Microsoft Word - APARATELE DE TREIER ALE COMBINELOR DE RECOLTAT CEREALE PDF

Dr.ing.
Gheorghe IVAN
APARATELE DE TREIER TANGENTIALE

ALE COMBINELOR DE RECOLTAT CEREALE
Editura Terra Nostra Iasi

2014
Referenti stiintifici:
Prof.univ.dr.ing. Manole Constantin
Prof.univ.dr.ing. Danila Ion
2
CUPRINS
pag.
Cap. 1 Aspecte generale privind combinele de recoltat cereale paioase 5
1.1 Introducere 5
1.2 Aparatul de treier al combinelor conventionale 9
1.3 Tipuri constructive de aparate de treier ale combinelor
de recoltat cereale produse de firme reprezentative 25
1.4 Concluzii 58
Cap. 2 Studii privind procesul de treier al combinelor conventionale 59
2. 1 Studii privind indicii calitativi ai procesului de treier 59
2.1.1 Factorii care determina indicii calitativi ai procesului de treier 60
2.2 Studii cinematice ale procesului de treier 67
2.2.1 Studiul cinematic al transportului masei vegetale in elevatorul
central al combinei conventionale de recoltat cereale 67
2.2.2 Studiul cinematic al alimentarii cu masa vegetala
a aparatului de treier tangential 79
2.2.3 Studiul cinematic al procesului de treier realizat de
aparatul de treier tangential 86
2.2.4 Modelarea matematică a procesului de treier realizat de
aparatul de treier tangential in literatura de specialitate 99
Cap. 3 Studiul procesului de treier al combinei de
recoltat cereale C110ATM 117
3.1 Combina de recoltat cereale C110ATM 117
3.1.1 Descrierea constructiva a ATM-ului 117
3.1.2 Descrierea functionala a ATM-ului 122
3.2 Modelarea matematica a procesului de treier realizat de ATM 123
3.3 Extras din “Raportul de incercari al combinei C110ATM” 128
3.4 Calculul coeficientului de treier al contrabatatoarelor
de separare si intensificarea procesului de treier al ATM-ului 131
Cap. 4 Concluzii finale 132
Bibliografie 133
3
4
CAP. 1 ASPECTE GENERALE PRIVIND COMBINELE DE
RECOLTAT CEREALE PAIOASE
1.1 Introducere
Recoltarea cerealelor paioase a constituit de-a lungul istoriei civilizatiei actuale
o activitate majora a omului, iar uneltele din ce in ce mai complexe concepute si
realizate cu scopul usurarii acestei activitati au conferit procesului de creare a
acestora un loc insemnat in ansamblul activitatilor umane.
Combinele de recoltat cereale paioase au permis recoltarea unor suprafete de
teren din ce in ce mai mari si reducerea semnificativa a numarului muncitorilor
din agricultura, productivitatea muncii crescand de 3000 de ori in cazul recoltarii
cu combine moderne fata de recoltarea manuala [9].
Combina de recoltat cereale paioase a fost brevetata in 1834 de americanul
Hiram Moore, care a realizat o combina cu latimea de lucru de 4,6 m, care secera,
treiera si vantura cerealele recoltate. Australianul Hugh Victor McKay a avut
aceeasi ideie si a produs in 1885 la Melborne (Australia) combina de recoltat
cereale paioase “Sunshine” harvester [31].
Aceste combine erau tractate de cai sau catari si efectuau intr-un singur proces
tehnologic operatiile de secerare (taiere) a cerealelor paioase, treierarea, separarea
si colectarea semintelor culturii recoltate.
Combina autopropulsata de recoltat cereale paioase a fost conceputa de
americanului Cyrus McCormick si realizata in anul 1900, combina avand in
compunere un motor si transmisia necesara autopropulsarii si actionarii unei
seceratoare prevazuta cu rabator pentru sustinerea plantelor in momentul taierii.
Fig. 1.1 Combina autopropulsata conceputa de Cyrus McCormick [31]
5
Primele combine autopropulsate de recoltat cereale paioase au fost produse in
America de Nord inaintea celui de al doilea război mondial, una din primele
combine fiind realizata de firma Massey-Harris din Manitoba – Canada in 1944 si
incercata in Argentina in 1946.[32]
Fig. 1.2 Combina autopropulsata de recoltat cereale Massey-Harris (1950) [32]

Combina avea fluxul tehnologic in “T” ca la combinele de recoltat actuale,
organele de lucru fiind: un echipament detasabil pentru secerat numit heder, un
elevator central pentru transportul masei vegetale recoltate la batoza, compusa din
aparat de treier tangential, scuturator, sistem de curatire, transportor de seminte la
buncar, transportor de spice netreierate, buncar, platforma de conducere, motor si
transmisia necesara autopropulsarii si actionarii organelor de lucru. Acest tip de
combină reprezinta conceptul de combina conventionala de recotat cereale.
In Europa primele combine autopropulsate au avut latimi si capacitati de lucru
mai mici decat combinele tractate care predominau in acea perioada. Cu timpul
insa combinele autopropulsate au inlocuit pe cele tractate, care in prezent se produc
foarte rar, acestea nefiind cuprinse nici macar in statistici.
Preocuparea principala a constructorilor de combine de recoltat cereale a
constat in cresterea performantelor combinei conventionale de recoltat cereale.
In figura 1.3 este prezentata combina conventionala de recoltat cereale John
Deere 2266 , avand evidentiate principalele organe de lucru si fluxul tehnologic.
6
Fig.1.3 Combina conventionala de recoltat cereale John Deere 2266 (2010) [23]
In figura 1.4 sunt prezentate organele principale de lucru ale combinei
conventionale de recoltat C110, fiind evidentiat aparatul de treier tangential.
Fig.1.4 Schema combinei conventionale de recoltat C110 (1994) [3]

Fluxul tehnologic si organele principale de lucru ale combinelor conventionale
de recoltat cereale sunt prezentate in schema din figura 1.5.
7
Fig. 1.5 Fluxul tehnologic si organele principale de lucru
ale combinelor conventionale de recoltat cereale [3]
Domeniul de utilizare al combinelor de recoltat cereale păioase a fost treptat
extins, acestea prevazandu-se cu diferite echipamente ce permit utilizarea lor si la
recoltarea altor culturi (porumb, floarea soarelui, soia, mazare, soia, fasole etc.),
modificandu-se componenta si regimul de functionare al organelor de lucru in
functie de cultura recoltata.
In tabelul 1.1 sunt prezentate culturile agricole recoltate cu ajutorul actualelor
combine conventionale de recoltat cereale.
Tabelul 1.1 Culturile agricole recoltate cu ajutorul actualelor combine
conventionale de recoltat cereale [4]
1. grau 10. laptuca 19. iarba gazon 28. floarea soarelui
2. ovaz 11. mazare 20. trifoi rosu 29. rapita
3. orz 12. naut 21. trifoi alb 30. rapita salbatica
4. mei 13. sfecla 22. armurariu 31. soia
5. secara 14. fan grecesc 23. morcov 32. in pentru ulei
6. orez 15. sorg zaharos 24. cicoare 33. mustar samanta
7. porumb 16. telina samanta 25. varza samanta 34. camelina
8. bob 17. spanac 26. lucerna samanta 35. sofranel
9. bobusor 18. ridichi 27. patrunjel samanta 36. lupin
8
1.2 Aparatul de treier al combinelor conventionale de recoltat cereale
Aparatul de treier al combinelor conventionale de recoltat cereale este de tip
tangential. Acesta este cel mai important organ de lucru din punct de vedere al
procesului de separare al semintelor cat si al consumului energetic.
In aparatul de treier tangential are loc procesul de treier care consta in treierarea
masei vegetale recoltata si separarea semintelor prin contrabatator catre planul
oscilant si sistemul de curatire, concomitent cu deplasarea masei vegetale in spatiul
de treier catre scuturator.
Capacitatea de lucru a unei combine conventionale de recoltat cereale este
determinata de capacitatea de lucru a organelor componente si in principal de
capacitatea de lucru a aparatului de treier tangential folosit.
aparat cu sine de batere aparat cu stifturi aparat cu sarme indoite

Fig. 1.5 Aparate de treier tangentiale [9]
Cele mai utilizate aparate de treier tangentiale sunt cele cu sine de batere pentru
ca sunt aparate universale, pot fi folosite pentru cele mai multe culturi si pentru
conditii de recoltare diverse. Aparatele de treier cu stifturi oferă avantaje la
treieratul orezului, iar aparatele de treier cu sarme indoite sunt folosite pentru
treieratul orezului la combinele de recoltat fabricate in Japonia.[9]
1.2.1 Componentele aparatului de treier tangential cu sine de batere

Componentele principale ale aparatului de treier tangential cu sine de batere au
ramas in esenta aceleasi de la aparitia primelor combine de recoltat. Aceste
componente sunt: batator, contrabatator, postbatator, prelungire contrabatator
(fig.1.6). La acestea se adaugă transmisia de antrenare a batatorului, mecanisme de
reglare a distantei dintre batator si contrabatator, precum si a turatiei batatorului.
9
Fig. 1.6 Componentele principale ale aparatului de treier tangential
cu sine de batere
Batatorul este componenta care antreneaza si transporta masa vegetala in
spatiul de treier, intre batator si contrabatator pentru realizarea separarii semintelor
de restul plantelor.
Batatorul aparatului de treier tangential cu sine de batere are in componenta un
ax, un numar de rozete turnate sau ambutisate pe care sunt montate cu suruburi
6...10 sine de batere realizate din banda profilata din otel forjat (fig.1.7).
Fig.1.7 Batatorul aparatului de treier al combinelor romanesti

Sinele batatoarelor combinelor romanesti din gama C110, C140 sunt prevazute
cu o zona neteda si o zonă riflata (fig.1.8).
10
Fig.1.8 Configuratia sinei batatorului combinelor romanesti
Zona neteda a sinei face primul contact cu masa vegetala adusa de transportorul
cu lanturi si racleti al elevatorului central, asigurand o buna preluare a acesteia si
reducand procentul semintelor vatamate. Zona neteda produce si un efect de
ventilator, efect ce determina cresterea vitezei masei vegetale la intrarea in spatiul
de treier.
Riflurile au rolul de a uniformiza dispunerea masei vegetale in spatiul de treier
si de a antrena si pieptana plantele in vederea separarii semintelor. Riflurile sinelor
combinelor romanesti au adancimea de 10 mm, sunt dispuse la un pas de 14,3 mm
si la un unghi de 30° in raport cu directia perpendiculara pe sina, care reprezinta si
directia de inaintare a masei vegetale in spatiul de treier.
Sinele sunt astfel montate astfel incat inclinatia riflurilor sa alterneze, stanga-
dreapta (patru sine au riflurile inclinate la stanga si patru au riflurile inclinate la
dreapta), ceea ce face ca in timpul procesului de treier masa vegetala sa nu se
deplaseze axial pe lungimea batatorului, aceasta fiind sub actiunea a doua sau trei
sine consecutive. [13]
Sina batatorului dreapta a aparatului de treier al combinelor romanesti este
prezentata în figura 1.9.
11
Fig.1.9 Sina batatorului dreapta a aparatului de treier al combinelor romanesti
Combinele conventionale ale firmei Claas au sinele batatorului cu rifluri

dispuse in V (jumatate din sina are riflurile inclinate la stanga si cealalta jumatate
are riflurile inclinate la dreapta), cu unghiul de inclinatie al riflurilor in raport cu
directia de inaintare a masei vegetale de 42°…45°.
Diametrul batatorului cu sine de batere se alege în functie de lungimea
plantelor cultivate in prezent, pentru a micsora posibilitatea infasurării acestora pe
batator, in functie de numarul de sine ales, de realizarea unui moment de inertie
necesar impiedicarii infundarii aparatului cu masa vegetala, precum si de conditiile
de amplasare in cadrul fluxului tehnologic, diametrul uzual fiind de 600 mm.
Un diametru mai mare ale batatorului determina o lungime mai mare a spatiului
de treier, dar cresterea diametrului batatorului necesita scaderea turatiei si
micsorarea fortelor centrifuge necesare unei separari corespunzatoare.
Momentul de inertie al batatorului contracareaza efectele neregularitatii turatiei
acestuia datorata alimentării neuniforme cu masa vegetala.
Turatia batatorului este variabila, fiind in functie de tipul si starea culturii
recoltate. Variatia turatiei este realizata cu ajutorul unui variator de turatie cu o
curea sau doua, iar in unele cazuri, si de un reductor de turatie suplimentar pentru
recoltarea culturilor sensibile (floarea soarelui, mazare, porumb, soia, fasole etc).
12
Fig.1.10 Variatorul si reductorul de turatie ale aparatului de treier
al combinelor din Seria Dominator 78S…108S, produse de firma Claas [24]
Mecanismul de reglare a turatiei batatorului poate sa fie mecanic, electric sau
hidraulic. Combinele romanesti sunt dotate cu un mecanism mecanic actionat de la
maneta indicata de sageata din figura 1.11, valoarea turatiei urmarindu-se pe
afisajul plasat central-sus (la combinele straine exista ceva similar). [4]
Fig.1.11 Maneta pentru reglarea turatiei batatorului la combinele romanesti

Dropia si Gloria, produse de firma Semanatoarea [4]
13
Contrabatatorul (fig.1.12) este compus, de regula, dintr-un cadru sudat format
din 12-16 sine (1) care sunt dispuse la distante egale sau variabile, transversal fata
de fluxul de masa vegetala, doi pereti laterali (2) sub forma de arc de cerc, un
numar de tiranti (3) care rigidizează constructia si un numar de vergele care
formeaza suprafata de separare a semintelor. Vergelele sunt demontabile, realizate
din sarmă, diametrul si distanta dintre vergele fiind in functie de marimea
semintelor culturii recoltate.
Fig. 1.12 Componenta si caracteristicile principale ale contrabatatorului

combinei C110
Pentru treierarea culturilor cu seminte mari (porumb, floarea soarelui, soia,
mazare, fasole etc.) se demonteaza cate o vergea la doua vergele ale
contrabatatorului, iar in cazul culturilor cu seminte mici, se acopera spatiile dintre
primele sine cu 2 sau 3 placi de inchidere cu arc (se gasesc de regula in lada cu
scule si accesorii).
Caracteristicile principale ale contrabatatorului sunt: unghiul de infasurare α,
raza de infasurare R, numarul de sine si marimea suprafetei de separare (suprafata
vie) a contrabatatorului. Din punct de vedere al acestor caracteristici, intensificarea
procesului de treier se realizeaza in principal prin :
- marirea unghiului de infasurare al contrabatorului (la combinele actuale
α=99°…151°);
14
- realizarea de contrabatatoare cu raza de curbura variabila pentru valori mari ale
unghiul de infasurare;
- marirea numarului sinelor contrabatatorului (12…16 sine la actualele combine);
- realizarea de contrabatatoare cu distanta variabila intre sine (distanta mai mica
in zona de iesire din spatiul de treier);
- marirea suprafetei de separare prin redimensionarea diametrului vergelelor si a
spatiului dintre acestea;
- schimbarea tipului de contrabatator sau a configuratiei acestuia în functie de
cultura recoltata.
La unele combinele conventionale ale firmei John Deere exista posibilitatea
alegerii intre trei variante de contrabatatoare in functie de cultura ce urmeaza a fi
recoltata (fig.1.13).
contrabatator universal contrabatator pentru seminte mici contrabatator pentru seminte mari
Fig.1.13 Variante de contrabatatoare la unele combine conventionale
ale firmei John Deere [23]
La combinele conventionale ale firmei Claas (fig.1.14) exista posibilitatea
schimbarii configuratiei contrabatatorului in functie de cultura, pastrandu-se rama
sudata (contrabatator tip Multicrop).[24]
Fig. 1.14 Contrabatator tip Multicrop al combinelor conventionale ale firmei Claas
15
Distanta intre batator si contrabatator variaza in functie de natura culturii,
marimea semintelor, gradul de desprindere al semintelor din spic si umiditatea
masei vegetale recoltata.
Distanta de la iesirea din spatiul de treier trebuie sa fie intotdeauna mai mica
decat distanta de la intrarea in spatiul de treier, pentru a asigura treieratul masei
vegetale recoltate prin laminare si frecare.
In tabelul 1.2 sunt date turatia si viteza periferica ale batatorului, distanta intre
batator si contrabatator la combinele romanesti C110 si C140, pentru diverse
culturi agricole.
Tabelul 1.2 Turatia si viteza periferica ale batatorului, distanta intre batator si
contrabatator la combinele romanesti C110 şi C140, pentru diverse
culturi agricole.[22]
Turatie Viteza periferica Distanta la intrare Distanta la iesire
Cultura
rot/min (m/s) (mm) (mm)
grau 760…1100 24…35 12…20 4…10
orz 860…1080 27…34 10…18 3…10
ovaz 860…1100 27…35 12…20 3…10
secara 800…1100 25…35 12…20 3…10
orez 640…955 20…30 14…18 3…6
porumb 320…640 10…20 25…30 15…20
fasole 220…640 7…20 20…35 10…18
mazare 220…570 7…18 20…30 10…18
rapita 480…760 15…24 20…30 10…20
Mecanismul de reglare a distantei intre batator si contrabatator consta, de

regula, din doua manete amplasate pe platforma de conducere in stanga
operatorului, manete care realizeaza reglarea distantelor de intrare si iesire in
spatiul de treier, un numar de axe filetate, articulatii si parghii (fig.1.15).
16
Fig.1.15 Mecanismul de reglare a distantelor intre batator si contrabatator
la un aparat de treier al combinelor Laverda [25]
Reglarea distantelor intre batator şi contrabatator la combinele din Seria

3400…3550, produse de firma Laverda, se realizeaza de la parghiile din partea
stanga-jos a combainerului, conform figurii 1.16.
Fig.1.16 Parghiile pentru reglarea distantelor intre batator si contrabatator la

combinele din Seria 3400…3550, produse de firma Laverda [25]
17
Parghia din stanga este pentru reglarea distantei la iesirea din spatiul de treier,
iar aceea din dreapta este pentru reglarea distantei la intrarea in spatiul de treier.
Verificarea distantelor intre batator si contrabatator se face cu ajutorul lerelor
(se gasesc in lada cu scule si accesorii), accesul facandu-se prin partea stanga a
aparatului de treier, demontandu-se capacul care etanseaza zona (fig.1.17).
Fig.1.17 Zona de verificare a distantelor intre batator si contrabatator

la combinele din Seria 3400…3550, produse de firma Laverda [25]
Postbatatorul aparatului de treier al combinelor romanesti este un rotor cu
palete, rolul lui fiind de a micsora viteza si de a transfera pe scuturator paiele,
spicele netreierate, semintele treierate si ramase in paie si de a impiedica
intoarcerea acestora la batator.
Turatia postbatatorului este constanta si mai mica decat a batatorului. La
combinele romanesti turatia postbatatorului este de 750 rot/min.
Prelungirea contrabatatorului la combinele romanesti se compune dintr-un
cadru sudat pe care sunt montati un numar de dinti din sarma si un paravan din
cauciuc. Prelungirea orienteaza paiele catre scuturator si poate fi reglata in trei
pozitii, de regula ea fiind fixata pe pozitia de mijloc.
18
1.2.2. Consideratii privind procesul de treier
Procesul de treier al combinelor de recoltat cereale are ca efecte desfacerea
legaturilor semintelor cu planta si separarea acestora din masa vegetala recoltata.
In acest proces intervin mai multe forte al caror efect cumulat realizeaza separarea
semintelor. Aceste forte sunt: forta de laminare, forta de frecare si forta centrifuga,
aceste forte producand vibratii ale transei de material aflat in spatiul de treier, care
au ca rezultat separarea semintelor prin contrabatator.
Procesul de treier este insotit si de efecte negative ca: vatamarea semintelor,
strivirea si maruntirea paielor, formarea plevei, care se separa odata cu semintele
prin contrabatator sau este antrenata cu paiele pe scuturator. Aceste efecte nu pot fi
inlaturate, dar pot fi limitate cantitativ prin solutii constructive adecvate.
In conditii optime, separarea semintelor in aparatul de treier tangential poate fi
de maxim 85%, scazand sub 50…60% in conditiile unor reglaje necorespunzatoare
si cultura cu umiditate ridicata, cu consecinta unei sarcini mai mari de separare la
scuturator. Aparatul de treier tangential ideal trebuie sa asigure o separare cat mai
mare a semintelor prin contrabatator, in conditiile unor vatamări ale semintelor sub
2% din productie si a unui consum energetic specific minim.
Masa vegetala care trece prin aparatul de treier este constituita din semintele si
paiele culturii de baza, buruieni, pleava etc, denumite in literatura de specialitate in
limbă engleză MOG (material other than grain) sau in limba germană NKB
(Nichtkornbestandteile).
Materialul separat prin contrabatatorul aparatului de treier tangential contine
seminte ale culturii de baza si de buruieni, parti paioase (un amestec de paie scurte,
pleava, fragmente de buruieni) si spice netreierate separate, care prin circuitul de
retur spice netreierate al combinei sunt reintroduse in aparatul de treier.
Materialul evacuat din aparatul de treier tangential catre scuturator contine paie
lungi si scurte, spice netreierate si neseparate in aparatul de treier si seminte
treierate si ramase in paie.
Capacitatea de lucru a aparatului de treier tangential este influentata si de
uniformitatea si viteza alimentarii cu masa vegetala, realizate de elevatorul central.
19
Acesta este prevazut de regula cu un transportor cu lanturi si racleti, care are
rolul sa transporte masa vegetala de la heder la aparatul de treier.
Este important de remarcat ca actiunea racletilor transportorului asupra masei
vegetale transportate produce si o separare a semintelor, separare pusa in evidenta
la intrarea in spatiul de treier, unde procentul semintelor separate prin contrabatator
este cel mai mare. In figura 1.18 este prezentata separarea semintelor pe lungimea
spatiului de treier in functie de viteza periferica a batatorului, rezultate publicate in
1968 de W.B. Reed de la Universitatea din Saskatchewan.
Fig.1.18 Separarea semintelor pe lungimea spatiului de treier

(W.B. Reed, Universitatea din Saskatchewan, 1968)
Trebuie mentionat ca la viteze periferice mari ale batatorului scade procentul
spicelor netreierate, dar creste procentul semintelor vatamate (fig.1.19).
Fig. 1.19 Influnta vitezei periferice a batatorului asupra pierderilor

si a semintelor sparte la treieratul graului. [3]
20
La combinele actuale prevazute cu aparat de treier tangential, pentru a
îmbunatati procesul de treier, unele firme folosesc aparate de treier cu rotoare
suplimentare, care poate fi amplasate dupa postbatator (New Holland - fig.1.20)
sau in fata batatorului principal (Claas - fig.1.21).
Fig.1.20 Aparatul de treier tip Multi-threshing system (New Holland) [26]
Fig.1.21 Aparatul de treier tip APS (Claas) [24]
21
Pentru conditii speciale de treierat, unele firme prevad posibilitatea reglarii
distantei intre batatorul suplimentar si contrabatatorul aferent (New Holland,
Deutz-Fahr). Alte firme introduc sau scot batatorul suplimentar din fluxul de masa
vegetala, rotind contrabatatoarele suplimentare (Laverda - fig. 1.22).
Fig. 1.22 Batatorul suplimentar introdus si scos din fluxul de masa vegetala
la modelul de combine MCS (Laverda) [25]
La aparatele de treier cu batator suplimentar suprafata de separare se mareste
cu 65...75%, ceea ce permite micsorarea lungimii scuturatorului.
Intensitatea de separare a semintelor in aparatul de treier este superioara celei
de la scuturator, de aceea debitul unei combine cu aparat de treier cu doua
batatoare este mai mare cu 14...20% decat al unei combine conventionale. [12]
Cresterea lungimii spatiului de treier la aparatele de treier cu batator
suplimentar solicita masa vegetala recoltata si conduce la maruntirea paielor,
consumul energetic specific crescand si necesitand modificari ale scuturatorului si
sistemului de curătire. Totodata, aceste aparate de treier sunt mai putin universale,
fiind mai complexe sunt mai costisitoare si mai greu de intretinut si se infunda mai
usor la culturi imburuienate si cu umiditate mare.
Pentru a intelege problema actuala privind aprecierea unei combine de recoltat
cereale in functie de fluxul tehnologic (conventional sau axial), trebuie mentionate
cateva consideratii privind si combinele cu flux axial.
Aparatul de treier axial a fost propus pentru experimentari inca din 1956 si
perfectionat continuu se utilizeaza cu bune rezultate la culturile de cereale fara
22
buruieni, inaltimea plantelor de 70...80 cm, coeficientul continutului de paie
λ=0,4...0,5 si umiditatea semintelor pana la 20%.
In constructia aparatelor de treier axiale se disting patru zone: zona de
alimentare, zona de treier, zona de separare a semintelor si zona de evacuare a
paielor (fig. 1.23).
Fig. 1.23 Aparatul de treier cu flux axial [12]

In aparatul de treier cu flux axial masa vegetala prelucrata evolueaza pe o
traiectorie elicoidala. In timpul lucrului paiele sunt maruntite de 3...4 ori mai mult
decat in cazul aparatelor de treier tangentiale, fapt ce conduce la un consum mai
mare de energie cu 16...22% [12]. Treieratul este aproape total, nemaifiind necesar
un scuturator, piederile de seminte in paie sunt de 1,5…2 ori mai mici in
comparatie cu pierderile la combinele conventionale, dar datorita maruntirii
paielor, se complica procesul de curatire. De asemenea, procentul de seminte
vatamate este de 3…6 ori mai mic la combinele cu flux axial in comparatie cu cele
conventionale, iar combinele sunt relativ mai simple dar transmisiile acestora sunt
mai costisitoare.
Curbele caracteristice ale pierderilor totale de seminte in functie de debitul de
alimentare la aparatele de treier tangential si axial sunt reprezentate in figura 1.24.
23
Fig. 1.24 Pierderile totale de seminte in functie de debitul de alimentare
la aparatele de treier tangential si axial [18].
Dupa cum rezulta din figura, aparatul de treier tangential nu este indicat pentru
debite de alimentare foarte mari, pierderile crescand exponential la aceste debite,
pe cand aparatul de treier axial se comporta foarte bine indiferent de debit.
O calitate importanta a aparatului de treier axial este reducerea sensibila a
procentelor de seminte vatamate, datorita faptului ca fortele centrifuge si de frecare
au o pondere mai mare in procesul de treier, in dauna fortelor de lovire,
preponderente la aparatele de treier tangentiale.
Cu toate avantajele pe care le prezinta, conditii mai stricte privind
caracteristicile fizico-mecanice si biologice ale culturilor recoltate (λ<0,5 si cultura
fara buruieni), consumul energetic mai mare si necesitatea utilizării unui sistem de
curatire mai performant, fac din combinele de recoltat cu flux axial o varianta
optima in anumite conditii.
În 1978, la lansarea unei serii de combine, reprezentantii firmei John Deere
declarau: „metoda de treier si scuturare conventionala este superioara si noi
credem că aceasta situatie se va mentine inca pentru o perioada de timp” [33], dar
in prezent acestia s-au razgandit, combinele cu flux axial castigand competitia.
24
1.3 Tipuri constructive de aparate de treier ale combinelor de recoltat
cereale produse de firme reprezentative
Firma NEW HOLLAND
Modelele TC, TX, CS, CX ale firmei New Holland au caracteristic un batator
suplimentar amplasat dupa batatorul clasic si deasupra primei cascade a
scuturatorului, denumit Multi-threshing system (fig.1.25) iar la ultimile modele
Multi-threshing system cu contrabatator Opti-thresh system. Multi-threshing
system reprezinta perfectionarea sistemului Rotary separator, realizat in 1984, la
care se poate modifica distanta intre batatorul suplimentar si propriul contrabatator
in functie de cultura si starea acesteia.
Fig. 1.25 Aparate de treier ale modelelor TC, TX, CS, CX (New Holland) [26]
Multi-threshing system incorporeaza in afara aparatului de treier tangential,
trei rotoare: primul reprezinta fostul postbatator, care pe langa functia de
uniformizator a capatat-o si pe aceea de separator suplimentar, al doilea este
separatorul rotativ prevazut cu degete conice pe bare din teava rotunda, iar al
25
treilea este un rotor de uniformizare si directionare a fluxului de material catre
scuturator. Sub aceste rotoare exista contrabatatoare cu posibilitatea de reglaj a
pozitiei lor in raport cu rotoarele, practic dublandu-se suprafata de separare. [26]
Tabelul 1.3 Principalele caracteristici tehnice ale aparatelor de treier la
combinele din Seria TC, produse de firma New Holland. [26]
Tip combina TC54 TC56 TC59
diametru [mm] 600
lungime [mm] 1040 1300 1560
Batator
numar sine 8
turatie [rot/min] 430…1070 425…1150
numar sine 14
Contrabatator suprafata [m2] 0,62 0,79 0,94
unghi infasurare 111° 99°
turatie [rot/min] 875
Postbatator
suprafata [m2] 0,318 0,396 0,475
turatie [rot/min] - 400/760
diametru [mm] - 605
Separator rotativ
reglare gratar [mm] - 20…40
suprafata [m2] - 0,83 1,30
Cresterea suprafetei de separare la treierat -* 215% 290%
*combina de recoltat cereale TC54 nu are in componenta Multi-threshing system,

ea fiind luata ca termen de comparatie pentru modelele TC56 si TC59.
Multi-threshing system cu contrabatator tip Opti-thresh (aparut in 2003 montat

pe combinele de recoltat cereale din Seria CS – fig.1.26) ofera posibilitatea reglarii
unghiului de infasurare al contrabatatorului in functie de cultura si starea acesteia,
marindu-se suprafata de separare cu cca. 20%. [26]
26
Fig. 1.26 Multi-threshing system cu contrabatator tip Opti-thresh
al combinelor din Seria CS (New Holland) [26]
combinele din Seria CS, produse de firma New Holland. [26]
Tip combina CS540 CS660
diametru [mm] 606
lungime [mm] 1300 1560
Batator numar sine 8
turatie [rot/min] 400…1140
turatie cu reductor [rot/min] 240…685
numar sine 14
suprafata [m2] 0,86 1,04
Contrabatator
unghi infasurare parte fixa 85°
unghi infasurare parte fixa + mobila 121°
Postbatator diametru [mm] 395
suprafata [m2] 0,254 0,304
Separator
diametru [mm] 590
rotativ
Cresterea suprafetei de separare la treierat 236% 270%
27
Combinele din Seria TF utilizeaza un sistem rotativ de separare care
inlocuieste scuturatorul. Acest sistem, denumit Twin-Flow, asigura un recoltat
silentios, fara vibratii, dar experimentarile n-au dat rezultatele scontate (fig.1.27).
Fig.1.27 Sistem rotativ de separare tip Twin-Flow (New Holland) [26]

Tabelul 1.5 Principalele caracteristici tehnice ale sistemelor de separare la
combinele din Seria TF, produse de firma New Holland. [26]
Tip combina TF76 TF78
diametru [mm] 600
numar sine 13
Contrabatator
latime [mm] 1317 1577
unghi infasurare 1110
diametru [mm] 605
Separator rotativ
suprafata [m2] 0,862 1,018
Cresterea suprafetei de separare la treierat 222%* 264%*
numar 2
Rotor Twin-Flow
turatie [rot/min] 343 sau 651
suprafata separare [m2] 2,466 2,980
* in raport cu suprafata de separare la treierat a combinei conventionale TC54
28
Firma LAVERDA a realizat modelele din Seria L500 MCS, L600 MCS, LX,
LXE si M300, care utilizeaza un batator suplimentar amplasat dupa batatorul clasic
si deasupra primei cascade a scuturatorului, denumit sistem Multi Crop Separator
(MCS). Caracteristic acestui sistem este posibilitatea rotirii contrabatatorului
batatorului suplimentar astfel incat functia lui se anuleaza, batatorul suplimentar
avand doar rolul de directionare a materialului treierat catre scuturator (fig.1.28).
Fig.1.28 Aparat de treier tip MCS al firmei Laverda [25]

Contrabatatorul batatorului suplimentar este format din doua sectoare
articulate, primul avand rolul de contrabatator pentru postbatator iar al doilea de
contrabatator pentru batatorul suplimentar. Distanta intre batatorul suplimentar si
contrabatatorul aferent este 25 mm la intrare si 40 mm la iesirea materialului.
Turatia batatorului suplimentar este pentru cereale paioase de 750 rot/min, iar
pentru porumb 250 rot/min.
Anularea functiei sistemului MCS se face in cazul culturilor trecute de faza
optima de recoltare, deoarece in acest caz are loc o maruntire excesiva a paielor cu
efecte negative asupra procesului de lucru a sistemelor de scuturare si curatire.
29
Anularea functiei sistemului MCS se mai face si in cazul culturilor nepaioase,
porumb, floarea soarelui, soia, rapita, mazare etc., mentinandu-se universalitatea
acestui tip de combina.
Tot la acest sistem trebuie remarcat ca pozitia si lungimea scuturatorului a
ramas neschimbata fata de combinele conventionale de recoltat cereale ale firmei
Laverda.
Principalele caracteristici tehnice ale aparatelor de treier la combinele din Seria
LX sunt prezentate in tabelul 1.6.
combinele din Seria LX, produse de firma Laverda [25]
Tip combina 1950 LX 2350 LX 2760 LX
diametru [mm] 600
lungime [mm] 1340 1340 1600
comanda variator hidraulică
numar sine 12
Contrabatator suprafata [m2] 0,99 0,99 1,18
unghi infasurare 106°
Postbatator turatie [rot/min] 875
turatie [rot/min] - 750 sau 250
diametru [mm] - 600
Separator multiplu
lungime [mm] - 1340 1600
de seminte MCS
reglare gratar [mm] - 20…40
suprafata [m2] - 0,90 1,07
Cresterea suprafetei de separare la treierat -* 190% 190%
* este luata ca referinta suprafata de separare la treierat a combinei 1950 LX
30
Firma MASSEY FERGUSON a lansat in 2007 combinele din Seria 7200
ACTIVA, care au un aparat de treier conventional cu o prelungire gratar “activa”
cu rol de contrabatator (fig. 1.29).
Batatorul are in compunere un numar mare de rozete ambutisate (6), iar sinele
sunt prevazute cu cele doua zone, zona riflata si zona neteda.
Contrabatatorul are doua sectoare, sectorul posterior avand jumatate din

numarul vergelelor sectorului anterior, cu scopul maririi suprafetei active. [27]
Fig. 1.29 Aparatul de treier al combinelor din Seria MF7200 ACTIVA

(Massey Ferguson) [27]
Prelungirea contrabatator activa are o configuratie deosebita, aceasta permitind
atat orientarea vrafului catre scuturator cat si o separare suplimentara a semintelor
aflate in paie.
Caracteristicile tehnice ale aparatului de treier sunt prezentate in tabelul 1.7.
31
combinele din Seria MF7200 ACTIVA, produse de firma Massey
Ferguson [27]
Tip combina MF7244 MF7246

diametru [mm] 600
Batator
numar sine 8
turatie [rot/min] 380…1210 430…1310
numar sine 12
Contrabatator suprafata [m2] 0,83 0,99
Prelungire gratar activa unghi infasurare 14°
Combinele din Seria MF7200 BETA au un aparat de treier cu batator

suplimentar prevazut cu bare cu pinteni, pozitionat dupa postbatator si un
contrabatator suplimentar, articulat din doua segmente.
Turatia batatorului suplimentar se poate reduce, prin schimbarea unei curele si a
rotii de curea, iar contrabatatorul suplimentar se poate retrage din fluxul de
material, prin rotire (fig.1.30). Datorita acestei caracteristici, combina isi pastreaza
caracteristica de universalitate a combinei cu flux transversal
Aparatul de treier al combinelor Seriei MF7200 BETA este MCS-ul

combinelor Laverda.
32
Fig. 1.30 Aparatul de treier al combinelor din Seria MF7200 BETA
33
combinele din Seria MF7200 BETA, produse de firma Massey
Ferguson [27]

diametru [mm] 600
Batator
numar sine 8
turatie [rot/min] 380…1210 430…1310
numar sine 12
diametru [mm] 600
Batator
numar bare 10
suplimentar
numar sine 8
Contrabatator
suplimentar
34
Combinele din Seria MF7200 (lansata in anul 2000) sunt combine cu capacitati
de lucru mari, cu un aparat de treier de tip Multi-threshing system, dar fara rotorul
final (fig. 1.31).
Fig. 1.31 Aparatul de treier al combinelor din Seria MF7200

Contrabatatorul acestui aparat de treier are o configuratie originala a intrarii in
spatiul de treier (zona marcata cu galben), care determina o preluare mai buna a
masei vegetale, producandu-se si o intensificare a procesului de treier. [27]
35
combinele din Seria MF 7200, produse de firma Massey Ferguson[27]

diametru [mm] 450 600
Batator
numar sine 8
turatie [rot/min] 550…1500 390…1120
numar sine 12 13
unghi infasurare 117° 118°
diametru [mm] -
Batator
numar profile cu pinteni 8
suplimentar
numar sine 5
Contrabatator
suprafata [m2] - -
suplimentar
unghi infasurare -
36
Firma JOHN DEERE a realizat combine de recoltat cereale care reprezinta un
model de referinta al conceptiei si executiei in domeniu, remarcandu-se capacitatea
mare de lucru si fiabilitatea acestora.
Combinele Seriei CWS, aparuta in 2001, sunt combine conventionale de
recoltat cereale (fig.1.32).
Fig. 1.32 Aparatul de treier al combinelor din Seria CWS (John Deere) [23]
combinele din Seria CWS, produse de firma John Deere [23]
Tip combina 1450 CWS 1550 CWS
diametru [mm] 610
numar sine 14
37
Combinele din Seria 2200, produse in perioada 1995...2001, au un aparat de
treier tangential cu dimensiuni majorate (fig. 1.33). [23]
Fig. 1.33 Aparatul de treier al combinelor din Seria 2200 (John Deere) [23]
combinele din Seria 2200, produse de firma John Deere [23]
Tip combina 2254 2264
diametru [mm] 660
numar sine 13
Contrabatator
reglare distanta batator-contrabatator electrica
diametru [mm] 400
Postbatator
numar palete 8
38
Aparatul de treier al Seriei WTS (Walker Tine Separator), aparuta in 2001,
are un batator cu diametrul de 660 mm care are turatii mici pentru procesul de
treier, micsorandu-se cantitatea de pleava si spargerile de seminte (fig.1.34). [23]
Fig.1.34 Aparatul de treier al combinelor din Seria WTS (John Deere) [23]
Contrabatatorul are trei variante in functie de cultura de recoltat si o prelungire
contrabatator prevazuta cu sine pentru realizarea unei separari suplimentare a
semintelor si directionarea acestora la sistemul de curatire (fig.1.35 si fig.1.36).
Fig.1.35 Variante ale contrabatatorului aparatului de treier

al combinelor din Seria WTS [23]
39
Fig. 1.36 Prelungirea contabatatorului combinelor din Seria WTS [23]
combinele din Seria WTS, produse de firma John Deere [23]
Tip combina 9560WTS 9680WTS
diametru [mm] 660
Contrabatator numar sine 13
40
Sistemul de separare al Seriei CTS (Cylinder Tine Separation), aparuta in
2004, se compune dintr-un aparat de treier cu un rotor suplimentar cu dinti, avand
o miscare de rotatie in sens invers rotatiei batatorului, care antreneaza materialul pe
deasupra alimentand doi cilindri separatori care inlocuiesc scuturatorul (fig.1.37).
Este posibil ca acest sistem de separare sa fie mai performant din punct de
vedere al capacitatii de lucru in comparatie cu scuturatorul combinelor
conventionale, dar consumul energetic este mai mare cu 72% decat la modelul
combinei conventionale de recoltat cereale 2254, la aceeasi latime a batatorului
(1400 mm).
Fig. 1.37 Sistemul de separare tip CTS (John Deere) [23]
41
Tabelul 1.13 Principalele caracteristici tehnice ale aparatului de treier si
sistemului de separare al combinei 9780CTS, produsa de firma John
Deere [23]
Tip combina 9780CTS

diametru [mm] 660
lungime [mm] 1400
suprafata [m2] 1,05
unghi infasurare 116 °
Rotor suplimentar diametru [mm] 140
numar 2
lungime [mm] 3400
Cilindri separatori diametru anterior [mm] 464
diametru posterior [mm] 502
42
Sistemul de separare al Seriei T, aparuta in 2007, este compus dintr-un aparat
de treier cu rotoare multiple (fig.1.38), scuturator cu 7 cascade si sistem de curatire
prevazut cu ventilator diametral cu doua canale. Distanta intre batatorul posterior si
contrabatatorul aferent este reglabila. [23]
Fig.1.38 Sistem de separare al combinelor Seriei T (John Deere) [23]
43
Tabelul 1.14 Principalele caracteristici tehnice ale aparatului de treier cu rotoare
multiple al combinelor Seriei T, produsa de firma John Deere [23]
Tip combina T550i T660i

diametru [mm] 660
numar sine 13
Contrabatator
reglare distanta batator-contrabatator electrică
diametru [mm] 660
Batator
suplimentar turatie [rot/min] 434…868
Contrabatator suprafata [m2] 1,3
suplimentar
diametru [mm] 400
Postbatator turatie [rot/min] 454…908
suprafata [m2] 0,45
44
Firma CASE IH a produs in perioada 1982...1999 preponderent combine cu
flux axial cu un singur rotor, dar a produs si combine conventionale de recoltat
cereale sub denumirea firmei Dania–Seria D3000, D4500, D7200, D7500, D8500,
D8900 şi D9000. [28]
In perioada 1999...2001, firma Case New Holland a produs in Germania
combine din Seria CT (fig.1.39), de fapt combine cu Multi-threshing system din
Seria TC New Holland.
Fig. 1.39 Aparatul de treier si sistemul de scuturare al modelului

CT5080 (Case IH) [28]
45
combinele din Seria CT, produse de firma Case IH [28]
Tip combina CT5050 CT5060 CT5080
diametru [mm] 600
lungime [mm] 1040 1300 1560
Batator
numar sine 8
numar sine 14
suprafata [m2] 0,62 0,79 0,94
Contrabatator unghi infasurare 101°
reglare distanta
electrica
batator-contrabatator
Postbatator
suprafata [m2] 0,318 0,396 0,475
turatie [rot/min] 400 / 760
diametru [mm] 605
Separator rotativ
reglare gratar [mm] 20…40
suprafata [m2] 0,66 0,83 1,30
46
Firma DEUTZ-FAHR a realizat in perioada 1997...2004 modelele de
combine de cereale TOPLINER 8XL şi Seriile 5500/5600, care au un aparat de
treier compus din batator, contrabatator, postbatator şi un turboseparator (fig.1.40),
care mareşte capacitatea de separare cu 20%. Turboseparatorul poate fi scos din
fluxul de material printr-o ridicare verticala. [29]
Aceasta caracteristica mentine universalitatea acestui tip de combina.
Fig. 1.40 Aparatul de treier al combinei TOPLINER 8XL

(Deutz-Fahr) [29]
47
combinele din Seria 5600HTS, produse de firma Deutz-Fahr[29]
Tip combina 5660HTS 5680HTS 5690HTS

diametru [mm] 600
Batator
numar sine 8
turatie [rot/min] 420…1250 şi 210…625
numar sine 15
reglare distanta
electrică
batator-contrabatator
turatie [rot/min] 410 sau 775
Turboseparator diametru [mm] 590
Motor putere [kW] 191 210 230
Aparatul de treier al combinelor din Seria 5500 are un batator suplimentar

dispus inaintea batatorului clasic (fig.1.41). Constructorii afirma ca solutia
realizeaza o marire a capacitatii de lucru cu cca. 40%. [29]
48
Fig. 1.41 Aparatul de treier al combinelor din Seria 5500
(Deutz-Fahr) [29]
combinele din Seria 5500, produse de firma Deutz-Fahr [29]
Tip combina 5545 5565 5585
Batator suplimentar diametru [mm] 400
Contrabatator suplimentar suprafata [mp] 0,62
diametru [mm] 500
lungime [mm] 1330
Batator
numar sine 8
numar sine 12
Contrabătător suprafata [m2] 1,33
Motor putere [kW] 147 162 184
49
Firma CLAAS a realizat un aparat de treier prevazut cu un batator
suplimentar amplasat inaintea batatorului pentru cresterea vitezei de alimentare a
acestuia si o preseparare a semintelor, denumit APS-System (fig.1.42). Turatia
batatorul suplimentar este 80% din turatia batatorului, iar spatiul dintre batatorul
suplimentar si contrabatatorul propriu este mai mare, fiind treierate semintele care
se desprind mai usor din spice, cu vatamari minime. [24]
Fig. 1.42 Aparat de treier tip APS-System al combinelor

din Seria Lexion (Claas) [24]
50
combinele din Seria LEXION MSS (2004), produse de firma Claas [24]
Tip combina LEXION LEXION

510MSS 560MSS
diametru [mm] 400
Batator turatie [rot/min] 289…840
suplimentar
diametru [mm] 600
APS
System
Contrabatator
suplimentar unghi infasurare 90°
Multicrop numar sine 7
numar sine 14
Reglare distanta batator-contrabatator electrohidraulica
Motor putere [kW] 173 283
51
combinele din Seria MEGA (2003), produse de firma Claas [24]
Tip combină MEGA 350 MEGA 360
Batator
suplimentar turatie cu reductor [rot/min] 224…1200
diametru [mm] 450
APS Batator numar sine 8
System turatie [rot/min] 650…1500
Contrabatator
suplimentar numar sine 7
Multicrop
Firma Claas a continuat sa produca in 2003 si combine echipate cu aparate de

treier cu un singur batator, cum ar fi combinele din Seria Dominator.
Fig. 1.43 Aparat de treier al combinelor din Seria Dominator (Claas) [24]
Specific acestor aparate de treier sunt cele doua sine ale contrabatatorului la
intrarea in spatiul de treier avand riflurile dispuse stanga-dreapta. [24]
52
combinele din Seria Dominator (2003), produse de firma Claas [24]
Tip combina Dominator130 Dominator150

diametru [mm] 450
lungime [mm] 1060
suprafata [m2] - -
Contrabatator
Multicrop
numar sine 10
Modelele de combine LEXION 480, 570/580 (aparute in 2004) au un aparat de

treier tip APS si in locul scuturatorului sunt doi cilindri separatori, numiti ROTO
PLUS (fig.1.44). [24]
Fig. 1.44 Aparat de treier tip APS si cilindri separatori ROTO PLUS
la combina LEXION 480, seria 570/580, seria 750/780 (Claas) [24]
53
combinele din Seria LEXION 480/580, produse de firma Claas [24]
Tip combina LEXION LEXION
480 580
diametru batator [mm] 600
lungime [mm] 1700
numar sine batator 8
Aparat de
treier APS turatie batator suplimentar [rot/min] 480…1040
System turatie batator [rot/min] 600…1300
suprafata totala treier [m2] 5,80
reglare distanta batator-contrabatator electrohidraulica
numar 2
Cilindri lungime [mm] 4200
separatori
diametru [mm] 445
Roto Plus
turatie [rot/min] 960/800/640/(500)
54
Combina C110 a firmei SEMANATOAREA (Romania) a intrat in fabricatie
in 1994. Dupa anul 2000 s-au facut cercetari in vederea maririi capacitatii de lucru
a combinei, prin introducerea unui aparat de treier modernizat (ATM), obtinandu-
se o marire a suprafetei de separare a semintelor la nivelul aparatului de treier cu
84%. [30]
Fig.1.45 Aparatul de treier modernizat al combinei C110ATM [3]
55
Tabelul 1.22 Principalele caracteristici tehnice ale aparatului de treier
modernizat la combina C110ATM, produsa de firma
Semanatoarea. [19]
Tip combina C110ATM
diametru [mm] 600
lungime [mm] 1080
Batator
numar sine 8
numar sine 13
Contrabatator suprafata [ mp] 0,67
diametru [mm] 360
Postbatator
diametru [mm] 491
Rotorul de separare
numar sine 7
Contrabatatorul de unghi de infasurare 60°
separare anterior
suprafata [m2] 0,303
numar sine 6
unghi de infasurare 50°
Contrabatatorul de
separare posterior suprafata [m2] 0,253
distanta fixa dintre rotor si contrabatator [mm] 25
Pentru o analiza comparativa a tipurilor de aparate de treier, in tabelul 1.23

sunt prezentate caracteristicile tehnice principale ale aparatelor de treier tangentiale
la combinele de recoltat cereale produse de firme reprezentative pe plan
international, inclusiv de firma Semanatoarea .
56
Tabelul 1.23 Caracteristicile tehnice ale aparatelor de treier tangentiale la combinele de recoltat cereale
produse de firme reprezentative pe plan international
Diametru Lungimea Unghi Suprafata Suprafata Suprafata Suprafata Suprafata
Nr. Turatie Numar sine
Firma Tip combina
batator batator
sine (rot/min)
infasurare contrabatator
contrabatator
MTS MCS APS ATM
(mm) (mm) contabatator (mp) (mp) (mp) (mp) (mp)
1450CWS (2001) 610 1300 8 380…1100 112° 0,77 14 - - - -
2264 (1998) 660 1670 10 345…1040 121° 1,08 13 - - - -
JOHN DEERE 9780CTS (2003) 660 1400 10 475…1030 116° 1,05 13 - - - -
9680WTS (2001) 660 1670 10 350…950 116° 1,25 13 - - - -
T550i 660 1400 10 475…1030 116° 1,05 13 1,75 - - -
LEXION 510 600 1420 8 390…1150 151° - 7+12 - - 1,12 -
CLAAS
LEXION 780 600 1700 8 390…1150 151° - 7+12 - - 1,34
8055 (1984) 600 1300 8 430…1070 111° 0,79 14 - - - -
TC54 (1993) 600 1040 8 430…1150 111° 0,62 14 - - - -
NEW HOLLAND TC59 (1997) 600 1560 8 425…1150 99° 0,94 14 1,775 - - -
TF78 600 1560 8 385…1140 111° 0,86 13 1,618 - - -
CX880 750 1560 10 305…905 111° 1,18 16 1,36 - - -
CS660 606 1560 8 400…1140 121° 1,04 14 0,89 - - -
CASE IH CT5080 600 1560 8 385…1140 101° 0,94 14 1,3 - - -
5585H 500 1330 8 600…1300 105° 1,33 12 - - 0,62 -
DEUTZ FAHR
5690HTS 600 1521 8 420…1250 121° 1,13 15 0,97 - - -
MF7246 600 1600 8 430…1310 106° 0,99 12 - - - -
MASSEY
FERGUSON
MF7270 600 1600 8 430…1310 106° 0,99 12 - 0,54 - -
MF7276 600 1680 8 390…1120 118° 1,06 13 2,5 - - -
3650 (1985) 600 1350 8 370…1215 1060 0,83 12 - - - -
LAVERDA L624
2760LX 600 1600 8 375…1210 106° 1,18 12 - 1,07 - -
M306
C140 600 1350 8 450…1300 106° 0,83 12 - - - -
SEMĂNĂTOAREA
C110 600 1080 8 460…1200 106° 0,67 12 - - - 0,556
MTS - Multi-threshing system;

MCS - Multi-crop separator şi aparatul de treier al Seriei MF7200BETA
APS - APS System ;
ATM - Aparat de Treier Modernizat.
57
1.4 Concluzii
Din analiza caracteristicilor tehnice ale aparatelor de treier tangentiale prezentate
in tabelul 1.23 se desprind urmatoarele concluzii:
Diametrul batatorului variaza intre 500 mm (5585H-Deutz Fahr) si 750 mm
(CX880-New Holland), diametrul uzual fiind de 600 mm;
Lungimea batatorului variaza intre 1040 mm (TC54-New Holland) si 1700
mm (LEXION 780 Claas);
Numarul de sine ale batatorului variaza intre 8 (1550CWS-John Deere,
Lexion 510-Claas, TC59-New Holland, CT5080, 5690HTS-Deutz Fahr,
MF40RS-Massey Ferguson, L624, C110, C140) şi 10 (2264, 9780 CTS,
9680WTS-John Deere, CX880-New Holland), numarul uzual fiind de 8;
Unghiul de infasurare al contrabatatorului variaza între 99º (TC59-New
Holland) si 151° (combinele LEXION-Claas);
Suprafata contabatatorului variaza intre 0,67 m2 (C110) si 1,34 m2
(LEXION780-Claas);
Numarul de sine ale contrabatatorului variaza intre 12 (5585H-Deutz Fahr,
Laverda, C110, C140) si 16 (CX 880-New Holland);
Diametrul batatorului suplimentar variaza intre 400 mm (Seria LEXION-
Claas) si 660 mm (Seria 550-John Deere);
Turatia batatorului suplimentar variaza intre 126 rot/min (LEXION-Claas) si
1200 rot/min (Mega-Claas);
Suprafata contabatatorului suplimentar variaza intre 0,46 m2 (MF7000-
Massey Ferguson) si 1,3 m2 (Seria TC-New Holland, T550-John Deere);
Unghiul de infasurare al contrabatatorului suplimentar variaza intre 50°
(C110ATM) si 90° (Seria LEXION-Claas).
Caracteristicile tehnice si functionale ale aparatelor de treier la combinele

conventionale actuale sunt foarte diverse, ceea ce denota preocuparea specialistilor in
domeniu de crestere a performantelor acestora, dar si faptul ca cercetarea aprofundata
a procesului de treier a fost devansata de cautari constuctive.
58
Cap. 2 STUDII PRIVIND PROCESUL DE TREIER AL COMBINELOR
CONVENTIONALE
2. 1 Studii privind indicii calitativi ai procesului de treier
Procesul de treier este caracterizat de urmatorii indici calitativi:
• procentul semintelor separate prin contrabatator;
• procentul semintelor netreierate;
• procentul semintelor treierate libere in paie;
• procentul semintelor vatamate;
• gradul de maruntire al paielor.
Toti indicii calitativi ai procesului de treier sunt importanti, dar trebuie avut
in vedere, in primul rand, procentul semintelor separate prin contrabatator,
acesta determinand capacitatea de lucru a aparatului de treier in conditiile
mentinerii in limite admisibile a celorlalti indici.
In functie de tipul aparatului de treier si in conditii optime de recoltare, acest
indice ia valori de 80…85% la aparatele de treier tangentiale cu un singur batator,
90…95% pentru aparatele de treier cu batator suplimentar si cca. 98% la aparatele de
treier axiale [12].
Pentru a mari capacitatea de lucru a aparatului de treier tangential cu un singur
batator se impune ca procentul semintelor separate prin contrabatator sa fie mai mare
de 85%, iar limitele admisibile pentru ceilalti indici calitativi ai procesului de treier
realizat de aparatul de treier tangential cu un singur batator fiind:
• procentul semintelor netreierate (ramase in spice) sub 1% ;
• procentul semintelor libere in paie sub 14%;
• procentul semintelor vatamate sub 2% din semintele recoltate.
Procentul semintelor netreierate este direct proportional cu debitul de alimentare
si are valori mai scazute la diametre mai mici ale batatorului (la aceeasi lungime a
spatiului de treier), ceea ce se explica prin raza de infasurare a contrabatatorului mai
mica care produce o deformare mai mare a masei vegetale treierata. [16]
Procentul semintelor vatamate este direct proportional cu lungimea spatiului de
treier, cresteri mai mari fiind la debite de alimentare relativ mici (3…4 kg/s), iar la
59
debite mai mari de 5 kg/s, acesta scade la valori sub 1% pentru batatorul cu diametrul
de 550 mm, si cu putin peste 1% pentru batatorul cu diametrul de 830 mm. [16]
Gradul de maruntire al paielor este un indice calitativ foarte important, de
marimea acestuia depinzand in mare masura calitatea separarii semintelor din vraf la
scuturator si la sistemul de curatire ale combinei, al capacitatii de lucru si a marimii
pierderilor de seminte la aceste organe. De exemplu, un grad de maruntire mare al
paielor determina o separare mai mare a acestora prin contrabatator si incarcarea
suplimentara a sitelor sistemului de curatire, ingreunand procesul de separare si
marind pierderile de seminte la curatire.
Cresterea diametrului batatorului are ca efect scaderea continutului de parti
paioase ale semintelor separate prin contrabatator cu 40...70% la aparate de treier cu
diametre mari fata de cele cu diametre mici. [16]
2.1.1 Factorii care determina indicii calitativi ai procesului de treier
Indicii calitativi ai procesului de treier depind de o multitudine de factori care pot
fi grupati in patru categorii:
2.1.1.1 Factori legati de proprietatile masei vegetale recoltate
• proprietatile fizico-mecanice si biologice ale plantelor recoltate;
• umiditatea masei vegetale;
• gradul de imburuienare.
Factorul care influenteaza in masura insemnata procesul de treier al cerealelor
este indicele continutului de paie λ (masa paielor/masa plantelor recoltate). Valoarea
acestui indice este influentata de proprietatile biologice ale plantelor si de inaltimea
de taiere a plantelor la recoltare. [10]
Soiurile de grau cultivate in prezent se caracterizeaza in general prin inaltime de
60…80 cm, si un indice al continutului de paie λ = 0,4…0,5.
Cresterea inaltimii de taiere a plantelor la recoltare imbunatateste conditiile de
treier ale acestora prin faptul ca umiditatea plantelor scade pe masura ce inaltimea de
taiere creste (daca spicul are umiditate 15%, baza paiului poate sa aiba o umiditate de
75%) si procentul de buruieni in masa vegetala recoltata scade. [16]
60
Cercetarile arata ca la recoltarea cerealelor, procentul total al pierderilor de
seminte ale combinei scade pana la o anumita inaltime de taiere a plantelor, peste
aceasta inaltime pierderile totale cresc datorita pierderilor cauzate de nerecoltarea
plantelor cazute de hederul combinei. [16]
O influenta mare asupra procesului de treier o are si umiditatea masei vegetale
recoltate. Odata cu cresterea umiditatii acesteia scade procentul semintelor separate
prin contrabatator, scade procentul semintelor vatamate, creste procentul semintelor
netreierate si puterea consumata de procesul de treier. [16]
Umiditatea influenteaza coeficientul de frecare a masei vegetale recoltate cu
suprafetele organelor de lucru ale combinei cu care se afla in contact. Acesta variaza
de la 0,3, la o umiditate de 6…8%, pana la 0,5, la o umiditate de 27…37%. In functie
de umiditate, coeficientul de frecare poate fi calculat cu ajutorul relatiei [8]:
f = 0, 25 + 0,8u (2.1)
unde f este coeficientul de frecare al masei vegetale recoltate cu suprafetele organelor
de lucru ale combinei;
u - continutul relativ de umiditate.
Pentru umiditatea optima la recoltare de 17…25%, coeficientul de frecare al masei
vegetale recoltate cu suprafetele organelor de lucru are valoarea f=0,4.[8]
2.1.1.2 Factori constructivi ai aparatului de treier tangential

• caracteristicile batatorului: diametrul, numarul sinelor de batere, lungimea,
pozitia sinelor fata de generatoarea batatorului, caracteristicile dimensionale ale
riflurilor sinelor batatorului;
• caracteristicile contrabatatorului: lungimea spatiului de treier, unghiul de
infasurare al contrabatatorului si pozitia acestuia fata de batator, numarul si
dispunerea sinelor contrabatatorului, marimea suprafetei vii a contrabatatorului.
Literatura de specialitate prezinta urmatoarele aspecte privind influenta acestor
factorilor asupra indicilor calitativi ai aparatului de treier tangential:
61
Capacitatea de lucru a aparatului de treier este direct proporŃională cu lungimea
batatorului, care a crescut in permanenta, ajungand la 1700 mm la combina
LEXION780 (Claas).
Totusi, lungimea batatorului este limitata, deoarece la debite de alimentare mari,
masa vegetală treierata se aglomereaza spre centrul batatorul, acesta fiind supus unor
solicitări mari cu consecinte negative si asupra procesului de treier. [16]
Montarea sinelor pe batator in V, cu un unghi de înclinatie de circa 23° fata de
generatoarea batatorului, creste cu 8% procentul semintelor separate prin
contrabatator, scade de peste 2 ori procentul semintelor netreierate si reduce gradul de
neuniformitate al momentului de torsiune la axul batatorului. [16]
Marimea riflurilor si pasul acestora pe sina de batere influenteaza procesul de
treier. Sinele folosite in prezent au rifluri mai proeminente, au pasul intre ele marit si
sunt dispuse sub un unghi fata de directia de inaintare a masei vegetale mai mare de
24°. Montarea sinelor pe batator se face asfel încat înclinatia riflurilor sa alterneze
stanga-dreapta, masa vegetala treierata fiind impiedicata sa se deplaseze pe lungimea
batatorului, de regula fiind sub actiunea a minim trei sine consecutive.
Sinele batatorului combinelor conventionale ale firmei Claas au riflurile
dispuse in V, cu unghiul de inclinatie de 42°…45° si cu o parte neteda care face
primul contact cu masa vegetala. Se afirma ca aceasta configuratie asigura o mai
buna preluare a masei vegetale si reduce procentul semintelor vatamate. [16]
Lungimea spatiului de treier determina valoarea indicelui de separare a
semintelor prin contrabatator, majoritatea modelelor matematice propuse pentru
calculul acestora bazandu-se pe acest factor.
Marirea unghiului de infasurare al contrabatatorului determina valoarea
indicelui de separare a semintelor prin contrabatator, in prezent majoritatea
combinelor au 120º…140º.
Cresterea debitului de alimentare prin marirea unghiului de infasurare al
contrabatatorului este limitata de cresterea rapida a procentului de spice netreierate.
62
Un unghi de infasurare al contrabatatorului mai mare de 95° masurat de la axa
verticala a aparatului de treier catre evacuarea masei vegetale din spatiul de treier,
determina scaderea rapida a procentului semintelor separate (fig.2.1). [16]
Fig.2.1 Contrabatator cu unghi de infasurare de 95° masurat de la axa verticala

a aparatului de treier catre evacuarea masei vegetale din spatiul de treier
Marirea suprafetei de separare (vii) a contrabatatorului, prin reducerea

diametrului vergelelor de la 8…9 mm la 3…4 mm si a cresterii distantei intre vergele
la 12…14 mm, realizarea unei distante variabila intre sinele contrabatatorului
(distanta mai mare intre sine la intrarea masei vegetale si distanta mai mica la iesirea
acesteia) si realizarea unei raze de curbura variabila a contrabatatorului au dus la
cresterea procentului semintelor separate prin contrabatator la peste 90%. [16]
2.1.1.3 Factori functionali ai aparatului de treier tangential
• Viteza periferica a batatorului, raportata la viteza de alimentare cu masa
vegetala a aparatului de treier, influenteaza indicii calitativi de lucru si energetici ai
procesului de treier. Astfel, cresterea vitezei periferice a batatorului duce la cresterea
procentului semintelor vatamate si a procentului semintelor separate prin
contrabatator, la scaderea procentului spicelor netreierate si la cresterea puterii
consumate pentru procesul de treier. [16]
• Distanta intre batator si contrabatator reprezinta un factor care depinde de felul
si caracteristicile culturii recoltate, viteza periferica a batatorului, viteza si marimea
63
debitului de alimentare cu masa vegetala ale aparatului de treier. Cresterea distantei
intre batator si contrabatator este dezavantajoasa pentru calitatea procesului de treier,
dar avantajoasa pentru puterea consumata (care scade).
2.1.1.4 Factori legati de modul de alimentare a aparatului de treier tangential
o Micsorarea indicelui continutului de paie reprezenta factorul cel mai eficient de
crestere a capacitatii de lucru a aparatului de treier tangential.
o Uniformitatea alimentarii aparatului de treier tangential este un factor de mare
importanta, care a dus la cresteri de pana la 25% a capacitatii de separare a semintelor
a acestuia. [16]
o Cresterea debitului de alimentare cu masa vegetala influenteaza procesul de
treier in sensul scaderii procentului semintelor separate prin contrabatator, cresterii
procentului semintelor netreierate, scaderii procentului semintelor vatamate si a
puterii consumate. [16]
Alimentarea aparatului de treier tangential este asigurata, de regula, de un
transportor cu lanturi si racleti al elevatorului central. Incercarile experimentale au
aratat ca pentru valoarea vitezei racletilor transportorului de 6,1 m/s, procentul
semintelor libere in paie dupa realizarea procesului de treier este minim, iar procentul
semintelor netreierate si procentul semintelor vatamate raman in limite
admisibile.[16]
Fig.2.2 Graficele procentului semintelor treierate libere ξl, procentului

semintelor netreierate ξn, procentului seminŃelor vatamate ξv
in functie de viteza racletilor transportorului vr1 [16]
64
Se mai constata ca la o viteza a racletilor transportorului de 3,25 m/s, procentul
semintelor treierate libere in paie este maxim, incepand sa scada cu cresterea vitezei,
pana la valoarea vitezei de 6,1 m/s. La această viteza, consumul de energie al
aparatului de treier este mai redus cu 30...40% fata de cel corespunzator vitezei
racletilor de 2 m/s. [22]
Fig.2.3 Graficul momentului de torsiune al arborelui bătătorului

in funcŃie de viteza transportorului cu lanturi si racleti [16]
Conform graficului, energia consumata de aparatul de treier scade continuu cu
cresterea vitezei transportorului cu lanturi si racleti, o scadere mai rapida avand loc
pentru valori de 2…4 m/s, dupa care scaderea este mai lenta. [16]
Cresterea uniformitatii alimentarii aparatului de treier cu masa vegetala se poate
realiza prin reducerea pasului racletilor transportorului si prin montarea intercalata a
racletilor pe lanturile transportorului (fig.2.4).
Fig.2.4 Montarea intercalata a racletilor pe lanturile transportorului
65
o Directia de patrundere a materialului in aparatul de treier depinde de unghiul
de inclinare al suprafeiei inferioare a carcasei elevatorului central in raport cu
orizontala, de constructia zonei de trecere de la elevatorul central la aparatul de treier,
de configuratia placii articulata la contrabatator si de caracteristicile constructive si
functionale ale transportorului cu lanturi si racleti.
Valoarea unghiului de inclinare al suprafetei inferioare a carcasei elevatorului
central in raport cu orizontala variaza in functie de lungimea elevatorului si de
inaltimea de taiere a plantelor, valoarea recomandata in urma experimentarilor fiind
de 25° (22°...30°). [16]
o Indicii calitativi ai procesului de treier depind de orientarea plantelor la
intrarea in spatiul de treier. Asfel, intrarea plantelor cu spicul inainte permite o mai
buna pieptanare a spicelor de catre riflurile sinelor batatorului, realizandu-se o
eliberare a semintelor mai eficienta. Este necesar ca organele hederului si elevatorului
central care intra in contact cu plantele recoltate să fie concepute astfel încat sa se
realizeze aceasta pozitionare a plantelor.
o Cresterea puterii motorului combinei asigura necesarul de putere al procesului
de treier (aparatul de treier fiind cel mai mare consumator de energie al combinei) si
uniformitatea turatiei batatorului la pierderile de putere provocate de intrarea
materialului in spatiul de treier si laminarea acestuia, precum si la alimentarea
neuniforma a aparatului de treier.
Puterea specifica (puterea motorului ce revine pe metru de lungime a batatorului)
a motoarelor combinelor conventionale a crescut continuu, de exemplu la combinele
firmei John Deere de la 60,6 kW/m (combina 1155 din 1992) la 119,2 kW/m
(combina 2266 din 1998) si 143,1 kW/m (combina W660 din 2013).
66
2.2 Studii cinematice ale procesului de treier
Studiile cinematice ale procesului de treier sunt legate de aducerea masei vegetale
la aparatului de treier si de procesul de treier propriu-zis, fiind urmatoarele:
- studiul cinematic al transportului masei vegetale in elevatorul central al combinei;
- studiul cinematic al alimentarii cu masa vegetala a aparatului de treier tangential;
- studiul cinematic al procesului de treier.
Scopul realizarii acestor studii este cresterea capacitatii de treier a aparatului de treier
tangential si reducerea consumului de putere.
2.2.1 Studiul cinematic al transportului masei vegetale in elevatorul central
al combinei conventionale de recoltat cereale
Alimentarea aparatului de treier este realizata de elevatorul central al combinei de
recoltat cereale. Acesta este pozitionat intre heder si aparatul de treier tangential
(fig.2.5).
Fig.2.5 Pozitionarea elevatorului central la o combina convenŃionala de recoltat

Elevatorul central este compus in principal dintr-o carcasă metalica, un
transportor cu lanturi si racleti, o transmisie mecanica pozitionata pe axul de
antrenare pentru actionarea transportorului, un sistem de intindere a lanturilor, un
sistem de ridicare a axului anterior al transportorului, o transmisie exterioara cu lant
pentru actionarea hederului, un ansamblu de sustinere a ramurii superioare a
transportorului si, in unele cazuri, un inversor actionat in caz de infundare a
aparatului de treier. [5]
67
Fig.2.6 Componentele principale ale elevatorului central
la o combina New Holland [5]
Fig.2.7 Sistemele de intindere a lanturilor si de ridicare a axului anterior

ale transportorului la o combina Laveda [5]
La unele combine, elevatorul central are o transmisie suplimentara pentru
inversarea sensului antrenarii transportorului, actionata de la platforma de conducere
in caz de infundare a aparatului de treier.
68
Fig.2.8 Inversor hidromecanic al combinelor
din Seria CVS (John Deere) [23]
Masa vegetala recoltata de hederul combinei este preluata de transportorul cu
lanturi si racleti al elevatorului central (fig.2.9), ideal cu spicele orientate inainte.
Fig.2.9 Schema transportului masei vegetale in elevatorul central

al combinei conventionale de recoltat C110 [5]
69
Debitul de alimentare cu masa vegetala al combinei de recoltat cereale este dat de
relatia 2.2. [5]
q = cBQvr (2.2)
unde q este debitul de alimentare cu masa vegetala al combinei, in kg/s;
c – coeficient subunitar datorat folosirii partiale a latimei hederului la
recoltat, c = 0,8...0,9;
B – latimea hederului, in m;
Q – masa vegetala recoltata de pe unitatea de suprafata, in kg/m2;
vr – viteza de recoltare, în m/s.
In cazul unui debit de alimentare constant al combinei, fiecare raclete al
transportorului se incarca cu o transa de material in functie de marimea debitului de
alimentare cu masa vegetala al combinei, viteza si pasul racletilor transportorului.
Masa transei de material transportata de un raclete este calculata cu relatia 2.3. [5]
qp
mr = (2.3)
v r1
unde mr este masa transei de material transportata de un raclete, in kg;
q – debitul de alimentare cu masa vegetala al combinei, in kg/s;
p – pasul racletilor, in m;
vr1 – viteza racletelui, in m/s.
Viteza racletelui se calculează cu relatia 2.4. [5]
D d πn tr D d
v r1 = ω tr = (2.4)
2 60
unde ωtr este viteza unghiulara a rotilor de lant care actioneaza lanturile
transportorul, in rad-1;
ntr –turatia rotilor de lant care actioneaza lanturile transportorului, in rot/min;
Dd – diametrul de divizare al rotilor de lant care actioneaza lanturile
transportorului, in m.
Transa de material transportata de un raclete intre cei doi arbori ai transportorului
se deplasează cu frecare pe partea activa a racletelui.
70
Pentru studiul cinematic al transportului masei vegetale in elevatorul central al
combinei conventionale de recoltat cereale, masa vegetala se va considera a fi un
material omogen, si va fi numita in continuare pe scurt “material”.
In pozitia A1 a racletelui, materialul transportat se afla in contact cu carcasa si se
deplaseaza in raport cu racletele sub actiunea fortelor reprezentate in figura 2.10.
Fig.2.10 Diagrama fortelor care actioneaza asupra unei particule materiale

antrenata de raclete, aflat in poziŃia A1 [5]
Transa de material transportata se deplaseaza de-a lungul partii active a racletelui
de la B1 la B2. Forta care actioneaza asupra unei particule materiale aflata in pozitia
B, pe directia partii active a racletelui este data de relatia 2.5. [5]
F1 = m r g ( cosα - fsinα ) (2.5)
unde F1 este forta care actioneazta asupra unei particule materiale antrenata de
raclete, aflat in pozitia A1, în N;
mr – masa transei de material transportata de un raclete, in kg;
g – acceleratia gravitationala, in m/s2;
α – unghiul de inclinare al ramurei inferioare a transportorului în raport cu
orizontala, in grade;
f – coeficientul de frecare a materialului pe componentele elevatorului.
71
AcceleraŃia punctului material este dată de relatia 2.6. [5]
a1 = g ( cosα - fsinα ) (2.6)
unde a1 este acceleratia de deplasare a materialului pe partea activa a racletelui,
aflat in pozitia A1, in m/s2.
Viteza materialului de-a lungul partii active a racletelui este data de relaŃia 2.7. [27]
Lg
v m1 =
v r1
( cosα - fsinα ) (2.7)
unde vm1 este viteza de deplasare a materialului pe partea activa a racletelui,
aflat în pozitia A1, in m/s;
L – distanta intre arborii transportorului, în m.
Viteza materialului antrenat de raclete între cei doi arbori ai transportorului este
data de relatia 2.8. [5]
V1 = v r1 + v m1 (2.8)
unde V1 este viteza materialului antrenat de raclete intre arborii transportorului,
in m/s.
Fig.2.11 Viteza materialului transportat de racletele transportorului,

aflat in pozitia A1 [5]
72
Unghiul vitezei V1 a materialului in raport cu perpendiculara pe partea activa a
racletelui este dat de relatia 2.9. [5]
4Lg
δ1 = arctg
ω2 D d2
( cosα - fsinα ) (2.9)
unde δ1 este unghiul vitezei materialului în raport cu perpendiculara pe partea

activa a racletelui, aflat in pozitia A1.
In pozitia A2 a racletelui, materialul care mai este transportat de racletele se
deplaseaza in raport cu acesta sub actiunea fortelor reprezentate in figura 2.12.

pe partea activa a racletelui, aflat in pozitia A2 [5]
Forta care actioneaza asupra particulei materiale pe partea activa a racletelui, aflat
in pozitia A2, este data de relatia 2.10. [5]
F2 = m r ω2 r1 + g ( cosα - fsinα ) (2.10)
unde F2 este forta care actionează asupra particulei materiale pe partea activa a
racletelui, aflat in pozitia A2, in N;
r1 – raza de dispunere a particulei materiale, aflata in pozitia B1, in m.
73
In pozitia A3 a racletelui, materialul care este transportat de acesta se mai afla in
contact cu carcasa elevatorului central si placa articulata la contrabatator.
Materialul paraseste parte activa a racletelui in punctul B2 sub actiunea fortelor
reprezentate in figura 2.13.
Fig.2.13 Diagrama fortelor care actioneaza asupra unei particule materiale,

pe partea activa a racletelui, aflat in pozitia A3 [5]
Forta de descarcare a racletelui aflat in miscare de rotatie este data de relatia 2.11.
F3 = m gcos ( α + β ) + ω2tr r2 - fgsin ( α + β )  (2.11)
unde F3 este forta de descarcare a racletelui, in N;

β – unghiul de descarcare a racletelui, in grade;
r2 – raza de dispunere a particulei materiale, aflata in pozitia B2, in m. [5]
Acceleratia medie de descarcare a racletelui aflat in pozitia A3 este data de relatia
2.12. [5]
am =
2
{
1 2
}
ω tr ( r2 + r1 ) + g  cos ( α + β ) + cosα - fsin ( α + β ) - fsinα  (2.12)
unde am este acceleratia medie de descarcare a racletelui, in m/s2.

Unghiul de descarcare a racletelui poate fi calculat cu relatia 2.13. [5]
74
r2 - r1
β = 2ω (2.13)
ω tr 2
( r2 + r1 ) + g cos ( α + β ) + cosα - fsin ( α + β ) - fsinα 
unde β este unghiul de descarcare a racletelui aflat in miscare de rotatie, in rad.
Viteza materialului de-a lungul partii active a racletelui aflat in pozitia A3 este
dată de relatia 2.14. [5]
( )
v m2 = ω tr 2 r22 - r12 + g ( r2 - r1 )  cos ( α + β ) + cosα - fsin ( α + β ) - fsinα  (2.14)
unde vm2 este viteza de deplasare a materialului pe partea activa a racletelui aflat
in pozitia A3, in m/s.
Schema descarcarii de material a racletelui aflat in pozitia A3 este prezentata in
figura 2.14.
Fig.2.14 Viteza de descarcare de material a racletelui transportorului,

aflat in pozitia A3 [5]
În pozitia A3, viteza V2 de descarcare de material a racletelui este compusa din
viteza vr2 a racletelui si viteza vm2 a materialului imprimata de raclete, aflat în miscare
de rotatie, conform relatiei 2.15. [5]
V2 = vr2 + v m2
(2.15)
vr2 = ωtr r2
75
unde V2 este viteza de descarcare de material a raletelui transportorului, in m/s;
vr2 – viteza racletelui in punctul B2, in m/s.
Valoarea vitezei de descarcare de material a racletului este data de relatia 2.16. [5]
( )
V2 = ω tr 2 2r22 - r12 + g ( r2 - r1 ) cos ( α + β ) + cosα - fsin ( α + β ) - fsinα  (2.16)
Unghiul δ2 al vitezei de descarcare de material in raport cu perpendiculara pe

partea activa a racletelui este dat de relatia 2.17. [27]
( )
ω2tr r22 - r12 + g ( r2 - r1 )  cos ( α + β ) + cosα - fsin ( α + β ) - fsinα 
δ 2 = arctg (2.17)
ω tr r2
In zona de trecere de la elevatorul central la aparatul de treier tangential, transa de

material este stratificata, straturile deplasandu-se cu viteze diferite pe placa articulata
la contrabătător, aceasta determinând unghiul alimentării aparatului de treier, forta de
laminare a transei de material la intrarea in spatiul de treier si etansarea zonei.
Viteza stratului superior al tranşei de material este viteza de descărcare de
material a racletelui transportorului, V2 , iar viteza stratului inferior este egala cu
viteza racletelui, vr1, materialul scapat de racletul care l-a preluat initial de la heder
este impins de racletul care urmeaza. Vitezele diferite ale straturilor transei de
material au ca efect eliberarea semintelor, care se vor separa prin contrabatator la
intrarea in spatiul de treier.
Se poate calcula viteza medie a straturilor de material in zona de alimentare a
aparatului de treier cu relatia 2.18. [5]
v r1 + V2
Vm = (2.18)
2
unde Vm este viteza medie a materialului in zona de alimentare;
vr1 – viteza racletelui, in m/s ;
V2 – viteza de descarcare de material a racletelui, in m/s;
Stratul superior va intra in contact cu sinele batatorului, urmand ca la antrenarea
acestuia de catre una din sine sa fie antrenat si restul transei de material. Antrenarea
transei de material se va realiza atunci cand zona neteda a sinei batatorului va lua
contact in intregime cu stratul superior al transei de material, acesta pliindu-se pe sina
batatorului si ramanand ancorata de aceasta. Din aceast motiv, antrenarea transei de
76
material de catre sinele batatorului se va face numai de sine aflate la anumite distante
unghiulare care pot fi calculate.
Se poate calcula grosimea materialului in zona de trecere cu relatia 2.19. [8]
q
H= (2.19)
lev Vm γ
unde H este grosimea materialului in zona de trecere de la elevatorul central la
aparatul de treier tangential, in m;
q – debit alimentare cu masa vegetala a combinei, in kg/s;
lev – latime interioara carcasa elevator central, in m;
Vm – viteza medie a transei de material in zona de trecere, in m/s;
γ – masa volumica a materialului, in kg/m3, γ = 15…25 kg/m3. [8]
În figura 2.15 este prezentată diagrama fortelor care actioneaza asupra unei
particule materiale aflata pe placa articulata la contrabatator.

aflata pe placa articulata la contrabatator [5]
77
Forta care actioneaza asupra particulei materiale aflata pe placa articulata la
contrabatator este data de relatia 2.20. [5]
F4 = m r ( sinε - fcosε ) gcos ( α + β ) + ω2tr r2 - fgsin ( α + β )  (2.20)
unde F4 este forta care actioneaza asupra particulei materiale aflata pe placa
articulata la contrabatator, in N;
ε – unghiul de incarcare a placii articulate la contrabatator, facut de forta F3
cu perpendiculara la suprafata placii, in grade.
Valoarea maxima a unghiului de incarcare a placii articulate la contrabatator este

la intrarea materialului sub actiunea sinei batatorului conform relatiei 2.21. [5]
ε max = α + β (2.21)
unde εmax este unghiul de incarcare a placii articulate la contrabatator la intrarea
materialului sub actiunea sinei batatorului, in grade.
Pentru această valoare a unghiului de incarcare, acceleratia stratului inferior al
materialului la intrarea sub actiunea sinei batatorului este data de relatia 2.22. [5]
a 4 = sin ( α + β ) - fcos ( α + β )  gcos ( α + β ) + ω2tr r2 - fgsin ( α + β ) (2.22)
unde a4 este acceleratia stratului inferior al materialului la intrarea sub actiunea

sinei batatorului, in m/s2.
78
2.2.2 Studiul cinematic al alimentarii cu masa vegetala a aparatului de treier
tangential
Pentru alimentarea optima cu masa vegetala a unui aparat de treier tangential este
necesar sa fie indeplinite urmatoarele conditii [6]:
1. masa transei de material antrenata de sina batatorului sa fie egala cu masa de
material transportata de un raclete al transportorului elevatorului central;
2. timpul necesar alimentarii cu material a aparatului de treier trebuie sa fie egal
cu timpul optim al antrenarii si trecerii acestuia prin spatiul de treier;
3. spatiul parcurs de materialul adus de transportorul cu lanturi si racleti al
elevatorului central in timpul optim al antrenarii de sina batatorului sa fie mai
mare decat latimea zonei netede a sinei de batere;
4. lungimea arcului de cerc al circumferintei batatorului corespunzator arcului
facut de un numar de sine consecutive care antreneaza materialul si-l transporta
in spatiul de treier sa fie corelat cu lungimea plantelor recoltate.
Fig.2.16 Antrenarea materialului de sinele batatorului

aparatului de treier tangential al combinei C110 [6]
79
Alimentarea optima cu masa vegetala a aparatului de treier tangential determina
cresterea capacitatii de treier prin antrenarea unui numar cat mai mare de transe de
material aduse de transportorul cu lanturi si racleti la o rotatie completa a batatorului.
Antrenarea optima a materialului de sinele batatorului este antrenarea in intregime
a transei de material adusa de transportorul cu lanturi si racleti, materialul fiind
orientat cu spicele inainte.
Prima conditie necesara alimentarii optime este exprimata de relatia 2.23. [6]
ms = m r (2.23)
unde ms este masa transei de material antrenata de sina batatorului;

mr – masa de material transportata de un raclete al transportorului
elevatorului central.
A doua condiŃie necesara alimentarii optime este exprimata de relatia 2.24. [6]
t alim = t op (2.24)
unde talim este timpul alimentarii cu material a aparatului de treier;

top - timpul optim al antrenarii si trecerii materialului prin spatiul de treier.
Timpul alimentarii cu material a aparatului de treier se calculează cu relaŃia 2.25. [6]
60p
t alim = (2.25)
πn tr D d
unde p este pasul racletilor transportorului, in m;

ntr – turatia de antrenare a transportorului, in rot/min;
Dd – diametrul de divizare al rotilor de lant care actioneaza lanturile
transportorul, in m.
Timpul optim al antrenarii si trecerii materialului prin spatiul de treier se
calculeaza cu relatia 2.26. [6]
30θ
t op = (2.26)
πn b
80
unde top este timpul optim al antrenarii si trecerii materialului prin spatiul de
treier, in secunde;
θ – unghiul făcut de sinele batatorului care antreneaza transe succesive de
material, in radiani;
nb – turatia batatorului, in rot/min.
Rezulta conditia de optimizare a procesului de treier: turatia de antrenare a
transportorului cu lanturi si racleti trebuie sa fie direct proportionala cu turatia
batatorului corespunzatoare culturii recoltate si se calculeaza cu relatia 2.27. [6]
2p
n tr = nb (2.27)
θD d
Fig.2.17 Lungimea plantelor antrenate in spatiul de treier [6]
81
Conditia a treia de optimizare a procesului de treier este exprimata de relatia 2.28.
S > Lneted (2.28)
unde S este spatiul parcurs de transa de material adusa de transportorul cu lanturi

si racleti in timpul optim al antrenarii, in m;
Lneted – latimea zonei netede a sinei batatorului. [6]
Spatiul parcurs de transa de material adusa de transportorul cu lanturi si racleti in
timpul optim al antrenarii este dat de relatia 2.29. [6]
S=
15θ
πn b
( )
ω tr 2 2r22 - r12 + g ( r2 - r1 ) [ cos ( α + β ) + cosα - fsin ( α + β ) - fsinα ] (2.29)
unde ωtr este viteza unghiulara a rotilor de lant care actionează lanturile
transportorul, in rad-1;
α – unghiul de inclinare al ramurei inferioare a transportorului in raport cu
orizontala, in grade;
β – unghiul de descarcare a racletelui aflat in miscare de rotatie, in rad.
Ultima conditie de optimizare a procesului de treier este exprimata de relatia
2.30. [6]
 2π 
L planta ≤ R b  θ -  + S (2.30)
 z 
unde Lplanta este lungimea plantelor recoltate, in m;
Rb – raza batatorului, in m.
Daca sunt indeplinite toate conditiile de optimizare a procesului de treier, se poate
calcula capacitatea maxima de treier a acestuia, conform relatiei 2.31. [6]
π
q max = n b ms (2.31)
30θ
unde qmax este capacitatea maxima de treier pentru aparatul de treier tangential;
82
2.2.2.1 Studiul cinematic al alimentării cu masa vegetala a aparatului de
treier tangential al combinei C110
Pentru calculul marimilor prezentate in studiu, se folosesc urmatoarele valori [22]:
- debit de alimentare cu masa vegetala al combinei: q=3,9…6,2 kg/s; [21]
- turatia rotiilor de lant de antrenare a transportorului: ntr=518 rot/min;
- diametrul de divizare al rotilor de lant de antrenare a transportorului: Dd=0,142 m;
- numarul racletilor: zr=14;
- pasul recletilor: p=0,16 m;
- lungime raclete: lraclete =1,03 m;
- latime interioara carcasa elevator central: lev=1,068 m;
- raza punctului B1: r1=0,096 m;
- raza de divizare a roŃilor de lanŃ de antrenare a transportorului: rd=0,071 m;
- raza punctului B2: r2=0,118 m;
- unghiul de inclinare al transportorului in raport cu orizontala: α=29°;
- numarul de sine ale batatorului: z=8;
- raza batatorului: Rb=0,3 m;
- unghiul optim facut de sine succesive ale batatorului care antreneaza materialul:
2π
θoptim = 3 ;
z
- distanta intre arborii transportorului: L=1,63 m.
- latimea zonei netede a sinei batatorului: Lneted=0,040 m.
Conform modelului matematic prezentat si plante recoltate cu λ=0,4, rezulta:
- masa materialului transportat de un raclete: mr=0,162…0,258 kg;
- viteza racletelui: vr1=3,85 m/s;
- viteza de deplasare a materialului pe partea activă a racletelui, aflat in pozitia A1:
vm1=2,64 m/s;
- viteza materialului antrenat de raclete intre arborii transportorului: V1=4,67 m/s;
- unghiul vitezei materialului in raport cu perpendiculara pe partea activa a racletelui,
aflat in pozitia A1: δ1=36,24°;
- unghiul de descarcare a racletelui, aflat in miscare de rotatie: β=16,33°;
83
- viteza de deplasare a materialului pe partea activa a racletelui, aflat in miscare de
rotatie: vm2=3,723 m/s;
- viteza racletelui in punctul B2: vr2=6,4 m/s;
- viteza de descarcare a racletelui: V2=7,4 m/s;
- unghiul vitezei de descarcare a materialului in raport cu perpendiculara pe partea
activa a racletelui: δ2=30,19°;
- grosimea materialului la alimentarea aparatului de treier ∆=0,032…0,052 m (pentru
γ=20 kg/m3);
- turatia de antrenare transportor cu lanturi si racleti: ntr=917 rot/min, pentru o
turatie a batatorului de nb=960 rot/min;
- spatiul parcurs in timpul optim al preluarii materialului: S=41,6 mm (latimea
zonei netede a sinei de batere este de Lneted=40 mm);
- lungimea plantelor recoltate: Lplanta≤ 0,512m;
- capacitatea de treier: q =5,5 kg/s. [21]
- capacitatea maximă de treier: qmax =11 kg/s.
Conform modelului matematic prezentat, turatia de actionare a transportorului cu

lanturi si racleti trebuie sa fie corelata cu turatia batatorului caracteristica culturii
recoltate. De exemplu, la recoltarea graului, optimizarea procesului de treier realizat
de aparatul de treier al combinei C110 se va obtine pentru o turatie de antrenare a
transportorului cu lanturi si racleti de ntr=917 rot/min. La aceasta turatie a
transportorului, capacitate maxima de treier a combinei C110 va fi de qmax=11 kg/s.
Pentru actuala turatie de actionare a transportorului de ntr=518 rot/min, rezulta un
unghi facut de sinele batatorului care antrenaza transe succesive de material θ=270°
(unghiul optim fiind la aparatul de treier al combinei C110 de θoptim=135°),
alimentarea aparatului de treier cu masa vegetala făcandu-se discontinuu, iar
capacitatea maxima de treier fiind de q=5,5 kg/s. [28]
Aceasta este si una din explicatiile introducerii unui batator suplimentar amplasat
inaintea batatorului pe modelele de combine ale firmei Claas care folosesc APS-
System.
84
Experimental, E.S. Besoi a obtinut o relatie in care valoarea debitului optim de
lucru al unui aparat de treier tangential este proportionala cu numarul si lungimea
sinelor batatorului, capacitatea de treier pe unitatea de lungime a batatorului si invers
proportionala cu indicele continutului de paie, relatia 2.32 [1]:
λ0
q op = q 0 zLb (2.32)
λ
unde qop este debitul optim de lucru al aparatului de treier, in kg/s;
λ0 – indicele de referinta al continutului de paie, λ0=0,6;
λ – indicele continutului de paie;
q0 – capacitatea de treier pe unitatea de lungime a batatorului, in kg/s.m;
q0 = 0,25...0,5 kg/s.m [15];
z – numarul sinelor batatorului;
Lb – lungimea sinelor batatorului, in m.
Conform acestei relatii, debitul optim de lucru al aparatului de treier al combinei

C110, pentru λ=0,4 si l=1,08 m, este qop= 7,56 kg/s, o valoare intermediara valorilor
obtinute cu ajutorul calculului prezentat in studiu.
85
2.2.3 Studiul cinematic al procesului de treier realizat de aparatul de treier
tangential
Transa de material antrenata de sina batatorului este laminata in zona placii
articulata la contrabatator, diagrama fortelor fiind prezentata in figura 2.18.
Fig.2.18 Diagrama fortelor care actioneaza asupra transei de material

in zona placii articulata la contrabatator [7]
Forta centrifuga care actioneaza asupra unui punct material al transei antrenata de
sina batatorului este conform relatiei 2.33. [7]
Fcf = m s ω b2 R b (2.33)
unde Fcf este forŃa centrifuga care actioneaza asupra unui punct material al transei
de material antrenata de sina batatorului, in N;
ms – masa transei de material antrenata de sina batatorului, in kg;
ωb – viteza unghiulara a batatorului, in rad-1;
86
Greutatea transei de material antrenata de sina batatorului este conform relatiei
2.34. [7]
G s = ms g (2.34)
unde Gs este greutatea transei de material antrenata de sina batatorului , in N;
g – acceleraŃia gravitationala, in m/s2.
Presiunea de laminare a transei de material antrenata de sina batatorului, in zona
placii articulata la contrabatator, este data de relatia 2.35 [8]:
 δ
C1- 
 ∆
p lp = Ae (2.35)
unde plp este presiunea de laminare a transei de material antrenata de sina
batatorului, in zona placii articulata la contrabatator, in N/m2;
δ – grosimea transei de material laminata în zona placii, in m;
∆ – grosimea transei de material antrenata de sina batatorului in zona placii
articulata la contrabatator, inaintea laminarii, in m;
A,C – coeficienti experimentali cu valoare constanta in functie de cultura
recoltata (pentru grau fiind A=10 N/m2 şi C=12).
Forta de laminare a transei de material in zona placii articulata la contrabatator
este conform relatiei 2.36. [7]
Flp = p lp ( Ssb - Sp ) (2.36)
unde Flp este forta de laminare a transei de material in zona placii articulata la
contrabatator, in N;
Ssb – suprafata de contact a materialului cu sina batatorului, in m2;
Sp – suprafata de contact a materialului cu placa articulata la contrabatator, in m2.
Suprafata de contact a materialului cu sina batatorului creste proportional cu
numarul, pasul si marimea riflurilor. Raportul suprafetei riflate in raport cu suprafata
sinei daca n-ar fi fost riflata, poarta numele de coeficient de riflare.
Suprafata de contact a materialului cu sina batatorului este conform relatiei 2.37. [7]
Ssb = C r b1 L S (2.37)
87
unde Cr este coeficientul de riflare;
b1 – latimea riflata a sinei batatorului, in m;
Ls – lungimea sinelor batatorului, in m.
In figura 2.19 este prezentat desenul de executie al sinei dreapta a batatorului
combinei C110, fiind evidentiata zona riflata. Coeficientul de riflare al acestor sine
este Cr=4,16. [7]
Fig.2.19 Zona riflata a sinei batatorului combinei C110 [7]

Suprafata de contact a materialului cu placa articulata la contrabatator este
proiectia suprafetei riflate a sinei batatorului pe placa articulata la contrabatator, sub
un unghi de laminare, notat cu ρ, inmultita cu lungimea sinei batatorului (fig.2.18).
La combinele romanesti, acest unghi de laminare are valoarea medie de ρ=32º.
Suprafata de contact a materialului cu placa articulata la contrabatator este data de
relatia 2.38. [7]
b1 L S
Ssp = (2.38)
sinρ
unde ρ este unghiul de laminare.
Forta de laminare a materialului in zona placii articulata la contrabatator este data
de relatia 2.39. [7]
88
 δ
C 1- 
 ∆
 1 
Flp = Ae b1 L s  C r -  (2.39)
 sinρ 
Forta de frecare care actioneaza asupra transei de material, in zona placii
articulata la contrabatator, este conform relatiei 2.40. [7]
Ffp = f ( Flp - G s cosζ p - Fcf ) - G s sinζ p (2.40)
unde Ffp este forta de frecare care actioneaza asupra transei de material, in zona
placii articulata la contrabatator, in N;
f – coeficientul de frecare al materialului cu placa articulata si sina
batatorului;
ζp – unghiul facut de raza care defineste pozitia sinei batatorului cu verticala.
In figura 2.20 este prezentata diagrama fortelor care actioneaza asupra unui punct
material aflat sub actiunea primei sine a contrabatatorului.
Fig.2.20 Diagrama fortelor care actioneaza asupra unui punct material aflat
sub actiunea primei sine a contrabatatorului [7]
89
Forta centrifuga si greutatea materialului sunt definite de relatiile 2.33 si 2.34.
Presiunea de laminare produsa de prina sina a contrabatatorului este data de
relatia 2.41.
 d 
C 1- 1 
 δ
p l1 = Ae (2.41)
unde pl1 este presiunea de laminare produsa de prima sina a

contrabatatorului, in N/m2;
d1 - grosimea materialului laminat în zona primei sine
a contrabatatorului, in m;
Forta de laminare realizata de prima sina a contrabatatorului este data de relatia
2.42. [7]
 d 
C  1- 1 
Fl1 = Ae  δ 
L s ( C r b1 - b 2 ) (2.42)
unde Fl1 este forta de laminare realizata de prima sina a contrabatatorului, in N;

b2 – grosimea sinei contrabatatorului, in m;
ForŃa de frecare care actioneaza asupra transei de material, in zona primei sine a
contrabatatorului, este conform relatiei 2.43. [7]
(
Ff1 = f Fcf + G s cosζ1 - Fl1 - G s sinζ1 ) (2.43)
unde Ff1 este forta de frecare care actioneaza asupra transei de material, in zona
primei sine a contrabatatorului, in N;
f – coeficientul de frecare al materialului cu sina contrabatorului si sina
batatorului;
ζ1 – unghiul facut cu verticala de pozitia sinei corespunzatoare laminarii
materialului, in zona primei sine a contrabatatorului.
Forta de frecare, in acest caz, reprezinta actiunea sinei contrabatorului asupra
transei de material, spre deosebire de zona placii articulata la contrabatator, cand
forta de frecare reprezenta actiunea sinei batatorului asupra materialului pentru
antrenarea acestuia in spatiul de treier.
90
material aflat pe directia primului interval intre sinele contrabatatorului.
Fig. 2.21 Diagrama forŃelor care actioneaza asupra unui punct material aflat pe
directia primului interval intre sinele contrabatatorului [7]
Fortele care actioneaza asupra punctului material aflat pe directia primului
interval intre sinele contrabatatorului sunt forta centrifuga si greutatea materialului,
definite de relatiile 2.33 si 2.34, care vor produce separarea semintelor libere din
spatiul de treier prin contrabatator.
material aflat sub actiunea sinei a doua a contrabatatorului.
91
Fig.2.22 Diagrama fortelor care actioneaza asupra unui punct material aflat
sub actiunea sinei a doua a contrabatatorului [7]
Forta centrifuga si greutatea materialului sunt definite de relatiile 2.33 si 2.34.
Presiunea de laminare produsa de a doua sina a contrabatatorului este data de
relatia 2.44. [7]
 d 
C  1- 2 
 d1 
p l2 = Ae (2.44)
unde pl2 este presiunea de laminare produsa de sina a doua a contrabatatorului,
in N/m2;
d2 – grosimea materialului laminat in zona sinei a doua a contrabatatorului,
in m;
Forta de laminare realizata de sina a doua a contrabatatorului este data de relatia:
 d 
C 1- 2 
Fl2 = Ae  d1 
L s ( C r b1 - b 2 ) (2.45)
92
unde Fl2 este forta de laminare realizata de sina a doua a contrabatatorului, in N;
Forta de frecare a transei de material in zona sinei a doua a contrabatatorului este
conform relatiei 2.46. [7]
Ff2 = f ( Fcf + G s cosζ 2 - Fl2 ) - G s sinζ 2 (2.46)

unde Ff2 este forta de frecare a transei de material cu componentele aparatului de
treier, în zona sinei a doua a contrabatatorului, in N;
f – coeficientul de frecare al materialului cu sina contrabatorului si sina
batatorului;
ζ2 – unghiul facut cu verticala de sina batatorului, corespunzatoare laminarii
materialului in zona sinei a doua a contrabătătorului.
In continuare, materialul antrenat de sina batatorului va fi laminat de urmatoarele
sine ale contrabatatorului, iar fortele de franare vor trage de material, producand-se
pieptanarea spicelor sub actiunea riflurilor sinei batatorului si eliberarea semintelor.
Semintele libere, aflate in spatiul de treier, se vor separa prin contrabatator in
momentele in care sinele batatorului se vor afla pozitionate in zonele intervalelor
intre sinele contrabatatorului, momente in care asupra semintelor libere actioneaza
forta centrifuga si forta de greutate a acestora (la treieratul graului, forta centrifuga
este de circa 300 de ori mai mare decat forta de greutate).
Mai trebuie remarcat ca, in cazul in care marimea intervalelor dintre sinele
contrabatatorului este constanta, celelalte doua sine ale batatorului care actioneaza
asupra materialului antrenat de prima sina, nu trebuie sa se afle in aceeasi pozitie fata
de sinele contabatatorului. Altfel spus, cand prima sina se afla pozitionata pe o sina a
contrabatatorului, materialul fiind tras de forta de frecare, celelalte doua sine
urmatoare ale batatorului se vor afla pozitionate pe intervale ale sinelor
contrabatatorului, materialul fiind liber sa se deplaseze si datorita contactelor multiple
cu sinele contrabatatorului producandu-se separarea semintelor (efectul “batutul
covorului”). [7]
93
In figura 2.23 este prezentata diagrama fortelor de frecare care actionaza asupra
transei de material antrenata de sina batatorului, aflata in zona ultimei sine a
contrabatatorului.
Fig.2.23 Diagrama fortelor de frecare care actionaza asupra transei de material

antrenata de sina batatorului combinei C110 [7]
Suma fortelor de frecare care actioneaza asupra unei transe de material aflata sub
actiunea celor trei sine ale batatorului si sinele contrabatatorului este data de relatia
2.47. [7]
Fft = 3 ( Ffp - z c Ff ) (2.47)
unde Fft este forta de frecare totala care actioneaza asupra materialului antrenat de
o sina a batatorului, in N;
Ff – forta de frecare cu care actioneaza o sina a contrabatatorului asupra
materialului, in N;
zc – numarul de sine ale contrabatatorului.
Tinandu-se cont ca forta de greutate are o actiune minora asupra materialului, iar
fortele de laminare a transei de material produse de sinele contrabatatorului sunt
aproximativ egale, rezulta relatia 2.48. [7]
94
Fft = 3f ( Flp - Fcf ) - z c ( Fcf - Fls )  (2.48)
unde Fls este forta de laminare produsa de sinele contrabatatorului, in N;

Deplasarea materialului prin spatiul de treier sub actiunea fortelor de frecare
produse de sinele contrabatatorului, este conform relatiei 2.49.
Fft Tt2
Sf = cosα r (2.49)
2ms
unde Sf este deplasarea materialului prin spatiul de treier sub actiunea fortelor de
frecare produse de placa articulata la contrabatator si sinele
contrabatatorului, in m;
Tt – durata tuturor loviturilor primite de transa de material, in secunde;
ms – masa transei de material antrenata de sina batatorului, in kg;
αr – unghiul de inclinare al riflurilor sinei batatorului, in grade.
Durata tuturor loviturilor primite de transa de material in spatiul de treier este data
de relatia 2.50.
3z c b 2
Tt = (2.50)
ωb R b
unde Tt este durata tuturor loviturilor primite de transa de material, in secunde;
b2 – latimea sinei contrabatatorului, in m;
ωb – viteza unghiulara a batatorului, in rad-1;
Distanta teoretica pe care trebuie sa se deplaseze transa de material prin spatiul de
treier ar trebui sa fie egala cu suma formata din lungimea spatiului de treier si
lungimea plantelor transei de material, conform relatiei 2.51. [7]
St = s + l planta (2.51)
unde St este distanta teoretica pe care trebuie sa se deplaseze transa de material
prin spatiul de treier, in m;
s – lungimea spatiului de treier al combinelor conventionale, in m;
lplanta – lungimea plantelor din transa de material, in m.
95
Dimensiunile caracteristice ale spatiului de treier al combinelor conventionale
sunt raza Rc a contrabatatorului, unghiul α de infasurare a contrabatatorului si
distantele di si de intre batator si contrabatator (fig.2.24).
Fig.2.24 Spatiul de treier al combinelor conventionale [3]

Lungimea spatiului de treier al combinelor conventionale se calculeaza cu relatia
2.52. [3]
α
s = πR c (2.52)
180 0
unde s este lungimea spatiului de treier al combinelor conventionale, in m;
Rc – raza contrabatatorului, in m;
α – unghiul de infasurare al contrabatatorului, in grade;
Diferenta dintre deplasarea materialului prin spatiul de treier sub actiunea fortelor
de frecare si distanta teoretica reprezinta deplasarea acestuia in raport cu sinele
batatorului, distanta pe care se produce pieptanarea acestuia sub actiunea riflurilor
celor trei sine ale batatorului si eliberarea semintelor, conform relatiei 2.53. [7]
p = S t - Sf (2.53)
96
unde p este deplasarea materialului in raport cu sinele batatorului, in m;
St – distanta teoretica pe care trebuie sa se deplaseze transa de material prin
spatiul de treier, in m;
Sf – deplasarea materialului prin spatiul de treier sub actiunea fortelor de
frecare produse de placa articulata la contrabatator si sinele
contrabatatorului, in m.
2.2.3.1 Studiul cinematic al procesului de treier realizat de aparatul de treier

tangential al combinei C110 la recoltarea graului
Pentru calculul marimilor prezentate in studiu, se folosesc urmatoarele valori [7]:
- raza batatorului: Rb=0,3 m;
- numarul de sine ale contrabatatorului: zc=12;
- masa transei de material antrenata de sina batatorului: ms=0,162 kg;
- turatia batatorului la recoltarea graului: nb=950 rot/min;
- grosimea transei de material laminata in zona placii articulata la contrabatator:
δ= 0,018 m;
- grosimea transei de material antrenata de sina batatorului in zona placii articulata la
contrabatator, inaintea laminarii, ∆=0,070 m;
- lungimea sinelor batatorului: Ls =1,08 m;
- latimea riflata a sinei batatorului: b1=0,043 m;
- unghiul de laminare: ρ=30º;
- coeficientul de frecare al materialului cu componentele aparatului de treier: f =0,4;
- unghiul facut cu verticala de pozitia sinei batatorului aflata deasupra placii
articulata la contrabatator: ζp = 35º;
- grosimea transei de material in zona primei sine a contrabatatorului: d1= 0,012 m;
- grosimea transei de material in zona sinei a doua a contrabatatorului: d2=0,011 m;
- grosimea sinei contrabatatorului: b2 = 0,010 m;
- unghiul facut cu verticala de pozitia sinei batatorului aflata deasupra primei sine a
contrabatatorului: ζ1 = 30º;
- unghiul de infasurare al contrabatatorului: α=106º;
- raza contrabatatorului: Rc=0,314 m;
- unghiul de inclinare al riflurilor sinei batatorului: αr = 30º.
97
- lungimea plantelor transei de material: lplante= 0,5 m.
Conform modelului matematic prezentat, rezulta:

- forta centrifuga care actioneaza asupra unui punct material al transei de material
antrenata de sina batatorului: Fcf = 481 N;
- greutatea transei de material antrenata de sina batatorului: Gs = 1,59 N;
- forta de laminare a transei de material in zona placii articulata la contrabatator:
Flp = 8618,1 N;
- forta de frecare care actioneaza asupra transei de material, in zona placii articulata
la contrabatator: Ffp= 3253,49 N;
- forta de laminare realizata de prima sina a contrabatatorului: Fl1 =Fls=4,98 N;
- forta de frecare care actioneaza asupra transei de material, in zona primei sine a
contrabatatorului: Ff1 = 191,04 N;
- forta de frecare totala care actioneaza asupra materialului antrenat de o sina a
batatorului: Fft = 2909,85N;
- durata tuturor loviturilor: Tt = 0,012 s;
- deplasarea materialului prin spatiul de treier sub actiunea fortelor de frecare:
Sf=1,120 m.
- lungimea spatiului de treier: s=0,581 m;
- deplasarea materialului in raport cu sinele batatorului: p=0,039 m.
98
2.2.5 Modelarea matematica a procesului de treier realizat de aparatul de treier
tangential in literatura de specialitate
Cercetarile privind procesul de separare a semintelor in aparatul de treier tangential au avut
ca rezultat obtinerea de modele matematice pe baza datelor experimentale, exprimate prin
functii care definesc doar partial procesul de separare, metoda folosita fiind regresia
matematica liniara, neliniara sau multipla [12].
Cooper G. F. [12] a propus pentru prima data o functie exponentiala care sa defineasca
separarea semintelor prin contrabatatorul aparatului de treier tangential, considerand ca daca s-a
acceptat ca o functie exponentiala sa definasca pierderile de seminte ale combinei, atunci se
poate accepta ca acelasi tip de functie sa defineasca si separarea semintelor in aparatul de treier.
Modelele matematice privind separarea semintelor in aparatul de treier tangential se pot
grupa in functie de parametrii constructivi si functionali ai aparatului de treier tangential, luati ca
referinta.
2.2.4.1 Modele matematice care au ca variabila lungimea spatiului de treier

1. Alferov S.A si Braginec V.S. (1972) [11]
 -k1s e-k0s - e-k1s 

ξ s ( s ) = 100 1- e - A % (2.54)
 k 1 - k 0 
unde ξs(s) este procentul semintelor separate prin contrabatator in functie de lungimea
spatiului de treier, in %;
s – lungimea spatiului de treier, in m;
A, k0, k1 – coeficienti de treier (experimentali).
2. Klenin N.I. si Lomakin S.G. (1972) [11]
dξ s ( s )  A 
ds
= 100 1- ( )
k 2 eµs - ek 2s - (1- A ) eµs  % (2.55)
 k2µ 
A, k2, µ – coeficienti de treier (experimentali).
99
3. Caspers L. (1973) [11]
 -( k1s+k 2s 2 +k 3s3 ) 
ξ s ( s ) = 100 1- e % (2.56)
 
unde ξs(s) este procentul semintelor separate prin contrabatator in functie de
lungimea spatiului de treier, in %;
s – lungimea spaŃiului de treier, în m;
k1, k2, k3 – coeficienŃi de treier (experimentali).
4. Rusanov A.J. (1976) [14]
(
ξ s ( s ) = 100 1- e-µs %
α
) (2.57)
α – unghiul de infasurare al contrabatatorului, in radiani;
µ – coeficient de treier (experimental).
5. Trollope J.R. (1982) [11]
 ce-kP0ψ - kP0 e-cψ 

ξ s ( s ) = 100 1+ % (2.58)
 kP 0 - c 
unde ξs(s) este procentul semintelor separate prin contrabatator în functie de lungimea
k, c – coeficienti experimentali;
Ψ – functie geometrica pe unghiul de infasurare.
6. Miu Petre (1995) [12]
ξs ( s ) =
100 
a-b  a (
1- e -bs
- b ) (
1- e -as
%
 ) (2.59)
a, b – coeficienti de treier (experimentali).
100
Koen Maertens si Josse De Baerdemaeker au publicat in 2003 rezultatele
experimentelor efectuate la stationar pe aparatul de treier tangential al unei combine
New Holland, pentru debite de alimentare de 25...45 t/h (6,94...12,5 kg/s), umiditatea
semintelor 15,5...15,9%, umiditatea paielor 12...13%, comparandu-se cu cele 6
modele matematice prezentate anterior, rezultatele cele mai bune fiind obtinute de
modelele Rusanov, Caspers si Alferov-Braginec, in aceasta ordine. [11]
In continuare prezentam modelul matematic Miu, model matematic complementar

studiilor teoretice prezentate in prezenta lucrare.
Modelul provine din modelele matematice propuse de Lipkovich si Besoi E.S.[1]
Lipkovich a propus o functie care defineste variatia procentului semintelor
separate prin contrabatator, plecand de la o functie folosita in fizica la descrierea
fenomenului de dezagregare a elementelor radioactive. [12]
Besoi E.S. a propus un model matematic al procesului de separare a semintelor in
aparatele de treier tangentiale, functiile modelului avand ca variabila timpul necesar
masei vegetale de parcurgere a spatiului de treier. [12]
Potrivit acestui model matematic, miscarea masei vegetale in spatiul de treier se
face cu viteza medie constanta, iar fortele care determina procesul de separare a
semintelor sunt constante.
Functiile modelului matematic Miu au ca variabila lungimea spatiului de treier.
Graficele functiilor modelului Miu au fost trasate pe baza datelor experimentale
obtinute cu ajutorul unui stand echipat cu un aparat de treier tangential al combinei
romanesti C14M, avand batatorul cu diametrul 560 mm, lungimea 1350 mm,
contrabatatorul cu 10 sine, raza contrabatatorului Rc=294 mm si unghiul de infasurare
α=880. Spatiul de treier al combinei C14M este prezentat in figura 2.25. [12]
101
Fig.2.25 Spatiul de treier al combinei C14M
Conform relatiei 2.52 si dimensiunilor spatiului de treier al combinei C14M,
lungimea spatiului de treier este s=0,452 m.
Ipoteza modelului matematic este aceea ca in orice moment numarul semintelor
care intra in aparatul de treier este egala cu numarul semintelor care ies din aparatul
de treier, adica:
S0 = Ss + Sl + Sn = constant [12] (2.60)
unde S0 este numarul semintelor care intra in aparatul de treier;
Ss – numarul semintelor separate prin contrabatator;
Sn – numarul semintelor netreierate (ramase in spice);
Sl – numarul semintelor libere (treierate dar neseparate prin contrabatator).
Viteza de variatie a numarului semintelor netreierate in spatiul de treier este direct
proportionala cu numarul semintelor netreierate si se determina cu relatia 2.61. [12]
dSn
= -aSn (2.61)
ds
102
unde a este factor de proportionalitate (considerat constant pe lungimea spatiului de
treier);
Sn – numarul semintelor netreierate;
s – lungimea spatiului de treier.
Prin integrarea relatiei 2.61, rezulta relatia 2.62. [12]
lnSn = -as + c1 (2.62)
unde c1 este o constanta de integrare, care se determina din conditiile initiale s=0 si
Sn=S0, obtinand c1 = lnS0, care introdus in relatia 2.62, rezulta numarul semintelor
netreierate Sn, dat de relatia 2.63. [12]
Sn = S0 e - as (2.63)
care are reprezentarea grafica din figura 2.26.
Fig.2.26 Graficul funcŃiei Sn

Valoarea factor de proporŃionalitate a rezulta din conditia ca procentul semintelor
netreierete sa nu depaseasca 1% din numarul semintelor care intra in aparatul de
treier. [12]
Sn
100 ≤ 1% (2.64)
S0
Din relatia 2.63 rezulta valoarea factorului de proporŃionalitate a, exprimat prin
relatia 2.65. [12]
1 S
a = ln 0 (2.65)
s Sn
103
Introducand relatia 2.64 in relatia 2.65 si pentru o valoare a lungimii spatiului de
treier, se obtine relatia 2.66. [12]
1 S
a ≥ ln 0 (2.66)
s Sn
Pentru spatiul de treier al combinei C14M rezulta a ≥ 10,19.
Viteza de separare a semintelor prin contrabatator este proportionala cu numarul
semintelor treierate libere in paie si se calculeaza cu relatia 2.67. [12]
dSs
= bSl (2.67)
ds
unde b este factor de proportionalitate (considerat constant pe lungimea spatiului de
treier);
Ss – numarul semintelor separate prin contrabatator;
Sl – numarul semintelor treierate libere in paie.
Valoarea factorului b se obtine din conditia ca procentul semintelor separate prin
contabatator sa fie peste 80% si ca procentul semintelor treierate libere in paie care
ajung pe scuturator sa fie sub 19, conditii din care rezulta relatiile2.68 si 2.69. [12]
Ss
100 ≥ 80 (%) (2.68)
S0
Sl
100 ≤ 19 (%) (2.69)
S0
Suma vitezelor de variatie a numarului semintelor aflate in spatiul de treier la un
moment dat este egala cu zero. [12]
dSn dSl dSs
+ + =0 (2.70)
ds ds ds
Din relatiile 2.63, 2.67 şi 2.70, dupa o aranjare convenabila, rezulta ecuatia
diferentiala 2.71. [12]
dSl
+ bSl = S0 e-as . (2.71)
ds
a carei solutie este relatia 2.72. [12]
Sl = c 2 e -bs + c3 e -as (2.72)
104
− bs − as
unde c2 e = Sl1 este solutia partii omogene, iar c3 e = Sl 2 este solutia particulara.
Constantele de integrare c2 si c3 se determina din conditiile initiale ca la s=0, Sl=0
si din faptul ca solutia particulara trebuie sa verifice ecuatia 2.71. [12] Astfel rezulta:
c 2 + c3 = 0 (2.73)
Din conditia ca solutia particulara sa verifice relatia 2.71[12] , rezulta:
aS0
c3 = (2.74)
b-a
si tinand cont de relatia 2.73, se obtine [12]:
aS0
c2 = (2.75)
a-b
Relatia 2.72 devine [12]:
aS0 -as -bs
Sl =
b-a
(e - e ) . (2.76)
Din relatia 2.60, tinand cont de relatiile 2.65 si 2.72, dupa transformari rezulta[12]:
S0
Ss =  b (1- e-as ) - a (1- e-bs )  (2.77)
b-a  
Procentul seminŃelor separate ξs, procentul semintelor treierate libere in paie ξl si
procentul semintelor netreierate ξn in functie de lungimea spatiului de treier se
exprima prin functiile[12] :
Ss 100
ξ s (s) = =  a (1- e-bs ) - b (1- e-as )  % (2.78)
S0 a - b  
Sl
ξ l (s) =
S0
= 100
a
a-b
( e-bs - e-as ) % (2.79)
Sn
ξ n (s) = = 100e-as % (2.80)
S0
Din relatia 2.76 rezulta factorul de proportionalitate b, dat de relatia [12] :
a
e bs = . (2.81)
S S  Sl
a n + l -b
 S0 S0  S0
105
Pentru s=0,452 mm si a≥10,19, s-au calculat conform relaŃiei 2.79 valorile
factorului de proporŃionalitate b cuprinse in tabelul 2.1.
Tabelul 2.1 Valorile factorului de proporŃionalitate b, calculate in functie de
conditiile separarii semintelor in aparatul de treier tangenŃial
a Ss/S0 Sl/S0 Sn/S0 b

1 10,19 0,80 0,19 0,01 4,9
2 21,7 0,80 0,19 0,01 3,6
3 25,5 0,88 0,11 0,01 5,1
Pentru valorile factorilor de proportionalitate a=10,19 si b=4,9, graficele

functiilor modelului matematic Miu sunt prezentate in figura 2.27.
Fig.2.27 Graficele functiilor ξn , ξl , ξs, pentru a=10,19 si b=4,9. [12]
Pentru valorile factorilor de proportionalitate a=21,7 si b=3,6, functiile au fost

verificate experimental pentru un debit de alimentare q=7 kg/s, viteza periferica a
batatorului v= 29,9 m/s, viteza de alimentare cu masa vegetala va=3,1 m/s si reglajul
distantelor intre batator si contrabatator di/de=16/4 mm. [12]
Graficele acestor functii sunt prezentate in figura 2.28.
106
Fig.2.28 Graficele funcŃiilor ξn , ξl , ξs, pentru a=21,7 si b=3,6. [12]
Pentru valorile factorilor de proportionalitate a=25,5 şi b=4,9, functiile au fost
verificate experimental pentru un debit de alimentare q=4 kg/s, viteza periferica a
batatorului v=30 m/s, viteza de alimentare cu masa vegetala va=3,1 m/s si reglajul
distantelor intre batator şi contrabatator di/de=16/4 mm. [12]
Graficele acestor functii sunt prezentate in figura 2.29.
Fig.2.29 Graficele functiilor ξn , ξl , ξs, pentru a=25,5 si b=4,9. [12]
107
Cele două seturi de grafice reprezinta functiile procentelor semintelor aflate in
spatiul de treier pentru doua debite de alimentare (7 kg/s si 4 kg/s). care reprezinta
limitele intervalului de lucru al combinei C14M.
Valoarea optima a debitului de alimentare pentru aparatul de treier al combinei
C14M se afla in acest interval, putand sa fie aflata pe cale experimentala, folosind
standul prezentat in figurile 2.30 si 2.31, sau pe cale teoretica, folosind un model
matematic cu variabila debitul de alimentare.
Fig.2.30 Vedere generala a standului cu aparatul de treier [12]
Fig.2.31 Schema standului pentru experimentarea aparatului tangential [12]
108
2.2.4.1 Model matematic care are ca variabila debitul de alimentare
Miu Petre propune urmatoarea functie care exprima dependenta procentului
semintelor separate prin contrabatator de debitul de alimentare [12]:
aq b
ξ s ( q ) = cq % (2.82)
e
unde ξs(q) este procentul semintelor separate prin contrabatator in functie de debitul
de alimentare, in %;
q – debitul de alimentare, in kg/s;
a, b, c – coeficienti determinati experimental.
Graficele functiei ξs(q) au fost trasate pe baza datelor experimentale obtinute de
Miu Petre [12], pe standul prezentat in figurile 2.30 si 2.31.
Graficul functiei ξs(q) este prezentat in figura 2.32.
Fig.2.32 Graficul funcŃiei ξs(q) [12]
109
Din analiza graficului, functia ξs(q) are valoare maxima pentru q=4,3 kg/s, iar
valorile acesteia mai mari de 80% s-au obtinut pentru debite de alimentare cuprinse in
intervalul q=2,5...6,8 kg/s.
2.2.4.2 Model matematic care are ca variabila viteza periferica a batatorului
Caspers L. [12] a propus o functie care defineste variatia procentului semintelor
separate prin contrabator in raport cu viteza periferica a batatorului si viteza de
alimentare cu masa vegetala a aparatului de treier.
(2.83)
ξ s ( v ) = 100 1 - e -a(v-va )  %
b
 
unde ξs(v) este procentul semintelor separate prin contrabatator in functie de viteza
periferica a batatorului, in %;
v – viteza periferica a batatorului, in m/s;
va – viteza de alimentare cu masa vegetala a aparatului de treier, in m/s;
a, b – coeficienti experimentali.
Graficele functiei ξs(v) au fost trasate pe baza datelor experimentale obtinute de
Miu P. [12], pe standul prezentat. Experimentul s-a facut pentru v=22…32 m/s,
va=3,1 m/s, q=5 kg/s şi q=7 kg/s, obtinandu-se coeficientii experimentali a, b,
conform graficelor din fig. 2.33.
110
Fig.2.33 Graficele functiei ξs(v) [12]
Din analiza graficelor prezentate, se poate aprecia ca:
• functia ξs(v) este direct proportionala cu viteza periferica a batatorului;
• funcŃia ξs(v) este invers proportionala cu debitului de alimentare;
• panta functia ξs(v) este direct proportionala cu debitul de alimentare;
• valorile coeficientilor experimentali a, b depind de debitul de alimentare.
2.2.4.3 Model matematic care are ca variabila raportul δ
Caspers L. a propus o functie care defineste variatia procentului semintelor
separate prin contrabatator in functie de raportul δ=di/de. [12]
aδ b
ξ s ( δ ) = cδ % (2.84)
e
unde ξs(δ) este procentul semintelor separate prin contrabatator in functie de δ, in %;
δ – raportul distantelor de intrare şi iesire dintre batator si contrabatator;
a, b – coeficienti experimentali.
111
Miu Petre, a propus o functie asemanatoare, verificata experimental [12]:
ad i b
ξ s ( d e ) = cd % (2.85)
e e
unde ξs(de) este procentul semintelor separate prin contrabatator in functie de de,
in %;
di – distanta de intrare intre batator si contrabatator, in mm;
de – distanta de iesire intre batator si contrabatator, in mm;
a, b,c – coeficienti experimentali.
Graficele functiei ξs(δ) au fost trasate pe baza datelor experimentale obtinute pe
standul prezentat si reglajul facut pentru δ=3 si δ=4. Experimentul s-a facut pentru
doua valori ale debitului de alimentare q=5,77 kg/s şi q=6,04 kg/s, viteza periferica a
batatorului v=30 m/s, viteza de alimentare cu masa vegetala a aparatului de treier
va=3,1 m/s. [12]
Graficele functiei ξs(de) sunt prezentate in figura 2.34.
Fig.2.34 Graficele funcŃiei ξs(de) [12]
112
Din analiza graficelor, se poate aprecia:
• functia ξs(de) este direct proportională cu debitului de alimentare si raportul δ;
• funcŃia ξs(de) are valori maxime pentru de=4,6 mm (δ=4, q=6,04 kg/s) si
de=5,19 mm (δ=3, q=5,77 kg/s);
• coeficientii experimentali a, b şi c depind de debitul de alimentare si raportul δ.
2.2.4.4 Model matematic cu mai multe variabile

Pustâghin M.A. a propus in 1977 urmatoarele functii pentru definirea procentului
semintelor libere (treierate dar neseparate prin contrabatator) [8]:
ξ l = ke -hs % (2.86)
unde ξl este procentul semintelor libere (treierate dar neseparate), in %;
k – constanta determinata experimental care depinde de cultura si are valoarea de
k=85, determinata pentru cultura graului in conditii medii (umiditate relativa
a semintelor us=9,6…14,4% si a paielor up=9,9…14%, MMB=42,8…51,2 g
si un continut de paie in masa de material λ=0,5…0,6);
s – lungimea spatiului de treier, in dm.
h – coeficient de separare, in dm-1.
Coeficientul de separare se obtine cu ajutorul relatiei 2.87. [8]
-cqspp
h = ae (2.87)
unde qspp este debitul specific de paie raportat la latimea batatorului, in kg/m.s.
Debitul specific de paie este dat de relatia 2.88:
λq
q spp = (2.88)
b
unde λ este indicele continutului de paie;
q – debitul de alimentare cu masă vegetala, in kg/s;
b – latimea aparatului de treier (lungimea batatorului), in m;
a, c – coeficienti constanti determinati experimental, care depind de natura culturii
si diametrul batatorului. Valorile acestor coeficienti, la recoltarea graului si
la doua valori ale diametrului batatorului, sunt date in tabelul 2.2.
113
Tabelul 2.2 Valorile coeficientilor experimentali la recoltarea graului. [8]
Diametrul batatorului (mm) anul a (1/dm) c (ms/kg)
1971 0,38 0,224
1972 0,45 0,281
550
1973 0,5 0,3
valoare medie 0,47 0,29
1971 0,34 0,261
1972 0,38 0,250
825
1973 0,4 0,264
valoare medie 0,39 0,257
Conform datelor din tabelul 2.2, pentru un diametru al batatorului mai mare si acelasi unghi
de infasurare s-au obtinut valori ale coeficientilor experimentali care au permis o crestere
substantiala a capacitatii de lucru a aparatului de treier, corespunzator unei valoari
impuse a procentului semintelor separate prin contrabatator.
Graficul functiei ξl, pentru q=7 kg/s, λ=0,4, a=0,47, c=0,29 si lungimea
batatorului combinei C14M b=1,35 m, este dat in figura 2.35.
Fig.2.35 Graficul functiei ξl
114
Concluzii privind modelele matematice prezentate
In urma analizei facute asupra modelelor matematice privind procesul de separare
a semintelor in aparatul de treier tangential al combinelor de recoltat cereale,
prezentate in acest capitol, se poate afirma ca:
Modelele matematice privind modelarea procesului de separare a semintelor in
aparatul de treier tangential al combinelor de recoltat cereale au fost prezentate
in perioada 1970-1980, iar cercetarile facute in anii urmatori n-au mai fost date
publicitatii, marile firmele producatoare de combine de recoltat cereale
considerandu-le prea importante.
Toate modelele matematice prezentate descriu aspecte partiale ale procesului

de separare a semintelor in aparatul de treier tangential, uneori rezultatele
obtinute avand un caracter contradictoriu.
Din punctul de vedere al cercetatorilor Koen Maertens si Josse De

Baerdemaeker, modelul Rusanov este modelul matematic care defineste cel
mai bine procesul de separare a semintelor in aparatul de treier tangential.
115
116
Cap. 3 STUDIUL PROCESULUI DE TREIER AL COMBINEI DE
RECOLTAT CEREALE C110ATM
3.1 Combina de recoltat cereale C110ATM
Combina de recoltat cereale C110 este o combina conventionala de recoltat
cereale, care echipata corespunzator poate recolta din lan, sub forma de seminte, un
numar de 34 de culturi, cele mai importante fiind cerealele paioase, floarea soarelui,
porumbul, soia, mazarea, rapita etc.
Combina C110 a fost conceputa pentru un debit maxim de recoltare la cultura
graului de 5,5 kg/s (pierderele de seminte ale combinei fiind mai mici de 1,8%) [21],
aceasta valoare reprezentand, de fapt, capacitatea de lucru a aparatului de treier, restul
organelor de lucru ale acestei combine avand capacitati de lucru mai mari.
Acesta a fost motivul realizarii unui aparat de treier cu o capacitate de lucru mai
mare. Acesta a fost denumit “Aparat de Treier Modernizat cu separare intensiva”,
prescurtat ATM.
Adaptarea aparatului de treier modernizat cu separare intensiva pe combina C110
din fabricatia de serie s-a facut cu modificari relativ reduse, combina obtinuta avand
numele de prototip C110ATM.
Amplasarea principalelor organe de lucru ale combinei C110ATM este prezentata
in figura 3.1.
Fig.3.1 Amplasarea principalelor organe de lucru

ale combinei C110ATM
117
3.1.1 Descrierea constructiva a ATM-ului
Componentele principale ale ATM-ului si pozitionarea acestuia in raport cu
elevatorul central al combinei sunt prezentate in figura 3.2.
Fig.3.2 Componentele principale ale ATM-ului si pozitionarea acestuia in raport

cu elevatorul central al combinei
ATM-ul este compus in principal din:
- batator cu sine;
- contrabatator;
- postbatator;
- prelungire contrabatator;
- contrabatator de separare anterior;
- rotor de separare;
- contrabatator de separare posterior;
- sistem de rotire a contrabatatoare de separare (anterior si posterior);
- transmisie.
118
Batatorul cu sine, contrabatatorul, postbatatorul si prelungirea contrabatatorului
din componenta ATM-ului sunt componente ale aparatului de treier al combinei
C110. [19,20]
Batatorul cu sine are in componenta un ax, trei rozete turnate si opt sine de batere
riflate (fig.1.7). Sinele sunt astfel montate incat inclinatia riflurilor sa alterneze,
stanga-dreapta (patru sine au riflurile inclinate la stanga si patru au riflurile inclinate
la dreapta), ceea ce face ca in timpul procesului de treier transa de material antrenata
in spatiul de treier sa nu se deplaseze pe lungimea batatorului, de regula transa de
material fiind sub actiunea a trei sine consecutive.
Contrabatatorul este compus dintr-un cadru sudat format din 12 sine care sunt
dispuse la distante egale, transversal fata de fluxul de masa vegetala, doi pereti
laterali sub formă de arc de cerc, un numar de tiranti care rigidizeaza constructia si un
numar de vergele care formeaza suprafata de separare a semintelor (fig.1.12).
Vergelele sunt realizate din sarma si sunt demontabile. La culturile cu seminte mari
(porumb, floarea soarelui, soia, mazare, fasole etc.) se demonteaza cate o vergea la
doua vergele ale contrabatatorului.
Postbatatorul este un rotor cu palete, rolul lui fiind de a micsora viteza si de a
transfera pe scuturator paiele, spicele netreierate, semintele treierate ramase in paie si
de a impiedica infasurarea acestora pe batator.
Prelungirea contrabatatorului se compune dintr-un cadru sudat pe care sunt
montati un numar de dinti dubli din sarma si un paravan din cauciuc (fig.1.6).
Prelungirea orienteaza paiele catre scuturator si poate fi reglata in trei pozitii, de
regula ea fiind fixata pe pozitia de mijloc.
Contrabatatorul de separare anterior este format dintr-o rama sudata compusa din
doi pereti laterali si sapte traverse (sine) prin care se monteaza 74 de vergele.
Contrabatatorul de separare anterior are forma de arc de cerc si infasoara
postbatatorul sub un unghi de 60º, la distanta constanta de 25 mm. [19,20]
Rotorul de separare este o constructie sudata formata dintr-o teava cu diametrul
de 324 mm pe care sunt sudati 56 de pinteni tronconici, dispusi pe 6 randuri. Rotorul
119
este fixat pe un arbore, care se sprijina pe doua lagare cu rulmenti, montati pe peretii
laterali.
Contrabatatorul de separare posterior este format dintr-o rama sudata compusa
din doi pereti laterali si sase traverse (sine), prin care se monteaza 74 de vergele.
Acesta are forma de arc de cerc si infasoara rotorul de separare sub un unghi de 50º,
la distanta constanta de 25 mm. [19,20]
Atunci cand cele doua contrabatatoare de separare sunt in fluxul de material,
functia prelungirii contrabatatorului este suspendata.
Caracteristic ATM-ului este posibilitatea de rotire a contrabatatoarelor de
separare, astfel ca functia de treier a acestora se anuleaza, rotorul de separare avand
doar rolul de transport si directionare a vrafului. Anularea acestei functii se face in
cazul recoltarii culturilor trecute de faza optima de recoltare, deoarece in acest caz are
loc o maruntire excesiva a paielor, cu efecte negative asupra proceselor de lucru ale
scuturatorului si sistemului de curatire.
Sistemul de rotire al celor doua contrabatatoare de separare este format din doua
sectoare dintate, dispuse stanga-dreapta, de care se fixeaza contrabatatorul de
separare posterior. Aceste sectoare se pot rabate in jurul axei rotorului de separare.
Actionarea celor doua sectoare dintate se face simultan prin intermediul a doua
pinioane montate pe acelasi ax, antrenat manual cu ajutorul unei manete, prin
intermediul unui reductor melcat.
Transmisia ATM-ului consta in antrenarea rotorului de separare de la postbatator
cu o transmisie cu curea. [19,20]
Principalele caracteristici constructive si functionale ale componentelor ATM-

ului sunt [19,20]:
Batatorul este de tipul tangential cu sine de batere si are urmatoarele caracteristici:
- latime [mm]………………………………………………..............1080;
- diametru [mm]……………………………………………................600;
- nr. sine [buc]……………...……………………………………............8;
- turatie [rot/min]……………………………………................460...1200;
120
Contrabatatorul este de tipul cu sine si vergele si are urmatoarele caracteristici:
- nr. sine …….…………………………………………………............12;
- raza contrabatatorului [m]……………………………………….. 0,314;
- unghi de infasurare [grade]………………………………….............106;
- suprafata [m2]………………………………………………............0,66;
Postbatatorul este de tipul rotor cu palete si are urmatoarele caracteristici:
- latime [mm]…………………………………………………...........1060;
- diametru [mm]………………..………………………………..........360;
- turatie [rot/min]………………………..……………………............760;
Rotorul de separare este de tipul cilindric cu degete conice si are urmatoarele
caracteristici:
- latime [mm].................................................................................... 1048;
- diametru [mm] ................................................................................. 491;
- turatie [rot/min]………………………..………………………….....920;
Contrabatatorul de separare anterior este de tipul cu sine si vergele si are
urmatoarele caracteristici:
- nr. sine …............................................................................................. 7;
- unghi de infasurare [grade]................................................................. 60;
- suprafata [m2]................................................................................ 0,303;
- distanta dintre rotorul de separare si
contrabatatorul de separare anterior [mm] .......................................... 25.
Contrabatatorul de separare posterior este de tipul cu sine si vergele si are
urmatoarele caracteristici:
- nr. sine …............................................................................................. 6;
- unghi de infasurare [grade]................................................................. 50;
- suprafata [m2]................................................................................ 0,253;
- distanta dintre rotorul de separare si
contrabatatorul de separare posterior [mm] ........................................ 25.
121
3.1.2 Descrierea functionala a ATM-ului
Vraful de material eliminat de batator mai contine 15...20% seminte aflate libere
in paie sau in spicele netreierate. Pentru micsorarea aceastei cantitati de seminte,
vraful provenit de la batator intra in doua spatii de treier suplimentare, formate intre
postbatator si contrabatator de separare anterior si intre rotorul de separare si
contrabatator de separare posterior. [19]
Prin montarea contrabatatorului de separare anterior sub postbatatorul aparatului
de treier clasic, functia acestuia se schimba, capatand in principal functia de separare
a semintelor.
In spatele postbatatorului este montat rotorul de separare, dotat cu degete conice
care preiau materialul de al postbatator, ravasindu-l si eliberand semintele care se
separa prin contrabatatorul de separare posterior.
Functia celor doua spatii de treier suplimentare ale ATM-ului este separarea
semintelor din paiele ravasite si spicele netreierate sub actiunea fortelor centrifuge
imprimate de paletele postbatatorului si de degetele rotorului de separare.
122
3.5 Modelarea matematica a procesului de treier realizat de ATM
Schema constructiva a ATM-ului, este data in figura 3.3.
Fig.3.3 Schema constructiva a ATM-ului

Modelul matematical procesului de treier realizat de ATM, pe care il propunem, are la
baza modelul matematic Rusanov, considerat de cercetatorii Koen Maertens si Josse
De Baerdemaeker ca fiind modelul matematic care defineste cel mai bine procesul de
separare al semintelor in aparatul de treier tangential.
Astfel, procentul semintelor separate prin contrabatatoare ATM-ului in functie de
lungimea spatiilor de treier si unghiurilor de infasurare ale contrabatatoarelor este dat
de relatia 3.1:
 - µ1s1α1+µ2sα2 +µ3s3α3  
ξsATM (s ) =100 1-e  2 

% (3.1)
 
unde ξsATM(s) este procentul semintelor separate in ATM, in %;
s1 – lungimea spatiului de treier al contrabatatorului, in m;
s2 – lungimea spatiului de treier al contrabatatorului de separare anterior, in m;
123
s3 – lungimea spatiului de treier al contrabatatorului de separare posterior, in m;
α1 – unghiul de infasurare al contrabatatorului, in radiani;
α2 – unghiul de infasurare al contrabatatorului de separare anterior, in radiani;
α3 – unghiul de infasurare al contrabatatorului de separare posterior, in radiani;
µ1 – coeficient de treier pentru separarea semintelor prin contrabatator;
µ2 – coeficient de treier pentru separarea semintelor prin contrabatatorul de
separare anterior;
separare posterior.
Lungimea spatiului de treier al contrabatatorului ATM-ului se calculeaza cu
relatia 3.2:
α1
s1 = πR c1 (3.2)
180 0
unde s1 este lungimea spatiului de treier al contrabatatorului ATM-ului, in m;
Rc1 – raza contrabatatorului, in m;
α1 – unghiul de infasurare al contrabatatorului, in grade.
Pentru Rc1=0,314 m si α1=106º, rezulta s1=0,581 m.
Lungimea spatiului de treier al contrabatatorului de separare anterior se calculeaza
cu relatia 3.3:
α2
s 2 = πR c2 (3.3)
180 0
unde s2 este lungimea spatiului de treier al contrabatatorului de separare anterior,
in m;
Rc2 – raza contrabatatorului de separare anterior, in m;
α2 – unghiul de infasurare al contrabatatorului de separare anterior, in grade.
Pentru Rc2=0,219 m si α2=60º, rezulta s2=0,229 m.
Lungimea spatiului de treier al contrabatatorului de separare posterior se
calculeaza cu relatia 3.4:
α3
s 3 = πR c3 (3.4)
180 0
124
unde s3 este lungimea spatiului de treier al contrabatatorului de separare posterior,
in m;
Rc3 – raza contrabatatorului de separare posterior, in m;
α3 – unghiul de infasurare al contrabatatorului de separare posterior, in
grade.
Pentru Rc3=0,278 m si α3=50º, rezulta: s2=0,243 m.
Suma formata din procentul semintelor libere ramase in paie si procentul
semintelor netreierate ale vrafului provenit de la batatorul ATM-ului
(contrabatatoarele de separare sunt scoase din fluxul de treier) este data de relatia 3.5:
α1
ξ l (s) + ξ n (s) = 100e-µ1s1 % (3.5)
unde ξl(s) este procentul semintelor libere ramase in paie la iesirea din spatiul de
treier aflat intre batator si contrabatator, in procente;
ξn(s) – procentul semintelor netreierate la iesirea din spatiul de treier aflat
intre batator si contrabatator, in procente;
α1 – unghiul de infasurare al contrabatatorului, in radiani.
Suma formata din procentul semintelor libere ramase in paie si procentul

semintelor netreierate ale vrafului provenit de la toate rotoarele ATM-ului este data
de relatia 3.6:
ξ lATM (s) + ξ nATM (s) =100e ( )%

- µ1s1α1 +µ 2sα2 α3
2 +µ 3s3
(3.6)
unde ξlATM(s) este procentul semintelor libere ramase in paie la iesirea din ATM,
in %;
ξnATM(s) – procentul semintelor netreierate la iesirea din ATM, in %;
separare anterior;
separare posterior.
125
α1 – unghiul de infasurare al contrabatatorului, in radiani;
α2 – unghiul de infasurare al contrabatatorului de separare anterior, in
radiani;
radiani.
Relatiile 3.5 si 3.6 reprezinta pierderile pentru procesele de treier realizate de

ATM-ul la care contrabatatoarele de separare au fost scoase din fluxul de material
(similar aparatului de treier conventional al combinei C110) si ATM-ul la care
contrabatatoarele de separare au fost introduse in fluxul de material.
Raportul dintre relatiile 3.6 si 3.5, reprezinta raportul pierderilor celor doua tipuri
de aparate de treier (ale combinelor C110ATM si C110), conform relatiei 3.7.
ξ lATM (s) + ξ nATM (s)
=e( )
- µ 2sα2 α3
2 +µ 3s3
(3.7)
ξ l (s) + ξ n (s)
Raportul pierderilor celor doua tipuri de aparate de treier este egal cu raportul
format de pierderile totale la scuturatorul combinei C110ATM.
Daca se considera coeficientii de treier µ1 si µ2 egali si avand valoarea µATM,
rezulta relatia:
ξ lATM (s) + ξ nATM (s) (
-µ ATM sα2 α3
2 +s3 ) =k
=e (3.8)
ξ l (s) + ξ n (s)
unde µATM este coeficientul de treier al contrabatatoarelor de separare anterior si
posterior ale ATM-ului.
k – valoarea raportului pierderilor celor doua tipuri de aparate de treier.
Cunoscand valoarea raportului pierderilor celor doua tipuri de aparate de treier,

rezulta valoarea coeficientului de treier µATM al contrabatatoarelor de separare
anterior si posterior ale ATM-ului conform relatiei 3.9:
126
lnk
µ ATM = - (3.9)
sα2
2 + s3
α3
unde µATM este coeficientului de treier al contrabatatoarelor de separare anterior si

posterior ale ATM-ului.
k – valoarea raportului pierderilor celor doua tipuri de aparate de treier;
α2 – unghiul de infasurare al contrabatatorului de separare anterior, in
radiani;
radiani.
Valoarea intensificarii procesului de treier, realizat de aparatul de treier al

combinei C110ATM raportata la procesul de treier realizat aparatul de treier al
combinei conventionale C110, este data de relatia 3.10:
ξ l (s) + ξ n (s)
I ATM = 100% (3.10)
ξ lATM (s) + ξ nATM (s)
unde IATM este intensificarea procesului de treier realizat de ATM, raportat la
aparatul de treier al combinei C110;
ξl(s) – procentul semintelor libere la iesirea din aparatul de treier C110, in %;
ξn(s) – procentul semintelor netreierate la iesirea din aparatul de treier C110, in %;
ξlATM(s) – procentul semintelor libere la iesirea din ATM, in %;
ξnATM(s) – procentul semintelor netreierate la iesirea din ATM, in %;
127
3.6 Extras din “Raportul de incercari al combinei C110ATM”
Raportul de incercari al combinei C110ATM, a fost realizat de INMA Bucuresti,
in anul 2001, in cadrul programului Relansin, subprogramul Modernizare, unitatea
contractanta fiind AMCSIT-Politehnica. [ 20]
Incercarile de laborator ale prototipului C110ATM au fost efectuate in iunie 2001
in cadrul Laboratorului DITRMA-INMA Bucuresti, iar incercarile in camp au fost
efectuate in iulie 2001 in zona localitatii Dor Marunt, judetul Calarasi.
Caracteristicile culturii de grau recoltata de combina C110ATM sunt prezentate in
tabelul 3.1. [ 20]
Tabelul 3.1 Caracteristicile culturii de grau recoltata de combina C110ATM [ 20]
Nr. crt. Indice UM Valoare determinata
1 Cultura, soiul - grau, Fundulea
2 Modul de recoltare - integral
3 Inaltimea plantelor cm 72,4
4 Densitatea plantelor plante/ha 5300
5 Pierderi de seminte prin cadere libera % 0,05
6 Raportul seminte/paie - 1,281/1
7 Gradul de cadere al plantelor % 0,1
8 Productia de seminte t/ha 5,714
9 Masa a 100 de seminte g 53,1
10 Umiditatea semintelor % 13
11 Umiditatea paielor % 7,5
12 Gradul de imburuienare % < 0,1
13 Panta terenului grade ≈0
3.3.1 Incercarile combinei C110ATM in conditii de camp
Aceste incercari au avut ca obiectiv stabilirea indicilor calitativi de lucru si a
indicilor energetici ai ATM-ului. In cadrul incercarilor au fost determinati sau
calculati, conform procedurilor in vigoare, urmatorii indici calitativi de lucru:
1. indici calitativi de lucru:
1.1. pierderi totale la heder, din care:
- seminte in plante nesecerate, in %;
- seminte in plante secerate, in %;
- seminte libere pe sol.
1.2. pierderi totale la batoza combinei, din care:
128
- pierderi totale la scuturatori: - seminte in spice netreierate, in %;
- seminte libere in paie, in %.
- pierderi totale la sistemul de curatire: seminte libere in pleava, in %;
1.3. pierderi totale la combina, in %;
1.4. seminte sparte, in %;
1.5. puritatea materialului colectat in buncar, in %.
In tabelul 3.2 sunt prezentate valorile regimului de lucru si indicilor calitativi de
lucru pentru incercarile efectuate cu contrabatatoarele de separare ale ATM-ului
introduse in fluxul de material [20].
Tabelul 3.2 Regimul de lucru si indicii calitativi pentru incercarile efectuate cu
contrabatatoarele de separare ale ATM-ului introduse in fluxul de material
Nr.crt Indice U.M. Valoare determinata
REGIMUL DE LUCRU
1 Viteza de lucru km/h 3,789 6,426
2 Debit alimentare combina kg/s 4,299 6,027
3 Latimea de lucru m 4,1
4 Inaltime de taiere m 0,16 0,17
INDICI CALITATIVI DE LUCRU
1 Pierderi totale la heder % 0,2958 0,3735
- seminte in spice nesecerate % 0,1472 0,1872
- seminte in spice secerate % 0,1205 0,1426
- seminte libere pe sol % 0,0281 0,0437
2 Pierderi totale la batoza, din care: 1,2314 1,3124
- pierderi totale la scuturator: 0,0785 0,0839
- seminte in spice netreierate % 0,0032 0,0027
- seminte libere in paie % 0,0753 0,0812
- pierderi totale la sistemul de curatire % 1,1529 1,2285
3 Pierderi totale la combina % 1,5272 1,6859
4 Seminte sparte % 1,64 1,78
5 Puritatea materialului colectat in buncar % 99,59 99,41
129
In tabelul 3.3 sunt prezentate valorile regimului si indicilor calitativi de lucru
pentru incercarile efectuate cu contrabatatoarele de separare ale ATM-ului scoase din
fluxul de material. [20]
Tabelul 3.3 Regimul de lucru si indicii calitativi pentru incercarile efectuate cu
contrabatatoarele de separare ale ATM-ului scoase din fluxul de
material
Nr.crt Indice U.M. Valoare determinata
REGIMUL DE LUCRU
1 Viteza de lucru km/h 3,747 6,286
2 Debit alimentare combina kg/s 4,186 5,988
3 Latimea de lucru m 4,1
4 Inaltimea de taiere m 0,15 0,19
1 Pierderi totale la heder 0,3167 0,3683
- seminte in spice netaiate 0,1272 0,1659
%
- seminte in spice taiate 0,1523 0,1626
- seminte libere pe sol 0,0372 0,0398
2 Pierderi totale la batoza, din care: 1,7594 2,0556
- la scuturator: 0,3501 0,4292
- seminte in spice netreierate % 0,0663 0,0807
- seminte libere in paie 0,2838 0,3485
- la sistemul de curatire 1,4093 1,6264
3 Pierderi totale la combina % 2,0761 2,4239
4 Seminte sparte % 1,69 1,73
5 Puritatea materialului colectat in buncar % 99,72 99,45
130
3.4 Calculul coeficientului de treier al contrabatatoarelor de separare si
intensificarea procesului de treier al ATM-ului
Intoducand in relatia 3.9 datele din raportul de incercari al combinei C110ATM
pentru valorile pierderilor totale la scuturator obtinute la cele doua pozitii ale
contrabatatoarelor de separare (similare celor doua aparate de treier ale combinelor
C110 si C110ATM), se calculeaza valorile coeficientului de treier µATM al
contrabatatoarelor de separare si intensificarea procesului de treier IATM al ATM-ului,
conform tabelului 3.7.
Tabelul 3.7 Valorile coeficientului de treier al contrabatatoarelor de separare si
intensificarea procesului de treier al ATM-ului
Valori indici
Nr.
Indice U.M.
crt C110 C110 C110 C110
ATM ATM
REGIMUL DE LUCRU
1 Debit alimentare combina kg/s 4,2* 6,0*
2 Pierderi totale la scuturator % 0,3501 0,0785 0,4292 0,0839
1 Coeficientul de treier µATM - 2,963 3,235
2 Intensificarea procesului de % 51,15 44,60

treier IATM
* valorile debitelor de alimentare au fost rotunjite la prima zecimala
Analizand valorile prezentate in tabelul 3.7, rezulta:

1. Coeficientul de treier specific ATM-ului are o valoarea variabila, crescatoare
in functie de valoarea debitului de alimentare;
2. ATM-ul intensifica considerabil procesul de treier, valoarea acestuia fiind
variabila, descrescatoare in functie de valoarea debitului de alimentare.
3. Valorile mici ale pierderilor totale ale combinei C110ATM ar fi cerut
experimentarea combinei si la debite de alimetare mai mari.
131
Cap. 4 CONCLUZII FINALE
Aparatele de treier cu mai multe batatoare au suprafata de separare mai mare cu

65...75%, raportata la suprafata de separare a unui aparat de treier cu un singur
batator, ceea ce ar permite micsorarea lungimii scuturatorului;
Intensitatea de separare a semintelor in aparatul de treier cu mai multe batatoare

este superioara celei realizate de un aparat de treier cu un singur batator, dar asta
nu presupune ca si debitul de alimentare va creste procentual cu aceeasi valoare.
Astfel se explica de ce debitul de alimentare al unei combine cu aparat de treier
cu doua batatoare este mai mare doar cu 14...20% raportat la debitul de
alimentare al unei combine conventionale [12].
Cresterea lungimii spatiului de treier la aparatele de treier cu mai multe batatoare

conduce la maruntirea paielor, consumul energetic specific crescand si
necesitand modificari ale scuturatorului si sistemului de curatire.
Combinele cu aparatele de treier cu mai multe batatoare sunt mai putin

universale, fiind eficiente doar pentru anumite culturi, culturile cu seminte mari
(porumbul) sau culturile cu seminte mai sensibile la recoltatul cu combina de
recoltat cereale (soia, fasolea, mazarea etc) ne putand fi recoltate cu aceste
combine;
Combinele cu aparatele de treier cu mai multe batatoare fiind mai complexe sunt
mai costisitoare, mai greu de intretinut si se infunda mai usor la culturi
imburuienate si cu umiditate mare;
Combinele cu aparatele de treier cu mai multe batatoare se justifica pentru

recoltarea cerealelor paioase, in conditiile in care investitia si interventia asupra
combinelor cu un singur batator sunt relativ reduse.
132
BIBLIOGRAFIE
1. BESOI E.S. , Teoria, constructia i rascoet selsko-hoziaistvennih masin,
Masinostroenie, Moskova, 1978;
2. DANILA I., Masini agricole de recoltat. Masini de recoltat cereale paioase,
Institutul Politehnic „Traian Vuia” Timisoara, 1981;
3. IVAN GH., Cercetari privind influenta parametrilor constructivi si functionali ai
sistemelor de scuturare-separare asupra pierderilor de seminte la combinele de
recoltat cereale, Teza doctorat, Universitatea Transilvania, 2009;
4. IVAN GH., VLADUT V., Recoltarea plantelor oleaginoase in Romania, Editura
Terra Nostra, Iasi, 2013;
5. IVAN GH., USENKO M., Studiu teoretic privind alimentarea cu masa vegetala a
aparatului de treier tangential al combinelor de recoltat cereale, INMATEH 1-
2014, vol.42;
6. IVAN GH., VLADUT V., Improving threshing system feeding with vegetal mass
to conventional cereal harvesting combines, International Symposium XLIII –
OPATIJA 2015;
7. IVAN GH., VLADUT V., Studiul cinematic al procesului de treier realizat de
aparatul de treier tangential al combinelor conventionale de recoltat cereale, ISB-
INMATEH 2014;
8. KRASNICENKO A.V., Manualul constuctorului de Masini Agricole – vol.2,
Editura Tehnica Bucureşti, 1962-1964, pg. 388-394;
9. KUTZBACH H.D., Grain Harvesting, Combine Harvesting, Erntetechnik,
Hohenheim Germania, 2003, pg. 129-136;
10. LETOSNEV M.N. Masini agricole, Editura Agrosilvica de Stat-Bucuresti, 1959,
pg. 423-510;
11. MAERTENS K., DE BAERDEMAEKER J., Flow rate based prediction of
threshing process in combine harvesters, American Society of Agricultural
Engineers, 2003, ; vol.19, pg. 383–388.
12. MIU P., Modelarea procesului de treier la combinele de recoltat cereale, Teza de
doctorat, Universitatea Politehnica Bucuresti, 1995;
133
13. NECULAIASA V., Operatii si procese de lucru ale masinilor agricole de
recoltat, Editura Gh. Asachi, Iasi, 2002, pg. 170-196;
14. RUSANOV A.I., Constructia triernih priborov razlicinih diametrov (Constructia
aparatelor de treier de diferite diametre), Revista Mecanizarea si electrificarea
agriculturii, Moscova, Nr. 6/1974;
15. SCRIPNIC V., BABICIU P., Masini agricole, Editura Ceres, Bucuresti, 1979,
pg. 296-304;
16. SEGARCEANU M., Studii si cercetari privind imbunatatirea parametrilor
calitativi si modelarea pe calculator a procesului de lucru a aparatului de treier al
combinelor de cereale, 1981, I.P.B;
17. SEGARCEANU M., Calculul si constructia masinilor agricole de recoltat,
Curs Universitatea Politehnica Bucuresti, 1990;
18. ZAMAN M., Managementul fiabilitatii utilajelor agricole, in: Revista
Mecanizarea Agriculturii, 3/2003, pg. 23-26;
19. Aparat de treier modernizat cu separare intensiva (ATM) adaptat pe combina de
recoltat cereale C110, Memoriu de prezentare, INMA Bucuresti, 2002;
20. Raport de incercari pentru prototipul ATM, INMA Bucuresti, 2002;
21. Rezultatele incercarilor in vederea omologarii a combinei autopropulsate de
recoltat cereale C110, INMA Bucuresti, 1990;
22. Carte Tehnica pentru combinele C 110 si C140, S.C. Semanatoarea S.A., 2001;
23. Prospecte combine John Deere, 1980…2008;
24. Prospecte combine Claas, 1980…2008;
25. Prospecte combine Laverda, 1980…2008;
26. Prospecte combine New Holland, 1980…2008;
27. Prospecte combine Massey Ferguson, 1980…2008;
28. Prospecte combine Case IH, 1992…2008;
29. Prospecte combine Deutz-Fahr, 1990…2008;
30. Prospecte combine Mio-Semanatoarea, 1995…2008;
31. http://en.wikipedia.org/wiki/Combine_harvester;
32. http://massey-harris.com/history.php;
134
33.https://www.deere.com/en_US/products/equipment/grain_harvesting/grain_h
arvesting.page.
135

Microsoft Word - APARATELE DE TREIER ALE COMBINELOR DE RECOLTAT CEREALE PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Microsoft Word - APARATELE DE TREIER ALE COMBINELOR DE RECOLTAT CEREALE PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dr.ing.

APARATELE DE TREIER TANGENTIALE

Editura Terra Nostra Iasi

Fig. 1.1 Combina autopropulsata conceputa de Cyrus McCormick [31]

Fig. 1.2 Combina autopropulsata de recoltat cereale Massey-Harris (1950) [32]

Fig.1.4 Schema combinei conventionale de recoltat C110 (1994) [3]

aparat cu sine de batere aparat cu stifturi aparat cu sarme indoite

1.2.1 Componentele aparatului de treier tangential cu sine de batere

Fig.1.7 Batatorul aparatului de treier al combinelor romanesti

Combinele conventionale ale firmei Claas au sinele batatorului cu rifluri

Fig.1.11 Maneta pentru reglarea turatiei batatorului la combinele romanesti

Fig. 1.12 Componenta si caracteristicile principale ale contrabatatorului

Mecanismul de reglare a distantei intre batator si contrabatator consta, de

Reglarea distantelor intre batator şi contrabatator la combinele din Seria

Fig.1.16 Parghiile pentru reglarea distantelor intre batator si contrabatator la

Fig.1.17 Zona de verificare a distantelor intre batator si contrabatator

Fig.1.18 Separarea semintelor pe lungimea spatiului de treier

Fig. 1.19 Influnta vitezei periferice a batatorului asupra pierderilor

Fig.1.20 Aparatul de treier tip Multi-threshing system (New Holland) [26]

Fig.1.21 Aparatul de treier tip APS (Claas) [24]

Fig. 1.23 Aparatul de treier cu flux axial [12]

*combina de recoltat cereale TC54 nu are in componenta Multi-threshing system,

Multi-threshing system cu contrabatator tip Opti-thresh (aparut in 2003 montat

Fig.1.27 Sistem rotativ de separare tip Twin-Flow (New Holland) [26]

Fig.1.28 Aparat de treier tip MCS al firmei Laverda [25]

* este luata ca referinta suprafata de separare la treierat a combinei 1950 LX

Contrabatatorul are doua sectoare, sectorul posterior avand jumatate din

Fig. 1.29 Aparatul de treier al combinelor din Seria MF7200 ACTIVA

Caracteristicile tehnice ale aparatului de treier sunt prezentate in tabelul 1.7.

Tip combina MF7244 MF7246

Combinele din Seria MF7200 BETA au un aparat de treier cu batator

Aparatul de treier al combinelor Seriei MF7200 BETA este MCS-ul

Tip combina MF7260 MF7270

Fig. 1.31 Aparatul de treier al combinelor din Seria MF7200

Tip combina MF7250 MF7276

Fig.1.35 Variante ale contrabatatorului aparatului de treier

Fig. 1.37 Sistemul de separare tip CTS (John Deere) [23]

Tip combina 9780CTS

Fig.1.38 Sistem de separare al combinelor Seriei T (John Deere) [23]

Tip combina T550i T660i

Fig. 1.39 Aparatul de treier si sistemul de scuturare al modelului

Fig. 1.40 Aparatul de treier al combinei TOPLINER 8XL

Tip combina 5660HTS 5680HTS 5690HTS

Aparatul de treier al combinelor din Seria 5500 are un batator suplimentar

Fig. 1.42 Aparat de treier tip APS-System al combinelor

Tip combina LEXION LEXION

Firma Claas a continuat sa produca in 2003 si combine echipate cu aparate de

Tip combina Dominator130 Dominator150

Modelele de combine LEXION 480, 570/580 (aparute in 2004) au un aparat de

Fig.1.45 Aparatul de treier modernizat al combinei C110ATM [3]

distanta fixa dintre rotor si contrabatator [mm] 25

Pentru o analiza comparativa a tipurilor de aparate de treier, in tabelul 1.23

MTS - Multi-threshing system;

Caracteristicile tehnice si functionale ale aparatelor de treier la combinele

2.1.1.2 Factori constructivi ai aparatului de treier tangential

Fig.2.1 Contrabatator cu unghi de infasurare de 95° masurat de la axa verticala

Marirea suprafetei de separare (vii) a contrabatatorului, prin reducerea

Fig.2.2 Graficele procentului semintelor treierate libere ξl, procentului

Fig.2.3 Graficul momentului de torsiune al arborelui bătătorului

Fig.2.4 Montarea intercalata a racletilor pe lanturile transportorului

Fig.2.5 Pozitionarea elevatorului central la o combina convenŃionala de recoltat

Fig.2.7 Sistemele de intindere a lanturilor si de ridicare a axului anterior

Fig.2.9 Schema transportului masei vegetale in elevatorul central