O casă mai mică decât o cutie

de Julia Donaldson şi Alex Scheffler

Locuia o băbuţă de tot singurică:
Avea scaune, masă şi, pe-un raft, o ulcică.
Un bătrân înţelept auzi cum cârtea:
E mult prea strâmt locu-n casa asta a mea
O, bătrân înţelept, hai, ajută-mi şi mie
Casa mea e mai mică decât o cutie!

 Ia găina în casă, înţeleptul o-nvaţă

 Găina în casă? Ce idee-ndrăzneată!
Găina făcu un ou chiar pe covor
Şi sparse ulcica, răsturnând-o din zbor.
Se vaită băbuţa: - Ce mă fac? Vai de noi!
Unde-i strâmt unul, şi mai greu încap doi.
N-am loc nici să strănut când strănutul mă-mbie -
Casa mea e mai mică decât o cutie!
O, bătrân înţelept, hai, ajută-mi şi mie
Casa mea e mai mică decât o cutie!

 Ia şi capra în casă, înţeleptul o-nvaţă

 Să iau capra în casă? Ce idee-ndrăzneaţă!
Capra calcă pe ou, bagă botu-n perdele,
La picioarele mesei stă şi roade din ele.
Se vaită băbuţa: - Văleu! Vălelei!
Unde-ncap cu greu doi, e un chin pentru trei.
Găina vânează purici – are capra o mie –
Casa mea e mai mică decât o cutie!
 O, bătrân înţelept, hai, ajută-mi şi mie
Casa mea e mai mică decât o cutie!

 Ia şi porcul în casă, înţeleptul o-nvaţă

 Să bag porcul în casă? Ce idee-ndrăzneată!

Porcul fugărea găina de curgeau fulgii din ea

Şi dădea iama-n cămară ori de câte ori dorea.
Se vaită biata băbuţă: - Încetaţi, că-i vai şi amar!
Unde pentru trei i-un chin, pentru patru-i un coşmar.
Chiar şi porcul din cămară-i de acord, pentru că ştie -
Casa mea e mai mică decât o cutie!
O, bătrân înţelept, hai, ajută-mi şi mie
Casa mea e mai mică decât o cutie!

 Bagă şi vaca în casă, înţeleptul o-nvaţă

 Să bag vaca în casă? Ce idee-ndrăzneaţă!
Vaca la porc se repede cu priviri neîmblânzite
Şi apoi pe masă joacă hopa-tropa din copite.
Se vaită de zor băbuţa: - Doamne sfinte şi etern!
Unde-i un coşmar pentru patru, pentru cinci este un infern.
În genunchi mă prăbuşesc, păru-mi smulg din scăfârlie-
Casa mea e mai mică decât o cutie!
O, bătrân înţelept, hai, ajută-mi şi mie
Casa mea e mai mică decât o cutie!

 Scoate-le pe toate afară, zice moşul plin de minte.

 Dacă fac asta va fi cum era mai înainte.
A deschis totuşi fereastra şi găina a zburat.
  E mai bine – cel puţin am loc de strănutat.
A gonit capra din casă şi-a împins porcul afară.
 Casa mea începe – acum mult mai mare să îmi pară.
Băbuţa, cu chiu, cu vai, a-mbrâncit vaca-n ogradă.
 Acu’ casa mea-i enormă, după cum poa’ să se vadă.
Mulţumesc, om înţelept, că bine m-ai învăţat.
Pentru cinci era un infern, pentru unu e palat.
N-am de ce să mă mai vait, n-am de ce să mai cârtesc –
Am loc în casă de zici că-i palat împărătesc.
Şi ce zburdă – acum băbuţa, sare-n sus de bucurie –
Nu mai este casa ei micuţă cât o cutie.
Da, ce zburdă – acum băbuţa, sare-n sus de bucurie –
Nu mai este, nu mai este, casa ei cât o cutie.