Sunteți pe pagina 1din 14

1

SEMIOLOGIA ABDOMENULUI

CURS NR.2

EXAMENUL OBIECTIV AL ABDOMENULUI

CONDITII DE EXAMINARE:
Medicul examinează plasat în partea dreaptă a bolnavului.
Bolnavul : în decubit dorsal, cu trunchiul puţin ridicat pe pernă si
genunchii flectaţi, pentru a relaxa musculatura abdominală. Membrele
superioare pe lângă trunchi.

TOPOGRAFIA ABDOMINALĂ:
Abdomenul poate fi împărţit în 4 cadrane (superior drept si stâng, inferior drept si
stâng) trasând două linii imaginare , una orizontală si una verticală, prin
ombilic.
O altă împărţire topografică se obţine trasând 4 linii imaginare
- o linie orizontală ce uneşte marginile inferioare ale rebordurilor
costale
- o linie orizontală ce uneşte spinele iliace antero-superioare
- două linii verticale la nivelul marginilor externe ale muşchilor drepţi
abdominali.
Astfel se obţin 9 regiuni topografice: epigastrul, mezogastrul, hipogastrul,
hipocondrul drept si stâng, flancul drept si stâng, fosa iliacă dreaptă si stângă.

METODELE EXAMENULUI OBIECTIV ABDOMINAL:

1.INSPECTIA:
Se urmăresc:
- modificările cutanate
- implantarea părului
- modificările de contur ale abdomenului
- participarea abdomenului la mişcările respiratorii
- mişcări anormale: peristaltica intensă, pulsaţii

MODIFICĂRILE CUTANATE
- erupţii peteşiale, echimoze (peri-ombilicală=semnul Cullen:
pancreatita acută,
pe flancuri = semnul Turner :infarct mezenteric sau pancreatită
acută hemoragică)
- vergeturi albe-sidefii (după sarcină , în obezitate ) sau violacee
(sd.Cushing)
- circulatie venoasă superficială: sindrom de hipertensiune portală:
circulatie colaterală de tip porto-cav :peri-ombilicală, în "cap de
meduză"
circulatie colaterală de tip cavo-cav : la nivelul flancurilor
- cicatricea ombilicală: :înfundată sau proeminentă
- cicatrici post-operatorii

IMPLANTAREA PĂRULUI
- la bărbaţi: absenţa părului abdominal sau implantarea de tip feminin:
în ciroza hepatică
2

- la femei: implantarea părului de tip masculin: în sindrom adreno-


genital

MODIFICĂRI DE CONTUR ALE ABDOMENULUI:


1.Abdomenul plat: normal
2.Abdomen escavat (scafoid): cu concavitatea în sus- stări de
denutriţie, caşexie
3.Abdomen bombat: bombare globală sau localizată
Bombare globală a abdomenului:
- predominent anterioară ("în desagă"):
- obezitate (panicul adipos abundent, ombilic înfundat)
- distensie gazoasă : timpanism exagerat
- cronică =meteorism:(aerofagie sau după alimente ce
induc fermentatie), tranzit intestinal prezent;
- acută: ocluzia intestinală mecanică sau paralitică
(tranzit intestinal oprit)
- ascita abundentă: ombilic proeminent, matitate la percuţie
- predominent laterală (abdomen de "batracian") bolnav cu ascită, în
decubit dorsal

Bombare localizată:
- a abdomenului inferior:
- relaxarea musculaturii abdominale la vârstnici
- glob vezical
- tumori ovariene sau uterine
- sarcina
- a abdomenului superior:
- hepatomegalie
- splenomegalie
- stomac cu stenoză pilorică
- tumori pancreatice
- la nivelul orificiilor inghinale sau cicatricilor post-operatorii
- hernia ombilicală
- hernia liniei albe abdominale
- diastaza muşchilor drepţi abdominali ( se evidenţiază pe linia
mediană, la ridicarea din decubit dorsal în poziţia şezând)
- eventraţii: la nivelul cicatricilor post-operatorii

MIŞCĂRILE ABDOMINALE:
Normal: musculatura abdominală participă la mişcările respiratorii. Absenţa
acestei participări (abdomen "de lemn") este semn de iritaţie peritoneală.
Mişcări abdominale anormale:
- mişcări peristaltice exagerate: - stenoza pilorică (în epigastru)
- subocluzia intestinală
(deasupra obstacolului)
- pulsaţii ale aortei abdominale ( în epigastru): se văd la persoanele
slabe.
- pulsaţii ale ventriculului drept în epigastru (semnul Harzer): la bolnavii
cu insuficientă cardiacă dreaptă

2.PALPAREA
Palparea se efectuează cu mâinile calde (pentru a nu provoca o reacţie de
apărare fată de mâinile reci), cu toată palma aplicată, urmărind mimica
bolnavului (durere). Regiunea relatată de bolnav a fi dureroasă se
examinează ultima.
3

Palparea poate fi :superficială sau profundă, bimanuală sau mono-manuală.

PALPAREA SUPERFICIALĂ: deprimă cu cca 1 cm peretele abdominal .


Urmăreşte:
1.Sensibilitatea superficială: hiperestezia cutanată = semn de iritaţie
peritoneală (abdomen acut)
- provoacă durere si contractura involuntară a muşchilor peretelui
abdominal ="apărare musculară", ce poate fi localizată (ex.:apendicita
acută) sau generalizată (ex: ulcer perforat cu peritonită)
- uneori durerea se exacerbează la decomprimarea bruscă a abdomenului =
semnul Blumberg (iritaţie peritoneală)
2.Mase tumorale superficiale: în peretele abdominal, fixate de el. Rămân palpabile
când bolnavul îşi contractă musculatura abdominală (ex: ridică capul de pe
pernă): lipoame, hematoame în teaca dreptului abdominal.
3.Examinarea orificiilor herniare (linia albă, ombilicul, regiunile inghinale): palpăm
si invităm bolnavul să tuşească.
Herniile sunt mase tumorale cu impuls de tuse, reductibile spontan sau prin palpare .
Herniile nereductibile: sunt incarcerate în orificiul herniar.
Herniile strangulate (incarcerate si cu necroză ischemică): formaţiuni tumorale
dureroase, cu oprirea tranzitului gazos si pentru materiile fecale (abdomen
acut chirurgical). Bolnavul acuză dureri abdominale, vărsături.

PALPAREA PROFUNDĂ: se efectuează palparea simetrică a tuturor zonelor


topografice ale abdomenului, pentru decelarea de zone dureroase sau de
formaţiuni viscerale palpabile.
- viscerele intraperitoneale (cu mezou): mobile fată de peretele abdominal posterior
- viscerele retroperitoneale: imobile
Tehnici de palpare profundă:
1.monomanuală
2.bimanuală: cu mâinile alăturate sau, dacă peretele abdominal este
gros, aplicate una peste cealaltă
3.prin acroşaj ("agăţare”): cu degetele flectate, încercând să pătrundă
sub rebordul costal
4.prin balotaj (pentru organele retroperitoneale): o mână apasă
viscerul prin intermediul peretelui abdominal anterior, iar cealată
mână, plasată în regiunea lombară, percepe apăsarea transmisă de
viscerul respectiv .
Date oferite de palparea profundă:
1.mărimea viscerului
2.consistenta (elastică, fermă, dură)
3.sensibilitatea (dureros sau nu la palpare)
4.suprafata (regulată sau neregulată)
5.mobilitatea (la palpare sau cu mişcările respiratorii)
6.pulsatii transmise.
Topografia durerii la palparea profundă:

Fosa iliacă stângă: Flancul stâng Hipocondrul stâng Epigastru


Hipocondrul drept
-colonul sigmoid -colonul descendent -polul inf. splenic -stomacul -ficatul
-diverticul Meckel -ureterul stâng -rinichiul stg. -lobul hepatic stg.
-colecistul
- ovarul stg. -unghi splenic colon -pancreas -unghi
dr.colon
4

-coada pancreasului -rinichiul


drept

Flancul drept Fosa iliacă dreaptă Hipogastru


Mezogastru
-colonul ascendent -cec -vezica urinară plină
-enterite
-ureterul drept -apendice -uterul gravid sau tumoral -pancreatite
-ovarul drept

PALPAREA FICATULUI:
- în decubit dorsal
- se delimitează marginea inferioară prin palpare profundă si se apreciază la
câţi cm sub rebordul costal se află (normal: palpabilă la nivelul rebordului
costal, pe linia medio-claviculară dreaptă)
- se apreciază marginea superioară prin percuţie pe linia medio-claviculară
(LMC) dreaptă si se măsoară diametrul hepatic pe această linie (normal=9-
11 cm)
- se apreciază caracterele descrise la “informatii oferite de palparea
profundă “.

PALPAREA COLECISTULUI:
- punctul cistic: la intersecţia dintre rebordul costal sau marginea inferioară
hepatică si marginea externă a dreptului abdominal. Este dureros în caz de:
litiază biliară, colecistită.
- manevra Murphy: se palpează colecistul prin acrosare sub rebordul costal, în
inspir. Dacă este sensibil: provocăm durere, cu inhibiţie antalgică a
respiratiei.

PALPAREA SPLINEI:
- cu bolnavul în decubit dorsal: se delimitează polul inferior al splinei prin
palpare profundă bimanuală, prin balotare sau prin acroşaj sub rebordul
costal, invitând bolnavul să inspire adânc.
- cu bolnavul în decubit lateral drept-manevra Chiray si Pavel :bolnav în decubit lateral
drept, cu genunchii flectaţi si braţul stâng deasupra capului
Normal: splina nu se palpează.
Dacă splina este palpabilă: se descriu caracterele ei.

PALPAREA APENDICELUI CECAL: dureros în apendicita acută


- punctul Mc.Burney: la unirea 1/3 externe cu 2/3 interne ale liniei ce uneste spina iliacă
antero-superioară cu ombilicul .
- punctul Lanz: la intersecţia marginii externe a dreptului abdominal cu
orizontala ce uneşte spinele iliace antero-superioare .
- Manevra Jaworski (apendice retrocecal): apare durere la palpare profundă în
fosa iliacă dreaptă, în timp ce este ridicat membrul inferior întins (contractia
m. psoas).
- semnul Blumberg: durere în fosa iliacă dreaptă la decomprimare bruscă (semn
de iritatie peritoneală)

TUSEUL RECTAL:
- în poziţie de decubit lateral cu genunchii flectati sau în poziţie genu-
pectorală
- se inspectează orificiul anal (fisuri, inflamaţii, hemoroizi)
5

- cu indexul mâinii drepte, înmănusat si lubrefiat cu vaselină, se pătrunde


printr-o miscare de însurubare prin orificiul anal în rect.
- se palpează: pereţii rectului, fundul de sac peritoneal Douglas, prostata,
respectiv uterul si anexele
- se verifică materialul extras din rect: materii fecale, sânge, mucus sau
puroi

3.PERCUŢIA
Normal: percuţia abdomenului relevă timpanism (conţinut gazos intestinal)
si zone de matitate fiziologică (matitate hepatică, uter gravid, vezică urinară
plină)

Percuţia ficatului: se percută toracele anterior pe linia medio-claviculară


dreaptă. Normal, matitatea hepatică începe din spaţiul al V-lea intercostal
drept si se întinde până la rebordul costal .
Disparitia matităţii hepatice:
1. pneumoperitoneu (ulcer perforat)
2. interpoziţie de colon (sd. Chilaiditi)
3. situs inversus (matitate hepatică în stânga)
Percuţia stomacului: zonă de timpanism în spatiul Traube (bula cu aer
gastrică): delimitat de: rebordul costal stg, matitatea cardiacă , matitatea
hepatică si matitatea splenică .

Percuţia splinei :în decubit lateral drept, pe linia axilară medie a


hemitoracelui stâng. Se percută între coastele 9 si 11, până la rebordul
costal .

Percuţia globului vezical sau uterului gravid :zonă de matitate în hipogastru,


cu convexitatea în sus

Percuţia ascitei:
- bolnavul în decubit dorsal: se percută radiar, în "evantai", pornind de la
apendicele xifoid . Se constată o zonă de matitate declivă, cu concavitatea
în sus.
- bolnavul în decubit lateral: se constată că matitatea declivă este
deplasabilă pe flancuri
- semnul "valului" : bolnavul în decubit dorsal, apasă cu marginea cubitală a
unei mâini pe linia albă abdominală. Medicul percută cu vârful degetelor
mâinii drepte în flancul drept si percepe undele de percuţie, transmise prin
lichidul de ascită, cu palma mâinii stângi, plasată în flancul stâng.

4.AUSCULTAŢIA
Normal: se aud zgomote hidroaerice (borborigme, garguimente), cu o frecventa de 5-30/minut,
datorate peristalticii intestinale.
Anomalii la auscultatie:
1.absenta zgomotelor intestinale: ileus paralitic
2.garguimente lungi, asociate cu colici si oprirea tranzitului gazos si de materii fecale:
ileus mecanic
3.Frecături peritoneale:
- în hipocondrul drept: perihepatită
- în hipocondrul stâng: perisplenită
4.Sufluri abdominale :
- în epigastru: aorta abdominală
6

- paraombilical: artere renale


- deasupra arcadei inghinale: arterele iliace
- murmur venos peri-ombilical :în ciroza hepatică

EXPLORAREA PARACLINICĂ A ABDOMENULUI

1.RADIOGRAFIA ABDOMINALĂ SIMPLĂ:


-continut gazos intestinal crescut: aerocolie
-pneumoperitoneu: prezenta de aer sub cupola diafragmatică (în
ortostatism) sau subombilical (în decubit dorsal)
-imagini hidro-aerice multiple, în "cuiburi de rândunică": în ocluzia
intestinală
2.EXAMINĂRI RADIOLOGICE CU SUBSTANTĂ BARITATĂ:
-examen baritat esofago-gastro-duodenal: evidentiază anomalii morfologice
si/sau
functionale ale tubului digestiv (pliuri îngrosate, nise ulceroase, stenoze,dilatări,
anomalii de peristaltism)
-examen baritat intestinal: după înghitirea pastei baritate se urmăreste
pasajul acesteia din stomac în jejun si apoi în ileon
-irigografia intestinală: pasta baritată este introdusă sub formă de
clismă în rect;se vizua-lizează colonul si ileonul terminal.
3.ECOGRAFIA SI TOMOGRAFIA COMPUTERIZATĂ ABDOMINALĂ:
-măsurarea diametrelor ficatului, splinei, pancreasului, rinichilor
-aprecierea structurii organelor parenchimatoase (omogenă sau nu)
-evidentierea colecistului ,coledocului, calculilor biliari (imagini
hiperecogene cu con de umbră posterioară)
-evidentierea formatiunilor tumorale
-evidentierea lichidului de ascită
-evidentierea structurilor retroperitoneale (vase, ganglioni, tumori, abcese, hematoame)
4.ENDOSCOPIA: cu fibroscopul, permite vizualizarea mucoasei tractului gastro-intestinal si
biopsia tintită
-cu fibroscopul introdus prin cavitatea bucală: esofagoscopie,
gastroscopie,duodenoscopie
-cu fibroscopul introdus prin rect: rectoscopie, recto-sigmoidoscopie, colonoscopie

5.PARACENTEZA : puncţionarea cavităţii peritoneale.

4.LAPAROSCOPIA: vizualizarea si eventual biopsia organelor


intraperitoneale,după introducerea
laparoscopului printr-o “butonieră” în peretele abdominal.

6.LAPARATOMIA EXPLORATORIE : interventie chirurgicală în scop diagnostic

PARACENTEZA:
INDICATII: diagnostice (evidentierea si analiza lichidului de ascită)
terapeutice (evacuarea lichidului, introducerea unor medicamente în
peritoneu)
TEHNICA:
-se efectuează în flancul stg, pe linia ce uneste spina iliacă antero-superioară
cu ombilicul, la unirea 1/3 externe cu cele 2/3 interne (la acest nivel
intestinul este mobil, iar riscul de perforare a lui cu acul este minim)
-se evită vasele dilatate (colaterale venoase)
7

-se dezinfectează tegumentul cu alcool iodat


-se anesteziază peretele abdominal, strat cu strat, cu Xilină 1%
-se pătrunde cu acul pe traiectul anesteziat până străpungem peritoneul
-aspirăm în seringă o cantitate de lichid de ascită pentru
examen:macroscopic, biochimic, citologic si bacteriologic
-detasăm seringa lăsând acul pe loc si atasăm la ac un tub de perfuzie, lăsând
lichidul de ascită să se acumuleze într-un recipient
-se evacuează maximum 5 litri de lichid, după care se aplică un bandaj
compresiv pe abdomen (pentru a evita scăderea bruscă a presiunii intra-
abdominale, cu redistribuirea volumului plasmatic si hipotensiunea arterială)

TIPURI SI CAUZE ALE LICHIDULUI DE ASCITA:

EXAMEN MACROSCOPIC:

SERO-CITRIN
TRANSUDAT( <3 g% proteine) EXUDAT (>3g% proteine)
Reactia Rivalta negativă) ( Reactia Rivalta
pozitivă)
1.ciroza hepatică 1.carcinomatoza peritoneală (primitivă
sau secundară)
2.pericardita cronică constrictivă 2.TBC peritoneal
3.insuficienta cardiacă congestivă 3.sd. Budd-Chiari (tromboza venelor
suprahepatice)
4.insuficienta renală 4.ascita infectată prin “efractia “
florei intestinale
5.sd. nefrotic cu hipoproteinemie
6.sd.Demons-Meigs (tumoră ovariană)

HEMORAGIC
1.neoplasme (neoplasm hepatic, adenociroza)
2.pileflebita, tromboza venei splenice
3.pancreatita acută

CHILOS (bogat în grăsimi)


-obstructii limfatice traumatice sau tumorale ale cisternei,
ductului limfatic principal sau ganglionilor
mezenterici

EXAMENUL MICROSCOPIC:
-transudat: rare hematii , leucocite (<250/mm3), celule mezoteliale
-exudat:
-leucocite frecvente (>250/mm3): în ascitele inflamatorii
-în peritonitele bacteriene netuberculoase
predomină neutrofilele
-în peritonitele bacteriene tuberculoase: frecvente limfocite,
hematii
- frecvente hematii :-intacte dacă s-a produs sângerare la
punctie
-ratatinate dacă lichidul este hemoragic
-celule atipice: neoplazii
-bacterii evidentiate pe frotiuri colorate Gram sau Ziehl-Neelson (b.Koch)

EXAMENUL BIOCHIMIC:
-amilaze crescute: pancreatita acută
8

-concentratie de grăsimi la valori de două ori mai mari decât în plasmă:


lichid de ascită chilos
-concentratie de grăsimi crescută, dar sub dublul valorii plasmatice:
lichid de ascită pseudo- chilos (în unele ciroze hepatice).

EXAMENUL BACTERIOLOGIC:
-însământări din lichidul de ascită pe medii conventionale sau pe medii
selective

COMPLICATII ALE PARACENTEZEI:


1.fistule persistente ale peretelui abdominal (dacă este infiltrat
edematos)
2.sângerare (sd.hemoragipar, punctionarea unui vas)
3.infectarea ascitei
4.peritonita prin înteparea unei anse intestinale
5.tulburări hidro-electrolitice care pot precipita encefalopatia porto-
cavă sau sd. hepato-renal

SIMPTOME FUNCTIONALE DIGESTIVE

1.DUREREA ABDOMINALA
Este cel mai frecvent simptom al patologiei digestive.
Poate fi provocată de suferinte ale organelor abdominale, peretelui
abdominal sau poate fi proiectată de la organe extra-abdominale.

Caracterele durerii abdominale:


1.debutul
2. intensitatea
3. evolutia în timp
4. localizarea
5. iradierea
6. circumstanţe de apariţie a durerii
7. circumstanţe de ameliorare sau dispariţie a durerii
8. simptome asociate:

Debutul durerii:
- brusc: sugerează perforarea unui organ, infarctul de organ, torsiunea de
organ , disecţia Ao abd.
- rapid (în câteva ore): colica biliară, colica renală, apendicită, ulcerul
peptic, pancreatită., colecistită, peritonită.
- insidios (treptat): hepatita, gastrita, ulcerul peptic , ocluzia intestinală, tumorile
etc.

Intensitatea durerii:
- atroce: ”ca o lovitură de cuţit” - în perforările şi în torsiunile de organ;
- foarte puternică.: durerea colicativă, durerea din pancreatită, colecistită,
apendicită;
- crampă dureroasă: ulcer peptic, colon iritabil, colită uceroasă;
- jenă : gastrită, hepatită, hepatomegalie de stază.

Evoluţia în timp:
- continuă:
9

- inflamaţii ale peritoneului (peritonite),


- supuraţii: abcese, colecistita, apendicita
- distensii de organe parenchimatoase :pancreatită, hepatită,
hepatomegalie de stază,
- de cauză vasculară: infarct splenic, infarct mezenteric, disecţie de
aortă;
- colicativă (cu accentuări şi ameliorări succesive): obstrucţii de organ
cavitar:
-colica biliară,
- colica renală,
- colica intestinală
- recurentă:
-ischemie mezenterică recurentă (angina abdominală),
- porfiria acută intermitentă,
- febra mediteraneană (peritonita periodică familială),
- criza de siclemie (anemie hemolitică),
- colica saturnină (intoxicaţie cu Pb).

Localizarea durerii abdominale:

Durerea abdominală difuză:


- peritonite generalizate,
- cauze intestinale: gastro-enterite, ocluzie intestinală, infarct intestinal
- cauze metabolice: cetoacidoza diabetică, porfiria acută intermitentă, colica
saturnină, siclemia.

Durerea abdominală localizată:

A. EPIGASTRU

Boli ale organelor abdominale Boli ale unor organe extra-abdominale


-ulcer duodenal,gastrita -angina pectorală,infarct
miocardic acut
-litiaza biliară,colecistita -pneumonie
bazală,pleurită,pleurezie
-pancreatită,carcinom pancreatic -embolie
pulmonară

B.HIPOCONDRUL DREPT
Boli ale organelor abdominale Boli ale unor organe extra-abdominale
-colica biliară,colecistita -pneumonie
dreaptă
-hepatită,congestie hepatică
-pleurită,pleurezie dreaptă
-abces subfrenic -embolie
pulmonară
-litiază renală dreaptă
-tumori de unghi hepatic al colonului

C.HIPOCONDRUL STANG
Boli ale organelor abdominale Boli ale unor organe extra-abdominale
-infarct splenic,splenomegalie -pneumonie
stângă
10

-abces subfrenic -pleurită,pleurezie


stângă
-ulcer gastric -embolie
pulmonară
-pancreatită,carcinom pancreatic
-litiază renală stângă
-tumori de unghi splenic al colonului

D. MEZOGASTRU E.FLANCUL DREPT SAU


STANG
-boli ale intestinului -litiaza renală
-suferinte ale aortei abdominale -suferinte ale colonului ascendent sau
descendent

E.FOSA ILIACA DREAPTA G. FOSA ILICA STANGA


-apendicita acută -diverticulită Meckel
-afectiuni ale cecului (tiflită,neoplasm) -afectiuni ale sigmoidului
-afectiuni ale ileonului terminal -afectiuni ale anexelor
-afectiuni ale anexelor (anexită,sarcină ectopică)

G.HIPOGASTRU
-boli ale colonului
-boli ale vezicii urinare (cistită,glob vezical,litiază,tumori)
-boli ale uterului (endometrită,fibrom,carcinom)
-boli ale prostatei (prostatită,adenom,carcinom)
-boli ale coloanei vertebrale lombare

Iradierea durerii: poate fi specifică


-colica renală: durerea iradiază din regiunea lombară de-a lungul ureterului,
spre flanc şi hipogastru
- colica biliară: durerea iradiază din hipocondrul drept spre lomba dreapă şi
umărul drept
- pancreatita acută: durerea din epigastru iradiază “ în centură” spre
hipocodrul drept şi stâng , şi spre coloana vertebrală dorsală T11-T12.

Circumstanţe de apariţie:
- colica biliară: declanşată de obicei de grăsimi alimentare (ouă, maioneze,
smântână etc)
- colica renală: declanşată in condiţii de trepidaţii sau deshidratare;
- pancreatita acută: după abuz de alcool şi grăsimi alimentare;
- ulcerul peptic: crize cu caracter sezonier (primăvara şi toamna),
exacerbate de unele alimente (acide, condimente) şi medicamente
(aspirina)

Circumstanţe de ameliorare sau dispariţie a durerii:


- antispastice: colica biliară, colica renală;
- medicamente antiacide, alimente alcaline: ulcerul duodenal;
- presiune pe abdomen: colica saturnină;
- Nitroglicerină sublingual: angina abdominală.

Simptome asociate:
- colica biliară: greţuri, vărsături alimentare şi bilioase, gust amar;
- colica renală: polakiurie, disurie, hematurie;
- pancreatita acutã: stare de şoc;
11

- enterocolite: diaree.

TIPURI DE DURERE ABDOMINALA:

DUREREA ABDOMINALA PARIETALA


Este bine localizată, superficială, provocată sau accentuată de
palparea regiunii.
Se însoteste de modificări care sugerează diagnosticul :
-zona zoster abdominal: eruptie eritematoasă veziculoasă pe traiect
nervos senzitiv
-abces, flegmon: Inflamatie acută locală
(eritem,edem,căldură,durere)
-hematom în teaca dreptului abdominal: echimoză post-
traumatică
-hernie strangulată: formatiune tumorală,dureroasă, într-un
orificiu herniar, nereductibilă .

DUREREA ABDOMINALA PERITONEALA


Este mai difuză,mai greu de localizat.
A) Durerea din inflamatia peritoneului (apendicita acută, colecistita acută,
pelviperitonite)
-debut rapid
-este intensă, continuă, cu agravare progresivă
-localizată initial în regiunea organului afectat, apoi se generalizează în
întreg abdomenul
-se însoteste de tuse dureroasă, adesea imposibilă si de inhibitie voluntară
a miscărilor respiratorii (contractura diafragmului, durere
accentuată de respiratie)

B) Durerea din iritatia chimică a peritoneului (ulcer perforat,pancreatita


acută)
-debut bruscl
-foarte intensă de la început si continuă
-localizată initial în epigastru (ulcer perforat) sau în etajul abdominal
superior în “centură” (pancreatită), apoi cuprinde întreg
abdomenul.
-se însoteste de vărsături,stare de soc

DUREREA DIN OBSTRUCTIA DE ORGAN CAVITAR


Este provocată de contractia spastică a musculaturii netede parietale.
Sediul si iradierea sunt caracteristice.
Colica gastrică: crampă dureroasă epigastrică, însotită de greturi,
vărsături alimentare sau acide
-indigestii prin abuzuri alimentare, gastrita iritativă etanolică sau
medicamentoasă
-ulcer peptic:durerea survine post-prandial,la 2-3 ore sau în timpul noptii, trezind
bolnavul din somn. Este exacerbată de alimente excitante ale secretiei
gastrice, calmată de alimente alcaline.
Colica biliară:durere violentă în hipocondrul drept,cu iradiere spre lomba si
umărul drept,însotită de greturi si vărsături bilioase.
-apare în mod caracteristic după ingestie de alimente colecistokinetice
(ouă, grăsimi).
-se întâlneste în litiaza biliară
12

Colica intestinală se datorează cresterii peristalticii intestinale.


-localizată peri-ombilical (intestin subtire) sau în flancuri (colon).
-poate fi mobilă, migrând dintr-un loc în altul, în functie de unda
peristaltică, sau fixă (subocluzia intestinală, enterita regională)
-se însoteste de borborigme (zgomote hidro-aerice), flatulentă, scaun imperios,
diaree sau constipatie.
-colica intestinală foarte violentă, cu tablou de abdomen acut, se întâlneste
în : ocluzia intes- tinală, infarctul mezenteric, colica saturnină
(intoxicatia cu plumb), tabes.

DUREREA PRIN DISTENSIA RAPIDA A UNUI ORGAN PARENCHIMATOS:


-hepatomegalia rapid instalată (hepatite acute, hepatomegalia de
stază): jenă în hipocondrul drept si epigastru, însotită de greturi, vărsături,
meteorism
-splenomegalia rapid instalată (infarcte splenice):durere în
hipocondrul stâng, cu iradiere spre umărul stâng, accentuată de
miscările respiratorii, uneori sughit (prin iritarea nervului frenic)

DUREREA ABDOMINALA DE CAUZA VASCULARA:


-”angina abdominală”: prin ischemie cronică mezenterică :peri-
ombilicală; se accentuază post- prandial si cedează la nitroglicerină
sublingual
-infarctul mezenteric: ischemie acută (embolie sau tromboză) cu necroză
intestinală; se manifestă prin durere violentă, continuă, în punct fix; se
însoteste de diaree cu sânge, stare de soc, semne de iritatie peritoneală.
-anevrismul de aortă abdominală: durere intensă, continuă; se
palpează o formatiune tumorală cu caracter pulsatil, expansiv. Tensiunea
arterială la membrele inferioare este scăzută comparativ cu cea măsurată la
membrele superioare.

DUREREA ABDOMINALA DE CAUZA NEUROGENA:


-are caracter radicular
-se întâlneste în discopatii vetebrale, tabes, nevralgii, nevite.

DUREREA ABDOMINALA DE CAUZA METABOLICA (TOXICA)


-toxice exogene: colica saturnină (intoxic. Cu Pb);
-toxice endogene: cetoacidoza diabetică, uremia, porfiria acută
intermitentă.
Este o durere violentă, difuză, cu caracter recurent, neinfluenţată de
tratament antispastic.

DUREREA ABDOMINALA PROIECTATA : cu originea la nivelul unor organe intratoracice


sau la nivelul coloanei vertebrale si iradiată la nivelul abdomenului. (vezi durerea
localizată în cadranele topografice abdominale)

DUREREA PSIHOGENA: la bolnavi cu tulburări psihice, fără o suferintă


organică decelabilă

2.DISPEPSIA (INDIGESTIA)
Senzatie de disconfort asociat cu alimentatia.
Constituie un simptom foarte frecvent, de obicei autolimitat, spontan reversibil.
Cauzele indigestiei:
13

-acută: abuzuri alimentare, boli cu tablou de abdomen acut medical


sau chirurgical
-cronică:-boli cronice ale ap. digestiv
-boli extra-digestive :-insuficienta cardiacă congestivă (stază
viscerală)
-boli infectioase cronice
-boli neoplazice

Cuprinde:
1.Durerea:-retrosternală (esofag, hernie hiatală)
-epigastrică (stomac, pancreas, colecist)
-periombilicală (intestin subtire)
-flancuri (colon)

2.Intolerantă la anumite alimente:


- solide,cu disfagie:sd.esofagian
- grăsimi:boli biliare si pancreatice
- acide: boala ulceroasă
- lapte: deficit de lactază
3.Alergia la anumite alimente: urticarie, colici abdominale, vărsături., diaree.
4.Dispepsia gazoasă: meteorism,eructatii,flatulenta (prin fermentaţie
intestinală crescută).
-Sd.Römheld:senzatie de plenitudine epigastrică datorită distensiei aerice
gastrice (aerogastrie), uneori asociată cu palpitatii. Cedează după
eructatii (eliminarea aerului din tubul digestiv pe gură).
-Balonările: distensie abdominală datorită continutului gazos intestinal
crescut. Simptomele sunt ameliorate de flatulentă (eliminări de gaze din tubul
digestiv pe cale anală).

Cauze:
-aerofagia
-consum de alimente bogate în celuloză
-intoleranta la lactoză
-sd. de malabsorbtie

3.MODIFICĂRILE FOAMEI SI APETITULUI


Apetitul= dorinta de a mânca în general sau de a mânca anumite alimente
Foamea= necesitatea de a mânca, asociată uneori cu senzatia de arsură
epigastrică,cefalee,ameteli.
Apetit diminuat= hiporexie
Apetit absent= anorexie.Poate fi totală sau electivă pentru anumite
alimente (ex. pentru carne în cancerul gastric) si se însoteste de scădere
ponderală.

Cauzele anorexiei:
Boli digestive Boli extradigestive

1.Boli ale stomacului: 1.Boli acute febrile


-gastrite acute,cronice 2.Boli infectioase cronice
-cancer gastric 3.Intoxicatii cronice:alcool,fumat

2.Boli ale ficatului: 4.Boli metabolice:


-hepatite acute,cronice -diabet zaharat cu
cetoză
-ciroza hepatică -uremia
14

3.Boli biliare: 5..Boli endocrine:


-litiaza biliară -insuficienta
hipofizară
-colecistopatii 6.Boli psihice: anorexia
mentală
4.Boli pancreatice:pancreatita cronică,cancer pancreatic

Sitofobia= evitarea constientă a anumitor alimente, de teama durerii

Hiperorexia= apetit excesiv (ex. în ulcerul duodenal)

Parorexia= apetit pentru alimente neobisnuite (de ex în sarcină)

Pica= alterarea apetitului, cu tendinta ingerării unor materii nealimentare


(psihopati)

Polifagia= aport alimentar crescut, în conditiile unui consum metabolic crescut


sau neutilizării
principiilor alimentare (hipertiroidism, diabet zaharat decompensat, insulinom)

Bulimia= foame excesivă , urmată de ingestia unor cantităţi excesive


de alimente, care depăşesc necesităţile organismului (depresii,tulb.
psihice).