Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Urgen
Urgen
163. A3 La traumatismele toracice cu risc potențat pentru viața pacientului sunt atribuite:
-a) pneumotoracele simplu
b) hemotoraxul masiv
-c) leziunile traumatice a esofagului
-d) ruptura diafragmului și hernia diafragmatică posttraumatică
e) contuzia peretelui cutiei toracice
---------------------------------------------------------------------
164. A1 Identificați traumatismul toracic cu risc potențat pentru viața pacientului:
a) obstrucția de căi aeriene
b) hemotoraxul masiv
-c) leziunile traumatice a esofagului
d) tamponada cardiacă
e) contuzia peretelui cutiei toracice
---------------------------------------------------------------------
165. A3 Traumatismele toracice frecvent întâlnite includ:
-a) emfizemul subcutan
-b) fracturile de coastă sau de coaste
-c) fractura sternului și claviculei
d) obstrucția de căi aeriene
e) contuzia plămânilor
---------------------------------------------------------------------
166. A3 Traumatismele toracice frecvent întâlnite includ:
-a) contuzia peretelui cutiei toracice
b) voletul costal
-c) fractura sternului și a claviculei
-d) fracturile de coastă sau de coaste
e) ruptura diafragmului
---------------------------------------------------------------------
167. A1 Identificați traumatismul toracic frecvent întâlnit:
a) obstrucția de căi aeriene
b) contuzia plămânilor
c) contuzia cordului
-d) contuzia peretelui cutiei toracice
e) hemotoraxul masiv
---------------------------------------------------------------------
168. A3 La traumatismele toracice închise sunt atribuite:
-a) contuziile peretelui cutiei toracice (cu sau fără leziuni viscerale toracice)
b) plăgi ale peretelui cutiei toracice nepenetrante
-c) fracturi și luxații ale scheletului toracic fără întreruperea integrității pielii
d) plăgi penetrante al peretelui cutiei toracice
e) plăgi ale organelor mediastinale
---------------------------------------------------------------------
169. A3 La traumatismele deschise ale cutiei toracice se atribuie:
a) fracturi și luxații ale scheletului toracic fără întreruperea integrității pielii
-b) plăgile nepenetrante al peretelui cutie toracice
-c) plăgile penetrante al peretelui cutiei toracice
-d) plăgi ale organelor mediastinale
e) contuziile peretelui cutiei toracice
---------------------------------------------------------------------
170. A1 Tratamentul de stabilizare a pacientului cu pneumotorace deschis include:
-a) aplicarea pansamentului ocluziv
b) decompresia cavității pleurale
c) compensarea volemică
d) imobilizarea voletului
e) intubarea pacientului
---------------------------------------------------------------------
171. A3 Devierea de trahee la examenul pacientului cu traumatisme toracice este prezentă
în:
-a) pneumotoracele sufocant (cu supapă)
-b) pneumotoracele deschis
c) voletul costal
d) tamponada cardiacă
-e) hemotoraxul masiv
---------------------------------------------------------------------
172. A3 Examenul radiologic în pneumotoracele compresiv cu supapă evidențiază:
-a) plămân colabat
-b) cavitate pleurală hipertransparentă
c) opacitate lichidiană masivă
-d) cordul și mediastinul deplasate spre partea sănătoasă
e) respirația paradoxală
---------------------------------------------------------------------
173. A1 Decompresia pleurală în pneumotoracele sufocant cu supapă se efectuează:
a) în spațiul V-IV pe linia axilară medie
-b) în spațiul II intercostal de partea afectată pe linia medioclaviculară
c) în spațiul II intercostal de ambele părți pe linia medioclaviculară
d) în spațiul IV-V intercostal pe linia axilară posterioară
e) în spațiul V intercostal în poziția șezindă a pacientului
---------------------------------------------------------------------
174. A3 Voletul costal determină apariția IRA (insuficienței respiratorii acute) prin:
-a) scăderea spațiului toracic
-b) pierderea rigidității cutiei toracice
c) efuziuni pleurale
-d) alterarea profundă a respirației externe
e) obstrucția căilor aeriene
---------------------------------------------------------------------
175. A3 Sindromul de compresiune în traumatismele toracice este prezent în:
-a) hemotorax
-b) leziunile mediastinului
-c) chilotorax
d) obstrucția de căi aeriene
e) afectarea căilor aeriene în arsurile termice
---------------------------------------------------------------------
176. A3 Sindromul de compresiune în traumatismele toracice se instalează:
-a) leziunile organelor mediastinului
-b) pneumotorace
-c) leziunile diafragmului
-d) leziunile cardio-pericardice
e) efuziuni pleurale
---------------------------------------------------------------------
177. A1 Cel mai mare producător de acid lactic în organism este:
a) ficatul
b) rinichii
c) pancreasul
-d) plămânii
e) glandele suprarenale
---------------------------------------------------------------------
178. A3 Sindroamele fiziopatologice caracteristice traumatismelor toracice includ:
-a) sindromul de detresă respiratorie acută
-b) sindromul de dezichilibru hidro-electrolitic
-c) sindromul de dezichilibru acido-bazic
-d) sindromul toxico-infecțios
e) sindromul de vena cavă superioară
---------------------------------------------------------------------
179. A3 Tripla manevră Safar include:
-a) hiperextensia capului
-b) subluxarea anterioară a mandibulei
c) manevra Sellik
-d) deschiderea gurii și îndepărtarea corpilor străini vizibili cu două degete înfășurate cu tifon
e) îndepărtarea corpilor străini vizibili cu pensa Mgill sau Koher
---------------------------------------------------------------------
180. A1 Dezobstrucția căilor aeriene superioare se realizează prin metodele enumărate cu
excepția:
a) tripla manevră Safar
b) intubația orofaringiană
c) intubația nazofaringiană
d) obturatorul esofagian
-e) cricotiriotomia și cricotiriostomia pe ac
---------------------------------------------------------------------
181. A3 Dezobstrucția căilor aeriene inferioare include:
-a) intubație endotraheală
-b) cricotiriotomia și cricotiriostomia pe ac
-c) traheostomie
d) aplicarea obturatorului esofagian
-e) aspirația secreților traheobronșice
---------------------------------------------------------------------
-a) incapacitatea bolnavului de a asigura securitatea căilor aeriene (comă, stop cardiac și/sau
respirator)
-b) incapacitatea de a ventila un pacient prin metode mai puțin invazive
-c) prezența semnelor de afectare a căilor aeriene și de IR acută și cronică în acutizare (leziuni
prin inhalare de fum, astmul sever, BPCO în
acutizare, edemul pulmonar acut, traumatisme toracice severe)
-d) necesitatea unui suport ventilator îndelungat
e) personal neinstruit în tehnicile de intubație
---------------------------------------------------------------------
259. A3 Rimurile non-șocabile ale stopului cardiac sunt următoarele cu excepţia:
-a) asistolia
b) tahicardia ventriculară fără puls
c) fibrilaţia ventriculară
d) tahicardia paroxistică supraventriculară
-e) activitatea electrică fără puls/DEM
---------------------------------------------------------------------
260. A1 Cauza cea mai frecventă a stopului cardiac la copii este:
a) Traumatismele
b) FV/TV fără puls
c) malformaţiile congenitale
-d) hipoxia, din cadrul patologiei tractului respirator
e) asistolia/ Activitatea electrică fără puls/DEM
---------------------------------------------------------------------
261. A3 Indicaţi tehnicile invazive de dezobstrucţie a căilor aeriene inferioare:
-a) traheotomia
-b) coniotomia (cricotireotomia)
-c) coniostomia (cricotireostomia pe ac)
-d) intubația endotraheală
e) aplicarea măștii laringiene
---------------------------------------------------------------------
262. A1 Respirația artificială cu balonul portabil autoexpansibil AMBU, LAERDAL face
parte din metodele:
a) 15:2
b) 3:1
=c) 30:2
d) 30:1
e) 5:1
---------------------------------------------------------------------
265. A3 Măsurile de resuscitare de bază vor fi întrerupte în caz de:
=a) o stare patologică caracterizată prin temperatura centrală a corpului mai mică de 330C
b) ostare patologică caracterizată prin temperatura centrală a corpului mai mică de 36.60 C
c) o stare patologică caracterizată prin temperatura centrală a corpului mai mică de 350 C
d) o stare patologică caracterizată prin temperatura centrală a corpului mai mică de 360 C
e) nici un răspuns corect
---------------------------------------------------------------------
268. A3 Manifestările ECG ale hiperkalemiei includ:
294. A1 Care este volumul de lichid administrat la o priza in spălătura gastrica la adulți:
a) 100- 150 ml
=b) 200 - 250 ml
c) 300 - 350 ml
d) 500 - 600 ml
e) 1000 ml
---------------------------------------------------------------------
295. A1 In ce caz nu se recomandă spălătura gastrică:
a) intoxicația cu ciuperci
=b) intoxicația cu organofosforice
c) intoxicația cu droguri
d) intoxicația cu vitamine
e) intoxicația cu antidepresante
---------------------------------------------------------------------
296. A1 In ce caz nu se recomandă spălătura gastrică:
a) intoxicația cu ciuperci
=b) intoxicația cu organofosforice
c) intoxicația cu droguri
d) ntoxicația cu vitamine
e) intoxicația cu antidepresante
---------------------------------------------------------------------
297. A3 Prognosticul favorabil într-un înec este:
=a) copil mai mare de 3 ani
=b) suportul bazal precoce
=c) submersia sub 10 minute
d) tahicardia ventriculară la internare
e) răspuns întârziat la resuscitare
---------------------------------------------------------------------
298. A1 Într-un înec este obligatoriu să fie:
=a) inundate căile respiratorii
b) inundat corpul
c) inundat corpul și căile respiratorii
d) inundat corpul, căile respiratorii și stomacul
e) toate enumerate mai sus
---------------------------------------------------------------------
299. A1 La resuscitarea unui înecat în primul rând se efectuează:
a) compresiuni toracice
b) ventilația artificială
c) eliberarea conținutului stomacal
d) compresii abdominale
=e) deschiderea căilor respiratorii cu ventilație pulmonară
---------------------------------------------------------------------
300. A3 Care din victime se acceptă drept victime traumatizate:
=a) victimele cu arsuri termice
=b) victimele cu arsuri electrice
=c) victimele de la înec
d) victima în comă hipoglicemică
=e) victima în comă de etiologie necunoscută
---------------------------------------------------------------------
301. A3 Identificați cauzele șocului obstructiv la copii și adulți:
=a) hemopneumotorace sufocant (cu supapă)
=b) vicii congenitale cardiace
=c) voletul costal
d) aritmiile cardiace
e) leziunile măduvei spinării
---------------------------------------------------------------------
302. A3 Identificați cauzele șocului obstructiv la copii și adulți:
=a) tamponada cardiacă
b) valvulopatiile
=c) embolismul pulmonar
d) leziunile maduvei spinării
e) anemia avansată
---------------------------------------------------------------------
303. A3 Identificați cauzele șocului hipovolemic la copii și adulți:
=a) hemoragia
=b) arsurile
c) intoxicațiile cu monoxid de carbon
d) tamponada cardiacă
=e) peritonitele
---------------------------------------------------------------------
304. A3 Identificați cauzele șocului hipovolemic la copii și adulți:
=a) perderi lichidiene prin stome gastrointestinale, gastroenterite
=b) ocluzie intestinală
=c) peritonite
d) preparate vasodilatatoare
e) contuzia cordului
---------------------------------------------------------------------
305. A3 Indicați cauzele șocului distributiv la copii și adulți:
a) arsurile
b) peritonitele
=c) sepsisul și șocul septic
=d) anafilaxia
=e) medicația vasodilatatoare
---------------------------------------------------------------------
317. A1 Care sunt valorile normei frecvenței respiratorii (FR), pulsului (Ps) și presiunei
arteriale sistolice (TAs) la sugar 6-12 luni:
=a) FR-20-40; Ps - 110-160; TAs-70-75 mmHg
b) FR-25-45; Ps - 115-160; TAs-60-65 mmHg
c) FR-25-50; Ps - 120-170; TAs-65-75 mmHg
d) FR-20-35; Ps - 100-155; TAs-70-75 mmHg
e) FR-20-30; Ps - 110-150; TAs-70-80 mmHg
---------------------------------------------------------------------
318. A1 Care sunt valorile normei frecvenței respiratorii (FR), pulsului (Ps) și presiunei
arteriale sistolice (TAs) la copil în vârsta de 5 ani:
a) FR-20-30; Ps - 100-150; TAs-70-80 mmHg
=b) FR-20-30; Ps - 80-135; TAs-80-90 mmHg
c) FR-15-25; Ps - l70-120; TAs-80-90 mmHg
d) FR-20-30; Ps - 80-130; TAs-80-90 mmHg
e) FR-12-24; Ps - 60-110; TAs-90-105 mmHg
---------------------------------------------------------------------
319. A1 Care sunt valorile normei frecvenței respiratorii (FR), pulsului (Ps) și presiunei
arteriale sistolice (TAs) la un adolescent:
a) FR-20-30; Ps - 100-150; TAs-70-80 mmHg
b) FR-20-30; Ps - 80-135; TAs-80-90 mmHg
c) FR-15-25; Ps - l70-120; TAs-80-90 mmHg
d) FR-20-30; Ps - 80-130; TAs-80-90 mmHg
=e) FR-12-24; Ps - 60-110; TAs-90-105 mmHg
---------------------------------------------------------------------
320. A1 Cauza cea mai frecventă a stopului cardio-respirator la copii este:
a) cardiacă
b) cerebrală
=c) respiratorie
d) renală
e) traumatică
---------------------------------------------------------------------
321. A1 Valoarea diurezei ca semn al hipovolemiei la sugar constituie:
a) scăderea diurezei sub 2 ml/kg/h
b) scăderea diurezei sub 0,1 ml/kg/h
=c) scăderea diurezei sub 1 ml/kg/h
d) scăderea diurezei sub 0,2 ml/kg/24 h
e) scăderea diurezei sub 3 ml/kg
---------------------------------------------------------------------
322. A1 Iminenţa stopului cardio-repirator la sugar este sugerată de instalarea:
a) tahicardiei
b) hipertensiunei arteriale
=c) bradicardiei
d) febrei
e) dereglărilor de conștiență
---------------------------------------------------------------------
323. A1 Doza de adrenalina administrată în stopul cardio-respirator la copii constituie:
=a) 0,01 mg/kg (0,1 ml/kg din soluția 1:10000)
b) 100 µg/kg din soluţia 1:1000
c) 10 µg/kg din soluţia 1:1000
d) 10 µg/kg din soluţia 1:10 000
e) 0,02 mg//kg din soluția 1:10 000
---------------------------------------------------------------------
324. A1 Adrenalina în RCP și C la copii se administrează la intervale:
a) 1-2 min
b) 2-4 min
=c) 3-5 min
d) 4-6 min
e) 6-8 min
---------------------------------------------------------------------
325. A1 Lidocaina (xilina) poate fi folosită ca alternativă la amiodaronă în RCR și C la
copii în următoarele aritmii:
=a) FV/TV fără puls în lipsa amiodaronei
b) Bloc atrio-ventricular gr. I
c) TV stabilă hemodinamic
d) Activitatea Electrică fără Puls
e) Asistolie
---------------------------------------------------------------------
326. A1 Doza amiodaronei în RCR și C la copii constituie:
a) 7 mg/kg i.v. sau i.o.
b) 5-10 mg/kg iv sau i.o.
=c) 5 mg/kg i.v. sau i.o.
d) 14 mg/kg i.v. sau i.o.
e) 15 mg/kg i.v. sau i.o.
---------------------------------------------------------------------
327. A1 Administrarea de prima doză de amioaronă în RCP și C la copii se realizează:
a) după prima defibrilare
b) după a doua defibrilare
=c) după a 3-a defibrilare
d) după a patra defibrilare
e) înainte de a cincea defibrilare
---------------------------------------------------------------------
328. A3 Nominalizați tipurile de șoc:
=a) hipovolemic
=b) distributiv
=c) cardiogen
=d) obstructiv
e) septic
---------------------------------------------------------------------
329. A3 Nominalizați tipurile de șoc:
=a) obstructiv
b) anafilactic
=c) distributiv
d) combustional
=e) cardiogen
---------------------------------------------------------------------
330. A3 Nominalizați tipurile de șoc distributiv:
=a) septic
=b) anafilactic
c) hemoragic
=d) neurogen
e) combustional
---------------------------------------------------------------------
331. A3 Nominalizați tipurile de șoc hipovolemic:
=a) hemoragic
b) neurogen
=c) prin deshidratare
=d) combustional
e) anafilactic
---------------------------------------------------------------------
332. A3 Care din constatările de mai jos referitor la bradicardie sunt corecte:
=a) bradicardia este deobicei un ritm peri-stop și este întîlnită ca răspuns la hipoxie și ischemie
profundă
=b) bradicardia este precipitată de stimularea vagală și se poate întîlni în intubația și aspirația
endotraheală sau în perioada postoperatorie după chirurgie cardiacă. Ritmul este de regulă
neregulat
=c) bradicardia este prezentă în sindromul de hipertensiune intracraniană, acești pacienți pot
prezenta dereglări de conștiență
=d) bradicardia poate fi un efect advers al intoxicației cu digoxina sau ß-blocante
e) bradicardia poate fi precipitată de intoxicația cu antidepresante triciclice
---------------------------------------------------------------------
333. A3 Bradicardia precipitată de hipoxie și stările de șoc la copii va fi tratată:
a) 30 ml/oră
=b) 50 ml/oră
c) 60 ml/oră
d) 70 ml/oră
e) 100 ml/oră
---------------------------------------------------------------------
336. A1 Diureza normală la un copil constituie:
a) 0,5 ml/kg/oră
=b) 1,0 ml/kg/oră
c) 1,5 ml/kg/oră
d) 2,0 ml/kg/oră
e) 3,0 ml/kg/oră
---------------------------------------------------------------------
337. A3 Accidentele vasculare cerebrale ischemice sunt mai frecvent:
=a) aterotrombotice
=b) cardioembolice
c) secundare hemoragiilor intracerebrale
=d) lacunare
e) secundare hemoragiilor subarahnoidiene
---------------------------------------------------------------------
338. A1 Debitul sanguin cerebral constituie:
a) 200-350 ml
b) 400-550 ml
c) 600-650 ml
=d) 750-850 ml
e) 900-1000 ml
---------------------------------------------------------------------
339. A3 Valorile normale ale presiunii intracraniene în corelare cu vârsta:
=a) nou-născut în termen - 2mmHg
=b) vârsta 1 an - 5 mmHg
=c) vârsta 7 ani - 6-13 mmHg
=d) adultul - 2-15 mmHg
e) adultul - 15-20 mm Hg
---------------------------------------------------------------------
340. A1 Presiunea intracraniană în sindromul de hipertensiune intracraniană constituie:
a) nou-născut în termen - 2mmHg
b) vârsta 1 an - 5 mmHg
c) vârsta 7 ani - 6-13 mmHg
d) adultul - 2-15 mmHg
=e) adultul - 15-20 mm Hg
---------------------------------------------------------------------
341. A1 Accidentul ischemic tranzitor (Atacul ischemic tranzitor) antrenează un deficit
motor cu durata ce nu depășește:
a) 1 oră
b) 6 ore
c) 12 ore
=d) 24 ore
e) 48 ore
---------------------------------------------------------------------
342. A3 În favoarea unui accident vascular cerebral hemoragic (AVCH) pledează:
=a) vârsta sub 60 de ani
b) vârsta peste 60 de ani
=c) prezența constantă a HTA
=d) debutul brusc și instalarea rapidă a deficitului neurologic
=e) starea de comă cu semne de iritație meningiene
---------------------------------------------------------------------
343. A3 În favoarea unui accident vascular cerebral hemoragic (AVCH) pledează:
=a) prezența tulburărilor vegetative: facie vultuos, transpirații profuze, respirație stertoroasă,
tahicatdie, hiperemie
=b) cefalee violentă, amețeli care preced coma
=c) instalarea rapidă a deficitului neurologic (hemiplegie de obicei)
d) absența de obicei a comei
e) absența, în general, a tulburărilor vegetative
---------------------------------------------------------------------
344. A3 În favoarea unui accident vascular cerebral ischemic (AVCI) pledează:
=a) vârsta peste 60 de ani
=b) prezența stigmatelor aterosclerozei
=c) instalarea relativ progresivă, mai frecvent noaptea la trezirea din somn
d) starea de comă cu semne de iritație meningiene
=e) absența, în general, a tulburărilor vegetative
---------------------------------------------------------------------
345. A3 În favoarea unui accident vascular cerebral ischemic (AVCI) pledează:
=a) absența stării de comă
b) starea de comă cu semne meningiene
=c) prezența suflului carotidian a unei cardiopatii emboligene
=d) instalarea progresivă a manifestărilor clinice
e) semne de iritare meningiene
---------------------------------------------------------------------