www.matematicon.

ro

Radacinile polinoamelor cu coeficienti in R, Q sau Z

Radacinile polinomului cu coeficienti intregi

Fie f  Z[X].
Propozitie: Daca f = a n X n + a n1 X n1 + … + a 1 X + a 0 , a n , a 0  0, a i  Z, i = 1, 2, 3, … , n, are
radacini intregi atunci acestea sunt divizori ai lui a 0 .

Observatie: Aceasta proprietate ne ajuta sa rezolvam ecuatiile cu coeficienti numere intregi

deoarece numarul divizorilor lui a 0 este finit si prin schema lui Horner putem gasi aceste
radacini.

Propozitie: Daca f = a n X n + a n1 X n1 + … + a 1 X + a 0 , a n , a 0  0, a i  Z, i = 1, 2, 3, … , n, are

p
radacini rationale de forma atunci p│a 0 si q│a n .
q
Observatie: Pentru a gasi radacinile rationale ale lui f scriem multimile divizorilor lui a 0 si a n ,
D a 0 si respectiv D an . Scriem toate fractiile care au ca numarator elemente din D a 0 si ca numitor
elemente din D an si apoi aplicam schema lui Horner pentru a afla radacinile rationale ale lui f.

Radacinile polinomului cu coeficienti rationali

Daca f  Q[X] si a + b ( a, b  Q, b Q) este o radacina irationala a lui f atunci el admite si pe

a - b ca radacina.

Radacinile polinomului cu coeficienti reali

Daca f  R[X] si el admite o radacina complexa z 1 = a + bi unde a, b  R (b  0) atunci el admite

ca radacina si pe z 2 = a – bi.

Observatii
1. Orice polinom cu coeficienti reali are un numar par de radacini complexe.
2. Un polinom cu coeficienti reali de grad impar are cel putin o radacina reala.

www.matematicon.ro
 www.matematicon.ro

Exemple:

1. Se considera polinomul f  R[X], f = X 5 - X 4 + 3X 3 - X 2 - 2 .

Sa se determine o radacina intreaga a polinomului f.

Rezolvare:
Polinomul are coeficientii numere intregi, deci daca f are o radacina intreaga aceasta este un
divizor al lui - 2. Divizorii lui – 2 sunt {- 2, - 1, 1, 2}. Verificam pentru care dintre acestia
functia f se anuleaza.
f( - 1) = -1 – 1 – 3 – 1 – 2 = - 8  0,
f( 1) = 1 – 1 + 3 – 1 – 2 = 0.
Deci x = 1 este o radacina intreaga a polinomului f.

2. Fie polinomul f  R[X], f = X 3 - 3X 2 + 5X + 1.

Sa se arate ca polinomul f nu are nici o radacina intreaga.

Rezolvare:
Polinomul are coeficientii numere intregi, deci daca f are o radacina intreaga aceasta este un
divizor al lui 1.
Divizorii lui 1 sunt -1 si 1. Verificam daca functia f se anuleaza pentru una din aceste valori.
f( - 1) = -1 – 3 – 5 + 1 = - 8  0,
f( 1) = 1 – 3 + 5 + 1 = 4  0.
Deci f( - 1)  0 si f( 1)  0  f nu are nici o radacina intreaga.

3. Fie polinomul f  Z[X], f = X 3 + aX 2 - aX – 4, unde a  Z.

Sa se determine a pentru care polinomul f are o radacina rationala pozitiva.

Rezolvare:
Polinomul are coeficientii numere intregi, deci daca f are o radacina rationala aceasta este un
divizor al lui - 4 (deoarece coeficientul lui X 3 este 1).
Divizorii pozitivi ai lui - 4 sunt {1, 2, 4}. Determinam pentru ce valori ale lui a, f are cel putin o
radacina din {1, 2, 4}.
f(1) = 1 + a – a - 4 = - 5  0, Deci 1 nu poate fi radacina a lui f ori care ar fi numarul intreg a .
f( 2) = 8 + 4a – 2a - 4 = 2a + 4, f( 2) = 0  2a + 4 = 0  a = - 2 Z
f( 4) = 64 + 16a – 4a - 4 = 12a + 60, f( 4) = 0  12a + 60 = 0  a = - 5 Z
Deci pentru a  { - 5, - 2} polinomul f are o radacina rationala pozitiva.

4.Se considera polinomul f  Q[X], f = X 4 + aX 3 + (a + 3)X 2 + bX – 4.

Sa se determine a si b  Q asfel incat polinomul sa fie divizibil cu X - 2 .

Rezolvare:
Daca X - 2 divide f, atunci conform T. BEZOUT , 2 este radacina lui f.
Polinomul are coeficientii numere rationale, deci daca f are o radacina irationala 2 , atunci
are ca radacina si pe conjugata acesteia: - 2 . Deci f( 2 ) = 0 si f(- 2 ) = 0.

www.matematicon.ro
 www.matematicon.ro

f ( 2 )  0 4  2 2a  2a  6  2b  4  0
Deci avem de rezolvat sistemul   
f (  2 )  0 4  2 2a  2a  6  2b  4  0
(2 2  2)a  2b  6 a   3
  
(2 2  2)a  2b  6 (3)(2 2  2)  2b  6
(2 2 +2-2 2 +2)a = -12  4a= -12  a = -3

a   3 a   3 a   3
  
 6 2  6  6  2b  2b  6 2 b   6

5. Sa se determine parametrul rational m si sa se determine radacinile polinomului f  Q[X],

f = X 4 - 2mX 3 - 3X 2 + 8X + m stiind ca admite radacina 2 + 5 .

Rezolvare:
Polinomul are coeficientii numere rationale, deci daca f are o radacina irationala 2 + 5 ,
atunci are ca radacina si pe conjugata acesteia: 2 - 5 .
Notam x 1 = 2 + 5 si x 2 = 2 - 5 
x 1 x 2 = (2 + 5 )(2 - 5 ) = 4 – 5 = - 1 si x 1 +x 2 = 2 + 5 +2 - 5 = 4

 b
x1  x 2  x 3  x 4   a

x x  x x  x x  x x  x x  x x  c
 1 2 1 3 1 4 2 3 2 4 3 4
a
Conform relatiilor lui Viete avem  
x x x  x x x  x x x  x x x   d
 1 2 3 1 2 4 1 3 4 2 3 4
a

 x 1x 2 x 3 x 4  e
 a

x1  x 2  x 3  x 4  2m (x1  x 2 )  x 3  x4  2m
 
x1x 2  x1x 3  x1x 4  x 2x 3  x 2 x 4  x 3x 4  3 x1x 2  (x1  x 2 )(x 3  x 4 )  x 3 x4  3
  
x x
 1 2 3 x  x x x
1 2 4  x x x
1 3 4  x x x
2 3 4   8 x x
 1 2 3 ( x  x 4 )  ( x 1  x 2 ) x x
3 4   8
x1x 2 x 3 x4  m x1x 2 x 3 x4  m
4  x 3  x 4  2m x 3  x 4  2m  4 x 3  x 4  2m  4
  
 1  4( x 3  x4 )  x 3 x 4  3  1  4( 2m  4)  m  3 7m  14
   
  ( x 3  x 4 )  4 x 3 x 4   8   ( 2 m  4 )  4m   8   6 m   12
 x 3 x 4  m x 3 x 4   m x 3 x 4   m

x 3  x 4  0  x 3   x4 m  2
  
 m  2  m  2  x 3   2 .
 x x  2  2 
 3 4   x 4  2 x 4  2

www.matematicon.ro
 www.matematicon.ro

6. Sa se determine radacinile polinomului f  Q[X], f = 2X 3 - 9X 2 + 6X – 1 stiind ca admite o

radacina egala cu 2 + 3 .

Rezolvare:
Polinomul are coeficientii numere rationale, deci daca f are o radacina irationala 2 + 3 ,
atunci are ca radacina si pe conjugata acesteia: 2 - 3 .
Notam x 1 = 2 + 3 si x 2 = 2 - 3 
x 1 x 2 = (2 + 3 )(2 - 3 ) = 4 – 3 = 1 si x 1 +x 2 = 2 + 3 +2 - 3 = 4

 b
 x1  x 2  x 3   a

 c
Conform relatiilo lui Viete avem x1x 2  x1x 3  x 2 x 3  
 a
 d
 x 1x 2 x 3   a


1 1
Folosim ultima ecuatie  x 1 x 2 x 3 =  x3 =
2 2

7. Se considera polinomul f  R[X], f = X 4 - 4X 2 + 16. Stiind ca a = 3 -i  C este o radacina a

polinomului sa se determine si celelalte radacini.

Rezolvare:
Polinomul are coeficientii numere reale, deci daca f are o radacina numar complex 3 - i,
atunci are ca radacina si pe conjugata acesteia: 3 + i.
3 - i si 3 + i sunt radacinile polinomului f  [X – ( 3 - i)] [X – ( 3 + i)]│f
[X – ( 3 - i)] [X – ( 3 + i)] =[(X – 3 )- i][(X – 3 )+ i] = (X – 3 ) 2 - i 2 = X 2 - 2 3 X + 3 + 1=
= X 2 - 2 3 X + 4.

Impartim polinomul f la X 2 - 2 3 + 4 si obtinem:

X4 - 4X 2 +16 X2 - 2 3 X + 4
X 4 - 2 3 X 3 + 4X 2 X2 - 2 3 X + 4
// - 2 3 X 3 - 8X 2 + 16
3 2
- 2 3 X +12X - 8 3 X
// 4X 2 - 8 3 X + 16
4X 2 - 8 3 X + 16
// // //

Deci f = (X 2 - 2 3 X + 4)( X 2 - 2 3 X + 4)=(X 2 - 2 3 X + 4) 2 =[X – ( 3 - i)] 2 [X – ( 3 - i)] 2

Deci f are doua radacini duble 3 - i si 3 + i

www.matematicon.ro
 www.matematicon.ro

8. Se considera polinomul f  R[X], f = 4X 4 - 12X 3 + aX + b.

Sa se determine a si b  R stiind ca polinomul are radacina x = i  C si sa se determine si
celelalte radacini.

Rezolvare:
Polinomul are coeficientii numere reale, deci daca f are o radacina numar complex i, atunci are
ca radacina si pe conjugata acesteia: - i.
12  a  0 a  12
 f(i) = 0  4 + 12i + ai + b = 0  (12 + a)i + (4 + b) = 0   
4  b  0 b   4
Deci f = 4X 4 - 12X 3 - 12X – 4
i si - i sunt radacinile polinomului f  (X –i)(X + i)│f
(X –i)(X + i) = X 2 - i 2 = X 2 + 1.

Impartim polinomul f la X 2 + 1 si obtinem:

4X 4 - 12X 3 - 12X – 4 X2 + 1
4 2
4X + 4X 4X 2 - 12X - 4
// - 12X - 4X 2 - 12X - 4
3

- 12X 3 - 12X
2
// - 4X - 4
2
- 4X - 4
// //

Deci f = (X 2 + 1)(4X 2 - 12X - 4)= 4(X 2 + 1)(X 2 - 3X - 1)

3  13
Consideram ecuatia x 2 - 3x – 1 = 0,  = 9 +4 = 13  x 1 ,x 2 = .
2
3  13 3  13
Deci radacinile polinomului f sunt i, - i, si .
2 2

9. Sa se determine parametrii a, b  R si radacinile polinomului f  R[X],

f = X 4 + X 3 - 25X 2 + aX + b stiind ca admite radacina 3 +i 2 .

Rezolvare:
Polinomul are coeficientii numere reale, deci daca f are o radacina numar complex 3 +i 2 ,
atunci are ca radacina si pe conjugata acesteia: 3 -i 2 .
3 +i 2 si 3 - i 2 sunt radacinile polinomului f  [X – (3 +i 2 )][X – (3 - i 2 )]│f
[X – (3 +i 2 )][X – (3 - i 2 )]=[(X – 3)- i 2 ][(X –3)+ i 2 ]= (X –3) 2 - 2i 2 = X 2 - 6X + 9 + 2=
= X 2 - 6X + 11.

www.matematicon.ro
 www.matematicon.ro

Impartim polinomul f la X 2 - 6X + 11. Restul impartirii trebuie sa fie 0.

X 4 + X 3 - 25X 2 + aX + b X 2 - 6X + 11
X 4 - 6X 3 +11X 2 X 2 +7X + 6
// 7X 3 - 36X 2 + aX + b
7X 3 - 42X 2 + 77X
// 6X 2 +(77+a)X+b
6X 2 - 36X + 66
// (a - 41)X + b - 66

Restul r = (a - 41)X + b - 66 este polinomul nul.

a  41  0 a  41
Deci polinomul (a - 41)X + b - 66 = 0   
b  66  0 b  66

Deci f = (X 2 - 6X + 11)(X 2 +7X + 6)

75
Consideram ecuatia x 2 + 7x + 6 = 0,  = 49 - 24 = 25  x 1 ,x 2 =  x 1 = - 6, x 2 = - 1.
2
Deci radacinile polinomului f sunt 3 +i 2 , 3 -i 2 , - 6 si - 1.

www.matematicon.ro