f) 21; g) 100;
h) 144. 3. a) 24; b) 8; c) 48; d) 36; e) 24; f) 36; g) 42; h) 24; i) 64; j) 1000; k) 81; l) 24. 4. a) 15; b)
6; c) 13; d) 14; e) 5; f) 7; g) 16; h) 12; i) 20; j) 9; k) 39; l) 12. 5. a) 10; b) 3; c) 9; d) 27; e) 10;
f) 30; g) 16; h) 3. 6. a) 0; b) 0; c) 36; d) 8; e) 38; f) 40; g) 34; h) 7; i) 51; j) 59. 7. a) 14; b) 2; c) 75;
d) 10; e) 4; f) 18; g) 28; h) 52; i) 68; j) 33. 8. a) 2; b) 5; c) 7; d) 132; e) 375; f) 19. 9. a) 294;
b) 26; c) 15; d) 19. 10. a) 70; b) 12; c) 51.11. a) 12; b) 7; c) 20; d) 120. 12. a) 420; b) 5490.
140
7. Împãrþirea numerelor întregi

1. a) 2; b) 2; c) 5; d) 5; e) 2; f) 2; g) 9; h) 20. 2. a) 3; b) 3; c) 7; d) 15; e) 3; f) 6; g) 3; h) 18.
3. a) 3; b) 1; c) 50; d) 8; e) 2; f) 8; g) 16; h) 1. 4. a) 1; b) 4; c) 6; d) 2; e) 3; f) 24; g) 4. 5. a) 5;
b) 19; c) 24; d) 1; e) 25; f) 13; g) 0. 6. a) 1; b) 4; c) 16; d) 47; e) 29; f) 3; g) 1; h) 4; i) 43. 7. a) 1;
b) 4; c) 4. 8. a) 21; b) 21; c) 4.
8. Puterea unui numãr întreg cu exponent numãr natural

1. a) 16; b) 4; c) 27; d) 1; e) 1; f) 36; g) 125; h) 16; i) 81; j) 64. 2. a) 32; b) 9; c) 16; d) 25; e) 1; f) 49;
g) 49; h) 81; i) 100; j) 64. 3. a) 15; b) 9; c) 0; d) 23; e) 0; f) 29; g) 93; h) 73. 4. a) 36; b) (4)5; c) 59;
d) 28; e) 1011;f) 717; g) 827; h) 916; i) 715. 5. a) 101; b) 32; c) 61; d) 52; e) 78; f) 47; g) 258; h) 210;
i) 31. 6. a) 98; b) 212; c) 415; d) 720; e) 26; f) 610; g) 327; h) 50. 7. a) 23 · 312; b) 140 · 250; c) 610 · (7)15;
d) 414 · 521; e) 924 · 518; f) 212 · 324 · 512. 8. a) 16; b) 9; c) 5; d) 49; e) 1000; f) 16. 9. a) 4; b) 21; c) 5;
d) 1; e) 6; f) 64. 10. a) 34; b) 27; c) 52; d) 103; e) 711; f) 317; g) 26; h) 512. 11. a) 18; b) 375;
c) 245; d) 3; e) 7. 12. a) 1; b) +1; c) 1.
9. Ordinea efectuãrii operaþiilor ºi folosirea parantezelor

1. a) 5; b) 22; c) 3; d) 6; e) 5; f) 5; g) 4; h) 100; i) 4; j) 23. 2. a) 1; b) 1; c) 4; d) 10; e) 24; f) 5;
g) 186. 3. a) 87; b) 35; c) 8; d) 120; e) 4; f) 3. 4. a) 6; b) 17; c) 44; d) 137; e) 8; f) 36.
10. Divizibilitatea în m
1. a) A; b) A; c) A; d) F; e) F; f) F; g) F; h) A. 2. a) {G1; G3; G5; G15}; b) {G1; G2; G4; G5; G10; G20};
c) {G1; G2; G3; G4; G6; G12}; d) {G1; G5; G25}; e) {G1; G2; G3; G4; G6; G8; G12; G24}.
3. a) {0; G2; G4...}; b) {0; G4; G8...}; c) {0; G5; G10...}; d){0; G6; G12...}; e) {0; G8; G16...}.
4. a) {G1; G2; G3}; b) {G1; G2}; c) ∅; d) {G1; G3}. 5. a) {0; G12; G24...}; b) {G12; G36; G60...};
c) ∅; d) {0; G7; G14; G21...}. 6. a) {2; 0; 2}; b) {3}; c) {0; G5}; d) {G6}. 7. a) {G1; G2; G3; G6};
b) {G1; G3}; c) {1; 2; 3; 4; 6; 12}; d) {1; 2; 5; 10}; e) {1; 3; 9}; f) {1; 2}. 8. A = {4; 0; 2; 6};
B = {13; 7; 5; 4; 3; 1; 2; 3; 5; 11}; C = {0; 1; 4}; D = {3; 9}; E = {1; 0; 1; 2}; F = {2; 0}; G = {1;
2}. 9. A = {3; 2; 0; 1}; B = {0; 2; 4}; C = {1; 1; 3; 5}; D = {0; 1; 3; 4; 6; 10}. 10. a) (0; 1); b) (2; 1);
(0; 5); (4; 1); (2; 3); c) (3; 3); (5; 7); (1; 1); (9; 3); d) (1; 11); (3; 3); (2; 1).
11. a) 7(2 + 24 + ...+ 228)x7; b) 6(5 + 53 + ... + 549)x6; c) 2n · 3n+1 · 4x4; d) 3n · 5n+1 · 14x14.
11. Ecuaþii în m
2. a) 7; b) 5; c) 6; d) 7; e) 5; f) 4; g) 8; h) 2; i) 3; j) 5; k) 29; l) 4. 3. a) 3; b) 3; c) 5; d) 15; e) 2;
f) 3; g) 4; h) 2; i) 6. 4. a) 8; b) 1; c) 20; d) 10; e) 0; f) 8; g) 500; h) 50; i) 18. 5. a) 1; b) 2;
c) 3; d) 3; e) 2; f) 2; g) 0; h) 2; i) 6. 6. a) 3; b) 0; c) 0; d) 6; e) 2; f) 6; g) 1; h) 3; i) 1; j) 3; k) 2;
l) 1. 7. a) 4; b) 6; c) 5; d) 4; e) 3; f) 4; g) 4; h) 2; i) 10; j) 2; k) 1. 8. a) 1; b) 5; c) 2; d) 4; e) 1; f) 3;
g) 5; h) 1. 9. a) 7; b) 21; c) 7; d) 8; e) 3; f) 10. 10. a) {3; 5}; b) {2; 1}; c) {1}; d) {4}; e) {2; 4};
f) {6}; g) {2; 2}; h) ∅. 11. a) {1; 2}; b) {2; 2}; c) {2; 2}; d) {6; 3}; e) {3; 5}; f) {3; 3};
g) {7; 7}; h) {9; 5}. 12. a) {2; 2}; b) {3; 1}; c) {2; 4}.
141
12. Inecuaþii în m
2. a) {...; 4; 5}; b) {3; 4; ...}; c) {...; 3; 4}; d) {...; 6; 7}; e) {4; 3; ...}; f) q; g) {...; 4; 5}; h) {...; 8; 7};
i) {...; 4; 5}; j) {3; 2; ...}; k) {3; 4; ...}. 3. a) {...; 1; 2}; b) {2; 3; ...}; c) {...; 8; 7}; d) {3; 2;...};
e) {2; 1; ...}; f) {...; 2; 3}; g) {...; 6; 5} ; h) q; i) {9; 10;...}; j) {...; 10; 9}; k) m. 4. a) {...; 2; 3};
b) { ...; 0; 1}; c) {...; 4; 5}; d) q*; e) {...; 5; 4}; f) {...; 2; 3}; g) {...; 0; 1}; h) {...; 0; 1}; i) {...; 4; 5}.
5. a) {...; 4; 3}; b) {3; 2; ...}; c) {2; 1; ...}; d) {...; 14; 13}; e) {...; 3; 2}; f) {...; 6; 5}; g) {...;
3; 4}; h) {...; 11; 12}; i) {...; 13; 12}; j) {2; 1; ...}. 6. a) {0}; b) {...; 5; 4}; c) {1}; d) {...; 13; 12};
e) m; f) q*; g) {19; 20; ...}. 7. a) {2; 1; 0; 1; 2}; b) {2; 1; 0; 1; 2}; c) {0; 1; 2}; d) {5; ...; 1};
e) {3; 2; ...; 3}; f) {2; 1; ...; 2}; g) {1; 0; 1; 2; 3}; h) {1; 0; 1; 2}; i) {0; 1; 2}; j) {2; 1; 0; 1};
k) {2; 1; 0}; l) {4; 3; 2}. 8. A = {1; 0; 1}; B = {1; 2; 3; 4}; C = {2; 1; 0; 1; 2}; D = {1}; E = {0;
1; 2}; F = {4; 3; 2; 1; 1; 2; 3; 4}.

1. a) 7; b) 1; c) 4; d) 75. 2. a) 7; b) 4; c) 2; d) 12. 3. a) 3; 5; b) 11; 1; c) 2; 18. 4. a) 1; 2; 6; b) 27;
26; 24; c) 20; 6; 5. 5. 2. 6. 2; 5. 7. 1. 8. 2; 1; 0; 1. 9. 2, 3; ...; 8.
142 Geometrie
I. Recapitulare ºi completãri
2. a) 10,8 cm; 7,29 cm2; b) 20,4 cm; 22,4 cm2. 3. a) 36 cm; b) 59 cm; c) 25 cm. 4. a) 18,0625 cm2;
b) 81,92 cm2. 5. a) 20 cm; b) 24 cm; 24 cm; 12 cm; c) 15 cm; 22 cm; 23 cm. 6. a) 24 cm; b) 180 cm.
7. a) piramidã triunghiularã; b) cub; c) cilindru; d) paralelipiped dreptunghic; e) con; f) piramidã patrulaterã.
8. a) 2352 cm3; b) 8640 cm3. 9. a) 40,96 cm3; b) 125 cm3. 10. a) 48 cm; b) 3720 cm. 11. a) 6 cm; b) 54 cm.
12. 1280 cm3. 13. 729 cm3. 14. 12 cm.
II. Dreapta
1. a) ; b) ; c)
2. a) ; b) ; c)
3. a) ; b) ; c)
4. a) , AC, BD, AB, AD, BC, CD; b)
5. a) ; b) ; c) ; d)
6. a) , 5 cm; b) , MN = 2,5 cm;
c) , MN = 3,5 cm.
7. AB + BC = AC = 12 cm. a) AB = 6 cm; b) 3 cm; c) 4 cm; d) 7 cm; e) 10 cm.
8. a) , AB = 4 cm; b) AC = AB + BC ⇒ 2 · DB + 8 = 4 · DB ⇒ DB = 4 cm
⇒ AB = 8 cm. c) 24 cm; d) 14 cm. 9. a) 6,5 cm; b) 2 cm; c) 4,5 cm. 10. a) 25,2 cm; b) 5,4 cm. 11. a) AD +
+ BC = AB + 2BC + CD = 7 cm + 11 cm = 18 cm. b) CD AB = 11 cm 7 cm = 4 cm.
12. a) 5,25 cm; b) 3,75 cm.
13. AB = 1 cm, BC = 2 cm; CD = 3 cm, DE = 6 cm, EF = 18 cm. a) 2 cm; b) 5 cm; c) 4 cm; d) 10,5 cm.
12 1 32 = 31 = 34 12 + 32 1 12 + 13 1 12 + 1 14
14. a) , ; = = = 24 ;
2 2 1 1 1
b) , 12 + 34 = 31 = 34 ; 23 13 =
( 12 13 ) 13 = 2 14 2 13 = 34 .
1 1 2 2 2
12 = 1
15. .
34
III. Unghiuri
1. a) m(rABD) = m(rDBC) = 90°; b) 55°; 125°; c) 36°; 144°; d) 20°; 160°.
2. a) m(rAOC) = m(rCOD) = m(rBOD) = 60°;

b) 120°.
143
3. 135°. 4. m(rPBM) = 170°. 5. m(rAOB) = 67°30′;

m(rA′OB) = 112°30′.
6. a) m(rAOC) = 25°; b) m(rAOC) = 125°.
7. m(rAOC)= 94°2′. 8. a) 1 (1425 ) = 1 (14 23 ) = 23° ;

b) 48°30′; c) 56°18′30′′; d) 66°21′40′′.
9. m(rAOB)= 116°; m(rBOC) = 58°; m(rBOD)= 29°.
10. m(rAOB)= 47°. 11. a) m(rAOB) = m(rBOC) = 54°;
b) m(rAOB) = 62°; m(rBOC) = 46°; c) m(rAOB) = 18°;

m(rBOC) = 90°.
12. a) 45°; b) 90°. 13. a) m(rAOB) = 24°; b) m(rAOB) = 36°;

m(rBOC) = 66°; m(rBOC) = 54°;
c) m(rAOB) = 40°; 14. a) 90°; b) m(rAOB) = 60°; m(rBOC) =

m(rBOC) = 50°. = 120°; c) 80°; 100°.
15. a) 29°; 61°; b) 74°; 106°. 16. a) 80°; b) 40°. 17. a) 90°; b) 45°; 45°; 135°; 135°;
c) m(rAOD) = m(rBOC)= 53°; m(rAOB) = m(rCOD) = 127°. d) 73°; 107°.
18. a) 40°; b) 110°. 19. a) 120°; b) 90°; c) 72°; d) 60°; e) 24°. 20. a) 119°; 120°; 121°; b) 70°; 71°; 72°; 73°;
74°; c) 36°; 37°, ..., 44°. 21. a) m(rAOB) = 120°; m(rAOC) = 80°; m(rBOC)
= 160°; b) 75°; 150°; 135°; c) 110°; 120°; 130°; d) 90°; 120°; 150°.
144
22. a) m(rAOB) = 90°; m(rBOC) = 120°; m(rCOD) = 30°; m(rAOD) =

= 120°; b) 180°.
23. a) 36°; 72°; 108°; 144°; b) 87°.
IV. Congruenþa triunghiurilor

5. a) 15 cm; 20 cm; 25 cm; b) 16 cm; 20 cm; 24 cm; c) 14 cm; 20 cm; 26 cm. 6. a) 16 cm; 32 cm; 32 cm;
b) 10 cm; 35 cm; 35 cm.
7. a) ∆ACB \ ∆ADB (cazul LUL) ⇒ [BC] \ [BD]; rABC \ rABD;

rACB \ rADB ; b) ∆ACB \ ∆BDA (cazul LUL) ⇒ [BC] \ [AD];
rABC \ rBAD; rACB \ rBDA .
8. a) ∆ABN \ ∆ACM (cazul LUL); b) Cazul LLL. 9. m(rXOY) =
= m(rYOZ) = m(rZOX) = 120°; ∆AOB \ ∆BOC \ ∆COA (cazul LUL).
10. ∆AOC \ ∆BOD; ∆AOD \ ∆BOC (cazul LUL).
11. a) ∆ABE \ ∆ACD (cazul ULU); b) ∆BDC \ ∆CEB (cazul LLL).
12. ∆ABC \ ∆ADE (cazul LUL). 13. ∆ABP \ ∆ACP (cazul LLL) ⇒ rBAP \rCAP. Se
demonstreazã cã: ∆ABM \ ∆ACM (cazul LUL).
14. a) În ambele situaþii se demonstreazã cã:

∆PAB \ ∆PAC (cazul LLL).
15. a) Cazul ULU; b) ∆AOD \ ∆BOD (cazul LUL).
16. a) Cazul ULU; b) Cazul LLL; c) ∆BOC \ ∆DOA (cazul ULU) sau: ∆AOB \ ∆COD (cazul ULU).
17. a) Cazul LUL; 18. a) Cazul LLL;

b) Cazul LLL; b) ∆ACB \ ∆BDA;
c) ∆AOB \ ∆COD. c) ∆APO \ ∆BQO.
145
19. a) ∆CAP \ ∆CMP; 20. a) ∆ABE \ ∆ABD;

b) ∆AQC \ ∆MQC. b) ∆ECM \ ∆DCM.
21. a) ∆ABE \ ∆ACD; b) ∆ABD \ ∆ACE; c) ∆ABP \ ∆ACP.
22. a) ∆MBC \ ∆NBC; b) ∆MBD \ ∆NBD; c) ∆MOA \ ∆NOA.
V. Perpendicularitate
1 (1123 ) 1 (1423 ) 1 (1124 ) 234°
1. a) m(rAOC) = 360° 135° 135° = 90°; b) = = = , deci
5 5 5 6
3 54 678 2
avem m(rAOC) = 90°; c)

1 (1123 ) = 1 (1124 ) = 1 (1423 ) ; 1 (1123 ) = 234° , deci m(rAOC)=
2 3 4 2 56
= 90°.
3. 1 (1526 ) = 1 (16123 ) + 1 (16423 ) = 2346 ° = 54° .
5. a) ∆ABC \ ∆DCB (cazul CC); b) Fie BE u AC ºi CF u BD; ∆BCF \ ∆CBE ⇒ BE = CF (cazul I.U.).
6. a) ∆MNP \ ∆QPN (cazul CC); b) Dacã NA u MP ºi PB u NQ, atunci ∆ANP \ ∆BPN (cazul I.U.).
7. a) ∆BAC \ ∆DAC (cazul I.C.); b) Punctele A ºi C sunt egal depãrtate de capetele segmentului.
8. a) ∆ABD \ ∆ACD (LLL) ⇒ rBAD \rCAD. 9. a) ∆AMN \ ∆BQP (cazul CC); b) ∆ANP \ ∆BPN
(cazul LUL); c) ∆CMP\ ∆PQB (cazul CC). 10. a) ∆ABD \ ∆ACD (cazul I.C.); b) AB = AC; DB = DC ⇒
AD mediatoarea lui [BC]. 11. ∆ABD \ ∆A′B ′D ′ (cazul I.U.) ⇒ AD = A′D ′, unde D ºi D ′ reprezintã
picioarele perpendicularelor pe BC, respectiv B ′C ′.
12. a) ∆ABO \ ∆ADO \ ∆CBO \ ∆CDO (cazul C.C.); b) vezi problema 11. 13. ∆OAD \ ∆OBC.
14. AP + PB = AC. 15. PPBC = PPAB + BC. 16. a) Cazul LLL; b) AB = AC ºi OB = OC ⇒ punctele A ºi O
se aflã pe mediatoarea [BC]. 17. ∆ADI \ ∆AEI (I.C.) ⇒ AD = AE. Cum BD = EC, avem AB = AC.
18. a) Punctele P ºi Q sunt egal depãrtate faþã de B ºi C. b) ∆PBQ \ ∆PCQ (LLL); c) ∆ABQ \ ∆DCQ
(ULU); ∆PAQ \ ∆PDQ (LLL). 19. a) Cazul LUL; b) Cazul LUU; c) ∆APD \ ∆ACD (LLL.).
VI. Paralelism
1. a) 50°; 130°; b) 42°; 138°; c) 108°; 72°; d) 82°; 98°; e) 60°; 120°; f) 47°; 133°; g) 76°; 104°; h) 30°;
150°. 2. Toate cele opt unghiuri au mãsura de 90°. 3. a) Fie DC O AB = {O}. ∆AOD \ ∆BOC (LUL) ⇒
rADO \rBCO ⇒ AD || BC. 4. AB u BC ºi DC u BC ⇒ AB || DC ⇒ rBAC \rDCA; ∆ABC \ ∆CDA
(LUL) ⇒ rACB \rDAC. 5. a) ∆MAB \ ∆NBC ⇒ rMAB \rNBC ⇒ MA || NB. b) MA || NB ⇒
rAMB \rMBN; ∆MAB \ ∆BNM (LUL) ⇒ rABM \rBMN. 6. a) ∆MAB \ ∆NDC ⇒ rMBA \rNCD
⇒ MB || CN; b) m(rMBC) = 180° m(rMAB); m(rNBC) = 180° m(rNCD); rMAB \rNCD ⇒
rMBC \rNCB ⇒ MC || BN. c) Se demonstreazã cã ∆MBD \ ∆NCA.
146
1+1+ 2 ⎫
= 12°⎪
7. a) 7 ⎬ ⇒ 1 = 32°4 2 = 562° ; b) y = x + x + x; x + y = 180° ⇒
1 + 2 = 512° ⎪⎭
x = 45°, y = 135°. 8. a) Cazul ULU; b) rDAB \rABC ⇒ AD || BC; ∆AOD \ ∆BOC (ULU), unde
AB O CD = {O}. 9. Fie a || b, c || d, cu a O c = {A}, a O d = {D}, b O c = {B}, b O d = {C}. Avem ∆ABD
\ ∆CDB. 10. Vezi problema 9. 11. a) ∆MAD \ ∆MBC; b) Se demonstreazã cã AD || BC ºi AE || BC.
12. a) ∆BAC ′ \ ∆ABC ⇒ rBAC ′ \rABC ⇒ AC ′ || BC. Analog: AB ′ || BC. b) Vezi problema 10.
c) ∆A′AC ′ \ ∆A′AB ′ (LLL). 13. Fie AA′ bisectoarea unghiului rBAC ºi CC ′ bisectoarea unghiului
rACD. Se demonstreazã cã rA′AC \rC ′CA. 14. a) ∆ACB \ ∆BDC; b) (AP ºi (CP sunt bisectoarele
unghiurilor rBAC, respectiv rACD. Construim PQ || f. Avem: rPAB \rAPQ; rAPQ \rQAP ⇒
rQCP \rQAP. Analog rQCP \rQPC. Cum m(rCAB) + m(rACD) = 180°, avem m(rPAC) +
+ m(rPCA) = m(rQPA) + m(rQPC) = 90°.
VII. Proprietãþile triunghiurilor

1. a) 72°; b) 60°; c) 82°; d) 90°. 2. a) 55°; 45°; 80°; b) 18°; 54°; 108°; c) 80°; 40°; 60°. 3. a) 50°; 60°; 70°;
b) 36°; 90°; 54°; c) 90°; 60°; 30°; d) 108°; 48°; 24°. 4. a) 59°; 60°; 61°; b) 58°; 60°; 62°. 5. a) 50°; 50°;
80°; b) 110°; 35°; 35°; c) 140°; 20°; 20°. 6. a) 45°; b) 30°; 60°; c) 36°; 54°; d) 40°; 50°; e) 31°; 59°; f) 24°;
66°; g) 37°30′; 52°30′. 7. a) 133°; 119°; 108°; b) 145°; 145°; 70°; c) 120°; d) 135°; 90°; e) 120° ; 135°;
105°. 8. a) 36°; 52°; 92°; b) 38°; 52°; 90°. 9. a) 53°; 37°; 90°; b) 53°; 53°; 74°. 10. a) m(rBHC) = 42°;
b) m(rBHC) = 68°.
11. a) m(rABC) + m(rACB) = 180° 54° = 126°; m(rIBC) + m(rICB) = 126° : 2 = 63°; m(rBIC) =
= 180° 63° = 117°; b) 135°; c) 157°. 12. 120°; 30°; 30°. 13. 120°; 30°; 30°. 14. a) 12 cm; b) 15 cm;
1 12 ⋅ 34 1 3 52 ⋅ 34
c) 4 cm; 6 cm. 15. . 16. a) Fie AD u BC, D i BC; din 3123 = 143 = ºi
2 2 2
12 ⋅ 34 1 1 12 ⋅ 56
BM = CM rezultã AABM = AACM ; b) Fie BE u AM, CF u AM; din 1123 = 143 = ºi
2 2
AABM = AACM rezultã BE = CF.
1 1 1 2 1
17. a) AABM = 72 cm2; b) 1123 = ⋅ 1413 = ⋅ 23 = 34567 ; c) 1123 = ⋅ 1143 = ⋅ 233 = 34567 .
1
8 8 8 8
18. a) 30°; 60°; 90°. b) 3. 19. a) 68°; 68°; 44°; b) 62°; 62°; 56°; c) 56°; 56°; 68°. 20. Se demonstreazã cã:
∆ADE \ ∆BFD \ ∆CEF. 21. a) Fie DE O AC = {F}. DE este medianã ºi înãlþime în ∆DAC ⇒ DA = DC;
m(rDAC) = 60° ⇒ ∆DAC echilateral. b) m(rBCD) = 90°; c) EF medianã ºi înãlþime în ∆AEC.
22. a) ∆AEC ºi ∆ABD sunt isoscele ⇒ AE = AC ºi AB = AD. b) m(rEDB) = m(rBDQ) = 20°; m(rDEC)=
= m(rQEC) = 20°; c) ∆AEC isoscel ⇒ m(rEAB) = m(rBAC) = 40°; m(rAEC) = 50°; m(rAEQ) = 70°.
Fie DB O AC = {N}. În ∆APN avem: m(rAPN) = 180° 90° 20° = 70°. d) punctele P ºi Q se aflã pe
bisectoarea rBAC; e) m(rBCE) = m(rCED) = 20°. 23. a) Fie DQ O AB = {E} ºi DP O AC = {F};
∆CDF \ ∆DBE (I.U.) ⇒ BE = DF; ∆DBA isoscel ⇒ BE = EA; ∆AFP \ ∆QEA (CC) ⇒ m(rEAQ) +
+ m(rFAP) = 90°; m(rQAP) = 90° + 90° = 180°;
b) ∆AEQ \ ∆BED (C.C.) ⇒ m(rAQE) = m(rBDE); c) AQ = BD ºi AP = DC; d) CD = CP ºi BD = BQ.
1
24. a) m(rEBD) = 30°; m(rCDB) = 60°; m(rCED) = 60°; b) . 25. m(rACB) = 60°, m(rOAB) = 30°;
2
m(rIAO) = 45° 30° = 15°. ∆AOC echilateral, (CI bisectoare ⇒ IA = IO ⇒ ∆IAO isoscel. Mãsurile
147
unghiurilor ∆IAO sunt: 15°; 15°; 150°.

26. Fie m(rABC) = 15° ºi AD u BC. Notãm cu M mijlocul [BC].
1
În ∆ADM avem: m(rAMD) = 30° ⇒ 12 = ⋅ 13 . Raportul
2
este egal cu 4.
27. a) ∆DBC \ ∆ECB; b) Se demonstreazã cã PB = PC. Punctele A ºi P sunt egal depãrtate faþã de punctele
B ºi C. 28. Se demonstreazã cã triunghiurile APB ºi AQC sunt isoscele. 29. a) ∆ABP este isoscel cu un unghi
de 60°; b) Cazul LUL; c) BQ = BC ºi m(rCBQ) = 60°. 30. Construim DF || AB. Deoarece ∆DFC este
isoscel, avem DC = DF = BE. Demonstrãm cã: ∆BEP \ ∆FDP ºi deci AP este medianã în ∆AED.
148
Teste pentru pregãtirea concursurilor ºi
olimpiadelor ºcolare
Testul 1
1. a) Din faptul cã n + 1 ºi 2n + 3 nu sunt divizibile cu 3 deducem cã n = 3k + 1, k iq. Deci 4n + 5 =
4(3k + 1) + 5 = 12k + 9 = 3(4k + 3). b) Numãrul A se scrie astfel: A = (101 + 102 + ... + 10n n) + (9n2
18n) = (101 1) + (102 1) + ... + (10n 1) + 9n(n 2) = 9 + 99 + ... + 12324
222 + 9n(n 2) = 9 · [1+
1 123456
+ 11 + ... + 1
2324 + n(n 2)] = 9 · [B + n(n 2)], unde B = 1 + 11 + ... + 12324 . Vom arãta cã B + n(n 2)
222 222
1 123456 1 123456
este divizibil cu 3. Într-adevãr, dacã notãm cu S(B) suma cifrelor lui B, atunci S(B) = 1 · 1 + 2 · 1 + ... + n · 1 =
(
+ 1) ⋅ 1 1 ( 1 + ) 21 ( 1 3 2 ) 1 ( 1 + + 21 3 4 ) 51 ( 1 3 )
= , iar 2 ( 3 ) + 1 ( 1 3 2 ) = + = = . Deci B + n(n
2 2 2 2 2
2) = 3k, k iq ºi A = 9 · 3k = 27k. c) Fie S1, S2, S3, ..., S8 sumele corespunzãtoare celor 8 vârfuri ale cubului.
Dacã S1 = S2 = ... = S8 = k, atunci S1 + S2 + ... + S8 = 8k. Dar S1 + S2 + ... + S8 = 3(1 + 2 + ... + 12) =
= 3⋅
(1 + 12 ) ⋅ 12 = 3 ⋅ 13 ⋅ 4 = 2 ⋅ 31 ⋅ 13 , care nu este multiplu al lui 8.
2
2. a) a = 1; b) Numerele x ºi y sunt simultan naturale dacã ºi numai dacã a = 7k + 1, k iq.
3. Suma numerelor scrise pe tablã este: 1 = 1 + 5 + 6666 + 1234 =

(1 + 1234 ) ⋅ 1234 = 994 · 1987 = 7 · 142 ·
5
·1987, adicã S este divizibilã cu 7 ºi vom arãta cã S rãmâne divizibilã cu 7 dupã fiecare pas fãcut. Într-adevãr,
dacã x ºi y sunt numerele ºterse ºi r restul împãrþirii lui x + y la 7, atunci avem: x + y = 7k + r, 0 T r < 7.
Noua sumã S1 = S (x + y) + r = S (7k + r) + r = S 7k. Numãrul rãmas pe tablã: 987 = 7 · 141 este
divizibil cu 7 ºi nu poate fi rest al împãrþirii cu 7. Deci cel de-al doilea numãr rãmas este un asemenea rest
ºi cum acest rest trebuie sã fie divizibil cu 7, înseamnã cã el este zero.
4. Din aproape în aproape gãsim cã: 12 = 1 ⋅ 132 12 2 = 1 ⋅ 12 = 1 ⋅ 1 ⋅ 13 = 12 ⋅ 13 . Deci

3 3 3 3 3
1 1
12 2 = 2 ⋅ 13 = 2 ⋅ 2 ⋅ 3 = 4 .
2 2
Testul 2
1. a) a = 2b + 2, b U 3; b = 2c + 2, c U 3; c = 2d + 2, d U 3. Deci a = 2(2c + 2) + 2 = 4c + 6 = 4(2d + 2)+
+ 6 = 8d + 14. Dar d U 3 ⇒ 8d + 14 U 8 · 3 + 14 = 38 ⇒ a U 38. b) S = a + b + c + d = (8d + 14) +
+ (4d + 6) + (2d + 2) + d = 15d + 22, iar S + 3 = 15d + 25 = 5(3d + 5).
1 1 1 1 1 1 1 1 1
2. Folosind egalitatea = 1 2 1 obþinem: 1 < 34 ⋅ 31 = 34 2 31 , 1 < 31 ⋅ 33 = 31 2 33 ,
1 ( 1 + 1) 1 1 + 1 31 33
1 < 1 = 1 2 1 ⇒ 1 < 1 2 1 + 1 2 1 + 333 + 1 2 1 = 1 2 1 1
..., 45 67 87 67 . Deci, 1 < 62 = 23245 (1).
671 45 ⋅ 67 45 67 87 81 81 88
1 1 1 1 1 < 1 = 1 2 1 1 < 1 = 1 2 1 ⇒1> 1 2 1 +
Din 1 > 31 ⋅ 33 = 31 2 33 , , ...,
31 331 33 ⋅ 34 33 34 341 34 ⋅ 31 34 31 51 55
1 1 1 1 1 1
+ 2 + 333 + 2 = 2 . Deci 1 > 12 > 12 = 32 = 32 > 32 = 3 4 adicã 1 > 1 =
44 45 67 61 41 61 13⋅ 53 11 ⋅ 53 33⋅ 53 563 572 57 23
= 0,02173... (2).
a) Din (1) ºi (2) rezultã cã primele douã zecimale ale lui a sunt 0 ºi 2, adicã a = 0,02 ...
1 < 1 = 1 2 1 3 1 < 1 = 1 2 1 3 4443 1 < 1 = 1 2 1 ⇒ 1 < 1 2 1 + 1 2 1 +
b)
161 5 ⋅ 16 5 16 111 16 ⋅ 11 16 11 151 17 ⋅ 15 17 15 5 16 16 11
149
+333 + 1 4 1 = 1 4 1 = 12 . Deci 1 < 12 < 12 = 3 = 3 < 3 = 1 .

15 16 6 16 6 ⋅ 16 4 ⋅ 14 4 ⋅ 15 4 ⋅ 4 51 52 16
1 > 1 = 1 2 1 3 1 > 1 = 1 2 1 3 4443 1 > 1 = 1 2 1 ⇒ 1 > 1 2 1 + 1 2
Din
151 15 ⋅ 11 15 11 111 11 ⋅ 16 11 16 171 17 ⋅ 65 17 65 15 11 11
2 1 + 333 + 1 2 1 = 1 2 1 = 1 . Deci 1 > 1 ⇔ 1 < 23 ºi cum 1 < 1 ⇔ 1 > 12 rezultã 12 < 1 < 34 .
14 15 46 16 46 46 23 1 12 1 1
1 <1< 1 1 12 < 1 < 34 ⇒ 5 < 1 < 1 ⇒ 5 < 5 < 1 < 1
Avem astfel: ºi 12 < < 34 , deci rezultã
23 24 1 62 2 64 37 2 3 36 37 2 3
⇒1< 1< 1.
2 2 3
1
3. a) 231 = 1 , 21 2 2 = 12 1 2221 213 2 24 = 124 ; b) Dacã facem x = 1, atunci avem: AM1 + M1M2 + ... +
1 3 3
1 + 1 + 444 + 1 + 1 = 1 ⇒ 1 + 1 + 444 + 1 = 1 3 1 =
+ M19M20 + M20B = 1. Înlocuind obþinem:
2 2 22 22 2 2 22 22
12
= − 2
12 .
4. Suma numerelor din douã vârfuri opuse ale cubului este egalã cu suma numerelor înscrise pe cele 6 feþe
ale cubului. Fie n + 1, n + 2, ..., n + 6 cele 6 numere naturale consecutive înscrise pe feþele cubului. Avem
+ 2) ⋅ 2
deci: (n + 1) + (n + 2) + ... + (n + 6) = 2007; 6n + (1 + 2 + ...+ 6) = 2007; 2 1 + = 3445 ;
(
3
6n = 2007 21; 6n = 1986; n = 331. Deci cele 6 numere sunt: 331, 332, 333, 334, 335, 336.
Testul 3
1. Dacã p U 2, atunci: x = 2 · (2 m + p 1
·n+2 n + p 1
· 3n + p · m + 3). ªi cum m + p 1 U 1, n + p 1 U 1,
rezultã cã numãrul din parantezã este impar ºi x nu poate fi pãtrat perfect. Cum p ≠ 0, rãmâne sã analizãm
cazul p = 1. În acest caz, obþinem: x = 2 · (2m · n + 2n · 3n+1 · m + 3) ºi pentru ca paranteza sã fie numãr par
este necesar ca m = 0 sau n = 0 (dacã m ºi n sunt simultan nule sau simultan nenule, atunci numãrul din
parantezã este impar). Dacã m = 0, atunci x = 2 · (20 · n + 2n · 3n+1 · 0 + 3) = 2(n + 3) ºi x este pãtrat perfect
numai dacã n + 3 = 2k2, adicã n = 2k2 3, k iq ºi k U 2. În acest caz obþinem tripletele: (0; 2k2 3; 1) ºi
x = (2k)2, k iq, k U 2. Dacã n = 0, atunci: x = 2(2m · 0 + 20 · 31 · m + 3) = 2(3m + 3) = 6(m + 1) ºi x este
pãtrat perfect numai dacã m + 1 = 6t2, adicã m = 6t2 1, t iq*. În acest caz obþinem (6t2 1, 0, 1) ºi x = (6t)2,
t iq*.
1 + 1 + 222 + 1 = 1 + 1 + 222 + 1 =
2. a)
1+ 3 1+ 3 + 4 1 + 3 + 4 + 222 + 3556 (1 + 3 ) ⋅ 3 (1 + 4) ⋅ 4 (1 + 3556) ⋅ 3556
3 3 3
= 2⋅ 1
( + 1
2 ⋅ 5 5⋅ 6
+ 333 1
2778 ⋅ 2779 ) ( 1 1 1 1
= 2 ⋅ 4 + 4 + 333 +
2 5 5 6
1 4
2778 2779
1
) (
= 2⋅ 4 1 =
1
2 2779 )
⎡ ⎤
= 1⋅ 1223 4 1 = 1225
1 ⋅ 1223 1223
⎢ 1 2
(
3
; b) ⎢ 1557 8 + + + 999 +
⎢ 2 3
1222 6
232222
4553
4556
⎥ 3 6 7
) (
4557
⎥
2 + 3 + 6 + 999 + 4556 =
4 ⎥ 1222 232222 4
)
⎢⎣ 1223 ⎥⎦ 1223
1234256 1234256
⎣( )( )( ) 3 6 (
4556 ⎦ 2 3 6 ) ( 4556 2 3 6 ) (
= ⎡⎢ 1 8 1 + 1 8 2 + 1 8 3 + 999 + 1 8 4553 ⎤⎥
3 + 6 + 7 + 999 + 4557 = 3 + 6 + 7 + 999 + 4557
2 4556 )
150
( )
6 1 + 2 + 3 + 777 + 4553 = 4 ; c) 26 (11 ) + 26 ( 31 ) + 444 + 26 ( 51 ) = 1 ⇔
8 1 2 4552
(12 + 1) + ( 32 + 1) + 444 + ( 52 + 1 ) = 1
55
⇔ ( 2 + 32 + 444 + 52 ) + 51 = 55 1 ⇔ 2 ( + 3 + 444 + 5 ) = 52 1 ⇔ + 3 + 444 + 5 = 51 ⇔ 67 = 51 ⇔
a = 5 ºi a2 = 52 = 25.
3. Aºezarea nu este posibilã pentru cã, pe de o parte numerele situate în vârfurile cubului trebuie sã fie toate
impare sau toate pare, iar pe de altã parte 1 ºi 20 nu pot fi aºezate decât în vârfurile cubului, ele nefiind medii
aritmetice de douã numere din mulþimea {1, 2, 3, ..., 20}.
4. Calculãm: m(rxOz) = m(rxOy) m(ryOz) = 100° 75° = 25°. m(ryOt) = m(rxOy) m(rxOt) =
121123 3
= 100° 75° = 25°. Fie [Ou bisectoarea lui rtOz. m(rxOu) = m(rxOz) + m(rzOu) = 25° + ,
4
121123 3
m(ryOu) = m(ryOt) + m(rtOu) = 25° + ⇒ m(rxOu) = m(ryOu) ⇒ [Ou este bisectoarea
4
unghiului rxOy.
Testul 4
1 = 1 2 + 2⎫ 33 + 4
1. Avem: ⎬ ⇒ 12 + 2 = 5 3 + 6 ⇒ 72 = 33 + 4 ⇒ 2 = . Dar x iq ºi deci y = 2k + 1, k iq.
1 = 5 3 + 6⎭ 7
1 ( 2 + 3) + 3
Obþinem: 2 = = 1 + 24 ∈ 1 . a) Fie d iq astfel încât d | x ºi d | y, adicã: d | 2k + 1 ºi
2
d | 3k + 2, de unde d | 2(3k + 2) 3(2k + 1) = (6k + 4) (6k + 3) = 1. Deci d |1 ⇒ d = 1, adicã x ºi y sunt
prime între ele. b) n = 6 · x + 5 = 6 · (3k + 2) + 5 = 18k + 17. Deci restul împãrþirii lui n la 18 este 17.
2. a) a = 6; b = 3; c = 9. b) A are 2006 termeni, iar B are 2007 termeni. În acest fel avem:
2 2 = 11 + ⎛⎜ 11 2 1 ⎞⎟ + ⎛⎜ 11 2 1 ⎞⎟ + 333 + ⎛⎜ 1
1⋅ 4 ⎠ ⎝ 5
1 ⎝4 4⋅5⎠
2 1 ⎞ = 1 + 1 1 2 1 + 1 1 2 1 + 333 +
⎟
⎝ 46681 4667 ⋅ 4668 ⎠ 1 4 4 1 5 5 4 ( ) ( )
+ 1 ( ) (
1 2 1 = 1 2 1 ⋅ 1 + 1 ⋅ 1 + 333 + 1 ⋅
4556 4556 4557 4 4 ⋅1 8 8 ⋅ 4
1
4556 4556 ⋅ 4557 < 1. )
1 1 1
3. Avem ax = by = cz = t, t i{+*. Rezultã pe rând: 2 = 1 3= 1 4= . ªi cum 11 + 21 + 3 1 = 1 ,
5 6 7 2 3 1
1
11 1 1 1 1 11 21 31
obþinem: 2 1 ⋅ 1 + 2 1 ⋅ 31 + 2 1 ⋅ 31 = 1 , adicã: 1 + 1 + 1 = 1 .
4 2 1 2 3 2 3 1 2
4. Unghiul format de bisectoarele a douã dintre unghiurile rAOB, rAOC, rBOC are mãsura egalã cu
jumãtate din mãsura celui de al treilea unghi. Deci, în acest caz, unghiul cerut are mãsura egalã cu jumãtate
12° = 34°
din mãsura lui rBOC, adicã .
5
Testul 5
1. a) S2008 = (3 + 3 ) + (3 + 3 ) + ... + (3
1 2 3 4 2007
+ 32008) = (31 + 32) + 32(31 + 32) + ... + 32006 · (31 + 32) =
=12(1 + 32 + ... + 32006). b) Dacã n = 2k + 1, k iq, atunci obþinem: S2k+1 = 31 + (32 + 33) + (34 + 35) + ...
+ (32k + 32k+1) = 3 + 3·(31 + 32) + 33 · (31 + 32) + ... + 32k 1 · (31 + 32) = 3 + 12(3 + 33 + ... + 32k1).
11 +1 2 3 2 3 = 11 +1 2 3 2 4 = 11 +1 2 1
c) 11 = ; Sn = 120 ⇔ 3n+1 3 = 240 ⇔ 3n+1 = 243 ⇔ 3n+1 = 35 ⇔
123 4 4
n + 1 = 5 ⇔ n = 4.
2. a) Presupunem cã existã p ºi q numere prime astfel încât 22008 + 1 = p + q. Cum p + q este impar, înseamnã
cã unul dintre numerele prime p sau q este egal cu 2. Fie p = 2; atunci q + 1 = 22008 ⇒ q = 22008 1 =
= 2(4)502 1 = 16502 1. Numãrul q are ultima cifrã 5 ºi este mai mare ca 5, deci nu este prim.
Presupunerea facutã este falsã. Deci 22008 + 1 nu poate fi scris ca sumã de douã numere prime.
151
1 + 2 + 3 > 1 + 2 + 3 = 1+ 2+ 3 =1.
b) Avem: a > 0; b > 0; c > 0. Atunci:
1+ 2 2+3 3+ 1 1+2+3 1+2+3 1+ 2+3 1+2+3
1 + 2 + 3 >1 1 + 2 + 3 = ( 1 + 2) 1 2 + ( 2 + 3 ) 1 3 +
Deci (1). Pe de altã parte:
1+2 2+3 3+1 1+2 2+3 3+1 1+2 2+3
+ (2 1 2 +3 3 ) + (2 1 3 +1 1 ) + (21 2 +2 1 ) = 3 1 ( 2 +3 3 + 3 +1 1 + 2 +2 1 ) (2).
( 1 + 2) 1 2 =
1+2
Dar: 1 + 2 + 3 > 1 ⇒ 2 ( 1 + 2 + 3 ) < 21 ⇒ 3 2 ( 1 + 2 + 3 ) < 3 2 1 = 4 (3).

3+ 1 1+2 3+2 3+ 1 1+2 3+2 3+1 1+2 3+2
1 + 2 + 3 <1 1 + 2 + 3 <2
Din (2) ºi (3) rezultã cã: . Din (1) ºi (4) rezultã cã: 1 < .
1+2 2+3 3+1 1+2 2+3 3+1
3. a) Dacã A, B, C sunt coliniare, atunci distanþa dintre mijloacele a douã dintre segmentele [AB], [AC], [BC]
este egalã cu jumãtate din lungimea celui de al treilea segment. Deci AC = (2 · 6) cm = 12 cm.
b) Distingem douã cazuri:
12 = 3 ⇒ 12 = 3 ⇒ 12 = 3 ⇒
Cazul 1: AC = AB + BC = 12 cm. În acest caz avem:
24 12 + 24 3 + 1 12 3 + 1
12 ( 1 + 1) 3 12
23 = 121 = = 12 3 12 ; AB iq ⇔ t + 1|12 ⇔ t + 1 i {2; 3; 4; 6; 12} ⇔ t i {1; 2; 3; 5; 11}.
1 +1 1 +1 1 +1
12 = 3 ⇒ 12 = 3 ⇒ 12 = 3 ⇒
Cazul 2: AC = AB BC = 12 cm. În acest caz avem:
24 12 1 24 3 1 2 23 3 1 2
12 1 12 ( 1 3 1) + 12 12
23 = ⇒ 23 = = 12 + ; AB iq ⇔ t 1|12 ⇔ t 1 i {1; 2; 3; 4; 6; 12} ⇔ t i {2;
1 31 1 31 1 31
1=2
3; 4; 5; 7; 13}. Deci t i {1; 2; 3; 4; 5; 7; 11; 13}, iar probabilitatea ca t sã fie prim este .
3 4
4. Asociem fiecãrui pahar aºezat normal numãrul (1), iar fiecãrui pahar rãsturnat îi asociem (+1).
Iniþial, când paharele sunt toate rãsturnate, produsul celor 7 numere asociate paharelor este egal cu (+1), iar
dupã ce intoarcem 4 pahare, produsul celor 7 numere este egal cu (1) · (1) ·(1) ·(1) ·(+1) ·(+1) ·(+1) =
(+1). La fiecare repetare a operaþiei produsul celor ºapte numere va fi egal cu (+1) pentru cã numãrul
factorilor negativi va fi mereu par. Deci nu putem ajunge sã avem toate paharele aºezate normal pentru cã
atunci produsul celor 7 numere ar fi egal cu (1).
Testul 6
1. Din 3x + 11y = 33, deducem cã x = 11a, a i m*. Atunci: 3 · 11a + 11y = 33 ⇔ 3a + y = 3 ⇔ y = 3(1 a).
a) x + 2y 1 = 11a + 6(1 a) 1 = 11a + 6 6a 1 = 5(a 1); b) |x y| = |11a 3(1 a)| = |11a 3 + 3a|
= |14a 3|. Valoarea minimã a lui |x y| este | 3| = 3 ºi se obþine pentru a = 0, adicã x = 0 ºi y = 3.
1 1 1 1 1 1 1 2 1 = 1 + 1 + 1 + 1 + 1 + 333 +
2. a) Numãrul a se mai scrie: 1 = 2 + 2 + 2 + 333 +
1 4 5 6 7 8 999 1
1 4 5 6 7
3 7 8 ( 1666 1 3 9 ) (
66
61
63 )(
+ 1 + 1 2 3 ⋅ 1 + 1 + 1 + 444 + 1 = 1 + 1 + 1 + 444 + 1 + 1 + 1 + 444 + 1 2
555 1666 1666 )
(
1 4 5 677 )
2 1 + 1 + 1 + 333 + 1 = 1 + 1 + 333 + 1 = 1 . Deci a = b.
671 674 1777
1 1 1 1 1 1
b) 1 = + + 444 + + > + 1 + 444 + 1 = 233 = 1 . Deci 1 > (1).
1222223222224
231 235 666 1333 1333 1333
12223421+1= 422 567869
1333 1333 5 2
1
1 < 1 + 1 + 444 + 1 = 233 < 1 . Deci a < 1 (2). Din (1) ºi (2), rezultã cã: < 1 < 1 .
122232224
231 231 231 231
22 1234256
2
152
3. Fie N mijlocul lui [BD]. Avem: 45 = 14 1 15 = 12 1 13 = 12 1 13 = 23 . Dar DC = MP ºi

2 2 2 2
12
atunci 13 = . În triunghiul PNM avem: MP = 2MN ºi m(rPMN) = 60°.
1
Rezultã cã m(rPNM) = 90° ºi deci PN || AD. Cum N este mijlocul lui
[BD] ºi PN || AD, rezultã cã P este mijlocul lui [AB] ºi deci [MP] este
linie mijlocie în triunghiul ABC. Rezultã cã PM || AC ºi deci
m(rACB) = m(rPMB) = 60°. În continuare obþinem cu uºurinþã m(rDAC) = 30°, m(rBAD) = 2 · 30°=
= 60°, m(rBAC) = 90° ºi m(rABC) = 30°.
4. Notãm cele 6 sectoare cu S1, S2, S3, S4, S5, S6, ca în figura alãturatã.
Fie A = S1 + S3 + S5 ºi B = S2 + S4 + S6. Iniþial A B = 2 0 = 2, iar dupã primul
pas, atât A cât ºi B cresc cu o unitate. Deci A B = 3 1 = 2. Diferenþa A B
rãmâne aceeaºi, egalã cu 2, dupã fiecare repetare a operaþiei, aºa cã nu putem
obþine numere egale în cele 6 sectoare pentru cã atunci diferenþa A B ar fi egalã cu zero.
Testul 7
1. Numãrul 7n + 2 este una din formele 5k, 5k + 1, 5k + 2, 5k + 3, 5k + 4, k iq. Dacã 7n + 2 = 5k + 1 ⇒
5n + 2n + 1 = 5k ⇒ 5 | 2n + 1 ⇒ 5 | 3(2n + 1) ⇒ 5 | 6n + 5 2 ⇒ 5 | 2(3n 1) ⇒ 5 | 3n 1 (1). Dacã
7n + 2 = 5k + 2 ⇒ 7n = 5k ⇒ 5 | n (2). Dacã 7n + 2 = 5k + 3 ⇒ 5n + 2n 1 = 5k ⇒ 5 | 2n 1 ⇒
5 | 3(2n 1) ⇒ 5 | 6n 5 + 2 ⇒ 5 | 2(3n + 1) ⇒ 5 | 3n +1 (3). Dacã 7n + 2 = 5k + 4 ⇒ 5n + 2n 2 = 5k
⇒ 5 | 2(n 1) ⇒ 5 | n 1 ⇒ 5 | 6(n 1) ⇒ 5 | (6n 5 1) ⇒ 5 | 6n 1 (4).
Cum (1), (2), (3), (4) contrazic ipoteza deducem cã 7n + 2 = 5k, k iq.
b) Din 7n + 2 = 5k ⇒ 5n + 2n + 2 = 5k ⇒ 2(n + 1) = 5(k n) ⇒ 5 | n + 1 ⇒ n + 1 = 5p, p iq. Deci
n = 5p 1, iar n + 4 = 5p + 3 ºi ultima cifrã a lui n + 4 este 3 sau 8.
2. a) Mulþimea A se scrie: 2 = {
112 + 3 6 112 + 4 6 112 + 5 67776 112 + 1 6777
3 4 5 1 }
ºi 112 + 1 ∈ 1 ⇔ n | 991 ºi cum
1
n U 2, iar 991 este numãr prim, rezultã n = 991. Deci mulþimea A are un singur element care este numãr
112 + 112 = 3 1 = 2 1 2 ⇔ 12 = 1 + 3 ⋅ 2 1 2 ⇔ 32 = 21 + 45
natural ºi acela este . b)
1+3 2
( )( ) .
112
Deducem cã a = 4x ºi b = 3y, x, y iq*. Obþinem astfel: 4 · 3y = 3 · 4x + 12 ⇔ y = x + 1.
1 1
Atunci: 1 = 1 2 = 1 2 = 1 ⋅ 2 1 1 ⋅ 2 = 3 . Deci valoarea minimã a raportului este ºi se
3 4 4 4( 2 + 2) 4 2 + 2 4 3 4 2 2
obþine pentru a = 4 ºi b = 6.
1 1 1 1 < 1 + 1 + 222 + 1 = 1 3 1 + 1 3 1 + 222 + 1 3 1 =
c) 1 + 1 + 1 + 222 +
4 5 8 46671 4 ⋅ 1 5 ⋅ 4 4667 ⋅ 4668 1 4 4 5 4668 4667
= 15 1 = 2334
(1).
2336 2336
1 + 1 + 1 + 222 + 1 > 1 + 1 + 222 + 1 = 1 3 1 + 1 3 1 + 222 + 1 3 1 = 1 3
41 51 6 1 47781 4 ⋅ 5 5 ⋅ 6 4778 ⋅ 4779 4 5 5 6 4778 4779 4
1 1223 4 1 1225 621 123 < 3 + 3 + 3 + 666 + 3 < 4225
4 = = = (2). Din (1) ºi (2) obþinem: 3227 .
5227 5227 5227 1223 41 71 5 1 42211 4221
3. Elementele mulþimii {4; 8; 12; ...; 44; 48} în numãr de 12, sunt toate multipli ai lui 4. Deci orice sumã care
are ca termeni elemente ale acestei mulþimi este multiplu al lui 4. Dacã sumele obþinute în cele 8 vârfuri ale
153
cubului ar avea valoarea comunã K, atunci K trebuie sã fie multiplu al lui 4. Pe de altã parte avem:
2 ( 3 + 4 + 12 + 555 + 34 ) = 41 ⇔ 2 ⋅ 3 ⋅ (1 + 2 + 6 + 555 + 12 ) = 41 ⇔ 1 + 2 + 6 + 555 + 12 = 1 ⇔

(1 + 12 ) ⋅ 12 = 1
,
2
adicã k = 6 · 13 care nu este multiplu al lui 4. Deci rãspunsul este negativ.
4. a) E este ortocentrul triunghiului BCF.
12 + 34 + 32 + 14 = 12 + 14 + 34 + 32 =
b) 51 + 53 + 63 + 16 =
1 1 1 1 1 1
= 12 + 12 = 112 = 12 .
1 1 1
Testul 8
1. a) Fie a1, a2, ..., an cele n numere întregi care au produsul egal cu n ºi suma parã. Dacã n ar fi impar, atunci
a1, a2, ..., an ar fi toate impare ºi o sumã de numere impare, având un numãr impar de termeni nu poate fi
parã. Deci n este par ºi dacã el n-ar fi divizibil cu 4, atunci doar unul din numerele a1, a2, ..., an ar fi par (fãrã
a fi divizibil cu 4), iar celelalte sunt impare. Dar ºi în acest caz suma celor n numere este impar. Deci n este
divizibil cu 4. b) Fie n = 4k, k iq*. Cele n numere întregi care sã aibã produsul egal cu n ºi suma parã pot
1232
( )
4
fi: 11 2 12323232444323 . Într-adevãr, suma celor n numere este: 1 = 12 + 1 + 2122
2 3452
+ 2 +2
2322
+ 333 + 22
+
42 = 12 + 1 + 3 4
( 112 ) 3456
12 = 21 + 2 = 21 + 31 = 41 , iar produsul lor este: 1 = 12 ⋅ 1 ⋅ 212324
⋅ 2⋅ 2⋅ 333 ⋅ 2⋅ 2 = 42 = 3 .
( 1 12 )3456
2. Avem: 1 > 1 + 1 + 444 + 1 = 12 = 3 (1) ºi 1 < + + 444 + = 2< 3= (2).

56 56
122 23222 56
4 56 25
12345 +6=6789

35 35 122232224
35 35 35 3
12 345678
1 <1<2 1 = 1
Din (1) ºi (2) rezultã cã: . b) Fracþia se amplificã cu un numãr impar (numitorul sãu
34 5 23 41 ⋅ 5
conþine, în comparaþie cu celelalte fracþii, cea mai mare putere a lui 2). Atunci, celelalte 11 fracþii se vor
amplifica cu numere pare. Deci numãrãtorul va fi impar, în timp ce numitorul este par ºi rãmâne par dupã
1
orice eventualã simplificare. Deci dacã 2 = , p, q iq*, (p, q) = 1, atunci q este par. Pe de altã parte S se
3
( )( )( )(
scrie: 1 = 1 + 1 + 1 + 1 + 1 + 1 + 1 + 1 + 1 + 1 + 1 + 1 =
23 45 65 63 61 67 68 69 )( 62 6
)(
66 64 )
= 23 ⋅( 1 + 1 + 1 + 1 + 1 + 1
)
43 ⋅ 56 76 ⋅ 73 71 ⋅ 72 78 ⋅ 79 74 ⋅ 7
77 ⋅ 75 . ªi cum 89 este numãr prim, iar produsul
39 · 40 · 41 · ... · 49 · 50 nu conþine printre factorii sãi pe 89, rezultã cã p este divizibil cu 89.
3. Dacã S este suma numerelor scrise iniþial pe tablã, iar S1 este suma numerelor obþinute dupã prima
⎧ 1 1 2 23 4567 3 1 2
operaþie, atunci: 11 = 1 1 ( 3 + 2 ) + 3 1 2 = ⎨ . Deci S1 ºi S2 sunt de aceeaºi paritate ºi
⎩ 1 1 2 33 4567 3 < 2
cum 1 =
( + 2334 ) ⋅ 2334 = 335 ⋅ 2334 , adicã S este parã înseamnã cã suma numerelor scrise pe tablã va
2
fi mereu parã, iar numãrul rãmas pe tablã dupã 2006 operaþii va fi par.
4. Fie k + 2, k + 4, ..., k + 2n, mãsurile celor n unghiuri, k fiind numãr natural par. Atunci avem:
(k + 2) + (k + 4) + ... + (k + 2n) = 360 ⇔ kn + n(n + 1) = 360 ⇔ n · (k + n + 1) = 360.
ªi cum 360 = 23 · 32 · 5, mulþimea divizorilor naturali are (3 + 1) · (2 + 1) · (1 + 1) = 4 · 3 · 2 = 24 elemente.
Deci existã 12 scrieri ale lui 360 ca produs de douã numere naturale. Dar n < k + n + 1, iar n ºi k + n + 1
sunt de paritãþi diferite (k fiind par). Înseamnã cã doar 5 din cele 12 scrieri sunt convenabile ºi acestea sunt:
3 ·120; 5 · 72; 8 · 45; 9 · 40; 15 · 24. În final gãsim n i{3; 5; 8; 9; 15}.
154
Testul 9
11 + 4 1 ( 1 + 2) + 3
1. a) 21 5 1 1 + 2 = 4 ⇔ 2 ( 1 + 2) = 1 1 + 4 ⇔ 2 = ⇔2= ⇔ 2 = 1 + 3 6 1 ≠ 52 ,
1 +2 1 +2 1 +2
x im ⇔ y + 1 | 6 ⇔ y + 1 i {6; 3; 2; 1; 1; 2; 3; 6} ⇔ y i {7; 4; 3; 2; 0; 1; 2; 5}. În final obþinem:
A = {(1; 7; (0; 4); (1; 3); (4; 2); (8; 0); (5; 1); (4; 2); (3; 5)}.
(observaþie: cazul y = 1 conduce la o propoziþie falsã, adicã 0 = 6).
b) N are 73 de termeni ºi îi grupãm dupã cum urmeazã: N = 20 + (21 + 22 + 23) + (24 + 25 + 26) + ... +
+ (270 + 271 + 272) = 1 + 2 · (1 + 21 + 22) + 24 · (1 + 21 + 22) + ... + 270 · (1 + 21 + 22) = 1 + 7 · (2 + 24 +
... + 270) = 7p + 1. Deci restul împãrþirii lui N la 7 este 1.
c) Fie k = 2n + 1, n iq. Atunci relaþia datã se mai scrie: 12 + 13 +2
1222 41 41 = 1277 ⇒
+ 555 + 41 6
32222
( 1 1 23234 )51 +3= ( 1 26 ) 789
8
(12 + 31 4 1) ⋅ ( 1 4 5 ) = 1266
; (n + 8)(n 8) = 1700. Dar 1700 = 22 · 52 · 17 ºi are (2 + 1) · (2 + 1) · (1 + 1)=
3
= 18 divizori naturali. Deci existã 9 scrieri ale lui 1700 ca produs de douã numere naturale. Aceste scrieri
sunt: 1 · 1700; 2 · 850; 4 · 425; 5 · 340; 10 · 170; 17 · 100; 20 · 85; 25 · 68; 34 · 50.
Ultima scriere, 34 · 50 = (42 8) · (42 + 8), este singura care convine. Deci (n 8)(n + 8) = (42 8)(42 + 8).
Obþinem n = 42 ºi k = 2 · 42 + 1 = 85.
2. a) Suma datã se mai scrie: 1 = 1 + 1 + 1 + 1 + 1 + 1 + 1 + 1 +

1 ⋅ 2 2 ⋅ 3 3 ⋅ 14 14 ⋅ 15 15 ⋅ 16 16 ⋅ 17 17 ⋅ 88 88 ⋅ 89
(
+ 1 + 1 = 1 ⋅ 1 3 1 + 1 3 1 + 1 3 1 + 444 + 1 3 1 + 1 3 1 = 1 ⋅ 1 3 1 = 12 .
56 ⋅ 57 57 ⋅ 81 8 1 9 9

12 56 57 57 81 8 ) (
81 81 )
1 2 13 23 4 15 61 25 171
b) Fie numerele: 1 = ⋅ ⋅ ⋅ 888 ⋅ 9
2 = ⋅ ⋅ ⋅ 888 ⋅ ⋅ . Cele douã numere au, fiecare, câte
4 15 61 171 2 13 64 23 174
1 2 234 < 2 ⇔
13 factori. Comparându-le, factor cu factor, constatãm cã a < b. Într-adevãr, < ⇔
2 5 2 2+ 4
⇔ ( 1 2 3 )( 1 + 3 ) < 1 ⇔ 1 + 3 ⋅ 1 2 3 ⋅ 1 2 3 < 1 ⇔ 1 2 3 < 1 , ceea ce este evident.
1 1 1 1 1 1 1
1 1 2 < 1 ⇔ 1 1 2 1 + 2 < 1 1 ⇔ 11 + 2 1 1 2 1 1 2 1 < 11 ⇔ 1 1 1 2 1 < 11

În general:
2 1+2
( )( ) .
1 < 2 7 3 < 14 7 8887 35 < 161 ⇒ 1 ⋅ 3 ⋅ 888 ⋅ 35 < 2 ⋅ 4 ⋅ 888 ⋅ 161 ⇒ 1 < 2
Deci avem: .
2 3 14 15 161 162 2 14 161 3 15 162
( ) ⇒ 1 < 171 .
1
Din 1 < 2 ⇒ 11 < 12 = 1 ⋅ 2 ⋅ 3 ⋅ 14 ⋅ 15 ⋅ 61 ⋅ 888 ⋅ 34 ⋅ 35 ⋅ 171 = 1 < 1 ⇒ 11 < 1
2 3 14 15 61 62 35 171 172 172 177 17
c) Din 3a + 7b + 27c = 0, deducem cã: 3(a + 9c) = 7b ºi deci 3 | b, 7 | a + 9c, adicã: b = 3x, a + 9c = 7y,
x, y im. Atunci: b(a + 9c) = 3x · 7y = 21xy.
3. Împãrþim pãtratul în 100 pãtrãþele cu latura 1, cazul cel mai nefavorabil fiind acela în care fiecare pãtrãþel
conþine 2 puncte, adicã cele 100 de pãtrãþele conþin 200 de puncte. În mod evident, cel de-al 201-lea punct
se va afla într-unul din cele 100 de pãtrãþele (conform principiului cutiei) ºi acel pãtrãþel conþine 3 puncte.
( ) ( ) 1 11 +1 2 1
( )
4. Avem: 1 3 1 =
2
⇒ 21 3 ( )
1 =1 1
( ) ( )
1 +1 2 1 ⇒
12 1( ) ( ) ( ) ( )
1 =2 2 1 +2 3 1 +2 1 1 ⇒ 12 1
( )
1 = 345° ⇒ 2 1
( )1 = 65° .
Atunci avem: 12 = 32 ⇒ 12 + 24 = 32 + 24 ⇒
12 + 12 = 34 ⇒ 112 = 2 34 .
2
155
Testul 10
1. a) Numãrul x = 7n + 2002 = 7(7n1 + 286) este divizibil cu 7 ºi nu este divizibil cu 49. b) Fie d iq, astfel
încât d | 3n + 2 ºi d | 5n + 3. Rezultã cã: d | 5(3n + 2) 3(5n + 3) = (15n + 10) (15n + 9) = 1 ⇒ d | 1 ⇒
d = 1. c) Din 5a + 2b = 3c ⇒ 5a + 5b = 3c + 3b ⇒ 5(a + b) = 3(b + c) ⇒ 5 | b + c ºi 3 | a + b ⇒ b + c = 5x
ºi a + b = 3y, x, y im. Pe de altã parte, tot din 5a + 2b = 3c, rezultã cã: 8a + 2b = 3c + 3a ⇒ 2(4a + b) =
= 3(a + c) ⇒ 2 | a + c ⇒ a + c = 2z, z iq. Deci (a + b)(b + c)(c + a) = 3y · 5x · 2z = 30xyz.
1 = 2+3 = 2 + 3 = 4 + 4 1 = 2+3 = 2 + 3 = 4 + 4
2. a) , . ...,
45 2 ⋅ 3 2 ⋅ 3 2 ⋅ 3 3 2 43 2 ⋅ 3 2 ⋅ 3 2 ⋅ 3 3 2
1222 = 1223 + 4 = 1223 + 4 = 1 + 1 . Deci: 1222 < 1223 < 555 < 2 < 3 < 4 .
2256 1223 ⋅ 4 1223 ⋅ 4 1223 ⋅ 4 4 1223 2246 2278 96 1
16
b) Fie d iq, astfel încât d | 999! + 1 ºi d | 1000! + 1. Rezultã cã d | 1000(999! + 1) (1000! + 1) = (1000!+
+ 1000) (1000! + 1) ⇒ d | 999 ºi cum d | 999! + 1 ⇒ d | 1 ⇒ d = 1. c) Dacã n este impar, atunci n 1 este
par ºi elementele mulþimii M pot forma

1 12
3
perechi de forma ( 12 2 2 12 1 ) , aceste perechi fiind:
⎛ 1 1 2 1 +3⎞
( 1 1 )( 1 1 )
3 4 1 1 3 4 2 4 1 1 2 45556 ⎜ 2 4 2 ⎟ . Dacã n este par, atunci n 1 este impar ºi elementele lui M
⎜ 1
⎜ 1 ⎟⎟
⎝ ⎠
1
formeazã
112
2 (
perechi de forma 2 2
1 2211
) 1
plus fracþia (reductibilã) 2 = . În ambele cazuri vom arãta
1 2
1 112
cã, dacã fracþia este ireductibilã, atunci ºi fracþia este ireductibilã. Într-adevãr, fie d iq, astfel
2 1
încât (d | n k ºi d | n) ⇒ d | n (n k) = k. Avem deci: (d | k, d | n, (n; k) = 1) ⇒ d = 1.
112
Adicã ºi fracþia este ireductibilã. Deci mulþimea M conþine perechi de fracþii ireductibile, adicã un
1
numãr par de fracþii ireductibile.
3. Pe poziþiile impare, ale numãrului scris pe tablã, se aflã cifre impare: 1, 3, 5, 7, 9, în timp ce pe poziþiile
pare se aflã cifre pare: 2, 4, 6, 8. Din exemplul dat constatãm cã aceastã situaþie rãmâne neschimbatã dupã
ce efectuãm operaþia indicatã ºi asta pentru cã, diminuând cele douã cifre cu o unitate ele îºi schimbã
paritatea, dar schimbându-ºi locul se revine la situaþia iniþialã (din punctul de vedere al paritãþii precizate mai
sus). Asta înseamnã numãrul 120234521 nu poate fi obþinut deoarece a treia cifrã (adicã pe o poziþie imparã)
este o cifrã parã: cifra zero.
4. Fie N mijlocul lui [MB]. Avem: 12 = 31 = 14 = 45 = 1 ⋅ 35 .
2
Deci: MP = MN; m(rPMN) = 60° ⇒ ∆MNP echilateral ⇒
34 = 14 = 12 ⇒ 1 (1132 ) = 23° ⇒ 23 ⊥ 15 .
4
Testul 11
1. a) Numãrul a = 24011 + 22007 + 2 = 2(24010 + 22005 · 2 + 1) = 2(24010 + 22005 + 22005 + 1) = 2 · [22005(22005 +
+ 1) + (22005 + 1)] ) = 2 · (22005 + 1)(22005 + 1). Deci a este divizibil cu 22005 + 1. Vom arãta cã 22005 + 1 este
divizibil cu 3. Într-adevãr avem: 1 + 21 + 22 + 23 + ... + 22004 = 22005 1 ⇒ 2 + 1 + 21 + 22 + 23 + ... + 22004 =
= 22005 + 1 ⇒ (2 + 1) + (21 + 22) + (23 + 24) + ... + (22003 + 22004) = 22005 + 1 ⇒ 3 + 2(1 + 2) + 23(1 + 2) +
... + 22003(1 + 2) = 22005 + 1 ⇒ 3(1 + 2 + 23 + ... + 22003) = 22005 + 1, de unde rezultã cã 3 divide 22005 + 1
⇒ 22005 + 1 = 3k, k iq. Atunci: a = 2 · 3k · 3k = 18k2, adicã 18 divide a.
156
b) Din relaþia datã rezultã imediat b = 2. Apoi obþinem a + 2c = 12, ceea ce conduce la a = 2 ºi c = 5.
1
Deci media aritmeticã a numerelor a, b, c este = 234 . c) Ecuaþia datã se mai scrie: x(y 2) = 3y + 5 ºi cum
5
11 + 2
y ≠ 2, obþinem: 2 = (cazul y = 2 conduce la o propoziþie falsã, 0 = 11).
134
x im ⇔ y 2 | 3y + 5 ⇔ y 2 | (3y + 5) 3(y 2) = (3y + 5) (3y 6) ⇔ y 2 | 11 ⇔ y = 2 i {11;1; 1;
11} ⇔ y i {9; 1; 3; 13}. În final obþinem: (x, y) i {(2; 9); (8; 1); (14; 3); (4; 13)}.
⎛ 11 11 12 1 ⎞ ⎛ 13 11 ⎞ 14 + 12 13 1 1 1 ( 1 + 2) 1 1 1 2
2 1
( )
2. a) 2 1 3 = ⎜ + + 1 ⎟ + ⎜ 1 ⎟ = + = + .
⎝ 3 4 3 5⎠ ⎝ 5 4 ⎠ 3 5 3 5
ªi cum n(n + 1) este multiplu al lui 2, oricare ar fi n iq, iar n(n2 1) este multiplul lui 3, oricare ar fi n i
q, rezultã cã a b iq, oricare ar n iq.
b) Este suficient sã comparãm mai întâi numerele 11300 cu 5450 ºi apoi 5720 cu 11480. Avem pe rând:
11300 = (112)150 = (121)150, 5450 = (53)150 = (125)150.
122
Deci 122
<1
342
< + 2 + 2342 ⇒ + 2 + 342 < , în timp ce membrul drept este fracþie
⇒ +2+ 122
+2+2
supraunitarã. Într-adevãr: 5720 = (53)240 = 125240, 11480 = (112)240 = 121240.
1 23
Deci 23
> 11
453
⇒ 11 + 23
> 11 + 22453 ⇒ 11 + 453 > 2 . c) Arãtãm mai întâi cã: 1 + 3 + 5 + ... +
1 + 22
+ (2n 1) = n2. Aflãm mai întâi numãrul termenilor din membrul stâng: (2n 1 1) : 2 + 1 = (2n 2) : 2 +
+ 1 = n 1 + 1 = n.
Atunci: 1 + 4 + 5 + 666 + ( 21 3 1) =
(1 + 21 3 1) ⋅ 1 = 11 . Folosind relaþia precedentã, obþinem:
2
1= 11 ⋅ 21 ⋅ 31 ⋅ 666 ⋅ 4551 1 1 1 1
, 1 = 1 ⋅ 1 ⋅ 1 ⋅ 2 ⋅ 1 ⋅ 3 ⋅ 666 ⋅ 1 ⋅ 455 ,
(5 + 1 ) ⋅ 1 (5 + 2) ⋅ 2 (5 + 3 ) ⋅ 3 (5 + 455) ⋅ 455 1 ⋅ 2 2⋅ 3 3 ⋅ 4 455 ⋅ 451
1 1 1 1
(
1123 ⋅ 14 ⋅ 24 ⋅ 3 4 ⋅ 444 ⋅ 5664
= 1
)
123
1 23 1 23
1=
1 ⋅ 2 ⋅ 3 ⋅ 5 ⋅ 444 ⋅ 566 ⋅ 561 1 ⋅ 561 . Deci 1 = 1 ⋅ 15 = 123 = 1 = 1
(
4 4 4 4
)
33 4 3 4
(. )
3. Suma exponenþilor din descompunerea lui 12 = 22 · 3 este egalã cu 2 + 1 = 3, adicã imparã. Dupã primul
minut aceastã sumã devine parã, dupã al doilea devine din nou imparã ºi aºa mai departe. Deci dupã o orã,
adicã dupã 60 minute, suma exponenþilor trebuie sã fie imparã. Dar 54 = 2 · 33 are suma exponenþilor
1 + 3 = 4, adicã parã ºi deci nu poate fi 54 numãrul obþinut dupã o orã.
4. Figura alãturatã ilustreazã enunþul problemei. ABDE este dreptunghi ºi
deci 23 = 45 =
12 ⇒ 1 213
4
1 = 23° .
( )
Dar, din ipotezã m(rDCE) = m(rABC) ⇒ m(rABC) = 30°.
b) Avem m(rBCF) ⇒ m(rCBF) = 30° ⇒ BF = CF. Pe de altã parte:
1 = 1 132
AF = AB BF; FM = CM CF; ºi cum AB = CM, BF = CF ⇒ AF = FM ⇒ 1 123 1 =
( ) ( )
=
1
123° 4 5 123 ( ) = 123° 4 163° = 73° = 83 . În acest fel, dreptele MA ºi BC formeazã cu secanta MC
6 6 6
unghiuri alterne interne congurente. Rezultã cã MA || BC.
157
Testul 12
1. a) n + 1 = 1269 · 10 ⇒ n + 1 = 47 · 27 · 10n ⇒ n = 47 · 27 · 10n 1 ⇒ n = 47 · 27 · 10n 47 + 46 ⇒
n
n = 47 · (27 · 10n 1) + 46. Deci restul împãrþirii lui n la 47 este 46.

b) x = 1 · 2 · 2 + 1 · 2 · 3 · 3 + 1 · 2 · 3 · 4 · 4 + ... + 1 · 2 · 3 · ... · 49 · 50 · 50 + 2 = 2! (3 1) + 3! (4 1) +
+ 4! (5 1) + ... + 50!(51 1) + 2 = 3! 2! + 4! 3! + 5! 4! + ...+ 51! 50! + 2! = 51!. Deci x = 51!.
12 ⎡ 12 ⎤ ⎡ 12⎤ ⎡ 12 ⎤ ⎡ 12 ⎤
Atunci exponentul lui 2 din descompunerea lui x este dat de: ⎢⎡ ⎥⎤ + ⎢ 1 ⎥ + ⎢ 2 ⎥ + ⎢ 3 ⎥ + ⎢ 4 ⎥ = 25 +
⎣ 3 ⎦ ⎣3 ⎦ ⎣3 ⎦ ⎣3 ⎦ ⎣3 ⎦
1 + 2 + 3 123 1 + 2 + 3 4 12 ⋅ 15
+ 12 + 6 + 3 + 1 = 47. c) 163 2 4 + 263 3 4 + 3 63 1 4 = 1 + 2 + 3 + = = = 728
9 9 9
2. a) Numerele n2 n + 1 ºi n2 + n + 1 sunt impare, oricare ar fi n iq. Atunci, cel mai mic termen a sumei
cerute este n2 n + 2, iar cel mai mare este n2 + n = n2 n + 2n.
(1 1
)
1 1 + 2 + 11 1 1 + 21 ⋅ 1 ( 21 1
)
+ 2 ⋅1
(122222222
) ( 2322222222
) ( 24)
Deci: 2 = 1 1 1 1 + 2 + 11 1 1 + 3 + 444 + 1 1 1 1 + 21 =
2
=
2
=
1 23245676
=
(
1 11 + 2 ) . Deci S = n(n + 1) = 1342. Dar 1342 = 2 · 11 · 61 ºi avem patru scrieri ale lui 1342 ca produs
2
de douã numere naturale. Aceste scrieri sunt: 1 · 1342; 2 · 671; 11 · 122; 22 · 61. Dintre aceste douã scrieri,
una singurã convine: n(n2 + 1) = 11 · 122, n(n2 + 1) = 11 · (112 + 1). Rezultã: n = 11.
b) Fie x = 3b + 2a, y = 2b 3a ºi z = x + 5y = 3b + 2a + 5(2b 3a) = 3b + 2a + 10b 15a.
Deci z = 13(b a). Avem cã 13 divide z, ºi cum z = x + 5y, înseamnã cã 13 divide x dacã ºi numai dacã 13
divide y.
( )( ) ( )
c) Relaþia datã se mai scrie: 1 2 1 + 1 + 1 2 1 + 333 + 1 + 2 2 1 = 4 . Membrul stâng are n + 1 paranteze.
3 3 +1 3+2
1 2 2 + ( 1 + 1) 2 ( 2 + 1) + 333 + ( 1 + 3 ) 2 ( 2 + 3 ) = 4 1 1 2 + 1 1 2 + 222
În continuare obþinem: . Adicã
2 2 +1 2+3 2 2 +3
2+3 (
2 2 +2 2+3 )
+ 1 1 2 = 3 ⇔ ( 1 1 2 ) ⋅ 2 + 2 + 444 + 2 = 3 . ªi cum a doua parantezã este diferitã de zero, rezultã
a b = 0 ⇔ a = b.
3. Triunghiul DEM are: m(rEDM) = m(rEMD) = 60° ⇒ ∆DEM
este echilateral ⇒ 13 = 14 = 34 = 12 .
1
a) PE = MP + EM = MN + EM = 2MD + MD = 3MD.
b) În triunghiul DEN avem: 34 = 32 = 12 ºi m(rEDN) = 120°,

1
de unde rezultã m(rDEN) = m(rDNE) = 30°. În acest fel avem:
m(rNEP) = m(rNED) + m(rDEM) = = 30° + 60° = 90°. Deci NE u MP.
c) În triunghiul ENF, înãlþimea EH este ºi bisectoare. Rezultã cã EN = EF ºi cum m(rNEF) = 60°, rezultã
cã ∆NEF este echilateral. În acest fel avem m(rFEP) = m(rFPE) = 30° ⇒ EF = FP. ªi cum EF = NF ⇒
EF = NF = FP.
12 − 1 31 2 + 3 + 4 3
4. a) Avem: 2 + 3 − 14 = 2 − 13 + 4 = −12 + 3 + 4 = = 2 − 1 4 2 + 3 − 14 = 2 − 1 ⇒
4 3 2 2+ 3+4 4
158
1+2 −3 = 1−3 ⇒ 1+2 = 1⇒

a + b= 2c. În mod analog obþinem: a + c = 2b ºi b + c= 2a. Atunci:
4 4
( 1 + 2 )( 1 + 3 )( 2 + 3 ) = 13 ⋅ 12 ⋅ 11 = 2123 = 2 . b) Pornind de la ºirul de rapoarte egale dat, obþinem:
123 123 123
23 + 1 = 21 + 2 = 22 + 3 = 1 ( + 1 + 2 ) = 1 . Din 11 + 2 = 2 ⇒ 2a + b = 6a 3b ⇒ 4b = 4a ⇒
23 3 1 21 3 2 22 3 3 3 + 1 + 2 11 3 2
b = a etc.
Testul 13
1. a) (a + b)(a b) = (10x + 7 + 5x + 2)(10x + 7 5x 2) = (15x + 9)(5x + 5) = 15 · (5x + 3)(x + 1).
b) 10x + 7 = 2(5x + 2) + 3. Dacã x U 1, atunci 5x + 2 U 5 · 1 + 2 = 7 > 3. În acest caz câtul este 2 ºi restul 3.
Dacã x = 0, atunci a = 7 ºi b = 2. În acest caz câtul este 3 ºi restul 1.
2. a) Observãm cã x2 este divizibil cu 5 ºi cum 5 este numãr prim, rezultã cã x = 5a, a im. Înlocuind în
ecuaþie, obþinem: 25a2 5y2 = 200 ⇔ 5a2 y2 = 40. Constatãm cã ºi y2 este divizibil cu 5, adicã y = 5b,
b im. Avem astfel: 5a2 25b2 = 40 ⇔ a2 = 5b2 + 8 ⇔ a2 = 5(b2 + 1) + 3. Ultima cifrã a lui a2 este 3 sau
8, ceea ce este imposibil. Deci ecuaþia nu are soluþii în mulþimea numerelor întregi.
b) Avem:
1 +1 1 + 3 41 1222 (
1 + 1 + 222 + 1 = 1 + 1 + 222 + 1 +
1 + 1 12+32222
3 34
1 12222
31 + 1 32
132222
+3 42 )(
1 + 1 + 222 + 1 1 1 + 1 =
1 31 41
4
)
1 1234256 1 1234256
=1+1=2.
3 4 5
c) Membrul stâng mai poate fi scris ºi astfel:
⎡
⎣5 ⎝ 5 5 5 ⎠ 3 ⎝ 5 5 5 ⎠⎦
⎤
( )
12 3 ⋅ ⎢ 1 ⋅ ⎜⎛1 + 1 + 11 + 444 + 1123 ⎟⎞ 2 1 ⋅ ⎜⎛1 + 1 + 11 + 444 + 1123 ⎟⎞⎥ = 12 3 ⋅ 1 2 1 ⋅ ⎜⎛1 + 1 + 11 + 444 + 1123 ⎟⎞ =
5 3 ⎝ 5 5 5 ⎠
1
12 1 12 1 1
= 12 3 ⋅ 3 2 5 ⋅ 5 = 12 1 ⋅ 5 = 12 ⎛ 12 1 ⎞ = 12 1 + 1 = 1 4
⎜ ⎟
5 ⋅ 3 12 1 5 1 ⎝ 51 ⎠ 51 51
5 5
3. a) Nu este posibil pentru cã suma numerelor de la 1 la 101 este imparã. Într-adevãr:
1 + 3 + 4 + 555 + 121 =
(1 + 121) ⋅ 121 = 123 ⋅ 121 = 61 ⋅ 121
.
3 3
b) Pentru numerele de la 1 la 101 existã 21 care conþin cifra 1. Acestea sunt:
12132112142555216241271255526121332131
122322 4 12324 .
12 345676 8 345676
Conform principiului cutiei existã o grupã, din cele 10 grupe, în care sã se afle 3 numere ce conþin cifra 1.
4. Avem: m(rBAE) = m(rDAE) = x; m(rAEC) = m(rCAE) = y.
Din triunghiul ADE, dreptunghic în D obþinem: x + y = 90°. ªi cum
m(rBAC) = m(rBAE) + m(rCAE) = x + y = 90°, rezultã cã
triunghiul ABC este dreptunghic în A.
159
Testul 14
1. a) Stabilim o relaþie între numerele 123 2 231 ; 12 ⋅ 123 = 12 ⋅ (1221 + 122 + 3 ) = 12221 + 1222 + 123 =
= (1221 + 122 + 3 ) + 3333 = 123 + 3333 . Deci: 12 ⋅ 123 3 231 = 45 ⋅ 65 ⋅ 1 etc.
b) Cãutãm o relaþie între A ºi B; 3A B = 3(3a + 4b + 5c) (2a + 5b + 8c) = 9a + 12b + 15c 2a 5b
8c = 7a + 7b + 7c = 7(a + b + c). Deci 3A B = 7(a + b + c) etc.
c) Avem: 23 | 3a + 13b + 8c; 23 | a + b + c ⇒ 23 | (3a + 13b + 8c) 3(a + b+ c) = 5(2b + c) ⇒ 23 | 2b + c.
Avem astfel: 23 | a + b + c; 23 | 2b + c ⇒ 23 | 4(a + b + c) + 2(2b + c) = 4a + 8b + 6c.
3. a) Vom arãta cã produsul P al celor 11 numere conþine factorii 3, 4, 5 ºi 7. Presupunem, pe rând, cã printre
factorii lui P nu se aflã nici un multiplu al lui 3, 4, 5, ºi 7. Cele mai mici sume posibile, pentru fiecare caz în
parte, sunt:
11 = (1 + 5 + 3 + 666 + 12 ) 7 ( 3 + 2 + 8 + 15 + 14) =
(1 + 12 ) ⋅ 12 7 ( 3 + 14) ⋅ 4 = 19 ⋅
7 8 ⋅ 4 = 132 7 4 = 81 > 9
,
5 5
11 = (1 + 3 + 4 + 555 + 12 ) 6 ( 2 + 7 + 13 ) =
(1 + 12 ) ⋅ 12 6 ( 2 + 13 ) ⋅ 4 = 18 ⋅ 9 6 7 ⋅ 4 = 1
8 6 32 = 71 > 9
,
3 3
11 = ( + 3 + 444 + 2) 5 ( 6 + 7 ) =
( + 2) ⋅ 2 5 6 = 8 ⋅ 2 5 6 = 89 > 87
;
3
11 = (1 + 2 + 3 + 444 + 12 ) 5 6 =
(1 + 12 ) ⋅ 12 5 6 = 13 ⋅ 7 5 6 = 68 − 6 = 61 > 694
2
De fiecare datã am obþinut o sumã mai mare ca 70. Înseamnã cã P este divizibil cu 3 · 4 · 5 · 7 = 420, deoarece
3, 4, 5, 7 sunt prime între ele, douã câte douã.
1 2 3 45 677
b) Fie 1 = 1 ⋅ 2 ⋅ 3 ⋅ 666 ⋅ 45 ⋅ 44 ºi 1 = ⋅ ⋅ ⋅ 888 ⋅ ⋅ .
7 8 9 4
1 9
44 676
1<2
Atât a cât ºi b au 50 de factori ºi comparând a cu b, factor cu factor, gãsim cã a < b. Într-adevãr: ,
2 3
1 < 2 7 8887 33 < 455 ⇒ 4 ⋅ 1 ⋅ 888 ⋅ 33 < 6 ⋅ 2 ⋅ 888 ⋅ 455 ⇒
a < b ⇒ a2 < ab.
2 9 455 454 6 2 455 1 9 454
Deci 11 < 1 ⋅ 2 ⋅ 3 ⋅ 4 ⋅ 5 ⋅ 6 ⋅ ⋅ 78 ⋅ 79 ⋅ 77 ⋅ 1
⇒ 11 < 1 < 1 ⇒ 1 < 1 .

2 3 4 5 6 8 79 77 1
1
1 1
1 1
1 1 1
Notând + + 222 + = 1 , inegalitatea datã devine: 1 (1 + 2 )1( 1 + 1) 2 +
3 4 2
1
1 +1 ( )
⇔ 1 + 12 121 + 13 2 + 1
⇔ 1 + 12 112 + 2 + 1 ⇔ 11 2 + 1 . Revenind la notaþia fãcutã obþinem:
2 ( )( )6 1 2 6( )
111 + 1 + 1 + 444 + 1 ⇔ (13 1) + 1 3 1 + 1 3 1 + 444 + 13 1 15 ⇔ 1 + 2 + 444 + 1 3 115 .
2 6 1 1
Egalitatea are loc pentru n = 1.
3. a) În figura alãturatã avem: m(rABC) = 60°, m(rACB) = y, m(rBAD) =
= m(rCAD) = x ºi m(rACE) = 90°.
Triunghiul CDE poate fi isoscel numai în douã cazuri. I) CD = DE ⇒
m(rDCE) = m(rDEC) = 90° y ºi cum m(rCDE) = m(rADB) = x + y,
avem: 2(90° y) + x + y = 180° ⇔ 180° 2y + x + y = 180° ⇔ x = y.
ªi cum 2x + y + 60° = 180°, obþinem 3x = 120° ⇔ x = 40.
Deci în acest caz avem: m(rBAC) = 80° ºi m(rACB) = 40°.
II) CE = DE ⇒ m(rDCE) = m(rCDE), adicã 90 y = x + y ⇒ x = 90 2y.
160
ªi cum 2x + y = 120°, obþinem: 2(90° 2y) + y = 120° ⇔ y = 20°. În acest caz avem: m(rACB) = 20° ºi
m(rBAC) = 100°.
b) În figura alãturatã avem:
m(rBAD) = m(rCAD) = x, m(rABC) = z, m(rACB) = y, m(rDCE) =
= m(rCDE) = m(rDEC) = m(rADB) = 60° ºi m(rACE) = 90°. Atunci
y = 90° 60° = 30°; x = 90° 60° = 30°; z = 180° (30° + 60°) = 90°.
4. Fie 0, 1, 2, ..., n termeni nenegativi ºi 1, 2, 3, ..., n, (n + 1), (n + 2),
..., (n + 6) termeni negativi ai sumei ºi cum suma este (591) obþinem:
( 1 + 2) ( 1 + 3 ) 444 ( 1 + 5 ) = 672 ⇔ 51 (2 + 3 + 444 + 5 ) = 672 ⇔
21 +
( + 2 ) ⋅ 2 = 34 ⇔ 2 1 + 5 = 34 ⇔ 1 = 43
. Deci suma are 95 + 100 = 195 termeni.
5
Testul 15
1. a) Fie a1, a2, a3, ..., a9 cele 9 numere raþionale pozitive nenule.
13 14 11 1 1 + 1 + 11 + 111 + 12 22
Avem: = = = 111 = 2 = 3 4 = = 22 = 2 3 2 ∈ 1 .
4 2 56 57 4 + 2 + 56 + 111 + 57 (57 + 4 ) ⋅ 2 58 ⋅ 2 58
1 8
Deci: 1 = 2 ⇒ 11 = 2 .
12 12
b) Avem ºirul de rapoarte egale: 22 = 11 = 3 3 = 22 + 11 + 33 = 4 .

11 + 33 22 + 3 3 22 + 11 2( 22 + 11 + 33 ) 2
2 2 = 3 ⇒ 4 2 = 1 1 + 4 35 11
= 3 ⇒ 6 1 = 22 + 43 ⇒ 4 2 7 6 1 = 11 7 22 ⇒ 6 2 = 8 1
11 + 43 2 22 + 4 3 2
⇒
11
= 3 ⇒ 6 1 = 2 2 + 4 35 4 3 = 3 ⇒ 9 3 = 2 2 + 1 1 ⇒ 6 1 7 9 3 = 4 3 7 1 1 ⇒ 8 1 = 32 3
22 + 43 2 22 + 11 2
1 + 12 + 23 1 + 21 + 1 31
⇒ 6x = 12z ⇒ x = 2z , iar din 6x = 9y ⇒ 2x = 3y. Atunci = = =2.
1 + 12 4 23 1 + 21 4 1 21
1221 1221 ⋅ ( 3 1221) + 12211 1
2. a) Ecuaþia datã este echivalentã cu: 2 = ⇔2= ⇔ 2 = 1221 + 1221 .
3 1221 3 1221 3 1221
x iq ⇔ y 1001 | 10012. Dar 10012 = 72 · 112 · 132, adicã 10012 are 27 divizori naturali. Înseamnã cã
ecuaþia are 27 soluþii în q* D q*.
b) Suma cerutã se scrie:
(
122
) (
122222 31
3222222 44 151 153 23222222
4 122222 355) (
1 = 1 + 1 + 222 + 1 + 1 + 1 + 222 + 1 + 1 + 222 + 1 + 1 + 1 + 222 + 1 + 222 + 1 .
3 3224 4 11 13 214 444
4
)
1 2345367 ( 889

) 911
2345367 ( 8889

) 9181
2345367
( 3 )( 15 )( 155 )
Deci: 1 < 1 + 2 ⋅ 1 + 21 ⋅ 1 + 215 ⋅ 1 = 1 + 6 + 21 + 21 = 313 < 345 = 34 . Deci S < 25.
15 15 15 15
3. Liniile mijlocii ale triunghiului echilateral cu latura 1 împart triunghiul în patru triunghiuri echilaterale cu
1
latura ºi conform principiului cutiei, în unul din aceste patru triunghiuri se aflã cel puþin douã puncte ºi
2
1
distanþa dintre aceste douã puncte este mai micã decât .
2
161
4. În figura alãturatã avem: FM = EB, F i (EM).

Dar BC = BE + EF = FM + EF = EM. ªi cum BC || EM ⇒ BEMC
paralelogram ⇒ MC = EB = FM ⇒ m(rMFC) = m(rMCF) = x.
Dar ºi m(rAFE) = x ºi cum EF || BC rezultã cã m(rBCA) = m(rAFE)=
= x (unghiuri corespondente). Totodatã din MC || AB ºi AC secantã,
rezultã cã: m(rBAC) = m(rFCM) = x.
Deci m(rBAC) = m(rACB) = x rezultã cã triunghiul ABC este isoscel de bazã [AC].
Reciproca rezultã uºor.
162 Teste de autoevaluare
Teste - Algebrã
Testul 1
Subiectul I
1 2 3 4 5 6 7 8 9
a b a b a b a b a b
12
0 3 10 25 25 4 {16; 25} {0} {1} {0; 5} {0; 3; 6; 9} 3 {1; 2; 3; 4; 6}
3
Subiectul al II-lea
1. a) 120; 420; 720; 225; 525; 825; b) 2n · 3n · 5nx5. 2. a) 6; b) 18. 3. (2; 0; 1); (2; 1; 0); (2; 2; 0).
Testul 2
Subiectul I
1 2 3 4 5 6 7 8 9
a b a b a b a b a b
{6} {2; 4} {0; 6; 12} 1,(2) 0,15 0,(3) 10 24 0,1 0,6 {2; 4} 3 108 {0; 1}
Subiectul al II-lea
1 12 1
1. a) ; b) 7. 2. a) ; b) . 3. 7.
2 3 2
Testul 3
Subiectul I
1 2 3 4 5 6 7 8 9
a b a b a b a b
1 3 2 3
2 0,1 29 · 37 6 {1; 5} {0; 1; 2} 0,5 {0; 1} 2
23 4 4 5
Subiectul al II-lea
12
1. a) ; b) 1,1; c) 60. 2. 8; 20; 28. 3. 0,9; 0,6.
34
Testul 4
Subiectul I
1 2 3 4 5 6 7 8 9
a b a b a b
1 3 2
2 1 0 25 40 6 90 3 20
2 45 1
Subiectul al II-lea
12
1. a) ; b) 9. 2. a) 3; b) 3. 3. 50; 20; 30.
3
163
Testul 5
Subiectul I
1 2 3 4 5 6 7 8 9
a b a b a b a b
1 3 1 1
{1; 3} 20 1 55 lei 35 lei {1; 4; 7} 1,8 8; 10 {3, 6, 9}
2 11 4 3
1
Subiectul al II-lea. 1. 18; 27; 135. 2. a) 100xx5; b) 10x + 2y este par. 3. .
2
Testul 6
Subiectul I
1 2 3 4 5 6 7 8 9
a b a b a b
1 3 1 3
0 2 · 32 3 {1; 2} 10; 15 11 1 140
2 2 4 4
Subiectul al II-lea.
1. a) 75%; b) 6 fete; 18 bãieþi. 2. a) 44; b) 4140. 3. 9; 18; 24.
Testul 7
Subiectul I
1 2 3 4 5 6 7 8 9
a b a b a b a b
1 34 4 5
–1 –6 {–1; 1} 3 –3 16 4 –4 {–2; –1}
2 32 1 1
Subiectul al II-lea
1. a) 11; b) 26. 2. a) 2; b) {5; 3}. 3. a) 88 lei; b) 66 lei; c) 25.
Testul 8
Subiectul I
1 2 3 4 5 6 7 8 9
a b a b a b
0 –8 {–2; –1} 8 12 12 –2 {–3; 3} 6 6 4 16
Subiectul al II-lea
1. a) A = {1; 0; 1; 2; 3}; B = {0; 1}; b) A \ B = {1; 2; 3}, B \ A = ∅. 2. a) 20; 40; 80; b) 25%.
3. a){2; 3}; b) 1.
Testul 9
Subiectul I
1 2 3 4 5 6 7 8 9
a b c a b
1 2 1
10 –2 1 3,2 1 1 x 11 –10
2 3 45
Subiectul al II-lea. 1. a) 2,76; b) 6,5; c) 4. 2. a) 1,7; b) 6. 3.16; 20; 10.
164
Teste - Geometrie
Testul 1
Subiectul I:
3. a) 2 cm; b) 16 cm; c) 12 cm2. 4. a) 5 cm; b) 25 cm2; 125 cm3.
Subiectul al II-lea:
1. a) 36 cm; b) 72 cm2. 2. a) 80 m3; b) 4 m. 3.a) 1,5 m; b) 3,375 m3.
Testul 2
Subiectul I:
2. a) AC = 5 cm; b) 2,5 cm; c) 1 cm. 3. a) ; b)
c) . 4. a) {B}; b) [AC]; c) (AC.
1. a) 12 cm; b) 20 cm. 2. a) 8,25 cm; b) 9 cm. 3. Sunt posibile douã cazuri. Dacã B i (CD), atunci:
a) 15 cm; b) 6 cm. Dacã D i (CB), atunci: a) 6 cm; b) 15 cm.
Testul 3
Subiectul I:
1. a) 180°; b) 60°; c) 120°. 2. a) 117° 43′; b) 99°21′30′′; c) 58°51′30′′. 3. a) 50°; b) 110°;
c) 45°. 4. a) 72°; b) 144°; c) 180°.
1. Vezi figura alãturatã. a) 90°; 60°; b) m(rYOP) = 90° m(rXOY) =15°;
m(rPOC) = m(rAOC) 90° m(rAOX) = 15°.
2. a) 60°; 80°; 120°; 100°; b) 100°.
3. a) 45°; 45°; 90°; b) 157°30′.
Testul 4
Subiectul I:
1. a) [AC]; b) rBAC, rACB; c) rBAC. 2. a) 18 cm; b) 12 cm; c) 24 cm. 4. a) MN = 6 cm; NP = 4 cm;
MP = 7 cm; b) rA \ rM; rB \ rN; rC \ rP; c) 1.
1. a) ∆DAB \ ∆ECB (LUL) ⇒ DA = EC. b) ∆DAC \ ∆ECA (LUL) ⇒ rADC \ rAEC.
2. a) [BC] \ [CB]; rABC \ rDCB; rACB \ rDBC ⇒
∆ABC \ ∆DCB (ULU); b) ∆ABC \ ∆DCB ⇒ [AB] = [DC];
rBAC \ rCDB. Din m(rABD) = m(rABC) m(rDBC);
m(rACD) = m(rBCD) m(rACB); rABC \ rBCD;
rDBC \ rACB rezultã rABD \ rDCA. Din rABO \ rDCO; [AB] \ [DC]; rBAO \ rCDO rezultã
∆AOB \ ∆DOC (ULU) ⇒ [OB] \ [OC].
3. a) [AD] \ [AD]; rEAD \ rFAD; rADE \ rADF ⇒ ∆ADE \ ∆ADF (ULU). b) ∆ADE \ ∆ADF ⇒
[AE] \ [AF]. Din [AB] \ [AC]; [AF] \ [AE]; rBAF \ rCAE ⇒ ∆ABF \ ∆ACE (LUL) ⇒ [BF] \ [CE].
Testul 5
Subiectul I:
2. a) 90°; b) 135°; c) 180°. 3. a) [AB] \ [AC]; [BD] \ [CD]; [AD] \ [AD] ⇒ ∆ABD \ ∆ACD (LLL).
b) ∆ABD \ ∆ACD ⇒ rBAD \ rCAD. Din m(rBAD) + m(rCAD) = 90° ºi m(rBAD) = m(rCAD) ⇒
165
m(rBAD) = m(rCAD) = 45°. c) ∆ABD \ ∆ACD ⇒ rADB \ rADC; m(rADB) + m(rADC) = 180°;
m(rADB) = m(rADC) ⇒ m(rADB) = m(rADC) = 90° ⇒ AD u BC.
Din AD u BC ºi [BD] \ [DC] rezultã cã AD este mediatoarea segmentului BC. 4. a) 90°; b) 180°.
12 = 1
c) [AO] \ [OC]; rAOB \ rCOB; [BO] \ [BO] ⇒ ∆AOB \ ∆COB (LUL) ⇒ [AB] \ [BC] ⇒ .
23
1. a) P aparþine mediatoarei [BC] ⇒ [PB] \ [PC]; P aparþine mediatoarei
[AD] ⇒ [PA] \ [PD]. Din [PA] \ [PD]; [PB] \ [PC]; [AB] \ [CD] ⇒
∆PAB \ ∆PDC (LLL).
b) rEAC \ rFDB; [AC] \ [BD]; m(rAEC) = m(rDFB) = 90° ⇒
∆EAC \ ∆FDB (IU) ⇒ [CE] \ [BF].
2. a) m(rMAB) = 90° m(rBAC); m(rNAC) = 90° m(rBAC) ⇒rMAB\rNAC. b) [AM] \ [AB];
[AC] \ [AN]; rMAC\rNAB ⇒ ∆AMC \ ∆ANB (CC) ⇒ [MC] \ [NB].
3. a) ∆ABN \ ∆AEN (CU)⇒ AD mediatoarea segmentului BE ; ∆AFM \ ∆ACM
(CU) ⇒ AD mediatoarea segmentului FC. Din [BD] \ [DE]; [FD] \ [DC];
[BF] \ [EC] ⇒ ∆BDF \ ∆EDC (LLL) ⇒ rBDF \ rEDC ⇒ D, E, F coliniare.
b) [AF] \ [AC]; [AE] \ [AB]; rFAE \ rCAB ⇒ ∆AFE \ ∆ACB (LUL) ⇒
[EF] \ [BC].
Testul 6
Subiectul I:
1. a) 37°; 143°; b) 78°30′; 101°30′; c) 45°; 135°. 2. a) ∆ABM \ ∆ACM ⇒ rAMB \ rAMC (LLL). Din
rAMB \ rAMC; m(rAMB) + m(rAMC) = 180° ⇒ m(rAMB) = m(rAMC) = 90° ⇒ AM u BC. b) Fie
d mediatoarea laturii [AB]. d u AB; AC u AB ⇒ d || AC. c) Fie g mediatoarea [AM]. g u AM; BC u AM ⇒
g || BC. 3. a) ∆AOC \ ∆BOD (LUL) ⇒ rOAC \ rOBD ⇒ AC || BD. b) ∆AOD \ ∆BOC (LUL) ⇒
rOAD \ rOBC ⇒ AD || BC; c) Fie DP u AB ºi CQ u AB; ∆POD \ ∆QOC (IU) ⇒ [DP] \ [QC] .
4. a) 120°; b) 60°; c) 90°.
1. a) [AD] \ [BC]; [AB] \ [BA]; rDAB \ rABC ⇒ ∆ABD \ ∆BAC
(LUL). b) ∆ABD \ ∆BAC ⇒ [BD] \ [AC]. Din [BD] \ [AC];
[AB] \ [AC] ⇒ [AB] \ [BD]. Analog se demonstreazã cã [AC] \ [CD];
∆BAD \ ∆CAE (LLL) ⇒rBDA \ rCEA; din rBDE \ rCED;
[DE] \ [ED]; [BD] \ [CE] ⇒ ∆BDE \ ∆CED (LUL) ⇒ [BE] \ [CD].
2. a) m(rAMB) = m(rACN) = 45° ⇒ MB || NC; b) [AM] \ [AB]; [AN] \ [AC] ⇒ m(rMAN) =
= m(rBAC) = 90° ⇒ ∆AMN \ ∆ABC ⇒ [MN] \ [BC].
3. a) AB || CD ⇒ rBAD \rADC. Cum rCAD \rBAD, avem rCAD \
\rADC; ∆CDA \ ∆BAD (LUL) ⇒ rCAD \ rADB ⇒ AC || BD.
b) ∆ABC \ ∆ACD (ULU) ⇒ [AB] \ [AC] ºi [DC] \ [DB]. Punctele A
ºi D fiind egal depãrtate de capetele segmentului BC vor fi situate pe mediatoarea
acestuia, deci AD u BC.
Testul 7
Subiectul I:
1. a) 60°; b) 45°; 45°; 90°; c) 50°; 60°; 70°. 2. a) 28 cm 2; b) 21 cm2; c) 14 cm2. 3. a) 60°;
b) 2; c) 1.
166
1. Fie AB O ED ={M}ºi AC O DF = {N}. a) ∆ADE isoscel ⇒
rEAM \ rDAM.
∆ADF isoscel ⇒ rDAN \ rFAN. m(rBAD) + m(rDAC) = 90° ⇒
m(rEAB) + m(rFAC) = 90°. Deci: m(rEAF) = 180° ⇒ E, A, F
coliniare. b) Din BE = BD ⇒ ∆EBD isoscel; CD = CF ⇒ ∆CDF isoscel; ED || AC ⇒ rEDB \rACD;
deducem cã rBED \ rBDE \ rDCN \rFCN . Din rBED \ rFCA; ED || AC ⇒ EB || FC.
2. a) QM mediatoarea [AD] ⇒ QD = QA; QN mediatoarea [AE] ⇒ QA = QE, deci QD = QE. b) ∆QAC \
∆QEC (LLL) ⇒rQAC \ rQEC. Din ∆QAB\ ∆QDB (LLL) ⇒rQAB \rQDB. ∆QDC isoscel
⇒rQDE \rQED. Deci: rQDB \ rQAB \rQEC \ rQAC.
3. a) În ∆PBC, PD este înãlþime ºi medianã, deci ∆PBC isoscel. b) ∆ABE \ ∆ACF (ULU) ⇒ AE =AF, de
unde EF || BC. BC u AD; EF || BC ⇒ EF u AD.
Testul 8
Subiectul I:
1. 20°; 60°; 100°; b) 80°; 80°; 20°; c) 40°; 60°; 80°. 2. a) 3 cm; b) 1 cm; c) 2 cm. 3. a) 130°; 25°; 25°;
b) 155°; c) 25°. 4. a) 100°; b) 115°; c) 130°.
1. a) 75°; 75°; 30°. b) ∆AEF este isoscel cu m(rEAF) = m(rEFA) = 30°. ∆ADE este dreptunghic cu
12 = 31 = 1 ⋅ 14 = 1
m(rDAE) = 30°. .
14 14 14
2. a) ∆EBC dreptunghic cu m(rBEC) = 90°; [EM] medianã ⇒ 34 = 12 .
1
12
∆DBC dreptunghic cu m(rBDC) = 90°; [DM] medianã ⇒ 34 = .
1
123° 4 5 (1 23 )
Deci: EM = DM. b) ∆DMC: 5 (1452 ) = ;
6
123° 4 5 (1 23 )
∆EMB: 5 (1452 ) = ; m(rEMD) = 180° m(rDMC) m(rEMB) = 60°. Din
6
m(rEMD) = 60°; EM = MD ⇒ ∆EMD echilateral.
3. a) ∆ABP \ ∆ACP (IC) ⇒rBAP \rCAP. Fie AP O BC = {O}. ∆BOP : BP = 2 · OP.
12 ⋅ 34
3
∆ABP : AP = 2 · BP = 4 · OP. ∆123 = 1 = 34 = 2 .
3∆243 12 ⋅ 45 45
1
167
Teste sumative
Testul 1
Subiectul I
1 2 3 4 5 6 7 8
a b c a b c
12 121 4 6
32; 34; 36; 38 105 2 4 8 15 110 55 90
3 4 5 5 5
Subiectul al II-lea
1. a) 111(x + y + z)x37; b) k = 18. 2. A = {0; 1; 2; 3}; B = {2; 3}.
3. a) m(rABC) = m(rACB) = 30°; m(rBDF) = m(rEDA) = 60°;
m(rEAD) = 180° 120° = 60° ⇒ ∆EDA echilateral. ED = BD = DA
⇒ ∆BEA dreptunghic. b) Dacã M este mijlocul segmentului AC, atunci
AE = AM = MC. ABAE = ABAM = ABMC , iar AEBD = AEDA.
1 23 1 23 1 23
= = =1
1345 2 ⋅ 14 3 2 ⋅ ( 4 ⋅ 1 23 ) 3 .
Testul 2
Subiectul I
1 2 3 4 5 6 7 8
a b a b a b c a b c
3 –27 2 25 22; 23 22 2 {0; 1} 360 144 72 30 60 2
Subiectul al II-lea
1
1. a) ; b) 125. 2. a) 220 lei; b) 2 ani. 3. a) m(rAOB) = 50°; m(rBOC) = 100°; m(rCOD) = 120°;
23
m(rDOA) = 90°; b) 175°.
Testul 3
Subiectul I
1 2 3 4 5 6 7 8
a b a b a b c a b c
1 3
{0; 2; 3; 5; 6; 8; 9} 15 {1; 2} {1; 2; 3; 6} 4 6 4 18 72 144 30 60 45
2 2
Subiectul al II-lea
1. a) A = {G1; G2; G4}; B = {1; 0; 2; 3}. 2. 80 cm2. 3. a) 108 cm; b) 72 cm.
Testul 4
Subiectul I
1 2 3 4 5 6 7 8
a b a b c a b c
11 1
–4 14 7 {4; 8} {11; 17} 45 15 2 6 9 3
2 3
168
Subiectul al II-lea
1
1. a) ; b) 1. 2. 5; 10; 15.
2
(1123) = (1124) = 234° ⇒
3. a) 5 ⋅ (1123) = 6 ⋅ (1124 ) ⇒ 6 5 27
m(rACB) = 75° ºi m(rACD) = 105°. Notãm m(rOAB) = m(rBAC) =
= m(rCAD) = x.
În ∆ABO : m(rABO) = 135° x; în ∆ABC: m(rABC) = 105° x ⇒
(135° x) + (105° x) = 180° ⇒ x = 30° ⇒ m(rOAD) = 90°.
b) m(rABC) = 105° 30° = 75°; m(rACB) = 75° ⇒ ∆ABC este isoscel.
Testul 5
Subiectul I
1 2 3 4 5 6 7 8
a b a b c a b c
1
{3; 6; 9} 9 4 36 216 10 100 40 30 16 40 100
2
Subiectul al II-lea
1
1. a) 10; b) ; c) 40. 2. (2; 6); (6; 2). 3. a) EC || AO ⇒ m(rBCE) = 90°; BE || OC ⇒ m(rCBE) = 30°.
23
În ∆CBE : m(rCEB) = 180° 90° 30° = 60°; m(rECF) = 90° 30° = 60°; deoarece m(rCEF) =
= m(rECF) = 60°, triunghiul ECF este echilateral; b) ∆ABF \ ∆BCE (CU) ⇒ AF = BE.
Testul 6
Subiectul I
1 2 3 4 5 6 7 8
a b c a b c
1
1; 2 1 23; 29 {1, 3, 4, 7, 9} 6 65 90 25 12 4 30
2
Subiectul al II-lea
1 1
1. a) ; b) . 2. x = 10, y = 5, z = 0. 3. a) m(rAOC) = 144°; b) 18°.
2 122
Testul 7
Subiectul I
1 2 3 4 5 6 7 8
a b c a b c
1 3 3
–2 {0, 1, 2} (–3)2 4,5 2 120 90 2 180°
2 1 4
Subiectul al II-lea
1. Fie d = (2n + 1; 3n + 1); d | (2n + 1) ºi d | (3n + 1) ⇒ d | 3(2n + 1) ºi d | 2(3n + 1) ⇒ d | [(6n + 3)
(6n + 2)] ⇒ d | 1 ⇒ d = 1. 2. a) 50 km; b) 10 km; 12 km. 3. a) ∆ABM: BE bisectoare ºi înãlþime ⇒
AB = MB; ∆ABC: m(rBAC) = 90°; AM medianã ⇒ AM = BM = CM. Rezultã cã ∆ABM este echilaleral.
b) ∆BDC: m(rDBC) = m(rDCB) = 30°.

Matematica Exercitii Si Probleme Clasa A VI A 2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Matematica Exercitii Si Probleme Clasa A VI A 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Despre carte

Lucrarea, rodul experienþei unui colectiv de autori foarte experimentaþi în

Membrii colectivului de autori care au contribuit la alcãtuirea lucrãrii,

Teste pentru pregãtirea concursurilor ºi olimpiadelor ºcolare

Proprietãþi ale relaþiei de divizibilitate în q

 Fie a, b i q*. Un numãr d i q pentru care d | a ºi d | b, se numeºte divizor

1. Mulþimea numerelor naturale

e) (26)7 : (22)20  1; f) (20082009)0 + (2008  2007)100;

e) multiplii lui 6 mai mici ca 25;

3. Criteriile de divizibilitate cu 10, 2, 5, 3, 9

4. Proprietãþi ale relaþiei de divizibilitate în q

10. Arãtaþi cã, dacã:

5. Numere prime ºi numere compuse

6. Descompunerea numerelor naturale în produs de puteri de

7. Divizori comuni. C.m.m.d.c. Numere prime între ele

8. Multipli comuni a douã sau a mai multor numere naturale.

Forme de scriere ale unui numãr raþional pozitiv

Fracþii subunitare, supraunitare, echiunitare

Media aritmeticã ponderatã

1. Forme de scriere ale unui numãr raþional. Reprezentãri prin

3. Reprezentaþi pe axa numerelor urmãtoarele fracþii:

2. Numãr raþional pozitiv

9. Arãtaþi cã urmãtoarele fracþii sunt ireductibile, oricare ar fi n i q:

3. Adunarea numerelor raþionale pozitive

4. Aduceþi la acelaºi numitor fracþiile:

11. Fie numerele: 1 = 2 1 ; y = 3; 1 = 1 .

4. Scãderea numerelor raþionale pozitive

5. Compararea ºi ordonarea numerelor raþionale pozitive

6. Înmulþirea numerelor raþionale pozitive

c) Dacã 1 2 2 = 1 ºi y  z = 3, calculaþi (x  y)(y  z)(x  z).

7. Împãrþirea numerelor raþionale pozitive

6. Aflaþi un numãr raþional x ºtiind cã:

8. Puterea unui numãr raþional pozitiv

()() ()(); ()(); ()()

9. Ordinea efectuãrii operaþiilor

10. Numere raþionale pozitive scrise sub formã zecimalã

2. Transformaþi în fracþii ordinare:

5. Determinaþi a 2009 - a zecimalã a numerelor de mai jos:

b) 5,12; 5,2; 5,15; 5,17; 5,16.

8. Aflaþi cifra x din relaþiile:

11. Operaþii cu numere raþionale pozitive scrise

a) 231 − 1 ; b) 123456 1 ; c) 1 + 0,(6); d) 21  3,(63); e) 23 4 5 1 ;

a) 1 + 234 + 135 ; b) 2 3 45 ( 6) 3 1 ; c) 2 1 3 452 ;

a) ⎡12 ( 3 ) 4 52 ( 5) ⋅ 6 1 ⎤ ; b) (1,2  0,3)2 · 1,(6);

14. Probleme care se rezolvã cu ajutorul ecuaþiilor

15. Media aritmeticã ponderatã

Proprietatea fundamentalã a proporþiei

Mãrimi invers proporþionale

Probabilitatea unui eveniment

3. Scrieþi raportul lungimilor:

a) 1 = 12 ºi y = 2, aflaþi x; b) 1 = 1 ºi y = 15, aflaþi x;

6. Aflaþi x din proporþiile:

5. Un elev are de rezolvat un numãr de exerciþii în trei zile. În prima zi a rezolvat

b) Cu ajutorul tabelului deduceþi cã preþurile sunt direct proporþionale cu

c) Cu ajutorul tabelului deduceþi cã valorile lui y sunt direct proporþionale cu

6. Aflaþi numerele x, y ºi z, ºtiind cã ele sunt sunt direct proporþionale cu:

c) 0,1; 0,2; 0,3; ºi 3x  y + z = 12; d) 2; 3; 5 ºi x · y + z2 = 279;

5. Mãrimi invers proporþionale

b) Realizaþi graficul dependenþei proporþionale.

c) Cu ajutorul tabelului deduceþi cã valorile lui x sunt invers proporþionale cu

c) {x; y; z} i.p. {0,(4); 0,(8); 0,(6)} ºi x + y + z = 39.

11. Numerele x, y ºi z sunt invers proporþionale cu numerele 0,4; 0,6; 0,8.

6. Regula de trei simplã

Fie a, b i q*. Un numãr d i q pentru care d | a ºi d | b, se numeºte divizor

e) (26)7 : (22)20 1; f) (20082009)0 + (2008 2007)100;

c) Dacã 1 2 2 = 1 ºi y z = 3, calculaþi (x y)(y z)(x z).

a) 231 − 1 ; b) 123456 1 ; c) 1 + 0,(6); d) 21 3,(63); e) 23 4 5 1 ;

a) ⎡12 ( 3 ) 4 52 ( 5) ⋅ 6 1 ⎤ ; b) (1,2 0,3)2 · 1,(6);

c) 0,1; 0,2; 0,3; ºi 3x y + z = 12; d) 2; 3; 5 ºi x · y + z2 = 279;

Opusul unui numãr întreg a este numãrul întreg a

c) (7 10) · [36 (4 + 15) · 3] + 12; d) (36 40) · (2) 21 (3);