Lucrare PDF

PROIECT NR.
655/2002
METODOLOGIE PRIVIND APLICAREA LEGISLATIEI SPECIFICE

LA PROIECTAREA CLADIRILOR DE CULT
( Legea 50/91 cu modificarile ulterioare, Legea nr.10/1995, Legea 350/2001)
ETAPA 2003
Redactarea a III-a
BENEFICIAR
MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE TRANSPORTURILOR SI LOCUINTEI
SERVICIUL PROGRAME CERCETARE SI REGLEMENTARI TEHNICE
- APRILIE 2003 -
str. Nicolae Filipescu 53-55, sector 2, 70136 Bucuresti 37
PRODOMUS S.A. tel: 021-211 7840, 4, 5, 6*; fax: 021-211 3845;
BUCURESTI e-mail: prodomus@fx.ro
Reg. com. J40/2889/91; C.U.I.: 680; Cont: SV 20641474100 BRD-GSG Academiei
DENUMIREA LUCRARII: METODOLOGIE PRIVIND APLICAREA

LEGISLATIEI SPECIFICE LA PROIECTAREA CLADIRILOR DE CULT
(Legea 50/91 cu modificarile ulterioare, Legea nr.10/1995, Legea 350/2001)
ELABORATOR PRODOMUS S.A. Bucuresti
BENEFICIAR MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE

TRANSPORTURILOR SI LOCUINTEI
FAZA DE EXECUTIE Redactarea a III-a
CONTRACT 655
DIRECTOR GENERAL arh. Adrian Nicolae
DIRECTOR TEHNIC arh. Michaela Gafar
SEF ATELIER arh. Cãtãlina Preda
RESPONSABIL LUCRARE arh. Irina Cumpãnaşu

arh. Mara Chiriacescu
Aprilie 2003
CUPRINS
pag.
CAP.I. GENERALITATI 2
CAP.II. TRASEUL NECESAR A FI PARCURS PENTRU AUTORIZAREA 5

UNEI INVESTITII DE CULT
CAP.III. CERINTE ALE LEGII 10/1995 NECESAR A FI INDEPLINITE IN 7

PROIECTAREA CLADIRILOR DE CULT
CAP.IV. DOTAREA CU INSTALATII A CLADIRILOR DE CULT 18
CAP.V. ELEMENTE CARACTERISTICE ALE PROGRAMELOR DE 21

ARHITECTURA SPECIFICE CULTELOR OFICIAL
RECUNOSCUTE IN ROMANIA
CAP.VI. NORME URBANISTICE SPECIFICE AMPLASARII CLADIRILOR 47

DE CULT
CAP.VII ANEXE 52
.
CAP.I. GENERALITATI
I.1. SCOP
Metodologia se constituie intr-un instrument de lucru util tuturor factorilor implicati (nu si
comanditarilor) in proiectarea cladirilor de cult cat si in procesul de decizie din administratia publica.
I.2. DOMENIU DE APLICARE
Prin informatiile oferite, va fi utila proiectantilor si factorilor implicati in procesul de avizare si aprobare
a investitiilor specifice.
I.3. REFERINTE
I.3.1. Necesitatea elaborarii metodologiei se datoreaza presiunii mari investitionale in domeniul
constructiilor de cult, dupa 1989.
Investitiile din Romania in acest domeniu sunt de cele mai multe ori rezultatul unor initiative locale, care
se realizeaza deseori fara a se cunoaste necesarul real pentru aceste spatii,cunoasterea si respectarea
prevederilor Legii 10/1995 (Lege privind calitatea in constructii).
I.3.2. Metodologia cuprinde un set de informatii privind cultele oficial recunoscute in Romania
mentionandu-se conditiile minime necesare a fi respectate in scopul intocmirii unor proiecte de calitate in
domeniul cladirilor de cult.
Cultele si tipografiile reprezentative de cladiri aferente lor sunt urmatoarele:
(1) Cultul ortodox (biserica): (2) Biserica Romana Unita cu Roma (biserica); (3) Biserica Romano-
Catolica (biserica); (4) Biserica Reformata (biserica); 5 Biserica Evanghelica de Confesiune Augustiana
(biserica); 6 (Biserica Evanghelica Sinodo-Presbiteriana (biserica); (7) Biserica Unitariana (biserica); (8)
Biserica Armeana (biserica); (9) Cultul Crestin de Rit Vechi (biserica); (10) Biserica Crestina Baptista
(biserica); (11) Cultul Penticostal (casa de rugaciuni); (12) Biserica Crestina Adventista de ziua a saptea
(casa de rugaciuni); (13) Cultul Crestin dupa Evanghelie (casa de rugaciuni); (14) Biserica Evanghelica
Romana; (15) Cultul Mozaic (sinagoga); (16) Cultul Musulman (Moscheea).
Informatiile despre elementele caracteristice ale arhitecturii principalelor tipuri de cladiri de cult se afla
in Cap. V.
I.3.3. Mentionam in mod special necesitatea consultarii bibliografiei indicate mai ales la proiectarea
cladirilor cultului ortodox si la proiectarea cladirilor cultului catolic.
I.3.4. Spatiile de cult pot fi situate: a) intr-o cladire specifica cultului respectiv; b) in cladiri in care exista
si alte functiuni: c) in spatii deschise adiacente lor. In acest caz se va asigura compatibilitatea cu
respectarea normativelor in vigoare (in special P 118 - Normativ de siguranta la foc a constructiilor).
Constructiile de cult pot fi situate in intravilan sau in extravilan, amplasarea lor fiind in concordanta cu
reglementarile tehnice in vigoare.
I.3.5. Amplasarea cladirilor de cult se va face prin:
- respectarea Regulamentului general de urbanism, in vigoare la data autorizarii documentatiei, acolo
unde nu exista Plan Urbanistic General (PUG) si a Regulamentului local de urbanism (RLU), aprobate
conform legislatiei in vigoare.
- respectarea indicatiilor date de primarie, care poate solicita beneficiarului elaborarea Planului
Urbanistic de Detaliu (PUD) sau a Planului Urbanistic Zonal (PUZ).
I.3.6. Autorizarea executarii cladirilor de cult in extravilan, indiferent daca exista sau nu PUG aprobat, se
face numai dupa elaborarea si aprobarea unui PUZ prin care se face introducerea in intravilan a terenului
respectiv (trup separat), rezolvarea utilitatilor necesare terenului din circuitul agricol.
Pentru orice zona nou introdusa in intravilan, primaria are obligatia de a asigura utilitatile.
I.3.7. Schema traseului necesar a fi parcurs pentru autorizarea unei investitii de cult este indicata in
Anexa nr.2, iar explicatiile necesare sunt in Cap.II.
I.3.8. Informatiile referitoare la implicarea principalilor factori in procesul proiectarii cladirilor de cult
sunt cuprinse in Anexa nr.5.
I.3.9. Modalitatile de proiectare a cladirilor de cult in vederea indeplinirii cerintelor Legii 10/95 sunt
prezentate in Cap.II.
I.3.10. Informatiile suplimentare orientative referitoare la mobilierul cladirilor de cult se afla in Anexa
nr.6.
I.3.11. Bibliografia indicata pentru a fi consultata se afla in Anexa nr.8.
I.3.12. Bibliografia consultata la data elaaborarii lucrarii este indicata la punctul 3 al fiecarei cerinte.
Mentionam ca normativele se modifica periodic, deci se va consulta “Buletinul Constructiilor” care
publica anual lista normativelor in vigoare.
I.4. DEFINITII
CLADIRI DE CULT: cladiri in care se savarsesc acte de cult conform unor randuieli si norme proprii in
care este cinstita divinitatea de catre comunitati.
FUNCTIONALITATE: grad de satisfacere a cerintelor functionale din cadrul unei cladiri (se raporteaza
la norme sau prescriptii specifice).
UTILIZATOR: persoana care utilizeaza sub o forma sau alta spatiul dintr-o cladire. Categoriile de
utilizatori care se pot afla concomitent in spatiile de cult sunt: credinciosii, persoana/persoanele care
oficiaza cultul (denumiti diferit in cadrul fiecarui punct) si personalul de deservire aferent lacasului de
cult (angajatii care exista in unele programe de cult, ca de exemplu: personalul administrativ, paznicul,
supraveghetorii si/sau educatorii copiilor, etc.).
I.5. CONDITII DE UTILIZARE
I.5.1. Utilizatorii acestui instrument de lucru (investitori,comanditari, proiectanti, functionari ai
administratiei publice locale si centrale) isi pot clarifica urmatoarele probleme legate de:
- stabilirea continutului temei de proiectare (elaborata de catre arhitectul coordonator al proiectului),
tinand seama de doleantele beneficiarului si de posibilitatile de realizare a acestor doleante in raport cu
legislatia in vigoare.
In acest scop se va consulta Cap. “Elemente caracteristice ale arhitecturii principalelor tipuri de cladiri de
cult” si bibliografia indicata in Anexa nr.8.
- cunoasterea traseului necesar a fi parcurs pentru autorizarea unei investitii de cult se va face prin
consultarea Anexei nr.2.
- cunoasterea si respectarea legislatiei in vigoare (consultarea Anexei nr.7).
- cunoasterea normelor urbanistice specifice amplasarii cladirilor de cult (consultarea Cap.VI)
CAP.II. TRASEUL NECESAR A FI PARCURS PENTRU AUTORIZAREA UNEI INVESTITII
DE CULT
II.1. PRINCIPII DE BAZA PENTRU RESPECTAREA TRASEULUI NECESAR A FI
PARCURS PENTRU AUTORIZAREA UNEI INVESTITII DE CULT
1. Beneficiarul cladirii de cult (reprezentantul comunitatii respective) depune o cerere la :
Consiliul Judetean/ Primaria Municipiului/ Primarie oras pentru eliberarea
Certificatului de Urbanism (pe baza documentatiei avizate existente).
1’. Aceasta etapa o poate parcurge si arhitectul la solicitarea beneficiarului. Consiliul
Judetean/ Primaria Municipiului/ Primaria orasului elibereaza Certificatul de
Urbanism.
2. Beneficiarul primeste Certificatul de Urbanism
3. Beneficiarul se adreseaza-conform legislatiei in vigoare-unui arhitect autorizat
4. Arhitectul va intocmi proiectul pentru autorizatia de construire
- Arhitectul coordonator al proiectului va stabili tema de proiectare tinand seama de:
• specificul programului de arhitectura abordat
• doleantele beneficiarului
• legislatia in vigoare in domeniu
• informatiile oferite de aceasta metodologie (inclusiv de informatiile
bibliografice cuprinse in Anexa nr.7 si 8).
6. Proiectul astfel intocmit se inmaneaza beneficiarului
7. Beneficiarul obtine avizul Comisiei de Avizare a Lacasurilor de Cult (C.A.L.C.)
7’. In cazul in care comsisia sus amintita solicita unele modificari, acestea vor fi facute de
arhitect. Analizarea modificarilor si eliberarea avizului -daca este cazul- se va face
intr-o noua sedinta a comisiei.
8. Beneficiarul va obtine apoi si celelalte acorduri si avize cerute prin Certificatul de
Urbanism (daca amplasamentul este in zona istorica protejata se va cere prioritar
avizul M.C.C.)
9. Beneficiarul detine toata documentatia necesara supunerii verificarii de catre
verificatori atestati MLPAT
10. Verificarea documentatiei conform Legii 10/1995, de catre verificatori atestati
MLPAT,
10’ Modificarile solicitate de catre acestia trebuie sa fie solutionate de catre arhitect pentru
. a putea reintra in circuit
11. Beneficiarul preia documentatia astfel intocmita de la verificatori atestati MLPAT
12. Beneficiarul va depune documentatia impreuna cu avizele solicitate prin Certificatul de
Urbanism si cererea de eliberare a Autorizatiei de Construire la Consiliul Judetean/
Primaria Municipului/ Primaria orasului.
13. Consiliul Judetean/ Primaria Municipului/ Primaria orasului va elibera Autorizatia de
Construire
14. Autorizatia de Construire astfel obtinuta va reveni la beneficiar
15. Dupa obtinerea Autorizatiei, se va intocmi documentatia tehnica de executie si apoi
beneficiarul o va supune licitatiei daca investitia va fi realizata din fonduri de stat. In
cazul in care investitia se realizeaza din fonduri proprii, beneficiarul se va adresa unui
constructor in vederea inceperii lucrarilor.
II.2. REPREZENTAREA SCHEMATICA A TRASEULUI NECESAR DE PARCURS PENTRU

OBTINEREA AUTORIZATIEI DE CONSTRUIRE SE AFLA IN ANEXA NR.2.
CAP.III. CERINTE ALE LEGII 10/1995 NECESARE A FI INDEPLINITE IN
PROIECTAREA CLADIRILOR DE CULT
III.1. REZISTENTA SI STABILITATE

III.1.1. GENERALITATI
III.1.1.1. Cladirile de cult, indiferent de marimea sau functiunea lor, (capela, biserica, casa de rugaciuni,
etc.) trebuie concepute si realizate astfel incat sa satisfaca cerintele de rezistenta si stabilitate pentru
protejarea celor pe care ii adapostesc. Prin aceasta se intelege evitarea situatiilor in care actiunile care ar
putea sa se exercite asupra cladirii in timpul executiei si exploatarii vor avea ca efect producerea uneia
din urmatoarele evenimente:
a - prabusirea totala sau partiala a cladirii;
b - aparitia unor deformatii de marime inadmisibla
c - avarierea unor parti ale cladirii, a instalatiilor aferente sau a echipamentelor ca urmare a
deformatiilor mari ale elementelor portante
d - avarii rezultand din evenimentele accidentale de amploare disproportionata fata de cauza lor
initiala (explozie, soc puternic, incarcare exceptionala).
III.1.1.2. Cerinta de rezistenta si stabilitate se refera la toate partile componente ale constructiei, respectiv
la:
• infrastructura (fundatii directe, fundatii indirecte, ziduri sprijin, etc.)
• suprastructura (elemente si subansambluri portante verticale si orizontale)
• elemente nestructurale de inchidere
• elemente nestructurale de compartimentare
• instalatii diverse aferente cladirii
• echipamente electro-mecanice aferente cladirii
III.1.1.3. Factorii luati in considerare la satisfacerea cerintei de rezistenta si stabilitate sunt:
• actiunile agentilor mecanici
• influentele mediului natural
• proprietatile materialelor
• proprietatile terenului de fundare
• geometria structurii in ansamblu si geometria elementelor de constructii
• metodele de calcul
III.1.2. PENTRU INDEPLINIREA CERINTEI SE VA TINE CONT DE:

III.1.2.1. Proiectul de rezistenta va fi elaborat de un inginer de specialitate si verificat de catre un
verificator de rezistenta atestat de MLPAT (conf. legislatiei in vigoare).
III.1.2.2. Rezistenta si stabilitatea cladirilor de cult trebuie sa tina sema de :
- conditiile de teren pentru zona unde este amplasata cladirea (zonarea seismica, natura terenului,
panta)
- conditiile de zona (influenta vantului si a curentilor de aer)
- conditiile de vecinatate, etc.
III.1.2.3. La realizarea proiectului de rezistenta se va analiza cu atentie proiectul de arhitectura al cladirii
de cult sau al salii de cult si daca aceasta cladire (ori sala de cult) este amplasata in cadrul unui complex
(sau a unei cladiri multifunctionale) care cuprinde si alte functiuni (manastire, spital, scoala, azil,
orfelinat, etc.), lucrarea se va analiza ca parte componenta a inregului proiect.
III.1.2.4. Chiar daca forma planului si volumetria cladirilor de cult ( sau a salilor de cult) este diferita de
cea a cladirilor publice obisnuite (sau a salilor aglomerate obisnuite), putem mentiona (indiferent de
specificul cultului), urmatoarele caracteristici comune:
a) realizarea unui spor de siguranta a cladirii, functie de importanta cladirii si specific (pridvor,
galerie, cu sau fara turle etc.), stiindu-se ca aceste edificii trebuie sa aiba o durata mare de existenta. In
plus ele trebuie sa ofere un loc sigur de refugiu pentru credinciosi in perioadele cand se produc
evenimente nedorite ( cutremure, inundatii, incendii, razboaie, etc.).
b) acoperirea unor spatii mari, cu forme impuse de specificul fiecarui cult, unde se pot adaposti
numeroase persoane pe timpul desfasurarii ceremoniilor religioase.
c) exprimarea arhitecturii monumentale specifice care scoate aceste constructii din tiparul
obisnuit al cladirilor publice prin urmatoarele caracteristici:
- inaltimea libera interioara mare
- prezenta unor elemente proeminente (turle, turnuri, frontispicii) care uneori conduc la aparitia
unor asimetrii
- absenta unor plansee orizontale cu o conformatie clara si suplinirea acestora printr-un registru
superior alcatuit de regula din bolti si arce, uneori grinzi de legatura
d) considerarea caracterului de unicat al fiecarei cladiri de cult si studierea proiectului in aceste
conditii.
III.1.2.5. Instalatiile vor fi realizate din materiale si echipamente standardizate, omologate sau cu
agrement tehnic in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare, care sa prezinte rezistenta mecanica
si stabilite in timp.
III.1.2.3. BIBLIOGRAFIE CONSULTATA LA DATA ELABORARII LUCRARII:
Legea nr.10 - Legea privind calitatea in constructii

H.G. nr.766 - Hotararea pentru aprobarea unor reglementari privind calitatea in
constructii
P100/1994 - Normativ pentru proiectarea aniseismica a constructiilor de

locuinte, social-culturale
- Legea nr.50 - privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri

(republicata in 1997) pentru realizarea locuintelor
- Ordinul nr.91/1991 - pentru aprobarea formularelor, a procedurii de autorizare si a

continutului documentatiilor prevazute de L.50/1991.
- NP006-96 - Normativ privind proiectarea salilor aglomerate cu vizitatori

- Cerinte utilizatori
- P130-1997 - Normativ privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor
- H.G.R. - pentru aprobarea Regulamentului de verificare si expertizare

tehnica de calitate a proiectelor, a executiei lucrarilor si a
constructiilor
- H.G.R.nr.766 - Hotarare pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in

constructii
- H.G.R.nr.525 - Hotarare pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism
- Ordinul ministerului Culturii si Cultelor nr. 2041/ 2.05.2001

publicat in M.O. partea I nr. 262/ 22.05.2001 privind regulamentul
de functionare a Comisiei de Avizare a Lacasurilor de Cult
(C.A.L.C.)
In cadrul fiecarei cerinte este indicata bibliografia consultata.
III.2. SIGURANTA IN EXPLOATARE
Aceasta cerinta se refera la asigurarea protectiei credinciosilor in timpul desfasurarii ceremoniilor
religioase astfel incat acestea precum si activitatile premergatoare si ulterioare sa se efectueze in conditii
optime.
Conditiile necesare de indeplinit in proiectare se vor stabili de catre echipa de specialisti elaboratori
condusa de catre arhitect. Aceste conditii sunt specifice fiecarei cladiri de cult ( sau sala de cult), tinand
seama de particularitatile cultului respectiv.
Cerinta privind siguranta in exploatare cuprinde, in principiu, urmatoarele aspecte:
- siguranta circulatiei pedestre
- siguranta fata de circulatia auto
- siguranta cu privire la riscurile provenite din utilizarea instalatiilor
- siguranta utilizarii amenajarilor specifice spatiilor de cult.
III.2.2. PENTRU INDEPLINIREA ACESTEI CERINTE SE VA TINE CONT DE:
III.2.2.1. Amplasarea in conditii de siguranta a cladirilor de cult independente sau care fac parte dintr-un
ansamblu ori a salilor de cult care apartin unei cladiri multifunctionale, se va face astfel incat sa nu fie
expuse riscurilor naturale (surpari de teren, inundatii, etc.) sau riscurilor tehnologice (explozii sau avarii
ale cladirilor invecinate). Aceasta conditie se poate indeplini daca exista posibilitatea alegerii
amplasamentului si in acest caz trebuie asigurata si compatibilitatea functionala intre cladirea de cult si
functiunea dominanta a zonei. In caz contrar se vor lua masurile de protectie necesare.
III.2.2.2. Proiectarea conform normelor in vigoare a carosabilului care deserveste cladirea de cult, astfel
incat sa se asigure accesul masinilor pentru stingerea incendiilor.
III.2.2.3. Proiectarea unui numar suficient de locuri de parcare (*) (dar nu mai putin de 5), loc de oprire
la intrare inainte de parcare si a unei suprafete suficiente de spatii verzi, conform legislatiei in vigoare.
III. 2.2.4. Proiectarea unui acces pietonal in jurul bisericii daca amplasamentul permite, (cu latime
corespunzatoare numarului mediu de credinciosi) pentru inconjurul bisericii in cadrul unor ceremonii
religioase, in cazul urmatoarelor culte: Biserica ortodoxa, Biserica Romana Unita cu Roma, Biserica
Armeana, Cultul Crestin de Rit Vechi.
III.2.2.5. Prevederea unei platforme de acces in cladire (**) si a unui spatiu de adunare in fata cladirii,
dimensionat corespunzator capacitatii cladirii, daca amplasamentul permite.
III.2.2.6. Realizarea circulatiei pietonale in conditii de protectie a credinciosilor (**) contra riscului de
accidentare prin cadere, alunecare, lovire sau coliziune. In aceste conditii trebuie respectata: (***)
a) - siguranta circulatiei pe suprafete orizontale prin:
• folosirea stratului de uzura antiderapant
• respectarea denivelarilor permise pentru caile de circulatie
• respectarea inaltimii libere de trecere admise pe sub scari, rampe, portice, copertine,
etc.
• evitarea contactului cu suprafetele vitrate transparente (usi, ferestre, pereti vitrati fara
parapeti sau cu parapeti sub limita de inaltime admisa)
• evitarea coliziunii cu alte persoane, cu piese de mobilier si cu diverse echipamente
prin dimensionarea corecta a cailor de circulatie si pozitionarea corecta a mobilierului
si a echipamentelor.
b) - siguranta cu privire la schimbarea de nivel (galerii, balcoane, ferestre), prin evitarea riscului
de accidentare prin cadere de la un nivel la altul. In acest scop se vor amplasa balustrade sau parapete de
inaltimi corespunzatoare.
c) - siguranta cu privire la deplasarea pe scari si rampe prin evitarea oboselii excesive, a caderii,
impiedicarii, daca se prevad trepte, rampe si balustrade amplasate si dimensionate corespunzator
normelor in vigoare si avand finisaje antiderapante.
III.2.2.7. Realizarea sigurantei in proiectarea cladirii (sau a salii de cult din cladirile multifunctionale) cu
privire la riscurile provenite din instalatii, implica asigurarea impotriva accidentarilor provocat de
posibila functionare defectuoasa a instalatiilor electrice, de ventilatie, sanitare sau de eventualul contact
cu diverse elemente ale acestora.
Pentru salile unde se desfasoara cultul (si unde exista o aglomerare de persoane), se va studia in mod
special eliminarea riscului de electrocutare (din instalatii electrice) si a celui de explozie (in cazul
amplasarii in cladire a unei centrale termice).
III.2.2.8. Proiectul trebuie astfel conceput incat sa asigure posibilitate intretinerii spatiului interior
(asigurarea accesului la candelabre, vitralii, icoane, etc.) si a celui exterior (accesul la acoperis,
vitralii,etc.).
III.2.2.9. Instalatiile vor fi proiectate si executate astfel incat sa asigure siguranta in exploatare
corespunzatoare.
Nota:
*In afara locurilor de parcare mentionate se vor asigura si locuri de parcare rezervate persoanelor cu handicap, daca
amplasamentul cladirii de cult permite acest lucru, conf. normativului C239-94.
** Se va studia realizarea accesului in cladire si pentru persoanele handicapate, conf.normativului C239-94
*** In salile de cult se vor prevedea locuri speciale pentru persoanele aflate in carucioare cu rotile si se va studia evacuarea
salii astfel incat aceste persoane sa nu impiedice fluxul de evacuare. conf. normativului C239-94.
III.2.2.10.BIBLIOGRAFIE CONSULTATA
NP006-96 - Normativ privind proiectarea salilor aglomerate cu vizitatori - Cerinte
utilizatori
CE 1/95 - Normativ privind proiectarea cladirilor civile din punct de vedere al

cerintei de siguranta in exploatare
OPN1-96 - Normativ pentru adaptarea constructiilor si locurilor publice la cerintele

persoanelor handicapate
STAS 2965 - Scari - Prescriptii generale de proiectare

STAS 6131 - Inaltimi de siguranta si alcatuirea parapetelor
I7 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu
tensiuni pana la 1000 V
STAS 2612 - Protectia impotriva electrocutarii. Limita admise

STAS 12604/5 - Protectia impotriva electrocutarii. Prescriptii de proiectare, executie si
verificare
CPH1-93 - Normativ pentru adoptarea constructiilor si locurilor publice la cerintele

persoanelor handicapate
CEE 1993 - Siguranta in exploatare
III.3. SIGURANTA LA FOC

III.3.1.1. Cerinta de siguranta la foc a cladirilor si a salilor de cult implica proiectarea, realizarea si
echiparea acestora astfel incat sa asigure:
• protectia persoanelor tinand seama de riscul de incendiu al cladirii (sau al salii)
• limitarea pierderilor de vieti si bunuri materiale
• impiedicarea extinderii incendiilor la obiecte invecinate (ori la spatiile cu alte functiuni)
• protectia serviciilor mobile de pompieri care intervin pentru localizarea, stingerea incendiilor,
evacuarea ocupantilor si salvarea bunurilor materiale.
III.3.1.2. Principalele performante privind siguranta la foc care trebuie asigurate pe intreaga durata de
utilizare a cladirii sunt in functie de:
• riscul de izbucnire a incendiilor
• conditii de siguranta a utilizatorilor in caz de incendiu
• comportarea la foc a constructiei in ansamblu, precum si a principalelor ei parti componente
• caracteristicile specifice ale elementelor si materialelor utilizate
• posibilitatile de interventie pentru stingerea incendiilor
III.3.1.3. Cladirile multifunctionale in care se afla si spatii de cult vor respecta prevederile normativului P
119/99.
III.3.2. PENTRU INDEPLINIREA CERINTEI SE VA TINE CONT DE:
III.3.2.1. Amplasarea cladirii in conditii de siguranta fata de vecinatati, conform prevederilor
normativului P 118/99 in vigoare (conf. 4.2.124 - 4.2.137).
III.3.2.2. Dimensionarea corespunzatoare a carosabilului, astfel incat sa permita accesul autospecialelor
de interventie in caz de incendiu, cel putin la o fatada.
III.3.2.3. Cladirile de cult vor avea cel putin doua cai de evacuare distincte si independente dimensionate
corespunzator conform prevederilor normativului P 118/99 in vigoare, in cazul in care dogmele cultului
respectiv permit acest lucru.
III.3.2.4. Prevederea unui spatiu de adunare situat in apropierea zonei de evacuare a persoanelor din
cladire.
Rezolvarea evacuarii din subsolul cladirilor de cul (daca exista acest spatiu prin tema de proiectare) se va
face conform prevederilor normativului P 118/99.
III.3.2.5. Caile de evacuare din cladirile de cult sau din cladirile multifunctionale ce contin spatii de cult
vor fi dimensionate conform prevederilor din P 118/99, iar sensul si dimensiunile usilor de evacuare vor
respecta prevederile normativului P118/99.
III.3.2.6. Utilizarea si amplasarea focului deschis (lumanari, candele, candelabre cu lumanari, etc.) in
cladirile de cult se va face conform prevederilor normativului P118/99, numai in locuri special amenajate
si daca exista masuri speciale de prevenire a incendiilor. Amplasarea sobelor de caramida sau fonta se va
face respectand conditiil;e impuse de specialistul de instalatii termice care va dfi consultat. Se va evita
contactul sobelor cu suprafetele combustibile (lemn, tesaturi, etc.) si se va prevedea un cos de fum cu
amplasarea astfel incat sa nu pericliteze aspectul estetic sau functional al cladirii si sa indeplineasca
conditiile de protectie contra focului impuse de normele in vigoare.
III.3.2.7. Amplasarea mobilierului (fix sau mobil) corespunzator cultului se va realiza astfel incat sa nu
impiedice accesul spre caile de evacuare, conf. P 118/99.
III.3.2.8. Instalatiile utilitare aferente cladirilor de cult (sanitare, electrice, de incalzire, ventilati etc.) se
vor proiecta conform prevederilor reglementarilor tehnice specifice acestora si tinand seama de o buna
integrare in aspectul interior al cladirii.
III.3.2.9. Cladirile de cult se vor echipa si dota cu mijloace de semnalizare si stingere a incendiilor
conform reglementarilor tehnice specifice si conform posibilitatilor beneficiarului.
III.3.2.10. Instalatiile vor fi din materiale incombustibile (CA1). Pozarea acestora pe elemente de
constructie combustibile se va face conform Normativelor de specialitate.
III.3.3. BIBLIOGRAFIE CONSULTATA
P118/1999 - Normativ de siguranta la foc a constructiilor
N.G.-1997 - Norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si
realizarea constructiilor si instalatiilor
C239-94 - Normativ pentyru proiectarea cladirilor de locuit, cladirilor publice,

spatiul urban aferent pentru folosirea acestora si de persoanele
handicapate si de varsta a III-a
NP006-95 - Normativ privind proiectarea salilor aglomerate cu vizitatori - Cerinte

utilizatori
H.G.nr.766 - Hotarare pentru aprobarea unor reglementari privind calitatea in

constructii
C59 - Norme tehnice privind ignifugarea materialelor combustibile din lemn

si textile utilizate in constructii
STAS 11357 - Masuri de siguranta contra incendiilor
III.4. IGIENA, SANATATEA OAMENILOR, REFACEREA SI PROTECTIA MEDIULUI

III.4.1.1. Cerinta privind igiena, sanatatea, refacerea si protectia mediului, presupune conceperea si
realizarea spatiilor interioare si a dotarilor unei cladiri sau sali de cult, astfel incat sa nu fie periclitata
sanatatea si igiena ocupantilor, urmarindu-se in acelasi timp si protectia mediului inconjurator.
III.4.2.1. Crearea unei ambiante higro-termice adecvate a salii de cult atat iarna cat si vara, prin
mentinerea unei temperaturi si umiditati interioare corespunzatoare normelor in vigoare. In acest scop se
va studia posibilitatea incalzirii salii (obligarorie) daca beneficiarul doreste acest lucru. Incalzirea se
poate face permanent in timpul sezonului rece sau doar in perioadele oficierii slujbelor religioase. Pentru
informatii suplimentare se va consulta capitolul IV al lucrarii.
III.4.2.2. Asigurarea igienei aerului din interiorul salii de cult, astfel incat sa nu existe degajari de gaze
toxice, substante poluante nocive, etc. Se va studia cu atentie amplasamentul centralei termice (punct
termic, depozit de combustibil, magazie, etc.) daca tema de proiectare prevede acest lucru.
III.4.2.3. Asigurarea ventilarii corespunzatoare a salii de cult, evitarea realizarii de condens, functie de
numarul de persoane si de volumul incaperii luandu-se in calcul situatia cea mai defavorabila. In acest
sens putem aproxima ratia de aer proaspat necesara unei sali de cult cu cea necesara unei sali de lectura
fara fumatori, adica 20 m3/h/ pers.(*),
III.4.2.4. Instalatiile electrice vor corespunde Normativului I.7. asigurand masurile de protectie impotriva
electrocutarilor si iluminatul de siguranta necesar.
III.4.3. BIBLIOGRAFIE CONSULTATA
OMS nr.536/1997 - Norme de igiena si recomandari privind modul de viata a populatiei

NP006-96 - Normativ privind proiectarea salilor aglomerate cu vizitatori.
Cerinte utilizatori
NP008 - Normativ privind igiena compozitiei aerului in spatii cu diverse

destinatii in functie de activitatile desfasurate in regim de iarna-vara.
Nota:
* Conform cap. IV.2.2.2. din “Normativ de proiectare a salilor aglomerate cu vizitatori. Cerinte
utilizatori”, indicativ NP 006-96, aprobat de MLPAT cu ordinul nr.85/N din 5 decembrie 1996.
III.5. IZOLARE TERMICA, HIDROFUGA SI ECONOMIA DE ENERGIE
III.5.1.1. Izolarea termica reprezinta proprietatea cladirii de a asigura un nivel de confort termic cat mai
ridicat, cu un consum de energie termica si combustibil cat mai scazut. Izolarea termica a cladirilor este
asigurata prin caracteristicile materialelor din care sunt executate elementele constructive de inchidere ale
cladirii de cult, prtecum si de rezistenta termica a materialelor de constructie.
O izolare termica corespunzatoare atrage dupa sine performante energetice caracterizate prin reducerea
pierderilor de caldura spre exterior, in conditiile mentinerii unui climat interior confortabil.
III.5.2.1. Asigurarea performantelor hidro-termice ale elementelor perimetrale ale cladirii (in cazul salilor
legate direct cu exteriorul) se face prin:
- izolarea termica corespunzatoare a elementelor, respectand prevederile in vigoare in scopul:
• evitarii aparitiei condensului pe suprafetele interioare ale elementelor
• izolarea termica a pardoselii (cu sau fara subsol)
• evitarii acumularii progresive a apei din condens in interiorul elementelor de constructie
perimetrale, de la un an la altul (*)
• asigurarea etanseitatii elementelor de inchidere
III.5.2.2. Asigurarea unei conceptii generale si de detaliu a cladirii in vederea limitarii pierderilor de
caldura si implicit a realizarii economiei de energie (*).
III.5.2.3. BIBLIOGRAFIE CONSULTATA
STAS 1907/1.2. - Calculul necesarului de caldura. Temperaturi interipare de calcul
STAS 6472/3 - Calculul termotehnic al elementelor de constructii ale cladirii
NP 200 - Instructiuni tehnice provizorii pentru proiectarea la stabilitate
termica a elementelor de inchidere a cladirilor.
STAS 6472/10 - Fizica constructiilor. Termotehnica. Transferul termic la contactul
cu pardoseala.
NP006-96 • Normativ privind proiectarea salilor aglomerate cu
vizitatori.
• Cerinte utilizatori
C107/2 - Normativ privind calcul coeficientilor globali de izolare termica la

cladiri cu alta destinatie decat de locuit.
Nota:
• Conform cap. IV.2.2.2. din “Normativ de proiectare a salilor aglomerate cu vizitatori. Cerinte
utilizatori”, indicativ NP 006-96, aprobat de MLPAT cu ordinul nr.85/N din 5 decembrie
1996.
III.6. Protectia impotriva zgomotului SI ASIGURAREA UNEI BUNE
ACUSTICI PRIN CONFORMAREA SPATIULUI INTERIOR
III.6.1.1. Cerinta privind protectia impotriva zgomotului implica conformarea spatiilor si elementelor
delimitatoare, astfel incat zgomotul perceput de catre ocupanti sa se pastreze la un nivel corespunzator, in
care sanatatea acestora sa nu fie periclitata, asigurandu-se totodata un confort acceptabil.
Protectia adecvata la zgomot aerian si/sau de impact, se stabileste functie de natura surselor poluate
exterioare salii unde se desfasoara cultul (mijloace de transport, utilaje, tehnologii, activitati urbane, etc.).
III.6.2.1. Mentinerea unei ambiante acustice corespunzatoare in sala de cult, prin luarea masurilor tehnice
necesare asigurarii unui nivel maxim admisibil al zgomotelor provenite de la vocile umane sau de la
echipamentele aflate in interiorul sau in exteriorul salii de cult (*).
III.6.2.2. Asigurarea izolarii acustice a spatiilor la zgomot aerian pe orizontala implica protectia salilor de
cult cu inchideri verticale (pereti), bune izolatoare din punct de vedere acustic.
III.6.2.3. Asigurarea izolarii acustice a spatiilor la zgomot aerian sau de impact - pe verticala, care
presupune protectia salilor de cult cu inchideri orizontale (plansee) bune izolatoare din punct de vedere
acustic. In acest caz trebuie tinut seama de :
- indicele de izolare la zgomotul aerian transmis prin planseu
- indicele de izolare la zgomotul de impact transmis prin planseu
- indicele de ameliorare la zgomot de impact al planseului
III.6.2.4. Pentru realizarea acestei cerinte se va consulta si cap.IV al lucrarii.
III.6.3. BIBLIOGRAFIA CONSULTATA
NP006-96 - Normativ privind proiectarea salilor aglomerate cu vizitatori.
- Cerinte utilizatori
STAS 10009 - Acustica in constructii. Acustica urbana. Limitele admisibile ale
nivelului de zgomot
STAS 6156 - Acustica in constructii. Protectia impotriva zgomotului in
constructii civile si social-culturale. Limitele admisibile si parametrii
de izolare acustica.
STAS 6691 - Durata de reverberatie in incaperile din cladiri. Metoda de
determinare.
P122 - Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea masurilor de
protectie acustica la cladirile social-culturale.
C.125 - Instructiuni tehnice de proiectare si executie privind protectia
fonica a cladirilor.
Nota:
* Conform cap. IV.2.2.2. din “Normativ de proiectare a salilor aglomerate cu vizitatori. Cerinte
utilizatori”, indicativ NP 006-96, aprobat de MLPAT cu ordinul nr.85/N din 5 decembrie 1996.
CAP.IV. DOTAREA CU INSTALATII A CLADIRILOR DE CULT
IV.1. GENERALITATI
IV.1.1. Asigurarea cerintelor obligatorii prevazute in Legea 10/1995 din punct de vedere al instalatiilor
aferente se realizeaza prin respectarea normativelor specifice.
V.1.2. Instalatiile necesare vor fi stabilite pentru fiecare cladire de cult in parte conform cerintelor
beneficiarului si conform temei de proiectare.
IV.2. ELEMENTE CARACTERISTICE DOTARILOR AFERENTE
CLADIRILOR DE CULT
IV.2.1. Amplasarea conductelor de alimentare cu apa in spatiile interioare ale cladirii se va face astfel
incat sa fie posibile interventiile in caz de necesitate.
Se va urmari asigurarea cladirilor de cult cu apa potabila, necesara pentru baut, pentru botez, cat si pentru
combaterea incendiilor.
Obiectele sanitare se vor prevedea conform temei de proiectare si normativelor in vigoare, urmarindu-se
gruparea lor, pe cat posibil, pe orizontala sau verticala, astfel incat sa permita, in caz de necesitate
scoaterea din functiune a cat mai putine obiecte sanitare.
IV.2.2. Evacuarea apelor pluviale si a celor uzate se va face la reteaua de canalizare publica iar in lipsa
acesteia, se va adopta alta modalitate de evacuare care sa protejeze mediul. De mentionat ca apa de la
botez, in cazul cultului ortodox, nu se arunca, ea se strange intr-un bazin si se foloseste in diverse
trebuinte.
IV.2.3. Instalatiile de gaze naturale se vor proiecta la dorinta beneficiarului si conform normelor in
vigoare. In localitatile unde exista retele de distributie de gaze naturale, se va prevedea utilizarea lor la
centralele termice ale cladirilor de cult, iar in cazul inexistentei lor se va proiecta reteaua proprie, daca
beneficiarul are aceasta posibilitate.
IV.2.4. Iluminarea artificiala exterioara a cladirilor de cult poate realiza efecte deosebit de spectaculoase.
In acest scop se va avea in vedere posibilitatea orientarii surselor de lumina in concordanta cu efectele
dorite.
IV.2.5. Iluminarea artificiala a cladirilor de cult va urmari redarea cat mai corecta a formelor si culorilor,
conformandu-se indicatiilor arhitectului. Iluminatul exterior va fi prevazut, in armonie cu particularitatile
fiecarui cult. De exemplu, pentru cultul ortodox, se va asigura iluminatul prin:
- amplasarea unui corp de iluminat deasupra usii, de obicei pentru evidentierea icoanei
- asigurarea iluminatului perimetral al pridvorului, cu posibilitatea de a folosi si iluminarea partial
ascunsa
- amplasarea unor corpuri de iluminat in arcadele cladirii
- amplasarea corpurilor de iluminat in zona verde adiacenta cladirii (parc, gradina, arbori, jocuri
de apa, etc.) rolul fiind cel de accentuare a frumusetii acestor spatii in timpul noptii.
IV.2.6. Iluminarea interioara a cladirilor de cult se poate realiza in mai multe moduri, dar respectand
cerintele specifice fiecarui cult, indicate de arhitectul coordonator (icoane, catapeteasme, etc.). Se poate
folosi iluminatul prin candelabre si aplice speciale, astfel incat sa redea importanta locului. Conditia este
ca formele corpurilor de iluminat sa fie in armonie cu ambianta interioara, respectand criteriile estetice.
IV.2.7. Cladirile de cult vor avea prevazuta si posibilitatea de alimentare cu corpuri de iluminat cu becuri
de putere mai mica decat cele obisnuite, folosite de obicei pentru icoane sau candele.
IV.2.8. In cadrul cladirilor de cult se vor prevedea si instalatii de telefonie, radio-TV, instalatie de
paratraznet (crucile metalice de pe turle si acooperis servind ca elemente de captare, etc.).
IV.2.9. In functie de marimea cladirii de cult sau existenta unei platforme exterioare se vor prevedea
instalatii de radioamplificare
IV.2.10. Pentru asigurarea cerintelor de calitate prevazute de Legea 10/1995, se recomanda prevederea cu
prioritate a sistemului de incalzire prin pardoseal, in special in cladirile unde vor exista picturi murale.
Acest sistem ofera avantajul mentinerii temperaturii convenabile si protejeaza picturile murale,
dezavantajul lui fiind costul ridicat al investitiei si folosirea unui personal cu inalta calificare pentru
montare. Incalzirea cladirii cu radiatoare (cu apa calda), impune montarea corpurilor de incalzire pe
conturul incaperilor, pe cat posibil, in dreptul ferestrelor. Incalzirea cu sobe de lemn sau cu combustibil
lichid impune realizarea unui cos de fum amplasat conform normelor PCI in vigoare.plasarea cosului de
fum sa nu deranjeze estetica interioara a salii de cult, sa nu fie in contact cu elementel;e combustibile
(lemn, tesaturi, etc.) , iar strapungerea prin sarpanta cladirii se va face conform normelor PCI in vigoare.
IV.2.11. Folosirea instalatiilor de ventilatie in cladirile de cult se recomanda mai ales pentru cladirile
unde nu exista picturi interioare si daca sala de cult are capacitate mare si volum de aer prea mic
(orientativ se va consulta NP-006).
IV.2.12. Instalatiile acustice trebuie sa asigure ambianta acustica specifica desfasurarii in bune conditii a
cultului, realizand amplificarea muzii instrumentale, corale si transmiterea inteligibila a mesajelor
vorbite. Se recomanda prevederea posibilitatilor de inregistrare a ceremoniilor religioase si consultarea
unui specialist in domeniu.
IV.2.13. Se va urmari asigurarea nivelului acustic corespunzator in special pentru incaperile de mari
dimensiuni, unde este foarte importanta transmiterea clara a mesajului vorbit. Pentru realizarea acestei
cerinte se vor studia in faza de proiectare urmatoarele:
- utilizarea unei forme adecvate a salii de cult.
- distributia corespunzatoare a materialelor absorbante sau difizate in spatiul salii.
- pozitionarea favorabila a mobilierului adecvat cultului respectiv, in scopul asezarii
credinciosilor.
- amplificarea programului vorbit sau a celui muzical (in direct sau de pe banda magnetica)
- amplificarea programului sonor, produs de instrumentele muzicale electronice
- posibilitatea inregistrarii programului sonor pe banda magnetica
- posibilitatea transmiterii ceremoniei religioase la radi sau TV
IV.2.14. Asigurarea izolatiei fonice corespunzatoare a cladirii fata de zgomotele exterioare, prin
amplasarea acesteia la distanta adecvata fata de strazile cu circulatie intensa sau izolarea fata de alte surse
de zgomot. Pentru lamuriri suplimentare se va consulta Cap.III.
CAP.V. ELEMENTE CARACTERISTICE ALE PROGRAMELOR DE ARHITECTURA
SPECIFICE CULTELOR OFICIAL RECUNOSCUTE IN ROMANIA
V.I. LISTA CULTELOR RELIGIOASE OFICIAL RECUNOSCUTE IN ROMANIA
CONFORM LEGISLATIEI IN VIGOARE
CULTUL CLADIRE SPECIFICA
1. BISERICA ORTODOXA ROMANA CATEDRALA, BISERICA
CAPELA, PARACLIS
2.BISERICA ROMANA UNITA CU ROMA-GRECO- CATEDRALA, BISERICA,
CATOLICA CAPELA
3. BISERICA ROMANO-CATOLICA BISERICA
4. BISERICA REFORMATA BISERICA
5. BISERICA EVANGHELICA DE CONFESIUNE biserica
AUGUSTANA
6. BISERICA EVANGHELICA SINODO-PRESBITERIANA BISERICA
7. BISERICA UNITARIANA BISERICA
8. BISERICA ARMEANA BISERICA
9. CULTUL CRESTIN DE RIT VECHI BISERICA
10. BISERICA CRESTINA BAPTISTA CASA DE RUGACIUNE
11. CULTUL PENTICOSTAL-BISERICA LUI DUMNEZEU
APOSTOLICA CASA DE RUGACIUNE
12. BISERICA CRESTINA ADVENTISTA DE ZIUA A CASA DE RUGACIUNE
SAPTEA
13. CULTUL CRESTIN DUPA EVANGHELIE CASA DE RUGACIUNE
14. BISERICA EVANGHELICA ROMANA CASA DE RUGACIUNE
15. CULTUL MOZAIC SINAGOGA, TEMPLU
CORAL
16. CULTUL MUSULMAN MOSCHEE
V.2. PREZENTAREA GENERALA A CULTELOR OFICIAL RECUNOSCUTE SI A

CLADIRILOR REPREZENTATIVE ALE ACESTORA SE AFLA IN ANEXA NR.3.
1. BISERICA ORTODOXA ROMANA
Arhitectura ecleziastica
Lacasul de cult specific - BISERICA
1.1. Generalitati
Termenul “biserica” este utilizat cu doua sensuri:
a) societate religioasa, obste, comunitate a credinciosilor;
b) lacas sfant
Din perioada apostolica, adunarile crestine in vederea oficierii cultului, nou numite “ecelesiac”
(biserici). In timp, termenul a fost atribuit si locului unde se desfasura adunarea, constructia propriu-zisa
capatand numele de biserica.
In Romania, termenul deriva din “bazilica” (lacas imparatesc) si este utilizat de romani (biserica)
si reto-romani (baselgia).
1.2. Tipuri caracteristice ale cladirii de cult
Catedrala, biserica, capela, paraclis.
Studiul de fata analizeaza cladirea de cult specifica (BISERICA)
1.3. Amplasament
Indiferent de epoca istorica, forma, marime, amplasamentul unei biserici ortodoxe prezinta o serie
de caracteristici.
− zona reprezentativa, altitudine fata de terenurile invecinate, centru de interes spiritual, loc
sacru investit cu energii benefice
− orientarea altarului de regula, spre rasarit conform canoanelor bisericesti
1.4. Schema functionala a unei biserici ortodoxe
1.5. Compozitia spatial-volumetrica

Tipul bazilical este tipul originar si fundamental al bisericii crestine, iar ortodoxia romana a
adoptat bazilica cruciforma cu cupola - specifica stilului bizantin.
Indiferent de planul si formele arhitectonice si astazi se pastreaza impartirea interioara
traditionala a vechilor biserici in cele trei compartimente: pronaos, naos si altar, functia liturgica a
fiecaruia, fiind riguros stabilita de canoanele bisericesti.
Arhitectura bisericilor ortodoxe romanesti se caracterizeaza prin forme simple geometrice,
concepute si compuse cu simtul proportiei si al masurii.
Compunerea lor prezinta o serie de trasaturi specifice
a) Asamblarea spatiilor de-a lungul unei axe longitudinale, cu rol de axa de simetrie
pentru plan, volume si fatada principala
b) Aditionarea gradata a spatiilor
c) Geometrismul pur al volumelor
d) Utilizarea unor spatii semideschise (pridvor)
De-a lungul timpului, compozitia generala spatial - volumetrica, a capatat trasaturi specifice si
functie de zonele geograsfice, respectiv de cele trei provincii romanesti Muntenia, Moldova si
Transilvania.
Astfel in Muntenia au predominat bisericile cu planul in cruce greaca inscrisa la care s-au adaugat
ulterior influente stilistice ale bisericilor de la Muntele Athos, bisericile cu plan trilobat si bisericile cu
plan dreptunghiular.
In Moldova in schimb au facut scoala bisericile cu plan dreptunghiular, treflat, sau cele cu plan
dreptunghiular dar cu o serie de cupole dispuse in fila sub un singur acoperis. Aici bisericile capata o
serie de rezolvari inconfundabile referitor la turle, acoperis si contraforti.ce vor defini un adevarat “stil
moldovenesc”
Tot aici, ca o influenta a arhitecturii religioase din zidarie, apar biserici de lemn cu abside laterale,
care patrund in estul Transilvaniei, in zonele Harghita si Bistrita.
In ceea ce priveste Transilvania, aici se raspandeste tipul de biserica sala cu acoperisuri inalte,
dominate de turnul clopotnita si tipul de biserica cu plan treflat, preluat din arhitectura Moldovei si
Munteniei, la care se adauga turnul clopotniotei adosat fatadei de vest.
Remarcabile in acest spatiu sunt insa bisericile de lemn, la care adesea accesul este practicat pe
latura de sud, intocmai ca la locuintele taranesti.
1.6. Principalele spatii interioare
1.6.1. PRIDVORUL
Acest spatiu semideschis, destinat initial penitentilor este amplasat pe latura vest si face dfin
punct de vedere spatial legatura dintre zona activitatii liturgice natura inconjuratoare, intre SACRUL
programului (biserica) si PROFANUL programelor laice (locuinte).
Provinciile romanesti au cunoscut diferite moduri de rezolvare ale acestui spatiu, dar pictura de pe
pereti are ca tema principala judecaata din urma.
Pe frontiscipiul bisericii se picteaza icoana hramului si tot aici se afla pisania bisericii.
1.6.1. PRONAOSUL
Primul spatiu inchis amplasat in partea de vest a bisericii era destinat initial penitentilor,
catehumenilor (candidatii la botez) si femeilor. Adesea, la bisericile vechi, el era separat cu zid de naos.
La conformarea generala asemanatoare, identificata in toate cele trei Tari Romanesti, se adauga o
serie de rezolvari specifice:
− gropnita (ca supralargire a pronaosului in Muntenia si/sau ca incapere interpusa intre pronaos
si naos in Moldova
− scara pentru turnul clopotnita (mai frecvent intalnita la bisericile transilvane cu turn clopotnita
adosat laturii de vest).
Pictura pronaosului, desfasurata pe pereti infatiseaza chipuri de ctitori voievozi, arhierei, pustnici
si calugari.
In pronaos, la bisericile vechi se afla si tabloul votiv al ctitorului, fie pe punctele de est, fie in
registrul inferior al peretelui de vest.
Marile biserici cuprind in pronaos si un balcon, tribuna sau galerie denumit Cafas, care rezolvat
ca un etaj partial deschis spre naos, este rezervat corului.
1.6.3. NAOSUL
El reprezinta spatiul principal al bisericii situat in fata catapeteasmei, spatiu in care credinciosii
participa la slujbe si unde se oficieaza slujbele tainelor si ierurgiilor mai importante: botez, nunta, maslu,
sfintirea apei, Te Deum-uri, inmormantarea clericilor, parastase, etc. Initial, s-a practicat o separare pe
sexe a credinciosilor (barbatii in zona dreapta, femeile in zona stanga) dar in timp ea a disparut.
Elementul simbol al naosului il reprezinta turla, poligonala sau cilindrica, acoperita cu o calota
semnisferica.
Rezolvarea in plan a naosului cat si modul de acoperire reprezinta elemente esentiale de
diferentiere a bisericilor din Muntenia, Moldova si Transilvania.
Pictura naosului turla cu calota, tambur si baza tamburului, semicupolele absidelor, peretii
naosului si ai absidelor cuprind o tematica si foarte strict stabilita ordine.
1.6.4. ALTARUL
Situat in extremitatea estica a bisericii,altarul reprezinta locul sfant destinat clericilor ce oficieaza
misterul cultului.
Altarul are de regula forma unei abside semicirculare, adiacenta altor doua absidiole; in stanga
(N) proscomidiar iar in dreapta (S) diaconicon ce pot fi incaperi total independente (la bisericile mari)
sau simple nise la bisericile de dimensiuni mai reduse.
Pictura altarului are o iconografie specifica, altarul simbolizand CERUL dar in acelasi timp si
BISERICA PAMANTEANA. In privinta picturii peretilor cat si a boltii altarului, Regulamentul Sfantului
Sinod pentru pregatirea bisericilor din 1912 cuprinde o seama de precizari.
In cadrul altarului se afla un element de separare a naosului de absida altarului denumit
CATAPETESMA (tampla sau iconostas). El poate fi executat din lemn, caramida, metal si este
impodobit cu o serie de icoane, a caror tema si amplasare este foarte riguros stabilita.
Alte elemente specifice ale altarului sunt SOLEEA (treapta sau grupul de trepte din fata
catapeteasmei) si ARCUL DE TRIUMF care indica limita dintre naos si altar.
2. BISERICA ROMANA UNITA CU ROMA
2.1. Generalitati
Termenul “biserica” este utilizat cu doua sensuri:
a) societate religioasa, obste, comunitate a credinciosilor;
b) lacas sfant
Din perioada apostolica, adunarile crestine in vederea oficierii cultului, nou numite “ecelesiac”
(biserici). In timp, termenul a fost atribuit si locului unde se desfasura adunarea, constructia propriu-zisa
capatand numele de biserica.
In Romania, termenul deriva din “bazilica” (lacas imparatesc) si este utilizat de romani (biserica)
si reto-romani (baselgia).
2.2. Tipuri caracteristice ale cladirii dde cult
Catedrala, biserica, capela, paraclis.
Studiul de fata analizeaza cladirea de cult specifica (BISERICA)
2.3. Amplasament
Indiferent de epoca istorica, forma, marime, amplasamentul unei biserici prezinta o serie de
caracteristici.
− zona reprezentativa, altitudine fata de terenurile invecinate, centru de interes spiritual, loc
sacru investit cu energii beneficie
− orientarea altarului de regula, spre rasarit conform canoanelor bisericesti
2.4. Schema functionala a unei biserici greco-catolice

Biserica greco-catolica a adoptat ca plan, tipul originar si fundamental al bisericii crestine, adica
tipul bazilical caracterizat prin plan central cu cupola pe plan in cruce.
Planul central poate fi:
1) in “cruce greaca” (lungimea navei este egala cu latimea bisericii)
2) in “ cruce latina” (lungimea navei este mai mare ca latimea bisericii iar planul cruciform
devine vizibil in exterior)
3) plan “triconic”, “triabsidal”, “trilobat” sau treflat (iesiturile bratului transversal se
rotunjesc prin ziduri semicirculare-abside)
Impartirea interioara reia pe aceea caracteristica bisericilor ortodoxe, cu un interior bogat
decorat, in contrast cu aspectul exterior, simplu si sobru.
Compunerea spatiilor interioare prezinta o serie de trasaturi specifice:
a) Desfasurarea spatiilor de-a lungul unei axe longitudinale, devenite axa de simetrie pentru plan,
volume, fatada principala si altar.
b) Procedee aditionale de compunere a spatiilor
c) Geometrismul pur al volumelor
d) Prezenta unor spatii semideschise.
Architectura ecleziastica greco-catolica si-a manifestat predilectia pentru forme simple
geometrice, devenite monumentale prin utilizarea proportiei.
Bisericile greco-catolica apartin de obicei tipului de biserica sala cu unul sau doua turnuri pe
partea de vest, cu altarul semicrcular sau poligonal boltite in semicilindru. Exprimarea volumetrica este
clara, astfel ca spatiul interior este perfect lizibil in arhitectura exterioara. In ge-neral, tipul de biserica
sala cu turn - clopotnita adosat, s-a utilizat in Transilvania, in timp ce in Muntenia si Moldova s-au
preluat tipuri constructive caracteristice bisericii ortodoxe din aceste zone.
2.6. PRINCIPALELE SPATII INTERIOARE
2.6.1. PRODVORUL (exonartex)
Pridvorul a inlocuit pronaosul exterior destinat in vechime penitentilor, realizand totodata
trecerea de la NATURA la SPATIUL LITURGIC, de la PROFANUL programelor civile la SACRUL
programului biserica.
Pictura peretelui de est infatiseaza tema Judecatii de Apoi, iar pe frontispiciu icoana hramului.
Tot acolo se afla pisania bisericii.
2.6.2. PRONAOSUL
Pronaosul este spatiul destinat catehumenilor, penitentilor sau femeilor.
El are rolul unui vestibul, cu plan rectangular, amenajat sub turnul cloponita alipit laturii de vest.
Pronaosul este tavanit sau boltit semicilindric.
Pictura pronaosului este strict stabilita ca tematica si dispunere. Marile biserici au la etaj un
balcon pentru cor numit CAFAS
2.6.3. NAOSUL
Naosul este principalul spatiu al bisericii situat in fata catapetesmei, unde se aduna credinciosii,
se oficiaza slujba si alte ceremonii, nunta, maslu parastase etc.
Elementul simbol al naosului este turla, poligonala sau cilindrica acoperita cu o calota
semisferica.
Naosul are forme diferite in functie de planul general al bisericii (dreptunghiular sau trilobat).
Pictura naosului are iconografie stricta ca teme si dispunere conform dogmelor ortodoxe.
2.6.4. ALTARUL
Este spatiul cel mai important al bisericii, amplasat in capatul de est al planului, de obicei
suprainaltat si rezolvat sub forma unei abside.
El poate fi largit lateral cu doua absidiole.
a) proscomidiar (in stanga)
b) diaconicon (in dreapta)
De regula are forma semicirculara, dar poate fi rectangulara sau poligonala, si este acoperita cu o
semicalota sferica sau bolti pe arce de ogiva.
Pictura altarului este repartizata tematic conform prescriptiilor din cultul greco-catolic.
Elementul ce desparte altarul de naos este catapeteasma. Ea nu are rol functional ci doar simbolic,
este executata din caramida, lemn, metal si este ornamentata cu icoane.
3. BISERICA ROMANO-CATOLICA
3.1. Generalitati
Ca si in cultul ortodox, sensul termenului “biserica” este dublu
a) institutie
b) lacas sfant
Bisericile care propavaduiesc cultul catolic sunt identificate inca din secolul XI (dupa Marea
Schisma)
O parte din ele se vor transforma ulterior in biserici ale cultelor aparute dupa Reforma din XVI, a
celor neoprotestante si a cultului greco-catolic.
3.2. Tipuri caracteristice de cladiri de cult
Catedrala, biserica, capela, paraclis
3.3. Amplasament
In privinta orientarii, axa centrala a cladirii este asezata pe directia E - V.
Se admite si o alta orientare a bisericii functie de posibilitatile amplasamentului
3.4. Schema functionala a unei biserici romano-catolice
3.5. Compozitia spatial - volumetrica

Tipul basilical este tipul originar fundamental al bisericii crestine, rezultat o data cu dezvoltarea
cultului.
Basilica antica cu planul sau dreptunghiular, imaginea corabiei salvatoare a Bisericii cu
succesiunea incaperilor principale (nartex, nava, altar) si orientarea altarului spre rasarit, are definit un
stil arhitectonic caruia i se vor conforma toate bisericile crestine. Elementele principale se vor transmite
tuturor stilurilor arhitectonice de mai tarziu, stiluri imbogatite cu elemente specifice traditiilor locale,
dand nastere la doua mari familii de tipuri de bazilici: oriental si occidental.
Tipul bazilical predomina in apusul Europei in forma sa initiala pana in sec. VIII - IX d.H.
mentinandu-se in forme evoluate pana in zilele noastre.
In schimb in partea rasariteana tipul basilical incepe sa fie inlocuit din sec. VI d.H. cu tipul
bizantin, reflectat in basilicile cu cupola.
Elementele fundamentale ale stilului basilical vor persista insa in forma si sinteze noi in toate
stilurile ulterioare din Europa de vest.
Astfel, a aparut planul in forma de cruce latina (cu brate inegale) prin largirea transeptului,
bisericii in forma rotunda sau octagonala, pe plan central in intentia expresa de a apropia credinciosii cat
mai mult de zona altarului pe care se celebreaza Euharistia.
Ca urmare a reformei liturgice operata de Consiliul Vatican II (noua desfasurare rituala a
Euharistiei) s-a accentuat tendinta de rezolvare a planurilor astfel ca participarea credinciosilor la
Liturghie sa fie cat mai activa.
Tipul basilical de edificiu de cult prezinta ca principala caracteristica directionarea longitudinala a
spatiului pe directia E - V cu absida altarului dispusa la extremitatea estica.
Spatiul principal il reprezinta Nava (nartex) mai lata, suprainaltata despartita prin siruri de
coloane de navele laterale, mai inguste si mai joase in numar de doua sau patru.
In absida altarului (concha) era asezat scaunul episcopului, avand pe laturi doua zone cu strane
pentru preoti formand presbiterium-ul.
In mijlocul absidei se amplasa altarul (masa sau sarcofag cu oseminte de matir acoperit cu un
baldachin deschis (ciborium).
Absida, ca spatiu rezervat doar clericilor, era despartita de un grilaj de lemn sau zidarie numit
cancelli.
Spatiul din fata absidei altarului a fost amplificat si a primit numele de solee sau chor, avand pe
cele doua laterale amvoane. Navele longitudinale au fost despartite de altar printr-o nava transversala
(transept). Deplasarea acesteia spre centrul planului a generat tipul de plan in cruce latina.
Capatul de vest al bisericii cuprinde nartexul si eventual un atrium cu portic si fantana (bazin).
Conceptia generala a planului evidentiaza cateva trasaturi esentiale.
a) desfasurarea spatiilor de-a lungul unei axe longitudinale - (in arhitectura moderna ele pot fi
compuse in maniere diverse)
b) volume exprimate geometric
c) influente romanice cat si gotice in sistemul de inchideri, acoperire, decoratii
Bisericile catolice pastreaza pana astazi neschimbat impartirea traditionala in cel trei
compartimente (NARTEX, NAVA, ALTAR) indiferent de forma planului, fie cel originar fie cel mai
modern.
3.6.1. NARTEX
Reprezinta spatiul de acces in biserica ; poate fi despartit de nava prin elemente construc-tive sau
poate fi integrat acestuia si este delimitat vizual printr-o tribuna amplasata la etaj.
Nartexul are rolul de vestibul, este situat adesea sub turnul de intrare si poate contine aghiasma-tarele.
Adosat lui se poate amplasa baptisterul in care se oficiaza Taina Botezului.
3.6.2. NAVA
Reprezinta spatiul interior, unic sau compartimentat rezervat credinciosilor.
Bisericile in forma de cruce au o nava transversala (transept) care in locul de intersectie cu nava
longitudinala formeaza careul , deasupra caruia se ridica un dom sau turn clopotnita.
Extremitatile laterale ale transeptului pot cuprinde capele.
3.6.3. ABSIDA ALTARULUI (PRESBITERIUL)
Reprezinta zona esentiala a bisericii, simbolizand JERTFA, sau SANCTUARUL.
Aici se amplaseaza altarul, aici stau clericii si preotii si se celebreaza Liturghia.
In mijlocul fiecarui altar se afla Tabernacolul si din sec. XII d.H., altarul a capatat un perete
ornamental din lemn, marmura, oferverie sau o pictura pretioasa, grup de statui denumit retablu, element
care se va perpetua pana la sfarsitul Renasterii.
Mobilierul de cult, cat si organizarea altarului au fost reconsiderate prin reforma liturgica oferita
de Conciliul Vatican II (1965).
4. BISERICA REFORMATA
4.1. Generalitati
Biserica reformata ca doctrina si cult protestant, stabileste o distinctie clara intre Biserica vesnica
(trupul lui Hristos) si Biserica vizibila (autoritate pamanteana).
Protestantismul cultiva simplitatea, austeritatea si opereaza doar cu sacralitatea “Cartii” (Biblia)
astfel ca nici o fiinta sau obiect de rugacine nu poate fi subiect de adoratie sai inchinare.
Nu exista icoane, lumanari sau simbolul crucii, orice imagine fiind receptata ca expresie pur
artistica.
Catedrala, biserica, capela
4.3. Amplasament
Nu exista norme sau prescriptii in privinta amplasarii si orientarii
4.4. Schema functionala

Numeroase biserici romano-catolice construite pana in sec. XVI au fost preluate de cultul
reformat, pastrandu-si forma arhitecturala initiala.
Actualmente s-au construit si se construiesc cladiri pentru biserici, cu arhitectura moderna (ca
forma si materiale)
La bisericile vechi, uneori boltile gotice au fost acoperite de tavane casetate, decorate cu motive
florale. Indiferent de forma, marimea, epoca istorica careia ii apartine, cladirea trebuie sa exprime
functiunea de loc de rugaciune.
4.6.1. Nava
Este spatiul principal al bisericii unde se aduna credinciosii, se oficieaza ceremoniile religioase
sau adunari ale comunitatii.
Nava este unitara si poate avea in plan diferite forme.
Locul focal al bisericii, situat pe axa longitudinala a navei, il reprezinta amvonul, o mica tribuna
suprainaltata.
Mai cu seama in constructiile noi, biserica este completata cu spatii adiacente (adunari, depozite,
grupuri sanitare) care creeaza un adevarat complex ecleziastic.
5. BISERICA EVANGHELICA DE CONFESIUNE AUGUSTANA

5.1. Generalitati
Lutheranismul este o forma de doctrina si cult protestanta, mostenind in mare parte vechile traditii
ale bisericii romano-catolice, dar stabilind o distinctie clara intre biserica vizibila (institutia) si biserica
nevazuta (trupul lui Hristos ca taina a lui Dumnezeu) pentru a sublinia astfel caracterul relativ al celor
pamantesti, inclusiv al institutii de cult. S-a creat astfel o biserica accesibila, fara fast, in care nici o fiinta
sau obiect nu poate fi subiect de adoratie sau rugacine.
Cultul lutheran pastreaza Altarul, Sfanta cruce, icoanele (considerate doar picturi) lumanarile si
anumite vesminte liturgice.
catedrala, biserica, capela
5.3. Amplasament
Nu exista prescriptii sau norme speciale
5.4. Schema functionala a unei biserici lutherane
5.5. Compozitia spatial volumetrica

Bisericile lutherane din Romania au fost ridicate de colonistii germani (sec. XIII) si din punct de
vedere arhitectural au preluat elementele tipului basilical.
Chiar daca initial ele au apartinut stilului romanic sau gotic, prin fenomenul de provinci-alizare,
ele au capatat originalitate si specific. Din secolul trecut nu s-au mai construit noi biserici, actualmente,
raportat la numarul enoriasilor, necesitatile de spatiu fiind mult reduse.
Principala cerinta a cladirii bisericii lutherane o reprezinta exprimarea clara a functiei sale de loc
de rugaciune, functie al carei expresie materiala este un volum unitar, acuzand verticala turnului
clopotnita.
Rezolvarea planimetrica identifica urmatoarele solutii:
1. plan basilical cu 3 nave fara transept (de stil romanic sau gotic)
2. basilica cu nava transversala (cruce latina)
3. biserica hala (Hallenkirche)
4. biserica sala
In toate cele patru variante, intrarea se amplaseaza sub turnul clopotnita, absida deschisa a
altarului se afla pe latura de est, iar colateralele din var.1 capata balcoane la etaj.

5.6.1. NAVA
Nava (unica sau cu colaterale, cu transept sau fara) este spatiul destinat oficierii cultului sau altor
adunari laice ale comunitatii.
In capatul de este, echivalent cu spatiul absidei altarului din cultul catolic, se afla locul pentru
Masa Domnului.
6. BISERICA EVANGHELICA SINODO-PRESBITERIANA
6.1. Generalitati
Lutheranismul reprezinta ca doctrina si cult o religie protestanta, legata in mare parte de traditii
bisericesti mai vechi ale Bisericii Romano-Catolice; pe teritoriul actualei Romanii s-a raspandit cu
precadere in randul populatiei maghiare din Transilvania, initial de confesiune catolica. Bisericile
lutherane nu poarta in general un nume si nu exista nici-o fiinta sau obiect susceptibil de a fi subiect de
adoratie: nici Maria, nici Sfintii. Spiritul inovator si reformator al cultului se manifesta prin reducerea si
maxima simplificare a cultului.
In cultul luheran se pastreaza altarul, Sf. Cruce, icoanele (considerate doar picturi), luma-narile
precum si anumite vesminte liturgice.
6.2. Tipuri caracteristice de cladiri de cult: Catedrala, Biserica capela.
6.3. Amplasament
Nu exista dogme sau prescriptii referitoare la orientarea sau forma in plan a bisericii
6.4. Schema functionala a unei biserici lutherane
Arhitectura ecleziastica a lutheranilor maghiari este influentata de tipul basilica catolica,
principala cerinta fiind aceea de intelegere a cladirii ca loc de rugaciune.
De regula bisericile sunt uninava, iar cele trei componente ale planului (nava, absida si turn)
genereaza in spatiu volume diferite, dominante de clopotnita.
Modalitatile de rezolvare in plan sunt urmatoarele:
1. biserica sala - nava dreptunghiulara este precedata pe latura de vest de un turn clopot-
nita sub care se face accesul, iar la este o absida semicircul;ara sau poligonala suprainaltata.
2. biserica cu 3 nave - nava centrala mai inalta, 2 colaterale, turn clopotnita sub care se face
intrarea, absida pe latura est, iar peste colaterale, galerii (emporii)
6.6.1. NAVA
Reprezinta principalul spatiu al bisericii. Aici se aduna credinciosii, se oficieaza cultul, alte crcuri
religioase sau laice ale comunitatii.Cultul se desfasoara intr-un spatiu unitar, nedivizat, iar absida
altarului ramane deschisa.
Nava poate avea galerii peste colaterale sau o tribuna la etajul situat deasupra intrarii sub turn.In
accest spatiu se amplaseaza corul si orga.Bisericile lutherane pot avea alaturat corpuri de cladiri pentru
diverse activitati social-educative.
7. BISERICA UNITARIANA
7.1. Generalitati
Biserica unitariana proclama suprematia absoluta a Credintei propriu-zise fata de practica
cultului traditionala, astfel ca in biserica se pune accentul pe citirea si studierea Bibliei, pe cant si
rugaciune. Aceasta rigoare a condus la o simplitate cautata pentru formele de expresie materiala,
sobrietate maxima ,fara picturi sau ornamente.
Catedrala, biserica, capela
7.3. Amplasament
Nu exista dogme sau prescriptii referitoare la orientarea sau forma in plan a bisericii.
7.4. Schema functionala a unei biserici unitariene
Compozitia spatial -volumetrica a bisericilor unitariene se inscrie in programul arhitecturii
ecleziastice din Transilvania, unde mediul autohton si-a pus amprenta asupra stilurilor preluate din
Apusul Europei. Bisericile se prezinta ca volume adunate,cu invelitori cu pante mari,cu frontoane
ascutite, rezalituri, ziduri masive cu goluri mici si inalte.
7.6.1. NAVA
Nava reprezinta spatiul principal al bisericii, unde credinciosii se aduna in fata Mesei
Domnului.Aici au loc si ceremonii religioase (botezuri, nunta, confirmarea, Cina Domnului) dar si
adunarii laice ale comunitatii.
De regula se adopta un plan simplu de forma dreptunghiulara, nedivizat.
Aceasta nava este precedata de un vestibul care asigura atata accesul inauntru cat si la supanta
pentru cor si orga.
Alipit bisericii sau separat se prevede un corp de cladire pentru sali de sedinte, secretariat.
8. BISERICA ARMEANA
8.1. Generalitati
Armenia a fost primul stat care a adoptat crestinismul ca religie oficiala in anul 301 d.H. Mesterii
armeni au ridicat biserici care ulterior au facut scoala pentru multe zone ale Europei. Planul de baza l-a
reprezentat basilica cruciforma cu cupola.
Catedrala, biserica, capela, schitul
8.3. Amplasament
Ca si in cazul bisericilor ortodoxe si greco-cataloice si amplasamentul bisericilor armene impune
o serie de cerinte:
- predilectia pentru terenuri mai inalte fata de zona inconjuratoare.
- orientarea altarului spre rasarit.
8.4. Schema functionala a unei biserici armene

Bisericile armenesti construite in Romania au preluat modelele moldovenesti din sec XV.
Arhitectura moldoveneasca insesi include ca element esential sistemul de boltire (bolta pe arce piezise a
naosului si bolta in 8 arce incrucisate a pronaosului) ,element preluat din arhitectura armeana, dar
transformat intr-o creatie originala.
Spatiile se desfasoara de-a lungul unui ax longitudinal de simetrie si se exprima in volume si
fatade de un geometrism pur. Ornamentatia desi foarte bogata, ramane de un deosebit rafina-ment.
Clopotnita poate face corp comun cu biserica sau este corp separat.
8.6.1. PRIDVORUL
Rolul pridvorului este de a inlocui pronaosul deschis utilizat in vechime. El reprezinta spatiul de
legatura intre natura si interiorul sacru.
Situat pe latura de opus, este deschis pe trei laturi, acoperit cu turla cu clopotnita si acoperis in
forma de piramida cu mai multe laturi.
8.6.2. NAOSUL
Reprezinta nava centrala a bisericii si locul de desfasurare a slujbelor tainelor si a ierurgilor mai
importante: botez, nunta, maslu, sfintirea apei, parastase, etc.
Aceasta nava de forma dreptunghiulara ,nedivizata, este acoperita de regula cu o bolta
semicilindrica.
Elementul simbol il constituie o turla poligonala sau cilindrica, acoperita cu o calota semi-sferica.
Fata de bisericile moldovenesti unde forma dreptunghiulara a naosului are latura lunga paralela cu
axa de simetrie a cladirii (axa longitudinala) la unele biserici armene, dreptunghiul este dispus invers,
obtinandu-se astfel un spatiu mai mare in fata absidei centrale, rezolvare impusa de altfel de dimensiunile
celor trei altare cerute de ritualul armenesc. (ex.: biserica armeana Hacigadar din Suceava).
8.6.3. TAS
Tas reprezinta traveea rectangulara din fata absidei altarului si reprezinta spatiul destinat
clericilor.
El cuprinde:
− accesele spre capela de botez
− scaunul episcopal
− scaunele clericilor
− sfesnicele
Tas-ul este inaltat cu o treapta fata de naos si ofera locul de unde preotul slujeste.
8.6.4. ALTARUL
Altarul este rezolvat intr-un spatiu poligonal sau semicircular situat la limita estica a navei
centrale si reprezinta cea mai tainica si sfanta incapere, in care se afla Sfanta Masa, aici fiind savarsit
cultul divin.
De regula altarele (ca mese sfinte), sunt dispuse in linie si sunt separate de naos cu o perdea.
De o parte si de alta a absidei altarului se afla doua incaperi
− magardaran (spre nord)
− zghestaran (spre sud)
Aici se pastreaza carti, lumanari, vase, vesmintele preotilor.
9. CULTUL CRESTIN DE RIT VECHI

9 .1. Generalitati
Cultul crestin de rit vechi este practicat in special de lipoveni, impamanteniti in Romania in urma
prigonirii lor in Rusia.
Pentru ramura popovtilor (cei care au preot) bisericile se construiesc dupa ritualul orto-dox.
Bezpopovtii (cei care nu au preot) recrutati din populatia saraca, se adunau si se inchinau In propriile
case ornamentate cu icoane si carti vechi. Cu timpul si acestia si-au construit biserici din care lipsea
catepeteasma altarului, slujba fiind oficiata de dascali.
Episcopia de rit vechi, recunoscuta azi, cu sediul la Tulcea, construieste altare in biserici conform
cultului si dogmelor ortodoxiei rusesti din sec. XVII.
Catedrala, biserica, capela, paraclisul
9.3. Amplasamentul
Ca si in cazul bisericii ortodoxe, greco-catloice sau romano-catolice amplasarea bisericilor
crestine de rit vechi trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
− amplasarea pe locuri inalte
− orientarea altarului spre rasarit
9.4. Schema functionala a unei biserici a cultului crestin de rit vechi
9.5. Compozitie spatial - volumetrica

Bisericile de rit vechi au preluat identic compozitia bisericilor rusesti din sec. XVIII - XIX: astfel,
sunt insiruite de-a lungul unei axe longitudinale pronaosul, naosul, altarul
9.6.1. PRIDVORUL
Locul pronaosului exterior destinat in trecut penitentilor este luat de pridvor, spatiu semideschis
cu coloane si balustrada.
9.6.2. PRONAOS
Este spatiul situat la limita de vest a bisericii, odinioara rezervat numai femeilor sau penitentilor
si catehumenilor.
In general are forma dreptunghiulara acoperit cu una sau doua bolti, cu sau fara turla.
Pictura interioara la pereti si bolti urmeaza neschimbat ca teme si desfasurari, iconografia bisericii
ortodoxe.
9.6.3. NAOSUL
Naosul reprezinta spatiul principal al bisericii situat intre pronaos si altar
Aici se recunosc credinciosii la slujbe si la evenimente precum, botez, nunta, maslu, parastase.
Elementul simbol, turla, poligonala sau cilindrica este acoperita cu o calota semisferica.
Pictura peretilor, turlei si cupolei utilizeaza tematica si asezarea traditionala
9.6.4. ALTARUL
Reprezinta locul sfant in care clericii oficiaza. El este organizat in ritul crestin vechi, ca si in cel
ortodox. De asemenea pictura reia tematica si asezarea icoanelor conform cultului ortodox sau greco-
catolic.
10. BISERICA CRESTINA BAPTISTA
Arhitectura lacasului de cult
Lacasul de cult specific - CASA DE RUGACIUNE
10.1. Generalitati
Cultul baptist se oficiaza in case de rugaciune. Studierea Bibliei, cantarile si rugaciunile
reprezinta elementele principale ale ceremonialului. Nucleul central al cultului il reprezinta “Cina” si
“Botezul” ambele semnificand participarea prin credinta la familia lui Dumnezeu.
Modul de oficiere al cultului a impus adoptarea unui anume tip de program de arhitectura, de
factura salilor de conferinta.
10.2. Tipuri caracteristice de cladiri de cult . Casa de rugaciune
10.3. Amplasamentul
Nu exista norme, prescriptii asupra orientarii lacasului de cult baptist.
10.4. Schema functionala a casei de rugaciune a cultului baptist
10.5. Compizitia spatial-volumetrica

Casa de rugaciune poate fi conceputa ca un spatiu simplu, cu functiune de sala de adunare,
conferinta, sau ca un complex de spatii cu functiuni multiple.
10.6.1. SALA DE ADUNARE
Sala de adunare este conceputa sa poata indeplini functiuni multiple; duminica se oficieaza cultul,
in celelalte zile se pot organiza intalniri pe teme diverse cu caracter laic sau se studiaza Biblia. De aceea
ea poate capata conformarea unei sali de conferinte, cu pardoseala plata sau in amfiteatru, de diverse
forme ca planuri.
De regula, salile mici nu au anexe, in schimb cele mari pot capata diverse spatii adiacente, ceea ce
conduce la un complex de spatii (locuinta pastor, secretariat, sali de studiu, etc.).
11. CULTUL PENTICOSTAL

BISERICA LUI DUMNEZEU APOSTOLICA
Lacasul de cult specific -CASA DE RUGACIUNE
11.1. Generalitati
Penticostalismul face parte din familia cultelor neoprotestante. Fata de cultele traditionale, aici
sacralitatea este reprezentata de BIBLIE, renuntandu-se la orice alte simboluri sau obiecte. Oficiunea
cultului se margineste la ascultarea textelor biblice si la cantarea psalmilor.
Modestia si sobrietatea sunt implicit si caracteristici ale cladirilor pentru cult.
Casa de rugaciuni
11.3. Amplasamentul
Nu exista norme, prescriptii sau restrictii privinsd orientarea casei de rugaciuni
11.4. Schema functionala a casei de rugaciuni

Exprimarea functiunii de lacas de cult este principala cerinta a compozitiei spatial volumetrice
chiar daca este inglobata intr-un complex.
Fiecare comunitate poate lua decizii asupra dimensiunilor si aspectului cladirii
11.6.1. Sala de adunare
Sala de adunare trebuie sa poata indeplini functiuni multiple: sala de rugaciune (duminica)
ceremonii de logdna, cununii, binecuvantari, botez, etc.
In timpul saptamanii, sala poate fi utilizata pentru studiul colectiv al Bibliei sau chiar reuniunii
diverse cu caracter laic. In consecinta ea poate fi conformata ca o sala de conferinte, cu balcon sau fara,
plata sau in amfiteatru, de cele mai diverse forme.
De asemenea ea poate avea prevazute spatii adiacente birouri, grupuri sanitare, spatii cazare,
biblioterca, sali de studiu, etc.).
12. BISERICA CRESTINA ADVENTISTA DE ZIUA A SAPTEA

Lacasul de cult specific -CASA DE RUGACIUNE
12.1. Generalitati
Prin instituirea unui cult simplu apropiat de cel al bisericii primare, adventistii au simplificat si
forma de expresie a casei de rugaciuni.
Casa de rugaciuni
12.3. Amplasamentul
Nu exista norme, prescriptii sau interdictii privind orientarea
12.4. Schema functionala a casei de rugaciuni
12.5. Compozitia spatial volumetrica

Nu exista o arhitectura specifica cultului.
Cladirea trebuie doar sa transmita prin conformare intelegerea ei ca lacas de rugaciune.
Acest spatiu trebuie sa raspunda unor functiuni multiple: sala de rugaciune, sala de
ceremonie(pentru ritualul Cina, Botezul, Cununia) sala de studiu, sau chiar activitati cu caracter laic.
In aceste conditii, ea poate fi rezolvata asemeni unei sali de conferinta (plata sau in amfi-teatru,
uneori cu galerie la etaj).
La parter sala este precedata de un vestibul cu grupuri sanitare
Sala de adunare poate fi independenta sau inglobata intr-un complex de functiuni compatibile din
domeniul social-educativ.
13. CULTUL CRESTIN DUPA EVANGHELIE

Lacasul de cult specific - CASA DE RUGACIUNE
13.1. Generalitati
Caracteristica acestui cult este intaietatea mesajului evanghelizator fata de lacasul de cult propriu-
zis.
Cultul se desfasoara avand ca repere doua simboluri: Cina Domnului si Botezul, centrul cultului
fiind reprezentat de propovaduire.
In sala de adunare este citita si explicata Biblia, vestitorii tin predici, credinciosii canta psalmi si
isi primesc impartasania. Acest ceremonial simplu a generat un program de arhitectura clar, sobru, sever,
fara fast.
13.2. Tipuri caracteristice de cladiri de cult - Casa de rugaciune
13.3. Amplasamentul
Nu exista norme sau prescriptii in ce priveste orientarea lacasului de cult evanghelic.
13.4. Schema functionala a casei de rugaciune a cultului crestin dupa evanghelie

Nu exista nici-o restrictie sau interdictie asupra compozitiei spatial volumetrice, dar se impune
exprimarea si comunicarea functiunii de lacas de cult.
13.6. Principalele functiuni
Sala de adunare este precedata de un spatiu ce cuprinde functiuni de primire si dirijare a
credinciosilor, urmata de baptister si vestiare. Exista posibilitatea prevederii unei travei suplimentare
pentru functiunile de garderoba, birouri etc.
In sala de adunare, de regula de forma dreptunghiulara, se intoneaza psalmi, se recita poezii si se
executa ritualul Euharistiei.
O astfel de rezolvare de plan conduce la o volumetrie simpla, clara. In cazul salilor mari
programul de arhitectura capata forme diverse, ample, similare cu cele ale salilor de conferinte. Implicit
volumetria capata un aspect mai nuantat, mai dinamic.
Principala functiune, sala de adunare poate fi completata de functiuni adiacente (spatii cazare,
spatii pentru copii, birouri etc.)
14. BISERICA EVANGHELICA ROMANA

Lacasul de cult specific : CASA DE RUGACIUNE
14.1. Generalitati
Casa de rugaciune reprezinta spatiul de adunare a credinciosilor pentru slavirea lui Dumnezeu. Ei
se aduna in timpul saptamanii la orele “de zidire” iar duminica pentru a asculta mesajele
evanghelizatoare si pentru “Cina”, cand se frange painea si se imparte credinciosilor.
Ritualul este foarte simplu si rar se oficiaza botezul adultilor, cel al copiilor se desfasoara de
regula acasa.
Casa de rugaciune.
14.3. Amplasament
Amplasamentul nu este restrictionat de o anume orientare
14.4. Schema functionala a Casei de rugaciune

In functie de numarul credinciosilor sunt dimensionate si lacasurile de cult.
Ele sunt realizate in volume simple, compacte de regula, fara ornamentatii in interior sau exterior,
de cele mai multe ori organizate pe o axa de simetrie.
Sala de adunare asigura functiunea de loc de rugaciune, intonarea cantecelor religioase si
impartasanie. De regula are forma dreptunghiulara si tavan drept.
Salile pot avea diferite gabarite.
14.6.2. Spatii adiacente
Aceste spatii pot asigura diferite functiuni: cancelarie, scoli de duminica, grupuri sanitare, birouri,
administratie, camere de oaspeti.
15. CULTUL MOZAIC

Lacasul de cult specific : SINAGOGA
15.1. Generalitati
Termenul de sinagoga semnifica in sensul comun “casa de rugaciune”.
Conform caracterului religiei iudaice, a carei percepte se refera nu numai la cultul propriu-zis ci
la toate aspectele vietii (morala, educatie, relatii sociale, politica, sanatate, etc.) si Sinagoga are o
destinatie complexa de la spatiu de rugaciune, la spatiu de invatatura si adunare.
15.2. Tipuri caracteristice de cladiri de cult Templul, Sinagoga.
15.3. Amplasamentul
Codurile normative iudaice (HALAHA) si literatura rabinica (AGADA) contin unele reguli
referitoare la construirea unei sinagogi dar ele nu sunt nici rigide, nici restrictive.
In principiu, orice loc poate sluji ca Sinagoga, cu conditia sa fie orientat spre Ierusalim, sa nu fie
obturat de alta constructie si sa contina un anumit numar de obiecte de cult. Sinagoga dispune si de o
curte dimensionata astfel incat sa permita organizarea unor activitati complementare, precum recreerea,
adunari pentru dezbaterea unor probleme ale comunitatii, sau construirea cortului traditional (SUKA) cu
ocazia sarbatorii SUKOT.
15.4. Scheme functionale pentru Sinagogi

Reunind functiuni diverse, compuse traditional ,respectand simetria, Sinagoga se exprima totusi
volumetric printr-un corp unic a carui dimensiuni sunt determinate de cele ale salii de adunare.
Aceasta este exprimata in fatada prin ferestre inalte, frontoane, decoratii, turle, cupole,
contraforti, timpane etc.).
Elementele de decoratie se amplifica si diversifica in functie de tipul de sala (mic, mediu, mare)
15.6. Principale spatii interioare
15.6.1.Sala de adunare
Sala de adunare a Sinagogii este un ansamblu de spatii cu caracter polivalent, menite sa asigure
desfasurarea activitatilor spirituale ale cultului ,cat si a celor sociale ale comunitatii.
S-au identificat trei tipuri de sali de adunare
A) Tipul de sala mic
Sala este plata de forma dreptunghiulara.
Deasupra vestibulului de intrare, spre sala, la etaj, se deschide o galerie pentru locurile femeilor si
eventual alte anexe.
B) Tipul de sala mediu
Sala are prevazuta la etaj cu balcoane pe trei laturi. Pe latura vest sunt amplasate corul si orga.
C) Tipul de sala mare
Sala este dispusa pe 2 etaje si este inconjurata de 2 randuri de balcoane cu spatii pentru cor si
orga.
Sala de adunare poate avea adiacent o sala de adunari mai mica si alte spatii anexe.
15.6.2. Cel mai important spatiu al Sinagogii il reprezinta CHIVOTUL, amplasat intr-o nisa,
ridicata pe cateva trepte, pe peretele de est al salii, beneficiind de o decoratie speciala.
16. CULTUL MULSULMAN

Lacasul de cult specific : geamia
16.1. Generalitati
Lacasul de cult traditional il reprezinta moscheea, dar in Romania s-a utilizat un program redus al
moscheei - Geamia. Chiar daca rugaciunile pot fi invocate in orice spatiu, se recomanda credinciosilor ca
vineri la amiaza, ele sa se desfasoare intr-un spatiu public, incinta Geamiei fiind tocmai acest spatiu.
Moscheea, Geamia
15.3.Amplasament
Moscheea (Geamia) are axul mihrab-ului indreptat catre Mecca
16.4. Schema functionala a Geamiei

16.5. Compozitia spatiual - volumetrica
Arhitectura cladirilor de cult islamic prezinta o serie de caracteristici:
a) Unitatea structurala si artistica a tuturor tipurilor de constructii
b) Utilizarea boltirii in cupola cu precadere bolta in arc frant si bolta in cruce.
c) Utilizarea elementelor de structura si ornamentale arc si arcade intr-o imensa varietate
d) Utilizarea stalpilor si pilastrilor foarte subtiri
Planul cladirilor de cult este foarte simplu in contrast cu bogatia de ornamente. De regula salii de
rugaciune ii este adiacent (sau alaturat) turnul minaret dezvoltat pe mai multe nivele si cu retrageri
succesive.
16.6.1. Sala de rugaciune
Din ratiuni de desfasurare a cultului, Geamia inglobeaza un spatiu deschis (curte).
Sala poate fi de forma bazilica cu nava axiala largita, sau poate fi formata din travei orientate
paralel cu peretele din fund (Kibla).
Lateral se afla un amvon, si in cazul marilor sali cu balcon perimetral pe trei laturi pentru
credinciosii femei.
16.6.2. Mihrabul
Mihrabul este conceput ca o absida redusa ca dimensiuni amplasata pe latura din fund a salii de
rugacine si care indica orientarea spre Mecca.
Este elementul principal spre care sunt prosternati credinciosi si beneficiaza de o ornamen-tatie
speciala.
CAP.VI. NORME URBANISTICE SPECIFICE AMPLASARII CLADIRILOR DE CULT
VI.1. GENERALITATI
Regulamentului General de Urbanism aprobat de H.G. 525/1996, republicat in noiembrie 2002, contine
urmatoarele prevederi privind cladirile de cult :
Anexa nr.1-Amplasarea constructiilor-Alineatul 1.4. Constructii de cult
1.4.1. Lacase de cult
Amplasament: alaturarea de lacase de cult noi in incinta sau in vecinatatea monumentelor istorice se va
face cu respectarea prevederilor legale
1.4.2. Manastiri
1.4.3. Schituri
Amplasament: in afara localitailor
- extinderea manastirilor vechi- monumente istorice se va face cu respectarea prevederilor legale
Anexa nr.2-Procentul de ocupare a terenurilor –Alinetatul 2.2. Conditii de
amplasare in cadrul terenului
2.2.5. cladirile de de cult vor respecta conditiile specifice date de destinatia zonei in care urmeaza sa fie
amplasate aflate la punct.2.1.
2.1.1. zone centrale –80%
2.1.2. zone comerciale –85%
2.1.3. zone mixte –70%
2.1.4. zone rurale –30%
2.1.5. zone predominant rezidentiale 40%
procentul maxim de ocupare a terenului se stabileste prin studiul de fezabilitate
Anexa nr.3 –Orientarea- Alineatul 3.3.Constructii de cult
Conditiile de orientare sunt date de specificul cultului
Anexa nr.4 – Accese carosabile – Alineatul 4.4. Constructii de cult
Pentru constructiile de cult se vor asigura alei carosabile, in legatura cu reteaua de circulatie majora.
Anexa nr. 5- Parcaje- Alineatul 5.4. Constructii de cult
Pentru constructiile de cult numarul spatiilor de parcare va fi stabilit in functie de obiectiv, avandu-se in
vedere un minim de 5 locuri de parcare.
Anexa nr.6- Spatii verzi si plantate – Alineatul 6.3.- Constructii de cult
Pentru constructiile de cult vor fi prevazute spatii verzi si plantate, cu rol decorativ si de protectie
dimensionate in functie de amplasarea in localitate si de conditiile impuse prin regulamentul local de
urbanism.
VI.2. TIPURI DE UNITATI SPECIFICE
VI.2.1. BISERICA PAROHIALA (ortodoxa, greco-catolica, protestanta)
VI.2.1.1. CONDITII SPECIFICE DE AMPLASARE
a) Principii:
- asigurarea accesibilitatii pietonale rapide din zona de locuit
- vecinatati linistite, in apropierea spatiilor verzi publice
- favorizarea cuplarii cu institutiile administrative si anexele specifice cultului
- favorizarea colaborarii cu alte institutii si servicii publice de invatamant, asistenta sociala,
sanatate, cultura, prestari servicii
b) Reguli:
- amplasarea in zone de locuit, de regula in centrele si subcentrele cu institutii publice
- evitarea terenurilor improprii constructiilor, (erodate, mlastinoase, instabile)
- asigurarea acceselor pietonale si carosabile
- echipare cu retele tehnico-edilitare
- forme si dimensiuni ale terenurilor care sa asigure spatiul pentru ceremonii
- retragerea minima de 40 m fata de axul drumurilor principale
- orientarea constructiilor pe axa de est-vest
- asigurarea spatiilor de parcare
- amenajari de spatii verzi pentru odihna si protectie acustica
VI.2.1.2. NORME*
• Cererea potentiala: populatia totala apartinand aceleiasi confesiuni norma: 1
preot/500 familii
• Factor de corectie: structura locala pe confesiuni a populatiei
• Suprafata polarizata: parohie cu 1.500 - 3.000 locuitori
• Raza de servire: 500 m- pentru religia majoritara; la bisericile minoritare
max. 30’ timp de acces
• Suprafata minima de
teren/enorias: 0,8 - 0,9 m2
• Procent maxim de 0,8 – 1,0
ocupare a terenului cu 30 % - 40%
constructii:
*
normele prezente sunt extrase din Codul urbanismului (lucrare aprobata de MLPTL)
VI.2.2. CASA DE RUGACIUNI (culte neprotestante, alte culte)
a) Principii:
- asigurarea accesibilitatii pietonale rapide din zona de locuit
- vecinatati linistite, in apropierea spatiilor verzi publice
b) Reguli:
- amplasarea in zone de locuit
- teren de forma rectangulara de dimensiuni mici
(posibilitati de multietajare a constructiei)
- amplasare la aliniament sau retrasa, (in functie de contextul urban) posibilitate de cuplare cu
cladiri invecinate)
VI.2.2.2. NORME*
• Cererea potentiala: populatia apartinand aceleiasi confesiuni norma: 1 pastor
/ 210 persoane
• Factor de corectie: structura locala pe confesiuni a populatiei;
atractivitate
• Suprafata polarizata: in functie de numarul de credinciosi din teritoriu
• Raza de servire: 300 - 1.000 m – nu e posibil pt. cultele min.
teren/enorias: 0,9 m2 – 1,0 m2
• Procent maxim de
ocupare a terenului cu 40 - 50 %
constructii:
VI.2.3. CATEDRALA (ortodoxa, catolica, protestanta)

a) Principii:
- asigurarea in vecinatatea spatiilor publice ample (piete, parcuri)
- accesibilitatea directa la sistemul de transport public
*
- cuplare, in masura posibilitatilor, cu institutiile administrativelegate de practicarea cultului si
anexele specifice cultului
- favorizarea colaborarii cu institutii de invatamant si cultura
- evidentierea urbanistica si arhitecturala
b) Reguli:
- cladiri cu caracter unicat, amplasate de preferinta in zona centrala (azi zona centrala e ocupata)
- evitarea terenurilor, mlastinoase, nesigure sau erodate
- asigurarea acceselor pietonale si carosabile
- forme si dimensiuni ale terenurilor care sa permita practicile specifice de cult
- amplasarea constructiilor pe directia est-vest
- amenajari de spatii verzi si plantate pentru odihna si protectie fonica
VI.2.1.2. NORME*
• Cererea potentiala: populatia totala apartinand aceleiasi confesiuni nenormat
• Factor de corectie: structura locala pe confesiuni a populatiei din localitate si
din teritoriu; atractivitate
• Suprafata polarizata: oras cu peste 100.000 locuitori, teritoriu din care %
pentru cultul respectiv
• Raza de servire: nenormabila
teren/enorias: 0,8 - 1,5 m2
• Procent maxim de
ocupare a terenului cu 30 – 40 %
constructii:
VI.3. BIBLIOGRAFIE CONSULTATA

- H.G. 525/1996 pentru aprobarea regulamentului General de Urbanism ,republicata in noiembrie 2002
- Codul Urbanismului - Amplasarea institutiilot si serviciilor publice Pr.283 B/1995 – URBANPROIECT
- Legea 350/2001 privind Amenajarea Teritoriului si Urbanismului
*
Schema orientativa de amplasare a unei cladiri de cult
CAP.VII. ANEXE
Anexa nr.1 - Lista cultelor religioase oficial recunoscute in Romania conform legislatiei in
vigoare
Anexa nr.2 - Schema traseului necesar a fi parcurs pentru obtinerea autorizatiei de construire
Anexa nr.3 - Programe de arhitectura specifice cladirilor de cult ale cultelor oficial
recunoscute in Romania conform legislatiei in vigoare
Anexa nr.4 - Cerinte de calitate in raport cu potentialul tehnico-constructiv si artistic in
proiectarea cladirilor de cul
Anexa nr.5 - Principalii factori implicati in respectarea cerintelor Legii 10/95 la proiectarea
cladirilor de cult
Anexa nr.6 - Lista principalelor normative tehnice din constructii, cu implicatii asupra
cerintelor de calitate la proiectarea cladirilor de cult
Anexa nr.7 Bibliografie
ANEXA NR.1.
LISTA CULTELOR RELIGIOASE OFICIAL RECUNOSCUTE IN ROMANIA

CONFORM LEGISLATIEI IN VIGOARE
1. BISERICA ORTODOXA ROMANA

2. BISERICA ROMANA UNITA CU ROMA-GRECO-CATOLICA
3. BISERICA ROMANO-CATOLICA
4. BISERICA REFORMATA
5. BISERICA EVANGHELICA DE CONFESIUNE AUGUSTANA
6. BISERICA EVANGHELICA SINODO-PRESBITERIANA
7. BISERICA UNITARIANA
8. BISERICA ARMEANA
9. CULTUL CRESTIN DE RIT VECHI
10. BISERICA CRESTINA BAPTISTA
11. CULTUL PENTICOSTAL-BISERICA LUI DUMNEZEU APOSTOLICA
12. BISERICA CRESTINA ADVENTISTA DE ZIUA A SAPTEA
13. CULTUL CRESTIN DUPA EVANGHELIE
14. BISERICA EVANGHELICA ROMANA
15. CULTUL MOZAIC
16. CULTUL MUSULMAN
ANEXA 3
PROGRAME DE ARHITECTURA SPECIFICE CLADIRILOR DE CULT ALE CULTELOR

OFICIAL RECUNOSCUTE IN ROMANIA CONFORM LEGISLATIEI IN VIGOARE (1)
CULTE CRESTINE ALTE CULTE

Nr. Denumirea cultului sau a organizatiei relogioase Catedrala Biserica capela paraclis spatii multi- casa de templu sinagoga moschee geamie
ctr. functionale(2) rugaciuni
1. Biserica Ortodoxa Romana • • • • •
2. Biserica Greco-Catolica • • • • •
3. Biserica Romano-Catolica • • • • • •
4. Biserica Reformata • • • •
5. Biserica Evanghelica C.A. • • • •
6. Biserica Evanghelica S.P. • • • •
7. Biserica Unitariana • • • •
8. Biserica Armeana • • • • •
9. Cult Crestin de Rit Vechi • • • • • •
10. Biserica Crestina Baptista • •
11. Cult Penticostal • •
12. Bis. Crest. Adventista de Ziua a Saptea • •
13. Cult Crestin dupa Evanghelie • •
14. Bis. Evanghelica Romana • •
15. Cult Mozaic • •
16. Cult Musulman • •
Nota: (1) Prezentarea cultelor si organizatiilor religioase este conform lucrarii “Viata religioasa in Romania” elaborata de Secretariatul de Stat pentru Culte (Bucuresti 1999)
(2) Referirea se face la spatiile ce cuprind functiuni diferite (de cazare, de invatamant, administrative etc.) si care au in componenta lor si cladiri sau sali de cult.
Rezolvarea acestor spatii multifunctionale se poate face intr-o cladire sau in mai multe cladiri cu functiuni diferite legate intre ele prin anumite reguli de compozitie si
de functionare
ANEXA 4
CERINTE DE CALITATE IN RAPORT CU POTENTIALUL

TEHNIC CONSTRUCTIV SI ARTISTIC IN PROIECTAREA CLADIRILOR DE CULT
Subansamblurile tehnice ale cladirilor de cult a. Rezistenta b. Siguranta c. Siguranta d. Igiena, e. Izolarea f. Protectia
si stabiltate in exploatare la foc sanatatea termica, impotriva
oamenilor, hidrofuga si zgomotului
refacerea si economia de
protectia energie
mediului
A. Subansambluri constructive
1. Fundatii – infrastructura • • •
2. Structura • • • •
3. Compartimentari (inclusiv usi) • • • • •
4. Inchideri (ferestre) • • • •
5 Invelitori • • • • • •
6. Izolatii (termice si hidrofuge) • • • •
B. Instalatii
1. Termice • • • • • •
2. Electrice • • • • • •
3. Sanitare • • • • • •
4. Ventilatie • • • • • •
5. Instalatii pentru stngerea incendiilor • • • •
C. Subansambluri
1. Picturi murale • • •
2. Sculpturi si elemente de sculptura • • • •
3. Elemente decorative aplicate – stucaturi, tavane, lambriuri • • •
4. Elemente decorative din lemn (tavane, lambriuri si mobilier) • •
5. Tamplarii interioare si exterioare sculptate • • • •
ANEXA 5
PRINCIPALII FACTORI IMPLICATI IN RESPECTAREA
CERINTELOR LEGII 10/1995 IN PROIECTAREA CLADIRILOR DE CULT
Obligatii si raspunderi ale urmatorilor factori: Investitori Proiectant Executant Verificatorul Proprietarii Utilizatori
de proiecte cladirilor
1 2 3 4 5 6 7
- stabilirea nivelului calitativ al proiectarii si executiei •
- obtinerea acordurilor si avizelor legale si a autorizatiei de construire •
- asigurarea verificarii proiectelor •
- asigurarea verificarii executiei prin diriginti de specialitate (sau agenti •
economici de consultanta specializati)
- solutionarea neconformitatilor daca apar defecte in timpul executiei • •
- asigurarea receptiei lucrarilor •
- intocmirea cartii tehnice a constructiei si predarea catre proprietar •
- expertizarea constructiilor pentru lucrari de renovare, consolidare… •
- precizarea categoriei de importanta a constructiilor in proiect •
- proiectarea conform cerintelor de calitate •
- verificarea proiectelor de catre verificatorii atestati •
- elaborarea: caietelor de sarcini, a instructiunilor tehnice privind
executia lucrarilor, etc.. •
Documentatia referitoare la postutilizarea cladirii se efectueaza numai la
solicitarea proprietarului
- stabilirea fazelor de executie determinante si participarea pe santiere la •
verificarea calitatii
- defectele aparute in executie, din vina proiectantului, vor fi tratate •
corespunzator si se va urmari deasemenea aplicarea pe santier a solutiilor
adoptate daca au fost insusite de verificatorii de proiecte
- participa la intocmirea cartii tehnice si la receptia lucrarilor • • •
- semnalarea investitorilor asupra neconcordantelor care apar in proiecte • •
- lucrarile se incep numai in baza autorizatiei de constructie si cu •

proiecte verificate de verificatori atestati
1 2 3 4 5 6 7
- instiintarea ISCLPUAT cu privire la inceperea lucrarilor cu 30 de zile •
inainte
- aplicarea unui sistem propriu de calitate • •
- convocarea factorilor interesati in verificarea lucrarilor care ajung in • •
faze determinante de executie pentru a obtine acordul de continuare
- solutionarea neconformitatilor, numai pe baza solutiilor date de • •
proiectant si cu acordul investitorului
- respectarea prevederilor din proiect pentru produse si procedee pentru •
care exista agremente tehnice sau pe baza solutiilor stabilite de proiectant
cu acordul investitorului
- respectare proiectelor si a detaliilor de executie • •
- semnalarea Inspectiei de Stat pentru Constructii (in 24 de ore) daca •
apar accidente tehnice in timpul executiei
- se supun receptiei cladirile care corspund cerintelor de calitate •
- respectarea termenelor stabilite •
- remedierea pe propria cheltuiala a defectelor aparute din vina sa •
- la terminarea lucrarilor, terenurile ocupate temporar se vor aduce la •
starea lor initiala
- asigurarea nivelului de caliate a proiectului • •
- efectuarea lucrarilor de intretinere si reparare ce apar in timp •
(comportarea in timp a cladirii)
- pastrarea, completarea la zi a cartii tehnice si predarea acesteia noului •
proprietar (daca e cazul)
- urmarirea in timp a cladirii • •
- efectuarea lucrarilor de remediere daca este cazul, numai pe baza de •
proiecte efectuate de persoane autorizate si verificate de verificatori
- asigurarea lucrarilor de interventie impuse prin anumite reglementari •
legale
- asigurarea lucrarilor din etapa de postutilizare respectand prevederile •
legale
- folosirea corespunzatoare a cladirii, conform instructiunilor de •
exploatare
1 2 3 4 5 6 7
- intretinerea si repararea in timp a cladirii; lucrarile de interventie se vor •
face numai cu acordul proprietarului si respectand prevederile legii
- sesizarea Inspectiei de Stat in Constructii (in 24 de ore) daca apar • • •
accidente tehnice in timpul exploatarii
NOTA: Factorii care participa la realizarea cladirii raspund 10 ani de viciile ascunse ale cladirii iar dupa acest termen raspund pe toata existenta
acesteia pentru viciile structurii de rezistenta care au rezultat din nerespectarea normelor de proiectare si executie
ANEXA 6
ANEXA NR.7
BIBLIOGRAFIE CONSULTATA PENTRU ELABORAREA CAP.V.
Prof. Dr. Ene Braniste Liturgia generala, Edit.Inst. Biblic, 1993

Secretariatul de Stat pentru Culte Viata religioasa in Romania, Buc. 1993
Dr. C-tin Cuciuc Atlasul religiilor si al monumentelor istorice religioase din
Romania
Andre Frossard Intrebari despre D-zeu, Humanitas 1992
Philippe Gaudin Marile religii, Edit. Orizonturi,1995
Jean Delumeau Religiile lumii, Humanitas 1996
Mircea Eliade Istoria credintelor si ideilor religioase, Editura Stiintifica
Buc.1991
Ovidiu Dramba Istoria Culturii si Civilizatiei, Editura St.si Enciclopetica
1984
Hendrik Willem Van Loon Istoria omenirii, Editura Nationala Gh.Mecu, 1943
Violler le Duc Encyclopedie medievale, Inter Livres 1993
Herman und Alida Fabini Kirchenburgen in Siebenburgen, Leipzig 1985
Arh. Aristide Streja si arh. Lucian Sinagogi din Romania . Editura Hasefer 1996
Schwarz
Ghulam Sarwar Islam, credinta si invatyaturi
Dominique Sourdel Civilizatia Islamului clasic, Edit. Meridiane 1973
Gh. Curinschi Vorona Introducere in arhitectura comparata
Grigore Ionescu Arhitectura romaneasca
Gh.Curinschi Arhitectura in Romania
Gh. Curinschi Vorona Istoria universala a Arhitecturii, Edit. Tehnica 1982
Inst. de Istoria Artei Istoria artelor plastice in Romania, Ed.Meridiane
Grigore Ionescu Arhitectura pe teritoriul Romaniei de-a lungul veacurilor
Ed. Academiei 1982.

Lucrare PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lucrare PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROIECT NR.

METODOLOGIE PRIVIND APLICAREA LEGISLATIEI SPECIFICE

DENUMIREA LUCRARII: METODOLOGIE PRIVIND APLICAREA

ELABORATOR PRODOMUS S.A. Bucuresti

BENEFICIAR MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE

FAZA DE EXECUTIE Redactarea a III-a

DIRECTOR GENERAL arh. Adrian Nicolae

DIRECTOR TEHNIC arh. Michaela Gafar

SEF ATELIER arh. Cãtãlina Preda

RESPONSABIL LUCRARE arh. Irina Cumpãnaşu

CAP.II. TRASEUL NECESAR A FI PARCURS PENTRU AUTORIZAREA 5

CAP.III. CERINTE ALE LEGII 10/1995 NECESAR A FI INDEPLINITE IN 7

CAP.IV. DOTAREA CU INSTALATII A CLADIRILOR DE CULT 18

CAP.V. ELEMENTE CARACTERISTICE ALE PROGRAMELOR DE 21

CAP.VI. NORME URBANISTICE SPECIFICE AMPLASARII CLADIRILOR 47

II.2. REPREZENTAREA SCHEMATICA A TRASEULUI NECESAR DE PARCURS PENTRU

III.1. REZISTENTA SI STABILITATE

III.1.2. PENTRU INDEPLINIREA CERINTEI SE VA TINE CONT DE:

III.1.2.3. BIBLIOGRAFIE CONSULTATA LA DATA ELABORARII LUCRARII:

Legea nr.10 - Legea privind calitatea in constructii

P100/1994 - Normativ pentru proiectarea aniseismica a constructiilor de

- Legea nr.50 - privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri

- Ordinul nr.91/1991 - pentru aprobarea formularelor, a procedurii de autorizare si a

- NP006-96 - Normativ privind proiectarea salilor aglomerate cu vizitatori

- P130-1997 - Normativ privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor

- H.G.R. - pentru aprobarea Regulamentului de verificare si expertizare

- H.G.R.nr.766 - Hotarare pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in

- H.G.R.nr.525 - Hotarare pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism

- Ordinul ministerului Culturii si Cultelor nr. 2041/ 2.05.2001

CE 1/95 - Normativ privind proiectarea cladirilor civile din punct de vedere al

OPN1-96 - Normativ pentru adaptarea constructiilor si locurilor publice la cerintele

STAS 2965 - Scari - Prescriptii generale de proiectare

STAS 2612 - Protectia impotriva electrocutarii. Limita admise

CPH1-93 - Normativ pentru adoptarea constructiilor si locurilor publice la cerintele

CEE 1993 - Siguranta in exploatare

III.3. SIGURANTA LA FOC

C239-94 - Normativ pentyru proiectarea cladirilor de locuit, cladirilor publice,

NP006-95 - Normativ privind proiectarea salilor aglomerate cu vizitatori - Cerinte

H.G.nr.766 - Hotarare pentru aprobarea unor reglementari privind calitatea in

C59 - Norme tehnice privind ignifugarea materialelor combustibile din lemn

STAS 11357 - Masuri de siguranta contra incendiilor

III.4. IGIENA, SANATATEA OAMENILOR, REFACEREA SI PROTECTIA MEDIULUI

III.4.3. BIBLIOGRAFIE CONSULTATA

OMS nr.536/1997 - Norme de igiena si recomandari privind modul de viata a populatiei

NP008 - Normativ privind igiena compozitiei aerului in spatii cu diverse

C107/2 - Normativ privind calcul coeficientilor globali de izolare termica la

V.2. PREZENTAREA GENERALA A CULTELOR OFICIAL RECUNOSCUTE SI A

1.5. Compozitia spatial-volumetrica

2.5. Compozitia spatial-volumetrica

3.5. Compozitia spatial - volumetrica

4.5. Compozitia spatial-volumetrica

5. BISERICA EVANGHELICA DE CONFESIUNE AUGUSTANA

5.5. Compozitia spatial volumetrica

5.6. Principalele spatii interioare

8.5. Compozitia spatial-volumetrica

9. CULTUL CRESTIN DE RIT VECHI

9.5. Compozitie spatial - volumetrica

10.5. Compizitia spatial-volumetrica

11. CULTUL PENTICOSTAL

11.5. Compozitia spatial-volumetrica

12. BISERICA CRESTINA ADVENTISTA DE ZIUA A SAPTEA

12.5. Compozitia spatial volumetrica

13. CULTUL CRESTIN DUPA EVANGHELIE