Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SEMIOLOGIA ABDOMENULUI
CURS NR.2
CONDITII DE EXAMINARE:
Medicul examinează plasat în partea dreaptă a bolnavului.
Bolnavul : în decubit dorsal, cu trunchiul puţin ridicat pe pernă si
genunchii flectaţi, pentru a relaxa musculatura abdominală. Membrele
superioare pe lângă trunchi.
TOPOGRAFIA ABDOMINALĂ:
Abdomenul poate fi împărţit în 4 cadrane (superior drept si stâng, inferior drept si
stâng) trasând două linii imaginare , una orizontală si una verticală, prin
ombilic.
O altă împărţire topografică se obţine trasând 4 linii imaginare
- o linie orizontală ce uneşte marginile inferioare ale rebordurilor
costale
- o linie orizontală ce uneşte spinele iliace antero-superioare
- două linii verticale la nivelul marginilor externe ale muşchilor drepţi
abdominali.
Astfel se obţin 9 regiuni topografice: epigastrul, mezogastrul, hipogastrul,
hipocondrul drept si stâng, flancul drept si stâng, fosa iliacă dreaptă si stângă.
1.INSPECTIA:
Se urmăresc:
- modificările cutanate
- implantarea părului
- modificările de contur ale abdomenului
- participarea abdomenului la mişcările respiratorii
- mişcări anormale: peristaltica intensă, pulsaţii
MODIFICĂRILE CUTANATE
- erupţii peteşiale, echimoze (peri-ombilicală=semnul Cullen:
pancreatita acută,
pe flancuri = semnul Turner :infarct mezenteric sau pancreatită
acută hemoragică)
- vergeturi albe-sidefii (după sarcină , în obezitate ) sau violacee
(sd.Cushing)
- circulatie venoasă superficială: sindrom de hipertensiune portală:
circulatie colaterală de tip porto-cav :peri-ombilicală, în "cap de
meduză"
circulatie colaterală de tip cavo-cav : la nivelul flancurilor
- cicatricea ombilicală: :înfundată sau proeminentă
- cicatrici post-operatorii
IMPLANTAREA PĂRULUI
- la bărbaţi: absenţa părului abdominal sau implantarea de tip feminin:
în ciroza hepatică
2
Bombare localizată:
- a abdomenului inferior:
- relaxarea musculaturii abdominale la vârstnici
- glob vezical
- tumori ovariene sau uterine
- sarcina
- a abdomenului superior:
- hepatomegalie
- splenomegalie
- stomac cu stenoză pilorică
- tumori pancreatice
- la nivelul orificiilor inghinale sau cicatricilor post-operatorii
- hernia ombilicală
- hernia liniei albe abdominale
- diastaza muşchilor drepţi abdominali ( se evidenţiază pe linia
mediană, la ridicarea din decubit dorsal în poziţia şezând)
- eventraţii: la nivelul cicatricilor post-operatorii
MIŞCĂRILE ABDOMINALE:
Normal: musculatura abdominală participă la mişcările respiratorii. Absenţa
acestei participări (abdomen "de lemn") este semn de iritaţie peritoneală.
Mişcări abdominale anormale:
- mişcări peristaltice exagerate: - stenoza pilorică (în epigastru)
- subocluzia intestinală
(deasupra obstacolului)
- pulsaţii ale aortei abdominale ( în epigastru): se văd la persoanele
slabe.
- pulsaţii ale ventriculului drept în epigastru (semnul Harzer): la bolnavii
cu insuficientă cardiacă dreaptă
2.PALPAREA
Palparea se efectuează cu mâinile calde (pentru a nu provoca o reacţie de
apărare fată de mâinile reci), cu toată palma aplicată, urmărind mimica
bolnavului (durere). Regiunea relatată de bolnav a fi dureroasă se
examinează ultima.
3
PALPAREA FICATULUI:
- în decubit dorsal
- se delimitează marginea inferioară prin palpare profundă si se apreciază la
câţi cm sub rebordul costal se află (normal: palpabilă la nivelul rebordului
costal, pe linia medio-claviculară dreaptă)
- se apreciază marginea superioară prin percuţie pe linia medio-claviculară
(LMC) dreaptă si se măsoară diametrul hepatic pe această linie (normal=9-
11 cm)
- se apreciază caracterele descrise la “informatii oferite de palparea
profundă “.
PALPAREA COLECISTULUI:
- punctul cistic: la intersecţia dintre rebordul costal sau marginea inferioară
hepatică si marginea externă a dreptului abdominal. Este dureros în caz de:
litiază biliară, colecistită.
- manevra Murphy: se palpează colecistul prin acrosare sub rebordul costal, în
inspir. Dacă este sensibil: provocăm durere, cu inhibiţie antalgică a
respiratiei.
PALPAREA SPLINEI:
- cu bolnavul în decubit dorsal: se delimitează polul inferior al splinei prin
palpare profundă bimanuală, prin balotare sau prin acroşaj sub rebordul
costal, invitând bolnavul să inspire adânc.
- cu bolnavul în decubit lateral drept-manevra Chiray si Pavel :bolnav în decubit lateral
drept, cu genunchii flectaţi si braţul stâng deasupra capului
Normal: splina nu se palpează.
Dacă splina este palpabilă: se descriu caracterele ei.
TUSEUL RECTAL:
- în poziţie de decubit lateral cu genunchii flectati sau în poziţie genu-
pectorală
- se inspectează orificiul anal (fisuri, inflamaţii, hemoroizi)
5
3.PERCUŢIA
Normal: percuţia abdomenului relevă timpanism (conţinut gazos intestinal)
si zone de matitate fiziologică (matitate hepatică, uter gravid, vezică urinară
plină)
Percuţia ascitei:
- bolnavul în decubit dorsal: se percută radiar, în "evantai", pornind de la
apendicele xifoid . Se constată o zonă de matitate declivă, cu concavitatea
în sus.
- bolnavul în decubit lateral: se constată că matitatea declivă este
deplasabilă pe flancuri
- semnul "valului" : bolnavul în decubit dorsal, apasă cu marginea cubitală a
unei mâini pe linia albă abdominală. Medicul percută cu vârful degetelor
mâinii drepte în flancul drept si percepe undele de percuţie, transmise prin
lichidul de ascită, cu palma mâinii stângi, plasată în flancul stâng.
4.AUSCULTAŢIA
Normal: se aud zgomote hidroaerice (borborigme, garguimente), cu o frecventa de 5-30/minut,
datorate peristalticii intestinale.
Anomalii la auscultatie:
1.absenta zgomotelor intestinale: ileus paralitic
2.garguimente lungi, asociate cu colici si oprirea tranzitului gazos si de materii fecale:
ileus mecanic
3.Frecături peritoneale:
- în hipocondrul drept: perihepatită
- în hipocondrul stâng: perisplenită
4.Sufluri abdominale :
- în epigastru: aorta abdominală
6
PARACENTEZA:
INDICATII: diagnostice (evidentierea si analiza lichidului de ascită)
terapeutice (evacuarea lichidului, introducerea unor medicamente în
peritoneu)
TEHNICA:
-se efectuează în flancul stg, pe linia ce uneste spina iliacă antero-superioară
cu ombilicul, la unirea 1/3 externe cu cele 2/3 interne (la acest nivel
intestinul este mobil, iar riscul de perforare a lui cu acul este minim)
-se evită vasele dilatate (colaterale venoase)
7
EXAMEN MACROSCOPIC:
SERO-CITRIN
TRANSUDAT( <3 g% proteine) EXUDAT (>3g% proteine)
Reactia Rivalta negativă) ( Reactia Rivalta
pozitivă)
1.ciroza hepatică 1.carcinomatoza peritoneală (primitivă
sau secundară)
2.pericardita cronică constrictivă 2.TBC peritoneal
3.insuficienta cardiacă congestivă 3.sd. Budd-Chiari (tromboza venelor
suprahepatice)
4.insuficienta renală 4.ascita infectată prin “efractia “
florei intestinale
5.sd. nefrotic cu hipoproteinemie
6.sd.Demons-Meigs (tumoră ovariană)
HEMORAGIC
1.neoplasme (neoplasm hepatic, adenociroza)
2.pileflebita, tromboza venei splenice
3.pancreatita acută
EXAMENUL MICROSCOPIC:
-transudat: rare hematii , leucocite (<250/mm3), celule mezoteliale
-exudat:
-leucocite frecvente (>250/mm3): în ascitele inflamatorii
-în peritonitele bacteriene netuberculoase
predomină neutrofilele
-în peritonitele bacteriene tuberculoase: frecvente limfocite,
hematii
- frecvente hematii :-intacte dacă s-a produs sângerare la
punctie
-ratatinate dacă lichidul este hemoragic
-celule atipice: neoplazii
-bacterii evidentiate pe frotiuri colorate Gram sau Ziehl-Neelson (b.Koch)
EXAMENUL BIOCHIMIC:
-amilaze crescute: pancreatita acută
8
EXAMENUL BACTERIOLOGIC:
-însământări din lichidul de ascită pe medii conventionale sau pe medii
selective
1.DUREREA ABDOMINALA
Este cel mai frecvent simptom al patologiei digestive.
Poate fi provocată de suferinte ale organelor abdominale, peretelui
abdominal sau poate fi proiectată de la organe extra-abdominale.
Debutul durerii:
- brusc: sugerează perforarea unui organ, infarctul de organ, torsiunea de
organ , disecţia Ao abd.
- rapid (în câteva ore): colica biliară, colica renală, apendicită, ulcerul
peptic, pancreatită., colecistită, peritonită.
- insidios (treptat): hepatita, gastrita, ulcerul peptic , ocluzia intestinală, tumorile
etc.
Intensitatea durerii:
- atroce: ”ca o lovitură de cuţit” - în perforările şi în torsiunile de organ;
- foarte puternică.: durerea colicativă, durerea din pancreatită, colecistită,
apendicită;
- crampă dureroasă: ulcer peptic, colon iritabil, colită uceroasă;
- jenă : gastrită, hepatită, hepatomegalie de stază.
Evoluţia în timp:
- continuă:
9
A. EPIGASTRU
B.HIPOCONDRUL DREPT
Boli ale organelor abdominale Boli ale unor organe extra-abdominale
-colica biliară,colecistita -pneumonie
dreaptă
-hepatită,congestie hepatică
-pleurită,pleurezie dreaptă
-abces subfrenic -embolie
pulmonară
-litiază renală dreaptă
-tumori de unghi hepatic al colonului
C.HIPOCONDRUL STANG
Boli ale organelor abdominale Boli ale unor organe extra-abdominale
-infarct splenic,splenomegalie -pneumonie
stângă
10
G.HIPOGASTRU
-boli ale colonului
-boli ale vezicii urinare (cistită,glob vezical,litiază,tumori)
-boli ale uterului (endometrită,fibrom,carcinom)
-boli ale prostatei (prostatită,adenom,carcinom)
-boli ale coloanei vertebrale lombare
Circumstanţe de apariţie:
- colica biliară: declanşată de obicei de grăsimi alimentare (ouă, maioneze,
smântână etc)
- colica renală: declanşată in condiţii de trepidaţii sau deshidratare;
- pancreatita acută: după abuz de alcool şi grăsimi alimentare;
- ulcerul peptic: crize cu caracter sezonier (primăvara şi toamna),
exacerbate de unele alimente (acide, condimente) şi medicamente
(aspirina)
Simptome asociate:
- colica biliară: greţuri, vărsături alimentare şi bilioase, gust amar;
- colica renală: polakiurie, disurie, hematurie;
- pancreatita acutã: stare de şoc;
11
- enterocolite: diaree.
2.DISPEPSIA (INDIGESTIA)
Senzatie de disconfort asociat cu alimentatia.
Constituie un simptom foarte frecvent, de obicei autolimitat, spontan reversibil.
Cauzele indigestiei:
13
Cuprinde:
1.Durerea:-retrosternală (esofag, hernie hiatală)
-epigastrică (stomac, pancreas, colecist)
-periombilicală (intestin subtire)
-flancuri (colon)
Cauze:
-aerofagia
-consum de alimente bogate în celuloză
-intoleranta la lactoză
-sd. de malabsorbtie
Cauzele anorexiei:
Boli digestive Boli extradigestive