Desfășurător eveniment Arad

Personaje:

A. În fața scenei:
Colonelul Pirici (în fața paradei)
Primarul Ferenc Sarkany – primarul Aradului
Nandor Green – comisarul guvernamental
Sever Ispravnic
Dr. Papp
Dr. Botiș
Dr. Micloși
Mihai Păcățean – referent bisericesc, reprezentant al episcopiei ortodoxe
Doamne din înalta societate (4)
Un cuplu tânăr de țărani
O fetiță în port popular cu un buchet de flori
Delegația franceză – 4 (1 general – Generalul Gondrecourt și 3 ofițeri)
Aghiotant colonel Pirici pt ținut florile primite în dar

B. Pe Bulevardul Revoluției (în partea opusă oficialilor)

Români îmbrăcați în costume populare cu coșuri cu ștergare pline cu flori din care aruncă cu
flori (petale) în fața armatei române care mărșăluiește (aprox. 2000)

C. Pe Bulevardul Revoluției (în paradă):

Ofițeri și soldați (104):

Membrii ai comunităților din jurul Aradului din cele 5 zone etnografice (Țara Zărandului,
Defileul și Câmpia Crișului Alb, Podgoria Aradului, Podișul Lipovei și Valea Mureșului, Câmpia
Aradului și câmpia subcolinară a Vingăi - aprox. 300 persoane – coșuri și flori)

18.30: constituirea dispozitivului militar, a civililor în dreptul Primăriei Arad, dar și a

membrilor comunităților care urmează să arunce cu flori în dreptul trupelor care vor
mărșălui, fanfara militară nouă ia poziție în fața podiumului delegației oficiale
18.30: dispozitivul militar în frunte cu colonelul Pirici călare pornește din Piața Avram Iancu
pornește în marș cântat spre Primărie – transmisie în direct pe LED de pe traseu; dispozitivul
se oprește în dreptul statuii lui Vasile Goldiș
18.40: fanfara militară ia poziție în dreptul scenei
18.45: începe pe LED rularea filmului lung despre soldații cu scrisori de pe front
18.55 – sosirea oficialilor care iau loc pe scenă în partea din stânga (cum privim)
19.00: pe ecranul LED rulează un film de aprox. 1,5 min cu fotografii de epocă ale
evenimentului reconstituit
19.02: Intrare MC pe scenă (în dreapta, cum privim din față): Bună ziua, Arad, bună ziua,
dragi români! Vă invit să marcăm zilele administrației arădene printr-un eveniment
extraordinar intitulat “Arad 100”, eveniment organizat de Primăria Municipiului Arad și
Consiliul Județean Arad, produs de “Centrul Municipal de Cultură Arad”, în parteneriat cu
Centrul Cultural Județean, Teatrul “Ioan Slavici” din Arad, Biblioteca Județeană A.D. Xenopol,
Filarmonica Arad, Liceul de Artă “Sabin Drăgoi” și Academia Forțelor Terestre „Nicolae
Bălcescu” din Sibiu.

Ne onorează cu prezențaprimarul Municipiului Arad, domnul Gheorghe Falcă, pe careîl

salutăm, dar și domnul Președinte al Consiliului Județean Arad, Iustin Marinel Cionca, alături
de oaspeți de seamă precum...??? și primari din peste 50 de comune din județul nostru.

Acest eveniment începe cu o reconstituire a intrării istorice a colonelului Pirici în Arad, aflat
în fruntea Regimentului 6 Vânători și primirea entuziastă de care armata română s-a bucurat
din partea populației românești din oraș și din împrejurimi, dar și din partea administrației
maghiare în frunte cu Primarul de atunci al orașului, domnul Ferenc Sarkany. Împreună vom
retrăi emoțiile zilei de 17 mai 1919, căci astăzi, peste 1000de oameni reconstituie momentul
istoric, iar spectacolul se deschide exact ca în urmă cu 100 de ani, printr-o impresionantă
paradă militară. Să o urmărim.

19.04: Speakerul anunță sosirea generalului: Doamnelor și domnilor, urmează sosirea

colonelului Teodor Pirici, comandantul regimentului 6 vânători, întâmpinat de o delegație
română condusă de avocat dr. Sever Ispravnic”. Semnal trompet. Descalecă, calul e preluat și
dus spre spate de un aghiotant. Fanfara de epocă intonează “Marșul de întâmpinare”.
Colonelul Pirici se îndreaptă în pas vioi spre oficialitățile din dreptul Primăriei, comunitățile
românești aflate pe traseu strigă “Ura! Trăiască România Mare”. Este întâmpinat de Sever
Ispravnic, Dr. Papp , Dr. Botiș, Dr. Micloși și Mihai Păcățean, i se oferă un buchețel de flori de
către o tânără fetiță îmbrăcată în port popular. Ajuns în dreptul oficialităților, dă noroc cu
Primarul Sarkany, cu Nandor Green – comisarul guvernamental, cu generalul Gondrecourt
reprezentantul armatelor aliate, Colonelul Pirici lasă apoi buchetul ordonanței. Totul este
filmat și proiectat în direct pe plasmele din jurul podiumului.

Speaker: Urmează intonarea Imnului Regal al României.

19.07 – 19.10: Fanfara militară din dreptul scenei intonează Imnul Regal.

Speaker: Urmează să ia cuvântul excelența sa, dr. Francisc Sarkany, Primarul orașului Arad.

19.10: “Stimate domnule colonel, / în numele orașului Arad și al concetățenilor mei, / dați-
mi voie să vă zic / „bine ați venit!” - „Istenhasta”, /atât excelenței voastre, cât și bravei
armate române. Am convingerea că / în numele majestății sale regele Ferdinand, / veți găsi
de cuviință a ocroti întreaga populație a orașului Arad / și vă veți îngriji de toți locuitorii urbei
noastre, / indiferent de etnia din care fac parte.”

Speaker: Urmează să ia cuvântul excelența sa, colonelul Pirici, comandantul Regimentului 6

Vânători.

19.12: Frați români, / armata română a intrat în Ardeal în numele regelui Ferdinand / - regele
tuturor românilor. Vă aducem la cunoștință că avem ordin să ocupăm orașul Arad / și să
luăm sub ocrotire întreaga populație. Am venit pentru aceea ca să înfăptuim Idealul Național
/ și să unim toate ținuturile locuite de români sub o singură stăpânire.
Șederea mea printre românii de dincoace de munți / m-a convins că sufletul lor este același
cu cel de la București sau Iași. Am fost, de asemenea, mișcat /de manifestările unanime de
stimă și iubire, / cari au avut loc pretutindeni la trecerea mea pe-aici, / de sinceritatea și
delicatețea exprimării lor. De aceea, /din adâncul inimii, / vă rog să primiți, domnule Primar,
/ și să transmiteți mai departe / asigurarea fermă că toți arădenii își pot continua activitatea
nestingheriți, / fără deosebire de religie și naționalitate, / cu condiția de a respecta de acum
înainte interesele statului român. Trăiască România Mare!” (aplauze)

Speaker: Urmează defilarea militară a unui detașament format din militari ai Regimentului 6
Vânători, regimentul 31 artilerie și roșiori.

Comandantul paradei: Pentru constituirea dispozitivului de defilare, detașament înainte,

marș!

19.15 – 19.20: Parada militară. Se defilează pe marșul „Carol I” de IosifIvanovici. Dispozitivul

militar e constituit din garda drapelului (6), fanfara militară (20 ofițeri și subofițeri), 2
plutoane de vânători, 1 pluton de artilerie (60) și un detașament de roșiori călare (4).
Dispozitivul se aliniază paralel cu Primăria, în dreapta fanfarei. Pe măsură ce rândurile
armatei se răresc, comunitățile iau loc pe aceeași zonă ocupată în prealabil de armată. Când
fanfara militară a încetat să cânte, intră MC.

19.20: Intrare MC: “Ziarele și documentele vremii ne spun că în ziua de 17 mai 1919 s-au
strânsîn mod spontan la Aradmii de oameni din toate zonele cu comunități românești din
jurulorașului. Se spune că lumea a întâmpinat armata cu flori culese din propriile grădini și și-
a exprimat entuziasmul zgomotos față de armata română eliberatoare, care urma să
împlinească visul de veacuri al românilor: acela de a trăi uniți într-o singură țară.
Urmașii lor vin astăzi cu mândrie în fața dumneavoastră, mai ales că păstrează în inimi
poveștile bunicilor participanți la Marea Adunare de la Alba-Iulia și superbe piese de costum
tradițional lucrate în acele vremuri. Oamenii au îmbrăcat cu drag straiele tradiționale și ne
invită cu generozitate să ne bucurăm de aceste comori, lucrate la războiul de țesut, în vreme
de iarnă, ori cusute la lumina lămpașului. Primari, preoți și dascăli își însoțesc cu mândrie
comunitățile la paradă, purtând replici exacte ale steagurilor care au fluturat la Arad și Alba-
Iulia la 1 decembrie 1918.Să-i urmărim.”

19.23-19.40: Fanfara militară de epocă s-a așezat paralel cu Primăria. Începe parada
comunităților. Ordinea este: satele din 1. zona Zărandului (Hălmagiu, Pleșcuța, Vârfurile -
32), 2. Defileul și Câmpia Crișului Alb (Archis, Bârsa, Bellu, Brazii, Buteni, Cărand, Cermei,
Craiva, Chisindia, Dezna, Gurahonț, Hășmaș, Ineu, Olari, Sântana, Sebiș, Seleus, Sepreus,
Socondor, Șicula, Târnova, Tauț, Zarand, Zimandu Nou – 389), 3. Podgoria Aradului
(Covăsânț, Gioroc, Șiria – 76), 4. Valea Mureșului (Bata Birchiș, Petriș, Săvârșin, Conop - 65),
5. Câmpia Aradului și Câmpia subcolinară a Vingăi (Grăniceri, Macea, Pecica,
SecusigiuSemlac, Șagu, Șeitin, Vinga, Vladimirescu, Zădăreni, Zăbrani/Chesinț – 320).
Comentariu MC comunități: Dragi spectatori, după cum mulți dintre voi știu deja, județul
Arad cuprinde, la nord, Depresiunea Zărandului. Spre vest se găsește Câmpia Crișului Alb, iar
spre sud Câmpia Mureșului Inferior și Podișul Lipovei.
Câmpia Mureșului inferior se întinde de la poalele dealurilor Podgoriei arădene, până la
granița de vest a țării. Ea este tăiată de râul Mureș în două: Câmpia Aradului și Câmpia
Vingăi.
Aceste unități geografice împart teritoriul arădean în mai multe zone și subzone etnografice
distincte.

1. Cei pe care-i puteți admira acum sunt moții din Țara Zărandului, cuprinsă între
izvorul și defileul Crișului Alb, străjuită de culmile semețe ale Munților Bihorului și de
Munții Metaliferi. În satele de-aici costumul popular bătrânesc a fost mai puțin
ornamentat, iar broderiile aplicate au fost lucrate mai ales alb pe alb. Bărbații poartă
brâu lat din piele, cu catarame. Încălțămintea specifică zonei, purtată în vechime,
atât de bărbați cât și de femei, a fost opinca, piciorul fiind învelit în obdeală de lână.
Ulterior opincile au fost înlocuite cu păpuci la femei, ghete și cu cizme „ vărzărești”
(lucrate în Bihor în Vărzarii de Jos) sau hălmăgene. Specifice unor sate au fost
țundrele, de culoare brun închis, ornamentate cu postavuri colorate, care erau
cusute în satul Poenari. Din portul de iarnă au făcut parte pieptarele și cojoacele
lucrate în Hălmagiu, care odinioară au fost din piele albă, pe care s-au aplicat
ornamentate florale, pe piept și pe spate, cusute cu mătase de culoare, verde, violet,
bordo și negru.

În sfârșit, cum moții umblau prin țară cu căruțele cu coviltir, specifică zonei a fost și
bunda, cu blana în exterior, croită din pieile a șapte berbeci, care avea forma unei
pelerine fără mâneci.
Un alt element caracteristic acestor sate moțești a fost cămașa fără guler, legată la
gât cu găland.

2. Urmează satele din Defileul și Câmpia Crișului Alb.

Se întinde la sud-est de la Bocsig-Beliu, urmând firul Crișului Alb până aproape de
Vârfuri, în depresiunea Gurahonț și apoi pe Cheile Tălajului. Specific acestei subzone
a fost, în portul femeiesc, înlocuirea pânzei țesută în război cu jolj. Ca podoabă de
cap, la joc fetele de măritat purtau bentiță mai îngustă sau mai lată. Ca podoabe de
gât găsim mărgelele, zgărduțele și salbele (taleri de argint înșirați pe sârmă). La
cămașa femeiască ornamentica aplicată la guler, pe piept, de-a lungul mânecilor și la
manșete este lucrată cu roșu, verde, roz, albastru, galben. Vechea încălțăminte a fost
opinca cu gurgui, înlocuită la femei cu păpuci sau șlarfe și cu cizme roșii, galbene sau
negre cu tureacul tare, iar la bărbați cu șlarfe, bocanci și cizme negre cu tureac tare.
Ca îmbrăcăminte de iarnă atât bărbații cât și femeile au purtat sumane lungi până la
glezne ornamentate pe porțiuni mici, la guler, pe piept și buzunare cu postav colorat
(roșu, negru, albastru). Inițial pieptarele și cojoacele purtate în satele din această
subzonă au fost de culoarea pielii, însă mai târziu acestea au fost înlocuite cu cojoace
din piele vopsită făcute la Buteni sau Gurahonț, ornamentate cu broderie plină,
executată cu lânică sau mătasă colorată pe scris.
 3. Podgoria Aradului se întinde pe fâșia îngustă dintre Câmpia Aradului și Dealurile
Măderat-Radna.
Portul tradițional din Podgorie a cunoscut în timp numeroase schimbări. Spătoiul și
poalele au fost acoperite cu viziclu și rocie din materiale industriale: carton, cârtiță,
stofă, barșon. Cojoacele purtate în Podgoria Aradului, executate în Pâncota, au fost
atât lungi cât și scurte, ornamentate pe toată suprafața cu broderie plină. Feciorii
înstăriți purtau laibere de mătase cu borduri late de fir.

4. Valea Mureșului se întinde de la Radna-Lipova până la marginea estică a județului,

spre Hunedoara. În satele de la nord, de pe văile afluenților Mureșului, ce urcă spre
ținutul moților, precum Slatina de Mureș, care se învecinează peste deal cu
Gurahonțul, portul prezintă elemente crișene.
Totuși există și numeroase elemente comune întregii Văi a Mureșului, care
diferențiază această zonă etnografică de celelalte zone din județ. De pildă dacă ne
referim la croi, cămașa bărbătească este, atât la nord cât și la sud de Mureș, lungă
aproape până la genunchi, iar șubele albe sunt croite drepte, fără clini și
ornamentate - doar cu postav, șinior și ață neagră. Ca piese vestimentare generale ar
fi laiberele bărbătești din pănură, uneori de culoare albastru gheneral, ornamentate
cu șinior negru, brâiele și chimirele. Cămașa femeiască este numită în această zonă
etnografică spăcel.

5. Îi urmărim acum pe cei din Câmpia Aradului și Câmpia subcolinară a Vingăi

Câmpia Aradului cuprinde satele dintre Valea Crișului Alb, Valea Mureșului și
comunele suburbane ale Aradului. Ca podoabe de gât, femeile purtau un șirag mai
lung de husoși sau mai multe rânduri de bani la grumaz, pe sârmă. Vestimentația
subzonei a cunoscut schimbări sub influența portului urban (la bărbați pantalonii
priceși băgați în cizme și rocul, la femei rochii din stofă și mătase, viziclurile și
bundițele).

Acestea au fost comunitățile noastre arădene, de care suntem atât de mândri, unele
venite de la peste 100 de kilometri pentru a cinsti memoria înaintașilor și tradiția
bogată moștenită din străbuni.

Speaker: Urmează să ia cuvântul excelența sa, colonelul Pirici.

19.40: Discurs de încheiere Pirici: “Dragi arădeni, / mulțumesc din inimă pentru calda
dumneavoastră primire. Vă asigur că voi purta pentru totdeauna un deosebit interes cauzei
române,/cari îmi este așa de scumpă. Dragi români, / vă asigur că de azi înainte armata
română nu părăsește Aradul, / până când acesta nu va deveni și de drept / oraș al României
Mari. (aplauze)

19.41: Intrare MC: “Cu aceasta se încheie spectacolul nostru de reconstituire istorică,
urmează intonarea imnului de stat al României.

19.41: Urcă pe scenă o adolescentă, care intonează “Deșteaptă-te române” a capella

(variantă: imnul este cântat doar orchestral,de fanfară).
19.43: MC: Mulțumim tinerei eleve a liceului de Artă „Sabin Drăgoi” Arad, talentata și
charismatica Anda Gheorghiță. Tinerii aceștia reprezintă viitorul României, un viitor pe care
ni-l închipuim pentru acești tineri - democratic și european. În acest sens îl invităm să ne
adreseze câteva cuvinte pe excelența sa, domnul Gheorghe Falcă, Primarul Aradului.

19.44-19.49: Discurs Primar.

19.49: MC: Vă mulțumim, domnule Primar! Îl invităm să ia cuvântul pe președintele

Consiliului Județean Arad, dl. Iustin Marinel Cionca.

19.49-19.52: Discurs Președinte Consiliul Județean.

19.52: Intrare MC: Vă mulțumim, domnule Președinte.

Dragi prieteni, iată-ne ajunși la finalul unui eveniment de amploare, ce a antrenat peste o
mie de oameni, și pe dumneavoastră, spectatorii noștri. Mulțumim încă o dată celor care au
făcut posibil acest eveniment:
Primăria Municipiului Arad – organizator
Centrul Municipal de Cultură Arad – producător
Centrul Cultural Județean,
Teatrul Clasic “Ioan Slavici”,
Biblioteca Județeană A. D. Xenopol,
Filarmonica Arad,
Liceul de Artă “Sabin Drăgoi” și, last but notleast,
Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” Sibiu – parteneri
Mulțumim comunităților prezente și primăriilor care au sprijinit deplasarea lor.
Vă mulțumim dumneavoastră, dragi spectatori, pentru că ne-ați fost alături în acest demers
de a rememora momente istorice de acum 100 de ani, într-un arc peste timp. Cred că
împreună am reușit să creăm amintiri care să dureze pentru un secol, amintiri pe care copiii
noștri le vor povesti cu drag copiilor lor.În acest sens, drept încheiere, am pregătit un film cu
imagini și cărți poștaletrimise celor dragi de către soldații francezi staționați în Arad exact
acum 100 de ani. La mulți ani Arad, la mulți ani România!

19.54-19.58: Pe ecranul LED rulează filmul cu scrisorile soldaților francezi.

18.58: Armata, în formație – defluire, ABIA APOI comunitățile pornesc spre Consiliul
Județean.

SFÂRȘIT