FISE Lucru Contabilitate Ok PDF

Caiet de lucru - Contabilitatea unită
ității economice X
Stelu
luța Bologa – Silvia Gheleșian
CONTABILITA
ATEA UNITĂȚII
Ț ECO
ONOMICE
CAIET DE
D LUCRU - CLASA a X a -
FIȘE DE DO
OCUMENTARE
FIȘE DE LUC
CRU
TESTE DE EVALUARE
E SUMATIVĂ
• PROFIL SERVICII
II - DOMENIUL DE PREGĂTIRE DE
E BAZĂ - COMERȚ
1
Lugoj-2016
ISBN 978-973-0-22061-2
Caiet de lucru - Contabilitatea unității economice X
CUPRINS
Cuvânt înainte ............................................................................................................................ 4

FIŞĂ DOCUMENTARE 1......................................................................................................... 5
PRINCIPII ŞI PROCEDEE SPECIFICE METODEI
CONTABILITĂŢII PRINCIPIILE METODEI CONTABILITĂŢII ......................................... 5
FIȘE DE LUCRU ....................................................................................................................... 9
FIȘA DE LUCRU NR.1 ............................................................................................................... 9
FIȘA DE LUCRU NR.2 ............................................................................................................. 10
FIȘA DE LUCRU NR.3 ............................................................................................................. 11
FIŞĂ DOCUMENTARE 2 ............................................................................................................. 12
METODA CONTABILITĂŢII ............................................................................................ 12
FIȘE DE LUCRU NR.4 ................................................................................................................. 14
FIŞĂ DOCUMENTARE 3 ............................................................................................................ 15
BILANŢUL CONTABIL............................................................................................................. 15
FIȘE DE LUCRU NR. 5 ................................................................................................................ 20
CONTUL ................................................................................................................................ 25
FIȘA DE LUCRU NR. 6 .............................................................................................................. 29
ANALIZA CONTABILĂ ............................................................................................................ 30
FIȘA DE LUCRU NR. 7 ................................................................................................................ 31
FORMULA CONTABILĂ ȘI ARTICOLUL CONTABIL ................................................................. 33
FIȘA DE LUCRU NR. 8 ................................................................................................................ 35
EVALUAREA ȘI CALCULAȚIA.................................................................................................. 36
FIȘA DE LUCRU NR. 9 ................................................................................................................ 38
FIŞĂ DOCUMENTARE 8....................................................................................................... 39
INVENTARIEREA GESTIUNII UNITĂȚII ECONOMICE............................................. 39
FIȘA DE LUCRU NR.10 ............................................................................................................... 41
FIŞĂ DOCUMENTARE 9....................................................................................................... 43
ANALIZA PREŢURILOR MĂRFURILOR
ÎNREGISTRAREA ÎN CONTABILITATE A MĂRFURILOR ......................................... 43
FIȘA DE LUCRU NR. 11 .............................................................................................................. 47
2
TESTE DE EVALUARE SUMATIVĂ ................................................................................... 48

TEST NR.1 ............................................................................................................................... 48
TEST NR.2 ............................................................................................................................... 49
TEST NR.3 ............................................................................................................................... 51
TEST NR.4 ............................................................................................................................... 53
TEST NR.5 ............................................................................................................................... 54
PLANUL DE CONTURI GENERAL ..................................................................................... 55
BIBLIOGRAFIE ...................................................................................................................... 68
3
Caiet de lucru - Contabilitatea unită
ității economice X
,,Marea încercare a educ

ucației este să te facă să capeți
ț experie
iența
ț din idei.,,
George Santayana
Cuvânt înainte
Caietul de lucru Contabilitatea

Co unităţii economice se ad
adresează elevilor
din clasa a X-a, filiera teh
ehnologică, profilul Servicii şi are ca sco
cop formarea unei
gândiri economice prin înţelegerea,
înţ însuşirea şi aplicarea cunoş
oştinţelor în acest
domeniu.Acest auxiliar curricular
cu este un material didactic care
re vine în sprijinul
cadrelor didactice şşi al elevilor
ele şi respectă Standardul de pregă
gătire profesională
şi curriculumul în vigoare
re aprobat de MEN pentru clasa a X-a,, P
Profilul Servicii,
Domeniul pregăt
gătirii de bază Comerţ. Caietul de lucru cuprinde:
c
entare în care conţinuturile ştiinţifice
fişe de documen ţ sunt
su structurate şi
bine organizate,
e, sprijinind activitatea de predare-învăţa
ăţare.
fişe de lucru a căror
ă rezolvare permite atingerea
ea competenţelor
profesionale pee baza criteriilor de performanţă,
ţă în condiţiile de
aplicabilitate desc
scrise de standardele de pregătire profesi
esională.
teste de evaluaree a cunoştinţelor.
Caietul mai conţine:
ţ e: Planul de conturi general şi funcţiile contab
tabile ale conturilor,
conform OMFP 180
802/2014.
Autorii,
4
FIŞĂ DOCUMENTARE 1
PRINCIPII ŞI PROCEDEE SPECIFICE METODEI

CONTABILITĂŢII
PRINCIPIILE METODEI CONTABILITĂŢII
Conform Dicţionarului explicativ al limbii române, principiile reprezintă totalitatea legilor şi

a noţiunilor de bază ale unei discipline.
Din punct de vedere economic, principiile sunt concepţii generale, delimitate ca puncte de
referinţă pentru contabilizarea corectă a tranzacţiilor şi a altor evenimente, fiind subordonate
obiectivului principal al contabilităţii, acela de prezentare a unei imagini fidele a
întreprinderii.
Principiile metodei contabilității
principii teoretice fundamentale
principii prevăzute de legislația în vigoare
alte principii
Principii teoretice fundamentale
principiul dublei reprezentări
principiul dublei înregistrări
principiul calculei periodice de sinteză
Principii prevăzute de legislația în vigoare
principiul continuităţii activităţii
principiul permanenţei metodelor
principiul prudenţei
principiul independenţei exerciţiului
principiul intangibilităţii bilanţului de deschidere
principiul pragului de semnificaţie sau importanţa relativă
principiul necompensării
principiul prevalenţei economicului asupra juridicului
principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de pasiv
Alte principii
principiul cuantificării monetare
principiul contabilităţii de angajament
principiul conectării cheltuielilor la venituri
principiul costului istoric
principiul entităţii
Categorii de Structură Caracterizare
principii
a)principiul dublei reprezentări Patrimoniul este reprezentat în
contabilitate prin bilanţul conta-bil,
ce evidenţiază atât mijloacele de
investire, în activ, cât şi sursa de
5
finanţare, la care se adaugă

rezultatele patrimoniale,în pasiv.
Relaţia de echilibru:
Total Activ = Total Pasiv
b)principiul dublei înregistrări Reprezintă o continuare a primu-lui
principiu, analizându-se modi-
ficările ce au loc în structurile de
activ şi pa-siv patrimonial, în urma
operaţiilor economico-financiare din
cursul exerciţiului financiar. Se
Principii teoretice analizează fiecare element
fundamentale patrimonial în parte.
Relaţia de echilibru la nivel de
element patrimo-nial:
Debit = Credit
c)principiul calculei periodice de La anumite intervale de timp (tri-
sinteză mestru, semestru, an), se întoc-meşte
bilanţul contabil cu structu-ra ce
există în acel moment sau cu
modificările ce au avut loc pe par-
cursul perioadei analizate.
a) principiul continuităţii Orice întreprindere este înfiinţată
activităţii pentru a desfăşura o activitate
economică o perioadă cât mai
mare de timp. Atunci când, din
motive întemeiate, activitatea se
reduce, se vor întocmi Note
explicative şi Politici contabile.
b)principiul permanenţei Entitatea este obligată să aplice
metodelor pe o perioadă îndelungată aceleaşi
Principii prevăzute norme si reguli de prezentare a
de legislația în elementelor patrimoniale, de eva-
vigoare luare şi înregistrare în conta-
bilitate, în scopul comparării in-
formaţiilor de la o perioadă la alta.
c)principiul prudenţei Se interzice supraevaluarea acti-
velor şi a veniturilor, precum şi
subevaluareapasivelor şi a chel-
tuielilor.
d)principiul independenţei Cu toate că activitatea unităţii are
exerciţiului caracter continuu, pentru realizai ea
evidentei financiar-contabile au fost
stabilite perioade de timp limitate.
Acestea se numesc exer-ciţii
financiare şi au durata unui an
calendaristic, de la 01 ianuarie
până la 31 decembrie.
Vor fi înregistrate numai acele
modificări apărute în aceasta
perioada,numită exerciţiu cu-rent.
Rezultatele activităţii ce se referă la
exerciţiul curent vor fi în-registrate
6
în exercițiul respectiv.

principii
e)principiul intangibilităţii Situaţia patrimoniului la sfârşitul
bilanţului de deschidere exerciţiului precedent trebuie să fie
identică cu cea de la începutul
exerciţiului curent, deoarece, într-o
secundă, nu pot apărea modi-ficări.
Bilanţul exerciţiului financiar în-
cheiat se numeşte bilanţ de în-
chidere, iar cel aferent datei de 01
ianuarie se numeşte bilanţ de
deschidere.
Relaţia este:
Bilanţ de închidere = Bilanţ de
deschidere
Principii prevăzute f) principiul pragului de Atunci când informaţiile şi datele
de legislația în semnificaţie sau importanţa contabile prezintă semnificaţie
vigoare relativă pentru beneficiarul informaţiei,
ele se înregistrează distinct.
Dacă valorile sunt nesemni-ficative,
ele vor fi înregistrate cu-mulat, pe
ansamblul lor. Pragul de semnificaţie
se stabileşte de fiecare beneficiar al
informaţiei, în funcţie de interesele
lui.
g)principiul necompensării Nu se permite compensarea acti-
velor cu pasivele din bilanţ sau a
cheltuielilor cu veniturile din con-
tul de rezultate.
h)principiul prevalenţei Deoarece economicul se dezvoltă
economicului mult mai rapid, conform situ-aţiilor
asupra juridicului concrete apărute, juridicul trebuie
să se pună de acord cu situaţiile
economice nou apărute.
i) principiul evaluării separate a Elementele de activ şi de pasiv
elementelor de activ şi de pasiv patrimonial vor fi evaluate la
intrarea şi la ieşirea din gestiune,
în mod separat, prin metode spe-
cifice.
a) principiul cuantificării In România, unitatea monetară
monetare este leul. Utilizarea etalonului
monetar este necesară pentru
realizarea unei evaluări unitare a
patrimoniului, a modificărilor su-
ferite de el în cursul unui exer-ciţiu
Alte principii financiar şi a rezultatelor acti-vităţii,
indiferent de mărimea întreprinderii,
de domeniul de ac-tivitate sau de
locul de des-făşurare a ei de către
agentul eco-nomic. Întrucât în
7
economia de piaţă nu există

stabilitate mone-tară, leul se
cuantifică la nivelul cursului
valutar.
b) principiul contabilităţii de Instituţiile publice înregistrează
angajament veniturile la data facturării şi
cheltuielile la data angajării lor.
c) principiul conectării
Se înregistrează întâi veniturile şi
cheltuielilor la venituri
apoi cheltuielile ce le-au generat.
principii
d) principiul costului istoric Orice bun sau valoare economică se
înregistrează la costul de la data
intrării în patrimoniu, numit cost de
origine.Inregistrarea se face
conform documentelor justificative.
e) principiul entităţii Persoana fizică ce înfiinţează o
societate şi aduce în ea bunuri
economice îşi pierde dreptul de
proprietate asupra acestor bunuri,
ele devenind proprietatea persoa-
nei juridice.
8
FIȘE DE LUCRU
FIȘA DE LUCRU NR.1

Completaţi spaţiile libere.
1.Noţiunea de „principiul contabilităţii ,, presupune:……………………………………..

2.Conform principiului………………………………………………. în cazul desfăşurării
normale a activităţii întreprinderii în viitorul apropiat, bunurile economice sunt evaluate
în rapoartele financiare la…………… , iar în cazul suspendării sau reducerii substanţiale
a volumului activităţii întreprinderii, bunurile economice sunt evaluate în rapoartele finan-
ciare la…………………………………………………………………………………………
Determinaţi dacă e Adevărată sau Falsă afirmația:

Nr. Afirmaţii Răspunsul
crt.
Adevărat Fals
1. Contabilitatea financiară reprezintă un sistem de colectare, prelucrare şi
înregistrare a informaţiilor care se conţin în rapoartele financiare
2. Contabilitatea financiară se bazează pe totalitatea de convenţii şi principii
fundamentale stabilite în regulamentele, indicaţiile metodice şi alte acte
instructive aprobate de Ministerul Finanţelor
3. Contabilitatea financiară şi cea de gestiune sunt părţi componente ale unui
sistem contabil
4. Cheltuielile reprezintă afluxuri globale de avantaje economice obţinute de
întreprindere în cursul perioadei de gestiune
C.Selectaţi răspunsul corect:

1. Conform cărui principiu al contabilității, veniturile şi cheltuielile se constată şi se
reflectă în contabilitate şi în rapoartele financiare ale perioadei în care au fost
efectuate, indiferent de timpul efectiv de încasare sau plată a mijloacelor băneşti (altei
forme de compensare):
continuitatea activităţii;
independenței exerciţiului;
prudenţa;
imaginea fidelă.
2. In cazul cînd apar îndoieli referitor la primirea sumei incluse anterior în venit, o
asemenea sumă se trece la majorarea cheltuielilor, dar nu la diminuarea sumei
venitului constatată iniţial. Această prevedere se referă la unul din următoarele
principii:
prioritatea conţinutului asupra formei
esenţialitatea;
imaginea fidelă;
interdependenţa exerciţiului.
9
FIȘA DE LUCRU NR.2

1.Conform principiului contabilităţii de angajamente,………………………..se constată în
perioada în care acestea au avut loc, indiferent de ………………………………..
2.Principiul prevede neadmiterea supraevaluări…………………………

şi respectiv subevaluarea …..

crt.
Adevărat Fals
1. Rezultatele financiare se determină ca diferenţa dintre veniturile şi
cheltuielile întreprinderii şi la finele perioadei de gestiune se reportează în
Bilanţul contabil în componenţa mijloacelor băneşti
2. în Notă explicativă la rapoartele financiare pot fi utilizate informaţii ale
contabilităţii de gestiune
3. Informaţia conţinută în conturile sintetice este reflectată în anexele la
rapoartele financiare
4. Planul de conturi contabile al activităţii econoinico-financiare a
întreprinderilor reprezintă un act normativ de bază care stabileşte normele
generale de ţinere a contabilităţii şi de întocmire a rapoartelor financiare
1. Conform căruia din principiile contabile nominalizate mai jos activitatea economică a
întreprinderii trebuie reflectată în rapoartele financiare obiectiv şi imparţial, adică
indiferent de interesele diverselor grupuri de persoane:
esenţialitatea;
imaginea fidelă;
necompensarea;
separarea patrimonial și datoriilor.
2. Care din principiile contabile nominalizate mai jos prevede că veniturile şi cheltuielile
ocazionate de unele şi aceleaşi operaţiuni economice trebuie reflectate concomitent în
contabilitate şi rapoartele financiare:
necompensarea;
principiul conectării cheltuielilor la venituri;
continuitatea activităţii;
prudenţa.
10
FIȘA DE LUCRU NR.3

1.Conform principiului………………………… în cazul furtului, lipsurile constatate în urma
furtului se vor reflecta ca în momentul ……… iar sumele recuperării daunei materiale de
către persoanele vinovate se vor constata ca ……… numai atunci când ……………….
2.Conform principiului…………………………………………………………….. patrimoniul

si datoriile se reflectă separat de patrimoniul şi datoriile
3.Conform principiului necompensării în contabilitate este interzisă compensarea reciprocă

dintre elementele de………… precum şi de………………………………….

crt.
Adevărat Fals
1. Sistemul contabil complet prevede ţinerea contabilităţii în borderouri
analitice si sintetice, jurnale şi alte registre, datele cărora se transpun
ulterior în Cartea mare pentru întocmirea rapoartelor financiare
2. Entităţile economice care deţin o poziţie dominantă pe piaţă trebuie să
aplice sistemul complet de evidenţă contabilă
3. Conform Legii contabilităţii, entităţile pot ţine contabilitatea conform
unuia din următoarele sisteme: în partidă simplă; simplificat; complet
4. La aplicarea sistemului contabil în partidă simplă entitatea economică
întocmeşte documente primare, registre de evidenţă a veniturilor şi
cheltuielilor, declaraţii fiscale şi rapoarte financiare simplificate

1.Componenţa şi conţinutul informaţiei referitoare la politica de contabilitate a întreprinderii
privind unele probleme concrete, care se fie prezentate în rapoartele financiare, sunt stabilite
de:
hotărîrile Guvernului;
S.N.C. respective;
Nota explicativă la rapoartele financiare;
Legislația economic-financiară în vigoare.
2.Responsabilitatea pentru elaborarea şi respectarea politicii de contabilitate o poartă:
întreprinderii;
contabilul-şef;
utilizatorii interni consiliul de directori;
conducătorul de rapoarte financiare.
3.Întreprinderea poate să introducă modificări în politica de contabilitate în următoarele
cazuri:
reorganizării întreprinderii;
schimbării proprietarilor;
constatării pierderilor în anul de gestiune;
modificării legislaţiei în vigoare.
11
METODA CONTABILITĂŢII
Metoda contabilităţii dezvăluie esenţa obiectului, evidenţiază modificările intervenite în

patrimoniul întreprinderii, permite de a stabili structura surselor proprii şi atrase, dă
posibilitate de a determina veniturile, cheltuielile şi rezultatele financiare ale întreprinderii
precum şi o serie de alţi indicatori ce caracterizează situaţia patrimonială a entităţii.
Procedeele metodei contabilității
1.Procedee comune tuturor ştiinţelor
2.Procedee comune ştiinţelor economice
3.Procedee specifice contabilităţii
Categorii de procedee Structură Caracterizare
observaţia Este faza iniţială a cercetării pentru orice
ştiinţe. Ea permite evidenţierea fenomenelor
şi proceselor care, având conţinut economic şi
fiind evaluabile în bani vor fi incluse în
obiectul de studiu al contabilităţii.
raţionamentul Este un procedeu al contabilităţii, deoarece
procesele şi operaţiunile economice ce
se înregistrează în contabilitate, mai întâi de
toate, se supun unei analize logice din punct de
vedere a necesităţii, corectitudinii şi
1.Procedee comune conţinutului lor.
tuturor ştiinţelor comparaţia Se foloseşte pentru determinarea ase-mănărilor
şi deosebirilor dintre două elemente
omogene ale obiectului conta-bilităţii, în scopul
formării unor concluzii. Astfel,de exemplu,
prin compara-rea veniturilor cu cheltuielile se
determină rezultatul financiar al entităţii.
clasificarea Are menirea de a grupa elementele obiectului
contabilităţii care au trăsături
comune separându-le de elementele care au
trăsături diferite. Prin clasificare se grupea-ză
activele, pasivele, veniturile, cheltuie-lile,
operaţiunile economice etc
analiza Reprezintă un procedeu ştiinţific de cerce-tare
a unui întreg prin divizarea şi studierea
fiecărui element al acestuia.
sinteza Se bazează pe trecerea de la particular la
general, de la simplu la complex. Ea se
foloseşte pe scară largă de metoda contabilităţii
la gruparea şi centralizarea datelor pentru
generalizarea concluzii-lor obţinute în urma
analizei.
documentarea Constă în urmărirea şi reflectarea totală şi
permanentă a operaţiunilor economice
12
în documente cu scopul obţinerii datelor

necesare pentru ţinerea contabilităţii curente şi
exercitarea controlului asupra acestora.
Documentul este un act în scris care oferă
dreptul la efectuarea operaţi-unii economice
sau confirmă executarea acesteia.
evaluarea Este procedeul ce permite exprimarea valorică
(în bani) a elementelor patrimo-niale
şi operaţiunilor economice.
calculaţia Este un ansamblu de operaţiuni matematice
prin care se determina valoarea unei sau
alei mărimi. Unul din obiectivele de bază ale
2.Procedee comune calculaţiei este determinarea costului de
ştiinţelor economice producţie prin acumularea consumurilor
şi repartizareaacestora pe tipuri de produse.
inventarierea Este acel procedeu ce permite compararea
datelor din contabilitate cu datele faptice
pentru stabilirea situaţiei reale a patrimo-niului
entităţii. Inventarierii se supun atât bunurile
materiale (mijloacele fixe, stocu-rile de mărfuri
şi materiale, mijloacele băneşti etc.) cât şi
creanţele şi datoriile entităţii.
bilanţul contabil Este un procedeu şi un document contabil care
reflectă sintetic în expresie valorică, în activ
bunurile economice, iar în pasiv sursele de
constituire a acestora.
contul Este acel procedeu prin care elementele
patrimoniale sunt individualizate şi reflectă
existenţe şi mişcările (creşterile sau micşorările
acestora) pe parcursul perioadei de gestiune.
3.Procedee specifice balanţa de verificare Asigură verificarea corectitudinii înregis-
contabilităţii trărilor în conturi, legătura dintre conturi-
le sintetice şi analitice şi permite depistarea
greşelilor ce puteau fi comise în procesul
evidenţei contabile. Balanţa de verificare este
documentul pe baza căreia se întoc-
meşte bilanţul contabil şi asigură respect-tarea
principiului dublei reprezentări.
13
FIȘE DE LUCRU NR.4
A. Notaţi cu A afirmaţiile adevărate şi cu F afirmaţiile false.

a) Bilanţul contabil are caracter static.
b) Bilanţul contabil sub formă de listă este utilizat de întreprinderile mari şi foarte mari.
c)Relația de echilibru aferantă bilanțului bilateral este:
TA=TP
d)Balanța de verificare este un procedeu specific metodei contabilității.
B.Asociați definițiile din coloana B cu procedeul corespunzător din coloana A.
A - Procedeu B – definiții
1.Clasificarea a)Un procedeu în baza căruia se înregistrează existentul
și mișcările, modificările fiecărui bun,sursă,proces
economic sau fază a acestuia.
2.Balanța de verificare b)Procedeu de grupare a proceselor, fenomenelor și
operațiilor, după particularitățile lor individuale.
3.Contul c)Procedeu prin care la anumite intervale de timp, se
determină situația faptică a patrimoniului în vederea
comparării cu cea scriptică existentă în evidența
contabilă.
4.Inventarierea d)Procedeu ce realizează legătura între cont și bilanț,
dând posibilitatea verificării exactității înregistrărilor
efectuate în conturi și a centralizării datelor în conturi.
Să se completeze spațiile libere:
1........................este un procedeu şi un document contabil care reflectă sintetic în expresie

valorică, în activ ............................., iar în pasiv ................................... a acestora.
2.Inventarierea este un procedeu ce permite compararea datelor din contabilitate cu
........................... pentru stabilirea situaţiei reale a.................................
14
BILANŢUL CONTABIL
Noţiunea de bilanţ este de origine latină, derivând din cuvântul bilanx, care înseamnă
balanţă cu două talere. În literatura de specialitate, bilanţul este definit ca un tablou, la un
moment dat, al situaţiei patrimoniului care prezintă în unităţi monetare mărimea valorică a
bunurilor economice, în corelaţie cu sursele lor de finanţare, precum şi cu rezultatul obţinut.
Cu ajutorul bilanţului contabil se realizează dubla reprezentare a patrimoniului. El
evidenţiază în expresie valorică, la un moment dat, echilibrul dintre mijloacele economice şi
sursele lor de finanţare, precum şi rezultatele obţinute ca urmare a investirii, consumării şi
reproducţiei capitalului.
Funcţiile bilanţului contabil sunt:
Funcţia de generalizare
Funcţia de informare
Funcţia de analiză
Modele privind bilanţul contabil
Modelul de principiu al bilanţului contabil sub formă de tablou sinoptic se prezintă în

tabelul următor:
Bilanţ contabil
Încheiat la data de……….
(simplificat)
Activ Exerciţiul Pasiv Exerciţiul
N-1 N N-1 N
I Active imobilizate I Datorii
II Active circulante II Provizioane pentru
III Active de riscuri şi cheltuieli
regularizare şi asimilate III Capitaluri proprii
IV Pasive de
regularizare şi asimilate
Acest model de bilanţ, denumit “bilanţ cont” sau “bilanţ cu secţiuni separate”, se
întemeiază pe ecuaţia fundamentală:
ACTIV = CAPITALURI PROPRII + DATORII
15
Bilanţ contabil
-lei-
ACTIV PASIV
1.Mijloace fixe 15000000 1. Furnizori 200.000
2.Materii prime 3000000 2. Credite bancare pe 2.000.000
3.Produse finite 800000 termen scurt
4.Clienţi 200000 3. Credite bancare pe 5.000.000
5.Conturi curente la bănci 500000 termen lung
6.Efecte comerciale de 4. Capital social 10.000.000
primit 1500000 5. Rezerve 5.000.000
6.Rezultatul exerciţiului 3.800.000
Modelul de bilanţ sub forma listei verticale ordonează structurile patrimoniale în active,
datorii, rezerve, capitaluri şi alte componente ale situaţiei nete, scopul final îl reprezintă
tocmai prezentarea acestei situaţii nete care se mai numeşte capital propriu sau patrimoniu
economic net.
Modelul de principiu al bilanţului sub formă de listă sau diferenţă care se bazează şi dă
expresie ecuaţiei fundamentale de mai jos :
ACTIV – DATORII = CAPITAL PROPRIU
Bilanţ contabil
EXERCIŢIUL
SPECIFICAREA ELEMENTELOR
N-1 N
I. Active imobilizate
II. (+) Active circulante
III. (+) Active de regularizare
IV. (=) Total activ
V. (-) Datorii pe termen scurt sau pasive curente de plătit
pe o perioadă până la un an, din care active / pasive
circulante nete (II+III-V)
VI. (=) Total active minus pasive curente

VII. (-) Datorii pe termen lung
VIII. (-) Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
IX. (-) Pasive de regularizare şi asimilate

X. (=)Capitaluri proprii
16
Tipuri de modificări ale elementelor bilanţiere
Operaţiile economico-financiare pot avea asupra patrimoniului prezentat în bilanţ modificări

de:
Volum, prin care şi activul şi pasivul cresc sau scad cu aceeaşi sumă:
A + x = P + x respectiv A – x = P – x
Structură, prin care fie activul, fie pasivul cresc sau scad cu aceea şi sumă:
A – x + x = P respectiv A = P + x – x
Pentru o mai bună exemplificare, vom exprima egalitatea bilanţieră A = P prin
egalitatea A = D + C (în care D = datorii şi C = capitaluri proprii) şi atunci modificările de
volum şi de structură de mai sus se vor nuanţa şi vor deveni:
1.Creşterea şi scăderea simultană a unor active:
A + x – x = D + C.
Exemplu: încasarea unei creanţe (scade valoarea creanţei, creşte disponibilul bănesc).
2.Creşterea şi scăderea simultană a unor datorii:
A = (D + x – x) + C.
Exemplu: negocierea cu banca şi transformarea unui credit bancar pe termen scurt într-un
credit bancar pe termen mediu sau lung.
3.Creşterea şi scăderea simultană a capitalurilor proprii:
A = D + (C + x – x).
Exemple: majorarea capitalului social din profitul net, acoperirea pierderilor din anii trecuţi
din rezerve, etc.
4.Creşterea de active şi de datorii:
A + x = (D+ x) + C.
Exemplu: primirea unui credit bancar (creşte datoria faţă de bancă şi se majorează în mod
corespunzător disponibilităţile băneşti în cont).
5.Scăderea de active şi de datorii:
A – x = (D – x) + C.
Exemple: achitarea unor datorii (scade disponibilul bănesc, scade datoria respectivă), scăderea
valorii imobilizărilor cu amortizarea aferentă, etc.
6.Creşterea de active şi de capitaluri proprii:
A + x = D + (C+ x).
Exemplu: vărsarea aporturilor la capitalul social (creşte activul, creşte capitalul social).
7.Scăderea de active şi de capitaluri proprii:
A – x = D + (C – x).
Exemplu: returnarea, totală sau parţială, a valorii aporturilor vărsate de asociat la intrarea în
societate şi reducerea corespunzătoare a capitalului social subscris şi vărsat al acestuia, la
reducerea capitalului sau la retragerea unui asociat din societate.
8.Scăderea datoriilor şi creşterea capitalurilor proprii:
A = (D – x) + (C+ x).
17
Exemplu: reinvestirea dividendelor repartizate duce la scăderea datoriei faţă de asociaţi, dar la
creşterea corespunzătoare a capitalurilor proprii de natura altor rezerve (fondul de
dezvoltare) şi a datoriei faţă de bugetul de stat pentru impozitul pe dividende.1
9.Creşterea datoriilor şi scăderea capitalurilor proprii:
A = (D + x) + (C– x).
Exemplu: repartizarea profitului net pentru acordarea de dividende, stimularea managerilor, a
salariaţilor şi pentru sponsorizări (scăderea unui element de capital propriu – profitul net) şi
crearea corespunzătoare a unor datorii faţă de acţionari, manageri, salariaţi şi beneficiarii de
sponsorizări.
De remarcat că toate aceste modificări sunt posibile prin intermediul înregistrărilor
corespunzătoare din conturile contabile.
Exemplu :
Bilanț inițial
Denumirea posturilor de Sume Denumirea posturilor de pasiv Sume
activ
Mijloace fixe 200.000 Capital social 220.000
Materii prime 30.000 Furnizori 25.000
Clienti 4.000 Credite bancare pe termen 10.000
scurt
Conturi la banci 25.000 Creditori diversi 5.000
Casa 1.000
Total Activ 260.000 Total Pasiv 260.000
Operația 1: Se ridică din disponibilul de la bancă existent în contul unității suma de 1.000 de
lei pentru efectuarea unor plăți prin casierie.
În urma acestei operații se constată următoarele:
- scade postul bilanțier ,, conturi la bănci “ cu suma de 1.000 de lei ( A - );
TA = TP
- crește postul bilanțier ,, casa “ cu suma de 1.000 de lei ( A + ).
Ecuația este : A + X – X = P
Bilanț încheiat dupa operația 1

activ
Clienți 4.000 Credite bancare pe termen 10.000
scurt
Conturi la banci 24.000 Creditori diverși 5.000
Casa 2.000
Operația 2 : Se platește unui furnizor suma de 10.000 de lei din disponibilul de la bancă.
În urma acestei operații se constată urmatoarele :
- scade postul bilanțier ,, furnizori “ cu suma de 10.000 de lei ( P -);
TA = TP
- scade postul bilanțier ,, conturi la bănci “ cu suma de 10.000 de lei ( A - ).
Ecuația este : A – X = P – X
18
Bilanț încheiat dupa operația 2

activ
Clienti 4.000 Credite bancare pe termen 10.000
scurt
Conturi la banci 14.000 Creditori diversi 5.000
Casa 2.000
Operația 3 :Se cumpară materii prime de la o întreprindere în valoare de 4.000 de lei, care
urmează a se achita ulterior.
În urma acestei operații se constată următoarele:
- crește postul bilanțier ,, materii prime “ cu suma de 4.000 de lei ( A + );
TA = TP
- crește postul bilantier ,, furnizori “ cu suma de 4.000 de lei ( P + ).
Ecuația este : A + X = P+ X
Bilanț încheiat după operația 3

activ
Clienți 4.000 Credite bancare pe termen 10.000
scurt
Conturi la bănci 14.000 Creditori diverși 5.000
Casa 2.000
19
FIȘE DE LUCRU NR. 5

1. Să se ordoneze structurile de mai jos, să se calculeze totalul activului şi pasivului şi să
se verifice egalitatea dintre activ şi pasiv:
a) salarii datorate 20.000
b) terenuri 150.000
c) casa 3.000
d) furnizori 40.000
e) echipament de protecţie 300.000
f) materii prime 15.000
g) capital social 600.000
h) credite pe termen lung 120.000
i) clienţi 30.000
j) producţie în curs de execuţie 15.000
k) clădiri 250.000
l) rezultatul reportat 30.000
m) plasamente de trezorerie 57.000
n) produse finite 70.000
o) conturi curente la bănci 10.000
p) rezerve 80.000
r) creditori diverşi 10.000
ACTIV Sume PASIV Sume
TOTAL ACTIV: TOTAL PASIV:
Să se întocmească bilanţul în lei:
capital social 500

furnizori 80
creanţe ataşate participaţiilor 150
disponibilităţi băneşti 40
provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 20
rezerve 50
creditori diverşi 50
20
construcţii 500
fond comercial 50
materiale consumabile 30
obiecte de inventar 50
venituri înregistrate în avans 60
credite pe termen scurt 60
ACTIV PASIV
TOTAL ACTIV TOTAL PASIV
3. Identificaţi din lista de mai jos structurile de creanţe şi datorii şi calculaţi valoarea
acestora:
Mărfuri 20.000
Conturi curente la bănci 53.800
Datorii fiscale 3.700
Cheltuieli constatate în avans 2.200
Furnizori 15.300
Dreptul de a compensa o sumă plătită la buget şi nedatorată 750
Obligaţia de plată pentru dividendele cuvenite acţionarilor 1.950
Clienţi 4.150
Creditori diverşi 550
Efecte comerciale de primit 330
Credite bancare pe termen scurt 10.000
Mijloace de transport 30.000
Rezerve din reevaluare 5.000
4.Societatea ALFA S.R.L. prezintă următorul bilanţ contabil iniţial:

u.m.
ACTIV PASIV
Construcţii 90.000 Credite bancare 40.000
Materii prime 20.000 Rezerve 25.000
Clienţi 30.000 Rezultatul exerciţiului 55.000
Conturi curente la bănci 50.000 Capital social 70.000
TOTAL ACTIV 190.000 TOTAL PASIV 190.000
În cursul lunii ianuarie au loc operaţiile:

se achiziţionează materii prime de la furnizori în valoare de 15.000 u.m.
se majorează capitalul social din rezerve 5.000 u.m.
se încasează în contul curent de la bancă o creanţă de la clienţi în valoare de 25.000 u.m.
se achită prin bancă datoria faţă de furnizor în valoare de 15.000 u.m.
Să se întocmească bilanţul final.
21
5.Se dau următoarele elemente patrimoniale: rezerve legale: 1.000 lei, materii prime:
6.000 lei, utilaje: 30.000 lei, capital social: 50.000 lei, clienţi: 5.000 lei, brevete: 2.000 lei,
împrumuturi pe termen lung: 10.000 lei, disponibil la bănci: 25.000 lei, furnizori: 8.000 lei,
casa în lei: 1.000 lei.
Cerinţe:
1) Să se grupeze elementele patrimoniale de activ şi de pasiv din tabel după criteriile
cunoscute;
2) Să se calculeze total activ şi total pasiv.
Activul patrimonial Pasivul patrimonial
I. Active imobilizate I. Capitaluri proprii
II. Active circulante II. Venituri în avans

III. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
IV. Datorii
III. Cheltuieli în avans

Total activ Total pasiv
6.Identificaţi tranzacţiile care au avut loc, pe baza modificărilor pe care acestea le-au
produs, pornind de la următorul bilanţ iniţial și pentru fiecare tranzacție scrieți ecuația
bilanțieră:
ACTIV PASIV
Construcţii 70.000 Capital social 40.000
Materii prime 10.000
Clienţi 15.000
Credite bancare pe termen lung
Disponibil în contul bancar 25.000 80.000
Total activ 120.000 Total pasiv 120.000
Tranzacţia 1: ...
ACTIV PASIV
Mărfuri 8.000 Furnizori 20.000
Clienţi 15.000
Credite bancare pe termen lung 80.000
Disponibil în contul bancar 25.000
Tranzacţia 2: ...
ACTIV PASIV
22

Total active 140.000 Total pasiv 140.000
Tranzacţia 3: ...
ACTIV PASIV
Credite bancare pe termen lung
Disponibil în contul bancar 40.000 80.000
Total active 159.000 Total pasiv 159.000
Tranzacţia 4: ...
ACTIV PASIV
Tranzacţia 5: ...
ACTIV PASIV
Disponibil în casierie 2.000 Credite bancare pe termen lung 60.000
Tranzacţia 6: ...
ACTIV PASIV
Disponibil în casierie 2.000 Credite bancare pe termen scurt 20.000
Disponibil în contul bancar 28.000 Credite bancare pe termen lung 60.000
Tranzacţia 7: ...
23
ACTIV PASIV
Disponibil în casierie 2.000 Credite bancare pe termen scurt 20.000
Tranzacţia 8: ...
ACTIV PASIV
Mărfuri 10.000 Credite bancare pe termen scurt 20.000
Tranzacţia 9: ...
ACTIV PASIV
Tranzacţia 10: ...
ACTIV PASIV
24
CONTUL
Contul reprezintă un procedeu al contabilităţii, care permite înregistrarea, urmărirea şi

controlul atât al existentului, cât şi al modificărilor care s-au produs zi de zi, în decursul unei
perioade de gestiune, asupra elementelor patrimoniale de bunuri economice şi surse de
finanţare.
Clasificarea conturilor
1. după conţinutul economic
2. după gradul de complexitate al funcţiei contabile:
conturi monofuncţionale
conturi bifuncţionale
3. după gradul de detaliere a informaţiei contabile conţinute:
conturi sintetice
conturi analitice
Structura contului
Elementul contului Caracterizare

Titlul sau denumirea contului -denumirea contului , ex-,,materii prime,,
,,capital social,, etc.
Simbolul contului -un grup de cifre atașat contului pentru a ușura
munca contabilă
Cele două părţi ale contului -Debit și Credit
Rulajul contului -Exprimă modificarea elementului patrimonial în
cursul perioadei
Rulaj debitor
Rulaj creditor
Soldul ințial -Existentul elementului patrimonial la începutul
perioadei
Totalul sumelor -Se obține prin însumarea soldului inițial cu
rulajul curent
Soldul final -existentul la sfârșitul perioadei- de determină ca
diferență între TSD și TSC.
25
Se prezintă o schemă completă şi funcţională în practică a unui cont contabil:
FIŞĂ PENTRU OPERAŢIUNI DIVERSE
FIŞĂ DE CONT
________________________
________________________ Simbol Pagina
___
cont
Simbol
Dat Documen EXPLICA cont Debit Credit D/ Sold
a t ŢII C
corespo
n-dent
Pentru exemplificarea structurii contului şi folosind explicaţia contabilă, se prezintă în

continuare situaţia stocului de materii prime .
Contul „Materii prime”
DEBIT CREDIT
Nr Data Explicaţii Sume Nr. Data Explicaţii Sume
op Op
.
0 01.01 Sold 1000000
iniţial
1 10.01 Furnizori 800000 2 12.01 Chelt.cu materiile 500000
prime
3 15.01 Furnizori 1500000 4 16.01 Cheltuieli cu 2000000
materiile prime
materiile prime
materiile prime
RULAJ DEBITOR 3900000 RULAJ CREDITOR 3800000
TOTAL SUME 4900000 TOTAL SUME 3800000
DEBITOARE CREDITOARE
SOLD FINAL DEBITOR 1100000
IV TOTAL 4900000
26
Formele contului
Forma grafică bilaterală sau clasică – contul se prezintă sub forma unui tablou cu doua
situații; datele generale se trec în ambele situatii; aceasta forma nu permite stabilirea
existențelor la un moment dat, acestea determinându-se extracontabil.
Numerar în casierie
Date generale Date generale
Nr.crt. Data Document Explicație Nr.crt. Data Document Explicație
1 01.11 Inventar Sold 3 07.11 Factura Plata
inițial
2 05.11 Chitanța Încasare
4 08.11 Chitațta Încasare
Forma grafică unilaterală – elimină dezavantajele formei grafice bilaterale.
Numerar în casierie
Date generale
Nr.crt. Data Document Explicație
1 01.11 Inventar Sold inițial 10.000 10.000
2 05.11 Chitanța Încasare 5.000 15.000
3 07.11 Factura Plată 7.000 8.000

4 08.11 Chitanța Încasare 12.000 20.000
5 10.11 Factura Plată 5.000 15.000
27
Regulile de funcţionare a conturilor
Regula nr. 1: Conturile de activ încep să funcţioneze prin a se debita şi se debitează cu existentele
iniţiale de activ, iar conturile de pasiv încep să funcţioneze prin a se credita şi se creditează cu
existentele iniţiale de pasiv.
Regula nr. 2: Conturile de activ se mai debitează cu majorările, creşterile elementelor de activ,
iar conturile de pasiv se mai creditează cu majorările sau creşterile ementelor de pasiv.
Regula nr. 3: Conturile de activ se creditează cu micşorările sau diminuările elementelor de

activ, iar conturile de pasiv se debitează cu micşorările sau diminuările elementelor de pasiv.
Regula nr. 4: Conturile de activ au sold final debitor sau nu prezintă sold (sunt soldate, au sold
0), iar conturile de pasiv au sold final creditor sau nu prezintă sold (sunt soldate).
Regula nr. 5: Conturile bifuncţionale pot avea sold iniţial fie debitor, fie creditor, pot începe
funcţionarea fie prin debitare, fie prin creditare, iar la sfârşitul perioadei de gestiune, pot avea
sold final fie debitor, fie creditor.
28
FIȘA DE LUCRU NR. 6
A. Se dă bilanţul iniţial:
Activ patrimonial Sume Pasiv patrimonial Sume

Utilaje (2121) 15.000 Capitalul social (1012) 10.000
Materii prime (301) 9.000 Rezerve legale (1061) 2.000
Clienţi (411) 3.000 Împrumuturi pe t.l. (162) 15.000
Conturi la bănci (5121) 8.000 Furnizori (401) 8.000
Total activ 35.000 Total Pasiv 35.000
În cursul lunii ianuarie au loc următoarele operaţii:

Se încasează o creanţă asupra clienţilor în valoare de 1.000 lei prin contul de la bancă.
Se încorporează rezervele legale la capitalul social în valoare de 2.000 lei.
Se cere:
Să se deschidă ,,T” –urile conturilor implicate în operaţii, să se stabilească elementele
acestora şi să se demonstreze dubla înregistrare.
Să se întocmească bilanțul final.
B.
Să se completeze spațiile libere :
Debit 5311,,Casa în lei,,

Credit
Si-10.000
05.03. 7.000 09.03. ?
08.03. 5.200 10.03 5.000
10.03 11.000
RD = 22.200 RC= 9.800
TSD = ? TSC = ?
SFD =?
29
ANALIZA CONTABILĂ
Analiza contabilă reprezintă cercetarea pe bază de documente a fiecărei operaţii

economice şi financiare în parte, prin descompunerea ei în elemente componente, în scopul
stabilirii conturilor corespondente şi a părţii acestora – debit sau credit, în care urmează a se
înregistra operaţia, concomitent şi cu aceeaşi sumă.
Analiza contabilă presupune parcurgerea următoarelor cinci etape:
1. STABILIREA NATURII ŞI CONŢINUTULUI OPERAŢIEI

SUPUSĂ ANALIZEI
2. PRECIZAREA ELEMENTELOR PATRIMONIALE (DE

ACTIV ŞI/SAU DE PASIV) CARE PARTICIPĂ ŞI CARE SE
MODIFICĂ
3. STABILIREA SENSULUI MODIFICĂRILOR (CREŞTERE

SAU SCĂDERE) PENTRU FIECARE ELEMENT
PATRIMONIAL ÎN PARTE
4. STABILIREA CONTURILOR CONTABILE

CORESPENDENTE (CARE INTRĂ ÎN LEGĂTURĂ, ÎN
CORESPONDENŢĂ)
5. APLICAREA REGULILOR DE FUNCŢIONARE A

CONTURILOR ÎN VEDEREA STABILIRII PĂRŢII
CONTURILOR CORESPONDENTE
30
1. O entitate dispune la începutul perioadei de gestiune de urmatoarele elemente

patrimoniale :
Rezultatul exercițiului : -10.000 lei obtinut din diferenta 15.000 lei (V) -25.000
Creanțe clienți: 20.000 lei;
Conturi la banci în lei: 60.000 lei;
Capital social: 55.000 lei;
Datorii furnizori: 20.000 lei;
Datorii bancare: 15.000 lei;
În cursul perioadei de gestiune entitatea desfășoară urmatoarele operații economice:
Încaseaza jumatate din creanțele față de clienți în contul de la bancă;
Achită datoria față de furnizori dintr-un credit bancar;
Achită din contul bancar dobânzi aferente creditelor bancare; rata dobănzi= 20%;
Încasează în contul deschis la bancă contribția unui acționar la capitalul social în sumă de
10.000 lei;
Rambursează 70% din creditul bancar.
Să se efectueze analiza contabilă a operațiilor de mai sus.
2.Se da următoarea situaţie initiala în conturi la S.C. X S.R.L.:
Nr. Structuri Debit Credit

crt.
1 212”Constructii” 4380 -
2 4111”Clienti” 120 -
3 5121”Conturi la banci in lei” 7000 -
4 5311”Casa in lei” 2500 -
5 1012”Capital subscris varsat” - 7000
6 401”Furnizori” - 4000
7 106”Rezerve” - 3000
TOTAL 14000 14000
În cursul lunii aprilie au loc urmatoarele operații economice și financiare:
Se achiziționează un depozit în valoare de 2000 lei pe baza de factura fiscala,TVA 20%;
La o data ulterioară se înregistreaza acordarea avansurilor salariale în suma de 1500 pe baza
listei de avans chenzinal(pe card);
Se încasează printr-un ordin de plata 50 % din creanța inițială existentă;
4. Se înregistrează regularizarea conturilor de TVA ;
Se cere:Efectuarea analizei contabile pe scurt pentru operațiile economico-financiare
3.Se da urmatoarea situaţie inițială în conturi la S.C. X S.R.L.:
Nr. Structuri Debit Credit

crt.
1 2131”Echipamente tehnologice” 4000 -
2 4111”Mărfuri” 500 -
3 5121”Conturi la banci in lei” 7000 -
4 5311”Casa in lei” 1500 -
31
5 1012”Capital subscris varsat” - 9000

6 401”Furnizori” - 3000
7 1041”Prime de emisiune” 1000
TOTAL 13000 13000
Operații economice și financiare:
1. Se cumpară mărfuri în suma de 270 lei ;
2. Se aportează de către asociați mărfuri în valoare de 1000 lei și numerar 600 lei;
3.Se înregistrează vânzarea unor mărfuri în numerar în suma de 60 lei (fără descarcare de
gestiune);
4. Se înregistrează închiderea conturilor de TVA şi de venituri.
Se cere: Efectuarea analizei contabile pe scurt pentru operațiile economico-financiare.
4. Agentul economic „Montana” S.A., care are ca obiect de activitate fabricarea de
mobilier din lemn, are la începutul exerciţiului următoarele solduri iniţiale:
Sid 4111 20000 lei

Sid 461 500 lei
Sid 5121 60000 lei
Sid 301 50000 lei
Sic 1012 105500 lei
Sic 104 10000 lei
Sic 106 10000 lei
Sic 441 5000 lei
În cursul perioadei au loc următoarele operaţii economice:

1.Se încasează în numerar 50 % din valoarea creanţelor şi debitorii existenţi în sold.
2.Se majorează capitalul social prin operaţii interne: încorporarea primelor de capital şi a ½
din rezervele constituite anterior.
3. Se cumpără, cu plata din contul bancar, titluri de participare: 1.000 bucăţi cu preţul unitar
de achiziţie 2 lei.
5.Se recepţionează de la furnizorul „Metal” S.R.L., pe credit cambial, utilaje conform facturii:
- maşină de şlefuit 1 buc x 12000 lei = 12000 lei
- maşină de găurit 1 buc x 7000 lei = 7000 lei
- TVA deductibilă (19000 x 20 %) = 3800 lei
TOTAL FACTURĂ 22800 lei
6. Se plătesc din contul de la bancă datoriile existente în sold la începutul perioadei.
7.Se eliberează din magazie, pentru consum în producţie materii prime în valoare de 4850 lei.
Se cere: Efectuaţi pentru fiecare operaţie economico-financiară analiza contabilă sub formă
tabelară.
32
FORMULA CONTABILĂ ȘI ARTICOLUL CONTABIL
Formula contabilă este forma de înregistrare a operației economico-financiare , pe baza

principiului dublei înregistrari și al corespondenței conturilor, în ordinea în care aceste
operații s-au efectuat.
Structura formulei contabile
Element formulă contabilă Caracterizare
contul corespondent debitor apare în stânga egalității
contul corespondent creditor apare în dreapta egalității
semnul ,,= ,, reprezintă egalitatea valorică între sumele
înscrise în conturile corespondente
sumele înscrise în conturile corespondente
Clasificarea formulelor contabile

Criteriul de Tipuri de formule Caracteristici Exemplu
clasificare contabile
Formule contabile simple Corespondența Se achită din contul bancar datoria față de
se stabilește furnizori
între un singur 2000- 401,, Furnizori ,, = 5121,, Disp. la
cont debitor și banci,, -2000
un singur cont
1.Dupa numărul creditor
conturilor Formule contabile Corespondența Se achită din contul bancar datoria față de
corespondente compuse se stabilește furnizori și impozitul pe salarii
- între un
singur cont % = 5121,, Disp.la banci ,, -
debitor și mai 1500
multe conturi 1000 ,, Furnizori ,, 401
creditoare ; 500 ,,Imp. pe salarii ,, 444
- între mai
multe conturi
debitoare și un
singur cont
creditor.
2.Dupa scopul Formule contabile de Se întocmesc Se achită din contul bancar datoria față de
pentru care se înregistrare curentă pentru operații furnizori
întocmesc economice 7000- 401,, Furnizori ,, = 5121,, Disp. la
obișnuite banci,, -7000
Formule contabile de Se întocmesc a.Stor nare în negru a formulei
stornare atunci când se 2000- 401,, Furnizori ,, = 5121,, Disp. la
dorește banci,, -2000
rectificarea unor 2000- 5121,, Disp. la banci,, = 401,,
a.Stornare în negru sume anterior Furnizori ,, -2000
33
b.Stornare în roșu înregistrate în b.Stornare în roșu a formulei

conturi 2000- 401,, Furnizori ,, = 5121,, Disp. la
banci,, -2000
2000- 401,, Furnizori ,, = 5121,, Disp. la
banci,, -2000
Articolul contabil reprezintă un instrument de lucru care vine de fapt să completeze

formula contabilă, adaugându-i elementele suplimentare :
data efectuarii înregistrarilor contabile;
explicația operației economico – financiare .
Exemplu:
Data Explicația Formula contabilă
25.04.an N Se cumpară mărfuri de la 371,,Marfuri ,, = 401,,Furnizori,,

furnizorul ,, X ,, în baza facturii
nr.1234 si a N. R 15567
34
1.Scrieți răspunsul din paranteză care completează corect afirmaţia:

1 Articol contabil cuprinde…………………………….. şi ………………. ( suma, partea de
debit şi de credit, rulajul debitor şi creditor, data, explicaţia, modificările patrimoniale,
regulile de funcţionare, formula contabilă)
2.Anularea unei formule contabile anterioare se face prin
……………………………………… dar cu ………………………………….. ( transcrierea
formulei, suma în negru, suma în roşu)/
2. Precizaţi elementele de structură ale conturilor , marfă şi furnizori prin întocmirea
schemei contului , cunoscând următoarele date :
Stoc de marfă la începutul lunii 1000, cumpărări de marfă în timpul lunii 3000 şi vânzări
2000., stoc de marfă la sfârşitul lunii 2000
Datorie către furnizori existentă la începutul lunii 2000, majorarea datoriei faţă de furnizori
prin cumpărări pe credit 3000, plata datoriei faţă de furnizori 4500, datorie rămasă faţă de
furnizori la sfârşitul lunii 500.
3.Agentul economic „Minerva” S.A., care are ca obiect de activitate fabricarea de
îmbracaminte, are la începutul exerciţiului următoarele solduri iniţiale:
Sid 4111 20000 lei

Sid 461 500 lei
Sid 5121 60000 lei
Sid 301 50000 lei
Sic 1012 105500 lei
Sic 104 10000 lei
Sic 1061 10000 lei
Sic 441 5000 lei
În cursul perioadei au loc următoarele operaţii economice:
Încasarea creanţelor faţă de clinţi în conturile de la bănci ;
Ridicarea sumei de 10000 lei din conturile de la bănci şi depunerea acesteia în casieria
unităţii ;
Majorarea capitalului social cu primele legate de capital
Se cere: a.Efectuaţi pentru fiecare operaţie economico-financiară analiza contabilă pe scurt.
b.Întocmiți formula contabilă și articolul contabil.
35
EVALUAREA ȘI CALCULAȚIA
Evaluarea reprezintă un procedeu al metodei contabilităţii care constă în măsurarea şi

exprimarea valorică a existenţei, mişcării şi transformării elementelor patrimoniale şi a
operaţiilor privind mişcarea acestor elemente.
Metode de evaluare a patrimoniului
În funcţie de modul de efectuare în timp a evaluării şi de scopul urmărit se disting două
forme de evaluare:
evaluarea curentă
evaluarea periodică
În funcţie de momentul de timp la care se efectuează evaluarea, distingem:
evaluare la intrarea în patrimoniu
evaluare la ieșirea din patrimoniu
evaluare cu ocazia închiderii exercițiului financiar
evaluare la inventariere
Momentul evaluării Caracterizare
Evaluare la intrarea în La intrarea în patrimoniu, bunurile sunt evaluate la valoarea de intrare
patrimoniu (cost istoric) sau valoarea contabilă care în funcție de modul de
dobândire a lor poate fi:
valoare de utilitate pentru bunurile aduse ca aport la capital
pentru bunurile obținute cu titlu gratuit (donatii) evaluarea se face la
valoarea justă;
valoarea de achiziție (cost de achiziție) pentru bunurile dobândite cu
titlu oneros (contra plata)
costul de producție pentru bunurile obtinute din producție proprie
valoarea nominală înscrisă în documentele justificative pentru
creanțele și datoriile unității patrimoniale
Evaluare la ieșirea din a.Metoda primei intrari – primei iesiri „FIFO”
patrimoniu b.Metoda ultimei intrari – primei iesiri „LIFO” c.Metoda costului
mediu ponderat (CMP)
Evaluare cu ocazia La închiderea exercițiului financiar, elementele patrimoniale se
închiderii exercițiului evaluează și se reflectă în situațiile financiare anuale simplificate la
financiar( bilanț) valoarea de intrare in patrimoniu (contabila) pusă de acord cu
rezultatele inventarierii.
Evaluare la inventariere La inventarierea elementelor patrimoniale, evaluarea se face la
valoarea actuală, denumitș si valoare de inventar, stabilită în funcție de
utilitatea bunului în unitate și de prețul pieței.
Calculația ca procedeu al metodei contabilității, reprezintă un ansamblu de operații

matematice corelate între ele cu ajutorul carora se determină, în principiu, marimea costurilor
și rezultatelor.
Etapele calculației
1.Culegerea și prelucrarea datelor din documente
2.Evaluarea elementelor patrimoniale, a proceselor și a operațiilor economico-financiare
3.Înregistrarea în evidența cronologică și sistematică a operațiilor
4.Calculul costurilor de producție
36
5.Determinarea veniturilor, cheltuielilor și rezultatului financiar

6.Controlul exactității datelor cu ajutorul balanței de verificare
7.Controlul integrității patrimoniului prin inventariere
8.Elaborarea de situații financiare de sinteză
Principiile calculaţiei contabile
Principiul stabilirii obiectului
Principiul eficienţei
Principiul independenţei exerciţiilor
Principiul documentării
Principiul corelării
Tipuri de calculații
Antecalculația- Calculare a prețului de cost, făcută înainte de producerea unui produs

sau începerea unei lucrări
Postcalculația- Calculare a preţului de cost efectiv după terminarea fabricării
produsului
Calculația parțială- Nu ia în calcul toate cheltuielile efectuate de întreprindere pentru
obţinerea unui produs, ci doar o parte din acestea, cele care nu se regăsesc în cost fiind
repartizate direct în contul de rezultate.
Calculația completă- Ia în calcul toate cheltuielile efectuate de întreprindere pentru
obţinerea unui produs.
37
În gestiunea de materii prime a S.C. REZA S.A., au loc următoarele operaţii:
DATA EXPLICAȚII CANTITATE ( BUCATI ) Q PREȚ UNITAR

(LEI)
01.03 Stoc inițial 400 2.000
13.03 Intrare 300 2.300
( aprovizionare )
25.03 Iesire ( prin consum) 500
Să se stabilească valoarea ieşirilor prin metodele: FIFO, LIFO, CMP.
METODA FIFO:
Intrare Ieșire Stoc
Data Q P Valoare Q P Valoare Q P Valoare
Explicatia
METODA LIFO:
Intrare Iesire Stoc
Data Q P Valoare Q P Valoare Q P Valoare
Explicatia
2. În cazul întreprinderii producătoare „B” se cunosc următoarele date:

- costuri fixe totale = 40.000 u.m.;
- costul variabil mediu = 300 u.m./buc.
- volumul producției fizice = 100 buc.
Întreprinderea obține venituri exclusiv din comercializarea întregii producții fizice realizate.
Să se calculeze valoarea costurilor totale înregistrate de întreprindere.
38
INVENTARIEREA GESTIUNII UNITĂȚII ECONOMICE
Inventarierea reprezintă ansamblul operațiilor prin care se constată existența faptică și

starea elementelor patrimoniale de activ si pasiv, cantitativ și valoric sau numai valoric, după
caz existente în patrimoniul unității, la data la care aceasta se efectuează.
Inventarierea se poate efectua ori de cate ori este nevoie,dar obligatoriu la sfârșitul
exercițiului financiar (la data de 31 decembrie), în scopul întocmirii bilanțului contabil.
Deci, momentul obligatoriu de efectuare a inventarierii este 31 decembrie al fiecarui an.
Exista și alte situații care necesită efectuarea obligatorie a inventarierii, și anume :
La infiițarea societății comerciale ;
La primirea - predarea de gestiuni ;
La data fuziunii cu alte societăți ;
La încetarea activității comerciale prin dizolvare sau faliment ;
În alte situații prevazute de lege.
Inventarierea gestiunii unității economice
Etapa Caracterizare
Pregatirea inventarierii Pregatirea inventarierii este o etapă

premergatoare inventarierii propriu-zise. În cadrul
acestei etape etape se iau o serie de măsuri
organizatorice și se execută unele lucrări
contabile.
Inventarierea propriu-zisă Consta în constatarea, descrierea și evaluarea
elementelor patrimoniale și se face la locurile
de depozitare a bunurilor respective, costatările
trecându-se în listele de inventariere.
Stabilirea și regularizarea diferenţelor la inventar Pentru a stabili rezultatele inventarierii trebuie

parcurse următoarele etape: - confruntarea
situației faptice cu cea scriptică;
stabilirea lipsurilor imputabile;
compensarea lipsurilor cu plusurile;
aplicarea scăzamintelor legale.
Clasificarea inventarierii
Criterii de clasiificare a inventarierii Tipul de inventariere
După momentul în care se efectuează Inventarieri periodice

Inventarieri anuale
După sfera de cuprindere Inventarieri generale
Inventarieri parțiale
După modul în care se efecuează Inventarieri totale
39
Inventarieri prin sondaj

În funcție de condițiile în care se desfășoară Inventarieri ordinare
Inventarieri extraordinare
Exemple:
În urma inventarierii la magazia de cuie, situaţia este următoarea:
Scriptic Faptic Diferenţe

Q PU VaVAL. Q PU VaVAL Q PU VaVAL
Cuie .
30 6 180 32 6 192 +2 6 +12
12 cm
Cuie
25 8 120 20 8 160 -5 8 -40
14 cm
Unde:
Q = Cantitate PU = Preţ unitar
Deoarece posibilitatea de confuzie este mare, se va realiza compensarea cantitativă de 2 kg la
preţ de 6 lei constatate plus de inventar, cu 2 kg din cele 5 kg constatate minus de inventar.
Situaţia după compensare:
Minus cantitativ 3 kg x 8 lei = 24 lei Minus valoric (8 lei - 6 lei) x 2 kg = 4 lei
înregistrarea minusului cantitativ
NO: înregistrare minus de inventar
607,,Cheltuieli cu mărfurile,, -Debit 371,,Mărfuri,,-Credit
24- 607= 371 -24
NO:imputare minus valoric 10 lei
7581,,Venituri din despăgubiri,amenzi ,,-Credit
4427,,TVA colectată,, - Credit
4282,,Alte creanțe în legătură cu pers,,-Debit
12 – 4282 = %
7581 -10
4427- 2
40
FIȘA DE LUCRU NR.10
1.Cu ocazia inventarierii anuale, se constată plusuri de inventar la :

utilaje 60 000 lei
materiale prime în depozite 5 000 lei
materiale consumabile în depozite 2 000 lei
materiale consumabile în secțiile de producție 400 lei
obiecte de inventar în depozite 500 lei
obiecte de inventar în folosință 1 200 lei
semifabricate 3 000 lei
produse finite 200 lei
animale din categoria celor achiziționate 7 400 lei
animale din producție proprie 3 700 lei
mărfuri
preț amănuntul 12 000 lei
diferențe de preț 1 000 lei
TVA-ul 2 000 lei
- ambalaje din categoria celor achiziționate 1 430 lei
- ambalaje din producție proprie 2 300 lei
- numerar în casierie 50 lei
2.Cu ocazia inventarierii anuale se constată lipsuri în gestiune la :- utilaje

valoarea de înregistrare 50 000
valoare amortizată 30 000
valoare neamortizată 20 000
mijloace de transport
valoarea de înregistrare 30 000
valoare amortizată 20 000
valoare neamortizată 10 000
La sfarșitul lunii decembrie, SC “OPTIMEDIA” SRL prezintă în urma inventarierii

generale urmatoarea situație rezultată din listele de inventariere:
La gestiunea de materii prime s-au constatat urmatoarele diferențe:
Contul 301
U/M S.faptic S.scriptic P/u Cantit. Cantit. Valoare Valoare
plus minus plus minus
Balamale fara Buc 60 62 125 - 2 250
role maro
Balamale fara Buc 63 60 124 3 - 372 -
role alb
Contrabroasca Buc 123 125 20 - 2 - 40
Stulp Roplasto
Legatură colț Buc 124 120 8 4 - 32 -
La gestiunea de obiecte de inventar s-au constatat urmatoarele diferențe:
41
Contul 303
(RON) plus minus plus minus
CD-ROM Buc 3 4 110 - 1 - 110
Samsung
Calculator Buc 9 8 60 - 60 -
CASIO
La gestiunea de produse finite s-au constatat urmatoarele diferențe:

Contul 345
plus minus plus minus
Prag ML 118 120 67 - 2 - 134
aluminiu
Maner Buc 104 105 90 1 - 90 -
ușă
Broască Buc 125 124 50 1 - 50 -
La gestiunea de mijloace fixe s-au constatat urmatoarele diferente:

U/M S. S.scriptic P/u Cantit. Cantit. Valoare Valoare
faptic (RON) plus minus plus minus
Mașină prelucrat Buc 2 3 2950 - 1 - 2950
jaluzele
(amortizat40%)
Ferestrău integral Buc 4 3 1600 1 - 1600 -
amortizat
42
ANALIZA PREŢURILOR MĂRFURILOR

ÎNREGISTRAREA ÎN CONTABILITATE A MĂRFURILOR
Categorii de prețuri și mecanismul de formare al acestora
Categoria de preț Caracterizare
Prețul cu ridicata Valoarea mărfurilor intrate în gestiune la cost de

achiziție +adaus comercial + tva colectată
Prețul cu amănuntul Valoarea mărfurilor intrate în gestiune la cost de
achiziție +adaus comercial + tva neexigibilă
Reduceri de preț
Categorie Structură Caracterizare
Rabat sau Reprezintă reduceri de prețuri de natură comercială, aplicate

bonificație asupra prețului de vânzare, acordate de furnizor pentru anumite
defecte de calitate sau de neconformitate a sortimentelor de
mărfuri livrate, față de prevederile contractuale.
Remiză Reprezintă reduceri de prețuri de natură comercială, aplicate
asupra prețului de vânzare, în sumă fixă sau cotă procentuală,
avându-se în vedere volumul mare de vânzari.
Reduceri
comerciale Risturn Reprezintă reduceri de prețuri de natură comercială,
calculate asupra ansamblului de operații comerciale efectuate
cu același client, într-o perioadă determinată de timp.
Reduceri Scontul de Se acordă de regulă sub forma unei cote procentuale,
financiare decontare aplicată asupra unei creanțe plătite înainte de termenul de
scadență.
Conturi utilizate în contabilitatea mărfurilor

Contul Caracterizare
371 ''Mărfuri'' Ține evidenţa existenţei şi mişcării stocurilor de

mărfuri.Este un cont de activ.
378 ''Diferenţe de preţ la mărfuri'' Ține evidenţa adaosului comercial
(marja comerciantului) aferent mărfurilor din
unităţile comerciale.Este un cont rectificativ al
valorii mărfurilor
4428 ''Taxa pe valoarea adăugată neexigibilă'' Evidenţiază, potrivit legii, taxa pe valoarea
adăugată neexigibilă.
Exemplu de calcul al reducerilor comerciale
Se presupune următorul detaliu de factură:
• Mărfuri 1 000 lei
43
• Rabat (5 % × 1 000 lei) 50 lei

950 lei
•Remiza (10 % × 950 lei) 95 lei
NETA COMERCIALĂ 855 lei
• Scont de decontare (2 % × 855 lei) 17, 10 lei
NETA FINANCIARĂ 837, 90 lei
• TVA (20 % × 837, 90 lei) 167, 58 lei
NETA DE PLATĂ- 1005,48 lei
Înregistrarea în contabilitate a principalelor operaţii economice din comerţul cu amă-nuntul
În funcţie de tipul de vânzare practicat, există trei modalităţi de evaluare:
cost de achiziţie (în cadrul depozitelor)
la preţ de vânzare cu ridicata (în cadrul depozitelor)
la preţ de vânzare cu amănuntul (în magazine cu amănuntul
1.Contabilitatea mărfurilor la cost de achiziţie
Exemplu
Un depozit are în stoc la începutul lunii (01.06) 1.000 kg marfă, la cost de achiziţie de5 lei/kg.
În timpul lunii au loc următoarele operaţii:
-10.06 - cumpărare cu factură de la furnizor 2.000 kg la cost de achiziţie de 7 lei/kg+TVA
20%.
% = 401 Furnizori 16.800
371 Mărfuri 14.000
4426 TVA deductibilă 2.800
-15.06 – vânzare cu factură către clienţi a 2.500 kg la preţ de vânzare de 10 lei/kg +TVA
20%; se descarcă gestiunea pentru marfa vândută utilizând metoda LIFO.
30.000 - 411 Clienţi = %

707 Venituri din vânzarea mărfurilor 25.000
4427 TVA colectată 5.000
Descărcarea gestiunii
2.000 kg x 7 lei = 14.000 lei (ultimul lot intrat)
500 kg x 5 lei 2.500 lei (din lotul anterior)
Total 16.500 lei
16500 - 607 Cheltuieli privind mărfurile = 371 Mărfuri -16.500
2.Contabilitatea mărfurilor la preţ de vânzare cu ridicata
Exemplu
1. Un depozit are în stoc la începutul lunii marfă, 1.000 kg evaluată la preţ de vânzare cu
ridicata 13 lei/kg, din care adaos comercial 3lei/kg.
Valoare stoc iniţial (la preţ cu ridicata) = 1.000 kg x 13 lei/kg = 13.000 lei (SiD 371)
Adaos comercial aferent stocului iniţial = 1.000 kg x 3 lei/kg = 3.000 lei (SiC 378)
Valoare stoc iniţial la cost de achiziţie = 1.000 kg x 10 lei/kg (preţ cu ridicata – adaos)
2. În timpul lunii cumpăra cu factură de la furnizori 2.000 kg marfă la cost de achiziţie de 10
lei/kg + TVA deductibilă, depozitul practicând un adaos comercial de 30%.
Se determină preţul de vânzare cu ridicata
 Cost de achiziţie = 10 lei/kg
 Adaos comercial = 10 lei x 30% = 3 lei
 Preţ de vânzare cu ridicata = 13 lei/kg
Aferent întregii cantităţi cumpărate vom avea:
 Valoarea la cost de achiziţie = 2.000 kg x 10 lei/kg = 20.000 lei
 Valoare adaos comercial = 2.000 kg x 3 lei/kg = 6.000 lei
 Valoarea la preţ de vânzare cu ridicata = 2.000 kg x 13 lei = 26.000 lei
44
Înregistrarea achiziţiei:
% = 401 Furnizori 2.400
371 Mărfuri 20.000
4426 TVA deductibilă 4.000
Înregistrarea adaosului comercial aferent achiziţiei:
6000 - 371 Mărfuri = 378 Diferenţe de preţ la mărfuri 6.000
3. În timpul lunii, depozitul vinde cu factură către clienţi 2.500 kg marfă la preţ de
vânzare cu ridicata de 13 lei/kg + TVA 20%.
39.000 - 411 Clienţi = %
4. La sfârşitul lunii, se descarcă gestiunea de marfa vândută
Se calculează coeficientul de repartizare K:
Adaosul comercial aferent mărfurilor vândute = K x RC 707 = 23,076 % x 32.500 lei
= 7.500 lei
% = 371 Mărfuri 32.500
7500 - 378 Diferenţe de preţ la mărfuri
2500 - 607 Cheltuieli privind mărfurile
Contabilitatea mărfurilor la preţ de vânzare
Exemplu
1. Un magazin are în stoc la începutul lunii marfă 1.000 kg evaluată la preţ de vânzare cu
amănuntul de 15,47 lei, din care TVA neexigibilă 2,47 lei şi adaos comercial 3 lei.
Valoare stoc iniţial (la preţ cu amănuntul) = 1.000 kg x 15,47 lei/kg = 15.470 lei (SiD 371)
Adaos comercial aferent stocului iniţial = 1.000 kg x 3 lei/kg = 3.000 lei (SiC 378)
TVA neexigibilă aferentă stocului iniţial = 1.000 kg x 2,47 lei = 2.470 lei (SiC 4428)
Valoare stoc iniţial la cost de achiziţie = 1.000 kg x 10 lei/kg (preţ cu amănuntul –
adaos – TVA neexigibilă)
2. În timpul lunii se cumpără cu factură de la furnizor 2.000 kg marfă la cost de achiziţie 10
lei/kg + TVA deductibilă 20%, magazinul practicând un adaos comercial de 30%.
Se determină preţul de vânzare cu amănuntul
 Cost de achiziţie = 10 lei/kg
 Adaos comercial = 10 lei x 30% = 3 lei
 TVA neexigibilă = 20% x (10+3) = 2,60 lei
 Preţ de vânzare cu amănuntul = 15,60 lei/kg
Aferent întregii cantităţi cumpărate vom avea:
 Valoarea la cost de achiziţie = 2.000 kg x 10 lei/kg = 20.000 lei
 Valoare adaos comercial = 2.000 kg x 3 lei/kg = 6.000 lei
 TVA neexigibilă = 2.000 kg x 2,60 lei/kg = 5.200 lei
 Valoarea la preţ de vânzare cu amănuntul = 2.000 kg x 15,60 lei = 31.200 lei
Înregistrarea achiziţiei:
% = 401 Furnizori 24.000
20.000- 371 Mărfuri
4.000- 4426 TVA deductibilă
- Încărcarea gestiunii cu adaosul comercial şi TVA neexigibilă:

11.200- 371 Mărfuri = %
378 Diferenţe de preţ la mărfuri 6.000
4428 TVA neexigibilă 5.200
3. În timpul lunii, magazinul vinde direct cu numerar 2.500 kg marfă la preţ de vânzare cu
amănuntul de 15,60 lei (care include adaosul comercial şi TVA).
45
În cazul nostru vom avea:

Valoarea încasată prin casierie = 2.500 kg x 15,lei/kg = 39.000 lei
TVA colectată aferentă - 6.500 lei
Înregistrarea vânzării:
39.000- 5311 Casa în lei = %
Adaosul comercial aferent mărfurilor vândute = K x RC 707 = 23,076% x 32.500 lei
= 7.500 lei
Se descarcă gestiunea pentru marfa vândută:
% = 371 Mărfuri 39.000
7.500 - 378 Diferenţe de preţ la mărfuri
25.000 - 607 Cheltuieli privind mărfurile
6.500 - 4428 TVA neexigibilă
46
Să se înregistreze:
1.S.C. “ MIRAJ ” SRL, având ca obiect de activitate “comerţul cu amanuntul”, are în stoc la
începutul lunii, mărfuri în valoare de 23800 lei (RON), preţ cu amanuntul. Adausul comercial
aferent mărfurilor este 6000 lei (RON) iar TVA aferentă 3966 lei (RON). În cursul lunii au
loc următoarele operaţii economice:
a) achiziţia de mărfuri conform facturii 10000 lei (RON), TVA 20 %
b) recepţia mărfurilor cumpărate cf. NIR, adaus comercial 20%
c) vânzarea de mărfuri in numerar în valoare de 12000 lei (RON) inclusiv TVA
d) descărcarea gestiunii pentru mărfurile vândute
e) la sfârşitul lunii se închid conturile de cheltuieli, venituri şi TVA.
Se cer următoarele:
întocmirea formulelor contabile generate de operaţiile economico-financiare enunţate
efectuarea calculelor aferente înregistrării in contabilitate
Calculul coeficentului de repartizare K, se va realiza cu 2(două) zecimale.
47
TESTE DE EVALUARE SUMATIVĂ
TEST NR.1
I. Alcătuiţi enunţuri corecte cu termenii: furnizori, clienţi, clienţi creditori, furnizori

debitori .
II. Subliniaţi elementele patrimoniale care se înregistrează în contabilitate cu ajutorul
clasei patru de conturi, din următoarea listă:
marfa, clienţi, impozitul pe profit, taxa pe valoare adăugată. furnizorii de imobilizări, fondul
comercial, programele informatice, produse finite, semifabricate, efecte de primit, efecte de
plătit pentru imobilizări, cheltuieli de constituire, terenuri, licenţe, brevete
III . Asociaţi noţiunile din coloana A cu cele din coloana B.
Coloana A Coloana B Răspuns
1. clienţi a. active circulante băneşti
2.marfa b.active circulante în decontare
3.debitori diverşi c. active imobilizate
4.conturi la bănci în lei d. active de regularizare
5. cheltuieli înregistrate în avans e. datorii pe termen scurt

6. Creditori diverşi
IV. Întocmiţi formulele contabile pentru următoarele operaţii economico- financiare,

prin realizarea analizei contabile:
Achiziţia cu factură de la furnizori a materiilor prime la cost de achiziţie 8000 lei, TVA 20 %
Se dau în consum materiile prime achiziționate.
Se încasează prin cont un credit bancar pe termen scurt în sumă de 10.000 lei.
Se înregistrează dobânda lunară pentru creditul bancar contractat, în sumă de 600 lei.
Se cumpără cu factură de la furnizori , mărfuri la cost de achiziţie în valoare de 200.000 lei,
TVA 20%.
Se vând cu factură către clienţi, mărfuri la preţ de vânzare în valoare de 500.000 lei + TVA
20 %.
Se primeşte de la client o filă CEC pentru o creanță în valoare de 1.500 lei.
Se decontează fila CEC prin depunerea ei la bancă.
Se încasează creanţele faţă de clienţi
Se înregistreaza plata în numerar a unui drept salarial neridicat, în suma de 500 lei.
Se închid conturile de venituri și cheltuieli.
48
TEST NR.2
I. Bifaţi răspunsul corect pentru fiecare dintre itemii de mai jos:
Bilanţul contabil este un procedeu specific contabilităţii care reflectă:

a) starea şi mişcarea patrimoniului; c) starea patrimoniului la un moment dat şi rezultatul
exerciţiului;
b) modificările din patrimoniu; d) starea patrimoniului.
Exigibilitatea reprezintă:
a) termenul în care o datorie trebuie plătită; c) capacitatea elementelor de activ de a se
transforma în bani;
b) capacitatea elementelor de pasiv de a se transforma în bani; d) intervalul de timp în care un
element de activ se lichidează.
Majorarea capitalului social prin încorporarea rezervelor produce o modificare bilanţieră de
tipul:
A) A + X – X = P c) A – X = P – X
B) A + X = P + X d) A = P + X – X
Plata prin contul bancar a unei datorii faţă de furnizori produce o modificare bilanţieră de
tipul:
A) A + X – X = P c) A – X = P – X
B) A + X = P + X d) A = P + X – X
II. Un agent economic dispune la sfârşitul exerciţiului de următoarele elemente
patrimoniale:
capital social 10.000 lei; materii prime 2.000 lei; casa 2.000 lei; clienţi 3.000 lei; furnizori
5.000 lei; rezerve 2.000 lei; conturi la bănci 5.000 lei; mijloace de transport 10.000 lei; credite
bancare pe termen scurt 5.000 lei.
În timpul lunii următoare au loc următoarele operaţii economico-financiare:
1) Se cumpără materii prime în valoare de de 2.000 lei pe credit comercial;
2) Se încasează prin casierie o creanţă faţă de clienţi în valoare de 1.000 lei.
Se cere:
a) Întocmiţi bilanţul iniţial.
b) Identificaţi tipul de modificare bilantieră pentru bilanţul orizontal pe care o produce fiecare
operaţie economico-financiară.
c) Întocmiţi bilanţul final.
Bilanţ iniţial
ACTIV SUME PASIV SUME
49
Bilanţ final
ACTIV SUME PASIV SUME
50
TEST NR.3
I. Scrieţi pe foaia de concurs litera corespunzătoare răspunsului corect

1.Un cont de activ prezintă sold final:
creditor
debitor
se soldează
b sau c
2. Soldul final al contului este dat de:
diferenta intre rulajul debitor sic el creditor
totalul sumelor debitoare sau creditoare
existentul valoric la un moment dat
diferenta intre totalul sumelor debitoare si totalul sumelor creditoare
3. Conform regulii de pasiv functioneaza:
conturile de stocuri
conturile de trezorerie
conturile de capitaluri
conturile de imobilizari
4. Care din următoarele conturi are funcțiune contabilă de pasiv:
542 - avansuri de trezorerie
1061 - rezerva legală
371 - mărfuri
409 - furnizori debitori
5. Ecuația modificării bilanțiere pentru operația: Avans acordat administratorului la
plecarea în delegație, conform ordinului de deplasare și dispoziției de plată către casierei,
este:
A+x-x = P
A+x = P+x
A-x = P-x
A = P+x-x
6. Bilanţul contabil este un procedeu specific contabilităţii care reflectă:
starea şi mişcarea patrimoniului
starea patrimoniului la un moment dat şi rezultatul exerciţiului
modificările din patrimoniu
starea patrimoniului
7.Exigibilitatea reprezintă:
termenul în care o datorie trebuie plătită
capacitatea elementelor de activ de a se transforma în bani
capacitatea elementelor de pasiv de a se transforma în bani
intervalul de timp în care un element de activ se lichidează
8. Majorarea capitalului social prin încorporarea rezervelor produce o modificare bilanţieră
de tipul:
A+X–X=P
A–X=P–X
A+X=P+X
A=P+X–X
51
9.Plata prin contul bancar a unei datorii faţă de furnizori produce o modificare bilanţieră de
tipul:
A+X–X=P
A–X=P–X
A+X=P+X
A=P+X–X
10. Care din următoarele elemente patrimoniale de activ are lichiditatea cea mai mică:
imobilizările corporale
creanţele
disponibilităţile băneşti
stocurile
II. Transcrieţi pe foaia de concurs cifra corespunzătoare fiecărui enunţ şi notaţi în dreptul ei
litera A, în cazul în care consideraţi că enunţul este adevărat, şi litera F, în cazul în care
consideraţi că enunţul este fals:
1. Planul de conturi se prezintă sub forma unei liste care cuprinde totalitatea conturilor
folosi-te de contabilitate pentru realizarea obiectivelor sale.
2. Conturile de activ încep să funcționeze prin debitare și se debiteazp cu existentele (soldurile
inițiale) de activ iar conturile de pasiv încep să funcționeze prin creditare și se creditează cu
existentele (soldurile inițiale) de pasiv.
3. Elementele formulei contabile sunt – simbol cont, analiza contabila, marimea valorica a
operației înregistrate.
4. Lichiditatea reprezintă capacitatea elementelor de activ de a se lichida.
5.Procedeele specifice metodei contabilitatii sunt-contul, balanța de verificare, bilanț.
III. Asociaţi fiecărui element din coloana A, elementul corespunzător din coloana B
Coloana A Coloana B
Majorarea capitalului social prin încorporarea Examinarea fiecărei tranzacţii în parte, prin
primelor de capital produce o modificare descompunerea ei în elementele componente, în
bilanţieră de tipul: scopul stabilirii conturilor corespondente şi a
Exigibilitatea reprezintă: părţii acestora - debit sau credit - în care urmează
În funcție de numărul conturilor din care sunt să se înregistreze .
alcătuite , formulele contabile pot fi: Termenul de scadență a datoriilor
Înregistrarea concomitentă şi cu aceiaşi sumă a Dubla înregistrare
unei operaţii economice sau financiare în două A=P+X–X
conturi, în debitul unui cont şi creditul altui simple, compuse , dezvoltate
cont.
Analiza contabilă constă :
IV.Completaţi spaţiile libere

1. Aportul prin contul bancar la capitalul social .
*conturile care intra în funcțiune: ....................................................
............................................................................................................................
*caracterul conturilor ............................................................................................
...............................................................................................................................................
*sensul modificării ..........................................................................................................
......................................................................................................................................................
52
2.Acreditivele reprezintă disponibilitățile bănețti ale întreprinderii, virate într-un ...............

distinct la dispoziția...........................destinat ................................ obligațiilor, pe masura
livrării de mărfuri, executării de lucrări și prestării de servicii.
V. Să se corecteze, folosind formulele de stornare în negru și roșu ,următoarele operații :
Se achiziționează materii prime în valoare de 20 000 lei.

401”furnizori” P(+)---C
302’’materiale consumabile”A(+)---D
20 000 - 302”Materiale consumabile”=401”Furnizori ” - 20 000
TEST NR.4
Agentul economic „FLORELIA ” S.R.L. SALONTA desfăşoară activitate de producţie şi

comercializare de mărfuri cu amănuntul. La începutul lunii februarie anul N, situaţia în
conturi este următoarea:
SIC 1012 10.000 lei SIC 1621 120.000 lei SID 371 80.000 lei
SIC 378 30.000 lei SIC 4428 12.800 lei SID 5121 180.000 lei
SIC 5191 87.200 lei
În cursul lunii februarie anul N, se desfăşoară următoarele evenimente şi tranzacţii:

1. 03.02 – societatea se aprovizionează de la furnizori cu materii prime 60.000 lei, piese de
schimb 4.000 lei, TVA 20%.
2. 05.02 – societatea se aprovizionează cu mărfuri de la furnizori la preţ de cumpărare
60.000 lei, TVA 20%. Se aplică un adaos comercial de 40%, TVA 20%.
3. 10.02 – societatea obţine produse finite la cost standard (prestabilit) în valoare totală de
50.000 lei.
4. 15.02 – societatea vinde mărfuri cu încasare în numerar 100.000 lei, inclusiv TVA.
Concomitent se descarcă gestiunea pentru mărfurile vândute. În aceeaşi zi, se depune numerar
la bancă în valoare de 90.000 lei.
5. 21.02 – se achită prin contul de la bancă datoriile societăţii faţă de furnizori.
6. 25.02 – se dau în consum materii prime 34.000 lei, piese de schimb 2.000 lei.
7. 28.02 – se determină costul efectiv al produselor finite obţinute în valoare de 40.000 lei.
8. 28.02 – se regularizează TVA pe luna februarie .
9. 28.02 – se închid conturile de venituri şi cheltuieli.
10. 28.02 – se calculează şi se înregistrează impozitul pe profit datorat pe luna februarie ,
ştiind că cota impozitului respectiv este de 16%.
Se cere:
a) Inregistraţi cronologic şi sistematic tranzacţiile şi evenimentele lunii februarie anul N.
b) Specificaţi documentul corespunzător fiecărui eveniment sau tranzacţie.
c) Întocmiţi Balanţa de verificare cu patru serii de egalităţi .
53
TEST NR.5
S.C. ,,Spicul de aur ,,S.R.L. Lugoj , având ca obiect de activitate producţia de pâine şi produse
de panificaţie, înregistrată ca plătitoare de T.V.A., C.U.I. 688253, având cont deschis la
B.C.R.., efectuează în cursul lunii martie, următoarele operaţii economico-financiare:
1. Achiziţionarea şi recepţia, de la S.C. Selgros S.A., Timișoara, conform facturii nr. 183 din
16. 03 a următoarelor materii prime, T.V.A. 9%:
Făină albă …..500 Kg.; Pu …1,5 lei/Kg
Drojdie…………10 Kg; Pu…..3,0 lei/Kg
2. Achitarea datoriei comerciale în numerar, cf. Chitanţei nr. 142/17.03.
3. Darea în consum a ½ din materiile prime achiziţionate, cf. Bonului de consum nr.117/17.03
4. Obţinerea de produse finite la costul de producţie efectiv de 650 lei (260 buc., pâine albă,
Pu= 2,5 lei/buc), cf. Bonului de predare nr. 127/17.03
5. Transferarea integrală a produselor finite la magazinul propriu de desfacere.
6. Recepţionarea lor ca mărfuri, societatea practicând o cotă de adaos comercial de 20%,
T.V.A.9%
7.Se vând mărfurile în totalitate prin magazin cu încasare în numerar.
8.Se scad din gestiune mărfurile vândute.
9. Se constituie rezerva legală din profitul brut în valoare de 8.000 lei şi rezerve statutare din
profitul reportat în valoare de 12.000 lei.
10. Se înregistrează dobânda datorată de societate pentru un credit bancar pe termen lung în
cuantum de 1.660 lei.
Se cere:
1. Întocmiţi formulele contabile pentru evenimentele şi tranzacţiile prezentate, în baza unei
scurte analize contabile.
2. Selectaţi informaţiile date şi utilizaţi-le în completarea documentelor: Factură fiscală ,
Notă de recepţie şi constatare de diferenţe ( pentru mărfurile intrate în magazin) şi Bonul de
consum pentru materialele date în consum .
54
PLANUL DE CONTURI GENERAL

(conform OMFP 1802/2014)
Clasa 1 - Conturi de capitaluri, provizioane, împrumuturi şi datorii asimilate
10. Capital şi rezerve
101. Capital*1)
1011. Capital subscris nevărsat (P)
1012. Capital subscris vărsat (P)
1015. Patrimoniul regiei (P)
1016. Patrimoniul public*2) (P)
1017. Patrimoniul privat*3) (P)
1018. Patrimoniul institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare (P)
103. Alte elemente de capitaluri proprii
1031. Beneficii acordate angajaţilor sub forma instrumentelor de capitaluri proprii (P)
1033. Diferenţe de curs valutar in relaţie cu investiţia netă intr-o entitate străină*4) (A/P)
1038. Diferenţe din modificarea valorii juste a activelor financiare disponibile in vederea
vanzării şi alte elemente de capitaluri proprii*5) (A/P)
104. Prime de capital
1041. Prime de emisiune (P)
1042. Prime de fuziune/divizare (P)
1043. Prime de aport (P)
1044. Prime de conversie a obligaţiunilor in acţiuni (P)
105. Rezerve din reevaluare (P)
106. Rezerve
1061. Rezerve legale (P)
1063. Rezerve statutare sau contractuale (P)
1068. Alte rezerve (P)
107. Diferenţe de curs valutar din conversie*6) (A/P)
108. Interese care nu controlează*7)
1081. Interese care nu controlează - rezultatul exerciţiului financiar (A/P)
1082. Interese care nu controlează - alte capitaluri proprii (A/P)
109. Acţiuni proprii
1091. Acţiuni proprii deţinute pe termen scurt (A)
1092. Acţiuni proprii deţinute pe termen lung (A)
1095. Acţiuni proprii reprezentand titluri deţinute de societatea absorbită la societatea
absorbantă (A)
11. Rezultatul reportat
117. Rezultatul reportat
1171. Rezultatul reportat reprezentand profitul nerepartizat sau pierderea neacoperită (A/P)
1172. Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima dată a IAS, mai puţin IAS
29*8) (A/P)
1173. Rezultatul reportat provenit din modificările politicilor contabile (A/P)
1174. Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile (A/P)
1175. Rezultatul reportat reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare (P)
1176. Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea reglementărilor contabile conforme
cu directivele europene
(A/P)*9)
12. Rezultatul exerciţiului financiar
121. Profit sau pierdere (A/P)
129. Repartizarea profitului (A)
55
14. Câştiguri sau pierderi legate de emiterea, răscumpărarea, vanzarea, cedarea cu titlu gratuit
sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii
141. Câştiguri legate de vanzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii
1411. Câştiguri legate de vanzarea instrumentelor de capitaluri proprii (P)
1412. Câştiguri legate de anularea instrumentelor de capitaluri proprii (P)
149. Pierderi legate de emiterea, răscumpărarea, vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea
instrumentelor de capitaluri proprii
1491. Pierderi rezultate din vanzarea instrumentelor de capitaluri proprii (A)
1495. Pierderi rezultate din reorganizări, care sunt determinate de anularea titlurilor deţinute
(A)
1498. Alte pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii (A)
15. Provizioane
151. Provizioane
1511. Provizioane pentru litigii (P)
1512. Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor (P)
1513. Provizioane pentru dezafectare imobilizări corporale şi alte acţiuni similare legate de
acestea (P)
1514. Provizioane pentru restructurare (P)
1515. Provizioane pentru pensii şi obligaţii similare (P)
1516. Provizioane pentru impozite (P)
1517. Provizioane pentru terminarea contractului de muncă (P)
1518. Alte provizioane (P)
16. Imprumuturi şi datorii asimilate
161. Imprumuturi din emisiuni de obligaţiuni
1614. Imprumuturi externe din emisiuni de obligaţiuni garantate de stat (P)
1615. Imprumuturi externe din emisiuni de obligaţiuni garantate de bănci (P)
1617. Imprumuturi interne din emisiuni de obligaţiuni garantate de stat (P)
1618. Alte imprumuturi din emisiuni de obligaţiuni (P)
162. Credite bancare pe termen lung
1621. Credite bancare pe termen lung (P)
1622. Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenţă (P)
1623. Credite externe guvernamentale (P)
1624. Credite bancare externe garantate de stat (P)
1625. Credite bancare externe garantate de bănci (P)
1626. Credite de la trezoreria statului (P)
1627. Credite bancare interne garantate de stat (P)
166. Datorii care privesc imobilizările financiare
1661. Datorii faţă de entităţile afiliate (P)
1663. Datorii faţă de entităţile asociate şi entităţile controlate in comun (P)
167. Alte imprumuturi şi datorii asimilate (P)
168. Dobânzi aferente imprumuturilor şi datoriilor asimilate
1681. Dobânzi aferente imprumuturilor din emisiuni de obligaţiuni (P)
1682. Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung (P)
1685. Dobânzi aferente datoriilor faţă de entităţile afiliate (P)
1686. Dobânzi aferente datoriilor faţă de entităţile asociate şi entităţile controlate in comu (P)
1687. Dobânzi aferente altor imprumuturi şi datorii asimilate (P)
169. Prime privind rambursarea obligaţiunilor şi a altor datorii
1691. Prime privind rambursarea obligaţiunilor (A)
1692. Prime privind rambursarea altor datorii (A)
56
Clasa 2 - Conturi de imobilizări

20. Imobilizări necorporale
201. Cheltuieli de constituire (A)
203. Cheltuieli de dezvoltare (A)
205. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active similare (A)
206. Active necorporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale (A)
207. Fond comercial
2071. Fond comercial pozitiv*10) (A)
2075. Fond comercial negativ (P)
208. Alte imobilizări necorporale (A)
21. Imobilizări corporale
211. Terenuri şi amenajări de terenuri (A)
2111. Terenuri
2112. Amenajări de terenuri
212. Construcţii (A)
213. Instalaţii tehnice şi mijloace de transport
2131. Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru) (A)
2132. Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare (A)
2133. Mijloace de transport (A)
214. Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi
alte active corporale (A)
215. Investiţii imobiliare (A)
216. Active corporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale (A)
217. Active biologice productive (A)
22. Imobilizări corporale in curs de aprovizionare
223. Instalaţii tehnice şi mijloace de transport in curs de (A)
224. Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi
alte active corporale in curs de
aprovizionare (A)
227. Active biologice productive in curs de aprovizionare (A)
23. Imobilizări in curs
231. Imobilizări corporale in curs de execuţie (A)
235. Investiţii imobiliare in curs de execuţie (A)
26. Imobilizări financiare
261. Acţiuni deţinute la entităţile afiliate (A)
262. Acţiuni deţinute la entităţi asociate (A)
263. Acţiuni deţinute la entităţi controlate in comun (A)
264. Titluri puse in echivalenţă*11) (A)
265. Alte titluri imobilizate (A)
266. Certificate verzi amânate (A)
267. Creanţe imobilizate
2671. Sume de încasat de la entităţile afiliate (A)
2672. Dobânda aferentă sumelor de incasat de la entităţile afiliate (A)
2673. Creanţe faţă de entităţile asociate şi entităţile controlate in comun (A)
2674. Dobanda aferentă creanţelor faţă de entităţile asociate şi entităţile controlate in comunA
2675. Imprumuturi acordate pe termen lung (A)
2676. Dobânda aferentă împrumuturilor acordate pe termen lung (A)
2677. Obligaţiuni achiziţionate cu ocazia emisiunilor efectuate de terţi (A)
2678. Alte creanţe imobilizate (A)
2679. Dobânzi aferente altor creanţe imobilizate (A)
57
269. Vărsăminte de efectuat pentru imobilizări financiare

2691. Vărsăminte de efectuat privind acţiunile deţinute la entităţile afiliate (P)
2692. Vărsăminte de efectuat privind acţiunile deţinute la entităţi asociate (P)
2693. Vărsăminte de efectuat privind acţiunile deţinute la entităţi controlate in comun (P)
2695. Vărsăminte de efectuat pentru alte imobilizări financiare (P)
28. Amortizări privind imobilizările
280. Amortizări privind imobilizările necorporale
2801. Amortizarea cheltuielilor de constituire (P)
2803. Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare (P)
2805. Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licenţelor, mărcilor comerciale, drepturilor şi
activelor similare (P)
2806. Amortizarea activelor necorporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale (P)
2807. Amortizarea fondului comercial*12) (P)
2808. Amortizarea altor imobilizări necorporale (P)
281. Amortizări privind imobilizările corporale
2811. Amortizarea amenajărilor de terenuri (P)
2812. Amortizarea construcţiilor (P)
2813. Amortizarea instalaţiilor şi mijloacelor de transport (P)
2814. Amortizarea altor imobilizări corporale (P)
2815. Amortizarea investiţiilor imobiliare (P)
2816. Amortizarea activelor corporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale (P)
2817. Amortizarea activelor biologice productive (P)
29. Ajustări pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizărilor
290. Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor necorporale
2903. Ajustări pentru deprecierea cheltuielilor de dezvoltare (P)
2905. Ajustări pentru deprecierea concesiunilor, brevetelor, licenţelor, mărcilor comerciale,
drepturilor şi activelor similare (P)
2906. Ajustări pentru deprecierea activelor necorporale de explorare şi evaluare a resurselor
minerale (P)
2908. Ajustări pentru deprecierea altor imobilizări necorporale (P)
291. Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale
2911. Ajustări pentru deprecierea terenurilor şi amenajărilor de terenuri (P)
2912. Ajustări pentru deprecierea construcţiilor (P)
2913. Ajustări pentru deprecierea instalaţiilor şi mijloacelor de transport (P)
2914. Ajustări pentru deprecierea altor imobilizări corporale (P)
2915. Ajustări pentru deprecierea investiţiilor imobiliare (P)
2916. Ajustări pentru deprecierea activelor corporale de explorare şi evaluare a resurselor
minerale (P)
2917. Ajustări pentru deprecierea activelor biologice productive (P)
293. Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor in curs de execuţie
2931. Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale in curs de execuţie (P)
2935. Ajustări pentru deprecierea investiţiilor imobiliare in curs de execuţie (P)
296. Ajustări pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare
2961. Ajustări pentru pierderea de valoare a acţiunilor deţinute la entităţile afiliate (P)
2962. Ajustări pentru pierderea de valoare a acţiunilor deţinute la entităţi asociate şi entităţi
controlate in comun (P)
2963. Ajustări pentru pierderea de valoare a altor titluri imobilizate (P)
2964. Ajustări pentru pierderea de valoare a sumelor de incasat de la entităţile afiliate (P)
2965. Ajustări pentru pierderea de valoare a creanţelor faţă de entităţile asociate şi entităţile
controlate in comun (P)
58
2966. Ajustări pentru pierderea de valoare a imprumuturilor acordate pe termen lung (P)
2968. Ajustări pentru pierderea de valoare a altor creanţe imobilizate (P)
Clasa 3 - Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie
30. Stocuri de materii prime şi materiale
301. Materii prime (A)
302. Materiale consumabile
3021. Materiale auxiliare (A)
3022. Combustibili (A)
3023. Materiale pentru ambalat (A)
3024. Piese de schimb (A)
3025. Seminţe şi materiale de plantat (A)
3026. Furaje (A)
3028. Alte materiale consumabile (A)
303. Materiale de natura obiectelor de inventar (A)
308. Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale (A/P)
32. Stocuri in curs de aprovizionare
321. Materii prime in curs de aprovizionare (A)
322. Materiale consumabile in curs de aprovizionare (A)
323. Materiale de natura obiectelor de inventar in curs de aprovizionare (A)
326. Active biologice de natura stocurilor in curs de aprovizionare (A)
327. Mărfuri in curs de aprovizionare (A)
328. Ambalaje in curs de aprovizionare (A)
33. Producţie in curs de execuţie
331. Produse in curs de execuţie (A)
332. Servicii in curs de execuţie (A)
34. PRODUSE
341. Semifabricate (A)
345. Produse finite (A)
346. Produse reziduale (A)
347. Produse agricole (A)
348. Diferenţe de preţ la produse (A/P)
35. STOCURI AFLATE LA TERŢI
351. Materii şi materiale aflate la terţi (A)
354. Produse aflate la terţi (A)
356. Active biologice de natura stocurilor aflate la terţi (A)
357. Mărfuri aflate la terţi (A)
358. Ambalaje aflate la terţi (A)
36. Active biologice de natura stocurilor
361. Active biologice de natura stocurilor (A)
368. Diferenţe de preţ la active biologice de natura stocurilor (A/P)
37. MĂRFURI
371. Mărfuri (A)
378. Diferenţe de preţ la mărfuri (A/P)
38. Ambalaje
381. Ambalaje (A)
388. Diferenţe de preţ la ambalaje (A/P)
39. Ajustări pentru deprecierea stocurilor şi producţiei in curs de execuţie
391. Ajustări pentru deprecierea materiilor prime (P)
392. Ajustări pentru deprecierea materialelor
3921. Ajustări pentru deprecierea materialelor consumabile (P)
59
3922. Ajustări pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor de inventar (P)

393. Ajustări pentru deprecierea producţiei in curs de execuţie (P)
394. Ajustări pentru deprecierea produselor
3941. Ajustări pentru deprecierea semifabricatelor (P)
3945. Ajustări pentru deprecierea produselor finite (P)
3946. Ajustări pentru deprecierea produselor reziduale (P)
3947. Ajustări pentru deprecierea produselor agricole (P)
395. Ajustări pentru deprecierea stocurilor aflate la terţi
3951. Ajustări pentru deprecierea materiilor şi materialelor aflate la terţi (P)
3952. Ajustări pentru deprecierea semifabricatelor aflate la terţi (P)
3953. Ajustări pentru deprecierea produselor finite aflate la terţi (P)
3954. Ajustări pentru deprecierea produselor reziduale aflate la terţi (P)
3955. Ajustări pentru deprecierea produselor agricole aflate la terţi (P)
3956. Ajustări pentru deprecierea activelor biologice de natura stocurilor aflate la terţi (P)
3957. Ajustări pentru deprecierea mărfurilor aflate la terţi (P)
3958. Ajustări pentru deprecierea ambalajelor aflate la terţi (P)
396. Ajustări pentru deprecierea activelor biologice de natura stocurilor (P)
397. Ajustări pentru deprecierea mărfurilor (P)
398. Ajustări pentru deprecierea ambalajelor (P)
Clasa 4 - Conturi de terţi
40. Furnizori şi conturi asimilate
401. Furnizori (P)
403. Efecte de plătit (P)
404. Furnizori de imobilizări (P)
405. Efecte de plătit pentru imobilizări (P)
408. Furnizori - facturi nesosite (P)
409. Furnizori – debitori
4091. Furnizori - debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor (A)
4092. Furnizori - debitori pentru prestări de servicii (A)
4093. Avansuri acordate pentru imobilizări corporale (A)
4094. Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale (A)
41. Clienţi şi conturi asimilate
411. Clienţi
4111. Clienţi (A)
4118. Clienţi incerţi sau in litigiu (A)
413. Efecte de primit de la clienţi (A)
418. Clienţi - facturi de intocmit (A)
419. Clienţi - creditori (P)
42. Personal şi conturi asimilate
421. Personal - salarii datorate (P)
423. Personal - ajutoare materiale datorate (P)
424. Prime reprezentand participarea personalului la profit*13) (P)
425. Avansuri acordate personalului (A)
426. Drepturi de personal neridicate (P)
427. Reţineri din salarii datorate terţilor (P)
428. Alte datorii şi creanţe in legătură cu personalul
4281. Alte datorii in legătură cu personalul (P)
4282. Alte creanţe in legătură cu personalul (A)
43. Asigurări sociale, protecţia socială şi conturi asimilate
431. Asigurări sociale
60
4311. Contribuţia unităţii la asigurările sociale (P)

4312. Contribuţia personalului la asigurările sociale (P)
4313. Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate (P)
4314. Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate (P)
437. Ajutor de şomaj
4371. Contribuţia unităţii la fondul de şomaj (P)
4372. Contribuţia personalului la fondul de şomaj (P)
438. Alte datorii şi creanţe sociale
4381. Alte datorii sociale (P)
4382. Alte creanţe sociale (A)
44. Bugetul statului, fonduri speciale şi conturi asimilate
441. Impozitul pe profit/venit
4411. Impozitul pe profit (P)
4418. Impozitul pe venit*14) (P)
442. Taxa pe valoarea adăugată
4423. TVA de plată (P)
4424. TVA de recuperat (A)
4426. TVA deductibilă (A)
4427. TVA colectată (P)
4428. TVA neexigibilă (A/P)
444. Impozitul pe venituri de natura salariilor (P)
445. Subvenţii
4451. Subvenţii guvernamentale (A)
4452. Imprumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii (A)
4458. Alte sume primite cu caracter de subvenţii (A)
446. Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate (P)
447. Fonduri speciale - taxe şi vărsăminte asimilate (P)
448. Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului
4481. Alte datorii faţă de bugetul statului (P)
4482. Alte creanţe privind bugetul statului (A)
45. Grup şi acţionari/asociaţi
451. Decontări intre entităţile afiliate
4511. Decontări intre entităţile afiliate (A/P)
4518. Dobanzi aferente decontărilor intre entităţile afiliate (A/P)
453. Decontări cu entităţile asociate şi entităţile controlate in comun
4531. Decontări cu entităţile asociate şi entităţile controlate
4538. Dobanzi aferente decontărilor cu entităţile asociate şi entităţile controlate in comun
(A/P)
455. Sume datorate acţionarilor/asociaţilor
4551. Acţionari/Asociaţi - conturi curente (P)
4558. Acţionari/Asociaţi - dobanzi la conturi curente (P)
456. Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul (A/P)
457. Dividende de plată (P)
458. Decontări din operaţiuni in participaţie
4581. Decontări din operaţiuni in participaţie - pasiv (P)
4582. Decontări din operaţiuni in participaţie - activ (A)
46. Debitori şi creditori diverşi
461. Debitori diverşi (A)
462. Creditori diverşi (P)
47. Conturi de subvenţii, regularizare şi asimilate
61
471. Cheltuieli inregistrate in avans (A)

472. Venituri inregistrate in avans (P)
473. Decontări din operaţiuni in curs de clarificare (A/P)
475. Subvenţii pentru investiţii
4751. Subvenţii guvernamentale pentru investiţii (P)
4752. Imprumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii
pentru investiţii (P)
4753. Donaţii pentru investiţii (P)
4754. Plusuri de inventar de natura imobilizărilor (P)
4758. Alte sume primite cu caracter de subvenţii pentru investiţii (P)
478. Venituri in avans aferente activelor primite prin transfer de la clienţi (P)
48. Decontări in cadrul unităţii
481. Decontări intre unitate şi subunităţi (A/P)
482. Decontări intre subunităţi (A/P)
49. Ajustări pentru deprecierea creanţelor
491. Ajustări pentru deprecierea creanţelor - clienţi (P)
495. Ajustări pentru deprecierea creanţelor - decontări in cadrul grupului şi cu
acţionarii/asociaţii (P)
496. Ajustări pentru deprecierea creanţelor - debitori diverşi (P)
Clasa 5 - Conturi de trezorerie
50. Investiţii pe termen scurt
501. Acţiuni deţinute la entităţile afiliate (A)
505. Obligaţiuni emise şi răscumpărate (A)
506. Obligaţiuni (A)
507. Certificate verzi primite (A)
508. Alte investiţii pe termen scurt şi creanţe asimilate
5081. Alte titluri de plasament (A)
5088. Dobanzi la obligaţiuni şi titluri de plasament (A)
509. Vărsăminte de efectuat pentru investiţiile pe termen scurt
5091. Vărsăminte de efectuat pentru acţiunile deţinute la entităţile afiliate (P)
5092. Vărsăminte de efectuat pentru alte investiţii pe termen scurt (P)
51. Conturi la bănci
511. Valori de incasat
5112. Cecuri de incasat (A)
5113. Efecte de incasat (A)
5114. Efecte remise spre scontare (A)
512. Conturi curente la bănci
5121. Conturi la bănci in lei (A)
5124. Conturi la bănci in valută (A)
5125. Sume in curs de decontare (A)
518. Dobanzi
5186. Dobanzi de plătit (P)
5187. Dobanzi de incasat (A)
519. Credite bancare pe termen scurt
5191. Credite bancare pe termen scurt (P)
5192. Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenţă (P)
5193. Credite externe guvernamentale (P)
5194. Credite externe garantate de stat (P)
5195. Credite externe garantate de bănci (P)
5196. Credite de la Trezoreria Statului (P)
62
5197. Credite interne garantate de stat (P)

5198. Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen scurt (P)
53. Casa
531. Casa
5311. Casa în lei (A)
5314. Casa în valută (A)
532. Alte valori
5321. Timbre fiscale şi poştale (A)
5322. Bilete de tratament şi odihnă (A)
5323. Tichete şi bilete de călătorie (A)
5328. Alte valori (A)
54. Acreditive
541. Acreditive
5411. Acreditive in lei (A)
5414. Acreditive in valută (A)
542. Avansuri de trezorerie*15) (A)
58. Viramente interne
581. Viramente interne (A/P)
59. Ajustări pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie
591. Ajustări pentru pierderea de valoare a acţiunilor deţinute la entităţile afiliate (P)
595. Ajustări pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor emise şi răscumpărate (P)
596. Ajustări pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor (P)
598. Ajustări pentru pierderea de valoare a altor investiţii pe termen scurt şi creanţe asimilate
Clasa 6 - Conturi de cheltuieli
60. Cheltuieli privind stocurile
601. Cheltuieli cu materiile prime
602. Cheltuieli cu materialele consumabile
6021. Cheltuieli cu materialele auxiliare
6022. Cheltuieli privind combustibilii
6023. Cheltuieli privind materialele pentru ambalat
6024. Cheltuieli privind piesele de schimb
6025. Cheltuieli privind seminţele şi materialele de plantat
6026. Cheltuieli privind furajele
6028. Cheltuieli privind alte materiale consumabile
603. Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar
604. Cheltuieli privind materialele nestocate
605. Cheltuieli privind energia şi apa
606. Cheltuieli privind activele biologice de natura stocurilor
607. Cheltuieli privind mărfurile
608. Cheltuieli privind ambalajele
609. Reduceri comerciale primite
61. Cheltuieli cu serviciile executate de terţi
611. Cheltuieli cu intreţinerea şi reparaţiile
612. Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile
613. Cheltuieli cu primele de asigurare
614. Cheltuieli cu studiile şi cercetările
615. Cheltuieli cu pregătirea personalului
62. Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi
621. Cheltuieli cu colaboratorii
622. Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile
63
623. Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate

624. Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal
625. Cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferări
626. Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii
627. Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate
628. Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi
63. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
635. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
64. Cheltuieli cu personalul
641. Cheltuieli cu salariile personalului
642. Cheltuieli cu avantajele in natură şi tichetele acordate salariaţilor
6421. Cheltuieli cu avantajele in natură acordate salariaţilor
6422. Cheltuieli cu tichetele acordate salariaţilor
643. Cheltuieli cu remunerarea in instrumente de capitaluri proprii
644. Cheltuieli cu primele reprezentând participarea personalului la profit
645. Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială
6451. Cheltuieli privind contribuţia unităţii la asigurările sociale
6452. Cheltuieli privind contribuţia unităţii pentru ajutorul de şomaj
6453. Cheltuieli privind contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate
6455. Cheltuieli privind contribuţia unităţii la asigurările de viaţă
6456. Cheltuieli privind contribuţia unităţii la fondurile de pensii facultative
6457. Cheltuieli privind contribuţia unităţii la primele de asigurare voluntară de sănătate
6458. Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială
65. Alte cheltuieli de exploatare
652. Cheltuieli cu protecţia mediului inconjurător
654. Pierderi din creanţe şi debitori diverşi
655. Cheltuieli din reevaluarea imobilizărilor corporale
6581. Despăgubiri, amenzi şi penalităţi
6582. Donaţii acordate
6583. Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţiuni de capital
6586. Cheltuieli reprezentand transferuri şi contribuţii datorate in baza unor acte normative
speciale*16)
6587. Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente similare
66. Cheltuieli financiare
663. Pierderi din creanţe legate de participaţii
664. Cheltuieli privind investiţiile financiare cedate
6641. Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate
6642. Pierderi din investiţiile pe termen scurt cedate
665. Cheltuieli din diferenţe de curs valutar
monetare exprimate in valută*17)
6652. Diferenţe nefavorabile de curs valutar din evaluarea elementelor monetare care fac
parte din investiţia netăintr-o
entitate străină
666. Cheltuieli privind dobanzile
667. Cheltuieli privind sconturile acordate
668. Alte cheltuieli financiare
68. Cheltuieli cu amortizările, provizioanele şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de
valoare
64
681. Cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele şi ajustările pentru depreciere

6811. Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor
6812. Cheltuieli de exploatare privind provizioanele
6813. Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor
6814. Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante
6817. Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea comercial
686. Cheltuieli financiare privind amortizările, provizioanele şi ajustările pentru pierdere de
valoare
6861. Cheltuieli privind actualizarea provizioanelor
6863. Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a imobilizărilor
financiare
6864. Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a activelor circulante
6868. Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor şi a
altor datorii
69. Cheltuieli cu impozitul pe profit şi alte impozite
691. Cheltuieli cu impozitul pe profit
698. Cheltuieli cu impozitul pe venit şi cu alte impozite care nu apar in elementele de mai
sus*18)
Clasa 7 - Conturi de venituri
70. Cifra de afaceri netă
701. Venituri din vânzarea produselor finite, produselor agricole şi a activelor biologice de
natura stocurilor
7015. Venituri din vânzarea produselor finite
7017. Venituri din vânzarea produselor agricole
7018. Venituri din vânzarea activelor biologice de natura stocurilor
702. Venituri din vânzarea semifabricatelor
703. Venituri din vânzarea produselor reziduale
704. Venituri din servicii prestate
705. Venituri din studii şi cercetări
706. Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii
707. Venituri din vanzarea mărfurilor
708. Venituri din activităţi diverse
709. Reduceri comerciale acordate
71. Venituri aferente costului producţiei in curs de execuţie
711. Venituri aferente costurilor stocurilor de produse
712. Venituri aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie
72. Venituri din producţia de imobilizări
721. Venituri din producţia de imobilizări necorporale
722. Venituri din producţia de imobilizări corporale
725. Venituri din producţia de investiţii imobiliare
74. Venituri din subvenţii de exploatare
741. Venituri din subvenţii de exploatare
7411. Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri*19)
7412. Venituri din subvenţii de exploatare pentru materii prime şi materiale
7413. Venituri din subvenţii de exploatare pentru alte cheltuieli externe
7414. Venituri din subvenţii de exploatare pentru plata personalului
7415. Venituri din subvenţii de exploatare pentru asigurări şi protecţie social
7416. Venituri din subvenţii de exploatare pentru alte cheltuieli de exploatare
7417. Venituri din subvenţii de exploatare in caz de calamităţi şi alte evenimente similare
7418. Venituri din subvenţii de exploatare pentru dobanda datorată
65
7419. Venituri din subvenţii de exploatare aferente altor venituri

75. Alte venituri din exploatare
754. Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi
755. Venituri din reevaluarea imobilizărilor corporale
7581. Venituri din despăgubiri, amenzi şi penalităţi
7582. Venituri din donaţii primite
7583. Venituri din vanzarea activelor şi alte operaţiuni de capital
7584. Venituri din subvenţii pentru investiţii
76. Venituri financiare
761. Venituri din imobilizări financiare
7611. Venituri din acţiuni deţinute la entităţile afiliate
7612. Venituri din acţiuni deţinute la entităţi asociate
7613. Venituri din acţiuni deţinute la entităţi controlate in comun
7615. Venituri din alte imobilizări financiare
762. Venituri din investiţii financiare pe termen scurt
764. Venituri din investiţii financiare cedate
7641. Venituri din imobilizări financiare cedate
7642. Caştiguri din investiţii pe termen scurt cedate
765. Venituri din diferenţe de curs valutar
7651. Diferenţe favorabile de curs valutar legate de elementele monetare exprimate in
valută*20)
7652. Diferenţe favorabile de curs valutar din evaluarea elementelor monetare care fac parte
din investiţia netă intr-o entitate străină
766. Venituri din dobânzi
767. Venituri din sconturi obţinute
768. Alte venituri financiare
78. Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare
781. Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere privind de exploatare
7812. Venituri din provizioane
7813. Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor
7814. Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante
7815. Venituri din fondul comercial negativ
786. Venituri financiare din ajustări pentru pierdere de valoare
7863. Venituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare
7864. Venituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare a activelor circulante
Clasa 8 - conturi speciale
80. Conturi in afara bilanţului
801. Angajamente acordate
8011. Giruri şi garanţii acordate
8018. Alte angajamente acordate
802. Angajamente primite
8021. Giruri şi garanţii primite
8028. Alte angajamente primite
803. Alte conturi in afara bilanţului
8031. Imobilizări corporale luate cu chirie
8032. Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare
8033. Valori materiale primite in păstrare sau custodie
8034. Debitori scoşi din activ, urmăriţi in continuare
66
8035. Stocuri de natura obiectelor de inventar date în folosinţă

8036. Redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii assimilate
8037. Efecte scontate neajunse la scadenţă
8038. Bunuri primite in administrare, concesiune şi cu chirie
8039. Alte valori în afara bilanţului
805. Dobânzi aferente contractelor de leasing şi altor contracte asimilate, neajunse la scadenţă
8051. Dobânzi de plătit
8052. Dobânzi de incasat*21)
806. Certificate de emisii de gaze cu efect de seră
807. Active contingente
808. Datorii contingente
809. Creanţe preluate prin cesionare
89. Bilanţ
891. Bilanţ de deschidere
892. Bilanţ de inchidere
Clasa 9 - conturi de gestiune*22)
90. Decontări interne
901. Decontări interne privind cheltuielile
902. Decontări interne privind producţia obţinută
903. Decontări interne privind diferenţele de preţ
92. Conturi de calculaţie
921. Cheltuielile activităţii de bază
922. Cheltuielile activităţilor auxiliare
923. Cheltuieli indirecte de producţie
924. Cheltuieli generale de administraţie
925. Cheltuieli de desfacere
93. Costul producţiei
931. Costul producţiei obţinute
933. Costul producţiei in curs de execuţie
──────────
*1) In funcţie de forma juridică a entităţii se inscrie: capital social, patrimoniul regiei etc.
*2) Acest cont mai apare doar la entităţile care nu au finalizat procedurile legale de transfer al bunurilor de natura
patrimoniului public.
*3) Acest cont apare doar la entităţile care deţin, potrivit legii, bunuri de natura patrimoniului privat.
*4) Acest cont apare numai in situaţiile financiare anuale consolidate.
*8) Acest cont apare doar la entităţile care au aplicat Reglementările contabile aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor
publice nr. 94/2001 şi pană la inchiderea soldului acestui cont.
*9) In acest cont se evidenţiază eventualele diferenţe rezultate din dispoziţiile tranzitorii cuprinse in prezentele reglementări,
in condiţiile prevăzute de acestea.
*10) Acest cont apare, de regulă, in situaţiile financiare anuale consolidate.
*12) Acest cont apare, de regulă, in situaţiile financiare anuale consolidate.
*13) Se utilizează atunci cand există bază legală pentru acordarea acestora.
*14) Se utilizează pentru evidenţierea impozitului pe venitul microintreprinderilor, definite conform legii.
*15) In acest cont vor fi evidenţiate şi sumele acordate prin sistemul de carduri.
*16) In acest cont se evidenţiază cheltuielile reprezentand transferuri şi contribuţii datorate in baza unor acte normative
speciale,
altele decat cele prevăzute de Codul fiscal.
*17) In acest cont nu se inregistrează diferenţele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea elementelor monetare
care fac parte din investiţia netă intr-o entitate străină.
*18) Se utilizează conform reglementărilor legale.
*19) Se ia in calcul la determinarea cifrei de afaceri.
67
BIBLIOGRAFIE
1. T.Petre, G.Simionescu, G.Iordache, I.Stănescu- COMERȚ - Manual pentru clasa a X-a

(filiera tehnologică, profil Servicii),Editura CD Press, 2010.
2. C.Hănțulie, O.Drăgan, M.Andrescu – CONTABILITATEA UNITĂȚII ECONOMICE - UN

GHID ÎN CONTABILITATEA AFACERILOR, Editura Akademos Art, 2010.
3. I.Bădilă – CONTABILITATEA UNITĂȚII ECONOMICE clasa a X –a (filiera tehnologică,

profil servicii), Editura Universității ,,Lucian Blaga,, din Sibiu, 2011.
68

FISE Lucru Contabilitate Ok PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FISE Lucru Contabilitate Ok PDF

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet de lucru - Contabilitatea unită

Cuvânt înainte ............................................................................................................................ 4

TESTE DE EVALUARE SUMATIVĂ ................................................................................... 48

,,Marea încercare a educ

Caietul de lucru Contabilitatea

PRINCIPII ŞI PROCEDEE SPECIFICE METODEI

Conform Dicţionarului explicativ al limbii române, principiile reprezintă totalitatea legilor şi

finanţare, la care se adaugă

Categorii de Structură Caracterizare

economia de piaţă nu există

FIȘA DE LUCRU NR.1

1.Noţiunea de „principiul contabilităţii ,, presupune:……………………………………..

Determinaţi dacă e Adevărată sau Falsă afirmația:

C.Selectaţi răspunsul corect:

FIȘA DE LUCRU NR.2

2.Principiul prevede neadmiterea supraevaluări…………………………

Determinaţi dacă e Adevărată sau Falsă afirmația:

Nr. Afirmaţii Răspunsul

C.Selectaţi răspunsul corect:

FIȘA DE LUCRU NR.3

2.Conform principiului…………………………………………………………….. patrimoniul

3.Conform principiului necompensării în contabilitate este interzisă compensarea reciprocă

Nr. Afirmaţii Răspunsul

C.Selectaţi răspunsul corect:

Metoda contabilităţii dezvăluie esenţa obiectului, evidenţiază modificările intervenite în

în documente cu scopul obţinerii datelor

FIȘE DE LUCRU NR.4

A. Notaţi cu A afirmaţiile adevărate şi cu F afirmaţiile false.

B.Asociați definițiile din coloana B cu procedeul corespunzător din coloana A.

Să se completeze spațiile libere:

1........................este un procedeu şi un document contabil care reflectă sintetic în expresie

Modelul de principiu al bilanţului contabil sub formă de tablou sinoptic se prezintă în

ACTIV = CAPITALURI PROPRII + DATORII

ACTIV – DATORII = CAPITAL PROPRIU

VI. (=) Total active minus pasive curente

IX. (-) Pasive de regularizare şi asimilate

Tipuri de modificări ale elementelor bilanţiere

Operaţiile economico-financiare pot avea asupra patrimoniului prezentat în bilanţ modificări

Bilanț încheiat dupa operația 1

Bilanț încheiat dupa operația 2

Bilanț încheiat după operația 3

FIȘE DE LUCRU NR. 5

ACTIV Sume PASIV Sume

TOTAL ACTIV: TOTAL PASIV:

Să se întocmească bilanţul în lei:

capital social 500

TOTAL ACTIV TOTAL PASIV

4.Societatea ALFA S.R.L. prezintă următorul bilanţ contabil iniţial:

În cursul lunii ianuarie au loc operaţiile:

II. Active circulante II. Venituri în avans

III. Cheltuieli în avans

Total activ 120.000 Total pasiv 120.000

Materii prime 22.000

Total active 159.000 Total pasiv 159.000

Tranzacţia 10: ...

Contul reprezintă un procedeu al contabilităţii, care permite înregistrarea, urmărirea şi

Elementul contului Caracterizare

Se prezintă o schemă completă şi funcţională în practică a unui cont contabil:

FIŞĂ PENTRU OPERAŢIUNI DIVERSE

Pentru exemplificarea structurii contului şi folosind explicaţia contabilă, se prezintă în

3 07.11 Factura Plată 7.000 8.000

Regulile de funcţionare a conturilor