UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE
DEPARTAMENTUL DE GEOGRAFIE REGIONALĂ ŞI MEDIU

GEOGRAFIA FIZICĂ A
ROMÂNIEI
(Curs nr. 2)

Lect.dr. VIJULIE IULIANA

 Evoluţia paleogeografică a teritoriului
României şi tectonica plăcilor
 trebuie raportată la evoluţia plăcilor: Placa Est-Europeană;
 şi a microplăcilor: Moldavă (Placa E-Europeană pe terit. României), Moesică,
Transilvană şi Panonică (ambele cuprinse în microplaca Intraalpină desprinsă şi
ea din Placa Est-Europeană) şi a M. Negre, (Posea, 2002);

 Din marginea labilă a Microplăcii Moldave s-a desprins fâşia cristalinului carpatic
(Maramureş, Rodnei, Bistriţei, Hăşmaş, Perşani şi unitatea de Leaota-Bucegi-
Piatra Mare);

 Carpaţii Orientali au rezultat prin coliziunea plăcii E-

Carpaţ E-Europene cu microplaca Transilvană;
Transilvană; coliziunea a
început prin subducerea plăcii E- părţile cristaline labile rupte din microplaca Transilvană,
E-Europene sub părţ Transilvană,
flişului intern, apoi prin cutarea fliş
prin încălecarea fliş flişului extern şi în final a molasei din avanfosa
carpatică;
carpatică; în această ultimă parte fruntea subdusă a plăcii Moldave ajunsă la la adâncimi mari începe să se
topească şi expulzează lave acide pe aliniamentul ruptural iniţiniţial din spatele cristalinului (cristalinul
carpatic) formând şirul vulcanic din V Orientalilor (Posea, 2002, p.36).

 a înregistrat fenomene de subducţie în faţa celei Transilvane (căderea frunţii şi

topirea ei, magma materializându-se ulterior prin apariţia lanţului vulcanic);
 Marginile labile ale microplăcilor Moesică şi Transilvană s-au desprins şi ulterior
au format → Carpaţii Meridionali (Posea, 2002);

 Marginea labilă a microplăcii Moesice cuprinde Autohtonul Danubian de care s-a

separat prin fracturare; acelaşi lucru spunem şi despre marginea labilă a
microplăcii Transilvane din care s-au format Pânza Getică şi Pânza Supragetică
(Posea, 2002);
 A urmat încălecarea Pânzei Getice peste Autohtonul Danubian în urma proceselor
de şariaj (alunecare, deplasare);
Carpaţii Meridionali au luat naş
Carpaţ naştere prin coliziunea microplăcii Moesice cu microplaca Transilvană
Transilvană,,
Autohtonul s-s-a subdus sub Pânza Getică (Posea, 2002, p.37);

 Microplaca M. Negre este singura activă. A generat în timp geologic curbura de

SE a Carpaţilor, astăzi generează cutremurele din zona Vrancei.
 Ea s-a desprins din microplaca Moesică (Posea, 2002).

 Munţii Banatului au rezultat din coliziunea microplăcii Panonice cu microplaca

Moesică (Posea, 2002);

 Apusenii de N s-au format din marginea labilă a microplăcii Panonice; Apusenii

de S s-au format în zona de rift deschisă între cele două microplăci (Panonică - ce
s-a deplasat către E, SE şi Transilvană ce a opus rezistenţă) (Posea, 2002);
http://degeografiayotrascosas.files.wordpress.com/2007/11/mapatectonica.jpg
Tectonica
plăcilor
în spaţiul Carpato-
Balcano-Dinaric
(după diferiţi autori
citaţi de Posea Gr.,
2002, p.34)
A. SV Plăcii
euroasiatice
B. NE Microplăcii
intraalpine
C. N Microplăcii
Moesice
D. V Microplăcii Mării
Negre

Schema plăcilor şi microplăcilor de pe teritoriul României în prezent

(Şt. Airinei, 1977 citat de Gr. Posea, 2002, p.33).
 sau EPOCĂ

Sursa: Posea, 2002

 Evoluţia morfotectonică a
teritoriului României
Epoca/Era precarpatică - Etape:
1. Etapa precambriană (Arhaic - Proterozoic):
Consolidarea unităţilor de platformă (Platforma Moldovenească,
Platforma Moesică=Cp. Română+Dobrogea de Sud).
Acestea vor suferi doar mişcări epirogenetice de ridicare şi
coborâre, funcţionând ca podişuri şi câmpii (Posea et al,
1974).
2. Etapa caledonică (Paleozoic inf.) – orogeneza caledonică –
formarea Dobrogei Centrale (Pod. Casimcei – cel mai vechi
uscat la zi – şisturi verzi+E Carpaţilor Orientali) (Posea et al,
1974);
3. Etapa hercinică (Paleozoic sup.) – se conturează primele
nuclee cristaline în Carpaţi, continuă modelarea unităţilor de
platformă şi apar munţii hercinici – Măcin.
 Şisturi verzi proterozoice

http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://2.bp.blogspot.com/-s2lnFfTZbI0/Tc-v04GwlMI/AAAAAAAAAZM/ez4Ttz-
yVb8/s1600/DSC_0458.JPG&imgrefurl=http://jileanul.blogspot.com/2011/05/sisturi-
verzi.html&usg=__qfCE3OC0_mO3YlMCSPTDXd3VwRM=&h=1031&w=1600&sz=197&hl=ro&start=8&zoom=1&tbnid=hAew
OR4qLb4GqM:&tbnh=97&tbnw=150&ei=MR2YTtu_Bs_wsgbV49nuAw&prev=/images%3Fq%3Dsisturi%2Bverzi%26um%3D
1%26hl%3Dro%26sa%3DN%26tbm%3Disch&um=1&itbs=1
Podişul Casimcei – şisturi verzi la zi
Şisturi verzi la zi

http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://2.bp.blogspot.com/_XOQD41AHCw8/TFKV_xbyk8I/AAAAAAAALRk/RD
2kNjhnQU4/s1600/railroad%2Bbridge%2Bcasimcea.jpg&imgrefurl=http://sas-richard.blogspot.com/2010/07/wild-
dobrogea-6-casimcea-
valley.html&usg=__6wbh7oVqMIpfv3dsu1KE1ULeEAo=&h=768&w=1024&sz=264&hl=ro&start=13&zoom=1&tbnid
=EqjSQ1TONtmj_M:&tbnh=113&tbnw=150&ei=HBmYTsz-
COuN4gSR0aiYBA&prev=/images%3Fq%3Dcasimcea%26um%3D1%26hl%3Dro%26sa%3DN%26tbm%3Disch&
um=1&itbs=1
Şisturi verzi la zi
 Şisturi verzi la zi

http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://fs71.trilulilu.ro/imgs/Neptunus/detalii-microvegetale-
pe-sisturile-verzi-din-podisul-casimcei-foto-
neptunus_a325fd0fea9794.jpg&imgrefurl=http://www.trilulilu.ro/Neptunus/a325fd0fea9794&usg
=__qof8b6fjbqxx_XFEf8-
JyQdfD2s=&h=465&w=620&sz=71&hl=ro&start=1&zoom=1&tbnid=ftlz_7q5C_q9ZM:&tbnh=10
2&tbnw=136&ei=ChiYTv3DNqP64QTx1Pz2Aw&prev=/images%3Fq%3Dsisturi%2Bverzi%2Bi
n%2Bcasimcea%26um%3D1%26hl%3Dro%26sa%3DN%26tbm%3Disch&um=1&itbs=1
Teritoriul României în Paleozoic inferior – Paleozoic superior – Neozoic inferior

Sursa: Ielenicz, 2005

Etapa de tranziţie
 Etapa Kim(m)erică (T-J): continuă formarea masivelor
cristaline din Carpaţi; se formează Dealurile Tulcei şi Platoul
Niculiţel (vulcanism de tip intrusiv); se schiţează aria
sedimentară (Trascău-Metaliferi);

Epoca/era carpatică (Mezozoic - actual)

 Etapa Carpatică veche (Cr. - Oligocen): au loc cele mai

importante orogeneze pt. Carpaţi prin cutări pronunţate până la
şariaj şi magmatism (de tip intrusiv);
 faza austrică (Cr. inf) – se definitivează structurile de autohton
şi de pânze:
 Danubian şi Pânza Getică pt. C. Meridionali;
 Autohtonul de Bihor şi Pânza de Codru pt. M. Apuseni;
 Autohtonul Bucovinic şi Pânza Transilvană pt. C. Orientali);
 încep să se schiţeze arealele depresionare pt. Carpaţi. Cele mai
mari sunt depresiunile (pe structuri de graben): Haţeg,
Petroşani, Rucăr-Bran etc.
Teritoriul României în Mezozoic superior – Neozoic (Miocen superior)

Sursa: Ielenicz, 2005

 Faza laramică (Cr. sup.)
 formarea flişului Cr. sau intern;
 formarea Pod. Babadag într-o structură de sinclinoriu;
 definitivarea horsturilor şi a grabenelor în Apuseni şi Banat →
rezultând un complex de linii de falii ce a condiţionat lăsarea
fundamentului cristalin al actualei depresiuni transilvane cât şi
apariţia banatitelor (magmatite laramice - granodiorite) legate de
vulcanismul vechi (de tip intrusiv) în J.-Cr. Aceste mase magmatice
apar şi în Dobrogea la Altân-Tepe etc.

 Etapa neocarpatică (Mio-Pliocen-Cuaternar) predomină mişcările de

înălţare pt. masivele montane, scufundările pt. zonele depresionare şi
apariţia erupţiilor vulcanice.

 Faza savică (Miocen inf.)

 formarea flişului extern (Pg.), continuarea formării depresiunilor
Haţeg, Petroşani, etc;
 Faza Stirică (Miocen) – uşoară înălţare a Carpaţilor şi unităţilor de
platformă, continuă lăsarea cristalinului transilvan, apare primul sector
al Subcarpaţilor (Subcarpaţii Moldovei) şi primele erupţii vulcanice în
N Transilvaniei.
 Faza at(t)ică (Miocen sup.) – continuă formarea Subcarpaţilor,
înălţarea Carpaţilor, erupţii vulcanice.

 Faza R(h)odano-Valahă (Pliocen – Pleistocen inf.) – definitivează

Subcarpaţii;

 înalţă Carpaţii cu 1000 m şi Subcarpaţii cu 500 m;

 se înregistrează activitatea maximă a erupţiilor vulcanice –

definitivarea lanţului vulcanic d.p.d.v. Morfologic;

 În Transilvania se formează structurile de tip dom şi cute diapire;

ridicarea Carpaţilor şi Subcarpaţilor, restul teritoriului suferă o
exondare (retrgere a apelor);

 în Pliocen (doar Cp. Română şi Cp. de Vest mai erau acoperite

de ape care se vor retrage în cuaternar). Se formează depresiunile
mari din C. Orientali (Maramureş, Giurgeu, Ciuc) iar la sfârşitul
Pliocenului se formează depres. Braşov.
Teritoriul României în Nezozoic superior (Pliocen)– Pleistocen inferior

Sursa: Ielenicz, 2005

Epoca Cuaternară
 Tectonic: continuă înălţarea Carpaţilor, dealurilor şi platformelor
vecine;
 Continuarea proceselor de subsidenţă activă în depresiunile:
Braşov, Ciuc + sectoare din Cp. Română şi Cp. de Vest.
 Dezvoltarea de cute diapire însoţite de bombări anticlinale în
Subcarpaţii de Curbură (Ielenicz, Pătru, 2005);
 Ultimele erupţii vulcanice de care sunt legate bazaltele (ex. Racoş);
 Morfologic: adâncirea sacadată a râurilor → au creat văi cu 3-8
terase;
 colmatarea lacurilor existente la începutul cuaternarului în Cp.
Română şi Cp. de Vest (consolidarea ca uscaturi) şi în unele
depresiuni;
 formarea reliefului glaciar în Carpaţi la altitudini mai mari de 1800 -
2000 m (instalarea gheţarilor);
 stabilirea nivelului Mării Negre la poziţia actuală;
 formarea deltei, fluviului Dunărea, Piemontului Getic, formarea
luncilor pe râurile interioare; dezvoltarea societăţii omeneşti cu
implicare în procesele de modelare a versanţilor, albiilor etc.
 Bibliografie
 Ielenicz Mihai, 2005, Geografia fizică a României, Ministerul Educaţiei şi Cercetării,
Proiectul pentru învăţământul rural, ISBN 973-0-04221-7.

 Ielenicz Mihai, Pătru Ileana, 2005, Geografia fizică a României, Editura Universitară,
Bucureşti, ISBN 973-7787-47-1.

 Nicolae Popescu, 2001, Geografia fizică a României, note de curs.

 Vasile Mutihac, Maria Iuliana Stratulat, Roxana Magdalena Fechet (2004), Geologia
României, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.

 N. Anastasiu, V. Mutihac, D. Grigorescu, Gh.C. Popescu (1998), Dicţionar de

geologie, Editura Didactică şi Pedagogică R.A, Bucureşti.

 Posea Grigore, Popescu Nicolae, Ielenicz Mihai, 1974, Relieful României, Editura
Ştiinţifică, Bucureşti.

 Posea Grigore, 2002, Geomorfologia României. Relief – tipuri, geneză, evoluţie,

regionare, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti.

 Săndulescu Mircea, 1984, Geotectonica României, Editura Tehnică, Bucureşti.