Zeii din mitologia nordica sunt foarte prezenti in literatura si cinematografia de astazi.

Vikingii si
mitologia lor au devenit subiect principal pe marile ecrane. Dar ce stim cu adevarat despre acesti zei si
istoria lor? Zeii nordici sunt impartiti in doua mari grupe: Aesir si Vanir. Pe langa gigantii care au aparut
primii. Unii cred ca zeii Vanir reprezinta un panteon mai vechi al popoarelor indigene pe care invadatorii
indo-europeni i-au intalnit. In final, zeii Aesir, noii-veniti, i-au invins si asimilat pe zeii Vanir.
Desi stim putine din observatiile directe ale lui Tacitus si Caesar despre Zeii din mitologia nordica,
cele mai multe informatii despre mitologia nordica vin din perioada crestina, incepand cu Edda lui Snorri
Sturluson. Asta inseamna ca miturile si legendele au fost scrise mult dupa ce s-a crezut in ele, si, in plus,
ca autorii si-au introdus propria viziune crestina asupra lumii.
Samanismul nordic, volvele si profetiile lor fac parte din cele mai interesante ritualuri si traditii
culturale ale Scandinaviei. Vikingii au fost renumiti pentru curaj si inclinarea spre razboi, dar si spre
venerarea zeilor.
In ultimii ani, benzile desenate si filmele (in special serialul Vikingii de pe canalul History) au pus
accent pe acest amanunte. Volva era o femeie saman foarte puternica si o clarvazatoare in mitologia
nordica.
Ea detinea un loc semnificativ in vechea societate vikinga, iar puterile ei erau considerate atat de
mari incat chiar si Odin, cel mai mare zeu, se temea de ele. Odin insusi a consultat-o pentru a invata ce ii
rezerva viitorul lui si zeilor.
In Voluspa, Odin ii ofera volvei colierul si inelele ca plata pentru ca i-a spus viitorul. Ea a prezis
crearea lumii, primii zei, primii oameni si Ragnarok – sfarsitul lumii.
Gigantii apar in multe scrieri mitologice in culturile diverselor popoare. La nordici, motivul
gigantilor depaseste orice inchipuire. Deasemenea, populatiile nordice credeau intr-un taram al gigantilor
numit Jötunheimr.
Jötunheimr este un loc intunecat, inconjurat de paduri intunecate si piscuri muntoase uriase.
Chiar si cei mai curajosi zei nordici se tem sa paseasca pe aceste meleaguri.
Jötunheimr era locul de bastina al gigantilor (Jötnar in limba nordicilor). Acest taram era unul
dintre cele noua existente in cosmologia nordica. Era cunoscut si sub numele de Utgard ce inseamna
“Dincolo de Gard” (poate se refera la “imprejmuire”, taramurile cunoscute oamenilor).
In mitologia nordica, walkiriile sunt fecioare-razboinice ce aleg pe cei morti pe campul de lupta si
ii poarta in Valhala. Ele calaresc si sunt inarmate precum niste razboinici. Decid soarta celor care vor fii
ucisi si ii duc lui Odin, marele zeu. De obicei, jumatate dintre cei alesi de pe campul de lupta ajung aici.
Cealalta jumatate este dusa zeitei Freya in viata de apoi pe campul Folkvangr (Fólkvangr). Zeita isi
alege dintre cei mai buni razboinici vikingi cazuti.
Potrivit mitologiei nordice, walkiriile apareau in timpul bataliei. Aceste virgine apareau de obicei
in numar de 6 pana la 13.
Se pare ca unele dintre walkirii aveau un rang mai mare decat celelalte si erau tratate cu respect.
Unele au primit daruri speciale din partea lui odin care le-a permis catorva fecioare sa devina lebede.
Aceasta le-a dat oportunitatea sa se aventureze in Midgard si sa se amestece cu oamenii. Dar daca ar fii
fost vazute de oameni in forma lor ar fii devenit muritoare si nu s-ar mai fi putut intoarce vreodata in
Valhalla. Aceste walkirii erau legate si de corbi. In vechea literatura nordica, aceste creaturi erau
semnficative in batalii, adesea alegand cine va invinge si cine va pierde. walkiriile luau si iubiti pentru a-i
pedepsi Odin si erau chiar creditate cu schimbarea istoriei de-a lungul mitologiei vikinge.
NORNELE, CREATOARELE DESTINULUI IN MITOLOGIA NORDICA
Nornele erau Moirele mitologiei nordice. In Scandinavia, vikingii credeau ca surorile Norne dau
forma destinului si inregistreaza viata fiecarei persoane.
 In vechea mitologie nordica, Nornele erau cunoscute ca modelatoare ale sortii. Nornele erau zeite
care conduceau destinele oamenilor si aveau control asupra derularii vietii si incheierii ei.
Trei Norne foarte puternice si foarte frumoase traiau in misterioasa fantana a destinului – Urd.
Locatia ei era chiar intre radacinile gigantului copac Yggdrasill (Arborele Lumii). Acesta forma o coloana
unind taramul zeilor, omenirea, gigantii si mortii din lumea de dedesubt.
Aceste radacini au fost numite Urd, in timp ce celelalte purtau numele de Verdandi (‘fiinta’) si
Skuld (‘necesitate’).
Dar mai existau si alte Norne, bune si rele, care aveau suficienta putere pentru a intoarce norocul
unei persoane.
ERAU BERSERKERII (BERSERCI) VIKINGI RAZBOINICI ADEVARATI SAU SE DROGAU PENTRU A AJUNGE IN
TRANSA IN TIMPUL BATALIILOR?
Cuvantul “berserk” este folosit pentru a descrie comportamentul unei persoane ce se comporta
irational si se afla intr-o stare de mare agitatie, fara sa poata sa-si mai controleze actiunile.
In mitologia nordica, in timpul epocii vikinge, berserkerii erau considerati tipul razboinicului-
saman. Ei aratau furie exceptionala si curaj nebun in lupta.
Cazand intr-un anumit soi de transa, ei erau capabili sa ignore ranile pricinuite pe campul de lupta.
Acesti razboinici vikingi berserkeri erau cei mai temuti dintre toti. Se credea ca foloseau ierburi
pentru a se droga si cadea in transa. Folosirea de anmiriftase crede ca le amplifica setea de lupta,
Razboinicii berserkeri vikingi muscau scutuile si sabiile de nerabdare in anticiparea luptei si violentei.
Animalul-totem al acestor bersekeri erau ursul. Si numele lor vine tot de aici.
In Scandinavia pre-crestina, berserkerii aveau membrii ai cultului strang legati de Odin ca si zeu al
razboinicilor.
SIMBOLURI NORDICE VIKINGE EXPLICATE
Vikingii foloseau anumite simboluri bazate pe mitologia nordica. Simbolurile jucau un rol foarte
important, chiar vital, in societatea vikinga si erau folosite pentru a reprezenta zeii, credintele si miturile.
Unele simboluri vikinge au ramas misterioase pana astazi, iar mesajul lor este inca necunoscut. Aceste
simboluri nedescoperite inca sunt de provenienta magica. Altele au mesaje foarte clare si semnificatii
adanci.
Cel mai important, si poate cel mai cunoscut simbol viking, este Ciocanul lui Thor – Mjolnir.
Probabil si din cauza reprezentarilor artistice si a filmelor, benzilor desenate si jocurilor video.
ARME MAGICE IN MITOLOGIA NORDICA
Armele au jucat un rol important in mitologia nordica. Astazi vom incerca sa privim in trecut la
cele mai notabile arme din legendele nordice
Stim cu totii ca intreaga cultura vikinga a fost dominata de inclinatia spre razboi, raid si jaf. Tocmai
de aceea raidurile vikinge, razboaiele vikinge si armatele vikinge ocupa o mare parte din istoria medievala
a Europei de Nord. Pentru vikingi, si pentru toate culturile nordice, razboiul era un mod de viata important,
iar armele erau importante pentru supravietuire. Astfel, nu este nicio surpriza ca armele ocupau un loc de
frunte in legendele si miturile nordice. In timp ce povestile nordice sunt pline de zei, populate de eroi si
monstri, foarte multe arme ii acompaniaza pe acestia in lupta.
Filme bazate pe mitologia nordică:

 Inelul Nibelungilor (film)

  Izvorul fecioarei
 Masca (film)
 Thale (film)
 Thor (film)
 Thor: Întunericul
 Thor: Ragnarok
 Zei americani (serial)
- ZEII (Mituri şi Legende Nordice - Mitologia Nordică)
Zeii îşi aveau reşedinţa în ASGARD (lumile superioare, cerurile), care era unit cu MIDGARD (lumea
fizică) prin intermediul unui curcubeu de foc, păzit de Zeul HEIMDALL.
Trăiau fericiţi şi se hrăneau cu “merele tinereţii”, cultivate şi păzite de Zeiţa IDUN, şi mulţumită
lor se menţineau mereu tineri şi plini de vitalitate.
Dar în Asgard erau multe ţinuturi şi existau două tipuri de Zei, între care au ajuns să se nască
anumite conflicte; deşi până la urmă toţi trăiesc în armonie: AESIRII de natură războinică, care îşi aveau
lăcaşul în VALHALLA şi al căror şef era ODIN, şi VANIRII (de natură inferioară, Zei ai fertilităţii, ai naturii,
etc.), care îşi aveau lăcaşul în VANAHEIM.
Această diferenţiere între Zei este unică, nu se întâlneşte la nici o altă teogonie, se face diferenţă
între Zeii Căii Directe şi Zeii Nirvanici. Epica Nordică îi are în prim plan mai degrabă pe Aesiri şi foarte puţin
pe Vaniri, ceea ce indică foarte clar că Mitologia Nordică este o învăţătură ezoterică a Căii Directe...
3.3.1 ODIN
ODIN, KETHERUL Kabalei, denumit de asemenea Woden sau Wotan, este “Tatăl Zeilor”; era
cunoscut şi ca “Domnul Războiului” (interior) şi ca tatăl “morţilor glorioşi” (morţilor psihologici). Reşedinţa
sa era Valhalla şi de pe tronul său se puteau contempla cele nouă lumi. Două păsări (Corbi) îl însoţeau şi
îl informau despre tot ce se întâmpla în cele nouă lumi.
El era, de asemenea, cel mai înţelept dintre Zei, dar nu i-a fost uşor să obţină înţelepciunea. În
multe gravuri apare reprezentat cu un singur ochi. Să vedem de ce, cunoscând povestea sa:
Încă de la naştere a râvnit să obţină Înţelepciunea; şi căutând-o acolo unde o putea găsi, a
descoperit că în rădăcinile arborelui sacru (Yggdrasil) se găsea un puţ a cărui apă dădea Înţelepciune. Acest
puţ era păzit de capul lui Mimir, o Zeiţă care fusese decapitată. Coborând în acest puţ, în rădăcinile marelui
arbore (adică a coborât în a noua sferă), s-a întâlnit cu capul lui Mimir (decapitarea psihologică) care l-a
obligat să-i dea unul din ochii săi (sacrificiul) pentru a-l lăsa să bea din puţul Înţelepciunii.
Odin nu stă la îndoială, sacrifică unul din ochii săi pentru a putea bea din fântâna Înţelepciunii.
Cunoaşte lucruri inefabile şi obţine Înţelepciunea (Măiestria), dar are nevoie de mai mult, de putere
asupra vieţii şi a morţii (Cristificarea)...
BALDER
Balder, MITURI ŞI LEGENDE NORDICE, Odin
Balder este Cristosul în Mitologia Nordică, fiu al lui Odin şi tatăl lui FORSETI (Zeu al Justiţiei).
Legenda povesteşte că de mic suferea de teribile coşmaruri care îi prevesteau moartea. Atunci
mama sa hotărăşte să facă ceva. Străbate cele nouă lumi şi cere tuturor fiinţelor vii, animalelor,
vegetalelor şi mineralelor să-i promită că nu-i vor face niciodată rău lui Balder. Toate fiinţele vii fac acest
jurământ, cu excepţia vâscului. Mama sa nu dă importanţă acestui fapt şi crede că a rezolvat problema.
În acest fel, Balder devine nemuritor. Zeii din Valhalla se distrează aruncându-i săgeţi, care nu îi
provocau nici cea mai mică rană.
 Dar LOKI, Zeul Focului, îi trădează pe Zei; îl minte pe Zeul orb HODR: îi dă o săgeată în a cărui vârf
se afla o plantă de vâsc. Zeul orb trage în Balder şi acesta cade rănit de moarte.
Vedem aici, în acest pasaj, cum Zeul Focului, trădându-i pe Zei (fornicarea), îl asasinează pe Cristul
Intim din noi, acest fapt se regăseşte şi în alte învăţături ezoterice: Osiris asasinat de Seth, Hiram Abiff de
cei trei trădători, etc.
În timp ce Balder este pe patul de moarte, Odin îi şopteşte ceva la ureche. Nimeni nu ştie ce, dar
legenda spune că îi promite învierea ce va urma după purificarea lumii în urma catastrofei din Ragnarok...
3.3.3 THOR
Thor, Odin, MITURI ŞI LEGENDE NORDICE
Nu toţi Vikingii erau însă aventurieri, călători şi războinici. Evident că existau şi fermieri, agricultori,
iubitori ai pământului şi ai familiei.
Aşa cum primii aveau o predilecţie pentru ODIN, pe care îl numeau “Tată al războiului”, cei din
urmă îl preferau pe THOR pentru caracterul său nobil şi bun.
Thor era fiul lui Odin, la fel ca Balder, şi era foarte venerat. Era zeul fulgerelor şi al tunetelor şi era
asemănat cu Zeus-Jupiter, era atât de important încât, în momentul în care anglosaxonii au adoptat
calendarul roman, i-au desemnat a cincea zi a săptămânii, joi (ziua lui Jupiter), “Torsdag” (ziua lui Thor) în
suedeză.
3.3.4 FREYR ŞI FREYJA
Numele “Freyr” şi cel al surorii sale gemene “Freyja” înseamnă “Domn” şi “Doamnă”. Sunt Domnul
şi Doamna lumilor, focul care arde în tot ceea ce există, reprezintă al treilea logos, ar corespunde cu Shiva-
Shakti a mitologiei hindustane.
Freyr a fost unul din cei mai adoraţi Zei, alături de Odin şi Thor. Împreună cu Freyja reprezentau
fertilitatea şi aveau control asupra pământului, asupra ploii, fecundităţii şi păcii.
În templul Uppsala (Suedia) se află o statuie reprezentându-l pe acest Zeu, datată din anul 1200,
în care este reprezentat cu un cap triunghiular, o mare limbă (verbul) şi un mare falus în erecţie...
Freyja, pe de altă parte, era Zeiţa dragostei şi a voluptozităţii, Devi Kundalini, şi străbătea cerurile
în căutarea iubitului său, într-un car tras de pisici şi în compania spiritelor dragostei în genul lui Cupidon