Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Rezumatele Lucrarilor Prezentate
Rezumatele Lucrarilor Prezentate
CERCETARE-
DEZVOLTAREPENTRU
PROTECŢIA
PLANTELOR
2018
CUPRINS
i
9. EFECTUL PLASMEI NON-TERMICE LA PRESIUNE ATMOSFERICĂ ASUPRA
DAUNATORILOR PRODUSELOR DEPOZITATE
Lavinia Gabriela CARPEN, Constantina CHIRECEANU, Maximilian
TEODORESCU, Andrei CHIRILOAIE, Andrei TEODORU, Gheorghe DINESCU.
....................................................................................................................16
10. CERCETĂRI PRIVIND COMBATEREA BURUIENILOR DICOTILEDONATE DIN
CULTURA GRÂULUI DE TOAMNĂ
Marga GRĂDILĂ, Daniel JALOBĂ, Nicu VASILE .............................................18
11. INFLUENȚA MICROCLIMATULUI CREAT DE PERDELELE FORESTIERE ASUPRA
ÎMBURUIENĂRII CULTURILOR DE FLOREA SOARELUI
Marga GRĂDILĂ, Daniel JALOBĂ .................................................................20
12. CARDUUS NUTANS ȘI ERYNGIUM CAMPESTRE, BURUIENI PROBLEMĂ
PREZENTE ÎN PAJIȘTEA PERMANENTĂ A ORAȘULUI BĂICOI
Daniel JALOBĂ, Marga GRĂDILĂ, Nicolae IONESCU ....................................22
13. INFLUENȚA SISTEMULUI DE LUCRARE A SOLULUI ASUPRA ÎMBURUIENĂRII
CULTURILOR DE SOIA, GRÂU, PORUMB ȘI FLOAREA SOARELUI
Paula Ioana MORARU, Teodor RUSU, Ileana BOGDAN, Felicia CHEŢAN,
Adrian Ioan POP ..........................................................................................24
14. INFLUENȚA TIPULUI DE SOL, A SISTEMULUI DE LUCRARE ŞI DE COMBATERE
A BURUIENILOR ASUPRA PRODUCŢIEI DE SOIA ÎN CONDIȚIILE DIN CÂMPIA
TRANSILVANIEI
Teodor RUSU, Cornel CHEŢAN, Ileana BOGDAN, Felicia CHEŢAN, Felicia
MUREȘAN, Paula Ioana MORARU, Adrian Ioan POP ...................................28
15. COMBATEREA TERMICĂ A BURUIENILOR DIN CULTURILE DE LEGUME
Adriana MUSCALU, Cătălina TUDORA, Constantina CHIRECEANU ..............33
16. TEHNOLOGII DE APLICARE LA CULTURA DE SOIA A SISTEMULUI DE
MANAGEMENT INTEGRAT CU IMPACT REDUS ASUPRA MEDIULUI, ÎN
VEDEREA PROTEJĂRII AGROSISTEMELOR
Laura ȘOPTEREAN, Felicia MUREȘANU, Felicia CHEȚAN, Dana MALSCHI,
Ana-Maria VĂLEAN, Eugen MUREȘANU, Ioana PORUMB, Cornel CHEȚAN,
Alina ȘIMON, Rozalia KADAR, Camelia URDĂ, Nicolae TRITEAN .................35
ii
17. PROTEJAREA CULTURILOR DE MOMORDICA CHARANTIA L. PRIN METODE
ALTERNATIVE
Adriana Florina BIRA, Alexandru SUCIU, Daniela IONESCU .........................37
18. ÎMBUNĂTĂȚIREA GERMINAȚIEI PRIN TRATAMENTE LA SĂMÂNȚĂ LA UNELE
SPECII DE LEGUME
Cristina PETRIŞOR, Constantina CHIRECEANU, Andrei CHIRILOAIE-PALADE
....................................................................................................................39
19. EFECTUL FUNGICIDELOR, DISTANŢEI ÎNTRE RÂNDURI ŞI AL SOIURILOR
ASUPRA BIOMASEI ŞI PRODUCŢIEI DE CARTOF
Manuela HERMEZIU, Gavrilă MORAR, Maria ŞTEFAN, Maria IANOŞI, Cristina
MOLDOVAN, Radu HERMEZIU ....................................................................41
20. COMPORTAREA UNOR HIBRIZI DE FLOAREA SOARELUI CONDIŢIILE ANULUI
2018, ÎN DOBROGEA
Vasile JINGA, Dumitru MANOLE, Ana Maria GIUMBA, Ioan RADU .............44
21. COMPORTAREA UNOR SOIURI DE ORZ ȘI GRÂU ÎN DOBROGEA, LA SC
SPORT AGRA-AMZACEA, ÎN CONDIŢIILE ANULUI 2018
Dumitru MANOLE, Anamaria GIUMBA, Vasile JINGA ..................................46
22. EVALUAREA IMPACTULUI CONTAMINǍRII SOLULUI ASUPRA FRUCTELOR ŞI
LEGUMELOR
Augustina PRUTEANU, Despina BORDEAN, Valentin VLǍDUȚ, Mihaela NIȚU,
Iulian VOICEA ..............................................................................................48
23. IMPACTUL INSECTICIDELOR NEONICOTINOIDE, APLICATE LA SĂMÂNȚĂ,
ASUPRA ENTOMOFAUNEI DĂUNĂTOARE ȘI ALBINELOR MELIFERE, DIN
CULTURILE DE RAPIȚĂ
Roxana DUDOIU, Elena TROTUȘ, Georgeta TRAȘCĂ, Florian TRAȘCĂ, Viorel
FĂTU, Paula URSACHE, Emil GEORGESCU, Adrian SICEANU, Eliza CĂUIA
Carmen MINCEA .........................................................................................50
24. IMPORTANŢA FAUNEI DIN SOL PENTRU MODELAREA MATERIEI ORGANICE
DIN AGROECOSISTEME
Maria IAMANDEI .........................................................................................52
iii
25. STRUCTURA TAXONOMICĂ A POPULAȚIILOR DE NEVERTEBRATE DIN
CULTURA DE FLOAREA SOARELUI PROTEJATĂ DE PERDELE DE ROBINIA
PSEUDOACACIA ÎN JUDEȚUL CONSTANȚA
Traian MANOLE, Constantina CHIRECEANU, Dumitru MANOLE, Andrei
CHIRILOAIE PALADE, Andrei TEODORU .......................................................54
26. TRICHODERMA HARZIANUM T10.1RO - O NOUĂ TULPINĂ ANTAGONISTĂ ȘI
CU POTENȚIAL DE STIMULARE A GERMINAȚIEI SEMINȚELOR DE TOMATE
Beatrice Michaela IACOMI, Fulvia-Florica VLAD .........................................56
27. Specii fitopatogene pentru cartoful dulce obţinut în condiţiile climatice din
Romania şi mecanismele de acțiune ale unor tulpini microbiene de
biocontrol
Oana Alina BOIU-SICUIA, Florica CONSTANTINESCU, Reta DRĂGHICI,
Aurelia DACONU, Călina Petruţa CORNEA ..................................................58
28. COLONIZAREA ENDOFITĂ A PLANTELOR DE ARDEI CU O TULPINĂ
AUTOHTONĂ DE BEAUVERIA BASSIANA
Mihaela Monica DINU, Ana-Cristina FĂTU, Ana-Maria ANDREI ..................61
29. EFFICACITATEA BIOPREPARATULUI BioMelCon (Beauveria brongniartii) ÎN
PEPINIERE ȘI PLANTAȚII SILVICE, ÎN AL TREILEA AN DE APLICARE
Ana-Cristina FĂTU, Mihaela Monica DINU, Ana-Maria ANDREI, Constantin
CIORNEI .......................................................................................................63
30. REALIZAREA DE EXTRACTE VEGETALE CU ACȚIUNE
BIOFERTILIZANTĂ/BIOINSECTICIDĂ CU APLICAȚIE ÎN AGRICULTURA
ECOLOGICĂ
Iulian VOICEA, Iuliana GĂGEANU, Cătălina TUDORA, Valentin VLĂDUȚ,
Augustina PRUTEANU .................................................................................65
31. METODE DE VALORIFICARE A RESURSELOR MICROBIENE DIN
AGROECOSISTEME PENTRU NUTRIŢIA ŞI PROTECŢIA PLANTELOR
CULTIVATE
Oana-Alina BOIU-SICUIA, Sorina DINU, Florica CONSTANTINESCU .............67
32. METODE DE VALORIFICARE A MICROORGANISMELOR ANTAGONISTE,
RESURSE NATURALE ALE AGROECOSISTEMELOR
iv
Sorina DINU, Cristina PETRIŞOR, Florica CONSTANTINESCU .......................69
33. METODE DE VALORIFICARE A MICROORGANISMELOR ENTOMOPATOGENE,
RESURSE NATURALE ALE AGROECOSISTEMELOR - studiu documentar
Ana-Cristina FĂTU, Mihaela Monica DINU, Ana-Maria ANDREI ..................71
34. METODE DE VALORIFICARE A ENTOMOFAUNEI UTILE DE INTERES
FITOSANITAR
Daniel Kazimir KURZELUK............................................................................73
35. TUTA ABSOLUTA (MEYRICK, 1917) (LEPIDOPTERA: GELECHIIDAE) – DATE DE
BIO-ECOLOGIE ȘI METODE DE COMBATERE
Daniel Kazimir KURZELUK............................................................................75
36. STUDIU PRELIMINAR PRIVIND DINAMICA POPULAȚIILOR MOLIEI MINIERE A
TOMATELOR ÎN CULTURI PROTEJATE ÎN SOLARII
Maria IAMANDEI .........................................................................................76
37. NANOTEHNOLOGIA ÎN AGRICULTURA DURABILĂ – APLICATII ȘI RISCURI
Carmen LUPU, Mariana POPESCU, Roxana DUDOIU,Florin OANCEA ..........77
38. MYCOKEY: STUDIU PRIVIND REDUCEREA RISCULUI DE CONTAMINARE CU
AFLATOXINE TOTALE
Irina SMEU, Hellene CASIAN, Elena Mirela CUCU, Alina Alexandra DOBRE 79
39. CERCETĂRI PRIVIND IMPACTUL MICOTOXINELOR ASUPRA SĂNĂTĂŢII
Roxana (MUNTEANU ) ANDRONE , Ioan ROŞCA ........................................82
40. REZULTATE PRELIMINARE PRIVIND EVOLUȚIA SPECTRULUI DE BOLI ȘI
DĂUNĂTORI LA TOMATE DE CÂMP CULTIVATE ÎN SISTEM ECOLOGIC
Maria-Gabriela Pârvu, Floarea Burnichi, Lenuţa Pantazi, Niţă Auraş,
Florentina Vasile, Vlad Constantin, Florica Constantinescu, Silvana Dănăilă-
Guidea.........................................................................................................83
v
COMUNITATEA MICRO-FUNGICĂ A DOUĂ SOIURI DE
AFIN (VACCINIUM MYRTHILLUS) CU PESTALOTIPSIS sp. CA
TAXON DOMINANT
2
INCIDENȚA CANCERULUI BACTERIAN ÎN PLANTAȚIILE
TINERE DE VIȚĂ DE VIE
Ghică MIHU
4
FOCUL BACTERIAN (ERWINIA AMYLOVORA) BOALĂ
PERICULOASĂ PENTRU LIVEZILE DE POMI FRUCTIFERI (SPECII
SEMINȚOASE) ȘI COMBATEREA ACESTUIA
5
MOLIA MUGURILOR, THERESIMIMA AMPELLOPHAGA
(LEPIDOPTERA: ZYGAENIDAE) – O NOUĂ SEMNALARE ÎN
PLANTAŢIILE DE VIȚĂ DE VIE DIN ROMÂNIA
7
METODE ACTUALE DE PREVENIRE ȘI COMBATERE
INTEGRATĂ A DĂUNĂTORILOR LA CULTURA DE FASOLE ÎN
CONTEXTUL SCHIMBĂRILOR CLIMATICE
8
Dintre toți dăunătorii fasolei, cel mai important este
gărgărița Acanthoscelides obtectus ale cărei larve decimează
boabele depozitate prin consumarea conținutului acestora.
Atacul dăunătorului începe în câmp, unde gărgărițele adulte
depun ouăle pe păstăile mature și larvele pătrund în boabele
incomplet dezvoltate și continua în depozite pe boabele uscate.
Atacul în depozite poate duce la pierderi totale daca nu se
intervine cu masuri de combatere. Cercetarea contemporană a
căutat metode de combatere integrată împotriva dăunătorilor
specifici ai culturii de fasole, mai ales împotriva gărgăriței
fasolei A. obtectus.
Lucrarea este un review asupra metodelor de combatere
integrată a dăunătorilor la cultura de fasole în contextul
schimbărilor climatice.
9
SEMNALAREA UNUI NOU DĂUNĂTOR EMERGENT LA
CULTURA PORUMBULUI ÎN JUDEȚUL CONSTANȚA
1
Traian MANOLE, 2 Dumitru MANOLE, 1 Vasile JINGA,
2
Ștefan-Rareș IORDACHE
1
Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Plantelor,
București, 2 S.C. Sport-Agra SRL, Amzacea jud. Constanța
traian.manole@gmail.com
10
larve pe fructificații (știuleți) în perioada înfloririi cînd femela
depune ponta. Larvele apărute rod boabele în lapte la vîrful
știuleților. Daunele directe sunt importante și determină o
pierdere de recoltă, în schimb efectele produse în urma
atacului duc la instalarea unor periculoși patogeni (Fusarium
spp., Ustilago nuda L., etc.) care periclitează în mod deosebit
valorificarea calitativă a producției. Activitatea ciupercilor din
genul Fusarium pe dejecțiile produse de larve infestează
știuleții și produc micotoxine, prezența acestora în masa de
boabe, după recoltare poate compromite recolta. Lucrarea este
o primă semnalare a atacului acestui dăunător la cultura
porumbului în județul Constanța și prezintă o serie de date
legate de biologia insectei în zona Dobrogei, gradul de atac și
posibilități de control ale adulților sau larvelor.
11
LIMITAREA PAGUBELOR PRODUSE DE OSTRINIA
NUBILALIS ȘI FUSARIUM SPP. LA HIBRIDUL DE PORUMB
TURDA 332
13
CERCETĂRI PRIVIND ATACUL ȘI EVOLUȚIA SPECIEI
OSTRINIA NUBILALIS HBN. ÎN CONDIȚIILE DIN CENTRUL
MOLDOVEI
15
EFECTUL PLASMEI NON-TERMICE LA PRESIUNE
ATMOSFERICĂ ASUPRA DAUNATORILOR PRODUSELOR
DEPOZITATE
17
CERCETĂRI PRIVIND COMBATEREA BURUIENILOR
DICOTILEDONATE DIN CULTURA GRÂULUI DE TOAMNĂ
18
specii și să aplice cele mai bune metode de combatere.
Schimbările intervenite în structura florei segetale impun şi
justifică monitorizarea permanentă a stucturii şi dinamicii
buruienilor dintr-un anumit teritoriu, fermă agricolă, inclusiv la
nivel de solă pentru a stabili cele mai eficiente şi raţionale
metode de combatere. În acest context în solele cultivate cu
grâu s-au studiat aspecte referitoare la: dinamica gradului de
îmburuienare, identificarea buruienilor problemă, stabilirea
criterilor de alegere a celor mai eficiente erbicide şi a
momentelor optime de aplicare.
Cele mai bune rezultate în combaterea buruienilor din
cultura grâului de toamnă s-au obţinut prin integrarea
măsurilor agrotehnice, fitotehnice şi chimice, concluzie
rezultată şi din studiul realizat.
Mulțumiri,
domnului inginer Nicu Vasile
care ne-a pus la dispoziţie câmpurile experimentale.
19
INFLUENȚA MICROCLIMATULUI CREAT DE PERDELELE
FORESTIERE ASUPRA ÎMBURUIENĂRII CULTURILOR DE
FLOREA SOARELUI
21
CARDUUS NUTANS ȘI ERYNGIUM CAMPESTRE,
BURUIENI PROBLEMĂ PREZENTE ÎN PAJIȘTEA PERMANENTĂ
A ORAȘULUI BĂICOI
22
schimbarea proporției optime de participare a speciior furajere
în structura covorului vegetal.
În acest context cercetările și determinările efectuate în
pajiștea permanentă a orașului Băicoi din județul Prahova au
avut drept scop monitorizarea speciilor care compun covorul
vegetal, identificarea buruienilor problemă și determinarea
influenței celor două specii asupra valorii pastorale.
Au fost identificate două buruieni problemă: ciulinul
(Carduus nutans) din familia Asteraceae și scaiul dracului
(Eryngium campestre) din familia Apiaceae.
Rezultatele obținute au evidențiat faptul ca prezența
celor doua specii de buruieni reduce foarte mult valoarea
pastorală a pajiștei de la 94% atunci când în alcatuirea covorului
vegetal predomină speciile Lolium perene, Trifolium repens și
Trifolium pratense la 24%, deoarece Carduus nutans și
Eryngium campestre, manifestă un grad ridicat de agresivitate,
impiedică dezvoltarea speciilor furajere valoroase și pun în
pericol covorul vegetal util pentru hrana animalelor.
Studiul a fost realizat cu sprijinul Consiliului Local Băicoi, Prahova.
23
INFLUENȚA SISTEMULUI DE LUCRARE A SOLULUI
ASUPRA ÎMBURUIENĂRII CULTURILOR DE SOIA, GRÂU,
PORUMB ȘI FLOAREA SOARELUI
24
orice sistem tehnologic; schimbǎri impuse în sistemul de
cultivare datoritǎ unor buruieni problemǎ; costuri exterioare,
cauzate de rǎspândirea buruienilor.
Lucrarea are ca scop prezentarea rezultatelor de
cercetare privind aplicarea sistemelor de lucrare a solului
(convențional, lucrări minime, semănatul direct), în condițiile
din Transilvania și influența acestora asupra îmburuienării
culturilor. Cercetările sunt efectuate în cadrul unor asolamente
specifice zonei: soia – grâu – porumb – floarea soarelui. Gradul
de îmburuienare creşte la sistemele conservative cu 20-43%,
ceea ce necesitǎ o creştere a consumului de erbicide cu pânǎ la
30-35% sau înlocuirea completǎ a gamei actuale de erbicide cu
erbicide noi. Buruienile micşoreazǎ eficienţa unor lucrǎri
agricole, cum ar fi aplicarea îngrǎşǎmintelor, irigaţia și lucrǎrile
solului. Valorificarea acestor inputuri de cǎtre planta cultivatǎ
se realizezǎ la parametri reduşi, eficienţa lor neregǎsindu-se în
recoltele obţinute. Astfel, arǎtura pe terenurile îmburuienate
este mai de slabǎ calitate, nu se poate realiza o uniformitate a
adâncimii, îngroparea corespunzǎtoare a resturilor vegetale,
mǎrunţirea corectǎ a brazdei etc. La fel, la sistemele minime
aplicate pe terenurile îmburuienate nu se realizeazǎ
adâncimea, uniformitatea, nivelarea şi mǎrunţirea
corespunzatoare a solului. Datoritǎ acestui lucru, semǎnatul nu
se poate realiza la parametri calitativi stabiliţi, deci nici lucrǎrile
mecanice de întreţinere în timpul vegetaţiei. Lucrǎrile solului
reprezintǎ cele mai vechi metode de combatere a buruienilor,
dar foarte importante şi în prezent. Efectul lucrǎrilor solului
asupra combaterii buruienilor depinde de felul lucrǎrii,
25
perioada de executare a acesteia şi calitatea lucrǎrii,
asolamentul organizat si planta cultivată. Arǎturile au un efect
puternic în combaterea buruienilor: seminţele din stratul
superficial sunt introduse în adâncime de unde rǎsar cu
greutate sau nu mai rǎsar deloc; sunt tǎiate, încorporate în sol
şi distruse aproape toate buruienile anuale şi bienale în
vegetaţie. Sistemele conservative distrug parțial buruienile, iar
solul este mai puțin mobilizat. Eficiența lucrărilor minime în
combaterea buruienilor este mai bună când acestea sunt în
curs de rǎsǎrire sau în stadiul de plantulǎ. Lucrând cu grapa
rotativǎ sunt distruse majoritatea buruienilor tinere şi se
menţine o bunǎ stare culturalǎ a terenului. Reducerea
numǎrului de lucrǎri ale solului în scopul conservǎrii resurselor
de sol (lucrǎrile minime, semǎnatul direct) trebuie asociatǎ cu
mǎsuri compensatorii pentru combaterea îmburuienǎrii, cum
sunt: organizarea de rotaţii adecvate, mǎsuri de combatere
preventivǎ şi diversificarea mǎsurilor de combatere integrate,
cu accent mai mare pe mǎsurile de combatere biologicǎ. Eşecul
multor încercǎri de aplicare a lucrărilor minime și a
semănatului direct în România are la bazǎ necontrolarea
corespunzǎtoare a îmburuienǎrii. La lucrările minime,
seminţele se concentreazǎ în primii 10 cm si germineazǎ
exploziv în primul an de aplicare, determinând îmburuienarea
excesivǎ, dupǎ care aceasta se reduce. Influenţa sistemului de
lucrare se regǎseşte în numǎrul total de buruieni (gradul de
îmburuienare), dar şi în compoziţia floristicǎ a acestora.
Influenţa sistemului de lucrare a solului se complexeazǎ cu
particularitǎţile climatice ale anilor, astfel cǎ, indiferent de
26
sistemul de lucrare, în anii secetosi îmburuienarea este
scǎzutǎ, iar în anii ploioşi este maximǎ. Alternanţa arǎturii cu
discul sau cizelul unul sau mai mulți ani, a determinat o
reducere a gradului de îmburuienare, mai accentuat în cazul
alternǎrii discului cu arǎtura şi proporţional cu numǎrul de
discuiri aplicate. Numǎrul de buruieni a fost cu atât mai redus,
cu cât lucrarea solului s-a fǎcut mai adânc. Pe mǎsura lucrǎrii
superficiale cu discul sau fǎrǎ întoarcerea brazdei cu cizelul,
numǎrul buruienilor aproape s-a dublat. Sistemele minime
schimbǎ în timp compoziţia floristicǎ a buruienilor, aceasta
apropiindu-se mai mult de o pajişte, prin creşterea procentului
de buruieni monocotiledonate şi scǎderea dicotiledonatelor
(mai uşor de combǎtut), iar în al doilea rând, o creştere
generalǎ a îmburuienǎrii în primii ani de aplicare a acestora.
27
INFLUENȚA TIPULUI DE SOL, A SISTEMULUI DE LUCRARE ŞI
DE COMBATERE A BURUIENILOR ASUPRA PRODUCŢIEI DE
SOIA ÎN CONDIȚIILE DIN CÂMPIA TRANSILVANIEI
32
COMBATEREA TERMICĂ A BURUIENILOR DIN
CULTURILE DE LEGUME
34
TEHNOLOGII DE APLICARE LA CULTURA DE SOIA A
SISTEMULUI DE MANAGEMENT INTEGRAT CU IMPACT REDUS
ASUPRA MEDIULUI, ÎN VEDEREA PROTEJĂRII
AGROSISTEMELOR
35
soia începe de la circa 1 t/ha, creșterea economică
semnificativă poate fi obținută prin aplicarea unor tehnici și
practici agricole corespunzătoare, care să protejeze mediul,
prin exercitarea unui control minuțios al imputurilor și al
costurilor de producție. Utilizarea tehnologiilor de cultură
actuale permit obținerea unor recolte ridicate, metodele
agrotehnice având și un efect considerabil în reducerea
pagubelor provocate de boli, dăunători și buruieni. Totodată,
soia este o cultură, care poate fi încadrată în sistemul de
agricultură ecologică, ea se potriveşte cu uşurinţă în diferite
scheme de producţie agricolă, care să aibă impact redus asupra
mediului. Managementul integrat al buruienilor, bolilor și
dăunătorilor este o metodă de gestionare a acestora pe o bază
mai durabilă prin combinarea mijloacelor biologice, culturale,
fizice şi chimice, astfel încât să se reducă la minimum riscurile
economice, de sănătate şi mediu. Gestionarea integrată joacă
un rol important în protecţia plantelor de soia, deoarece
reprezintă un factor de limitare în producerea soiei.
36
PROTEJAREA CULTURILOR DE MOMORDICA CHARANTIA L.
PRIN METODE ALTERNATIVE
37
culturi de M.charantia nou înființate, în care materialul
semincer a fost tratat cu soluție de argint coloidal 15ppm, cu
rol de dezinfectant. S-a pus accent și s-a acordat o atenție
deosebită arăturilor adânci de toamnă, pregătirii terenului
pentru înființarea noilor culturi prin grapare și discuire și prașile
repetate în timpul perioadei de vegetație.
De asemenea, în vederea limitării răspândirii bacteriei și a
stopării dezvoltării cancerelor pe rădăcini, s-au efectuat
tratamente la sol cu soluție pe bază de Bacillus subtilis,
obținută de la INCCF București.
Dintre metodele agrofitotehnice un rol important l-a avut
asolamentul ca urmare a rotației culturilor. Pentru limitarea
populațiilor de T. vaporariorum, L.trifolii, T.tabaci,
F.occidentaliss, Aphis spp. sub pragul economic de dăunare, s-
au utilizat panouri optice adezive de culoare galbenă și s-au
efectuat tratamente repetate, alternativ, cu extracte vegetale.
Toate aceste metode de protecție, cumulativ, au dus la
obținerea de plante sănătoase, viguroase, de calitate
superioară și cu o capacitate de dezvoltare mai mare.
38
ÎMBUNĂTĂȚIREA GERMINAȚIEI PRIN TRATAMENTE LA
SĂMÂNȚĂ LA UNELE SPECII DE LEGUME
39
martor. Tratarea semințelor de ardei și de ceapă cu tulpina
Trichoderma Tal12 a stimulat considerabil procentul de
germinare.
Rezultatele obținute au indicat faptul că atât tulpinile de
Trichoderma cât și acidul salicilic stimulează germinația si pot
influenta pozitiv diferite aspecte ale creșterii și dezvoltării
răsadurilor.
40
EFECTUL FUNGICIDELOR, DISTANŢEI ÎNTRE RÂNDURI ŞI AL
SOIURILOR ASUPRA BIOMASEI ŞI PRODUCŢIEI DE CARTOF
41
Sfeclă de Zahăr Braşov. S-au creat blocuri randomizate cu patru
repetiţii, două densităţi de plantare (53.300 plante/ha,
respectiv 44.4000 plante/ha) şi două programe de aplicare a
fungicidelor (doar produse de contact – TECH I, respectiv
produse de contact, translaminare şi sistemice – TECH II).
Soiurile analizate au fost Riviera (soi foarte timpuriu) foarte sensibil la
mana cartofului, Christian şi Roclas (soiuri semitimpurii), moderat
sensibile la mana cartofului. Eficacitatea fungicidelor s-a cuantificat
având în vedere intensitatea atacului definită ca procent (%) din
suprafaţa foliară afectată de boală, fiecare variantă din fiecare
repetiţie fiind reprezentată ca un întreg şi utilizând o scară de notare
folosită la nivel internaţional. La soiurile Riviera şi Roclas se poate
observa o tendinţă de micşorare a numărului de tuberculi la
variantele TECH II faţă de TECH I, mai ales la densitatea de plantare
mai mare ( 53,3 mii cuiburi/ha).
În anul 2014 biomasa totală a soiurilor şi a combinaţiilor
studiate nu s-a diferenţat semnificativ. În schimb, în anii 2015 şi 2016,
soiurile s-au diferenţiat atât prin cantitatea de biomasă la începutul
lunii iulie, cât şi prin diferenţierea statistică a variantelor în cadrul
soiurilor. De asemenea data plantării a avut efecte puternice asupra
numărului de tuberculi formaţi la cuib. În anii în care s-a plantat
timpuriu (1 aprilie 2014 şi 31 martie 2016), datorită condiţiilor de
temperatură şi umiditate favorabile tuberizării, numărul de tuberculi
42
pe plantă a fost semnificativ mai ridicat (15,6 tuberculi/plantă în 2014
şi 18,5 tuberculi/plantă în 2016), faţă de 12,1 tuberculi/plantă
obţinuţi ca medie experimentală în 2015, an în care, după plantarea
de la sfârşitul lunii aprilie au urmat condiţii mai puţin prielnice.
Dintre soiuri, în toţi anii cercetaţi, cele mai ridicate
producţii s-au obţinut la soiul Roclas (în medie între 877 şi 1048
g/plantă), comparativ cu producţiile care s-au înregistrat la
sfârşitul lunii iulie la soiurile Riviera (între 689 şi 715 g/plantă) şi
Christian (între 668 şi 820 g/plantă).
Per ansamblu, starea de vegetaţie a plantelor şi
condiţiile climatice din luna iulie au avut un rol hotărâtor în
acumularea producţiei de cartof.
43
COMPORTAREA UNOR HIBRIZI DE FLOAREA SOARELUI
ÎN CONDIŢIILE ANULUI 2018, ÎN DOBROGEA
45
COMPORTAREA UNOR SOIURI DE ORZ ȘI GRÂU ÎN
DOBROGEA, LA SC SPORT AGRA-AMZACEA, ÎN CONDIŢIILE
ANULUI 2018
47
EVALUAREA IMPACTULUI CONTAMINǍRII SOLULUI ASUPRA
FRUCTELOR ŞI LEGUMELOR
49
IMPACTUL INSECTICIDELOR NEONICOTINOIDE, APLICATE LA
SĂMÂNȚĂ, ASUPRA ENTOMOFAUNEI DĂUNĂTOARE ȘI
ALBINELOR MELIFERE, DIN CULTURILE DE RAPIȚĂ
50
Rezultatele demonstrează că, în condiţiile ţării noastre,
nivelul populațiilor dăunătoare studiate depășește pragurile
economice de dăunare şi, de asemeni, faptul că, în majoritatea
cazurilor, reziduurile de insecticide neonicotinoide s-au situat
sub limitele cuantificabile.
51
IMPORTANŢA FAUNEI DIN SOL PENTRU MODELAREA
MATERIEI ORGANICE DIN AGROECOSISTEME
Maria IAMANDEI
52
Lucrarea cuprinde un studiu prospectiv care va sta la
baza selecției grupelor de faună care pot fi utilizate în
modelare, ca prim pas pentru dezvoltarea ulterioară a unor
sisteme de monitorizare a proprietăţilor solului şi de predicţie a
producției vegetale în agroecosisteme.
It would not have been possible without the kind support and
collaboration with my colleagues in the
Cost Action ES 1406 KEYSOM
53
STRUCTURA TAXONOMICĂ A POPULAȚIILOR DE
NEVERTEBRATE DIN CULTURA DE FLOAREA SOARELUI
PROTEJATĂ DE PERDELE DE ROBINIA PSEUDOACACIA
ÎN JUDEȚUL CONSTANȚA
1
Traian MANOLE, 1 Constantina CHIRECEANU, 2 Dumitru
MANOLE, 1 Andrei CHIRILOAIE PALADE, 1 Andrei TEODORU
1
Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Plantelor,
București,
2
Centrul de cercetare-dezvoltare S.C. Sport-Agra SRL, Amzacea jud.
Constanța
traian.manole@gmail.com
54
Colectarea materialului biologic de la nivelul solului s-a efectuat
cu ajutorul capcanelor de tip Barber, iar fauna din sol a fost
extrasă prin sondaje în sol cu dimensiunile de 25/25/30 cm.
Rezultatele obținute se referă la principalele grupe de
nevertebrate, abundența numerica și relativă, dominanța
speciilor, cu precizarea rolului ecologic în funcție de modulul
trofodinamic în care speciile utile sau dăunătoare se
încadrează.
55
TRICHODERMA HARZIANUM T10.1RO - O NOUĂ
TULPINĂ ANTAGONISTĂ ȘI CU POTENȚIAL DE STIMULARE A
GERMINAȚIEI SEMINȚELOR DE TOMATE
56
prin procentul de germinare și prin indicii de vigoare a
plăntuțelor).
Cercetări sunt în curs pentru caracterizarea elementelor
de fitness ale tulpinii de T. harzianum și pentru studierea
efectului asupra parametrilor fiziologici ai plantelor de tomate,
în seră.
57
SPECII FITOPATOGENE PENTRU CARTOFUL DULCE OBŢINUT
ÎN CONDIŢIILE CLIMATICE DIN ROMANIA ŞI MECANISMELE
DE ACȚIUNE ALE UNOR TULPINI MICROBIENE
DE BIOCONTROL
58
Proprietaţile nutritive ale tuberculilor de cartof dulce fac
ca această legumă să fie apreciată şi de consumatori, atât
pentru diversificarea alimentaţiei, cât şi datorită beneficiilor
nutriţionale, inclusiv în alimentaţia copiilor şi a persoanelor cu
diabet.
Spectrul de fitopatogeni la cartoful dulce este variat
însă, în România, nu au fost întâmpinate probleme fitosanitare
grave, ceea ce permite cultivarea sa cu succes în sistemul de
producţie ecologică.
În cadrul proiectului sectorial ADER 2.2.2/2015, în
perioada 2016-2018, la cartoful dulce obţinut la Staţiunea de
Cercetare-Dezvolare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri,
Dăbuleni au fost semnalate doar infecţii cauzate de: Alternaria
sp., Fusarium sp., Botrytis cinerea, Pythium sp., Penicillum sp. și
Rhizopus stolonifer.
Pentru prevenirea contaminarii cartofului dulce cu fungi
fitopatogeni, au fost identificate o serie de măsuri profilactice
ce presupun: selectarea materialului biologic pentru plantare,
aplicarea de tratamente preventive (biologice sau chimice) şi
respectarea condiţiilor specifice de păstrare pe parcursul
depozitării.
Studiile efectuate la nivel internațional au demonstrat
sensibilitatea cartofului dulce și la alți patogeni, comuni în
România, diferiți de cei identificați de noi la batat, motiv pentru
care, colectivul din cadrul Laboratorului de Organisme utile din
ICDPP a luat în considerare selectarea de tulpini microbiene
utile plantelor de cultură (utilizabile drept agroinoculanți
biologici), cu spectru larg de acţiune. Au fost luate în studiu
59
tulpini bacteriene și de drojdii capabile să inhibe dezvoltarea
atât a fitopatogenilor identificați în România la cartoful dulce,
cât şi a altor specii patogene prezente pe teritoriul ţării noastre,
care ar putea pe viitor să afecteze aceasta cultură. În acest
context, au fost selectate și testate tulpini de Bacillus sp.,
Pseudomonas sp. și Metschnikowia pulcherrima care au
manifestat in vitro și/sau in vivo activitate antifungică și/sau de
biostimulare a plantelor.
Studiile efectuate au evidențiat existența mai multor
tipuri de mecanisme de biocontrol prin care tulpinile
microbiene selecţionate au efecte benefice asupra plantelor,
precum: antagonismul microbian, competiția pentru nutrienți și
spațiu, producerea de compuși antimicrobieni și enzime litice.
60
COLONIZAREA ENDOFITĂ A PLANTELOR DE ARDEI CU O
TULPINĂ AUTOHTONĂ DE BEAUVERIA BASSIANA
62
EFFICACITATEA BIOPREPARATULUI BioMelCon
(Beauveria brongniartii) ÎN PEPINIERE ȘI PLANTAȚII SILVICE,
ÎN AL TREILEA AN DE APLICARE
64
REALIZAREA DE EXTRACTE VEGETALE CU ACȚIUNE
BIOFERTILIZANTĂ/BIOINSECTICIDĂ CU APLICAȚIE ÎN
AGRICULTURA ECOLOGICĂ
66
METODE DE VALORIFICARE A RESURSELOR
MICROBIENE DIN AGROECOSISTEME PENTRU NUTRIŢIA ŞI
PROTECŢIA PLANTELOR CULTIVATE
68
METODE DE VALORIFICARE A MICROORGANISMELOR
ANTAGONISTE, RESURSE NATURALE ALE
AGROECOSISTEMELOR
69
asupra creșterii plantelor includ fixarea azotului, absorbția şi
asimilarea nutrienților principali, promovarea creșterii
rădăcinilor și tulpinilor, intensificarea nodulării rădăcinilor
plantelor leguminoase sub acţiunea rizobiilor,
combaterea/suprimarea bolilor și îmbunătățirea structurii
solului. Microorganismele benefice pot fi aplicate la diferite
culturi agricole şi pot fi stocate sub diferite forme de
condiţionare, care le permit o supravieţuire pe termen lung şi,
ulterior o manipulare facilă de către fermieri. În studiu, sunt
prezentate succinct metodele de prelucrare a
microorganismelor antagoniste în vederea obţinerii de produse
de uz fitosanitar şi câteva exemple de bioproduse
comercializate pe piaţă. Experimentele efectuate pe diferite
culturi agricole, din diferite zone ale lumii, au arătat perspective
încurajatoare pentru aplicarea practică a agroinoculanţilor în
vederea îmbunătățirii randamentului culturilor și a fertilității
solului, prin evitarea multor factori restrictivi biotici şi abiotici
din mediul înconjurător.
70
METODE DE VALORIFICARE A MICROORGANISMELOR
ENTOMOPATOGENE, RESURSE NATURALE ALE
AGROECOSISTEMELOR
71
din România. BbS1.07 (B.I. OSIM/2012) este tulpina de
Beauveria bassiana utilizată pentru prepararea primului
bioinsecticid fungic entomopatogen, BioProSol, pentru
combaterea gândacului din Colorado. BbgMm1a/09 (B.I.
OSIM/2014) este tulpina de B.brongniartii care reprezintă
"substanță activă" a bioinsecticidului BioMelCon utilizat în
combaterea cărăbușului de mai. BbIt este tulpina de B.
bassiana utilizată pentru obținerea experimentală a
bioinsecticidului BioProSil-It, pentru controlul biologic al
gândacului de scoarță. BbSc este tulpina de B. bassiana care a
stat la baza dezvoltării unui substrat nutritiv și de formulare
pentru entomopatogenul Beauveria sp. (B.I./2017). Tulpini de
B. bassiana și B. brongniartii au fost experimentate pentru
îmbogățirea microbiologică a unor fertilizanți organici utilizaţi
pentru prevenirea infestării cu filoxeră a culturilor viticole (B.I.
OSIM/2016). Noi metode de formulare a microorganismelor
entomopatogene, care asigură o bună eficacitate a
bioinsecticidelor, demonstrată prin teste de laborator, seră și
câmp sunt, de asemenea, prezentate.
72
METODE DE VALORIFICARE A ENTOMOFAUNEI UTILE
DE INTERES FITOSANITAR
74
TUTA ABSOLUTA (MEYRICK, 1917) (LEPIDOPTERA:
GELECHIIDAE) – DATE DE BIO-ECOLOGIE
ȘI METODE DE COMBATERE
daniel.kurzeluk@icdpp.ro
75
STUDIU PRELIMINAR PRIVIND DINAMICA
POPULAȚIILOR MOLIEI MINIERE A TOMATELOR ÎN CULTURI
PROTEJATE ÎN SOLARII
Maria IAMANDEI
76
NANOTEHNOLOGIA ÎN AGRICULTURA DURABILĂ –
APLICAŢII ȘI RISCURI
carmen.lupu@icdpp.ro
77
tech în agricultură și alimentație, cu promovarea agriculturii
durabile, dar și introducerea unui nou nivel de preocupări
ecologice și de sănătate. Datorită absorbției lor rapide și largi,
nanomaterialele se găsesc deja în mediul înconjurător și în
corpurile noastre. Acestea ar putea reprezenta riscuri pe care
nu le cunoaștem, deci este importantă evaluarea potențialelor
efecte nocive ale nanomaterialelor.
Cunoștințele actuale nu sunt suficiente pentru a evalua
pericolele și riscurile nanoparticulelor în mediul înconjurător;
investigațiile ar trebui să se concentreze asupra efectelor
cronice la concentrații relevante pentru mediul înconjurător, cu
preponderență pe ținte celulare, biochimice și moleculare.
Ecotoxicitatea nanoparticulelor este foarte importantă
deoarece creează o legătură directă între efectele adverse ale
acestora și organisme ca: microorganisme, plante și altele,
inclusiv oameni, la diferite niveluri trofice.
78
MYCOKEY: STUDIU PRIVIND REDUCEREA RISCULUI DE
CONTAMINARE CU AFLATOXINE TOTALE
81
CERCETĂRI PRIVIND IMPACTUL MICOTOXINELOR
ASUPRA SĂNĂTĂŢII
83