MODELAREA INFRASTRUCTURII (SUBSTRUCTURA+STRUCTURA DE FUNDARE)

LA CLADIRI CU STRUCTURA DE REZISTENTA DIN ZIDARIE

1. Se va deschide modelul de calcul structural realizat pentru suprastructura

2. Se v-a salva modelul cu un alt nume si se va acorda atentie la unitatile de masura.

3. Se va insera un nivel suplimentar intre BASE si STORY1, denumit convenabil, cu inaltimea de
nivel corespunzatoare
4. Se definesc „grinzile pereti”de la subsol – de exemplu din b.a. cu grosime de 25 cm
5. Se selecteaza o vedere in plan pentru zona de infrastructura – de exemplu denumita SUBSOL
6. Sa presupunem ca planseul peste subsol nu prezinta balcoane. De aceea selectam balcoanele
pe care programul le-a copiat ca mai sus si o sa le stergem.
7. Pentru simplificare deselectam din vedere elementele orizontale de suprafata de tip plansee
respectiv elementele orizontale liniare de tip grinzi/centuri…
8. Selectam toti peretii de la SUBSOL care vor fi din b.a.
9. Le atribuim acestor pereti noua sectiune de tip „grinda perete”definita anterior. Astfel toti
peretii de la subsol devin din b.a.
10. Avand in vedere ca prin inserarea unui nou nivel se copiaza in mod identic peretii de la
STORY1, sunt necesare „lucrari”suplimentare pentru umplerea unora dintre golurile
perimetrale. Se cauta axele pentru care sunt necesare aceste modificari si se merge step by
step pe fiecare dintre ele.
11. Dupa „umplere” se „mesh-uiesc”din nou zonele noi, pentru a asigura continuitatea
convenabila a elementelor finite. Operatiunea se repeta pentru fiecare elevatie perimetrala
la care peretii nu prezinta goluri. Exista si cazuri in care trebuie prevazute goluri de ventilatie
sau ferestre la peretii perimetrali sau pozitii diferite de goluri de trecere la subsol diferite de
cele de la parter. Lucrul este similar…
12. Se repeta operatia de cate ori este nevoie…
13. Sa presupunem ca „grinzile pereti”prezinta talpi de 120x40 cm, identice sub toti peretii
interiori sau exteriori. Atentie daca aceste talpi sunt diferite – atat pentru declararea
elementelor finite corespunzatoare cat si mai departe cand se calculeaza rigiditatile pentru
resoartele de tasare.
14. Se declara sectiunea elementului de tip „talpa”, prin elemente finite de tip FRAME.

15. Deoarece este vorba despre o comportare de grinda si nu de stalpi se acceseaza

„Reinforcement”si se bifeaza „Beam”.
16. Se deselecteaza vederea gridului, pentru simplificarea operatiunilor ulterioare.

17. Se selecteaza introducerea de elemente finite liniare de tip „FRAME” in plan.

18. Se selecteaza sectiunea elementelor finite care vor fi declarate…

19. Introducem talpile sub „grinzile perete”pentru intreaga infrastructura.

20. Selectam toate aceste talpi si le dividem in functie de diviziunile peretilor de b.a sub care sunt
pozitionate.
21. Exista unele zone in care peretii (parapetii anteriori) nu sunt impartiti in elemente finite
corespunzatoare. De aceea pas cu pas selectam elementele finite de tip talpi si le impartim
intr-un numar corespunzator de elemente finite, astfel incat „pasul”sa fie cat de cat similar
pentru toate elementele.
22. Selectam (in functie de tipul de scetiune) nodurile dispuse sub liniile de talpi, pentru care se
vor declara in mod corespunzator resoarte cu rigiditati la tasare. Sa presupunem ca initial
acestea sunt pentru o comportare statica/gravitationala a structurii.
23. Se introduce rigiditatea acestor resoarte.

24. Daca pentru translatia pe verticala (tasare) s-au introdus resoarte, trebuie blocate de
asemenea alte grade de libertate pentru baza. De exemplu se pot bloca translatiile pe
directiile x si y (in ideea ca miscarea cladirii se va produce impreuna cu terenul si cladirea nu
se misca in teren) si de asemenea se poate bloca rotirea in jurul axei z (cladirea nu se poate
torsiona in masivul de pamant).
25. Vederea 3D a noului model creat

26. Se salveaza modelul nou creat cu un nume corespunzator. Gravitational, in prima etapa.
27. Fiind un model gravitational, se pastraza din toate combinatiile de incarcari numai actiunile
din gruparea fundamentala de incarcari, fara seisme.
28. Vedere 3D, model gravitational cu infrastructura.
29. Se salveaza modelul initial cu un alt nume, pentru calcule la actiuni dinamice (seismice).
30. Se pastreaza numai ipotezele de aciune seismica.
31. Se modifica valorile rigiditatilor grupurilor de resoarte tinand seama ca pentru o comportare
dinamica, in literatura de specialitate se accepta ca valorile coeficientilor de deformabilitate
de tip Winkler sunt de cca 10 ori mai mari decat aceiasi coeficienti considerati pentru o
comportare statica.
32. Deoarece in mod corect ar trebui sa se realizeze un model numai pentru infrastructura,
„actionat” de capacitatile de rezistenta ale elementelor structurale verticale din
suprastructura, dar in mod didactic noi am calculat numai 1-2 pereti, o sa incercam sa tinem
seama de faptul ca la o comportare dinamica neliniara fortele taietoare de baza sunt de circa
2 .0 ori mai mari decat fortele taietoare de cod. De aceea o sa multiplicam coeficientii
seismici de baza cu 2, iar rezultatele obtinute sunt valabile numai pentru partea de
infrastructura.
33. Vedere 3D pentru modelul complet la actiuni dinamice.
34. Se ruleaza fiecare dintre modele, pe rand si se realizeaza o superpozitie intre rezultatele din
modelul „static”si modelul „dinamic”, in Excel.

35. Se reduce „vedere”numai pentru zona de infrastructura.

36. De exemplu se selecteaza eforturile sectionale de tip momente incovoietoare.
37. Forte taietoare… etc.

38. Se pot afisa tabelele – in cazul nostru cu eforturi, dar se pot accesa tasari, forte in resoarte,
etc… pentru determinarea presiunilor efective.
39. Se pot copia aceste tabele in Excel, pentru a se realiza superpozitii.
Conf.univ.dr.ing. Daniel STOICA