* .44 . ',a. P. 4,7 ce.k.

)
tfp
ir (
tag\
".11 jo
'r-..

DOSOFTEI
KITROPOLITUL. MOLDÒVEI
DE

§TEFA N C1OBA N U
Direrforul 11.10m.intolei din Básarabi:1

TRADUCERE DIN RUSErl.:

de

VEFAti BERECHET

fAVI
'
II)18

www.dacoromanica.ro
 DOSOFTEI
MITROPOLITUL MOLDOVEI
T
ACTIVITATEA LUI LITERARA

[CONTRIBUTIE LA ISTORIA LITERATUREI

ROMXNEIITI SI A LEGXTURILOR ROMA-.
NO-RUSE L1TERARE DIN SECOLUL AL
XVII-LEA.

DE
TEFAN CIOBANU
Directorul InviitAmAntulul din Basarabia

TRADUCERE DIN RUSErE

de
4TEFftr1 BERECHET

-1Aqi-
1918

www.dacoromanica.ro
 lubite cetitor,
Te poftesc ca tot dinadinsul sd citevti ceirticka
dceasta. In ed vei afta munca unui suflet, care s'a
trudit toatd viata set rdspandeascd lamina Old In
inimile pdstoriftlor sdi sortift de vremuri i imprejw-
rari sá asculte In biserica lar un graistrdin climatal
tor. Mitropolitul Dosoftei, despre care este vorba
ea, a gdsit flestule ceasurt din xi t noapte ca sd le
puna In slujba cdrfii pentru -credinciovit pe
el tl tulburcur vremurile grele vi-1 Invdturau fur-
tunile -vietei, cart ti nelinivteau la tillmlícitul iubitelor
lui cárfi, dar biruia total: pofte trupevti, oboseald,
boald, bdtrdnete pdnd la prigonirea prin tdri &reline.
Candela chiliei lui de sihastru veghia pururea ta
nopfile tarzii deasupra cifr(ilor straine de pe cared
lzvodea netacetat pentru biserica i neamul sau. Cate
cupe tndelungi nu cheltuia el la alegerea unui ca-
sau la cliidirea anal vers pentru Psaltirea sa.
Pe atunci erau alte vremuri cu alfl nameni I
Pune, iubite cetitor, aceiavi rthhid In hitelegerea
dcestei vieti de mucenic al ceirtii cum a pus vi al-
cdtuitorul et, romdn din Basarabia, smulsd de duv-
man, rare acum vi-a Visit drumul spre casa pilau-
teascd. Cel ce a talmacit-o vtie ca ce evlavie se et-
propia alcdtuitorul ei de autografele i scrisorile
rdmase de la Dosoftei i).
1) Insttsi talmacitorul a vazut, cules 1 fotOgrafiat multe din
aceste autograte, scrisori ai note, semanate prm
lui necunoscute la noi pná astazi, co gandul de a tncheea
candva vista acestul mare carturar al Moldovei.

www.dacoromanica.ro
II

Seminarist, teolog, tinere pre)t i ttivd`at,cdrora v.2

este dragd ft scumpd viata fi munca de cdrturarie
a calor mai &mink de not, vd &if& ttez, cd reia ce
veti gdsi In aceastd carte este un ada 33 nsa asupra
fttrilor fi lucritrilor marelui Dosoftei cunoscute la
noi pad acum. Cizipul lui pad acuma ni se infiltifa
ea o icoand veche prinsd In fumul fi prafal vre-
murilor trecute peste ea. Tot cela ce ftiam n3i des-
pre ea era cava neldmurit. Trebula sa vie un curd-
titor al acestei sfinte icoane. El s'a fi ivit. Aceasta-i
d-I te_fan Ciobanu, conduceitorul Fcoalelar i3asata-
biei unite. El vdzuse, cd cei din ,,(ara" cercetaserd
num-al munca cArturtireascd al lui Dosoftei, depusci
In Moldova, iar peste cela ce fame fi lucrase el
In Polonia exilului sa, se aruncase un 'vd1 de tacere.
Prietenul Silvia Dragonzir din Ardeal dupe!' cercetd-
rile facute de dansul la Moscova ta arhiva principald
a Ministerului de Externe, pe lava alt ele, a stabilit,
local fi timpul mold. tul Dosoftei, care s'a intani-
plat 1a1694, lar nu la 1711, la Zòlkiew, ci nu la
Azov, cum se credea pad acum 1).
D-1 Ciobanq a mers fi mai departe. A stadia t
ca toatd grip fi amauntimea tot ce a pulid gtsi
la Kiev in biblioteca catidralei SI Sofia fi in mu-
zeul bogtitafulul .Fciukin din Moscova, verificad,
comparand fi analizand tot ce era cunoscut.
Autografele Kievului au fost puse faid ta fatd ca
cele din biblioteca sinodald din Moscova, sea fad
lamina descivarfitd asupra provenienfei acestor la-
creiri ale tut Dosoftei. Consultdnd istoria civild, bi-
ser(ceascd precum fi istoria literaturei popoarelor
slave din vestal Rusiei ne-a pus Inaintea mi¡cdrilor
1) Cel ce acre aceste rinduri a condus si a arAtat d-lei
Silviu Dragomir, la venirea sa In Kiev In 1911, cele douà vo-
lume de autografe, indiandu-i I notele Cu privire la sfltrsitul
yield lei Dosoltei.

www.dacoromanica.ro
 111

religioase la care a participat i pe care le-a ajutat

Dosoftei in deslegarea lor In dull ortodox.
Cartea prietenului Ciobanu la tnceputul sail dd un
reza nat asupra dezvoltdrei Umbel, literaturei i ti-
pdriturilor nmanesti, (dupd nIstoria literaturei reli-
gioase" de N. ¡'irga) pundnd astfel literatura rusa In
curent legriturd ca a noastrei.
Partea a dozza este ca desdvarsire n711t1, atdt pen-
tru invdta(ii rusi cat ci pentru ai nostri.
Un fapt tnsemnat, care izvordste dui alcdtuirea
cdriei acestia este acesta numai un romdn, de-
plin cunoscdtor al limbez ruse i slave, a putut sd
ne dea complectu 1 tabliu ai activitätei i vietei Mi-
tropolitului Dosoftei. De aici se vede nev'zia de a
ne cunoaste prin studiul adancit al (imbei, literaturei,
istoriei si a oblceiurilot i a tot ceia ce formeazd
finta unui popor vecin. Cate greseli grele isoasesc
neamurile din pricina necunoasterei reciproce Intre
ele! Socotim, ca' viitorul ne va trimite pe aceastd
cifrare, de oarece leguturile politice, economice, isto-
rice, 1) i religioase s'au fdcut totdeauna sivor con-
tinua sd se faca' ca vecinii. Pdnd acum nu le-am
ordnduit nici un locas In casa noastrd ! Se cere In-
deptirtarea rdului cdci daca' le-am fi vtizut, si am
fi cdutat sd-I tndreptdm, acum fiecare colt din casa
noastra istoria ar fi curdtit i luminat 1 !
cdte primejdii am fi ocolit
Iubite cetitor, cartea d-lui Ciobanu a fost
tri ruseste la Kiev Merl din 1915 ca ajutorul bänesc
dat de Academia tmperiald de pink din Petrograd,
1) Cercetari !Acute cu toatft grija ne-ar da lucruri cu de-
slivarsire noi si asupra ceiorialti romani pe care 1mprejurd-
rile I-au silit sa-oi pariseascd patria oi cheltuiasca res-
tul vietei In tdrile ràsäritulul, folosind pe tdrAmul literaturei
ca: Spatarul Nicolae Milescu, Dimitrie Cantemir etc. Cate
volume de _documente slave' ne-ar putea da arhivele
ruse of polone, Maud sd rasará faptele istorice poste, sub
o altd lumina,

www.dacoromanica.ro
IV

Fdgiiduialu de a i-o traduce, i-am dat-o Mai de

clad ne alarm amandoi la ,Kiev? pe &incite fcoalei.
Prima iraducete o pregatisem pentru d-1 N. lorga
cir gandul de a-i face o darc de seamd 0 dar vre<-
murile vitrege mi-a riSipit-o. A doua talmiicire este
aceasta, care ti se tnfdliseazd.
Lucrarea rasa' este tnzestratd ca load dovezile ei
in slavoneste, cela ce eu pentru cetitorul roman nu
am putut face de cat dal& textele tn romaneste, at-
prinsul nepierzand nimic din valoarea lui. Am mai
riimas cetitorului dator ca atiexele pe care le voi da
la lumind atanci cdnd ne wort tntoarce de ande am
plecat acum doi ani, aici lipsindu-mi tot cela ce
trebue pentru o asemenea lucrare.
$i acum, iabite, cetitor, lagiidue-mi sd trichin
munca aceasta celor doi mucenici ai idei lipirei
scumpei Basarabri la sdnul mamei : $tefan Murafa Si
Alexe Mateevici 2) tovareisii nostri de fcoalri si urzi-
torii, ca noi tmpreund, acolo departe, de ganduri si
ideale azi infiripate.
tefan Berechet

.1.--ofr .-.4--

Bulletin de Ignstitut pour l'Europe sud-orientale".

Aceastil din urma a scrls o dare de seami in organul
clerului basarabean din Chisindu; Kisinevskia :Eparhiaintlia
Viedomosti". No. 46 pe 1915; s'a scos 0 tasciculd aparte.

www.dacoromanica.ro
 SETA PRIV1RE AURA LIMREI Li ROMANI
.-=-
Daca exista un anumit drum In mer-
sul vietei culturalo-istorice al fiecgrui
popor, atunci este greu sa urmarim a-
cest drum In istoria Romftniei moderne.
Toga istoria Romftnilor este o stransa
Inlantuire de Imprejurari ; acest trist,
dar, plin de eroism, tablou de neobo-
sita lupta impotriva asupritorilor, §i
navAlirilor straine, s-a perindat cu,neIn-
cetatele lupte civile din launtrul tarei.
Aceste Imprejurari au Impiedicat, In
mare masurk cursul normal, al vietei
istorice a poporului, precum i dezvol-
tarea puterilor lui suflete§ti. De aceia,
suntem de parere cu unul din cei mai
de seama istorici ai României, prole-

www.dacoromanica.ro
2

sOrul A. D. Xenopol, ca nici una din

natiunile europene nu a Intel' rnpinat in
dezvoltarea lor sufleteascei ateltea pie-
dici, ca Ronzeinii 9"
$i, In adevar, Romanii, multumita
piedicilor de tot felul se de§teptara
mai tarziu de cat, toate popoarele ro-
manice, Inrudite cu ei, spre viata cul-
turalo-nationall 0 mare parte din
primele epoce ale istoriei lor, ale vietei
lor nationale i ale epopeei lor natio-
nale este ascunsa ochilor no§tri In a-
dancimea veacurilor trecutului, pierind
pentru totdeauna din campul vederei
istoricului, multumita faptului, ca or-
ganul exprimarei vietei spirituale a
poporului,limbaa fost multa vreme
despretuita.
In vremea pe and alte limbi ro-
manice primesc o anumitä determinare
§i prelucrare, comparativ, timpurie, pe
cand Toscana Inca din veacul al
XIII-lea creiaza geniul lui Dante i
1) A. D. Xenopol. Istoria Romanilor din Dacia
traianA. 14.1896 volumul V, pag. 182.

www.dacoromanica.ro
 3

plAmAde§te melodia limbei italiene, pe

and suspinurile de iubire ale poetilor
provansali se Imbrad 'lute° liria plinA
de dispozitie §i coprins, iar Franta
nordia incheagl eposul slu national;
Romftnii, apartinftnd uneia din cele
mai vechi natiuni europene, Ina mai
suspinau In obezile culturei sträine.
Abia In aurora veacului al XVII-lea,
limba romftnA §i In deob§te viata cul-
turalo-natioalA, incep sA dea .slabe *i
plApAnde vlAstare. In cunoscutele con-
ditiuni favorabile culturalo-istorice, lar-
ga i roditoare vale a DunArei, bogata
ei regiune de tArm, probabil, nu mai
putin de at tarmul Italiei §i Provan-
sei vor fi putut sa ajute la dezvoltarea
puterilor suflete0 ale poporului i la
facuratile lui creatoare. Romanii, insA,
nu au avut trubadurii lor, la ei n'a
existat poezia cavalereasck eposul lor,
ei nu au putut sA'§i dezvolte nici po-
ezia creOinA a catolicismului apusean,
pen-tru a nu au avut cavalerismul pre-
cum nici catolicismu1,ace0 puternici

www.dacoromanica.ro
4

factori, cari sa ajute dezvoltarea liricei

si eposulai national precum si a poe-
ziei nationale, In deobste, din Apus.
Teritoriul de acum at Romaniei, cu-
cerit In 106 dupl Hristos de Impd-
ratul Ulpiu Traian, acest teritoriu, lea-
On al natiunei romanesti, a fost po-
pulat ea colonisti din toate colturile
intinsului imperiu roman.1) Dar Daco-
6etii sfAramati, nu au fost cu desà-
varsire distrusi de legiunile romane
ei au continuat sA trAiasca In vechiul
lor teritoriu.
Din amestecul cuceritorilor Romani
si al cuceritilor Daco-Geti a esit na-
tiunea romaneascA. Credinciosi politicei
lor fatd de Wile cucerite, Romanii au
Inceput WO puna In practicA princi-
piile lor de romanizare. Inainte de toate
ei au introdus In toate institutiile limba
latinA In decAdere ImpreunA cu lingua
romana rustica, adusa de colonisti In-
1) Ex toto orbe romano infinitas copias hominum
co transtulerat ad agros et urbes colendos", spune
istoricul roman din secoltkl al V-lea Eutropius.

www.dacoromanica.ro
 5

lAturA cu desAvarsire limba Daco-Gt-

tilor. Ba chiar Insusi Daco-Getit au
rebuit sA se asimilen, sA se conto-
peascl cu desAvarsire cu biruitorii lor,
mai culti. lmpreuna Cu colonistii ro-
mani si legionarif, a fost adus aici
loarte de vreme i--crestinismuL2) S-ar
pArea, cA temelia pusA de Romani, a-
cest cAmin de culturA, aprins. de ei,
trebul sa se formeze, sl se desvolte In
ceva hotArator, In ceva puternic.
valul nAvAlirei barbarilor, a marei e-
migrAri a pop oarelor a oprit viata
turalA, care abia incoltise. RomAnii au
fost siliti s'A parAsiascA pentru o bu-
catA de vreme Dacia si caute
dApostul In strAmtorile muntoase ale
Carpatilor, In desisurile nepAtrunse ale
pAdurilor lor.
Mostenind dela Romani pe lAnga
.....gc
2) A. D. Xenopol. Histoire des roumains de la
Dacie trajane, Paris, 1896. Vol. 1, pag. 135 *i ur-
-mAtoarele. A.I. lafirnirskil. Grigorie Tamblac. Peters-
burg, 1904, pag. 53-56.

www.dacoromanica.ro
origina lor, o limn' neo-latina, religia
cre§ting §i oarecari resturi de cultura
RomAnii, sau mai bine zis, Daco-Roma-
nii, multumitä acestor nAvAliri barbare,
multA vreme nu au putuf sA'§i
meeze un stat independent, ei rAmAn.
In afarA de once organizatie
Haosul adus de popoarele barbare
a Intrerupt pentru o IndelungatA vre-
me legAtura culturalA a RomMinor cu
!lima apuseanA i a schimbat directia
culturei lor. Mid a sosit furtu-noasa
epocA a navAlirei popoarelor i au In-
ceput vremuri mai lini§tite, cAnd Avarii
au pArAsit Dacia, RomAnil aÛ ocupjat
din nou ampia Dunlrei. Dar In vre-
Inea aceasta, In peninsula BalcanicA,
se creiazA taratul bulgAresc, care sub-
jugAnd tinuturile de la nordul Du-
nArei, a adus ca sine influenta cul-
turalA slavA, care a fost de nare du-
ratA i destul de puternicA.
StApAnirea culturei slavone se In-
cepe imediat dupA formarea taratului
bulgAresc. RomAnii se ImpAriA§esc din

www.dacoromanica.ro
 7

potirul crestinizmului bizantin de ra-

sarit, rup legatura cu biserica apuseanä,
limba slava chemata nu de mult In
domeniul vietei religioase. devine or-
ganul superior de cultura, ne pogoa-
randu-se de pe scena In curs de aproape
8 secole. Despartirea bisericilor
in 1054 apropie pe Románi Ind mai
mult de natiunile slave, depärtându-i
din ce In ce de lumea romano-apu-
seana, Inrudita cu ei prin sange
duh. Cultura slavonä a avut o foarte
mare influenta asupra tuturor laturilor
vietei Rombilor, nu numai asupra ce-
lei spirituale, ci i asupra celei eco-
nomice si sociale,
Ea s-a exprimat In bogata Inflorire
a literaturei slave in tinuturile romA-
nesti, care literatura dupa coprinsul
dispositia sa ideala nu stà mai pre
jos de literatura neamurilor slave din
I.) A. D. Xenopol. Istoria Romanilor etc. Vol. V
pag. 184. N. lorga. 1storia religioasa a Rornanilor,
Bucuretl, 1904, pp. 7-15.

www.dacoromanica.ro
RäsArit.1) Mai mult de cftt aceasta
terenul aproape necercetat al creatiunei
populare romftne, studierea particu-
laritAtilor vietei populare, notiunile §i
obiceiurile lui, ar fi descoperit, fArA
noi char' de legAturA ale
Romftnilor cu Slavii.Din lupta vije-
Hoag cu nAvAlirile barbarilor, oprite
In secolul al XIII-lea, rAsar principatele
romftne, Valahia §i Moldova. Istoria
acestor principate este sArad In cu-
prinsul §i motivele sale culturalo-na-
tionale ; toate puterile lor suflete§ti
au fost indreptate Intru apArarea con-
tra asupritorilor, sustinftnduli existenta
lor politicA. El t/u au avut nid-o clip&
Chestiunea literature' slavone in tinuturile
romane0 este foarte bine studiata in literatura.
§tiintifica rusa in numeroasele lucrar ale lui A. L
latimirskii. Vezi dizertatia lui Grigorie Tamblac"
Sanct-Petersburg" 1904; Manuscrisele slavone
ruse§ti din bibtiotecile romane", din colectia sectiei
pentru limba §i literatura rusa a Academiei
riale de §tiinta Vol. 79; ,,Din istoria scrisului sla--
vonesc in Moldova vi Valahia" §i altele.
Vezi lucrarea noastra ; Legendele romane0
ilespre Maica Domnului" in Revista :etnografice-
pe 1911, cartea 4.

www.dacoromanica.ro
 s
de gAndire pentru cultura lor proprie
0 rena§terea lor culturalo-nationala, de-
oarece once progres cultural este con-
klitionat, Inainte de toate, de lini0ea
tgrei din care izvorg§te §i buna stare
economicA a poporului.
Aceastg oprire culturalg, caracteris-
-ticg prin dezvoltarea unei literaturi
strgine RomAnilor dupg limbl §i spirit,
a 0 slujit ca pricing a intrArei tarzii a
RomAnilor In dezvoltarea lor nationalg.
In temelia acestei culturi slave pe te-
-ritoriu strgin nu au fost puse semin-
lele unei ¡del nationale, unui geniu
national ; bimba vie, duhul viu, cari
Inoesc §i amislesc ¡deja nationalg,
_au fost strAine acestei culturi.
Pentru aceasta §i istoria literaturei
romAne0i se InCepe abia din secolul
al XVI-lea, cAnd Incep sg aparg pri-
rnele monumente scrise In bimba ro-
inAng.
De0 limba slavg devine bimba reli-
giei §i institutiilor de stat romAne0i,
totu0 pentru marea multime a popu-

www.dacoromanica.ro
to

latiei, pentru largile masse populare,

aceastd timba era o timba netnteleasá
o timba moarta. Ea era Inteleasa nu-
mai de slujitorii bisericei si a unei
neInsemnate parti din clasa Malta culta.
Chiar carturadi uitau aceasta limb&
dupd o reusita exprimare a istoricului
Toman, imediat ce le scdpet din mdin(
cartea slauonei fi reintrau in via(a de
toate zilele". 1) Massele populare se
folosiau de limba lor nationala In
diferitele manifestad ale vietei lor.
Fireste, ca si primele tncercAri de
a Imbraca in vesmantul graiului
actele launtrice ale psihologiei natlo-
nale, bucuria, amarul, toate aceste In-
cercad de a canta trecutul s-au fAcut
In aceastA limbAkPoezia populara, prin
urmare, din cele mai vechi timpuri
izvorata de la sine, In mod Intamplator,
In sufletul Romanului, nu a fost de
nimeni fixata prin scris, s-a uitat re-
pede, dispArand fArA urmA. Dar, poe-
1) A. D. Xenopol. Istoria románilor din Pacta
traiana. Vol. V, pag. 185.

www.dacoromanica.ro
 11

zia popularA romAneascA moderna a

pästrat In sine nu putine ecouri din
IndeOrtatul trecut, a pastrat urmele
vietei populare, notiunile §i moravu-
rile din epoca de tinerete a Romani-
lor. In eposul romanesc, In balade i
legende, se IntrevAd urmele nu numai
ale vietei istorice de mai târziu a po-
porului, urmele luptei lui cu asupri-
torii, urmele jugului turcesc , acest epos
fásfrAnge In sine nu numai notiunile
erei creOne, In el gAsim ecourile
multor notiuni pAgAne Ale poporului,
vederile tinere, fire0 fiintei lui. 1) Toate
acestea ne dovedesc st5pAnirea limbei
romane0 In viata poporului romftn.
CAPITOLUL I
Primal° inceputurl de Mil romineasci aria
Limba romanA atinge punctul cul-
minant al constructiei gramaticale i
1) Despre poezia populara a Romanilor a amintil
de nenumarate ori in literatura rusa Academicia-
mil A. N. Veselovskii ta Povestiri in domeniul
stibulul religios rusg.

www.dacoromanica.ro
12

cuvenita prelucrare stilistica abia In

secolul treat, In acest period, In pe-
riodul renasterei culturale i politice
ea devine organul, comparativ, al unei
bogate literaturi nationale, ea atinge
un Inalt punct de frumusete i aran-
jare, care-i face cinste printre cele-
lalte limbi ale celorlalte natiuni ro-
manice. Dar, acestui period i-a urmat
alte trei secole de prelucrare prelimi-
nara. Aceste secole au fost vremea
de cautare a formelor lexicale si sti-
listice o vreme de lupta pentru libe-
rarea de sub influentele straine. Si-
lintele celor mai de seama luptatori
dintre romani au fost Indreptate In
directia creierei culturel nationale si a
limbei literare nationale.
Urme de limba romana se gäsesc
In cateva numiri geografice i nume-
proprii, raspandite pe monumentele de
diferite feluri ale vecinilor, incepand
din secolul al VI-lea.
Dar, primele monumente literare,
cari au ajuns pana la sau mai

www.dacoromanica.ro
 13

bine zis, InsemnAri In limba românk

nu se suie mai sus de veacul al XV-lea.
Mulid vreme a stApftnit In §tiintä pà-
rerea, cA cele mai vechi . monumente
scrise In limba romanä sunt tipdritu-
rile diaconului Coresi, cari se refera
la anii 1560-1581. In ultimul timp,
Insa, Invltatii romftni au descoperit
monumente mai vechi. ') *)Fära Indoia15,
ca InsemnAri In limba romAnA au apd-
rut foarte de cu vreme. Cand nu era
scriitorul la IndernAn5, care sd tie
slavonqte, documentele din viata par-
ticulara, corespondenta particulark I n-
semnArile de un caracter sau de altul,
WA nici-o IndoialA, se compuneau In
limba romanA. Profesorul de la uni-
versitatea din Bucure0 N. Iorga, In-
temeindu-se pe un document din se-
colul al XV-lea hec inscripcio ex va-
lachico in latinum versa est, sed rex ')
Vezi : Ovidiu Densugianu .Historie de la lan-
gue roumaine, tome 1-er, Paris, 1902 pp. 389-397.
*) Toate notele Insemnate cu steluta vor avea
lAmuririle :or In anexä la pagina corespunzatoare.
Cazimir.

www.dacoromanica.ro
 14

ruthenica lingua scriptam accepit" pre-

supune, cd ciorna-acestui jurAmánt al
domnului Moidovei Stefan Cel Mare
(1457-1504) fatä de Polonia a fost
compus In limba romAnA ').
Cele mai vechi texte romAne§ti pas-
trate pAnA astAzi sunt ni§te mici frag-
mente gAsite de acela§ InvAtat2). Pri-
ma din aceste manuscrise (douà file
complecte §i mid fragmente din alte
file) prezintd un fragment dintr'un
Apostol din a doua jumttate a se-
colului al XV-lea, scris In limba sla-
vonA amestecatA cu romAne§te3). CA-
teva file pAstrate din manuscrisul cel
de ldoilea fragment din Eitan-
ghelia InvgAtoare tot de la aceia§i
1) N. lorga Istoria literaturei religioase a Ro-
mAnilor pAnA la 1688'. Bucuresti, 1804, p. 109. Ci-
tatul este dat din Lewicki. Codex epistolaris sae-
culi decimi quinti, in monumenta Poloniae historica".
Cracovia, 1891, vol. H, p. 337.
2). N. Iorga.ICAteva documente de cea mai ve-
che limbA romAneascA. Analele Academiei RomAne.
Seria 11. Tom. XXVIII, pp. 99-115.
3) Ibidem, pp. 100-105.

www.dacoromanica.ro
 15

data, sunt scrise In slavoneste paralel cu

text romanesc. $i acest text, dupa
parerea profesorului N. Iorga este u-
nul din cele mai vechi i). In sfArsit
textul al treilea cateva cuvinte In
limba romana, sunt lamuriri la textul
Mineialai slavon din 1492 2). Catre
primul sfert al secolului al XV1-lea
se referä neinsemnate lnsemnari (1519),
Inteun document al domnului mun-
tean Neagoe Basarab (1512-1521),
cunoscutul autor al Invataturei catre
fiul sat* Teodosie", si o scrisoare a
unui oarecare boer muntean catre
Iohann Benkner, unul din propaga-
torii protestantismului, scrisoare care
se refera la anul 15213).
De prin aceasta vreme numarul In-
semnarilor, actelor particulare, In limba
romana, se mareste din ce In ce mai
mult. 0 parte Insemnata din aceste
lbidem. Anexa. (Cateva documente...).
pp. 112-113.
N. lorga. Istor-ia lit. relig. pag. 36, 109. Seri-
soarea este data in intregime.

www.dacoromanica.ro
16

documente a pierit, fiindcA tot ce se

destinA pentru pAstrare, ceia ce era
sortit pentru o mai Indelungatd
vreme, se scriA In limba slavond, pe
cea mai bunA hartie, dacA nu pe per-
gament 1).
Creiarea de fapt a literaturei ro-
manesti este In legSturd Cu acele cu-
rente intelectuale ale Apusului, cari
semnaleazd trecerea de la veicurile
evului mediu cdtre epoca mai nouä.
Ori cat de ciudat s-ar pArea, dar pri-
mete traducen de cArti In limba ro-
mand apar nu In Moldova-si Munte-
nia, locuite numai de Romani, ci In
acele regiuni, cari vin In atingere Cu
lumea catolicd, cu Ungurii si Ger-
manii din Transilvania, In provinciile
Maramures si Ardeak-Aceasta, se In-
teiege de la sine, pentrucd Moldova
si Valahia se aflau In legdturi mai

1). Vezi despre aceasta. A. L latimirskii : Limba

gramatelor slavone de originA romAneasce. Fasci-
cula separatA din ,Colectia pentru slavonie" III,
Petersburg, 1909.

www.dacoromanica.ro
 IT

stranse Cu lumea ortodoxa slavona,

ele se gasiau in atarnare de patriar-
hul din Constantinopol, pe and in
teritoriile, supuse Ungurilor i Ger-
manilor, aceasta atarnare a ortqdqi-
lor de biserica de räsarit aproape nu
se simtia. MiFarea husita, care cu-
prinsese in prima jumatate a veacului
al XV-lea o Insemnata parte din Apus,
dupa cum se tie, a avut ca rezultat
aparitia traducerilor Sfintei Scripturi
ili limbile Julgare". Aceasta mi§care
religioasa s-a atins i de Romanii din
provinciile, aratate mai sus, i a slujit
ca pricina a aparitiei primelor tradu-
ceri In limba romana. Nici unul din
aceste originale nu a aiuns pana la
noi, dar s-au pästrat c6pii de pe
traducerile lor. Cea mai veche din
aceste cdpii, dupa parerea tnvatatilor
romani, este Psaltirea Scheiand 1).
1) Psaltirea a fost dati In biblioteca Academei
de Sturza. A fost editata de prof. L. Bianu in
1889, Psaltirea Scheianr 1482, Bucuresti. N. lorga,
ibidem, p. 22. A. D. Xenopol. Istoria RomAnilor,
vol. V, p. 193 si urm.
2

www.dacoromanica.ro
18

Acest manuscris, care se refera la anul

1550, prezinta, judecand dupa arhais-
mele, cari se Intalnesc in el, o còpie
luata dupa o alta cdpie mai veche. Dupa
aceia, urmeaza o cbpie mai tarzie a
Psaltirei, care se pastreaza in manus-
cris la Academia romana la No. 693.
Acest manuscris este tradus din lim-
ba slavona. El a fost gasit in manas-
tirea bucovineana Voronet ').
De aceasta còpie mai veche s-a fo-
losit diaconul Coresi la tiparirea Psal-
tirei lui din anul 1570 i din 15772).
Tot catre vremea aceasta destul de
timpurie se refera §i traducerea Evan-
gheliei, care traducere s-a pastrat in
manuscris, §i apartine Bibliofecei re-
gale din Muzeul britanic din Lon-
dra ; manuscrisul prezinta o còpie de
pe un alt manuscris mult mai vechi,
luata de Radu GrAmaticul in anul
Comparatia acestei psaltirii cu cea scheianA
a fost fAcutA de-0. Densusianu in Studii de filo-
logie romanir. Bucuresti 1898.
N. lorga, ibidem, p. 21. I. Bianu si Nerva
Hodos. Bibliografia veches. Bucuresti, 1903, L
pp. 54-56; 63-67.

www.dacoromanica.ro
 is

1574. Aceasta traducere a fost tipa-

rita de acela diacon Coresi ').
Ultima traducere, Vacua multumita
propagandei husite, este traducerea
Faptelor Sf. Apostoli", care se pas-
treaza In manuscrisul, gasit In 1871
In manastirea Voronet2). Acest ma-
nuscris este atribuit de Invatatii ro-
mani primei jumatati a veacului al
XVI-lea, cam prin vremea lui Petru
Rarq3). Acei4 traducere se gaseVe
In baza editiei Faptelor Sf. Apos-
toli" din anul 1563 a diaconului Co-
resi4).
In acela timp Cu traducerea car-
tilor aratate au inceput sa apara tra-
ducerile catorva din cele mai cunos-
1) N. Iorga. lbidem. I. Bianu si Nerva Hodos.
lbidem, 43-46. Activitatea diaconului Coresi asup`ra
cAreia vom vorbi mai la vale, and von] aminti
despre tipArirea cArtilor In limba romAnA.
2). N. Iorga. Ibidem, pp. 24-25. A. D. Xenopo1.
Istoria RomAniior vol. V. pp. 193-195. Acest text
a fost editat de I. G. Sbiera. Codicele Voronefean"
CernAuti, 1885.
A ocupat tronul cu intreruperi nitre 1524-1546.
1. Bianu si Nerva Hodos. lbidem, p. 46.

www.dacoromanica.ro
20

cute rugäciuni, cum de exemplu,

Tateil nostru" §i Simbolul credintei".
Prima rugäciune inträ In corpul E-
vangheliei, Simbolul Credintei" a fost
tradus, dupà cum se vede, separat.
In Molitvenicul",') tipArit In anu11564
de acelas diacon Coresi, noi gasim
si Simbolul Credintei", care dupä
presupunerea prof. N. lorga2) a fost
tradus putin pal Inainte. Asemenea
traducen s-au fAcut si pe teritoriul ro-
mAn multumità miscArei religioase,
care a izbucnit In Boemia.
Din punct de vedere al cuprinsului,
toate acelte- traducen nu au nid-o
importantä. In ele nu sunt rAsfrân-
geri ale spiritului popular si nid-o
manifestare a ideilor contimporane :
ele sunt traducen nereusite ale cu-
noscutelor cärti ale Sfintei Scripturi.
Cu toate acestea, aceste traducen i dau
un bogat material pentru istoria lim-
N. Iorga. Ibidem. pp. 26. I. Bianu §i Nerva
Hodo§. Ibidem pp. 51-52.
N. Iorga. Ibidem.

www.dacoromanica.ro
 21

bei romane. DupA aceste monumente

se poate urmAri cum s-a format In
chip treptat limba ¡iterará romftneascA,
i cum ea a primit elementele streine.
CAteva cuvinte ungure§ti, cari se In-
tOlnesc In ele vorbesc despre locul,
unde au fost facute aceste traducen,
despre provinciile Maramure i Tran-
silvania 1). BogAtia de arhaisme deo-
sibe§te destul de mult aceste monu-
mente de traducerile mai tOrzii, iar
particularitAtile fonetice, cari se In-
tOlnesc, cum de pilda, Inlocuirea na-
zalului n" prfn labialul r" (rotacism)
intre douà vocale, determinA i cu mai
multA exactitate patria autorilor tra-
ducerilor, Maramure§, unde panA acum
se observA rotacismul. ()data cu a-
ceasta, aceste monumente sunt mar-
turli vii ai puternicei influente slavone/)._
N. lorga. Ibidem, pp. 28-41. A. D. Xenopol.
Ist. rom. vol. V. pp. 193-196.
Vezi artico1u1 lui A. I. Iatimirskii Influenta
arturareascl a limbei slave asupra celei roma-
nesti", in Vestitorul filologic rus, 1903, cartea 3-4,.
pag. 185-200.

www.dacoromanica.ro
22

Aceste traducen i se fAceau din limba

slavona §i rasfrang In ele, In multe
cazuri, nu numai constructia slaVd a
sintaxei, dar In limba romAnä se in-
troduc multe cuvinte slave, pe cari
traducAtorul nu a putut sa le, Inlocu-
iascA cu alte cuvinte luate din lexi-
conul national. Din punctul de vedere
al exactitatei, aceste traducen lasä
foarte mutt de dorit. 1:nposatul InvA-
tat român B. Petriceicu Hajdeu, la
Inceputul expunerei sale despre limba
de vorbit dui:4 vechile monumente,
semnaleazA cateya curiozitäti In aceste
traducen, cari mutileazA cu desAvar-
ire Intelesul Scripturei ). Acela In-
vAtat a actunat §i editat un ir de
texte, reiferitoare la anii 1550-1600,
texte netraduse, ci originate Cu co-
mentarii istorico-limbistice. Acestea
sunt InsemnAri Intamplatoare de tot
felul, glosse asupra diferitelor cArti,
Insemnäri de comert i gospodArie 2).
B. Petriceicu-Hajdeu. Cuvente den bAtrani.
Limba vorbitV. Bucure0i, 1878, vol. 1, p. 1.
B. Petriceicu-Hajdeu. lbidem.

www.dacoromanica.ro
 23

CAP1TOLUL II
Ineeputurlie de tlpirlturl romfinegti.
TIpiriturIle Jul Cores!.
Yiscarea, care .cuprinsese provinciile
de nord-vest ale Romanilor si provo-
case aparitia primelor traducen i In lim-
ba romAnA, nu a atins, dupl cum am
spus mai Inainte, Moldova si Munte-
nia. Aici In secolele al XIV si XV-lea
Incepe sA se dezvolte puternic viata
manAstireascA si ImpreunA cu _aceasta
si literatura slavon5.1) Pentru aceasta,
si aceste traducen ca manifestatie par-
ticularA, IntAmplAtoare, nu sunt legate
organic cu viata sufleteasca a Roma-
flor, In genere, si nu puteau sA pro-
voace o serioasA miscare intelectualA
printre ei. JudecAnd dupA faptul, cA
aceste traducen sunt scrise neglijent
1) Informatiunile despre manuscrisele, cari se
pAstreazd In bibliotecile romAnesti, si cari se re-
fell la acest period si la o vreme mai tArzie, pre-
cum si mult material foarte pretios cu privire la
aparitia multor manAstiri romInesti, vezi A. L Ia-
timirskii : Manuscrisele slave si ruse din bibliote-
cile romanestr, Petersburg, 1905 Editia Academiei
imperialA de stiinti

www.dacoromanica.ro
24

pe o hartie proasta '), ci nu dupl pil-

da splendidelor manuscrise slave, In-
frumusetate cu aur si chinovar, i ara-
reori scrise -chiar pe pergament 2), aceste
traducen nu se folosiau de o speciala
Incredere, i fata de ele se referiau
banuitor ca fata de agile eretice, ene-
scrise In limba oficiala, recunoscuta
de biserica, In limba slava.
Dezvoltarea I iteraturei romanesti cas-
tiga o stabilitate si mai mare dupa a-
paritia de carp In tinuturile romanesti.
Aparitia tipografiei la Romani se ra-
porta, comparativ-, la o epoca destul
de timpariet si anume pe la anul 15082)
Exceptie face in aceasti privintl bogata in
frumusete Evanghelle a lui Radul GrAmAtioul 1574.
Vezi A. 1. Iatimirskii. lbidem i lucrarea lui
despre Grigorie Tamblac. Petersburg, pag. 382-388.
3)1. Bianu i Nerva Hodoa. Bibliografia veche
rondneasau, vol. 1 p. 1, 1. Bianu. Despre introdu-
cerea limbei romAne in biserica Romanilora, Bucu-
reati, 1904, pag. 7. N. lorga, Istoria liter religioase
pg. 49, Acelaai. Istoria bisericei rontline ai a vietei
religioase a RomAnilor'. VAlenii de Munte, 1908, pg.
124. Emite Picot. Coup d'oeil sur l'histoire de la
Aypographie dans les pays roumains au XVI siécle".
Paris, 1895, pg. 10.

www.dacoromanica.ro
 25

Primele carti, tiparite In provinciile ro-

mane*ti au fost cartile slave ). Abia
In anul 1544 Incep sa apara carti ti-
parite In limba romana. Din acest an
pana la anul 1582, In una din pro-
vinciile romane§ti, §i anume In Tran-
silvania, se editeaza un ir de carti
In limba romana.
Aparitia acestor carti ca§1 a celor
In manuseris se datoreVe Apusului §i
anume mi§carei protestante din pro-
vinciile germane. Germanii protestanti
avand scopul sa atraga de partea lor
§i pe Romanii din Transilvania dau
tot concttrsul la tiparirea §i traducerea
unui Intreg ir dè WO ale Sfintei
Scripturt. Astfel, s-a tradus din limba
germana §i s-a editat In Sibiu la 1544
Catehismul luteran" , prima carte ti-
1) Informatiuni despre cArtile vechi tipArite In
provinciile romAne§ti se pot gAsi la I. Bianu, op.
cit. Emile Picot, ibidem, in literatura rusA gAsim
date nu tocmai complecte la M. A. Maximovici
Opere Complecte" t. III, p. 687-690, Kiev, 1880
la Carataev I.: .Descrierea cArtilor slave manuscrise"
1883.

www.dacoromanica.ro
26

pdritä In limba romand i). Nu s-a pas-

trat nici-un exemplar din aceastd carte,
dar un mare numAr de mArturii din
acea vreme ne dovedesc MA nid-o
Indoiald existenta unei asemenea tra-
ducen 2)* De pe acest Catehism, pe la
1600, preotul din satul Mohaci (In
Transilvania), Grigore, a luat o cbpie,
care a ajuns pand la noi i care a
fost editata de B. P. Hajdeu la 18803).
Nu se §tie cine a fost autorul acestei
traducen; judecdnd dupd faptul, cd
ortografia catehismului exprima mult
mai bine firea limbei romane, de cat
textele manuscrise de mai Inainte, a-
vem motiv sd credem, cd autorul tra-
ducerei a fost de origind romaneascd 4).
1)1. Bianu si Nerva Hodos. Bibliografia roma-
neascA veche, v. I. pp. 21-23. I. Bianu. Despre
introducerea limbel romAne In biserica romaneascl
p. 8. A. D. Xenopol. lstoria rom. vol. V-. p. 198.
N. lorga. 1st. lit. religioase, pp. 64-66.
Aceste gtiri se dau in Bibliografia romAni
veche de 1. Bianu, pp. 21 23 Observatiuni Cu
privire la limba si compunerea catehismului, vezi
N. lorga, ibidem
Cuvente den bAtrani, volm. 11. p. 99.
N. lorga. Ibidene. p. 67.

www.dacoromanica.ro
 27

Aceasta editie a catehismului a fost

multa vreme singura editie In limba
romana.
Tipartrea de c'ärti in limba romana
se reIncepe In anul 1560, and In o-
raselul transilvanean Brasov apare o
tipografie. Initiativa Infiintarei tipogra-
fiei si editarei de carti In limba ro-
mana si aici apartine protestantilor si,
anume, sus numitului german Hannes
Benkner, ocupand functiunea de con-
ducator al judetului Brasov (jude), el
porunceste diaconului Coresi sa tipa-
reasca o Evanghelie. Dupa cunt se
vede, II Indeamnii la aceasta Intre-
prindere nu numai consideratiuni Cu
caracter idealic, ci si motive cu ca-
racter material, deoarece vedem apa-
rand deodata cu cartile In limba ro-
mana si editii de cärti In .limba sla-
vona1). Despre viata ajutatorului apro-
piat a lui Benkner, diaconul Coresi,
1) Vezi tipariturile din tipogr. Brapvului la I.
Bianu qi Nerva Hodo BIM veche vol. I. pp. 43-93;

www.dacoromanica.ro
28

de numele cAruia este legat un §ir de

tipArituri de cArti In limba romAnd §i
slavond, nu tirri nimic pozitv.
Coresi, fiind de origind greacd, pro-
babil, pe care o Intálnim prin docu-
mentele de la inceputul veacului al
XVI-lea 1), InvAtase undeva arta tipo-
graficA 2), s-a apucat cu toatA inima
de tipArirea de cArti. 0 Indelungatd
vreme §tiinta romAneascA II socotia §i
traducAtor al cArtilor sale tipArite, dar
ultimele cercetdri au dovedit, cd el a
redat numai vechi texte romdne§ti,
cariapdruserd sub influenta husitis-
mului ; de aceia §i toatA mi§carea din
Bra§ov nu poate pretinde, cd a fost
-o mi§care independentd literati, ci se
socote§te numai ca o continuare a ce-
lei anterioare.
N. lorga. Istoria literaturei religioase, p. 68.
De acelas. Istoria- bisericei románesti etc, p. 140 si
urm. A. D. Xenopol. Istoria romanilor. vol. V. D.
198-200. Analele Academiei románe, vol. XXVIII,
p. 99.
Prof. N. Iorga crede, cl Coresi a cunoscut
chestiunea editárei si tipografiei in teritoriile slavone.
Analele roman, vol. XXVIII, p. 99.

www.dacoromanica.ro
 29

Din prefata Evangheliei, apArutä In

1561, aflAm, cari au fost scopurile,
cari au condus pe Benkner si Coresi,
procedAnd la editarea de cArti romft-
nesti. In zilele mdriei lui lande , citim
aici, eu jupdnul Hand Beagner den
Brapv, am avut jelanie pentru Vintele
ceir(i creftinefti Tetroevanghelul i am
scris aceste sfente cdrti de Invel(dturel,
sd fie popilor rumdneg sei lnteleagd,
sel lave fe rumdnii cine-s crestini, cum
grde$te i sfantul Pavel Apostolul catrei
Corinteni 14 capete: la sputa beserecti
mai bine a grdi ciad i cuvinte cu in fe-
les de ceit 10 mii de cuvinte netntelese
la limbd strand 3). Din aceste cuvinte,
pentru noi reese limpede legAtura aces-
tor editan i Cu miscarea protestantA din
teritoriile germane. In ceiace priveste
textul acestei Evanghelii, ea nu este
altceva de cAt redarea vechei Evan-
ghelii husite, de pe care a luat si Rada
GrAmAticul o còpie. Ortografia Evan-

3) I. Bianu §i N. Hodcl. Ibidem, p. 44.

www.dacoromanica.ro
 30

gheliei Intru putin se deosebe§te de

ortografia Catehismului din1544 l), dei
§riftur, chirilita slavona, este mult
mai grobianA2), In anul urmator (1562)
tipografia de la Brapv da la lumina
Evanghelia slavond3), lar In 1563 s-a
tiparit un Apostol romanese). Cel din
urma apare ca o cbpie a textului
vechi al Faptelor Apostolilor", ca§1
manuscrisul gäsit In 1871 In manästi-
rea Voronet5). Mai departe, In aceia§i
tipografie se tiparesc de diaconttl Co-
resi, &ara de cateva carti slavone6),
§i urmatoarele d'O romane§ti.
Talcut Evangheliilor cu adaosul
unui Molitvenic, editat in 1564').

I) N. lorga. lbidem, p. 71.

lorga, lbidem. I. Bianu vi N. Hodov. lbidem ;
pe pag. 46 se dA o fotografie dupl prefata la E-
vanghelie.
1. Bianu vi N. Hodov. lbidem, pg. 46-49. Ca-
rataev. Descrierea cArtilor slavo-ruse. I. pg. 24.
I. Bianu vi N. Hodov. lbidem, pg. 49.
N. lorga. lbidem, pg. 24-25, 74.
Despre cArtile slavone editate de Coresi, vezi
Carataev op. cit.
7)1. Bianu vi N. Hodov. lbidem, pp. 51-51.

www.dacoromanica.ro
 31

Textul Evangheliei se deosibe0e mult

de vechile texte romane*ti: judecand
dupa prefata, talcuirea asupra Evan-
gheliei este o lucrare compilativa, com-
pusa pe temeiul prooroci-
lor, apostolilor fi scripturilor,
a sfin(ilor parin(i" 2).
Este caracteristic, ca In aceasta Evan-
ghelie trece ca un fir rqu tendinta
calvinä, In ea sunt, deasemenea, §i e-
§iri polemice contra erarhiei biseri-
ce03). Tot4, cateva arhaisme, cari
se Intalnesc In talcuiri", vorbesc con-
tra textului original al traducerei; car-
tea, probabil, este compusa dupa tex-
tele avute cu introducerea unor locuri
separate cu caracter polemic4). In ceia
ce priveVe Molitvenicull el a fost tra-
dus acum din limba ungureasca afara
de Simbolul credintei" care este re-
producerea unui text mai vechiu.
2) Extrase din prefatA sunt date de I. Bianu. Ibi-
ciem, p. 51. Deasemenea §i N. Iorga. Ibidem, p. 75.
3)..N. lorga. Ibidem, pp. 75-80.
Ibidem.
Ibidem, p. 26.

www.dacoromanica.ro
32

Psaltirea din 1577'), a cArei editare

a fost repetatA de Coresi in 1577, dar
de astA datA cu text slavon parale12).
Din prefata acestor ultime douà e-
ditii (cari se deosebesc una de alta
numai la sfarit) aflAm, cA Coresi a
scris aceastA psaltireil, fiindcA am
vdzut, ca toate noroadele au cuvantul
lui Dumnezeu In limba lor, i llama(
noi Rumdnii nu avem"). Totu§i cu-
vAntul am scris" nu vorbe0e despre
faptul ca traducerea psaltirei apartine
lui Coresi ; i aici el s'a folosit de
textul cel vechi husit, asem enea cu
textul psaltirei scheene §i psaltirea ma-
nuscris din biblioteca Academiei ro-
mane de la No. 693.4) in sfAr§it, In
1)1. Bianu gi N. Hodos. Ibidem, pp. 54-56. Amu
stiri neclare, ca Coresi a editat Ind o psaltire in
1568, dei invAtatii In prezent se referl fag de
aceasta stire cu neincredere.
2)1. Bianu gl N. H000s. Ibidem, pp. 63-67. Ca-
rataev. Descrierea cArtilor slavo-ruse". t. I, p. 198.
L Bianu si N. Hodos. Ibidem, pp. 55-64.
Vezi mai sus N. lorga. Ibidem, pp. 21-22, 82.

www.dacoromanica.ro
 33

1580, diaconul editeazd o Evanghelie

slavo-româneascd, o Evanghelie cu tex-
tul paralel slavo-romdn, ') iar In 1580-
1581 Evanghelie ca invcittiturd.2) In care
textul românesc al edangheliei este
Insotit de InvdtAturi pentru durnineci
peraznice. Aceastd evanghelie dupd
compunere se deosibeste de
editiile anterioare. Din prefata ei aflärn,
cd Lucas Hirscher, noul jude al Bra-
sovului, si-a exprimat dorinta sà edi-
teze pentru Români vre-o carte folo-
sitoare. El a cäutat o asemenea carte
In toate tinuturile romanesti, si, In sfAr-
sit, a gdsit-o la mitropolitul muntean,Se-
rafirn. Cartea slavond gAsitd i-o dd
diaconului Coresi, care era un mqter
Invei(at intr'acest lucru sel o scoatel
pre limba runrdneasca." Dar, mai de-
parte, se amintese ajutätorii lui la acest
lucru, preotii lane si Mihai.3) Prof.

1)1. Bianu i N. Hodo Ibidem, p. 80. Carataev

Ibidem, . 205.
2)1. Bianu i N. Hodo. Ibidem, pp. 85-93.
3) 1. Bianu i N. Bodo*. lbidem. p. 91.

www.dacoromanica.ro
24

Iorga, Intemeindu-se pe faptul, cä lui

Coresi li pläcea s'd-si atribuie traducerea
cArtilor (psaltired din 1577), cari fu-
seserä traduse mai inainte, tägädueste
participarea lui Coresi la traducere. 1)
Mai probabil este cd lui Coresi Ii
apartine redactarea traducerei si In-
grijirei editiei. Astfel sau altfe1, dar
cartea aceasta, tradusd Inteo limbd
mlädioasd si simplä, apare ca ceva
nott-In literatura romdneascä religioasä,
cu atât mai mult cu cat nu textele pro-
testante i-au slujit ca original, ci o
carte slavond.
Pe la 1582 diaconul Coresi, proba-
bil, a murit. Din aceastd vreme Thee-
teazd si editurile ardelene. Ultima carte
tipäritd In aceastd provincie In limba
romând a fost Palia"2)In 1582g), care
a apdrut In orasul Ordstie sub ingri-
jirea fiului lui Coresi, tipograful $er-
ban. De_ pe la aceastd vreme, provin-
cia aceasta Intrd In luptd, ea devine
N. 107ga. Ibidem, pp. 89-95.
Facerea i Exodul.
3)1. Biana i N. Hodo§. Ibidem, pp. 93-93.

www.dacoromanica.ro
 35

mdrul de discordie dintre Nemti, Un-

gurí, Turci i doma munteni. Viata
culturald In aceastd provincie moare
pentru o Indelungatä vreme; dar rolul
jucat de aceastd Toscanä romdneascd
a fost foarte mare. Dacd recunoastem,
insä, cA toatd miscarea literarä din
provincia ardeleneascd s'a exprimat
numai In editarea vechilor traduceni
husite, cd ea nu s'a manifestat cu ni-
mic original, nici atunci Insemndtatea
acestei miscdri pentru Români nu se
micsoreazd. In timpul celor 20 de ani
de activitate ai lui Coresi s'au editat
In limba romanä toate cdrtile Sfintei
Scripturi cele mai de trebuintä. Aceste
edituri repetd, In majoritatea cazurilor,
vechile texte, numai, In parte, corec-
tate si modernizate. Uneori In ele se
IntdInesc constructii stilistice nenoro-
coase, uneori chiar si mari greseh ti-
pografice, dar, cu toate acestea, d'Ole
acestea sunt una din cele mai puter-
nice incercdri de a creia o limbd
terard. Vechile manuscrise, multumitd

www.dacoromanica.ro
36

raritdtei lor, au dispdrut incetul cu

Incetul. Aceste noi arti tipdrite, s'au
rdspandit repede peste toate teritoriile
romanevti-, ducând cu ele vi ideia des-
pre putinta Romdnului de a se rugh.
In limba pdrintilar säi, de a-vi creia
o limn literarä vi odatd cu acestea
vi ideia despre unitatea sa cultured
vi nationalä.
CAPITOLUL III.
Tip5riturile sporadice de la sfOr§itul secolului
al XVI-lea §I Inceputul celui al XVII-lea In
leggura lar cu cele din Rusia de sud-vest.
Cu toate acestea, cultura slavond
se mentinea In Muntenia vi Moldova.
Dacd tipdriturile fdcute In aceastd pro-
vincie ungureascd nu slujiau de cdt
ca lucräri pentru citire, limba slavond
continud sd fie limba oficiald a bisericei
vi statuld. Dar cultura slavond atre
sfArvitul secolului al XVI-lea Incepe sd
se slAbeascd. Minunatele manuscrise
slavone dispar, Inlocuindu-se Cu altele
mai simple ; In periodul de la 1588
pand la 1635 nu mai Intftlnim nici-o

www.dacoromanica.ro
 37

tiparitura In limba slavona. Acest fapt

se explica nu atat prin slabirea inte-
resului pentru literatura slavona, nici
prin desteptarea constiintei nationale la
Romani, cat prin evenimentele politice,
luptele din afara si räzboaele civile,
cari bantuiau pamantul principateror
romane. La sfarsitul secolului al XVI-lea,
Muntenia are ca domn pe vestitul
Mihai-Viteazul (1593-1601), cunoscut
nu numai ca luptator contra Turcilor
pentru independenta politica a popo-
rului sau, ci si ca om, care toatä viata
sa s'a silit realizeze unitatea na-
tionala i politica a Romanilor. Neln-
cetatele lupte nu i-au dat, cu toate a-
cestea, putinta sa puna chestiunea
nationala pe alt teren. Dupa el, isto-
ria Romanilor In curs de aproape
30 ani, nu cunoaste alt reprezentant
politic mai de seam a. Pe tronul prin-
cipatelor se schimba repede unul dupä
altul un sir de domni neinsemnati,
-cad aruncara principatele romane In
lupte civile ; In acest timp nu putea
fi vorba despre nici-o activitate literara.

www.dacoromanica.ro
33

Mara de niste documente serse In

limba romând, cari s-au pdstrat, din a-
cest period, trebuie sa mai semnaldm
Incd un Cronograf, scris In 1620 de
alugdrul din mandstirea Bistrita, Mi-
hail Moxa din porunca episcopului
Toman Teofil ') In traducerea sa din
limba slavond el ?si manifestd o oare-
care independentd : alege din crono-
graful slavonesc (fireste, de origina
greacd), aceia ce i se pare mai potrivit
pentru Romdni, introducând si consi-
aeratiunile sale 2).
Vremuri mai linistite si mai potri-
vite pentru munca culturald sosesc In
timpul lui Matei Basarab (1633-1654),
iar In Moldova, In timpul lui Vasile
Lupu (1634-1653). In timpul stApd-
nirei acestor doi domni, miscarea
cu turalo-nationald Inceputd mai Ina-
inte si apoi tntreruotd, ia proportii
mult mai largi, si primeste oare-cum
o sanctiune oficiald. In domeniul dez-
1 N. lorga. 1bidem pp. 128-130.
2) N lorga. Ibidem.

www.dacoromanica.ro
 39

voltdrei limbei nationale si a culturei

nationale In acest period, se face foarte
mult. Iatd, pentru ce acest period a-
pare casi un fel de granitd, care des-
parte doud perioade diferite dupd cu-
prinsul lor literaro-cultural 1).
Cu toatä desteptarea, In acest pe-
riod, a unor oarecari interese natio-
nale, dintr'o parte; lar din altd parte,
Inclinarea multora din reprezen-
tantii clasei superioare spre cultura
greacd, cari cdutau sA Inlocuiascd sla-
vonismul, care isi träise veacul sdu,
tultura slavond s'a mai mentinur Inca
multä vreme printre Români. In a-
1) Profesorul A. D. Xenopol, punand in baza
istoriei factorul cultural, imparte istoria Romanilor
In patru perioade: 1) veche formarea natiunei
rornanesti si aparitia principatelor pana la 1290,
2) mijloci epoca slavonismului, (de la 1290-
1633), noua epoca elinizmului (de la 1633-1821)
si cea mai nouà epoca romAnizmului. Vezi
Historie des Roumains de la Dacie trajane. Paris.
1893, vol. I, p. 4. Profesorul N. lorga si D. Onciul
sunt de alta pärere cu privire la impArtirea isto-
riei. Vezi referatul lui D. Onciul Epocile. istoriei
romane: in analele Academiei Romane, vol. XXIX,
1906, precum fascicula aparte pp. 8-12.

www.dacoromanica.ro
43

devär, influe.nta ei nu a fost asa de

puternicd ca mai inainte, dar aceastd
influentä, care pentru noi este de o
importantd specialä, a venit din alta
parte, si anume din partea Rusilor.
Relatiunile, Incepute Intre Romani si
Rusii de la Inceputul secolului
XVII-lea se intäresc si mai mult
Aceste relatiuni cu Moscova si mai
cu seamd cu Rusia de sud-vest, au
mai intretinut Inca o bucata de vreme
focul, care mergea cu arderea spre
sfdrsit In aceasta vatrd streind a cul-
ture! slavone.
Nu este nevoie sä ne oprim asupra
corespondentei i eprezentantilor bise-
ricei române cu tarii si erarhii rusi,
de oarece ea are mai multd legAturä
cu istoria bisericei de cdt eu cea a

) D snre relatiunile bisericei romane cu cea

rusa, vezi lucra,ea lui N. Capterev : Caracterul
relatiunilor Rusilor cu Rasaritul ortodox in seco-
lele XVI si Moscova, 1885. A. Muraviev : Re-
1 tiunile Rusiei cu Rasdritul fry thestiunile biseri-
cesti".

www.dacoromanica.ro
 41

literaturei ; 1) noi vom semnalà numai

laptul 0, caracterul relatiunilor dintre
Rusi si Romani nu se mArgineste nu-
mai la simpla milostenie despre care
mArturiseste trun intreg sir de docu-
mente. LegAturile str.Inse, Trichegate
Intre monahismul cult al Rusiei de
sud-vest si Romani au trebuit sä atraga
dupà sine IntArirea culturei deckute
intre Romani, cu atat mai mult cu
cat.:,multi din cei din urmA au fost
pArtasi directi ai miscArei culturale
din Ucraina si in parte si ai celei
cirri Rusia moscovia, 2) si prin aceasta
1) Nu de mult a aparut asupra aces ei chestiuni
lucrarea tanarului Invatat roman Silviu. Dragomir,
In care se tia un intreg sir de scrirori, parte
publicate deja in literatura stiin(ifica rusa, iar
Darte extrase de dansul de prin arhivele ruse. Silviu
Dragomir. Contributiuni privitoare la relatiile bi-
sericei romane cu Rusia", Bucuresti, 1912, editara
Academiei Romane. Vezi recenzia noastra In Ves-
titorul rus de filologie pe 1914, cartea 2-a. pp-
615 618.
) Petra !Novi% Pamvo Beranda, Nicolae Milescu
Spataru.

www.dacoromanica.ro
42

au influentat mult asupra Rusilor. 1).

Matei Basarab, ocupänd scaunul
muntean, s'a adresat mitropolitului
Petru Movilà cu rugäciunea de a-i
trimete o tipografie. Acesta din urmä
Ii trimete srift" tipografic Impreunä
cu doi tipografi, Timotei Alexandro-
vici si Ivan Gliebcovici. 2) Tipografia
a fost asezatd la Câmpulung (Dolgo-
polie), si In 1635 s'a tipArit In ea un
,Trebnica slavon 3) In aceiasi tipografie
s'au tnai tipkit Inca urmätoarele cal-1i
In 1642 In limba româng Invd(ä!urf
preste bate zilele", traduse din limba
greaca den multe dumnezele,sti MI
Vezi articolul lui N. N. Petrov, Monumentele
artistice romdnesti din Rusia si posibilitatea influ-
entei lot asupra artei ruse": Lucrdrile congresulai
al XIV lea arheologic din Cernigov 1909. Moscova,
1910-1911. tom. 11, pp. 89-95. Recenzia asupra
acestui articol al lui V. Grebeniac In InsemnArile
societAtei stiintifice evcenco". tom. CXIV (1913,
cartea II-a) pp. 180-181.
N. lorga. Ibidem. p. 139.1. Bianu si N. Hodos.
lbidem p. 531.
L Bianu si N. Hodos. Ibidem, p. 103-104;
529-32. I. Carataev. Descrferea cArtilor slavo-
ruse, tipArite cu litere cirilice", p. 448. Trebnic-
Molitfelnic.

www.dacoromanica.ro
 43

de cAtre ieromonahul Melhisedec, egu-

menul sfintului !oca y al Adormirei Mai-
cei Domnului" In folosul nu numai
al oamenilor stiutori, ci i pentru cei
simpli, nestiutori ')
In 1643 Antologhion, sirieci,
(vietoslov (Aldologie)" 2), poate o
retipärire dupä Antologhion-ul" dela
Kiev In 1619.3)
Cartea este editatà de acelas egumen
.Melhisedec; are la Inceput o Pre-
fatil cälre cetitori, lucrarea lui Ore-
ste Misturel, al doilea logofcit", Ca
tipografi au lucrat Stefan ieromonah...
.stIrb i kan Cunotovici, tipograf rus",
probabil, ucrain. Pe versul foaei ince-
pätoare se gäseste stema Basarabilor
versurile lui Oreste Nästurel, cari
mai sunt puse si In editia Nomo-
L Bianu si N. Hodos. Ibidem p. 127.
Ibidem. pp. 128-136. 536; I. Carataev. Ibidem.
p. 501-502.
M. U. Maximovici. »Opera complectA a scrie-
rilor", Kiev. 1830, p. 694. S. Golubev. Mitropolitul
de Kiev, Petru Movild, Kiev tom. I. p. 383." Cara-
taev. Ibidem. pp. 351-357.

www.dacoromanica.ro
44

canonului" din mAnAstirea Govora

1640. Versurile le vom arAta, cand
vom vorbi despre Nomocanonul dirt
1640. In anal 1650, In aceia§i tipo-
grafie, se tipAre§te o psaltire Inlimba
slavon à Cu participarea aceluia§ egumen,
Melhisedec.
Aproape In acela§ timp cu Infiintarea
tipografiei In Câmpu-lung sub domnia
lui Matei Basarab mai apare Inca o
tipografie In mAnästirea Govora.
se tipAresc urmatoarele ckti
Psaltirea In slavonqte In 1637.2)
Aceia§i Psaltire se retipke§te In
1638 Cu o oare-care schimbare In
ortografie. 3)
2) Pravila aceasfa este direpteitorhr
de lege" In limba romAnk e§ind de
1. Bianu si N. Hodos. lbidem. pp. '177-178,.
V. M. Undoiskii. Schita bibliografiei slavone. Mos-
coya. 1871. No. 652. I. arataev, op. cit. pp.540-541..
1. Bianu si N. Hodos. ibidem. pp. 104-106..
532. Carataev op. cit. pp. 559-460. lbidem.
1. Bianu si N. Hodos. op. cit. pp. 106: 532
535. V. M. Undolskii. op. cit. No. 460. Carataev..
lbidem, pp. 461.

www.dacoromanica.ro
 45

sub tipar In 1640.') Acesta este co-

dul pravilelor bisericesti. Acest Nonio-
canon este tradus pentru niembrii cle-
rului, nestiutori ai limbei slavone. Car-
tea s'a tipärit sub Ingrijirea egumenului
mändstirei Govora Meletie Macedo-
neanul.2) La finele artei gäsim si
numele autorului traducerei : Aceastd
carte", se zice aici, a teilmeicit-o din
slavoneVe 'in timba valahei Mihail Moxa-
lie",3) traducdtorul cronografului din
1620.
Pe verso al foaei Incepdtoare este
Inserata stema Valahiei, sub care este
tipdrit un sir de versuri ale lui Oreste
Nasturel. Aceste versuri se gdsesc si
In Antologhionul de la 1643 (CAmpu-
lung). Versurile sunt scrise In limba
slavond si dupd caracterul lor amintesc
versurile din Rusia de sud-vest, din
prima jumätate a secolului al XVII-lea.
1. 13;anu i Hodo§. lbidem, pp. 108-114.
lbidem. p. 112.
lbidem p. 113.

www.dacoromanica.ro
46

Sunt date In anexä complect In edi-

tia Academiei romftne ').
4. Evanghelia ca invei(ellard, In limba
român5, care a esit din aceiasi tipo-
grafie In anul 1642. La editia aceasta
ja parte acelas Oreste Misturel, dar
traducerea a fost f5cutA din limba slava
de ieromonahul Silvestru, dupä cum
se vede din prefatA. $i aici ca origi-
nal a servit, probabil, vre-o editie
chieveanA a lui Petru Movil6 din 1637.
Editia aceasta nu a fost terminatä In
manästirea Govora, ci a fost transpor-
tata In altd mänAstire rhunteanA, Dealul,
unde a trecut, probabil, si tipografia.
In adev5r, din aceastd nou'ä tipografie,
In 1644, a esit aceiasi Evanghelie, al
Orel text }Ana la pagina 385 se a-
searrignä aproape perfect cu textul e-
vangheliei cu InvätAturA din 1642. La
sfâr§itul evangheliei gAsim urmatoarea
Insemnare:
1)1. Bianu i N. Hodcl. lbidem. p. 109. S-au ti-
pArit si de A. 1. latimirskii. ,Manuscrisele slave si
ruse din bibliotecele romanea. Petersburg. p. 434.
1905.

www.dacoromanica.ro
 47

Cartea aceaski, numita Evanghelie

cu lnveitäturd a lnceput sd se tipdreasca
In mil mistirea Govorii, i s'a sfdqit
In mándstirea din Deal cu hramul Sf.
lerarh Nicolae, fiind egumen Varlaam
Arapul". Putin mai jos gäsim i nu-
mele tipografilor, In numärul arora
se aminte§te §i loan Cunotovici, ti-
pograf rus cu ucenicii 1)."
In aceia tipografie a mänästirei
Dealului a apärut In 1646 un Slu-
jebnic"2), liturghierul slavonesc, iar In
1647 se tipärete In slavonete: Cartea
despre imita(ia lui Hristos... prin mun-
ca... lui Oreste Ndsturel al doilea lo-
golkit kilmdcitd acum din latine.,ste In
timba slavond 3).
In sfärit, In Muntenia In timpul
domniei lui Matei Basarab se mai
deschide Inca o tipografie In capitala
lbidem, p. 146.
Ibidem, p. 152-155, Carataev. Op. cit. p. 520.
Este posibil, ca acest Slujebnic sA fie o reprodu-
cere dupl Slujebnicul de la Kiev din 1629.
1. Bianu . i N. Hodq. lbidem, p. 153-160.
Carataev. op. cit. p. 529

www.dacoromanica.ro
 48

principatului, In TArgoviste. In aceasta

tipografie se tiparesc urmAtoarele cArti:
I. Slujebnic, liturghierul In slavo-
neste, la 1646').
2. Penticostarul, aparut In 1649 In
slavoneste2). Aceasta carte este o re-
producere a Penticostarului dé la Kiev
al lui Petru Movill Pentru a ne con-
vinge de aceasta, este destul sa com-
parAm cele doua editii 3).
Pe versul filei cu titlul editiei de
la TArgoviste gasim stema Ivlunte-
niei, iar sub el versuri dedicate Ele-
npi, soliei prea luminatului Domn Ma-
tei Basarab.
Numele autorului stihurilor nu-I a
Mtn, dar asernharea acestora din urma
cu versurile, puse In editiile Rusie
chievene, este incontestabill
3) Triodul din 1649, In slavoneste3).
1) 1. Bianu si N. Hodos. lbidem, p. 158. Cara-
taev, Op. cit. D. 521.
2)1, Bianu si N. Hodos. lbidem, p. 171. Op. cit.
p. 537-538.
3) Ibidem. p. 175. V. M. Undolskii. Op. cit. pag.
42; Carataev. Op. cit. p. 538.
-

www.dacoromanica.ro
 49

Cartea ce se chiamei pogribania

preo(ilor mireni qi a diaconilor" 1), care
a--- esit de sub tipar In 1650. Textul
acestei carti este slavonesc, dar lämu-
ririle ränduelelor la molitfe sunt date
In româneste. Cartea aceasta asupra
Inmormântärei este compusä de iero-
diaconui Mihail, care observänd ce
intr'une cär(i (este scris) tntr'un chip
intr'altele intr'alt chip", cu privire la
Inmormäntare, am alaturat izvodul
slavonesc Idngel cel grecesc" §i a edi-
tat cartea2).
Mistirio sau sacrament, sau
taine" (Tainele)tipArità In romäneste
cu un text lämuritor In slavoneste, In
16513). Cartea are de scop sä puna
pe 'preoti In legatura Cu esenta celor
sapte taine si este compusä de pe
cdrti slavone si grecegi" de mitro-
polital Alunteniei %Stefan. Ea räsfrange
In sine influenta editiei moldovenesti
1) Traducltorul a vdzut un exemplar In Muzeal
Academiei nnperiale spirituale ain Kiev In bund
stare; este al doilea exemplar cunoscut.
2 1. &ata' si N. Hodos. lbidem, pp. 175-117.
3) Ibidern. pp. 178-183.

www.dacoromanica.ro
50

a Celor qapte taine" din 1644, despre

care vom aminti mai jos ') Pe versa
filei titlului se aflä stema Muntegiei
a mitropolitilor muntenir (gAtul sar-
pelui, d'n gâtul sarpelui es o cruce
si o cârja de !Astor ; Intre eledia-
dema, sustinuta de un idntisor), sub
care se afrä versurile unui necunoscut
autor 2).
6) Indreptarea legei (Nomocanon)
tiparitei In l652;) carte Intinsd si bi-
ne editeä, care cuprinde toatd judecata
arhiereascei si fmpeireiteascä de toate
vinile preote$ti mirenesti, pravila
sfin(ilor
; Apostoli, a celor (7) soboare....
scnsei mai tnainte.... de Ioan Com.zinul"4)
Cu rugdciunea Cu toatei nevointa mi-
tropolitului Stefan, [repine" depre di-
ne* pre limbei ruazdneascei. Prin trudi
mult peiceitosului Dania Andrian, mo-
nah din Panonia.9 0 asemenea carte
I) I. Bianu §1 I1. Hodol. Ibidem, p. 14 .
Ibidem, p. 179.
lbidem. pp. 190-230.
4 lbidem. 190.
5) lbidem. 203.

www.dacoromanica.ro
 51

(Pravilele ImpArAte$ti") a e$it In 1646

In la$i, In Moldova.. Aparitia acestei
ultime dill, probabil, a flcut pe mitro-
politul $tefan sA traduca $i sä editeze
Nomocanonul" su. Dar, pravilele
ImpArAte$ti se deosibesc printr'o mare
sistematizare, $i erau bune de aplicat
la judecAti pe and- Nomocanonul"
lui stefan, multumitä lipsei de plan
§i de clasificare a materialului, putea
fi folosit numai la citire1).
Ultima tipAriturà tArgovi$teank $i
odatä cu aceasta, $i ultima editurd In
Muntenia, In timpul lui Matei Basarab
a fost o carte, care se intitula:
7) Engheniasmos sau obnovlenie
(Moire) Sall tärnosanie" (cinul sfintirei
bisericei, antimisului) npropusei din eli-
neste si slavoneste" , prin osirdia
si cheltueala mitropolitului Stefan"
In 1652.2) Cu aceasta se terminA
strdlucitorul period al desvoltdrei lite-
I. N. lorga. lbidem, p. 170.
1. Bianu i N. Bodo,. lbidem, pp. 204-206.

www.dacoromanica.ro
52

raturei bisericesti, al editärei de carti

bisericesti In limba romanä si slavond
In timpul domniei lui Matei Basarab
si odatd cu el Inceteazd pentru multd
vreme acea activitate literal-5 pe care
el a sustinut-o toatd viata sa.
CAPITOLUL IV
Marea activitate literari din prima jumAtate
a sacolului al XVII-lea §i influenta Bugle'
de sud-vest asupra el.

Intre acestea, In Moldova, prirt vre-

mea aceasta se observA o miscare in-
telectualà nu mai putin intensivA de
cat In Muntenia. Scaunul Moldovei,
cum am spus, este ocupat de un ener-
gic domn, Vasile Lupu, care se sileste
ca In toate sa nu rdmand mai pe jos
de cat concurentul sau, voevodul mun-
tean. El Isi gaseste un talentat si ener-
gic ajutdtor in persoana mitropolitului
Moldovei Varlaam. Acesta din urtna
se trAgea dinteo. familie de tärani, a

www.dacoromanica.ro
 53

intrat de vreme In mdnästirea Secul 1,

unde a Invdtat limba greacd si sla-
vonä, castigänd bogate cunostinte In
citirea Sfintei Scripturi. Dupä o tre-
cere de 20 ani ajunge mitropolit si
dobAndeste o influentd simtitä asupra
miscArei intelectuale din Moldova. Pa-
rid In clipa suirei sale pe tronul mi-
tropolitan, el fusese In Kiev unde a
cunoscut pe Petru Movild, a väzut ti-
pografia si scoala sa, si atunci, pro-
babil, In mintea lui s'a zdmislit idea
sd Infiinteze aceste institutii si la sine
acasA.
Dupd ideia lui Varlaam, la lasi, Va-
sile Lupu Infiinteazä pe längd noua
mänästire Trei lerarhi 1639 2) o scoald
In 1641 a drei menire era sd Invete
pe copiii de boeri limbile : greacd si
Despre mkästirea Secul, vez i A. I. latimir-
skii. Manuscrisele slavone si ruse din blbliotecile
romAnesti, Petrograd 1905, p. 2, 15, 32, 39, 41,
109 si altele.
Corespondenta cu privire la clAdirea acesiei
mánAstirl dintre Vasile Lupu si tarul Mihail Teo-
dorovici citat6 in lucrarea d-lui S. Dragomir. Ana-
lele Academiei Romane XXXIV, p. 115J-1162.

www.dacoromanica.ro
54

slavoneascA. Ca profesori, probabil,

au fost invitati chieveni, de oare ce
§i mânAstirea Trei Ierarhi avea ca
egumen pe Sofronie Pociatkii de ori-
gind ucrain 1). Din aceastä scoalg, care
nu a existat o Indelungd vreme, au
esit nu putini oameni buni conducä-
tori ai Moldovei; aici si-a primit in-
structia si cunoscutul traduator al
Rusiei moscovite, Nicolae Spkarul Mi-
lescu2). In acelas an, 1641, Vasite
Lupu se adreseazA lui Petru MovilA
cu rugäciunea sA-i trimitA literA tipo-
grafia. Dup. cum se vede din pre-
fata pritnei cärti, esita de sub teas-
curile acestei tivografii a Moldovei,
preasfin(itul peírinte Petra Moghila,
fecior de donin de Moldova... a felcut
pre pofta nzeiriei sale). Tipografia a
fost asezatd tot pe lângd aceiasi mâ-
nastire Trei Ierarhi.

N. Iorga. Ibidem, p. 148.

N. 1orga. Ibidem, p. 149.
1. Bianu i N. Hodq. Ibidem, p. 140.

www.dacoromanica.ro
 55,

Prima carte, care a eit de sub

teascurile acestei tipografii In 1643 Int
limba românä i care se numia Carte
romcineascei de Inveipturei dumenecelor"
teilmacitei den multe scripturi In limba
slavoneascei pre limba romeneascet de
Mitropolitul Varlam" ). Prin urmare,
cartea prezintà nu o simpld traducere,
ci mai de grabd o compilatie, adunatet
din toti tellcuitorii Evanghelii, ,si "Ilya--
Word bisericei"). Varlaam dä In lu-
crarea sa nu numai o admirabilà tAl-
cuire a evangheliei, dar i un ir de
vieti de sfinti 3). Ca om evlavios el se
tinea de acea Orere, cà omul nu se
poate mântui de at numai prin aju-
torul limbei slavone, iar pe de altä
parte, el a väzut, cA multi se Incearcd
a pogord ,si Svásnta Scripture" tot
mai pre ln(elesul oamenilor pein'au
lnceput a scoate a.eci pre linzba so
pentru ca sez' in(eleagel hiecine". Cu
'Aden.' 13. 137.
1. Bianu i N. Hodo5. lbidem, p. 140.
N. lorga. lbidei

www.dacoromanica.ro
56

mult mai vrcitos", continua Var-

laam limba noastrei romdneascd, ce
n'are carte pre limba sa, cu nevoie
este a fntelege cartea altii limbi ').
Acest lucru a silit pe Varlaam sd
tipareasc'd evanghelia InvdtAtoare In
limba romând. Cartea a rost destinatd
pentru citirea religioasd a mirenilor.
Limba cartel este limba obisnuitd mol-
doveneased, foarte apropiatd de limba
de conversatie táräneascd, ceia- ce for-
meazd o Insemnatd destoinicie a tra-
ducerei lui Varlaam.
Urmdtoarea literatura a Moldovei a
fost Sapte taine a bisericii' despre
care am pomenit mai sus, care a esit
de sub teascul tipografiei In 16442).
Cartea coprinde in paginele sale di-
ferite discutiuni asupra diferitelor ches-
tiuni din viata bisericei, mai cu seamd
despre cele sapte taine. Este tradusd

1. Bianu i N. Hockl. Ibidem, p. 140.

lbidem, pp. 147-150.

www.dacoromanica.ro
 57

den sfentele Scripturi .Fi tocrnitä de

Eustratie, fost logofäl"1).
Lui Eustatie Ii mai apartine tradu-
cerea i compunerea Pravilelor NO-
räte.sti, lucrare juridicd, 4tä In 16462).
Titlul acestei 00 este Carte ronzei-
nescd de Invä(crturä de la pravilele in-
päräte.Fti" Aceasta este un cod de
hotArdri de legi, compus pe- baza iz-
voarelor grece0 ale lui Zonara, Vlas-
tarie i Armenopol 2).
Acesta este primul cod de legi, care
trebuia sd serveascd ca manual practic
la judedti, care trebuia sd reguleze
vechile relatiuni de drept, Intemeiate
pe obiceiul pämântului4).
Sistematizarea expunerei, serioasa
clasificare a materialului, cum am spus
mai sus, deosibete acest monument
juridic de pravilele" domnului Mun-
tean, Iatei Basarab.
lbidem, p. 150.
1. Wanu si Hodos. lbidem, p. 157.
Vezi prefata la Pravile". I. Bianu si N. Ho-
dos. lbidem, p. 150.
Vezi prefata la Pravile". 1. Bianu si N. Ho-
dos. lbidem, p. 157.

www.dacoromanica.ro
58

Mara de aceste trei carti, In Iasi,

s'au mai tipärit Inca In 1645 Rds-
punsurile mitropolitului Varlaam la ca-
tehismul calvinesc1)", raspunsuri pen-
tru care Varlaam a primit Imputerni-
cirea de a merge la soborul de la
Iasi tot din acelas an, 16452). Nu ne-a
ramas nici un exemplar din aceasta
carte, dar avem date -precise, ca a-
ceasta carte a fost tiparita 3).
In aceasta vreme, In provincia un-
gureasca, numita Ardealul, incepe din
nou o viatä culturala, care pare ca
este o continuare a miscarei din Se-
colul al XVI-lea. Protestantii In lupta
cu catolicismul se silesc sa apropie
la sine si pe Romani ; iata pentru ce
In 1640 In Belgradul transilvan (Alba lu-
lia) se editeaza Catehismu calvinesc)4.
Acelas catehism, dar cu litere latine,
1)1. Bianu si N. Hodos. ibidem p. 150.
N lorga. pp. 149.-153.
1. Bianu si N. Hodos. lbidem, p 150.
J. Bianu si N. Hodos. lbidem p. 107. Avern
-*Uri cum ca in Ardeal s'a mai tiparit inca un ca-
tehism in 1F35. lbidem, p. 532.

www.dacoromanica.ro
 59

se tipärqte In 1648% lar In 1656 a-

pare Aptirarea catehismului", desmin-
tirea -la Rdspunsurile" lui Narbarn 2).
In 1641, In Belgrad, se editeazd din
nou Evanghelia cu invdteiturei" a dia-
conului Coresi ' 1550-1581. Nod
Testament", tradus cu mare strd-
duintA din limbele : greacd i slavo-
neasca In limba romdneasca 3) Tra-
ducerea este fAcutd de ieromonahul
Silivestru i corectatd de mitropolitul
Ardealului Simeon Stefan4) In sfar§it,.
111%1651 se editeazd In limba romana
Psaltirea s)". Traducerea este fAcutd
din limba jidoveascd" de persoane
necunoscute.
Vedel-n, cd Intr'un period de timp,
comparativ, scurt, mai putin de 20
ani, din diferitele localitäti locuite de
Români, iese un §ir de cArti In nu-
rndr de 31. Excluzdnd din acest nu-
lbidem. pp. 207, 537.
lbidem p. 115.
lbidem. 165-170.
lbidem. p. 169.
1. Bianu i N. Hado, lbidem pp. 184-190.

www.dacoromanica.ro
60

mdr dou'ä tipdrituri una In limba

greacd1), si altd In limba romäneascA2),
cari nu prezintd pentru noi nici un
interes, In general, s'a tipdrit 29
de cArti. Din ele, In limba slavoneascd
s'a tipArit 10, In limba romAnd 16, iar
In limba romAnd amestecatd cu limba
slavon'ä numai 3. Majoritatea tipAritu-
rilor revine Munteniei; afard de aceasta,
toate cArtile tipArite in teritoriile ro-
mAnesti iti limba slavoneascd (10) si
cu text romAnesc amestecat cu cel
slavonesc (3) se tipAresc aici. Toatd
miscarea intelectuald a acestei epoci
s'a exprimat, dupd cum vedem, exclu-
siv, In traducerea si tipArirea de cArti
bisericuti, deoarece atunci taatd viata
spirituald era concentratd In bisericA,
In religie. RomAnii aflandu-se, pe de
o parte, sub influenta protestantismului
apusean, care gandea la atragerea lor
Decretul patriarhului de Constantinopol Par-
tenie, tiparit in 1642, in lai, lbidem, p, 119.
Gramatele Principilor transilvani catre preotii
romani in timpul de la 1653-59, lbidem.

www.dacoromanica.ro
 61

de partea sa, iar pe de alta parte,

sub influenta splendidei culturi sud-
ruse, ei au trebuit sA se de§tepte la
o viata culturala, Cu ata mai mult Cu
cAt !a acest lucru i-au ajutat vremurile
cele liniOte ale domniei lui Matei
Basarab §i Vasile Lupu. Matei Basa-
rab Ins4 putin instruit, dar adanc
apreciator al culturei, ajuta cu toate
mijloacele la sadirea culturei In mij-
locul poporului sau. Fait Indoialk la
acest lucru l-a ajutat foarte mult
cultul sag cumnat Oreste NAsturel,
om care cunoVea bine cateva limbi,
§i care sta In fruntea acestei mi§cari
culturale In aceasta frurnoasd domnie.
Lui Ii mai apartin, pe Iângä traducerile
arätate mai sus, 'MCA §i traducerea din
limba slavoneascd In cea româneascA
a cunoscutei povestiri despre Var-
laam i loasaf", traducere facutd In
1648-1649 §i ramasA In manuscris1).
Mi§carea intelectualä s'a expr;mat In
1) N. lorga. lbidem p. 165.

www.dacoromanica.ro
62

Moldova numai prin tipdrirea a patru

arti In limba romänd si acestea insa
sunt compilatii si traducen i fäcute In-
tro frumoasd limbd nioldoveneascd.
judecând dupd toate acestea, limba
slavoneascd se mai mentinea Inca des-
tul de tare In bisericd, de oarece In
tot acest period noi nu InnIn'm nici-o
carte de serviciu bisericesc In litnba
româneascd.
Majoritatea artilor tipärite- era des-
tinatd pentru cetire. Dar, In aceste
"cdrti se exprimä din ce In ce mai
mult ¡deja despre necesitatea de a a-
vea artile Sfintei Scripturi in limba
nationald, despre nevoia de a sdvarsi
serviciul divin In aceastd limbl. Lucrul
acesta se vede mai limpede In cärtile
tipdrite In Ardeal. Aici de pildä, In
Psaltirea din 1651, In prefatä se aduc
ateva dovezi In foksuI acestei iciei .
Ideia despre unitatea nationald a Ro-
mânilor se exprimd Incd mai ciar,
1) 1. Bianu §i N. Hodo§. lpidem, p. 18S.

www.dacoromanica.ro
 63

precum si comunitatea culturei lor.

Astfel, de exemplu : In prefata de la
Noul Testament", editat In 1-648 In
Belgrad, citim : Ned va rugdrn sd
luati crninte di Rirnfinii nu grdescu In
toate ttirdle intr'un chip, inca nici tntr'o
lard tog intr'un chip i)"; pentru aceasta,
traducatorul se silete ca sd scrie aa
fel ca sä-1 Inteleagl Rorndnii din toate
piírtile2)". In ceia ce priveste limba
acestor traduceri, ea se aseamänä de
cea literarä, ea este mai liberà, mai
curatä §i mai puternich de cât limba
traducerilor din secolul al XVI-a.
In aceastä privintä se deosebeste
limba Moldovei, limba traducerilor lui
Varlaam si lui Eustatie, In cela TO
priveste ortografia, aceste traduceni
lasä cu mult In urmd traducerile de
mai Tnainte.
Toatä aceastä miFare :in parte a
izbucnit, cum am spus, sub influenta
lbidem. p. 170.
lbidein. loc. cit.

www.dacoromanica.ro
64

culturei sud-ruse. Petru Movila, dupd

cum am vazut, procurd tinuturilor mol-
dovene tipografii, tot el trimete Ro-
mânilor profesori si tipografi. Scoala
superioard din Iasi din timpul lui Va-
sile Lupu, fArd indoiald, a fost infiintatä
sub influenta tot a lui Petru Movild.
In sfärsit, majoritatea cdrtilor slavone
tipdrite In tinuturile românegi, nu sunt
aitceva, In marea lor parte, de sat o
retipärire a .editiilor din Kiev. 0 parte
Insemnatá din, traducen i este fAcutd
dupd aceleasi editii. Tot la aceiasi
vreme se referä si primele Incercdri
de a scri stihuri In limbele romänd si
slavonä, fapt care stä. In legAturä cu
versurile din Rusia de sud-vest. Asa
sau altfel, aceastä epocd este una din
cele mai Insemnate din istoria dezvol-
Orel limbei ¡iterare romänesti, a lite-
raturei romdnesti In genere. Casi
epocele de mai Inainte, ea nu creiazd
nimic original In domeniut literaturei,
dar marea activitate a traducerilor a
trebuit sa elaboreze forme pentru

www.dacoromanica.ro
 65

limbd mai stabilä si sd pregAteasca

terenul pentru literatura originald.
Odatä cu moartea acestor doi domni
de seamd ai Moldovei i Munteniei,
viata intelectuald pare cd moare pe o
bucatd de vreme, ca sd reInvieze cu
o putere si mai noud In epoca urmä-
toare, In a doua jumdtate a secolului
al XVII-lea. Aceastd noud miscare in-
telectuald Intre Pománi este legatd de
numele mitropolitului de Suceava, Do-
softei, a cdrui viatA si activitate ser-
vete ca obiect al lucrar& de fatä.
CAPITOLUL V
Caracteristica mitr. Dosoftei §i literatura
despre el. Cdnd s'a n5scut §1 do ce origin5
esta. Unde a Invgat. 4tir3 despre activitatea
lui 00 la mitropoliat. Prima adresare caro
Moscova.
Activitatea Mitropolitului Dosoftei
de Suceava 1) coincide cu unul din cele
11 De Suceava" dela Suceava, vechia ca-
pitall a principatului Moldovei. In care se ggsia
mitropolia tgrei. Uneori Dosoftel se numete
mai mitropolit de Moldova". Orwl se afta in Bu-
covina austriacg,

www.dacoromanica.ro
66

mai interesante perioade din istoria

dezvoltärei literaturei si limbei roma-
nesti, cu epoca introducerei ei In bi-
seria, Cu timpul recunoasterei ei In
mod oficial In viata religioasa a Ro-
manilnr. Fiind unul din cei mai c.ulti
oameni ai timpului sau pastrà o ne-
tarmuita iubire fata de cultura In deob-
ste. Neobosita sa muna carturareasca
a lasat o bogata mostenire patriei si
bisericei sale. Limba slavoneasca, care
stapanea scOala, biserica si cancelaria
rornaneasca de atata vreme era soco-
lita ca limba oficiará si bisericeasca,
Incepand cam de la sfärsitul secolu-
lui al XV-lea si inceputul celui al
XVI-lea, se viclea, Inlaturata treptat
din locul sau de limba romaneasca.
Chiar In epoca lui Matei Basarab si
Vasile Lupu, epoca cea mai puternic
dezvoltatä pentru literatura romaneasca,
limba romana Inca nu se introduce
In biseria. Este adevärat, ca bogatia
de traducen i In limba romaneasca In
aceasta epoca ne vorbeste despre ma-

www.dacoromanica.ro
 67

rele interes ce se da limbei nationale.

Multä vreme intre Invätatii români a
existat pärerea, cä in timpul domniei
lui M'atei Basarab i Vasile Lupu, lim-
ba româneasa a primit complecta re-
cunoa§tere oficial ä ca limbd religioasä ').
Dar o simplä statist.cd facuta ar-
tilor tipärite In aceastä vreme, ne con-
vinge de contrariu. Din toate cärtile,
editate In 1/mba romänä, nu gäsim nici
un molitfelnic, nici un tipie, adicä nici
o carte, care ar contine orânduelile
bisericei ortodoxe pe cänd artile sla-
vone0 se refera Mai mutt la ritua-
lul bisericesc. Editurile romäne0 din
aceastä epoa-mineile-se Intrebuintau
numai pentru citirea religioasd In casä.
Mitropolitul Dosoftei apare ca un
direct continuator §i complectator al
introducerei limbei rumâneVi In bise-
rick Inceputa de atata vreme, ca un
apropiat urma al lui Vasile Lupu din
1) I. ianu Despre introducerea limbei roma-
ne0 in biserica Roman lor". Analele Academiei
Roa axle vid. XXVI, br, sep. p. 16,

www.dacoromanica.ro
68

Moldova, el Isi indreaptä toatä ener-

gia spre consolidarea limbei nationale
a Romanilor in viata !or bisericeascg,
qtre creiarea limbei literare romänesti,
spre traduced si editdri de cdrti In
aceastä limb/ Activitatea aceasta este
destul de amänuntit cercetatä de in-
vätatii romäni. Pentru noi, Insä, Do-
softei este interesant prin faptul, a o
parte si anume ultima, din viata si
activitatea sa, s'a scurs In *tile Ru-
siei de sud-vest, Ca' aceastä activitate
a fost dirijatà cAtre dezvoltarea lite-
raturei ruse, care activitate este In
stränsä legäturd Cu interesele literare
ale Ucrainel si tn parte si ale Rusiei
moscovite. In literatura rusä stiintificä
precum si In cea româneascd exista
pärerea, a el de 14 1703 a ocupat
scaunul de episcop sau mitropolit de
Azov. 1) Cu toate acestea, In stiinta
1) P. Stroev. Listele ierarhilor si mandstirilor
bisericei ruse". Petersburg. 1877. Editia coesiei
arheologice. Pe pag. 491 citiin: Eparhia de Azov
a fog instituità in 1701, Si desfiintatd dupd redarea
Azovului Turcilor.

www.dacoromanica.ro
 69

rusa nu exista nici o §tire despre viata

§i .activitatea lui ca atare, iar ceiace
avem, stint simple date fragmentare, cari
In majoritatea cazurilor sunt neexacte
necomplecte; deasemenea, nu avem
indicatiunì limpezi nici despre activita-
tea lui de traductor Cu privire la nu-
märuT continutul cartilor traduse de
el. Invätatii roman' au luminat numai te-
renul activitatii fui literare cu privire la
cartile romane0, lasand intr'o deasa
timbra restul activitati lui din Rusia.
Partenie Neboza, mitropolit de Laodiceia nu-
mit la 1701, iar la 2 Dec. 1703 mutat la Arhanghelsc.
Dosoftei ; mitropolit de Sucea'a"... Aseastä
vär2re s'e repetä de toti invItatii ru$ , cari Intr'un
fel sau altul se afing de activitatea lui Dosoftei.
2) In literatura rusä gasim info rmatiuni dei
scurte $i nu tocmai exacte la P. S. Arsen'e de
Pscov [azi la Novgorod]. CercetAri $i monografii
pentru istoria bisericei moldovene", Petersburg,
1994. p. 52 56; E. Liolubinskii Scurtä schità a
istoriei bisericilor ortodoxe" p. 380-381. Lite-
ratura din tuba romänä este arätata de A. I. la-
timirski Manuscrisele slavone $i ruse -din bibli-
otecile románesti" din Colectia Academiei impe-
riale de Siinta. vol. 79 pag. 66-867. Dease-
menea $i la E. Kaluzniacki. Zur Alteren Paras-
kevalitteratur Griechen, Slaven und Rumänen".Wien.
1899. pag. 31.

www.dacoromanica.ro
70

Pentru prima datd St. Dinulescu

Ittcrarea sa Yiata i scrierile kit Do-.
softei Mitropolitul Moldovei, Cernäuti
1895" a dat cele mai compIecte si
serioase informatiuni asupra vietei si
activitäti lui Dosoftei. In aceastä lu-
crare sunt informatiuni destul de com-
plecte Cu privire la activitatea literard
a lui Dosoftei In Moldova pánd la
1§86, adicä. pänd In vremea cand Do-
softei a päräsit patria sa. Despre ac-
tivitatea lui Dosoftei In hotarele Ru-
siei de sud-vest nu gdsim aici nimic;
ni se comunicA numai cä Dosoftei a
murit la 1711 In demnitatea de mi-
tropolit al Azovului. Aceiasi stire o re-
petd si L Bianu in prefata Psaltirei
rimate reeditatd de Academia romft-
nd. La datele biografice despre Do-
softei, comunicate de St. Dinulescu
nu s'a mai adaus nimic nou pänä in
vremea din urmd. Dupd cum am spus-
mai sus, asupra activitätii literare a
lui Dosoftei s'a scris mult de difei
riti Invdtati romäni ca B. P. 1-Faj-

www.dacoromanica.ro
 71

-cldu,') I. Bianu,2) N.lorga 2). epis-

copul Melhisedee) "si
Nicaeri si la nimeni nu gasim nici
o stire precisa' despre origina lui Do-
softei, anul nasterei lui i despre in-
structia elementard. Episcopul Arse-
nie de Pscov In lucrarea sa Cer-
cetdri i monografii pentru istoria bi-
sericei moldovene" presupune, ca" Do-
softei s'a nascut In Moldova, pro babil,
In lai, Intre anii 1627 §i 16306) Mai
probabila este presupunerea lui N.
lorga, care crede, cd Dosofters'a nds-
I) B. P. Haidcu. Psaltirea versificad a mitro-
politului Dosoftei din 1673". in Columna lui Tra-
ian, I. [1870].
2)1. Bianu. Op. cit. Aici in intinsa prefad, pe
lAngd scurtele informatiuni biografice, gAsim o ex-
punere destul de pretioasa despre Psaltirea lui
Dosoftei.
N. lorga. !Maria litér. religioase a Romanilor.
Lui Dosoftei, aci, i se dedicA cap. 12 Mitro-
politul Dosoftei si IncrArile lulu p. p. 178 200.
Episcopul Melhisedec. Cronica Romanului".
Bucuresti, 1874. vol. I.
D. A. Sturza in revista Convorbiri Literare",
1872 74, No. VI; A. Apostal Viata si activitatea
lui Dosoftei. Botosani, 1897.
Arsenic, ep. Pscov. Op. cit. p.52.

www.dacoromanica.ro
72

cut pe la 1624'). lard In ce constä.

confirmarea acestei date. In Januarie
1684 Dosoftei a plecat In Rusia ca
sol cu o cerere cdtre tarii rusi loan
si Petra ca sd primeascd Mold ova sub
ocrotirea 100. Ajungând in Chiev,.
Dosoftei a fost silit sd rarnae aci din
cauza epidemiei, unde II vedem pang.
In luna Martie n acelasi an tot in
Chiev 3). In Mineele sale (editate in
1682-1686) la 9 lulie, Dosoftei trans-
mite impresiunile sale asupra bunului
miros si a puterei de vindecare a
moastelor sfintilor din lavra Pecersca,.
cu care ocaziune descrie urtnAtoarea
minune Intâmplatd Cu el.
Eram grozav de bolnav zice el
si am esFit (din pesterile Lavrei) atilt
de sändtos beat am plecat pe jos, sä-
rind Maintea cailor fiind om de 60
ant"). Astfel cd, putem spune in mod
N. Lrga. Op. cit. p. 178.
Vezi anexa scrisoare VII.
Vezi anexa scrisoare VIII,
N. lorga Op. cit. p. 199.

www.dacoromanica.ro
 73

totdrát ed. Dosoftei a vdzut lumina

zilei la 1624.
P5rerea episcopului Arsenie, împär-
tit i de cdtiva Invdtati români,
despre origina moldoveneascd a lui
Dosoftei provoacd deasemenea o oare-
care bänuiald. Pe versul unui document
§i al unui tipic (3Iujebnic), care a trecut
prin mmnile lui Dosoftei, sunt notate
numele pdrintilor lui Dosoftei. TatAl
lui se numea Leontar, mama Miziria,
-iar bunicul Barila; bazdndu-ne pe cele
spuse mai sus, Mil Indoiald, cd aceste
nume nu sunt românesti, i deaceia
profesorul N. lorga presupune, cd Do-
softei nu era de origind româneascd,
ci mai de grabd era un fugar din Ga-
litia, poate, grec de origind. In folo-
sul acestei presupuneri mai vorbeste
si Imprejurarea cd Intr'una din cronici,
Dosoftei es/Ye numit fiu de neguteitor"
§i grecii foarte adesea erau Intâlniti
ca negutatori. Pe de alta parte, avem
stiri cd una din mätusile lui purtd nu-
me rornânesc sau mai degrabd bul-

www.dacoromanica.ro
74

gar Stanca . Unul din cronicarii

români Niculcea, contimporan cu Do-
softei, Il numeste fiu de mazerl").
Aceste date contradictorii despre ori-
gina lui Dosoftei nu sunt pentru ori-
gina romaneasca a lui Dosoftei.
Noi avem o altd presupunere. Pe la
1649 Intalnim pe Dosoftei ca un mo-
nah modest al uneia din manästirile
Moldovei, Pobrata,2)unde dupd cum se
vede dintr'o insemnare, se ocupd cu
studiul limbelor greacd, latina, romel-
neascd i polon53). Faptul cd, Intre
limbile In curs de studiere Intalnim
si limba romaneasca, putem Indrazni
sa credem, cd el nu era de origina
romaneasca, iar studiul limbei grecesti
Inldturd pdrerea lui N. lorga. Faptul
cd, In amintita notita, el nu vorbeste
N. lorga. ibidem. Op. cit. Trimitere la Neculcea.
Lotopisete, p. 233 MazAl" nobil scos din dem-
nitate.
Literatura, privitoare la mAnAstirea Pobrata,
sau Probota, arAtatA de A. I. latimirskii". Manus-
crisele...." p. 209.
I. Bianu. Psaltirea in versuri p, VII.

www.dacoromanica.ro
 75

despre limba slavond bisericeascd si

limba literarä din sudul Rusiei, pe
care dupà cum vom vedea din acti-
vitatea lui, el o cunostea admirabil,
se poate presupune cd Dosoftei, era
mai degrabd slay, poate din tinuturile
de sud-vest ale Rusiei, vecine cu
In ceia ce priveste numele pä-
rintilor lui, cu greu am putea admite,
cA poate fi vorba despre origina lui
greacd, Toate aceste nume, afard de
Leontar sau Leontie, sunt nume neor-
todoxe, mai degrabd sunt porecle:
Barila (la BianuBarula, Barilovici 1),
poate fi de la ucrainul Borola-Bari-
lovici), e re pänd in prezent se In-
tdlneste ontre Ucraini atät ca nume
de familie cftt si ca porecle. Mai dd-
parte, intr'una din scrisorile sale cdtre
patriarhul Moscovei loachim, Dosoftei
intervine pentru o oarecare rudd din
Lemberg numitä Kiriac Papara,2) cei
I. I. Bianu. Psaltirea In versuri p. VII
2. Despre aceastA scrisoare mai jos, precum si
scrisoarea-anexd VI.

www.dacoromanica.ro
76

ce ne face sa credem mai mult, ca

Dosoftei, este de originä din Rusia
sud-vestia. Infärsit, In privinta lui Do-
sbftei, se mai poate face Ina o pre-
supunnre. In 1658 Dosoftei este ales
episcop de Hui In varsta cam de 34
ani. Värsta aceasta se poate socoti ca
prea timpurie daa socotim, a Do-
softei se trage din tOrani. De aicea ,,se
poate conchide, a Dosoftei era de o
originä mai nobilA.
Nu fall interes este chestiunea
si
cu privire la instructiunea lui Dosoftei.
Manuscrisele-autografe ale lui Dosoftei,
care ni s'au pAstrat, ne aratd a el
nu 'numai a stapânea bine ateva
limbi : greaa, latink ebraicä, polonA,
romanA, slavonä bisericeascä si rusa
de sud-vest literal-A, dar avea cu-
nostinte foarte temeinice si despre
gramaticele clasice. PsaPtirea ritmatO
compusA de Dosoftei sub influenta po-
etului polon Ian Kohanovwki'). In co-
1) Despre aceasta mai jos.

www.dacoromanica.ro
 77

lectia de traducen i a lui Dosoftei, care

se pastreaza In biblioteca catedralei
Sf. Sofia din Kiev No. 161 (38), gd-
sim traducen i din limbele greaca si
latina In cea slava; tot aici sunt si
scrisonle lui catre Varlaam lasinski,
mitropolitul Kievului, scrise In limba
ucraind a secolului al 17-lea. Articolul
special despre sibile, Inserat In aceastd
cole( tie (fil. 607-614), este scris In
4 limbi: greceste, latirieste, slavona bi-
sericeasca si romaneste, traducerea
aceasta, se deosebeste printeo uirni-
toare exacitate. Pe marginile manu-
scriselor-ciorne kit filnim multe obser-
vatiuni-note In cari arata pentru care
motiv traduce asa sau altfel un anumit
cuvant; Indreptärile fäcute multor for-
me gramaticale ne arata adanca cu-
nostinta a lui Dosoftei In domeniul
gramaticbi. Indreptari de acestea ga-
sim aproape pe fiecare paginä a manu-
scriselor luiciorne. Din prefata Psal-
Wei rimate, aflarn ca cunostea si re-
torica.

www.dacoromanica.ro
78

Nu ne Indo!m de asemenea de cu-

nostinta poeticei pe care o poseda
Dosoftei, fapt pe care -I1 aflarn dintr'un
sir de versuri intocmite de el, afara
de psaltirea rimatä. Dad mai avem
In vcdere incd si bogatele lui cunos-
tinte In domeniul teologiei, mai cu
seama. In cel dogmatic % pentru noi
este fapt neIndoios, cà aceste cunos-
tinte nu puteau fi primite In singurata-
tea unei chilii manastiresti, chiar dacä
am tine socoteala de asid uitatea si ta-
lentul lui. Dosoftei, Bra Indoiala, a
trecut printro scoala serioasa. Tradil-
cerile lui si notele tradeaza pe omul,
care a prirnit o foarte serioasa instruc-
tie pe vremea aceia. Unii Invatati pre-
supun, ca a prima instructia in scoala
de pe ldnga mgnastirea Trei Erarhi,
Intemeiata, In lasi, de Vasile Lupu la
1641.2) Se mai poate face si o alta
presupunere si anume, ca Dosoftei a
Articolul lui despre transubstantierea Sf. Daruri;
ve7i mai jos.
Episcopul Arsenie Op. cit. pag. 52

www.dacoromanica.ro
 79

putut fi elevul colegiului movilean din

Kiev, su, mai de graba, al scoalei
Brafscaia" din Lemberg. Despre a
ceasta vorbeste Intregul complex al
instructii lui. Gustul si interesul lui li-
terar, care coincid perfect cu gusturile
si interesele literatilor din sud-vestul
Rusiei a secolului al 17-lea, cunostinta
temeinica a limbilor polona si ucraina,
patima lui pentru poezie, si in fine
acea prietenie cu cei mai de seama
oameni din sudul Rusiei, pe care a
pastrat-o pana la sfarsitul zilelor sale.
N, lorga presupune, ca Dosoftei a
fost egumenul manastirei Pobrata, 1)
aceasta presupunere, foarte probabila,
nu are nici-un temei dovedit, intennul
din documente, de 1a 10 Maiu 1658,
DOsoftei este amintit ca episcop al
Husilor, lar In anul urmätor 1659 el
este ales episcop al Romanului 2) !And
la 1771 cand ocupä locul de mitro-
polit al Moldovei, nu avem niel o
1). N. lorga Ibidem, p. 179.
2) Ibidem, loe, cit.

www.dacoromanica.ro
80

tire. El nu se manifestO prin nimic,

probabi!, se ocupa In lini tea chiliei sale
cu traducerea cArtilor sf. Scripturi In
limba rornânO, ed,tate mai In urma de
el. In aceastd vrerne a compus i
Psaltirea In versuri, Moldova suferia
(in vremea aceasta cele mai grele clipé
de rOzboaie civile, cari an avut loe
dupd moartea lui Vasile LUPU, conti-
nuandu-se panä la a lui Constantin
Cantemir (1654 1685)1) Imigratia
Grecilor In tinuturile romârje§ti, care
Incepuse Ina din secolul al XVI 12a,
In secolul al XVII-lea, luase proportii
mult mai Intinse, nepierzdnd legdtura
lor cu Constantino?olul. Grecii au in-
ceput sd pretinda la armuirea princi-
patelor române. Din cauza aceasta,
In principatele románe se dezvoltà In
cel mai mare grad viata de partid, care
duce la rOzboae neIntrerupte *i la dese
schimbdri de domni. Ca episcop, Do-
softei, pare-se, nu participa la politicd.
1) Constantin Cantemir a ocupat tronul de la
1685-1693.

www.dacoromanica.ro
 81

Avem stiri, cd In 1684 a venit la Iasi,

unde se oprise In acea vreme cu toatd
suita sa Nectarie') patriarhul lerusali-
mului.
Este posibil ca In vremea aceasta
sd-si fi dobAndit pe lAngd curtea cl2m-
neascd Wartizani, multumitd cdrord
fi ajuns mai in urmd mitropolit al
Moldovei. In 1771 pe timpul Domnici
lui Duca Vodd, Dosoftei este ales mi-
tropolit. Pe aceastd vreme se Incepe
lupta Intre Turcia si Polonia. Dosoftei,
poate, legat prin ortind sau amintirile
colare cu pAmantul Poloniei, simpa-
tiza In aceastA vreme pe Poloni, el
Ii priveau ca pe izbdvitorii Românilor
In viitor de jugul turcesc. Ca urma§i
ai lui Duca Vodd a fost Stefan Petri-
ceicu Vod'd2) care In 1673 dupd lupta
de ldngd Hotin a fugit In Polonia.
N. lorga Op. cit. p. 179. Despre venirea lui
Nectarie in Iasi, gAsim date in biog-afia lui tipa-
iltA in lucrarea §a polemicA contra papilor 1682.
I. Bianu si N. Hodos. Op. cit. p. 255.
A. D. Xenopol. Istoria Romanilor. Vol. VI. pp.
315 423 Petriceicu VocIJ. 1672-1674.

www.dacoromanica.ro
82

Dosoftei care Ina din luna lunie, se

gdsea In lagdrul lui Petriceicu Vodd 1)
plecat cu Domnul sdu In Polonia si
s'a reIntars la inceputul anului 1675.
Noul domn Dumitrascu Vodd Canta-
cuzino 2) pus de Turci, a Inchis pe
fostul partizan al dusmanului sdu
mandstirea Sf. Saya, numind pe un
nou mitropolit al Moldovei, Teodosie.
Dar, In curând, Dos4tei, a reusit sd-si
astige Increderea noulif sdu domn, si
astfel i s'a redat catedra sa mitropo-
litand pe care a ocupat-o pdrid la 1686.
Depdtandu-se, probabil, de lupta po-
liticd Dosoftei se declicd in-tereselor
culturale ale tärei sale ; el se ocupä
Cu activitatea cArturdreascd, se Ingri-
jeste de rdspândirea culturei, cari prin
acea vreme se sldbise grozav printre
Romftni. Adresandu-se catre patriarhul
Moscovei, loachim, cu rugdciunea ca
trimeat'd o tipografie, Dosoftei
observa: ,, Cad la nai a pierit invdtd-
N. lorga Op. cit. p. 180.
A. D. Xenopol, Op. cit vol IV pp. 339 343
Duca Voc15-Cantacuzino 1674-5 §i 1682-5.

www.dacoromanica.ro
 83

tura de carte $i putini sunt cei ce tn-

teleg ltmba cdrfei" 9.
Catre aceastä vreme se raporta tra-
ducerea In limba romänä i editarea
unui intreg *ir de carti. Tipografia in-
Iiintata de Vasile Lupu, prin vremea
cand Dosoftei devine mitropolit se pa-
räginise, §i noi avem tipografie, dar
este foarte stricatd, dupd can? !fi va
spune ca grai capitana' lona.,scu zice
Dosoftei Intr'o scrisoare catre Nicolae
Milescu Spátaru. Du,pa aceasta, el a
fcst silit sa-*i tipareasca cartile sale
In Uniev 3) ne Incetând, In acela*i timp
sa se Irigrijieascä despre o tipografie
proprie. In arhiva principalä a minis-
terului de externe din Moscova s'a
pastrat o scrisoare a lui Dosoftei cätre
Nicolae Spätaru, scrisa In Martie In
il) Muzeul din Moscova Rumiantev" Colecpa
lui V. M. Undolski, No. 210, f. 3 verso. Vezi A-
anxa-scrisoare II, unde este redatd in intregime,
Arhiva principard a minsterulJi de externe,
sectia afacerilor valaho-moldovenesti", No. 2, vezi,
anexa-scrisoare I. Despre aceasta vezi si pe lurie
Arseniev. Date noud despre slujba lui Nicolae
faru in Rusia, Moscova, 1900 p. 50.
Vezi mai jos,

www.dacoromanica.ro
84

care roagA pe Spätaru sä-i dea con-

cursul pentru trimeterea tipografii. A-
fard de aceasta", citim aid) md rogr
ca in numele mea, sd salu(i pe pdrintele
nostru, patriarhul Moscovei # al Intregei
Rusii sdmi ddruiascd un teasc de ti-
pografie .Fi litere, caractere mici" 1).
Patriahul loachim IncA mai dinainte
Ii fAgaduige prin ace14 cdpitan lo-
nagu, care venise de douà ori la
Mokova In 1679 pentru a Incheia
pacea dintre Turcia i Rusia, A tri-
meatä tipografia In Moldova.
Dorind sA reaminteascA patriarhului
despre fAgAduinta sa, Dosoftei, la 15
August 1679, trimete lui loachim pe
acela§i lohagu Belevici, In care, intre
altele, scrie : rugeim pe sfintenia
voastrd , prea cinstite .,si milostive ptirinte
ca sd faci ca noi o faptd de mild 1.-

iubire omeneascd $i sd ne trimeti ti-

pografia ca sa tipdrim cdrtile pe care
1) Arhiva principalA a ministerului de externe,
sectia afacerilor va1aho-mOldovene0 No. 2, vezi
P. N. Isatitqcov Basarabia". Descrierea istoria,
tompusa de N. I. Petrov. Petersburg. 1892 pag. 83.

www.dacoromanica.ro
 85

le-am talcuit din greceste si slavoneste

In limba romand.... fa pentru D-zeu
aceastd dragoste pe care ne-ai faga-
duit-o in timpurile mai bane".
Cum vedem din hartiile-ciorne ale
lui Canon Istomin, care indeplinea ro-
lul de secretar al patriarhului Ioachim7
trimite lui Dosoftei, In Decembrie In
anul 1679, o scrisoare, lAudAnd ravna
calda si dumnezeeascd", loachim scrie ;
Obiectele tipografice pe care le-ati
cenit cu scrisoarea cdtre noi le-am tri-
mis bucuros cu trimisul vostru loan
Belevici, iar 'celelalte, casi au apartinut
tipografii, sunt, deasemenea, trimise, si
v-ala scris si cleosebit",i) In adevAr In
molitvelnicul, editat de Dosoftei, In 1681

1) Biblioteca sinodalA din Moscova. Ciudovskii

No. 300. Dessemenea Icoana afacerilor patrarhale",
Muzeul de la Moscova Rumiantev, No. 120, f. 4
verso. Despre aceasta vezi S. N. Brailovskii. In-.
semnArlle Academiei imperiale de tiintA pentru
sectia istorico-filologica" vol V. Petersburg 1982,
pag. 11, 84, 143 . Vezi Arhiva Rusiei sud-vestid
vol V, pag. 440 1. Inventarul lucrurilor patriar-
hale, trimise 4ui Dosoftei, vezi vol V. al actelor
istorice No. 50 pag. 36. Vezi anexa-scrisoare Ill.

www.dacoromanica.ro
83

gdsim o indicatiune, care ne spune, cd

tipografia a fost adusd §i wzatd pen-
tru tipdrire de arti.
CAPITOLUL VI
Legäturila lui Dandlei cu patriarhul loachim
§1 cAlbtoria lui la Kiev. Chestia despre .du-
cerea lui In Polonia. LegMuffle lui cu
§I ierarhil ru§i In timpul §ederel lul In Polonia.
Legaturile luí Dosoftei cu Moscova
nu s'au oprit numai aci. La 29 Au-
gust 1683 trimite o scrisoare destul
de Intinsd cdtre patriarhul loachim In
care se plânge contra episcopului unit
din Lemberg losif *umlianski, care face
mult reiu sfintelor biserici, silind spre
unirea cea peigubitoare de suflet, cdnd
pe fa(ei ceind in ascuns" ') Acest epis-
cop cu persecutiiI6 sale a dus pand
la särdcie pe ruda lui Dosoftei, Kiriac
Papara. Dosoftei roagd pe Ioachim .SA
protejeze pe aceastä rudd a sa §i
trimeatd In Ia§i hartia trebuitoare pen.-
1) ArhIva Rusiei de sud-vest, t. V. partea 1, pag.
209-211, Kiev, 1873, vezi anexa 4-a.

www.dacoromanica.ro
 87

tru tipdrirea Proloagelor. Desi se pare,

cd Dosoftei se depOrtase de miscdrile
politice, totusi situatia de dependentà
a Romdnilor, räzboaele neIncetate In
care Ii atrOseserA vecinii si nenoroci-
rile legate de Aceste rOzboaie, frAmân-
tau grozav pe Dosoftei casi pe multi
din contimporanii sdi. 1n lanuar 1684
Dosoftei ImpreunA cu cei mai de seamä
membrii ai clerului si boeril.or moldo-
veni se indreaptä cätre tarii din Mos-
cova, loin Alexei si Petru Alexei) Cu
lugäciunea de a-i lua sub aripa lor ca
sd le trimeata oaste Impotriva Aga-
renitor", cari sunt gata a pustii pei-
mdatul"'). Ca sol plena chiar Do-
softei cu numita scrisoare spre Mos-
cova. Ajungdnd la Kiev, Dosoftei a
fost nevoit sO nu mai continue cälä-
toria mai departe, cad, dupà aim ant
spus mai inainte, prin locurile prin
1) Scrisoarea este tipAritA in Colectia com-
plectA a legilor imperiului rus", S. Petersburg.
1830, t. II, pag. 567-568. De asemenea la S. Dra-
gomir Contributii...' , pag. 133; vezi anexa 5-a.

www.dacoromanica.ro
88

care trecea, bantuia ciuma'), *i In

Kiev se aranjase carantina. La 3 Mart
1684, lui Dosoftei i-au luat In Kiev
interogatoriul obiumit, care tmpreuna
cu petitiunea sa a fost trimes la Mos-
coya. Plangandu-se contra apasatorilor
Turci, contra nesinceritatei i nestator-
niciei Polonilor, Dosoftei In numele
Initregului säu popor moldoven 4i ex-
prima dorinta de a primi supunerea
rusa. In Kiev se interesau, dupa cat
reese din interogatoriu, de relatiunile
Romanilor fata de Poloni, pentru ca
deciaratiile lui Dosoftei au un caracter
oarecum justificativ. Romemii nu s'au
snpus regelui polon", raporteazt Do-
Itei si nu voesc sci se supunä nici-
de( 1- n, iar dacd s'au luptat impreunci Iiin-
gcr Hotin au fticut-o pentru frätietatea
de arme, iar nu pentru a se supune2).
1) Aceasta se vede din informatiile lui Dosoftei,.
vezi anexa 5-a.
3) Declaratiile lui Dosoftei sunt tiparite in Co-
lectia complectl a legilor imperiului rus", t. II. pag.
563 69. S. Petersburg, 1830. Deasemenea *i la
S. Dragomir, op. cit. pag. 136. Anexa 6-a.

www.dacoromanica.ro
 89

Ce räspuns a dat guvernul mos-

covit la cererea lui Dosoftei nu §tim,
dar Dosoftei petrecand catava vreme In
pev, 9 . s'a intors In Moldova.
In toamna anului 1686 mitropo;itul
Dosoftei a fost din nou silit sa pa-
r5seasca Moldova, i de aceasta datk
pentru totdeauna. Regele Poloniei Ian
Sobieskii, care a participat in lupta de
la Hotin, a pdtruns in anul acesta In
Moldova, probabil, cu scopul ca sA o
smulga din mana Turcilor, i pustiind-o,
a pus mana pe ora§u114. In curAnd,
Ina Ian Sobieskii a trebuit sa Ora-
seac'd capitala Moldovei, §i Impreund
cu el a plecat In Polonia i Dosoftei.
La intrebarea, ce a silit pe Dusoftei
sa pldce In Polonia, parerite In vätatilor
romani se Impärtesc. Unii din ei cred,
c'ä. Ian Sobleskii depärtandu-se din 14,
a luat cu sine §i moa0ele sf. loan de
..;
I) In Vietele Sfintilor [Proloager, tipArite de
Dosoftei in 1682 1E86 cum am vAzut, se gOseste
descrierea vincleArei_lui prin mom.tele lavrei Pe-
cersca din Kiev, la 9 Iunie. N. lorga, vlst. lit, rel.
a RomAnilor" pag. 199.

www.dacoromanica.ro
90

la Suceava, vechiul patron al Moldo-

vei si a silit prin aceasta si pe Dosoftei
sä piece cu dasul. N. lorga crede, a
Dosoftei, simpatizad pe Poioni, a
primit cu bucurie pe Jan Sobieskii ca
pe izbAvitorul Moldovei de Turci, si
,cad regele polon a trebuit sd se in-
toarca In Polonia, Dosoftei tem2indu-se
de persecutiUni din partea dusmanilor
Polonilor, a pArAsit de butA voie lash,
ludnd cu sine si moastele SI. loan din
Suceava, odoarele bisericesti si actele
mitropoliei '). N. lorga Isi Intemeiazd
pArerea sa pe spusele a doi cronicari
moldoveni contimporani: Niculae Costin
si Neculcea. Constantin Cantemir, bu-
nicul satiricului rus, suindu-se pe tronul
moldovean In 1685 a comunicat aces-
tor crinicari cele ce urmeazA. Dupà
ce Dosoftei la cererea lui Constantin
Cantemir ¿le a se intoarce cu sfintele
1) N. lorga, op. cit. pag. 181. Citate din Niculcea
Letopisete 11 pag. 35, 233; Index Zolkieviensis, in
Candela" pe 1885, pag. 98. Tot de pgrerea aceasta
este si A. D. Xenopol, 1st. Rom. t. VIII. pag. 183.

www.dacoromanica.ro
 gr

moaste in Iasi, a refuzat sa Indepli-

neascà .aceasta. Constantin Cantemir
s'a adresat atre patriarhul Iérusalimului
Dosoftei cu rugaciunea de a da ana-
temei pe fugar si hotul, care. a furat
moasteie moldovene, pe mitropolitul
Dosoftei'). Cu toate cà aceasta stire
nu poate fi supusä nnuelei, totusi mai
avem si alte stiri, cari contrazic pe
cea dintâi i cari sunt luate din alte
izvoare. Cunoscutui invätat moldovean
de la &MI-situ] veacului XVII si Trice-
putul celui de al XVIII, Dimitrie Can-
temir 2), fiind aliatul lui Petru cel Mare
§i supus rus, In Descrierea vietei ta-
tAlui sgu Constantin" spune, cä mitro-
politul Dosoftei a fost dus cu sila din
Moldova3). Din aceste doua izvoare,
N. lorga, op. cit. pag. 181.
El a lAsat si alte lucrAri, editate de Academia
romAnA : 1) lstoria imperiului Otoman, 2) Descriptio
Moldaviae, 3) Vita Constantin Cantemirii, 4) Hronicul
vechimei a Romano-Moldo-Vlahilor, 5) Divanul
altele.
Op. Dimitrie Cantomir : Vita Constantini Can-
temirii, Bucuresti, 1883, pe pag. 44 gAsim urmA-
toarele: ..nam totam urbem incenaio dedit, et

www.dacoromanica.ro
92

cel mai demn de credintä, la prima

vedere, pare cd este §.tirea datä de
cei doi cronicari Nicolae Costin i Ni-
culcea, cari se Intemeiazd pe cuvintele
proprii ale lui Constantin Cantemir,
fostul domn al Moldovei, in momentul
and Dosoftei a trebuit sd pArdseascd
la0.
Noi, Insd, avem alte date, cari ne
pleaa cätre comunicarea lui Dimitrie
Cantemir. Dosoftei. care toatd viata
lui a fost dedicat intereselor ortodoxiei,
care a tradus un intreg §ir de lucrdri
polemice, indreptate contra catolicis-
mului, un duvnan Infocat al unitilor,
dupä cum se vede din cererea lui,
trimisd patriarhului loachim contra e-
piscOpului Iosif -Sumleanskii, din mo-
tivele punctelor sale de vedere nu pu-
monasteria combusSit, Poloni et sacra vasa sunt
depraedati, interim et reliquias Sancti loannis novi,
magno cum gemmarum nretiosarum aliarumque ar-
gentearttm aurearumque cuppellectilium secum ab-
stulit, et ipsum metropolitam impium militum facinus
coram exprobrantem, et elementiam praecantem,
secum captivum, ducere iussita.

www.dacoromanica.ro
 93

tea sa simpatizeze pe Poloni. Polonii,

cari luptasera nu de putfne ori contra
Turcilor se gandeau sa puna mana pe
Moldova si adesea Isi indreptau ar-
mete lor contra Insusi Romanilor. Do-
softei chiar clad ar fi si fost fugar
din Polonia nu putea sa snfere aceste
fapte ale Polonio;. In declaratiile sale
date la Kiev, el da cea mai proasta
relatiune despre Poloni : Ei obijduesc
pe Romijni, si nu pot sei creadei Po-
lonilor pentrucei ei sunt owneni reii si
nu p3tern sci credein in cuvintele lor,
ceici say' nestatomici". 1) Chiar daca
aceasta declaratie are un caracter de
siluire, tottii este mult adevar IntrInsa.
Noi, Insa, gasim si alte marturii mult
mai Intemeiate. La una din scrisorile
hatmatiului Mazepa cátre Petru cel
Mare de, la 1700 este anexata scri-
soarea unui oarecare ieromonah Adrian,
care Impreuna cu Dosoftei a parásit
lasii In 1686 si a trait In Polonia.- In
1) Anexa 6-a.

www.dacoromanica.ro
94

aceastd scriSoare se expune istoria

pArAsirei Moldovei de cgtre Dosoftei:
a sosit regele" se zice ad," Cu o,as-
tea sa polonä In pä mantul moldovenesc
In targul ludnd moaVele
sfantului marelai mucenic loan din Su-
ceava, din la,Fi ne-a dus 'In Polonia" ')
De aici se vede. ciar, c Dosoftei
a pArAsit la0 nu dupä propria lui
dorint5. Aceastä pArere este confirmatd
de foarte multe indicatiuni cu privire
la -sArAcia lui din Polonia despre care
adesea ,e1 Insqi vorbete In scrisorile
sale cätre tari i ierarhi. 2) In aceste
scrisori el vorbe§te foarte adesea des-
pre säräcia sa din sträinätate" des-
pre petrecerea sa In scdrbe". In ma-
nuscrisul din catedrala Sf. Sofia din
Kiev gäsim urmatoarea notità : In o-
razl Stryj, fiind In lungä räbdare
depärtatd streinätate ande trdesc smerit

Anexa 5-a
Cele mai de seaml scrisori, dupA pArerea
mea, sunt puse In anexele lucrArei de fatA.

www.dacoromanica.ro
 95

pentru pgcatele mete") In acelas ma-

nuscris, In fata textului, unde se vor-
beste despre suferintele Mkituitorului,
gdsim o asemenea expresiune neter-
minatd a lid Dosoftei : gandindu-mä
eu pet ccitosul la prigonirea de acuml.
Mai Inainte am arätat spusele unuia
dintre oamenii trimesi de Dosoftei In
Moscova pentru mild in care se vor-
beste despre dorinta lui Dooftei de
a veni din Polonia in patria sa, in
Suceava". Toate aceste argumente v-or-
besc despre starea neliberd a lui Do-
softei luat sub acoperAmIntul regelui
polon. Este adevdrat, cd Intruna din
scrisoPile lui atre tarii loan Alexei si
Petru Alexei gdsim o indicatiune ne-
lämuritd, care ne sopteste despre alte
motive, cari au silit pe Dosoftei sd
pkäseascd IVIoldova. Eu smeritul mi-
tropolit de Suceava land in depeirtare

1) Manuscrisul bibliotecei catedrei Sf. Sofia, No.

161 (38) f. 362.
2) lbidem:

www.dacoromanica.ro
93

de pameintal meu cu stantul marele

mucenic al lui Hristos loan si ca toatet
averea biseric,easca a sfintei noastre
mitropolii di' Suceava Cu o parte din
fratii din cler, cari au m.ai scäpat din
Moldova de sabia pustiirei si de mania
ostilor dusrnane ; acum petrecem In
orasul nostru Stryi si asteptam panel.
se va lini.,sti pämäntul si atunci vom
lua Ingeíduire &I ne tntoarcem ca total
ce avem .cu noi si ca sfantul marele
mucenic loan In patria noastret tn orasul
Suceava, jefult si pustiit de deasa cal-
care a Agarenilor, de siluire si de
grele nenorociri". ') Totusi nu avem
dreptul sd credem In aceasta scrisoare
pentru urmätoarele motives Intai, pentru
cd aceasta scrisoare stA In contradictie
cu mArturiile aduse rnai susy al doilea,
pentru CA' In aceastà scrisoare se vor-
beste despre necesitatea de a lua de
la cineva IngAduire, probabil, dela rege,
al treilea Dosoftei, dacA nu ar fi fost
1) Arhiva Ministerului de externe, bAfaceriie gre-
cesti" No. 11, vez i anexa 7-a.

www.dacoromanica.ro
 97

retinut, ar fi putut trece in Rusia. unde

judecand dupd legatiffile lui cu Kievul
Moscova, ar. fi putut atta o foarte
frumoasa primire. Aceasta se poate
explica de teamä ca nu cumva scri-
soarea lui sa cada In mainile guver-
nului polon, fapt care ar fi Thrait
mai mult situatia lui. Dosoftei nu odata
aruncd valul. tacerei asupra motivelor
§ederei lui in Poionia. A§a de pilda :
in nici o scrisoare, adresata mitropo-
litului Varlaam Iasinskii, Dosoftei nu
spune nimic despre motivele, cari l-au
fdc-ut sà pdraseasca Moldova. Probabil,
Ca' transmitea despre aceasta oral prin
trimqi de el acolo. Intr'una
din scrisorfle sale, vorbind despre tra-
ducerile sale, Dosoftei adaoga:
Pa mai spone, de este ca pollu(er, si
cinstitul i 'sfintitul de curernd ieromo-
nahul leraclie", prin care transmite
scrisoarea. In fine, noi mai gasim
altä dovada, care ne pare cea mai
tare. In anul 1709, arhimandritul dela
t) Manuscrisul catedrelai Sf. Sofia No. 161 (38)
pag 182.

www.dacoromanica.ro
98

Roman, Pahomie, nepotul lui Dosoftei,

se adreseazä cu o cerere cAtre Petru
cei Maré ca sä intervie pentru Intoar-
cerea moasteior Sf. loan -din Suceava.
In aceastä cerere citim : Mei Malin
Luminatiei tale Pripcireitésti, eu nevred-
nicul arhimandrit din pdmântal Mol-
dovei, ....care. este past& de' regele
Sobieskii, ce_ne-a luat moastele Sf. loan
ce! Nou din Suceava si pe mitropolitul,
unchiul mea Dosoftei, mi bail. luat pri-
zonier pe care, I-a aruncat In tema ta
si ss,a sti7s lg acea suferintd" ').
Regele polon a fixat lui D,osoftei
ca loc de domiciliu orasul Zolki6v,2) nu
departe de Lemberg, sau mai birre\zis,
I-a inchis In castelul säu din locali-
tatea Stryj,3) care se afla nu departe
de Lemberg. Pentru Dosoftei se Incep
zile de säracie si nenorociri. Este foarte
Arhiva principalA a Min. Externe din Moscova;
Afacerile moldovene$i" No. 7.
La nord de Lemberg pe oseaua Lemberg-
Rawa Ruska.
Aceasta se vede din scrisorile lui Dosoftei i
din manuscrisul bibliotecei catedralei Sf. Sofia,
No. 161 (38) fi. 267, 283, 580, 748, la sud de Lem-
berg pe §oseua Sokolniki-Mikolajow-Stryj.

www.dacoromanica.ro
 99

posibil ca sa nu fi avut putinta sg

comunice despre suferintele sale. Prima
scrisoare cu cererea de ajutor cgtrè
tarii rusi din Moscova a fost scrisä
de Dosoftei la 23 Noembrie 1688')
comunicgnd despte locul domiciliului
ELI, Dosoftei cerea : lar acurn ne
rugänz cu urnilitd smerenia noastrd
Prea Lumingtului si de Dumnezeu ln-4
cununatei impärdtiei tale ca sä ne milui(i
si sä ne trimeteli ajutor de mild si.
b3ni". Scrisoarea a fogt trimesd de
ierodiaponul loan din mIngstirea mos-
covità Donskii". Nu avem stire cum
s'au refexit. tarii moscoviti fatd de
aceastg scrisoare; probabil, ca cererea
lui Dosoftei a fost Indeplinitg, fiinq cg
la 27 lanuar 1690, Dosoftei se adre-
s-eazg din not! 0i-re tarii Petru Alexei
si loan Alexei cu o scrisoare Insotità
si Cu o particicg din moastele Sf. loan
Persul.2) La 12 Mai, acelas an, 1690,
1) Anexa 7-a.
2 Arhiva princinall a Min. Externe din Moscova:,
Afacelile grece0" No 11, tipAritl i la S. Dr4-
gomir Contributia.,." pag. 141.

www.dacoromanica.ro
100

loan si Petru au trimes din Moscova

o scrisoare mitropolitului Dosoftei In
care i se comunicd despre primirea
mostelor si cd i. se trimete acum
prin noul sfintit in °rapt nostra 1m-
pdreitesc Moscova iereul Iona, bani o
sutei de ruble, iar (le, nutropolite, prea
istinte rugeitorule de Dumnezeu darul
nostril impeiräte'sc pe care-I vei primi
dela acest iereu"). Dupd cum se vede,
din scrisoarea boerului Mihai Romo-
danovskii, loan a venit la Moscova
sd multumeascd Impdratilor Moscovei
In numele lui Dosoftei'. In anul de a-
ctin' 199,citim In aceastd scrisoare,
a trimes cätre noi la ambasada orditielor
Prea stintitul Varlaam, mitropolitul Kie-
vului, Galitiei si al Rusiei Mici pe un d-
lugdr, si noi oameni( vostrii am po-
runcit sd-I Intrebe, si la Intrebare ne,-a
spus, cd-1 cheamä lona trimis din o-
rasul 'Stryj de cdtre mitFopolitul de
Suceava Dosoftei cdtre voi, mare Domn,

1) Afacerile grece0i No. 25.

www.dacoromanica.ro
 101

o scrisoare de mul(umire". In
adevdr, la acela$ dosar este anexatd
In Arhiva principald a Ministerului de
Externe $i scrisoarea de multumire a
lui Dosoftei ').
Aproape In acela$ tiMp, Dosoftei
s'a adresat dupd milá i cdtre patri-
arbul Moscovei, loachim. In actele Ar-
hive' nu se gäseste scrisoare lui Do-
softei, dar gäsim rdspunsul lui loachim
-cererea lui Dosoftei, scrisd In Octom-
brie 1689, In care loachim îi exprimd
compAtimirea pentru nenorocirea, care
a ajuns pe Dosoftei si-1 In$tiinteazd
despre trimiterea a 50 ruble prin a-
-celas lona2).
La banii primiti de Dosoftei din
partea tarilor moscoviti $i de la pa-L
triarh nu trebuie sä privim ca la un
fel de mild sau binefacere din partea
lor. Dosoftei dupd cum vom vedea
Mai jos,, a adus un mare serviciu bi-
Afacerile grece§ti", publicat la S. Dragomir,
op. cit. pag. 147.
Vezi anexa 8-a.

www.dacoromanica.ro
102

sericei §i literaturei ruse. El se ocupa

In chip activ cu traducerea de cärti
pe care le trimete la Moscova pentru
a fi tipärite. Färä Indoiala, numai ast-
fel se intelege largul ajufor material,
pentru acea vreme, dat lui Dosaei
din partea guvernului moscovit. Nu
färä Ingaduirea guvernului moscovit,
probabil, Dosoftei trimete In Rusia pe
acelasi calugar lona In tovara§ia a do-
uà slugi pentru o colecta de bani, In ar-
mandu-i Cu o adresä cdtre crestinii
ortodoxi de pretutindinea").
Cu cereri de ajutor In bani, Dosoftei
se adresa §i persoanelor particulare,
astfel ni s'a pastrat o scriso are catre Do-
softei a diacului moscovit Emilian Ucra-
intev, In care cel din urma multume§te
pentru blagoslovenia data lui de catre
Dosoftei pentru scrierea sf. Pei-
i

rintin. In sfarit mai amintim Inca

despre o scrisoare a lui Dosoftei In
care recomandä cuviosildr prea
huninatilor nobili de Hristos iubitor"
Afaceri1e grece0" No. 2.
lbidem, vezi S. Dragomir, op. cit pag. 1E4.

www.dacoromanica.ro
 103

pe un oarecare arhimandrit Laurentiu,

trimis, probabil, In 1693 in Imp'ArAtia
IVIoscoveil). Pe längA aceste scrisori,
cari zugrAvesc, mai cu searnA, starea
de sArAcie a lui Dosoftei, In Polonia
s'a mai pAstiat frica cateva scrisori
notite importante In ceia ce privqte
schitarea activitätii lui ca literat i tra-
ducAtor. Ne vom ocupa de dänsele
atunci cänd ne vom ocu7a Cu acti-
vitatea lui eArturAreascA.

CAPITOLU L VII
Chestiunea timpului §i locului mortal mitropo-
litului Dosoftel. Versiunea, ca Dosoftel a fost
episcop de Azov.
In tot timpul ederei silite In Polonia,
Dosoftei, dupA cum am vAzut, se frä-
manta cu sufletul i cAuta fel i chip
sA se Intoard in Moldova lui. Soarta
InsA nu i-a trigAduit Intruparea acestui
Vis dor,it. Dosoftei moare In Zolkiew la
13 Decembre 1694. Ultimile lui tradu-
1] Afacerile gremti" No. 20.

www.dacoromanica.ro
 104

ceri se referd la sfarsitul anului 1693 1)...

Dosoftei a muncit la traducen i de artf
pang In clipa mortii sale.
In literatura stintifick panä In ultimul
timp, insd, a stdpanit pdrerea, cd Do-
softei imediat dupd ce s'a asezat in
Polonia, s'a mutat cu domiciliul ski
In Moscova, unde s'a aranjat dupäre-
comandqia compatriotului sdu Nicolae
Milescu Spdtaru2)., Aici, a trdit pand la
numirea sa de episcop al Azovului,
adicd pand la 1703. Unii Invdtati pre-
supun, cd In acest an a plecat la Azov,
de unde s'a intors In Moscova Inaintea
campaniei dela Prtit din 17113), unde
muri in acele4 an. Altii socotesc,
el se enumarA êa episcop de Azov,
In acest an el a facut i traducerea cartel
Pravilele si poruncile" din biblioteca catedralei
sf. Sofia, No. 232 (61) si Cuvantarea lui loan Zla-
taust despre moarte", dupa un alt manuscris -al
aceleiasi biblioteci, No. 161 (38), dupa care gasim
data de 1 Mak 1693, ft 748.
En. Arserite, op, cit. pag. 53; A. I. Sobolevskii
Literatura tradusa a Rusiei moscovite din veacul
XIV-XVII, S. Petersburg, 1903, pag. 301. I. Bianu,
Psaltirea in verstui" p. VIII.
Historya Nowozytna przez Tadeusza Korzona,.
1903, pp. 343-34 cu o schita a campuitii de lupta
(N. Tr).

www.dacoromanica.ro
 105

blind In Moscova pftria la moartea sa

care a avut loc In .1711'). Tocmai In
vremea din urmA InvROW] romAn Sil-
viu Dragomir a ridicat din nou ches-
tiunea despre timpul i locul mortii
lui Dosoftei, si pe temeiul noilor date
dobAndite de el, stabileste mai exact
anul si locul mortii mitropolitului Do-
softei2). El dovedeste, Ca' Dosoftei nu
a fost nici ()data episcop la Azov, ci
a murit In Decembre In 1694 In Zol-
kiew. Verificând aceste date m am can-
vins de dreptatea sus numitului InvAtat.
In Arhiva principalA a Ministerului
de Externe din Moscova, In cärtile,
uncle sunt insemnate inträriLa
qirik" din Moscova a chiar celor
mai neInsemnate persoane, IncepAnd
dela 1680 pand la 1700, IntAlnim nu-
mele lui Dosoftei. Venirea lui Dosoftei
la Moscova, a acestui om, care ocupa
o asa situatie InaltA, a omului care sta
Ep. Arsenie. Ibidem. A. D."Xenopol, 1st. rom.
-vol. VIII, pag. 183.
Revista Convorbiri literare", 1911, No. 10 pg.
1131-1143.

www.dacoromanica.ro
106

asa de aproape de sferile oficiale ruse-

nu a putut sa ram and neobservatä. Silviu
Dragomir tagadueste faptul vizitärei
Moscovei de catre Dosoftei, bazan-
du-se pe aceia. cA Dosoftei a trimis
de trei ori la Mosdova pe monahul
lona dupa milA, lucru de care nu ar
fi fost nevoe daca insusi Dosoftei ve-
ilea la Moscova. Ni se pare, ca regis-
trele intrd rilor" si qirilor" nu sunt
de acord cu aceasta parere.
Tot In arhiva aceasta s'a pästrat
scrisoarea hatmanului Mazepa, despre
care am amintit mai sus, catre Petru
cel mare, trimisä din Baturin, la 29 De-
cembre 1700 In cate -.comunic cA f
s'a prezentat un calug& dela moastele
sf. mucenic loan cel Nou din Suceava"
si i-a dat o scrisoare In care roaga
ca sa fie läsat a merge la Moscoval).
Mazepa, neavand permisiunea data de
tar pentru aceasta, l-a retinut In Bo-
1] Arhiva principal a Minist. Externa, Afacerile.
mo1dovene§t1", No. 6.

www.dacoromanica.ro
 107

turin, iar adresa monahului Inpreund

cu scrisoarea sa a trimis-o la biroul
consular'. In aceastd adresd i se tran-
smite istoria prinderei lui Dosoftei,
.ducerea lui In -Polonig. ne-a dat
(Regele Poloniei) ä trelim", se zice
aci, in orasul Stryj ci am trait noi
in acest ora. 8 ani, dupe' pbrunca mi-
lei lui regale, i a trait de tericita a-
mintire parintele mill-01)01d in mare lip-
sa ,Fi §carba nu avea catre cine in-
tunde milmile", mai departe ni se co-
municdp cd Dosoftei s'a adresat Care
Petru cel mare prin monahul lona,
cu rugdciunea de a-i da ajutor, clupd
care Dosoftei a primit -ajutor de trei
*i in curand a murit, sFi din cli-
pita °and s'a pristavit de fericitel a-
min tire prea sfiintitul mitro polit, a tre-
cut 6 am, la 13 Decembre 9.
Prin urmare, dacd ludm In con-
sideratiune timpul trimeterei scrisoarei

1) Anexa 10-a.

www.dacoromanica.ro
 108

de catre Mazepa, 29 Decembre 1700,.

Dosoftei a murit la 13 Decembre 1694,
Aceasta data primeste o confirmare
indirectä si prin cele ce urmtazd. Mo-
nahul comunica, cd ei au trait cu Do-
Softei pe langa moastele Sf. Iban de-
Suceava 8 ani, si cum Dosoftei a pa-
räsit Moldova In toamna anului 1686,
pârta la anul mortii lui, adicä pana
la Decembre 1694, a trecut 8 ani si
ceva. Indicatiunea asupra mortii lut
Dosoftei, In Zolkiew mai aver] Tried
Intr'unul din manuscrisele bibliotecii
Sf. Sofia din Kiev cu No. 232 (61).
Acest manuscris este o traducere a
lui Dosoftei Intitulata: Pravilele sau
poruncile sfintilor Apostoli", unde co-
pistul, probabil, un tank co'ntem-
poran al lui Dosoftei. (manuscrisul
se refera catre sfarsitul veacului al
17-lea, Si Inc eputul veacului al
18-lea, (zice Intre altele : Omer"-
citorul acestei ccirti, este prea sfin-
Pa Dosoftei, mitropolitul ortodolz de

www.dacoromanica.ro
 109

Suceava. Mul(i povestesc bine despre

el, di ne pdräsind moastele sfântului
marelui mucenic al lui Hristos loan
ce! Non din Suceava, vietui pe Mngcl
sfintele lui moaste pernd la sfarsitul
sciu, trudiniu-se, si seirguindu-se spre
Intdrirea evlaviei. Cartea aceasta este
lineirturia sfintelor lui luerclei. Si aiormi
Cu pace tntru Domnul In Zolkiew si fu
Ingropat tot acolo pe 11n,gei moastel
mucenicului"').
Din tot ce am arätat panä acum
urmeaza, ca pärerea, expusa, pare-se,
perrtru prima data de P. Stroev §i
ponfirmata pana in ultimul timp, ca
Dqsoftei a murit in Moscova, ca epis-
cop de Azov cade. Cu toate ca aceasta
pärere are oarecare temei real. Ideea
despre moartea lui.Dosoftei In Mos-
coxa poate sa fi izvorat din faptul
gasirei manuscriselor lui prin biblio-

Foaib. 168 verso.

P. Stroev Listele ierarhilor si rnAnästirilor
bisericei ruse", S. Petersburg, 1877, pag. 491.

www.dacoromanica.ro
110

tecile din Moscova. ,In cela ce pri-

veste traditia, care .confirma cq tarie,
cä Dosoftei a fost episcop sau mi-
tropolit de Azov, dupa parerea noastra,
poate sä se explice astfel. Din cores-
pondenta enumarata a lui Dosoftel cu
tarii Moscoviti i cu patriarhul rees
cà guvernul de la Moscova se referea
fata de Dosoftei cu foarte mare aten-
tiurre. Petru cel Mare a poruncit de
trei ori c sà dea lui Dosoftei prin
omul sat, de Incredere, monahul lona,
sume, dupä vremea aceia, destul de
Insetinate. Aceasta largitate a lui Pe-
tru, care, In general, se pprta cu cle-
rul foarte neprietenos, poate, sa .se
explice numai prin aceia a el avea
anumite intentiuni cu Dosoftei. Ultimii
ani ai vietei lui Dosoftei coincid toc-
mai c pregatirea lui Petru pentru
luarea Azovului. Este foarte posibil
ca Petru cel 3.1are, care pretuia cul-
tura lui Dosoftei sa-i fi fagaduit ta-
lentatului mitropolit In ¿azul tin& UM-
panii cu succes Catedra de la Azov.

www.dacoromanica.ro
 III
CAPITOLUL VIII
Activitatea drturArease5 a lui Do3oftel In
Moldova. Psaltirea In versurl. Traducer!le si
editurile lul in Moldova.

Trecand la activitatea carturareasca

a lui Dosoftei, trebufe sä spunem,
acest mare mitropolit se deosibete
de contimporand sai printr'o larga cul-
tura. Stirile pastrate despre el, Il arata
ca pe o persoanä mWerä In ale car-
t& §i ca pe un om, In general, foafte
cult, care impresiona pe toti cei din
jurul sat]. In scrisoarea de la 16 De-
cembrie 1679, patriarhul Ioachim com-
para pe Dosoftei dupa cunoVinte cu
iar dupa intelepciune cu Solo-
mon. Cronicarul Niculcea (Letopisete
Il p. 233) descrie personalitatea lui
Dosoftei astfel: »multe lirnbt eli-
lineVe, latineVe., slovinege i alte" .1)

1] N. lora: Is& 1:t. rel." pag. 182, citatul din

Neculcea : Letopisete" 11, p. 233.

www.dacoromanica.ro
112

Vestea despre el trecuse dincolo de

hotarele Alotdovei, dupd cum vedem
aceasta din mdrturia copistului sdu In
Pravilele sau poruncile" care necu-
noscAnd personal pe Dosoftei, vor-
beste despre el, CA multi povestesc
bine despre
Dupä toatd dreptatea, Dosoftei era
cunoscut intre contimporanii si ca
un om, care In tot timpul lungei sale
vieti s a ocupat cu cartea, autAnd
dea o at mai mare desvoltare
raturei bisericesti si limbei nationale,
aceasta pe de o parte, iar pe de alta,
s'a ocupat Cu chestiunile dogmatice,
cari frIrridritau pe vrernea aceia Rusia
moscovltd. Pentru ateasta si activita-
tea lui literard se imparte In douif pe-
rioade bine distincte : Period& ro-
rneuzesc pând la 1686, adied pAnd
In vremea când a trebuit sa
seasca Moldova, si periolul rus, de
la 1686 ¡And la sfdrsitul vietei sale,
CAnd interesele lui ¡iterare s'au unit
Cu interesele ¡iterare ale literaturei ruse.

www.dacoromanica.ro
 113

Lucrdri .originale a scris destul de pu-

tine. Activitatea lui In Moldova s'a
exprimat mai mult prin traducen i In
limba romand si In tipdrirea unui In-
treg sir de cdrti, mai cu seama, de
serviciu bisericesc. Dosoftei nu ne-a
ldsat cdrti Cu caracter omiletic, pre-
dici. Aceastä trAsAturä de deosebire
intre el si reprezentantii literaturei bi-
sericesti din sud-vestul Rusiei se vede
de la prima arunatura de ochi, pe and
la cei din urrna se Intalneste un nu-
mdr destul de mare de lucraricu carac-
ter omiletic, la cel dintai nu-1 aflarn.
Poate c'd el nu gdsia Inteansul talen-
tul oratorului pentru care se cerea
anumite calitdti. Poseda Insd 'clarul
poetic ca si colegii sdi din sud-vestul
rus, era InpAtimit de stihul silabic, pe
atunci In curs; hecunoscut la Roma-
ni, de aici se vede, ca era un sigur
reprezentant al scoalei polone, sau al
celei din sud-vestul Rusiei. Toat, edi-
turile lui Dosoftei sunt InbogAtite Cu
Intinse prefete dupa modelul celor din

www.dacoromanica.ro
114

sud-vestul rus de pe acea vreme. Ca-

racterul, directiunea si cuprinsal lor
seamna foarte mult cu cele despre
cal-6 vorbiram mai sus. Dosoftei tp-
temeiaza prefe;ele sale mai mult pe
sfanta Scriptura, pe cand cei din sud-
vestul Rusiei dovedesc o mai adancà
cunostinta in literatura clasica profana.
Cea mai oe seama lucrare pentra
istoria literaturei religioase este, de
sigur, Psaltirea In versuri '). Poate
CA aceasta lucrare este' unica In felul ski
In intregul Rasarit. Aparitia,un ei as-
e
menea Psaltiri In Rusia, a fui Simion
Polotkii, se refera la o vreme mai
tarzie, si anume la anul 1678, dar a
fost tiparita abia in 16802), cand
Psaltirea lui Dosoftei era deja tipa-
11 Reeditata i:lupl. menuscrisul-original ,si editia
din 1673 de prof. 1 Bianu : Psaltirea in versuri
intocmita de Dosoftei", Bucuresti 1837, editia Aca-
dentiei romane. Vez, deasemenea, J. Bianu si N.
Hodos: Bibliografia romaneascA veche" pp 209
214. N. lorga : st. lit. religioase, pp. 187-195.
2) L. N. Maicov: Schite dii istoria literature,
veacurilor XVIIXVIII-lea", S. Petersburg 188g
pag. 97.

www.dacoromanica.ro
 115

rità Ina In enul 1673, dar compusä

incä mai Inainte. Am arAtat mai
i

sus, ck Dosoftei pand st-i procure

tipografia, a fost silit sA-§i tipareasca
lucrärile In Unievl Si Psaltirea ca pri-
ma carte tipdrita de el a fost impri-
matà In Uniev :. Titlul ei compect este,
cel ce urmeazA :, Psaltirea a (sfel)n-
tuhd Proroc David. Pre limba rumei-
neakä al zeisa qi cu toatei cheltuiala
Prea luminatului infra Is. Hs. lo St3-
fan Petra Voevoda Domnul täri kol-
dovei. Din s(fOntele scripturi a s(ti)n-
Nor. pärinti dasceililot s(ti)ntei bese-
rici, ca lungei osteneald In multi ai
drept socotitel ..si cercatä prin s(fi)ntele
ci deaceia pre verpri tocmitä
ciir(il
in clad ai foarte ca osdrdie mare, de
smeritul Dosoftei, mitropolitul de tata
Molclovei. In mändstirea Uniev s'a ti-
pärit. Anii de la facerea lumei 7181
(ultimele cloud faze in slavoneVe2)".
Psa)tirea este editatA In ir pe 6+258
1) Unjejew or la vest de Vaqovia pe rau
Wa rta.
.t) Titlul este reprodus in editia4ui I. Bianu.

www.dacoromanica.ro
116

fije. Pe versul foaiei , de titlu este In-

serata stema Moldovei (scutul, dea-
supra caruia se Incruciseaza o sable
O cada, Incununatä cu o tiara ; In
mijlocul scutului cbipul capului de
bou, cu o stea Intre coarne; pe la-
turile capului soarele si luna, fäcut
In stil renaisance" 1). Sub stema ga-
sim urmdtoarele ,stihuri la luminatul
gherb a (äräi Moldovei", cari, apartin,
probabil, lui Dosoftei :
Capul cel de bour de fiara vestita,
Samneaza puteare tarei nesmintita.
Pre cdtu-i de mace fiara si buiacd,
Coarnele'm Osuno la pamant fi pleaca.
De pre chip sa veadä bouarul cei plsce,
C'ar vrea i toata vremea sd stea tara'n4
[pace" 2)
Aceste versuri silabice de 12 silabe
amintesc foarte mult.versurile pe cari
le Intalnim In cärtile tiparului din
sudul Rusiei. Dupa aceia, urmeaza o
Stema este reprodusa la 1. Bianu. Psaltirea
In versuri", Dag. 2.
1 Bianu: Psaltirea in versuri", pag. 2. Dea-
semenea 1. Bianu si N. liodos; Bibliografia romd-
neasca pag. 210.

www.dacoromanica.ro
 117

Intinsd adresare cátre milostivul fi

prealuminatul Domn loan Duca Voe-
vod". Verbind despre puterea rugAciu-
nei, despre insemnatatea ei pentru
om, Dosoftei zice : Pentr'aciaia ni s'a
pärut smerenii noastre a hi lucru de
treabd $1 de folos späsenii tläcovenia
acea§tii sfinte cdrti a sfântului proroc
David, cdria iaste plind de rugä i
plind de tainele ciale mare a lui Dumne-
zdu, pentr'aceiaia cu multd trudd i

vriame 'ndelungatd, precum am. putut

mai frumos, am tläcuit 'am scris pre-
cum au vrut Dumnezdu sd poatd trage
hiria omului cdtre cetitul ei"1.
be aceta, vedem de ce motive s'a con-
dus Dosoftei, pundnd psaltirea In versu-
ri. Ea fiind plind de o dispozitie poeti-
cd, i de un aolânc lirism, nu ,a 'putut
fi hccesibild pentru ori ce cetitor, nu ori-
cine a putut shrill $i tntelege valoarea
frumusetea ei. Dosoftei anume a volt
sd scoatd la iveald aceastd valoare,
aceste comori poetice ale psaltirei.
1) 1. Maim Psaltirea in versuri", pag. 4-5.

www.dacoromanica.ro
118

Mai departe Dosoftei Insereazd Cu-

vdnt cdtre cetitor", unde, cum am spus
mai sus, dd bare cari stiri din retoricd
Cu privire la intelegerea unor expre-
siuni poetice (pismitelnai" obicialnai"
inoscazaemdi" prienositelndi"). La-
murirèa acestor expresiuni este Inso-
tin de pilde din sf. Scripturä. D o-
softei face aceasta intámplAtor, lac a
editor& voe.Fte sd pdtruncrd in addn-
cal acestei sfinte dirti").
In sfdrsit, urmeazä cdatdrile proo-
rocului $i Impdratalui David). Ps alttrea
se desface In catizm?, cari la rand&
lor si ele se Impart In psalmi. Primul
stih al psalmului se da si in slavoneste,
de exempl u : Blajen Ind] ije ne ide na
sdvet necestivdh".) Vdscdia etasasiq
iaza(i" etc. Fiecare psalm este Insotit
de comentarii. uneori foarte amänuntite,
CUTri de pildd: ps. 28r50, 63, 86, 121.
La inceputul psalmului se aratd si me-
trul stihului si cantitatea silabelor lui.
1. Bianu Psaltirea in versuri ifIg. g
Inklem pag. 11.

www.dacoromanica.ro
 119

Lucrarea lui Dosoftei cuprinde pe

toti cei 150 psalmi, cari formeazA psal-
tirea. . Cum am vAzut din prefatA,
ea este scrisel in curs de multi ani".
Psaltirea a fost tipArit4 In 1673, dar
judecând dupà manuscrisul original %
ea a fost compusA intre 1660 si 1670,
adicA In periodul, când Dospftei era
episcop la Roman. Prof. de la Univer-
sitatea din Bucuresti I. Bianu, care a
reeditat-o In 1887 inzista destul de
amänuntit asupra tehnicei stihului lui
Dosoftei si ajunge la concluzia, ca
psaltirea lui Dosoftei este tompusd
sub influenta psaltirei rimate a poetului
polonez din veacul. XVI Jan Kochanows-
ki2), care, diva cum se stie, a influen-
tat sj. asupra ,psaltirei lui Simeon
Polotki. Psaltirea lui Dosoftei este scrisd
In versuri silabice de diferite metre
1)1. Bianu. op. cit. pg. XXXVI.
2) lbidem pg, hLVI. Jan Kochanowski 1530
1580 ; Psalterz Dawid6w, tip la Cracovia I5i9,
1-listorya literatury polskiej od czaqów najdawniej-
szych do konca wieku XIX przez Piotra Chmie-
lowskego fas. V, V' p. 233 24 . tot aci vezi si
foaia de titlu a rsaLiri la pag. 245. (N.Tr.)

www.dacoromanica.ro
 120

(tn 6, 7, 8, 10, 12, 13, 14 16 si-

i

labe). In acel metru este scrisd i

psaltirea lui Kochanowski Insu§i Do-
softei cid o indicatie indirectd asupra
originalului pe care-1 imiteazd. In co-
mentariile la psalmul 63 zice: di asa
am citit la psaltirea ce lesascd slavi-
neascei"). Dar §i In privinta foimei,
Dosoftei nu urmeazd Intru totul pe Ko-
chanowski. In psaltirea acestui din ur-
md se pot gasi metre foarte compli-
cate, Imprumutate de la Horatius i

Dante (din Divina Comedie"); Do-

softei se folosete de cele Inai simple
metre. CercetAtorii de mai tarziu do-
vedesc, cd asupra unor psalmi ai Itii
Dosoftei a influentat foarte puternic
stihul popular român2). Dar imprumu-
Mid de la Kochanowski forma, Dosof-
tei nu traduce psaltirea polonezä, ci se
line de scrierile sfinte, si scrierile sfin-
gar pdrin(i", mai bine zis, el urrnd-
rete traduc'erea prozaicä fdcutd de el
Ibidem p. 203.
N. torga. op. eit pg. 186.

www.dacoromanica.ro
 121

din slavone§te In romanqte i editatä

de el In 1680.
Dosoftei se poarta destul de liber
Cu textul psaltirei : versurile ei sunt
uneori Intinse, alte ori i se de,sfigu-
reaza Ins4i intelesul. Astfel In ps. 52,
Dosoftei vorbete despre creOnisrn si
cie§tini1), despre cari, se Intelege, nici
nu poate fi vorba In psaltire. In multe
locuri ale psgltirei lui Dosoftei, cum
a aratat prof. N. Iorga, sunt aluziuni la
nenorocirea Moldovei din acea vreme, la
jugul turcesc 2). Ne posedand meritele
poetice ale psaltirei lui Jan Kochanowski
la lucrarea lui Dosoftei, cu toate a-
cest6a, are o importantä istorica mai
mare pentru Romani. Din punctul de
vedere estetic psaltirea Iui nu .cla ce-
titorului modern nimic nou, cà u a
avut nici-o aplicare practica In tiserica
ortodoxa, neinfluentand asupra aparitiei
vreunoi lucrad de felul acesta, sau
mai bine zis, ne creind o §coala lite-
Bianu, Op. cit. pag. 17.
N. lorga, Op. cit. pag. 187.

www.dacoromanica.ro
 122

rara'). Ea, Insa, avea, se vede, un

lar. cerc de cetitori ; la ea nu rar se
adresa omul evlavios In clipele de In-
doiala ea era accesibila ori carui ro-
man ounoscator de carte. Ca dovada
a raspandirei ei printre Romani avem
psalmul 46, care !Ana In zilele noastre
se canta de copii la Craciun nu numai
in Romania, ci i In Basarabia in-
fluenta ei asupra poeziei Criciunului
Romanilor, s'a atins mai cu seama
asupra acelor locuri din psaltirea lui
Dosoftei, cari sunt scrise In metrul
poeziilor populare.
O Insemnatate si mai mare are
psaltirea lui Dosoftei pentru istoria
limbei romane. Aceasta a fc st prima
Incercare setioasa In creiarea versuri-
lor literare. Pana la Dosoftei npi In-
talnim mici versuri ale lui Oreste !Vas-
rurel, mitropolitului Varlam ; versuri,
Literaturk romAneassA mai cunoaste incA 3
psaltiri rimate; cari au apArut dupà Dosoftei, oplar
nici una nu este in legAturA cu psaltirea lui; I. Bisnu,
op. cit. pag. XXXIV.
Vezi anexa.

www.dacoromanica.ro
 123

cari se puneau pe foile de titluri ale

cArtilor tipArite. Aparitia lor, se dato-
reste IntamplArei. Dosoftei este ce/
dinti, care a recunoscut limbei ro-
mftne dreptul de a imbräca In forma
versului Malta liricA poeticA a sufletu-
lui omenesc, cum este aceia a psaltirei.
DacA incercarea lui nu a reusit Intru
totul, dacd ea aminteste IncercAri de
acest fel ale secolului XVII-lea si prima
jumdtate a celui al XVIII In literatura
rusA, este greu sA Invinuim pe Dosof-
tei de aceasta.
La sfäritul psaltirei lui David a pus
o poezie a cunoscutului cronicar mol-
ctovean, contimppran i prieten al lul
Dosoftei, care, poate, cum spune prof.
I. Bianu, a inspirat lui Dosoftei ideea
de a pune lu versuri psaltirea 1). Titlul
podiei lui Miron, Costin este urmd-
torul: Tvorenie Mirona precestnago
Dvornica Velicago mjniei zemli"2),
(Compunerea lui Miron, prea cinstitulai
1) 1. Bianu : Op. cit. pag.
Itidem pag. 515.

www.dacoromanica.ro
 124

marelui dvornic al (drei de jos). Cor-

pul poeziei MO este scris In roma-
-neste Intr'un vers silabic de 13 silabe.
Fa este foarte interesant5 dupä cu-
prinsul s5u : In ea se vorbeste despre
originea romarfica a RomAnilor, despre
monumentele, cari mArturisesc despre
vochimea neamului moldovenesc.
In ace/as an 1673 -si In aceiasi ti-
pografie dela Uniev, Dosoftei a mar
tipärit un Acatist al Maicii Dom-
nului ' tradus In romAneste din sla-
voneste, dupa cum se vede In foaia
de titlu (In 4° pe 48 foi), Aici nu In-
t5inim -nici prefatä si nici dedickie.
Probabil, cartea aceasta a fost tradusA
de pe vre-o editie din sudul Rusiei,
poate de pe editia lui Petru Movil5 din
1629') Titiul art& este urmAtorul
Precestniii acafist i moleben pres(fe)tiei
I) Titlul acestei editii coincide cu cel al editiei
romanesti : Pr(e)c(es)tnli acafistd presladcomd
B(og)u Is. H(ristos)u pres(vie)tiei B(ogoridi)ti i s(vea)t
(o)mu ierarhu Nicohe i ptycia(e)a sp(asi)t(e)ndea
m(o)tbd. probabit, Dosoftei 'a extras de aici numai
acatistul Sf. Fecioare. Despre editia de Kiev. vezi
I. Carataev, op. cit pag. 407.

www.dacoromanica.ro
 125

B(ogorodi) fi, canon voscresen i prociea

sp(asi)telndea molbd c G(ospo)du
n(a).Femu Is, Hr(is)ta"; "(Preacinstitul
acatist i ruga pentra Preasfa'nta
Neisceitoare de Dumnezed, canonul
tnvierei celelalte rugeiciuni mântui-
toare ceitre Domnul nostru Is. Hris-
tos, tllmeicitei de pre limba slavo-
neascei pe limba rumeineascel trudo-
liubiem i tgeaniem Preos(vea)gennago
Kir G(ospodi)na o(t)fa Dosifea, Mitro-
polita Suceavscago i vseea Moldavskia
zemlea. V monas/ira Unevscom, typom
izobrazisea, roc 1673", (...prin
$i grija Preasfiafitului Domnului Doma
peirintelui Dosoftei, Mitropolital Sucevei
# a Intregel Wei Moldova. In meinds-
tirea Uniev s'a inchipuit prin upar in
anal 1673.
Dnp aceia, In activitatea- de editare
a lui Dosoftei soseste o Intrerupere,
care s'a continuat 'Ana la 1679, .faikul
se explica, probabil, prin lipsa tipo-
grafii la Iai prin vremea aceia. In 1679,
Dosoftei, probabil. a oranduit tipogra-

www.dacoromanica.ro
126

fia adusA de Vasile Lupu si a tipArit

Randuiala Liturghiei", tradusA de
el din limba greacA. lata-i tìtlu
D(umne)zdiasca Liturghie acum
"inteii tiperritel ronzline$te tu multel o-
seirdie, sei 'nteleaga tog spa(a)senia
lui D(umne)zeiu cu tntreg ln(elles.
Tiparitu-s-au la sffein)ta mitropolie
In Iqi, luna Mai In anul 7167').
Cartea este tipAritA In formatul de
8°+36+49 file. Pe versul foaei. de
titlu se aflA stema Moldovei si aule
versuri pe care le IntAlnim si In Psil-
tirea de la 1673. In Cuvdnt ceitre tot
neamul românesc" aflAm, ca aceastA
carte este tradusA din limba greacA
ea chtine proscomidia, liturghia sf.
loan OurA de aur, Vasile cel Mare si
Grigore Dialogul, la sfarsitulcArtei sunt
tipArite douA rugAciuni, dupA care gAsim
numele tipografului Vasile Stavnitkii2).
In 1680 Dosoftei tipAreste Psa1-
L Bianu i N. Hodo ,Bibliografia rom. veche'
pp. 222-295.
Ibidem, p. 225.

www.dacoromanica.ro
 127

tirea cu text paralel : slavonesc si

rotnAnesc. Aceastä, psaltire, dupA
cum a läniurit ' stiinta românpascA, A
slujit de original pentru psaltirea In
versuri a lui Dosoftei 1).
Titlul complect al psaltirei este ur-
mdzorul
Psaltirea denteles a s(fOntuluf 1(n)-
peirat pror(o)c David tipdrita,tntru bl(a-
go)s(lo)vite z di& marii sale prea 1.7-
rifinatului intru Is. Hr. loan Duca Voe-
vod cu mila lui D(umne)zeiu D(o)rnn
teiräi Moldovei cu cheltueala metrii sale
.Fi cu poslu.sarda2) smerenii noastre
Dose& mitropolitul Sucevei, In tipar-
nip s(fi)ntei mitropolii In la$i,..,v liet
ot selz(dania) mir(a) 7188 (1680) (rnie)
s(e)Éa April 11 dni"').
Psaltirea-i tipAritä In formatul 40 pe
3+212 file. Pe versul foaei de tidu
este stema Moldovei si acele versuri
I. I. Bianu, Psaltirea in versuria p. XII. Dease-
menea N. Icrrga, 1st lit. relig. p. 184.
foslupnie ascultare.
1. Bianu i N. Hod(1, Bibliografia rom. veché
pag. 24.

www.dacoromanica.ro
 128

casi In cartea precedentd. In prefata,

dedicata lui loan Duca Voevod, Do-
softei prin citate din cap. 14 epist.
ap. Pavel catre Corinteni, dovedeste
necesitatea traducerei sí. ScriPturi In
limba unui neam si In particular In ro-
maneste. Ca model de traducere In
limba romana din cea slavona däm In
anexe un mic fragment dupä cartea
lui I. Bianu ').
In anul urmAtor 1681, Dosoftei a
tiparit In limba romana Molitfelnicul.
Prin vremea aceasta se avezase deja
tipografia trimesa lui din Ailoscova de
patriarhul loachim. Titlul Molitfelni-
cului este cel urmator :
M(o)I(i)te(1)nic dentäles acumu
tipärit Intru bl(ago)sl(o)vite zalele
marii sale Prealuminatului Igtru Is.
1-Ir, loan Duca vaevoda, cu mila lui
D(umne)zeu Domn Orel Moldovei gu
cheltuiala marii sale, si cu poslusania
smereniei noastre Dosoftei mitropoli-
1) 1. Bianu §i N. Hodo, Bibliografia rom. reche
p, 229.

www.dacoromanica.ro
 129

tul Suceavii, In tiparnita s(fi)ntei Mi-

tropohi In Iasi v liet ot sAz(da)nia
mira 7189 m(ie)s(ea)ta Mai 22 d(e)ni1).
Dupd cum vedem, se repetA titlul psal-
tirei din 1680, este pus numai un
alt an.
Molitfelnicul este tipArit In format
de 4° pe 4+155 file. Pe versul foaei
de titlu g'äsim si aci sterna Moldovei
si aceleasi versuri din editiile pre-
cedente. Dupd o mic'A prefatd In care
Dosoftei multumeste lui loan Duca
Voevod pentru ajutorul ce i I-a dat
la tipArirea acestei cArti, unneazA o
hronologie" In versuri interesantA a
domnilor Moldovei, comp usa dupd
cum vedem din aceiasi prefatd de
Dosoftei.
Hronologia este scrisd intr'un stil
silabic de 12 silabe : In total sunt 136
stihuri. Ea se Incepe cu slAvirea dom-
nilor Moldovei, In deobste, dupd care
se dA o scurtA caracteristicA pentru
fiecare din ei, deosebit, Incepand cu
1) lbidem p. 237.

www.dacoromanica.ro
130

eel dintAi domn din Maramure§, cu

voevodul Drago (1288-1348) i se
terminA cu contimporanii lui Dosoftei.
Pe margini (nu totdeauna exact)
sunt Insemnati anii suirei pe tron,
ai mortei catorva din 'domni sau ai
celor mai Thsemnate evanimente. La
sfäl*tul hronologiei Dosoftei ajiingdnd
cu stihurile pAtfá aici", chiamä bine-
cuvantarea lui Dumnezeu asupra lui
loan Duca Voevod i asupra casei luil).
AceastA singurà poezie profanä a lui
Dosoftei a fost tipAritä de el cu foarte
mid schimbAri In Paremiile" lui Ind
din 1683. Mai departe, In Molitfel-
nicul" sau mai -zis In Trebnicur din
1681 se expune rânduiala diferitelor
slujbe biserice§ti ca: sfintirea lorda-
nului", sfintirea mid", logodna",
cununia" §i rugdciuni la diferite in-
tâmplAri cum de pilda: femeei dupà
trecere la 40 zile dela na§tere", pentru
vindecarea bantuelei diavolului" §i altele.
1) lbidem pag. 268. Un mic fragment din hrono-
logia in versuri vezi in anexA.

www.dacoromanica.ro
 131

Dupd rugäciunea pentru trimeterea

ploaei", gäsim urmätoarea notd, care
aratä, cä aceastä carte s'a tipärit la
1674: Pis(al)u Ceteituea: Let 7182 luni
(23), G(ospo)di Is. 11(rist)e, s(d)ne
b(o)jii edinorodne edinoseigne o(t)tu s
s(vea)teism balm d(u)how mol(i)tvami
pr(e)c(is)tdea i pr(is)qod(ie)vi Mariea
netlienno tea rojdseea blagelea i bl(agos-
loyvenndea, pomilui mea griesnago Do-
sofeea tvoev raba. Amin").
La sfär§itul cärtei este tipäritä o
strofä de 4 versuri In limba romänä,
compusä poate tot de Dosoftei .
Ionaco Bilevici ce-au pus nevo'ntA
ue-au adus tipare de Mosc Cu priintA,
De-ai Dutmezeu s'aib5. intea vietii cart'
SA se scrie 'n rAndul cu sfintii In
parte. Amin".2]
O altd lucrare de searnd a lui Do-
softei este Viata si faptele sfinti-
lor" sau cum se mai nume*te Pro-
loagele lui Dosoftei" sau Mineele mol-
dovene0".
I) Ibidem pg. 239.
2) Ibidem, pag. 259. Deasemenea I. Bogdan:
.0 scrisoare din 1679 emitr. Doso.ter pag. 490 In
Anale:e Acad. rom. II. t. XXXIV 1911 12.

www.dacoromanica.ro
132

Arsenie episcopul de Pscov In lu-

ctarea amintità mai sus presupune, a
Mineele" lui Dosoftei nu reprezintä
altceva cleat traducerea Mineelor".
Sf. Dimitrie dela Rostov '). Noi nu a-
vem la Indemänä Mineele lui Dosoftei
pentru a putea sä le comparärn Cu
Mineele sf. Dimitrie dela Rostov, dar
putem sä spunem In chip hotArátor,
-ca Dosoftei nu a putut sä traducA Mi-
neele lui Dimitrie dela Rostov pentru
a Dimitrie dela Rostov nici 'nu se
gändia la compunerea Mineelor" sale
and a qit din tipar lucrarea lui Do-
softei, cel putin primele ei volume. Sf.
Dimitrie dela Rostov a Inceput corn-
punerea Mineelor sale dupä ce, pä-
räsind egumenia din mänästirea Baturin,
s'a wzat In 1684 In lavra Pecersi a
de la Kiev §i a lucrat la ele cu Intre-
ruperi panä la 17052) adicA le-a ter-
minat dupà o destul de IndelungatA
vreme dupà moartea lui Dosoftei. Mi-
l) Arsenie ep. op. cit. pag. 54.
2) I. A. Sleapkin : Sf. Diutitrie dala Rostov si
vretnea lui". S. Petersburg, 1891.

www.dacoromanica.ro
 133

neele lui Dosoftei, Insä, au fost tipärite

intre anii 1682-1686.
Lucrarea lui Dosoftei se infAtiseazd
ca ceva Intreg, terminat: el clä vietile
sfintilor pentru fiecare zi a anului. Mi-
-nele sunt tipArite In folio, In 4 volume
(I. vol. Septembrie Decembrie, p.
4 + 248 f.; II vol. Ianuarie Februarie,
88 f.; Ill vcl. Martie lunie, mai
mult de 125 f.; IV vol., numärul foilor
necunoscut). Titlul complect al Minee-
lor lui Dosoftei este urmätorul:
Viala .Fi petrecerea svintilor acum
lip drite, intru 61(ags1o)vite zâlele prea
luminatului Infra Is Hr. loan Duca
Voevoda, at mila- lui D(u)m(ne)zau
(lomn teireii Moldovei $i Ucrainei ca
porunca märii sale $i ca posI4enia a
smereniei noastre a lui Dosoftei Mitro-
politul Suceavei, ln tiparnita sv(Ontei
Mitropolii In la$i la care tiparqd ne-ou
agiutorit dela Mosc svanyia sa paria-
tele nostril patriarhul loachim. V gie)-
to dela lnceputul lumii 7190, m(ie)-
s(ea)ta Octovri 27 dni; dela na$te-

www.dacoromanica.ro
134

rea D(o)mn(u)lui i Ma' ntutorulenos-

tru Is. Hr. ¡jet 1682.').
Pe versul foaei de titlu este sterna
Moldovei §i cunoscutele versuri din
lucrArile precedente ale lui Dosoftei, la
care a mai adaogat Inca o strofa de pa-
tru versuri, In care se lauda Duca Voda.
La inceputul primului volum se afla
o lunga dedicatie domnului loan Duca
Voevod2). In ea se vorbe§te despre
apropierea sfintilor de Dumnezeu, des-
pre invatatura ce se poate scoate din
viata lor, despre nevoia de a cinsti pe
sfinti §i de a le §ti viata. Pentru aceia,
continua Dosoftei si noi smeritut
rugeitor al mdriei tale, pe ce2t am stiut-
limba romä neascei , ne-am trudit si te-am
tälmäcit din limbile: greceascei fl sla-
voneascd tn cea româneascä ca to(l sa
tnfeleagei si sä laude pe Dumnezäu3)" ,
Putin mai jos, In prefata catre cetitor,
Dosoftei Inca °data arata mai exact
originalul Mineelor sale. Sfânta carte
1) I. Bianu Ti N. Eloclog op. cit. pag. 240.
2). lbidem, pg 242-244.
3) Ibidem, pag. 243.

www.dacoromanica.ro
 135

scoasd de pe grece$te i elenege (sic)

din cele 12 Minee ale sfintei biserici si
din cärtile tnvdtdtorilor bisericei In limba
romand ca lungd stdruintd *i ca dic-
(ionare." ').
De aici se vede limpede, cä izvo-
rul Mineelor lui Dosofle sunt Mineele
greceVi i traducerile lor slavone Cu
cari Dosoftei, dupd toatä probabilita-
tea, compara textul grecesc. Noi nu
avem putinta sa verificam gradul de
dependenta a traducerei lui Dosoftei
de originalele greceVi, dar, judecand
dupa prefatä, se poate spune cu in-
credere, ca. lucrarea iui Dosoftei nu
este o simplä traducere, ci mai de
graba o compilatie, extras din cärtile
grece§ti a tot ce a gasit i crezut Do-
softei mai de searna. 2). Ca0 psaltirea
in versuri 3, Mineele lui Dosoftei s'au
compus treptat, in curs de multi ani.
I) Ibidem, pag. 243.
2)- N. iorga, op. cit. p. 183.
-3) Am vazut, in c6lAtoria mea din Aug. 1918;
in biblioteca ManAs. Noului Neamt [Basarabia] un
exemplar minunat pAstrat Inteo legAturA cu Aca-
tistul M. Domnului (N. Tr.)

www.dacoromanica.ro
 136

Ia acei4 prefatA cAtre cetitor Dosoftei

spune, cd a Inceput sd compund vie-
ti le sfintilor dui:id dorinta Domnului
Gheorghe Ghica, care stApAnia Mol-.
dova pe la 1657 ') adicd, Dosoftei a
compus aceastA lucrare In curs de'
25 ani.
Mica proportie a lucrArei lui Dosof-
tei re permite sä credem, cd Mineele
lui nu au avut acel caracter enciclo-
pedic, cum sunt Iiineele mitropolitului
Macarie sau ale sf. Dumitrie 'de la
Rostov. El a avut In vedere sd dea
rurrnei sale o citire instructivA In limba
ni ate
In volumul al Ill-lea, la finele lunei
lui Mai (f. 137) s'a tipArit urmAtoarea
notd ; Anna Doroficeovna Lietavova
Marsakova Staro-Dubovsca ocazala
pomosci pri napeceatand i sconcealast
v zemlie leasscoi v 7194 (Ana Doro-
ficeovna. Letavova Marsakova Staro-
Dubovsca a ajutat la tipcirire si s'a
sfarsit in fara lesasca la 1685.2).
N. lorga, 1bidem.
1. Bianu *i Hodots. Ibidem pag. 246.

www.dacoromanica.ro
 137

In 1683, Dosoftei tipdrWe Liturghia

In a doua editie, la sfdritul careia
adaoga cdteva rugdciuni. ') Din aceastd
editie s'a pdstrat numai ni§te mici
fragmente.
Dar, judecand dupa viftul", aso-
rndnator cu oriftul", cu care s'au tip-
rit carti In tipografia, adusd din Mos-
cova i dupa semnatura lui Dosoftei,
invatatii romdni socotesc aceasta litur-
ghie ca o nouà editie. 2) Tot lui Dosoftei
i se atribuie editia unui Octoih", poate
neterminatd, din care ne-a ramas nu-
mai un mic fragment. 3).
In sfArW, In 1683, Dosoftei a mai
tiparit In románeVe Paremiile". 4).
Titlul cärtei este cel care urmeaza :
,Parimiile preste an tipeirite ru po-
runca meirii sale prealuminatului intru
Is. Hs. loan Duca voevoda ca mila
Jul D(unme)zdu D(om)n ((d)rii Mol-
I. Maria i N. Hodq. Bibliografia, vol. I pg.
262-263.
lbidem p. 262.
lbidem p. 263.
lbidem, pp. 253-269.

www.dacoromanica.ro
138

dovei fi Ucrainei ca poslwania sme-

ritului Dosoftei mitropolitul, la tiparnifct-
teirckt) ce ne-au arad s(fin)fia sa pa-
rintele nostru fericit Ioachim, patriarhur
de slávita patrierFia a Moscului, m(i)-
1(o)stivul D(umne)zolu sit-1 bgago)-
s(lo)vascil. V liet 7191, mle(sea)( Oc.
7 dni".
Cartea este editatà tu 40 pe-
4+3+38+139+56+4 foi, iar pe ver-
slil foaiei de titlu este stema Moldo-
vei §i stihurile obinuite In editiile iui
Dosoftei. Dupà aceia urmeazA hrono-
logia, domnilor Moldovei pomenita
mai sus, dupA care este tiparit textul
Paremiilor". Pe foaia 129 gAsim a-
ceastä notg, compusd de Dosoftei :
S(vea)tieipmu g(os)p(o)d(Onu loa-
Id= Patriarhu tarscago grada Moscvi
i vseea Rosii velicoi i maloi i proceaia.
Stihi voloskiie", (Prea sfântului DOmn
loachim, patriarhul ora.Fului lmpäreitesc
Moscova .FI al Intregei Rusi, 'tuve .Fi
mica i celelate. Versar! romiinep).
Redärn i noi tu Intregime aceastd po-

www.dacoromanica.ro
 139

ezie, Cu srift" latin cum este tiparità

in editia Academiei române :
,,Laudata s'albà direptul pomana.
In ceriu si pre lume fara de prighana,
Ca si dela Moscva luciaste lucoare,
Intinzand lungi raze i (si) bun nume supt soare
loachim Svintul, a svinta cetate
Acia 'mparatásca, de crestinatate
La dans pentru mila cine nazuiaste
Cu ovilit suflet, bine-1. daruiaste.
C-am natuit si noi la svinta lui fata
Priimitu-ne-au bine ruga cu duIceaja.
Din patriarsie datu-ne-au tipare,
Sufleteasca treaba si bine ne pare.
Dia-i Dumnazau parte, si-in ceriu sa luciasca
De-a randul cu svinfii si sa proslavasca. Amin.
Unii d;ntre Invàtatii români mai soco-
tesc pe Dosoftei ca autor al Dictiona-
rului slavono-român", care se Os-
treaza In biblioteca societatei din Mosco-
va de istorie si anticitäti ruse sub No.
240 1). Mai existä o pärere, ca manus-
trisul este Thsusi autograful lui Dosof-
tei 2). Observatiunile fäcute asupra aces-
tui manuscris ne-au dus la concluzia ca
P. M. Stroev : Biblioteca sociatajei pentru
istorie si auticitäti ruse° Moscova, 1845, pag. 113.
B. P. Hajdeu : Cuvente den batrani" Buc. vol. I
pag. 113.
Ar. Densusianu : lstoria limbei si literaturei
romane. Iasi 1894, pag. 256.

www.dacoromanica.ro
I44

compunerea dictionarului nu are Ilia

cel putin pe departe asemanare cm
scrisul lui Dosoftei. Acest dictionar
reprezinta o destul de apropiata pre-
lucrare a cunoscutului dictionar al lui
Pamva Beranda. 1).
Ultima lucrare a lui Dosoftei dirt
Moldova sunt Mineele" a caror edi-
tare a durat patru ani, dela 1682 pana
la 1686. Spre sfarOul sederei lui Do-
softei In Moldova activitatea lui slabe§te
In chip insemnator. Dela 1683 pana.
la 1686 nu a mai editat nid-o carte,
daca nu socotim Mineele, Probabil, ca
conditiile complicate ale vietei politice
nu i-au dat posibilitatea sa continuie
in lini§te activitatea sa culturala lumi-
natoare printre Romani. Aluziuni la
aceste conditiuni nefavorabila gäsim In
1) Presupunerile noastre asupra acestei chestiuni
ni le-am expus in articolul nostru : Dictionaruk
slavo-romAn din biblioteca societAtei de isto.ic si..
anticitAti ruse din Moscova", tipArit in Russkii filo-
loghiceskii viestnica, 1914, cartea I. Vezi si V. N.
Peret: Darea de seamA asupra excursiesi semina-
rului de filologie rusA, fAcutA la Moscova", Kiev,
1912, pag. 101. V. A. CheltuialA : Cursul de istoria
lit, ruse" pp. 768-772. S. Peterburg 1911, p. I. c.
B. (N. Tr.)

www.dacoromanica.ro
 141

prefata Mineelor lui In curs de vreme

indefungattl, zice el aici, am scris
si talcuit at am putut
1)
In acest veac
greu pentru tara".
CAP1TOLUL IX
Activitatea lul Dasofiel pe tare:ill
literaturei rusa.
In 1686, Dosoftei, dupA cum am
spus mai Inainte, pAraseste Moldova
si se aseaza In Polonia. Cu toate Im-
prejurarile grele despre care nu odatd
vorbeste In scrisorile sale atre tarii
Moscovei, patriarh si mitropolitul Kie-
vului, Varlaam lasinskii, el nu-si pa-
rseste activitatea cärturareascà.
Smuls cu forta din Moldova, de la
via sa activitate, pierzandu-si situatia
sa de mai inainte, el se aplic5 la alte
chestiuni, call cereau pe atunci dez-
legare. Ca iscusit cArturar, adanc de-
votat nevoilor bisericei ortodoxe, Do-
softei, pomenindu-se In. mijlocul unei
lurni catolice, nu s'a clAtinat In con-
1) 1. Bianu 1 N. flodo. Bibliografia. pag. 245

www.dacoromanica.ro
142

vingerile lui ; simtilor la manifestArile

actualitätei, el repede a intrat In cur-
sul culturei chievene si moscovite, vd-
dind si ad energie si muna. La in-
ceput, dupd sosirea lui Dosoftei In
Polonia Ii era grozav de greu, pentru
cd dupä cum am vdzut, el numai In
Noembrie 1688 se hotAr4te sd dea
de tire printr'o scrisoare tarilor mos-
coviti. Acum nu se putea gdndi la
nici-o lucrare. Dupd ce Dosoftei se
rnai obisnui cu noua sa situatie, sau
mai bine zis, când observatia asupra
lui se mai släbr, el se apucd de tra-
ducerea de cdrti In limba slavond
pentru binele ortodoxiei ruse. Cu pd-
rere de rdu, aceastd laturd a activi-
tAtii lui Dosoftei, nu a fost nici de
cum cercetatd nici In literatura tiin-
tificd rusk nici In cea romAnd. Indi-
catiuni asupra traducerilor lui Dosof-
tei, dei nu cu totul exacte, sunt la A.
I. Sobolevskii1) nesocotind descrierile
1) A. 1. Sobolevskii: Literatura tradusä a Ru-
siei moscovite din veacul XIV-XVII", S. Peters-
burg, pp. 300, 303, 307, 319, 321, 327.

www.dacoromanica.ro
 143

bibliotecilor, uncle se pAstreazd ma-

nuscrisele lui Dosoftei. In stiinta ro-
mAneascA, cateva traducen i ale lui Do-
softei, au fost semnalate nu de mult
timp intr'un mic articol al lui S. Dra-
gomir 1).
Dupd cum se stie, Rusia moscovitä
si sud-vesticd In a doua jumdtate a
veacului al XVII ducea o grea luptd
religioasd. Reforma lui Nicon 2) a Im-
pArtit societatea rusä In doud tabere
dusmane si s'a ridicat un sir de ches-
tiuni, care priveau partea formard a
religiei. La deslegarea acestor ches-
tiuni a fost chematd toatd societatea
cultd a vremei aceleia, toatA litera-
tura rusd. Aceste chestiuni religioase,
aceastd luptd dintre schismatici si or-
todoxi, se inteteste prin alte noi ches-
tiuni, puse In curs de cultura din sud-
vestul Rusiei. Influenta polono-latind
s'a atins de Rusia sud-vesticA nu nu-
mai In sferd instructiunei, ci si a
Revista Convorbiri literare" pe 1911, No. lo,
pp. 1131 1143.
P. Znamenskii: Manual de istoria bis. ruse"
pag, 290-294.

www.dacoromanica.ro
144

vietei religioase a Ucrainilor. Catoli-

cismul si-a ardtat influenta sa asu-
pra multor obiceiuri ortodoxe. De
pila', cuvintele sfanta sf i n t el o r",
pronuntate In rdnduiala cununiei când
se d'A vin mirelui, Inconjurarea epita-
fului, Intrebuintarea vinilo' lui alb, adao-
sil' numai al aldurei In potir, purta-
Tea discului nu pe cap, ci pe umere 1)
si altele. Erau si depärtdri cu caracter
dogmatic, cum de ex: despre concep-
tiunea neIntinatd a sf. Fecioare Maria2).
Odara cu lipirea Ucrainei de Rusia
moscovità, se incepe o afluentd de
cdrti In Moscova, si Impreunä ca ele
au Inceput sd se Intindä si pdrerile-
latine in privinta diferitelor chestiuni
cu privire la viata bisericeascd-reli-
gioasd. Aparitia fratilor Lihudi 3) si a
partizanilor InvátAturei grecesti sileste
pe patriarhul Ioachim sd dea o se-
rioasa atentie pdrerilor, rdspandite de
1. A. Sleapkin : Sf. Dimitrie de la Rostov $1
vremea lui", S. Petergburg, 1891, pag. 109.
Ibidem, pag. 110.
P. Znamertskii Cursul de ist. bis. ruse", S.
Petersburg 1904, pp. 307-309.

www.dacoromanica.ro
 145

partidul latin. Din aceasta luptä reli-

vioasá celei mai ascutite chestiuni era
chestiunea despre timpul transubstan-
lirei sfintelor Daruri. Aceasta chestiune
,,era la noi", zice un cercetátor stiintific,
,,In a doua jumatate a veacului XVII,
in curs de 10-15 ani o chestiune nu
numai domnitoare, ci chiar exclusivA
a timpului, ea frAmánta spiritele tutu-
ror, deslegkei ei i se dedicaserá cele
mai bune si inteligente forte ale tim-
pului aceluia" 1). Aceastá miscare se
Intkia Inca si mai mult prin neplà-
cutul raport dintre loachim fatA de U-
craini. Chestiunile despre erezii, ches-
tiunile cu privire la randuele i dogme
sunt tratate In toate lucrkile literare
traduse sau originale din timpul acela;
Dosoftei, fkä niei o Indoialá, cunos-
tea aceast5 luptá, fiindc6 aproape toate
traducerile lui i fragmentele compilate
originale se Invártesc In jurul chestiu-
nilor, cari frámántau pe atunci Rusia,
toate lucrkile lui sunt indreptate con-
1) G. Mircovici: Despre vremea transubstan_
lierei sf. Daruri" Vilno, 1856, pag. 9.

www.dacoromanica.ro
146

tra ereziilor, pentru Intärirea ortodoxiei

toate aceste lucCari dupa spiritul §i
caracterul lor se potrivesc de minune-
CLI lucrarile traduse §i originale, cari
erau In mAinile Ru§ilor.
Cea mai de seamä lucrare a lui
Dosoftei este: »Traducerea lucrari-
lor lui Simeon al Salonicului" Lu-
crArile lui Simeon al Salonicului cu-
prind discutiuni pentru toate ereziile",
despre slujba bisericeasca, slujitorii
bisericei, diferite rândueli ale slujbelor,
§i se referä la acel §ir de lucr5ri, cari
erau a§a de trebuitoare pentru lini§-
tirea bisericei ruse atat de Invälurate ').
Lucrarile lui Simeon al Salonicului au
fost tiparite In grece§te la 14 1683.
Dosoftei, mitropolitul Sucevei In scri-
soarea sa catre Varlaam lasinskii, mi-
tropolitul Kievului, comunic5 cele ce
urmeazA despre editarea lucfarilor lui
Simeon al Salonicului
1) G. Mircovici. Op. cit pag. 177. Despre Simeon.
al Salonicului, vezi Lecturile societAtei iubitorilor
de luminare duhovniceasca", 1894, No. 7 si Con-
vorbitorul ortodox". 1872, No. 5.

www.dacoromanica.ro
 147

Cartea aceasta este o carte pa-

triarhald, care-1 pururea In mdinile lor.
..Si venind prea'sfinti(ii patriarhi la la#
in Moldova: Partenie, cu mila lui Dum-
_nezeu papti fl patriarh a Marelui ora$
Alexandria, al Libiei, Etiopiei, Penta-
polei, i intregului Egipt, .Fi Dosoftei,
zu mila lui Dumnezeu patriarh al
sfatului ora .F lerusalim # a intregei
Palestine, al Siriei, Arabiei, a ambelor
par(i ale lordanului, Canei Galileit:; si
al sfatului Sion i vazilnd sdrdciu de
o asemenea carte trebuitoare, a dat-o
in noua tipograjle greceascd, agzatd
in vremea lui Duca Vodd" ').
FArd Indoialk cA editarea acestei
cArtii IntreprinsA de patriarhii rAsAriteni
la IaA nu s'a fAcut fArA participarea
lui Dosoltei, care ocupa pe atunci ca-
tedra mitropolitanä. Titlul grecesc al
acestei cArti, tradus5 de cate-va ori
In Rusia este ardtat In anexA.
Odatd Cu aceasta, cum se vede din
1) Manuscrisul bibliotecei din catedrala sf. Sofia
clin Kiev, No. 161 (38), f. 182.

www.dacoromanica.ro
148

cuvintele titlului, la sfftrsitul cártel s'a

fipArit comentarii la liturghia lui Marcti
EYeseanul. Pe versul foal de titlu s'a
pus sterna Moldovei si versuri In limba
greacl, dedicate domnului Moldovei,
loan Duca Voevod '). AceastA editie.
a servit ca original pentru traducerea
fAcuta la 1686-1688 In Moscova
dupl porunca patriarhului loachim 2).
LucrArile lui Simeon al Salonicului au
fost traduse la Moscova In Intregime
cuprinzAnd aci si dedicatia voevodului
Duca si lucrarea lui Marcul Efeseanul.
Còpìile acestei traducen i sunt ardtate
de academicianul A. I. Sobolevski 3)
care stabileste, CA traducerea este fa-
cutä de un batran monah din manAs-
tirea Ciudov", Eftimie. Constatând a
traducerea lui Eftimie, care este robit
I. Bianu si N. Hodos Bibliografia, Vol I pp.
273-275. Trimetere la E Legrand : Bibliographie
hellenique ou description raisonnee des ouvrages
publies par des Grecs au dix-sextieme siAc1e, Pa-
ris. 1892, pag. 414.
Ibidem, pag 27'.
A. L Sobolovskii. Literatura tradusä." pg. 317-

www.dacoromanica.ro
 149

de original, Maud ca traducerea sa

fie foarte grea la Inteles, Sobolevskit
adaoga : ,Probabil, Dosoftei, care se -

gasea pe atunci In Moscova, spre a

o face mai clan', a corectat-o dupa
original. Rezultatul lucrarei lui a ajuns.
panä la noi fiumai bite° singurä cb-
pie, autograful lui se aflä In Biblio-
teca sinodala No. 727 (Gorskii si Ne-
vostruev No. 184". Aceasta garere a
lui SoboIevskii este bazata pe coin-
pararea a douà locuri paralele din
traducerea lui Dosoftei si a lui Efti-
mie, facuta de Gorskii si Nevostruev.
Totusi, Intamplatoarea coincide* a
acestor locuri nu vorbeste Inca In fo-
losul ideii, ca Dosoftei a corectat nu-
mai textul lui Eftimie ).
De fapt, manuscrisul lui Dosoftei,
care se pastreaza In biblioteca si-
noclala din Moscova No. 728 este ade-
varata traducere a lui Dosoftei, facuta
1) Gorskii si Nevastruev : Descrierea manuscri-
selor slave din biblioteca sinodalà din Mos,ovaa,
partea ll, No. 184, pag. 499.

www.dacoromanica.ro
150

de el independent de traducerea lui

Eftimie din manistirea Ciudov. Do-
softei nu a putut sA se apuce de co-
rectarea textului lui Eftimie pentru
nu a fost la Moscova. In biblioteca
catedralei Sfintel Sofia din Kiev se
pästreaza un manuscris semi-ciornä,
No. 161 (38), autograf al lui Dosoftei
cu aceleasi lucrgri ale lui Simeon al
Salonicului
Acest manuscris, scris de Dosoftei
In local lui de exil, In orasul
In räspasul de timp dela 1690 pang
la 1693, se trimetea de Dosoftei in
.diferite vremuri prin cetei(eni din Stryf2)"
luí Varlam lasinskii, mitropolitul; Kie-
vului. Aproape fiecare trimetere era
intovdr4ita de ate o scrisoare; aceste
scrisori, mici note, ne dA un limpede
tablou despre Insasi mersul lucrgrei
lui Dosoftei cu traducerea. Aducem
N. 1. Petrov: ,,Descrierea manuscrlselor co-
lectiiior din Kiev", 1904 pag. 41, fascicola III.
Manuscrisul bibliotecei din catedrala Sf. Sofia,
Kiev, No. 161 (38) f. 263. verso.

www.dacoromanica.ro
 151

aici cele mai caracteristice fragmente

din câteva scrisori ale lui. Pe foaia
182 a manuscrisului No. 161 (38) din
biblioteca catedralei Sf. Sofia din Ki-
ev, citim :
Peirinte sfinte, Domnnle Varlaame
primege-le cu bund cucerie ca pe a-
cele cloud lepte. Prime,ste-le, intelepte
prea sfinte arhimandrite al Pecerskii,
.Fi Lila cu milosdrdie ca.,si Hristos
miluitorul putinul acesta ca,gi cum ar
fi mult mai bogat darul delcdt toate,
inaurandu-te asuprd-i, mdngele-1 .Fi--

dd-ne pricind bund de meintuire, pri-

mate .Fi pu final pentru mutt. Am tell-
meicit deja 183 de capete .Fi mai am
90 de scris inainte, ceici ca toa tele sunt
373 (sic) mdrepteazei zicetile .,si nu--
mirile slavone,sti precum .Fi greglile.
Acum numai litera nu avem, da fi-o,
vd rog, la tipar".
Dupà cum reese din aceastd scri-
soare, Dosoftei hrhea nAdeidea, ca
traducerea lui sA fie tipAritä. In
aceastd se vorbe§te despre originalut

www.dacoromanica.ro
152

traducerei lui Dosoftei, despre care a

fost vorba mai sus, vorbeste despre
tditia din Iasi a lucarilor lui Simeon
al Salonicului 1683. La sfarsitul tra-
ducerei lui Dosoftei gasim urmAtoarea
noatà :
In sfdr$it, Cu bundtatea lui ¡sus Hris-
tos $i mantuitorul nostru am sfdr$it
!oat& cartea fericitului Simeon al Tesa-
lonicului sau Salon icului tradusd din
_grece$te In *ruse$teprimeste deci sci-
rdcdcioasa noastra ascultare, prelatule
cl lui Hristos, binecuvinteazd pe sme-
ritul tau rob Dosoftei, fost nd-va
mitropolit al Moldovei" ).
Nu ne vom opri asupra destul de
numeroaselor InsemnAri de acest fe?,
notate prin acegt manuscris, asupra
observatiilor si corectarilor fAcute cu
;Ana lui proprie, pentru noi este lim-
pede cA traducerea apartine lui Do-
softei. Manuscrisul din biblioteca si-
nodalA din Moscova No. 727 este o
1) Manuscrisnl bibliotecei din catedrala sf. Sofia,
Kiev, No. 161 (38), f. 527.

www.dacoromanica.ro
 153

còpie de pe manuscrisul bibliotecei

din catedrala sf. Sofia No. 161 (38).
Manuscrisul din Moscova, dupa ob-
servatiile noastre, nu este un autograf
al lui Dosoftei, ci o còpie prescrisa_
de cineva pe curat depe manuscrisul
din Kiev dupa porunca lui Dosoftei.
Numai dela foaia 220 pana la 373 pe
margini se intalnesc Indreptari scrise
cu Imana proprie a lui Do,softei dupl
care urmeaza scrisoarea scrisa cu ma-
na proprie a lui, semnalata de Gor-
skii §i Nevostruev ').
Maruntul semicursiv al manuscrisului
din Moscova, care- pe alocurea trece
in scris repede, care nu este scris
pretudindenea de acei* mana, nu
se aseamana cu cel caracteristic
care-i un scris statornic al lui Do-
softel. Poate, locuri separare din a-
cest manuscris (dupa foaia 220) scrise
1) Gorskii si Nevostruev. op. cit. par. IL No.
184, pag. 499 si urin. In manuscrisul No. 727 din
biblioteLa sinodalA din Moscoya scrisoarea este
inseratA la f. 373 verso.

www.dacoromanica.ro
154

cu scrisul lui Dosoftei Inteo oare care

rnasurä schimbat. Compararea unor
anumite locuri din manuscrisul cu No.
161 (38) din biblioteca catedralei Sf.
Sofia ne duce la concluzia, ca manus-
crisul din Moscova este o celpie exacta
de pe manuscrisul din Kiev, cbpie In
care au fost introduse numai cate-va
Indreptäri ortografice. Dam In anexa
-cate-va mici locurii paralele, luate la
Intamplare.
Chiar si observatii separate 'de ale
lui Dosoftei, care nu au nimic comuil
.cu textul, uneori, se repetä In ambele
manuscrise de ex:
Matzuscrisul din Kiev. M-su! din Moscova.
F. 3 3. Sie sconceah 1691 F. 412. Sie sconcealt 1631
Oct. 17 vecer(om). Otti Oct. 17 vecer(om).
s(vea)tii bl(agoslo)vIte I s(vea)tli bl(agoslo)vite i
prostite mea griesnago vi prostite mea griesnago
isba Dosofeea Suceav- vi raba Dosofeea Suceav-
scago'. scage.
Lucrärile lui Simion din Salonic au
lost traduse la finele veacului XVII,
-dupe cat se pare, de Nicolae Milescu
Spataru, ca original si pentru aceasta
traducere a servit editia de Iasi In

www.dacoromanica.ro
 155

limba greacä .din 1683'). Am amintit,

cä In aceastä e.ditie, dupä scrierile
Simion al Salonicului s'a mai tipdrit
si comentariile la liturghia lui Marcu,
Efeseanul. Aceste comentarii au fost
traduse atät de Eftimie câtsi de SO-
tarul si au fost läsate fära traducere
Dosoftei. Initiativa traducerei scrierilor
lui Simeon al Salonicului apartine, dupI
cum se vede, tot lui Dosoftei, cAci
dacg ar fi stiut despre existenta tra-
ducerei lui Eftimie, fäcutä ceva mai
inainte, nu ar fi putut sA spere la
editarea cärtei, despre care fapt el
roagd In scrisorile sale pe patriarhul
loakim si pe mitropolitul Varlaam fa-
sinskii.
Tot In aceastä colectie de traduceni
a lui Dosoftei din biblioteca catedralei
sf. Sofia din Kiev No. 161 (38) de
pe foile 529-580 sunt scrise: Epis-
tolele sfilntului sfin(itului mucenic Ignatie
arhiepiscop al dumnezeescului ora

1) A. I. Sobolevskii. Op. cit. pa. 31.0.

www.dacoromanica.ro
156

Antiohia". Ele sunt In numar de 12

§i ating chestiuni dogmatice de cre-
dintä §i sunt traduse de Dosoftei, dupà
cum se vede din Insemnarea lui din
limba cea elineascd In cea slavoneascä
sau rusa" 1). Aceastä traducere o In-
talnim MO In 3 cbpii. Dosoftei observä
c'á am prescris aceastei carte de trei
oric"). Dupà cat se vede, aceste- 3
exemplare au fost trimese de el In Rusia.
Pe unul din aceste exemplare 11

chiar in colectia aceasta pe pa-

ginele 615-672. Aceastä ultima apie
este o còpie de pe cel dintai exem-
plar, putin schimbatà §i corectatä, scrisä
cu o m5runtà semi-cursivä. Pe mar-
ginele primei copii gäsim o multime
de Insemnäri In limbile greaca §i latinA
scrise de Ins4i mana lui Dosoftei. A
doua còpie, dup'ä cum se vede din
Insemnarea lui Dosoftei de pe pag.
616, 617 §i 618, se destinase de
Manuscrisul bibliotecei din catedrala Sf.Sofia,
Kiev, No. 161 (38), f. 529.
Ibidem, ff. 529, 580.

www.dacoromanica.ro
 157

Dosoftei pentru imprimare. Aducem

pentru caracteristicA mici extrase atat
din prima copie cat §i din cea de a
doua :
COPIA I-a. COPIA II-a.
t. 580 Lucise ubo pisania f. 615 Lucia° ubo pisanio
uzrienTe elico bo cias(to) uzrienTe, elico bo ceasta
sa'sci ciuvstvam ne tocfiu sAeci ciuvstvam, ne tAciiu
prepodaet liubimlnaea,po IIija prepodavaet liu-
citaet prIemliusceago, no blenicinaea pocitaet prf-
ind je protivoprientlet emliusceago, nA' i Miljb
eje i lucisim jelante bo- vazaem priemlet ele c tu-
gatit obace vtoro gl(a- ciaim jelanie bogatit. O-
Rol)iu1 pristanisce pisa- baca vtoro gl(agol)eat
n'iam podobie'. pristanisce i pisaniam o-
brea".
A treia ctopie a celar 12 epistole
lui Ignatie In traducerea lui Do-
softei o gAsim In biblioteca sinodald
din Moscova No. 4361). Aceastd có-
pie apare co o cópie de pe una din
cópiele din Kiev, facutA de Insql
Dosoftei.
Manuscrisul este scris cu un semi-
cursiv mare; pe marginele manustri-
sului gAsim nenumdrate Insemndri, lar
pe versul filei 50 este urmAtoarea scri-
soare, scrisd cu obi nuitul scris al lui
Dosoftei
1) A. J. Sobolevskii. op. cit. 307. Gorskii i Ne-
vostraer. .Descrieres..." No. 109.

www.dacoromanica.ro
158

Cu mila lui Dumnezeu Mareluf

Domn, prea Sfdatuld Kir loakim, pa--
triarhul Mosco vei, al Intregei Rusii,
tuturor tdrilor de la nord, prea mi-
lostivului meu pdrinte si stapán,
rog, prime* aceastd ascultare a mect
ca bundvointa ca care m'am trudit
o Al Imdcesc din limba greceasca In
cea slavoneascd, fie bine pleicutd ru-
gdciunea mea i primitd ca de la a
slugd a ta tri cinstea $i luada lui Dual-
nezeu celui iii treime slävit. AI tdu rob
smerit i nevrednic Dosoftei mitropolit
de Suceava".
Evident, CA aceastd cápie fusese
destinata de Dosoftei pentru tiparirer
el poate nu spera cu totul ca lucra-
rea lui sa fie tipArita la Kiev, iatd
pentru care motiv el se adreseaza cu
rugaciunea sa sa i se tipareasca tra-
ducerea si la Moscova.
In sfarsit, còpia a patra i cea din

urmA se gaseste tot In aceiasi bibliotecä.

sinodala din Moscova No. 346, pres-
crisa de un necunoscut In Moscova.

www.dacoromanica.ro
 159

La finele primei còpii (f. 530-580,

manuscrisul catedralei sf. Sofia din
Kiev No. 161 (38) gasim un mic
artico) intitulat Din ccIrtile sf Iero-
nim", scris IntAi In grecege §i dupd
aceia in latine0e lar putin mai de-
parte (f. 582-587) Scholia In epis-
iolia d. Ignatii" In latinqte 1). -
Am spits mai sus, cd la finele vea-
,cului al XVII In Moscova cercurile
biserice0 se interesau foarte mult des-
pre chestiunea transubstantierei sfin-
telor Daruri. Prin Polonia pdtrunde
in Ucraina pdrerea latind despre tran-
substantiere de unde prin Invdtatii
chieveni se strecoard la Moscova §i
se confirmä mai cu seamd printre
ucenicii si partizanii lui Simeon Po-
lotkii 2).

Indicatiune asupra traducerei celor 12 enis-

tole ale sl. Ignalie PurtAtorul de Dumnezeu aflam
la N. I. Petrov si P. N. Batinscov Bas irabia",
descriere istorick Petersburg, 1892, pag. 83.
L. N. Maicov: Schi¡e din istoria literaurei,
ruse a veacurilor XVIIXVIII-lea". S. Petersburg,
1839, pag. 33. Despre Simeon (Petrovskii-Sitnia-

www.dacoromanica.ro
 160

Patriarhul loakim, Impreund cu /ra(d

Lihudi i monahul Eftimie din mft-
ndstirea Ciudor i, In general, Cu par-
tizanii Invätäturei grece§ti se ridia
Intru apdrarea pArerei ortodoxe des-
pre momentul transubstantierei sfin-
telor Daruri.
Apare o Intreagd literaturd de tra-
ducen i 0 originald asupra acestei tiles-
tiuni. Patrarhul referindu-se bdnuitor
fatd de ortodoxia Ucrainilor, cu scop
ca sd afle mai exact pdrerea lor asu-
pra acestei chestiuni, trimete -o scri-
soare mitropolitului Kievului, Ghe-
deon Cetvertinsicii 0 lui Lazei r Bara-
novici. Se vede, a Invdtatii chieveni
nu au putut sd-i dea imediat rdspun-
sul la aceastd chestiune, cdci In 1689
loachim trimete- Ucrainilor o noud
novici) Poloildi (1629-1680) a se citi cea mai
!mina i mai noua analiza In capitala lucrare a prof.
V. A. Cheltuiala (basarabean) : Curs de ist. a lit.
ruse", li'eratura partea 1, cartea 11, S. Petersburg,
1911, pp. 870 892. Localitatea Polotc este la
vest de Vitebsc pe eoseaua Moscova-Vitebsc-
Dtinaburg-Riga. [N. Tr.)

www.dacoromanica.ro
 161

scrisoare precum si lui Varlaam la-

sinskii In care cere cu inzistenta sa-i
se rdspuncla 1). In Marte 1689 Ghe-
deon Cetvertinskii si Varlaam lasinskii
trimet raspuns patriarhului In care ei
apara pärerea latin'ä Cu privire la tran-
substantierea sf. Daruri, citand mai
cu seama literatura sud-rusa. Se vede,
ca ei erau mai in curent cu limba
literatura latinai ,cunosteau foarte
slab pe cea greacd si modul cum era
expusa aceasta chestiune in literatura
ortodoxa-greaca.
Pe la finele veacului al XVII-lea, nu
erau In Kiev Invatati, cari sa stie limba
greacä.
Dosoftei, cum am vazut, In 1684 a
venit la Kiev In Calitate de sol la ta-
rii moscoviti Petru si loan. Ne sosind
pana la Moscova, Dosoftei s'a oprit
oarecare vreme In Kiev, unde a facut
eunostinta cu multi Invatati din sudut
Rusiei, cu care el facuse cunostintd

1) L A. *loaphin, Op. cit. pag. 186.

www.dacoromanica.ro
162

din scoald. Probabil, a fdcut cunw4tintd si

cu Varlaam Iasinskii. Amintind Inteuna
In scrisorile sale despre scrierile lui
Simeon al Salonicului, editate In Iasi
la 1683, Dosoftei zice : Dupd cdt lmi
aduc aminte mi se pare di v-am dat,
un caet din acestea cand am fost la
voi, dacd nu am uitat"). Din acest
moment s'au Inceput legdturile. Varlaam
Iasinskii, Instiintat despre cunostintele
lui Dosoftei de limba greack §i dogmele
credintei ortodoxe, a cenit celui din
urmä sd expund pdrerea pärintilor bi-
sericei rdsdritene despre momentul
transubstantierei sf. Daruri. Rezultatul
acestei cereri sunt aceste fragmente
traduse si In parte chiar compuse de
el Insusi, cu privire la aceste ches-
tiuni liturgice. Este posibil ca si scrie-
rile lui Simeon al Salonicului sd fi
fost traduse de Dosoftei dupd cererea
lui Varlaam Iasinskii, cari i-au trebuit

1) Manuscrisul din biblioteca catedralei sf. So-

fia, Kiev, No. 161 (38) f. 182.

www.dacoromanica.ro
 163

sd se justifice In ochii patriarhului

loachim, care bAnuise pe Ucrainieni de
Indepartare dela ortodoxie '). Cel pu-
tin, Intr'una din scrisori dupd trimi-
terea 'unei pArti din traducerea scrie-
rifor lui Simeon al Salonicului gasim
indicatiunile lui Dosoftei la un sir de
scrieri al cdror cuprins se referä la
chestiunile dogmatice si liturgice. Aid
!titre altele gdsim urmatoarele : sem-
nalez pe cat imi este ca putintd des-
pre cartea sfantului Gherman patriar-
hul: tillcuirea sf. liturghii, pe care am
tdImacit-o din editia greacd, tipdritd
fa Vene(ia, ami! 1672, conlicenza dei
dar In ea s'a strecurat ,Fi
superiori,
un mad nepotrivit dupd evanghelie.
Aceasta este cuvantul pe care oa-
menii spun, ca a doua venire a lui
Hristos are sd fie duper* fase mii cinci
sute de ani, aducdnd ca dovadd mdr-
1) L A. *leapkin, op. cit., pp. 108-260, expune
amlluntit relatiunile lui Ioachim cu Ucrainii.

www.dacoromanica.ro
164

Íuriile s/. lpolit, sí. Chiril precum

ale lui loan Gurei de aur"1).
In altA scrisoare a lui Dosoftei, care
Insotia unul din fragmentele liturgice
ale lui Dosoftei, mai gAsim Ind odatd
o indicatiune la un §ir de arti tre-
buitoare ortodoxiei". Am, deasemenea,
aceastei carte tipeiritd ta limba greacei,
lntitulatei astfel DIatagai ton agion
apostdlon fi mai am Incd o carte
mare a sf. leronim foarte trebuitoare
ortodoxiei. S. Hieronymi incubrationes
omnes barzo dywnaia fi foarte trebui-
toare pe care nu o pot trimete pe los
ceici este grea2).
Färä Indoiald, cä aceste indicatiuni
sunt provocate de cererea lui Var-
laam lasinskii de a traduce, de a in-
dica cu privire la cele mai importante
chestiuni de dogmaticd §i randuiald
ortodoxä, altfel Dosoftei nu ar fi avut
nici un motiv sA se Intinda asupra a-
1) Manuscrisul din biblioteca catedralei SE. So-
fia, Kiev, No. 161 (36) f. 514 verso.
21 Ibidem f. 600.

www.dacoromanica.ro
 16i

cestor cärti. Asupra acestor lucruri

mai avem numeroase Insemnäri ale
lui Dosoftei pe marginile manuscrise-
ior In care se expun chestiunile aces-
tea liturgice, InsemnAri, cari ateägeau
dupa cum vom vedea mai jos, aten-
tiunea lui Varlaam lasinskii asupra ce-
lor mai importante momente ale
turghiei si mai cu seamä asupra lo-
.curilor, and se sävärmte transub-
stantierea sfintelor Daruri. Unul din
caete In care se expune aceastä ches-
tune a fost trimes de Dosoftei la 8
Septembrie 1690 l), prin urmare toc-
mai atunci and chestiunea despre
transubstantiere la Kiev era mai as-
cutità, and patriarhul loachim era gata
dea anatemei pe chieveni pentru
plecarea lor catre catolicism,. Trebue
sä socotim, ca fragmentele lui Do--
softei au jucat un mare rol In lämu-
rirea chestiunei despre transubstan-
-tiere in Kiev, 3n lepädarea Invatatilor
,1) Ibidem, f, 712.

www.dacoromanica.ro
166

din Kiev de Invatatura latina. Frag-

mentele lui au avut In Kiev aceiasi
Insernatate ca si fragmentele traduse
si originale ale lui Eftimie si fratilor
Lihudi d:n Moscova, Dosoftei dove-
d;nd nu mai putine cunostinte In ches-
t unite de dogma si leturgica de cat
cei dintai, ne mai vorbind despre
limba fragmentelor lui, care este mult
mai limpede i curata de cat limba
redrezentantilor Invataturei grecesti din.
Moscova.

CAPITOLUL X
Lucririle literate ale tul Dosiftel In legituri
cu chestiunea despre timpul transub-
stantierel sf. Daruria
0 lucrare mai timpurie a lui Do-
softei privitoare la chestiunile liturgi-
ce este traducerea scrierei lui Gher--
man, arhiepiscopul (patriarhu0 Con-
stantinopolului nIstoria bisericeascI
i vedenia tainicd", care se gaseste
In aceias colectie chieveanl No. 161

www.dacoromanica.ro
 167

(38) pe foile 672-712. Aceastd scrie-

re a lui Gherman al Constantinopo-
tului a fost tradusd In 1689 In Mos-
ova de staretul Eftimie dupd Indem-
nul patriarhului Ioachim1). Traducerea
ha Dosoftei s'a terminat la 8 Sept.
1690. Ca original al traducerei lui Ef-
timie a servit editia scrierei lui Gher-
man, esitd In Venetia la 1639, lar ca
original al lui Dosoftei a servit aceia
editie, de§i, cum am väzut mai sus,
-el aratd gre§it anul editiei 1672. In
aceastä scriere se vorbe§te despre tem-
plu, obiectele biserice0, vemintele slu-
jitorilor altarului, dupd care se expu-
.ne chestiunea liturghiei. Momentul tran-
substantierei st: Daruri se expune du-
.pd I. Zlatoust, Vasile cel Mare, lacov
fratele Domnului §i altii. Aceastd ul-
timd parte, se vede, cd a fost com-
pusä de Dosqftei pe baza diferitelor
lzvoare. Pe margini, unde se expune
inomentul transubstantierei, Dosoftei,
1) A. 1. Sobolevskii Op. cit. pag. 305.

www.dacoromanica.ro
168

dd urmdtoarea notd: vezi cei aceastet

expresiune ,am väzur a fost lepädatk
din liturgia unitd" si putin mai jos-
aici se sdverr,s'efte darurilea (f. 701).
Prin aceasta, Dosoftei, probabil, a voit
sd atragd atentia lui Varlaam lasinskii
asupra unui loc mai interesant pentru
acesta din urmd.
O atentie si mai mare merita un aft
fragment al lui Dosoftei, care se re-
ferd tot la chestiunea timpului tran-
substantierei. El se Intalneste In patru
còpii, cari diferd putin una de alta.
Aceste patru cbpii dupd cuprins se
pot reduce la cloud variante, care se
deosibesc mult intre ele. Primei vari-
ante ii apartin cloud còpii, cari se gd-
sesc In colectia de traducen i a lui Do-
softei din biblioteca catedelei sf. So-
fia din Kiev No. 161 (38), celei de a
doua ii apartin cbpiile, aflätoare In
bibliotecele din Moscova, una In cea
sinodald No. 109 (dupd G6rskli
Nevostruev No. 436), alta In Muzeul
lui P. I. Sciukin No. 87. Si ne °prim

www.dacoromanica.ro
 169

la còpiile din Kiev. Ambele cbpii sunt

autografele lui Dosoftei cu Insemnd-
rile si corecturile de mana lui proprie
pe margini. Titlul primei còpii este
urmAtoarea: ,Despre transubsantie-
rea sfintelor Taine" ').
Cuprinsul ei este aeesta totul In
lume are un Inceput, mijloc si sfarsit,
totul Ti supus unui anume conducator,
totul se face dupd o lege stabilitá a
edrui pildd este facerea lumei de Dum-
nezeu In 6 zile, In totul stdpaneste o
minunatd ordine". pag. 95.
Dupá aceia se comunica oarecari
stiri despre zAmislirea Maicei Domnu-
lui, despre viata pAmanteased a lui
Hristos, despre conformitatea faptelor
lui; Dosoftei se opreste mai amanuntit
asupra Instituirei tainei euharistiei. Toate
faptele din viata pdmanteascA a lui
Hristos se amintesc In Fiturghia bise-
ricei ortodoxe : dar acarn" adaogd
autorul, unii ne turburd i voesc sd
1) Manuscrisele din catedrala sf. Sofiei, Kiev
No. 161 (38) f. 588-598.

www.dacoromanica.ro
170

ne strice printr'o oarecare schimbare.

adaosd in simbol, care sfirbeste obiceiut
nostru, amandnd prinaceasta sdvarsirea-
sfinfelor daruri ale sf. Duh" (f. 585.
verso), dupä aceia urmeazA nclespre
tdlcuirea sfintilor pciring asupra sfintet
liturghii". De la Inceput, se expune-
pArerea patriarhului Ghermarral Cons-
tantinopolului dup'a. fálcuirea lur asupra
liturghiei (Istoria bisericeascd si ve-
denla tainicd") cu trimetere la loan,
GurA de aur, Vasile cel mare, sí. Ia-
cob fratele Domnului. Momentul tran-
substantierei se expune aici amAnuntit
0 In fata cuvintelor, unde se savdre§te
transubstantierea sf. Darurl, Osim un
§ir de observatiuni ale fui Dosoftei de
acest fel : lar prin recunoasterea sfán-
tului duh aici se petrece transubstan-
lierea sfintelor Daruri a pdinei g vi-
nalui in trupul si sdngele Domnului ft
Mdatuitorului nostru lisas Hristos, dar
unii scornesc altceva nou. Cdci am
vcrzut o liturghie nou tipdritcr ca (itere-
!atine, dar in ea nu-i chemarea sidn-.

www.dacoromanica.ro
 171

lului Duh, Domicil, facet o va scoate

la lumina ca lamina adeveirul sdu".
V. 591). Mai jos pe foaia 581 versa
gAsim urmAtoarea notA : vezi bine trwis-
formarea sfintelor Daruri a prea cu-
ratului Dulz in trupul fl sdngele Dom-
nuluia . Insemnäri märunte mai IntIlnim
s i mai departe. Dela f. 593 pAnA la f
397 verso avem un fragment Algae
dela sf. Climent Constitutiones Apos-
tolorum", drept fragment, care trateazei
tot despre liturghie. In fine, urmeazä un
extras despre timpul transubstantierei
sfintelor Daruri dupA evanghelistul
Marcu.
A doua c6pie a articolului lui Do-
softei are urmAtorul titlu : Vorbire
despretransubstantierea sfintelor taine",
ea se _aflä legatä Intr'asela volum cu
articolul anterior pe f. 713-723. A-
ceastA cbpie este la fel cu cea dintAi
upr schimbatä. Schimbärile constau
In aceia, cA In prima cbpie Dosoftei
traduce putin mai mult Oin constitu-
liones Apostolorum" ale lui Climent,

www.dacoromanica.ro
172

pe cAnd In a doua gasim nurnai mict

citatfi (sau trimeteri) la Climent. Mara
de aceasta, In clipia a doua se gases-
te un fragment din_cartea sf, Simem
al Saloniculni despre transubstantierea-
sfintelor Daruri, capitblul 85", (f. 722).
In nici unul din articolele lui Dosoftei
despre transubstantiere nu g'äsim a-
ceste fragmente.
Fara Indoiala, acest articol din O-
pide chievene ale lui Dosoftei are un
caracter compilativ. Dosoftei si-a ales.
locurile despre transubstantiere din
diferiti autori, a tradus In timba sla-
vona, a prelucrat oarecum, i In forma
aceasta le-a trimes lui Varlaam Iasinskii.
Dosoftei indica Insusi izvoarele arti-
colului : am tälmäcit din timba
greacä, din adeväratele cärli sfinte
din ale sfiintului Gherman, patriarhul
Tarigradului $i a altor scriitori foarte
vechi i din Apostoli, dupd cum cel ce
dore*, poate foarte bine scl vade ,
(f. 723), adica Dosoftei a adunat pa-
rerile cebú mai Insemnati cunoscatori

www.dacoromanica.ro
 173

ai liturghiei i compunerea ei. In aceastd

privintd lucrarea lui Dosoftei aminteste
foarte mult cartea, care apAruse tocmai
atunci Cartea meirturisirei ortodoxe,..".
despre transubstantierea trupului $i
lui Hristos" a arhiepiscopului
Atanasie LiubimAi" de Holmogorskii.
Partea principald a acestei mici lucrAri
consta numai din extrase mai cu
seams' din scrierile sfintilor peirinti,fdrd
nici mi adaos din partea compuneito-
rului` . In adevAr numArul autoritAtilor
la care Atanasie fac-e trimeteri este
Cu mult mai mare: ad i gAsim ertrase
chiar si din cAtevalucrAri ruSesti vechi.
In InsAsi constructia articolului lui
Dosoftei se ebsvrvA o anumità aranjare,
sistematizare : toatA este pAtrunsd de
o idee determinatA, de dorinta de a
expune mai !impede, mai In relief mo-
vnentul transubstantierei; Dosoftei se
tine strAns de chestiunea care-I inte-
reseazA, el extrage numai locurile ne-
cesare scopului sAu din scrierile
tilor pArinti, subliniind In acelas timp

www.dacoromanica.ro
174

indepartárile In fiturghia catolid §i

Mara de aceasta, In acest articol,

ca§i in articolul lui Atanasie, arhie-
piscopul Holmogorskii, nu se poate
ca sa nu semnalam moderatiunea to-
nului lui Dosoftei, lipsa de atacuri In-
-verunate contra bisericei apusene,
lipsa de tesäturà polemicA ceiace era
In obiceiul vremei aceleia. In articolul
lui Dosoftei par'd se simte un anume
obiectivism, ceiace, de pildà, nu gAsim
In articolele cu caracter analog ale
fratilor Luhudi.
Ca izvor principal al articolului lui
Dosoftei a servit lucrarea u.i Gherman,
Tatriarhul de Constantinopol, care dupà.
cum am v'azut, a fost tradusä de Do-
softei Inca din 1690. Dosoftei la com-
punerea noului articol despre tran-
substantiere s'a folosit chiar i de
vechia sa traducere.
Ca dovada aducem aceastá mica
paralela:

www.dacoromanica.ro
 175

Manuscri ul catedralei Acelq manuscKs, arti-

Sf. Sofia No. 161 (38)
din Istoria bisericeascd
fi a vedeniei tainiceu.
ff. 672-712.
(F. 700 verso). Esce pri-
nosim ti slovesnuiu siiu
I bescrovnuiu slujbu, i
m(o)limsea i prosim j mi-
lisea die(istvi)em nisposli
d(u)h svol s(vea)tal na
nas i na predlejasciea dari
siea i. pr. i g(ospod)i ije
pr(esvea)tAi svoi d(u)h
y tretii ceas ap(osto)tom
svoim I preceea. diacon
bl(agoslo)vi vino s(vea)tai
hlieb. ierei je bt(agosio)-
vea i sAtvori hlieb sei
ces(t)noe tielo H(rbit)a
tvoego" 1).
colul despre transub-
stantierea sfintelor
Daruri" ff. 580-590.
(F. f,91) ,Esce prinosimti
slovesnuiu siia,i bescrov-
nula s'alba, i molimsea i
prosim i milisea die(sti
vi)em nisposli d(u)h tvoi
s(vea)titi na nas i na npe-
diejasciea dan sia i pro-
caea.G(ospod)i ije pr(es-
vea) tAi svoi d(u)h y tretai
ceas ap(osto)lom poslavAi
togo bl(a)gAi ne otn(i)mt
ot nas. no obnovi nas
m(o)leascihtisea. tresci s
stihi Po obAceaiu : diacom
bl(agoslo)vi vl(acia)co
s(vea)tai htieb, iereije
bl(agoslo)vea gl(agol)et.i
satvori blieb ubo sei cest-
no tie1o1-1(rist)a tvoegkor

A treia cbpie a articolului lui Do-

softei despre transubstantierea se gd-
se§te în manuscrisul No. 436 din bi-
bliDteca sinodalà din Moscova Impreund
cu epistolele lui Ignatie arhiepiscopul
Antiohiei. Aceasta còpie este un curat
autograf al lui Dosoftei, trimes de catre
el patriarhului loachim al Moscovei.
Aceastà còpie este mai scurtà (f. 51-54)
de at cele examinate mai sus; el
coprinde un extras din articolele de

www.dacoromanica.ro
176

mai lhainte al celui mai de seama loc

din liturghie despre transubstantiere
din sf. loan Hrisostom, Vasilie ce!
Mare, Marcu i sunt fara multe ama-
'nuntimi. La finele articolului gasim o no-
tita: vazarzd eu smeritul o liturghie a
celui infra sfinti pdrintele loan Zlataust
nou tiparita ca !itere latine in ruseste
fi fn timba sarmatd, dar Jara prosco-
midie, cred !asa' ca este cu adaos, dar
dupa luati mâncati" nu-i chemarea
si. duh, fi m'ara mirat pentru cd era
o asa prescurtare. De acem am insem-
nat aici marturiile din limba greacd.
Sdracul fi smeritul r.m. Dosoftei, bla-
gosioviti-md sfinti pdrin(i si ertati pe
cel pacatos" (f. 54).
Còpia a patra §i cea mai din urmd
a articolului lui Dosoftei se coprinde
Tuteo colectie cu un coprins polemic
din jumatatea veacului al XVIII-lea,
apartinatoare muzeului din Moscova
al lui $ciukin No. 87') :f. (12---14).
1) A. L Iatimirskii, Inventarul vechil ,r manuscrise
slava si ruse din colecta lui P. 1. Sciukin, Mos-
cava, 1893, 1 pag. 130.

www.dacoromanica.ro
 177'

Aceastd copie este o copie exacti de

pe fragmentul, pus tn manuscrisul No.
436 din biblioteca sinodall din Mos-
cova. Copistul a bAgat In ea i notita
lui Dosoftei despre care am vorbit
mai sus despre liturghia uniatd.
Mara de aceste scrieri, traduse 4i
in parte compuse de Dosoftei In mod
independent, mai gAsim Inca un
de traducen i in limba slavonA, cari nu
au nici o legä'turA cu chestiunile
gice, dar legate cu literatura religioasA
a Rusiei. Tot aid intrA §i traducerea
a celor 35 cuvinte ale lui loan Hrisos-
tom, care s'a pAstrat numai Intro
còpie In autograful lui Dosoftei
biblioteca sinodald din Moscova No.
446. AceastA traducere a fost trimesA
de Dasoftei In Moscova la anul 1693,
cela ce se vede din urmAtoarea
dicatie a lui Dosoftei cAtre tarii Mos-
covei Petru *i loan.
,Ofer aceastd sfdntd carte qi rog
sa primifi aceastd lucrare a mainei
mete ui sei o Thmultiti prin tipar infra

www.dacoromanica.ro
 178

vecinica gaud fi folosul sfintei orto-

doxii cregine a sfintei voastre Imp&
reifii, prea smeritul rob Dosoffei mi-
tropolit de Suceava, mei lnchin pelnei la
peimânt.
Ca original a servit du0 cum spune
academicianul A. I. Sobolevskii edi-
ta In greaca nou'à a scrierilor lui loan
Hrisostom, apArutä in Venetia In 1675')
Una din aceste cuvAntäri a fost tri-
measa In traducerea lui Dosoftei In
1693 In Kiev, ea este inserata In cu-
noscuta noastr5 colectie a traducerilor
lui Dosoffei No. 161 (38) din biblio-
teca catedralei sfintei Sofia din Kiev
pe f. 731-748. Ateasta este : Cavan-
tarea 21-a a celui Infra sfin(i peirin-
tele nostru loan Hrisostom arldepis-
copal Constantinopolului, cuveintarea
despre moarte .Fi despre srdrput tu-
mei".
1) A 1. Sobolevskii : Literatura tradusl a Rusiei
moscovite" pag. 300-301, Deasemenea Gorskii si
Nevostruev : Descrierea manuscriselor slavone
ale bibliotecii sinodale din Moscova", 11 No. 128,
pg. 132-141.

www.dacoromanica.ro
 179

In aceiasi colectie No. 446 din bi-

blioteca sinodald din Moscova la f.-
279-295 sub formd de caet aparte,
gasim cuvdntarea foarte folositoare
de suflet a prea euviosului i purtel-
torului de Dumnezeu pcirintelui nostru
Efrene (f. 279) si cuviintarea a doua
a lai Efrern- Sirul desprecinstitz
_cruce, pocelin(ä i a doua venire (f.
287) apartincitoare lui Dosoftei').
Putin mai departe In aceiasi colec-
tie o traducere pe care nu o area a-
.cademicianul Sobolevskii a lui Dosof-
tei despre viata lui Onufrie compusä
de Ava Pafnutie (f. 310-319). Titlul
.acestei traducen este urratorul: Sfinta
viard a prea cuviosului Fi de Dumne-
zeu purtcitorului pärintele Onufrie, com-
pusei de Ava Pafnutie icieutul in E-
gipt, (care se praznueste la 21 lunie2)".
In sfArsit, In aceastd colectie mai
sunt {lima vieti, traduse de Dosoftei
A. 1. Sobolevskii, op. cit pag. 303. Gorskii si
Nevostruev, op. cit. pag, 137-3'.
Gorskii i Nevostruev, op. cit. pag. 133.

www.dacoromanica.ro
180

din greceste, viata lui Pancratie epis-

copul Tavromeniiskii si a lui Mihait
Malein. Titlul acestor vieti este ur-
mAtorul :
Viola fi faptele celui infra sfintt
pärintele nostru Pancratie episcopal
Tavromeniiskii dela 9 lulie" (f. 320
manuscrisul din biblioteca sinodald din
Moscova No. 446). , Viata preacuvio-
sului pärirzteluinostru Mihail Malein dit
aceiasi land lulie 12" (f. 343 verso l).
Este posibil ca aceste vieti, des-
tinate pentru anumite zile ale anului
sa fie In legAturd cu Mineele" lui
Dosoftei, totusi de o cam datA nu pu-
tem sA ne pronuntam definitiv In pri-
vinta aceasta de oare t e çi In Ro-
mania Mineele" sunt o mare raritate.
In colectia traducerilor lui Dosoftei
din bib, Kiev. No. 161 (38) se mai
gAseste un mic articol despre
607b14) cu un text paralel : gre-
cesc, latinesc, romanesc çi slavonesc,
1) lbiclem, pag. 131 A. 1. Sobolevskii, op. cit.
pag. 327.

www.dacoromanica.ro
 181

folosindu-se pentru toate limbile de,

caracterele cirilice. Acest articol dupd
primele cuvinte se deosebqte de
articolele despre Sibile traduse, indicate
de academicul A. I. Sobolevskii ').
In fine, lui Dosoftei Ii mai apartine
o traducere din limba greacA, necu-
noscutd de Sobolevskii Oreinduelele.
sau poruncile sfintilor Aposto102). Noi:
cunoa$em o cbpie a unui copist ano-
nim dela sfArOul veacului XVII i in-
ceputul celui al XVIII, care se pds-
treazd in biblioteca catedralei sf. Sofia
din Kiev No. 232 (61). Pare-se, cd a-
ceastd còpie s'a fAcut de pe vre-n-
ciornA a lui Dosoftei, fiindcd lipsesc
multe capitole. Titlul complect al aces-
tei lucräri a lui Dosoftei i cuprinsul
este urtnAtorul :
Orânduelele sau poruncile sf. Apos-
toli, tcrlmäcite din grecqte sau dinecfe
dintr'un foarte bun izvor in limba rusa,.
Op. cit. Dag. 219, 222, 217.
Traducitorul poseclä 18 clive fotografice duplk
aceastA lucrare minunat caligrafiati luate incit dim
1912.

www.dacoromanica.ro
182

.de mine smeritul Dosoftei, mitropolital

Sucevei in anal 7200, 1693? la Stryj
In castel pe lângli sf. loan Suceveanul,
marele mucenic al lui Hristas. (f. 1).
lard cuprinsul primei carti ;
I) Despre conrupfie ; 2) Despre vorbirea
.de rau sau vrajbe , 3) despre tnfrunzuse-
tare i despre peicatul, care izvore4te din
aceasta ; 4) despre aceia, di nu se cuvine
vsa imitelm pe cei ce tráese rau, ci jiecare
sez" se ocupe cu lucrur seiu ; 5) Ce ceirti tre-
buesc cinstite ; 6) despre depeiKarea de
eirfile profane; 7) despre femeia vicleanei ;
despre supunerea femeii iubitoare de sot
Infeleaptel, bärbatului; 9) despre bunulstrai
al femeii ea beirbatul i 10) dEspre femeia
certeireafei L limbutei.
Cu toate acestea, traducerea acestei
cärli nu-i terminatä, numai prima carte
este tradusä (4 coale), dupä aceia co-
pistul a lasat 14 file goale, probabil,
speränd, a va traduce si pe celelalte
9 capitole si le va complecta. Pe fi-
lele 18-54 verso s'a Inserat cartea

www.dacoromanica.ro
 183

doua despre episcopi, presviteri pi dia-

cord", dar §i aici nu sunt traduse de
cAt 26 capitole, celelalte capitole sunt
Hsate de Ins4 Dosoftei WA tradu-
cere, lucru care se vede dinteo notä,
lipità la f. 35.
Trecând peste patru capitole (26-29)
§i läsand pentru ele douà file curate
(36, 37), copistul dela capitolul 30
continnä cartea 2-a !Ana la fine.
La filele 55-64 cartea treia despre
veiduve".
Dup'ä aceasta ,
Cartea cincea desp r e mucenict
(f. 70-86).
Cartea pasea despre schisme pi e-
resuri" (ff. 86-105 Indreptatà contra
ludeilor.
Cartea faptea despre &al,. multu-
mire lui Dumnezeu pi imitarea tut
Hristos", (ff. 108-123).
Cartea opta d2spre darari, hiro-
tonii fi randuele sau canoanele biseri-
cepti" (ff. 123-157). In aceastä carte,
capitolul 12: Reinduiala lui 1.7COV Ze-

www.dacoromanica.ro
 184

-vedea, fra tele lui lacov", este dedicatd

Dosoftei si aici la expune-
Tea mom&Itului transubstantierei sf.
Daruri observä: observd bine seivdr-
§irea transubstantierei sf. Daruri, cun
se savdr,sesc prin sf. Duh $t se infra-
peazd dela sf. Duh ci Maria, sfd7ta
Fecioarei ; nu uita, deci, chemarea stern-
fului Da/i" (f, 137 .verso).
La finele artei gasim din nou un
adaos al lui Dosoftei S'a copiat a-
cum de mine, smeritul Dosoftei mol-
doveanul din izvod grecesc. Anii 7200
lanuar I, In °rapt Stryj. (f. 157 verso).
Dupä aceste cuvinte, gäsim o mica
Insemnare a copistului, pe care am
citat-o and am cdutat sa determindm
locul mortei lui Dosoftei.
Ca o caracteristicd a personalitätii
lui Dosoftei, dela un om care a auzit
mult de Dosoftei dela contimporanii
sdi, ea nu-i lipsitd de interes, pentru
care motiv o ream aid tri Intregime:
TdIndicitorul acestei sfinte cdrti este.
prea sfintitul Dosoftei, mitropolitul ortodox

www.dacoromanica.ro
 185

de Suceava. Multi povestesc bine despre el,

ca nepeirdsind moagele sfdntului marelui
mucenic al ha Hristos loan ce! Nou din
Suceava, a vietuit pe ldngei siintele lui
moaste pâná la sfdr$itul seiu, trudindu-se
irz lucrärile Domnului spre slava numelui
ce! sfdnt $i spre tntarirea evlaviel ;
cartea aceasta este, deci, o märturie a sfin-
telor lui lucräri, $i a adormit cii pace in
Domnul in VIkiew, fiind ingropar tot a-
colo pe Iiingd moastele mucenicului, de bund
seamei, ca $i acolo 'in ceruri va fi pdrta$ la
aceia$slavà. Pomenege Doamne su/letal ro-
bului tau, al prea sfintitului mitropolit Do-
softei, care s'a trudit la aceastd sfilntei
dumnezeiascd lucrare, $1 care ne-a desco-
perit at& de mult marele seitz talant du-
mnezeesc la lucrul mantuitor pentru noi, ca
cela ce cetim aici Sd 1 facem $1 scl tizfe-
legem de acum tnainte calle Domnulul cele
drepte, pe cari mai inainte nu le-am vd-
zut. deci, In cereasca la tmpdrdtie
vepica odihnd ca sfinfli $1 prin sfintele lui
rugdciuni milue$1e-ne ;1 pre noi ea un bun
fi de oameni jubilar« (f. 158 verso).

www.dacoromanica.ro
186

Aceasta traducere, fara Indoiala, a

-lost copiata In Rusia de pe vre-un
autograf-ciorna a lui Dosoftei. Este
posibil, ca i acest autograf al lui Do-
softei sa se pastreze In vre-o biblio-
tea dar noi nu am reusit sa-I
Am terminat cercetarea lucrarilor cu-
noscute ale lui Dosoftei, In legàtura
cu chestiunile literature' ruse. Dar, nu
ne indolm, cà legäturile lui literare cu
Rusia au fost si mai intinse. in adevar,
simpla enumarare a numeroaselor
sale lucrar ne da temei sA credem
ca. Intr'un asa scurt raspas de timp
(1690-1693), ar fi greu cu toata sar-
guinta lui sA fi putut sa scrie mai mult.
Numai manuscrisul-autograf al lui Do-
softei (No. 161 (38) bibl. catedr. SI.
Sofia din Kiev coprihde 750 de file,
format mic, scris ca un cursiv mantra.
Ultima data care se_ Intalneste In ma-
nuscrisele lui Dosoftei este 1 Mai 1693.
Dosc,ftei a murit, slupä cum am väzut,
la 13 Decembre 1694, adicä cam peste
fapte luai i junzeitate dupa calcolul

www.dacoromanica.ro
 187

de atunci (anul nou Incepea la 1 Sept.),

dupä ultima datd, arAtata de noi In
manuscrisele lui Dosoftei, (manus. bibl.
catedr. si. Sofia din Kiev f. 748).
Probabil, cd din aceastd vreme, Do-
softei, Impovdrat de ani $i poate $i
de boale, nu a mai putut sd mai scrie,
nici sä mai fraducdr Astf1,_ cd el nu
ar fi putut sä lase mai multe lucrärl
dupd sine In limba slay& afarä de ale
al-Mate de noi mai sus. Altfel std lu-
crul cu corespondenta lui si legdturile
sale cu Invdtatii din Kiev $i Moscova,
cari fard Indoialä au existat.
A. I_ latimirskii intr'una din cerce-
tdrile sale numeste pe Dosoftei prieten
al lui Simeon Polotkii $i al sf. Dimi-
trie dela Rostov, ') de $i nu avem date
spre a confirma aceasta , In nici una
1) A. I. Iatimirskii: Din istoria literaturei slave
in Moldova *i Valahia". S. Petersburg, 1906, pag.
56, §i V. A. CheltuealA : Cursul de istoria litera-
turei ruse" partea I, cartea II. pp. 899-897, Dimi-
trie dela Rostov 1651-1709 (N. Tr).

www.dacoromanica.ro
188

din scrisorile lui Dosoftei, cunoscute

noua, trimese la Kiev sau Moscova,
nu intalnim numele acestor doi bar-
bati ai literaturei ruse. -Este adevArat,
ea aceste legaturi se explica prin oare
cari interese literare generale (Simeon
Polotkii a compus o psaltire rimata,
Dimitrie de101ostov a lucrat Mineele),
putem Insa, sa ne indoim de legatura
lor apropiata. Prietenia mitropolitului
{le Kiev, Varlaam lasinskii cu Dosoftei
pentru noi este WA Indoiala. Dar, cu
parere de rau, nici una din scrisorile
lui Varlaam catre Dosoftei nu ne este
cunoscuta, si nu stim daca aceste scri-
sori s'au pastrat. Invatatii romani tri-
mesi la sfarsitul veacului trecut de
Academia romana In Polonia cu mi-
siunea de a cerceta In archivele Lem-
bergului i alkiewului actele Mitro-
politului, duse de Dosoftel din Moldo va,
nu au dat niel un rezultat hotarator :
nu numai ca n'au gasit aceste docu-
mente importante, dar n'au dat niel
peste scrisorile lui Dosoftei, probabil,

www.dacoromanica.ro
 198

ocAele nu s'au pastrat.1) Aceste scri-

sori, Ynsä, au pentru noi o mare im-
portantd: ele ne-ar arAta, ce rol a jucat
Varlaam lasinskii In activitatea de
traducere a lui Dosoftei, ce parte a
avut In alegerea unora sau altor lu-
crAri, ele ar limpezi, de asemenea, si
rolul lui Dosoftei in chestia desle-
gárei transubstantierei sfintelor Daruri
la Kiev.
CAPITOLUL XI
Observatlunl asupra Umbel traducerilar
lul Dasoftel.
SA ne oprim putin asupra limbei
traducerilor lui Dosoftei, traducen i fA-
cute Ini aceea limbA slavoneasca',
care scria cArtile pe care le trimetta
Ja Moscova i la Kiev. Am spus mai
sus, ca Dosoftei era un adoirabil cu-
2) Analele Academiei romine, vol. VIII. I pp
129-130. V. A. Ureche: ,,Asupra misiunei pentru
cercetarea documentelor, duse de mjtropolitul Do-
sofiei In Polonia. Veal si A. I. latimirskil: Manus-
crisele slave si ruse din bibliotocile rornAnesti'. S.
Petersburg, 1905, pag. 225.

www.dacoromanica.ro
193

ndscätor al cdtorva limbi, era un po-

liglot al vremei sale, cum putini se
Intalniau In Rusia chieveanä din se-
colul al XVII-lea Aceastd vtiintd se
Intrezdrevte In traducerile ¡Acute In
limba romdnä, al cärui spirit vi con-
structie vi-a Insuvit-o pe deplin, ea
se simte vi In cunovtinta limbei sla-
vono-bisericevti pe care o stdpAnea
de o potrivä ca vi pe cea romaneascd.
Aceastä imprejurare este tocmai o pie-
died mare in deterniinarea originei lull.
Dosoftei deosibevte bine limba sla-
vono-bisericeasca cdrturdreascd de cea
obivnuitd In disculie, deosebevte lim-
ba oficiald sud-rusa de limba nprdic-
rusa. Aceasta se intrevede limpede In
scrisorile vi traducerile sale. Scrisorile
lui Dosoftei cdtre mitropolitul Kievu-
lui Varlaam Iasinskii ca si notele de
pe marginele manuscriselor trimese
de el la Kiev, sunt scrise In limba
tipid ucraing a veacului al XVII-lea.
Aici, tnainte de toate, ne izbeste ma-
1) Suplimentul ce se va publica de autor In cu-
!Ind va deslega §i aceastl chestiune (N-:-Tr.)

www.dacoromanica.ro
 191

Tele numdr de polonizme. Aceste po-

lonizme se simt nu numai In lexica
lui Dosoftei, ci i In constructia fra-
zelor lui, precum i In sintaxa lim-
bei scrisorilor lui. Sd confirmarn acest
lucru, prin cateva exemple, folosindu-
ne mai cu seam5, de manuscrisul bi-
bliotecei catedralei SI. Sofia din Kiev
No. 161 (38) »ale" (f. 439 verso) ;
barzo" (f. 527); barzo dywnala" ,
(f. 600); vapno,Ftie", (f. 182, 265,514);
veja" (f. 439); draca" (f. 182); zvi-
clii" (f. 600); crolevscom" (f. 580) ;
custodiea" (f. 589); letera" (f. 182 ;
ofierovatisea" (f. 712); ofierovan za"
(f. 727); prez grajdani" (f. 263) ;
pretalmaciv" (f. 514); treba" (f. 584);
trelegator" (f. 35); acesta din urrnA
din manuscrisul bibl. catedralei sf. So-
fia din Kiev No. 232 (61), f. 35.
Din particularitkile fon.etice ale lim-
bei scrisorilor lui Dosoftei, cea mai
caracteristicd este trecerea lui B In
y, particularitate puternic rlispAndità
In Iimbite: ucraina i bielorusa, dar
cunoscutd §i monumentelor din Pscov

www.dacoromanica.ro
 192

*i Novgorod. Ad.ucern cateva exemple:

pisan y Striiu y zamcua (ff. 527, 712,
723, 748),
y gradie striiscom y domu cro-
levscom y zamcu" (f. 589),
y biblioteti (f. 600).
Aceastd particularitate a limbei
Dosoftei se Intdlnqte i In scrisorile
lui, trimese la Moscova In care se si-
leVe sd pdstreze, dacä ne putem ex-
prima astfel, stilul moscovita. Astfel,
In aceste scrisori IntAlnim :
y velicom oscudeniim (scrisoarea
tre patr. loachim din 20 Aug. 1683).
y Livovi (ibidem), y gradie Striiu"
(scrisoarea lui Dosoftei cdtre tarii loan
§i Petru din 23 Noembrie -1688), or
(glare (ibidem).
lntre alte particularitAti mai putin
importante ale limbei lui Dosoftei se
poate semnala apropierea lui U l it,
particularitate, cate a adus cu sine
coincidenta acestor sunete In limba
ucrain Inteun sunet mediu n". Exem-
ple necestiviVii (f. 733) *i razlicinnh"
(ibidem).

www.dacoromanica.ro
 193

Mai departe se poate indica rari ca-

zuri de schimbare a lui e In o dupä
consoanele moi. Exemple : izeavieaiuq-
ceoi". (f. 514); scvernieipi" (f. 733)
i mnogolietnoe" (f. 514).
In rand cu acestea gäsim : gor.7ei"
(f. 733); nanyego" i vaFego" (adesea).
Sunt foarte interesante, deasemenea,
cazurile de trecere al grupei generale
slavone tj mm,m si (i, slavon-bisericesc
de exemplu : videaqi" (f. 182); ob-
najaiwir (f. 439 verso) i maiuqi"
(f. 514).
Numärul exemplelor s'ar putea In-
multi. Din particularilatile morfologice,
cari dezväluesc tiinta lui Dosoftei de
lirnba ucrainA, arätäm cateva cazuri de
terminare a gen. sing. In y a temelor
In a (sub influenta temelor in %), de
exemplu: do drucy" (f. 182); ter-
minatia dat. sing. a acelor teme
In Euu si Ogll : "s(vea)tOtelemi" (ff. 529
bis, 712), §i patriarhon" (f. 182).
Am putea s'A' arätäm hita un ir de
particularitäti ale Iimbei lui Dosoftei,

www.dacoromanica.ro
194

cari 11 caracterizeazA ca pe un bun

cunosator al limbei ucraine, dar nu
ne punem ca scop special studierea
limbei lui Dosoftei. In scrisorile lui,
trimese la Moscova sunt mult mai pu-
tine ucrainisme, se vede, a le evita, dar
uneori se Intalnesc and §i and §i
aici. Nu ne vom opri mult asupra lor,
ci vom face numai ni§te fugitive ob-
servatiuni asupra traducerilor lui Do-
softei.
Traducerile lui Dosoftei sunt scrise
In limba slavonA bisericeascA. El Insu§i
recunoa§te aceasta, deosebe§te aceastA
limbA de limba sud-rusA, vorbitA In
care a scris scrisorile sale pentru Kiev.
Astfel, pe f. 617 a manus. bibl. cat.
sf. Sofia No. 161 (38) el zice, a a
tradus iz gretca" na slovenscoe", la
f. 182 acela§ manuscris, el roag5 pe
Varlaam lasinskii sä corecteze nariecii
slavenskii". Dar aceasta nu-i bimba
veche-slavonA, ci cea ruso-slavonA bi-
sericeasa. Dosoftei a serfs pentru Ru§i.
latä pentru ce nu rar indentificA timba

www.dacoromanica.ro
 195

rusd Cu cea slavond. Astfel In manus.

No. 232(61) bibl. cat. sf. Sofia, Kiev
gdsim : ot grecesca iii ellinsca eaztica
prevedent... na rusctri eazeic" In manus.
No. 161(38) din aceias bibliotecd iz
ellinsca na ruslcâi" (f. 527). Limba
traducerilor lui Dosoftei este limn
simplä accesibild maselor largi. Dacd
compardm limba traducerilor lui cu
limba scriitorilor sud-rusi din veacul al
XVII-lea, o limbä capricioasä, artificialä,
imediat se aruncd In ochi limpezimea
si simplitatea limbei lui Dosoftei. Lim-
ba luí este si mai superioard deck
limba cArturarilor Rusiei moscovite de
la sfärsitul veacului al XVII-lea, deck
a fratilor Lihudi si a staretului Eftimie.
Dar, dei Dosoftei In traducerile sale
evitd ucranismele totusi ele se mai In-
tälnesc desi mai rar. De exemplu:
cto camiene e(sti) i osnovanie pitai-
mosea s(vea)t(a)go h(risto)va ap(os-
to)la petra" (f. 592 verso), scazuem
vam, eaco strt sii" (ibidem); &at po-
ceatki" (1. 333); pravilah abo ca-

www.dacoromanica.ro
196

nonah" (f. 126) manus Kiev. No. 232

(61); custodiea" (articolul clespre tran-
substantiere, manus. No. 161 (38) (f.
589), dar aläturi avem strajem".
Dar, totu, cum am vorbit, Dosof-
tel- a serfs îii limba, slavona. Slavo-
nismele se observa la Dosoftei nu
numai In constructia gramaticalä a fra-
zei lui, ci $i In ortografia lui. Naza-
lele sunt intrebuintate de Dosoftei mai
mult sau mai putin consecvent In lo-
cul sunetelor vechi-slavonesti sì
de exemplu : prebavax$csa." (f. 658
verso, manus. No. 161 (38); nepre-
vratn" (ibidem).
Dar adesea In locul sunetului x. la
Dosoftei sta 8, de ex: prinovscea-
go" (f. 398 verso); Vierbiu" (f 399);
Liabas?ci ne hotmscih ego liubiti"
(515); In rand cu acestea este scris
$i pmtago" (f. 588 verso); rdzac"
f. 592.
Miituls se pune de Dosoftei mai
des in unirea cu lichidele §i p §i

www.dacoromanica.ro
 197

In prepozitiile-prefixe. Ex: cmvi" (f.

588 verso); isplzneniiu" (f. 659);
g%rdosti... prdim bo" (f. 656); dar
un asemenea scris la Dosoftei se In-
tálneste rar; mai des IntAlnim: crovi"
(f. 589 verso), polnai" (adesea) In
prefixe mutul tare se IntAlneste foarte
des ; ex. : sgderjitelLnd" (f. 588)
zdavdi" (ibidem) sztvori
dem); szverseniu" (ibidem); mho-
scet" (ibidem).
Mutut moale k la Dosoftei se intdl-
neste numai la finele cuvintelor si se
Intrebuinteazd, pentru Inmoerea con-
soanei precedente; ex: denh" (f. 588)
nosch" (ibidem). Foarte rar se In-
tälneste MUM k In mijlocul cuvinte-
tor, cum de ex: dolf,stvuem" (f.
515). Uneori, dacd nu o socotim ca
o trecere cu vederea, Dosoftei pune
In locul mutului moale L pe cel tare
% de ex: p%rvái" (f. 650 verso).
Particularität irr Intrebuintarea pär-
tilor de cuvânt la Dosofter sunt foarte
putine; Dosoftei &TO' cum se vede,

www.dacoromanica.ro
198

cuno§tea bine gramatica slavong §i

pentru aceasta gre§elile, cari se IntAl-
nesc la el se pot socoti ca gre§eli,
sau a aceste gre§eli pot fi explicate
prin sArguinta lui Dosoftei spre o mai
mare exactitate In traducere, spre o
justA redare a originalului. De ex :
Intr'un caz IntAlnim la Dosoftei o
concordare a determinatiunei cu sub-
stantivul : site bo i blagoudobniei,sdi
vamje i in(i)m bratiam slovo beidet
neghi i poleznieLFee". Pe marginile
manuscrisului (manus. bibl. cat. sf.
Sofia, Kiev No. 161 (38) f. 1 verso)
Dosoftei dA explicaréa acestei gre§eli
o 16gos masculina slovo neutrum i
bl(a)goudobniei§ee" (ibidem).
Gen. sing. al substantivelor la Do-
softei se IntrebuinteazA just, In general,
ca In slavona veche ; de ex: B(og)a
i cel(ovie)ca" (f. 589); otvalenietn
camene" (f. 589 verso); dar uneori, se
vede, cA adie influenta altor cuvinte :
tiela i crove" (f. 591 verso) gen. sing.
stina", In locul obi§nuitului sdnoy".

www.dacoromanica.ro
 199

Uneori intainim la Dosoftei la temele

In a formele vechi-ruse : zacealo
taint" (f. 590 verso); dom molitvk"
(f. 672). In lntrebuintarea celorlalte
cazuri nu se observa la Dosoftei de-
partari mari de gramatica ; mai adesea
se Intalnesc greeli obi nuite, cari se
explica prin amestecarea temelor sub-
stantivale, cum sunt terminatiunile In-
dativ la temele In o, 0111 §i P{11 ; vo-
cat. sing. In e roditele cead naca-
zuite" (. 651). Dosolei intrebuinteaza
i dualul : de ex : cito taco seitvoril
esi nama ceado, se ot(e)t tvoi i az
boieagea iscahova tebe" (1. 589) ; i
ta ne razumiesta gl(agol)a" (f. 589).
Intrebuintarea verbelor la Dosoftei
este deasemenea regulata ; adesea se
intrebuinteaza formele trecutului: de
ex: sobliudaa.,se" (f. 584) ; prespie-
vaa$e" (ibid.).
Pronumele cir. se Intrebuinteaza de
Dosoftei mai adesea dupa verb In
legatura cu el : tn(o)lea.scihtisea" (f.
591); i m(o)limsea" (ibid), dar uneori

www.dacoromanica.ro
200

§i tebie sea m(o)lim i tebie sea mill-

dieem" (f. 591).
Nu este nevoe sd ne oprim amdnun-
tit asupra particularitätilor limbei tra-
ducerilor lui Dosoftei. La el se intäl-
nesc grqeli, dar aceste gre§eli nu
stricd limpezimei expunerei lui, nu
Intundcd ideea traducerilor lui, cum
vedem la traducätorii din limba greacd
ai Rusiei moscovite dela sfdrOul vea-
cului al XVII-lea 1). Am vAzut, a toate
traducerile lui Dosoftei In limba sla-
vond au fost fAcute din grece§te, ma-
joritatea traducerilor lui au un cuprins
polemic, In parte dogmatic, de ritual ;
o parte Insemnatd din ele sunf tradu-
ced din lucrdrile sfintilor pArinti. Prin
urmare, Dosoftei In literatura rus5 o-
cupd un modest loe printre reprezen-
tantii Invätdturei grece0 din Moscova,
cum era Epifanie Slavinetkii2), elevul

A. I. Sobolevskii, op, cit. pag. 289.

Vezi V. A. CheltuialA Cursul de 1storia kite-
raturei ruse" pp. 868-870. Epifanie Slavinetkii
+ 1675. (Nota Tr.).

www.dacoromanica.ro
 201

lui, monahul Eftimie din manastirea

Ciudov", fratii Lihudi') i altii. In-
flue* greceasca In literatura rusa din
a doua jumatate al veacului al XVII-lea
a fost putin simtitä la ceeace era cu-
noscut2), In sfar§it limba acestor tra-
ducen i nu era tocmai greu de Inteles".
Tocmai prin aceasta lucrarile lui Do-
softei ies mai limpede in relief Intru
cat ele qeu din maim unui bun cu-
noscator al originalelor grece0, care
stapanea comparativ mai bine limba
slavona., Am väzut, cä unele traduceni
la care s'a trudit Dosoftei au fost fäcute
In acela timp i In ivioscova. Aceasta
coincide* nu este o simpla Intam-
plare, ci ne dovedete, ca Dosoftei a
ghicit Indata acel curent, §i acele ce-
rinte, cari stapaneau In aceea vreme
In literatura' rusa. Lucrarile lui Dosoftei
n'au fost tiparite, lucru pentru care
nu odatä a rugat pe acei carora le

P. Znamenskii: Manual de istoria bisericei

ruse" p. 307. 8. (N. Tr.).
A. L. Sobolevskii. op. cit. pag.

www.dacoromanica.ro
202

scria manuscrisele sale. Lucrul acesta

s'a intAmplat probabil, nu pentru ace-
leag cauze, pentru care nu au fost ti-
pArite luçrärile reprezentantilor Invd-
td:urei grecegti din Moseova '), ci mai
degrabd péntrucA, Dosoftei, trAind de-
parte de Moscova nu a putut sd aibA
acolo aga tari prieteni, cari ar fi putut
sA dea concursul acestor tipAriri a lu-
crArilor luí. Aceste manuscrise in ma-
joritatea cazurilor au ajuns pánd la noi
numai In autografe, dar acesta era ca-
nonul marilor reforme, cAnd viata pré-
zenta noi chestiuni, and societatea
rusd era stApánitä de alte interese.
LucrArile lui Dosoftei au jucat un
mare rol la Kiev. Cunogtinta limbei
grecegti la Kiev prin vremea aceasta
era o mare raritate. Moscova cerea
hotdrAtor sd se rAspundd la cdteva
Intrebdri dogmatice gi liturgice. Toate
scrierile scriitorilor de gud-vest ai se-
colului al XVII-lea contineau In ele

1. Ibidem. op. cit. pg. 289.

www.dacoromanica.ro
 203

o Interpretare gre0tA a acestor ches-

triuni. latä pentru ce Inv'ätatii chieveni,
citänd odatà aceste lucräri au supärat
pe Ioachim ; la a doua cerere a lui loa-
chim de a se pronunta asupra acestei
chestiuni, Varlaam lasinskii s'a adre-
sat pentru lamurire mitropolitului Do-
softei, autoritate care In chestiuni de
dogmatica i liturgia sta In afard de
price bänuiala. Admirabilul cunosator
al sf. Scripturi, care a tradus §i editat
In viata sa nu o carte, bine cunos-
ator al literalurei grece§ti, In fine, cel
ce a trecut practic slujba bisericeasa,
Dosoftei In adevär a räspändit In-
doelile Invätatilor chieveni. Aceasta a
fäcut-o numai el, care s'a ocupat cu
traducerea lucrArei liturgice a lui Gher-
man dela Constantinopole, a lucrärilor
lui Simeon dela Salonic, 0 cu compu-
nerea unui articol de liturgia. Pentru
aceasta, InsemnAtatea lui Dosoftei in
deslegarea chestiunei despre transub-
stantiere, Mil Indoialk este destul de
mare. Figura lui Dosoftei räsare Inteo

www.dacoromanica.ro
204

lumind si mai atrAgAtoare Inaintea noas-

tra, prin faptul, ca aceste traducen i fa-
cute In folosul ortodoxiei, s'au fäcut
de el, cdnd se gäsia In roble la aceia
contra cdrora au fost Indreptate aceste
lucrdri In adevdr, figura lui Dosoftei
se desemneazd ciar pentru numerosii
cärturari ai veacului al XVII nu numai
ai Moldovei, ci si ai Rusiei, ea izbeste
ochiul prin inaltele sale calitäti.
La Inceput, poate, vreun sdrguitor
ucenic al vreunei scoale bratscaia",
care se gAndea la sihdstrie, si era atras
de poezia crestinismului, dupd aceia
un modest monah muncitor, cuprins
de rdynd pentru complectarea educa-
tiei sale... Aceste calitati 11 scot in
evidenta de vreme din mediul Incon-
jurdtor, el devine episcop, realizdnd
acel Malt ideal monahal, care l-a le-
gdnat In anii tined. Schimnicia el o
Intelegea In cel mai inalt si nobil sens
al cuvdntului, el o intelegea ca lucru
pe terenul carturaresc pentru lumina-
rea masselor populare. lata pentru ce

www.dacoromanica.ro
 205

el se ocupa In acest timp cu tradu-

cerea de arti ale sf. Scripturi In timba
rornand. Intrupand In sine, probabil,
adäncul sentiment al frumosului,
Dosoftei se apucä de o mare lucrare,
de compunerea psaltirei In versuri. In
fine, el ocupa un Inalt post de mitro-
polit al Moldovei si aici In toatd 1dr-
gimea se desräsoard activitatea sa cul-
turald printre Romani, interesandu-se
In acelas timp si de situatia olitica
a lor. Dar Imprejurdrile se sChimbard,
Dosoftei devine captiv al regelui polon.
Si aici el dezvoltd o neobisnuitä sta-
tornicie morara'. In secolul renegarei,
al lipsei de convingeri tari m rale,
Dosoftei ar fi putut trece la unk. §i
prin aceasta ar fi putut sä-si asigure
situatia sa si prin aceaste sä se scape
de nenorocita situatie contra careia se
plange de atatea ori. Dar, se pare,
nenorocirile, i-au cAlit si mai mult pu-
tenle lui morale; Injosit, batjocorit si
fdrà malta sa situatie, el in linistea
chiliei sale, gandind la Intoarcerea sa

www.dacoromanica.ro
206

In Moldova, se apuca cu o mare ener-

gie de lucru In folosul ortodoxiei",
ne temandu-se de Clumanii sal. Cu
atat mai simpatica rasare figura lui In
relief, cu cat el priveVe la lucrarile
sale ca la o ascultare", i din simtul
de modestie i smerenie", el nicaeri
nu aminte§te despre sine, despre ori-
gina sa, sau despre educatia sa. Acesta-i
un anonim §i modest lucrätor carturar,
pe care numai vechea literatura II cu-
no4e. Si nu de geaba amintirea des-
pre persoana sa, traditia despre el a
trait printre contimporanii §i copistul
anonim reda exact despre el martu-
rifle celor din vremea lui : multi po-
vestesc bine despre el".

CAPITOLUL XII.
Particulariatile tipariturllor mitrOpo-
litului Dosoftei In Polonia si Moldova.
Asupra tipkirei lucrgrilor mitr. Do-
softei, Incepute la Uniev 5i sfk5ite in
la5ii Moldovei, vom vorbi in Ha ge-

www.dacoromanica.ro
 207

nerale. Toate cartile ectitate de Dosoftei

sunt Infrumusetate cu pagini de titlu
pe care nu raK sunt Infatipte momente
din viata parnanteasca a Mantuitoruiui,
Maicei Dom nului §i uneori §i a sfintilor ').
Aceste gravuri, sunt marginite cu or-
namentatie mai des din domeniul plan-
telor de cat din cel geometric cu o
caracteristica. speciala In stil re-
naissance". In insk,i textul, mai cu
searna, la inceputul capitolelor, uneori
se Intálnesc mici gravuri. Pe versul
filelor de titlu Dosoftei de obicei pune
stema Moldovei cu una i aceia*i poe-
zie. Dupa aceia urmeazd dedicatia catre
domnul Moldovei §i prefata, adresatà
cetitorului Aceste dedicatii i prefete
nu se deosibesc prin multa vorba, cum
se observa la cärtile din sud-vestul
Rusiei veacului al XVII-la. Ele sunt
mai concise, mai simple tn expunere,
1) Un sir de gravuri din cArfile editate de Do-
softei, este reprodus In Bibliografía" lui 1. Bianu
si N. Hodos. pp. 209, 211, 215, 222, 223, 226, 229,
237, 240, 241 etc.

www.dacoromanica.ro
20ff

intocmite pentru un cerc mult mai larg

de cetitori. Toate c'ärtile lui Dosoftei,
precum si cärtile esite pänä la el, sunt
tipdrite cu chirilita". In intrebuintarea
graficei slave, putin potrivite pentru
limba românä, la Dosoftei se observa
o anumità consecventd.
Ortografia lui, dacä o compardm cu
cArtile anterioare, este mult mai justa
mai statornicd si mai conforma cu
pronuntia româneascä. Dar totusi nea-
daptarea chirilitei la limba romänd se
vede la Dosoftei la fiece pas el
nu-i consecvent in ortografia sa. Ast-
fel, de exemplu, unul si acelas sunet
al limbei romänesti la Dosoftei se re-
cia prin doud semne: românescul ea
-.= x, c.krcA," (cearcd), psaltirea
.1;

In versuri p. 77). Sunetul românesc

modern a la Dosoftei se redd prin su-
netul mut tare z, de ex: pzg*nztxN"
(pAgAndtdia, ibidem p. 69); dar acelas
sunet se redd la Dosoftei prin e si
de ex : riddxjcle" (nadeide, ibidem
p. 222); Iume larg", (lume largä,

www.dacoromanica.ro
 209

ibidem p. 153) Nazalul slavon x In

limba lui Dosoftei redà pe I §i ti de
ex: zx le" (zile, ibid. p. 129); pA-
gnii" (ibid).
Dosoftei IntrebuinteazA nejust i ne-
consecvent nazalul 4, de ex: c4nd",
(cand, ibidem p. 356).
La finele cuvintelor; cari se termina
In consoank In locul lui % stä k; de
ex : fAcut." (fAcut ibidem, p. 357);
domnulh, (domnul, ibid. p. 356). In
ceiace priveVe limba traducerilor lui,
ne izbqte begAtia de cuvinte slavone.
Aceasta se simte atat In laturea mate-
fled lexicalA a limbenui Dosoftei, cat
§i In constructia frazei lui. In compa-
tatie Insà cu predecesorii sAi traducà-
tori din slavone§te el este mal simplu,
mai ciar.
0 Insemnat.1 parte din traducerile
sale sunt fäcute din limba greac6 §i
pentru aceasta el nu a putut sA in-
troducA In traducerea sa cuvinte §i
expresiuni intregi cum au filcut tra-
ducätorii din limba slavd. El s'a fo-

www.dacoromanica.ro
210

losit In traducerile sale de limba ro-

mdnd simpld, populard, si dacä tra-
ducerile sale se Intalnesc multe cu-
vinte slave, majoritatea lor sunt luate
din limba vie ramdneascd si numai o
micd parte este introdusd de el Insusi.
In traducerile lui se Intdlnesc aldturea
cu cuVintele adevdrate rorndnesti de
rAddcinä latind, si cuvinte curat slave.
De ex: conceneascä" (psal. In ver-
suri p. 175, 181); milostivire" (ibid.
p. 183); prosIdveascd" (ibid p 176);
vlagd", (ibidem p. 189) ; tldcovanie",
(ibid. p. 440); izbdvire", (ibid. p.
183) etc. Uneori anumite cuvinte ro-
mdnesti cunoscute lui Dosoftei, sunt
Intocuite de el cu cuvinte slave, cu
care imprejurare aplia terminatiile
celor din unnd limbei române. Aproape
toate aceste cuvinte trdesc si pAnd
acum in limba populard romdnd, ele
s'au introdus- treptat, multumitd Iegd-
turilor culturale ale Romdnilor tti po-
poarele slave. 1.1-mba lui Dosoftei este
acea limbd romdneascd hisericeascä,

www.dacoromanica.ro
 211

simpla i accesibilä tuturor maselor

largi ale poporului, frumoasa §i mla-
dioasä, elaborata de veacuri, pe care
§tiinta actuala romaneasca o apara
contra prefacerei artificiale 1).
Hand concluzia activitätei cärtu-
rare§ti a lui Dosoftei In Moldova
trebuie sa semnalam, ca Dosoftei este
unul dintre cei dintai, care a realizat
vechea idee a celor mai de seama
muncitori romani pe taramul carlei Cu
privire la introducerea limbei roma-
ne§ti tn intrebuinfarea bisericeasc'ä a
poporului roman. Noi am vAzut, ca
pana la Dosoftei s'a tradus In limba
romana nu o singurA lucrare, dar toate
aceste lucrari, religio,ase dupa carac-
terul lor, nu se atingeau de randuiala
bisericeasca, de ritual. Acestea erau
carti Cu caracter religios-instructiv,
carti destinate pentru citire. Sfera ac-
tivit'ätei lui Dosoflei, cum am vazut,
1. Vezi articolul lui 1. N. Lahovary in revista
Convorbiri literare" ve 1911 No.1, 2, 3, 4: .Cum
§'a stricat limba romaneascA".

www.dacoromanica.ro
212

se mdrgineste, de asem enea, la litera-

tura religioasd ; unica lucrare profand
a lui Dosoftei este hronologia lui ver-
sificatd a domnilor MoldoveL Dar prin-
tre aceste cdrti religioase iese In relief
artile, cari trebuiau sd arunce de la
strand limba slavond din serviciut bi-
sericei. Aceasta este Liturghia" lui
edited' In 1679 si 1683 Molitfelnicul"
din 1681 si Octoihul" din 1683. Toate
cdrtile lui Dosoftei sunt traducen i din
limba slavd sau greacd; el nu a lasat
dupd sine lucrdri originate, dacd nu
avem In vedere Hronologia lui versi-
ficap, prefetele" -si dedicatiile" din
editiile sale, cateva versuri si comen-
tarii destul de Intinse la psaltirea In
versuri. Opera lui originald, compusd
In spirit occidental este Psaltirea In
versuri. Lucrdrile lui Dosoffei sunt un
viu monument al luptei Romanilor
pentru independenta lor cuituralo-na-
tionald, pentru limb a lor; lucrdrile lui
ne aratd cat de mutt a trdit cultura
slavond la Români si, cum a cedat lo-

www.dacoromanica.ro
 213

cul sdu culturei nationale româneVi

-§i limbei românesti. Tot de odatA tra-
ducerile lui Dosoftei sunt cel mai bun
i sigur izvor dupd care putem urmdri
treptata furi are a elementelor slave in
limba romdneascd literard bisericeascd
popularä.

www.dacoromanica.ro
Concluziile noastre se reduc la
urmátoarele:
i. Mi$carea, izbucnitä printre Romani, In
secolul al X VI-lea sub influenta curentel9r
culturalo-religioase din apusul Europei, In
folosul Hubei nafionale nu a fost addncei:
ea s'a atins numai de o netnsemnatei parte
a societafei $i s'a exprimat in editarea unai
$ir de cdrti din sf. Scripture!' pentru citirea
cre$tinului. Steipa nirea culturei slavone nu
s'a cleitinat prin aceastei migare.
2. Mi$carea culturalo-nationald, rend scald
In timpul domlitor Matei Basarab $i Vasile
Lupa dupd caracterul $i continatul Sad s'a
deosebit pu fin de cea anterioarei : ea a
tntdrit numai con$tiinfo necesitälei de a
avea call cu cuprins religios ta lima ro-
mana, dei In acest period nu s'a tradus
t i romane$te nici-o carte de slujbd biseri-
ceascci. Cultura slavonei continaa sei se
menfittei, desi se desvoltei deja sub in-
fldenttl, mat' cu seamd, a culturei ruse$ti
dela Kiew.
3 Realizarea ideei despre necesitatea de
a selvdr$i servicial religios In limba religi-
oasei in timba nalionalei apartine mitropoli-

www.dacoromanica.ro
216

tului Dosoftei; el editeazä un sir de call,

care avea ca scop sei introduca aceastä
idee In viatd. In lee-aura ca activitatea lui
Dosoftei in Moldova ski stramtorarea 11m-
bel slavone din servicial religios al Roma-
nilor, si tmpreunei cu aceasta decäderea
culturei slavonesti printre Romani.
Dosoftei nu a fost niciodata_ episcop
sau mitropolit de Azov, el nu a fost nici ta
Moscova, ci s'a ocupat ca traducerea de
carti in slavoneste in Polonia, ande a fost
dus cu sila de regele polon. El a murit aici
In 1694.
Activitatea lui Dosoftei ca traduator
in slavoneste este stains legatä cu acele
carente ¡iterare fi chestiuni religioase, ridi-
cate in Moscova.
Traducerea lucrarilor lui Simeon al
Salonicului, care se peistreazei in biblioteca
sinodald din Moscova itt manuscrisul No.
727 apartine lui Dosoftei, iar nu monahu-
lui Eftimie din mánästirea Ciudov", cum
confirma Gorskii fi Nevoetruev si dupii ei
si academicianul A. I. Sotolevskii.
-Dosoftei a jueat un mare rol la Kiev
in chestia deslegarei discutiilor liturgice fi
In particular a chestiunei transubstantierei
sf. Datar!; el nu ramal di traduce !nerd"-
rile privitoare la aceasta chestiune, ci si
compune un articol de compilatie despre
timpul transubstantierei sf. Daruri.

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL
Pag.
Pref.* traduclitorului
Scurtä privire asupra limbei la Romani. (C
ditiile culturalo-istot ice ale dezvoltarei
tiunei romanesti. Cultura Maya la Romani
si limba romana). . . . . . . . . 1-11
I. Primrle fnceputuri de limbi romineascd
scrisä. (Vechile monumente literale in limba
romana. Miscarea husita fn Apus si primele
traducen i in limba romana. Caracteristica
misarei intelectuale pr ntre Romani, pro-
apuseana . .
11. Inceputurile de
. ..... .
vocata de curentele religioase din Europa
. . 11-22
tipärituri romane.,sti. Ti-
pariturile lui Corest Aparitia tipagrafiei in
teritoriile romanesti. Protestantismul euro-
pean din apus i noile traducen in limba
romana. Tipografia din Brasov si activitatea
lui Coresi. Editiile tipografiei din Brasov. 23-36
Tipariturile sporadice de la sfärFitul seco-
lului al X VI-lea fi inceputut celui al XVII-lea
In legatura lor cu cele din Rusia de sud-
vest. (Epoca lui Matei Basarab i Vasile
Lupu. Miscarea intelectual din aceasta e-
poca In Muntenia. Legaturile culturale cu
Ucraina si Rusia moscovita. Editurile mun-
tene din timpul lui Matei Basarab si tipo-
grafia din Campulung, manastirea Govora
si Targoviste 36-52
IV. Marea activitate literard din prima ¡um&
tate a secolului al XVII-lea i influenta Ru-
ski de sud-vest asupra el (Miscarea inte-
lectuall In Moldova in timpul lui Vasile
Lupu. Legatura cu Rusia. Tipografia din
Iasi si editiile ei. Caracteristica miscarei
intelectuale printre Romani In epoca lul
Matei Basarab i Vasile Lupu . . 52-65

www.dacoromanica.ro
218

V. Caracteristica mitropolitului Dosoftel fi

literatura despre el. Cand s'a ndscut fi de
ce origind este. Unde a taveifat. despre
activitatea lui pawl la mitropoliaL Prima
adresare cdtre Moscova. . . . . . 65-86
Vi. Lrgdturile ,lui Dosof el cu patriarhul
loachim i cdlatoria lui la Kiev. Chestia
despre ducerea lui In Polonia. Legiturilc
lui ca farii fi ierarhi rufi In timpul federel
(Wan Polonia.......
Chestiunea timpului ci locului morfei mi-
3-103
tropolitului Dosoftei. Versiunea, cd D softei
a fost episcop de Azov . . . . . . 103-110
Activitatea cdrturdreasc I a lui Dosoftei
tn Moldova. Psaltirea In versiuni, Traducerile
editurile lui in Moldova 111-141
Activitatea lui D3S0 ftei pe terenul litera-
turd ruse. Curentele intelectuale de la sfar-
$itul secolului al XVII-lea in Uzraina $i
Rusia moscovitA. LegAtura actiViatei lui
Dosoftei ca aceste curente. Traducerile lui
Dosoftei din grece$te In limba slavo,ro-
mAnA Traducerile lucrArilor lui Simeon de
la Salonic ; cbpiile traducerei lui Dosof-
tei. Traducerea celor 12 epistole ale SI.
Ignatie Purtatorul de Dumnezeu $i cdpiile
acestei -traducen. Relatiunile lui Dosoftei
fatA de discutiile dogmatico-liturgice a Ru-
siei chievene $i moscovite . . . . . . 141-166
Lucrdrile lai Dosoftei In leg Iturit ca che tia
despre timpul traumbstanfierei Sf. Darari :
Traducerea Istoriei biserice$ti $i a vede-
niei tainice" a lui Gherman, arhiep. Cons-
tantinopolului. Articolul compilativ al lui Do-
softei asupra chestiei transubstantierei Sf.
Daruri," $i cOpule lui. Alte traducen i ale lui
Dosoftei, 35 cuvinte ale SI. loan Gurl de
Aur, 2 cuvinte ale lui Efrem Sind ; viata lui

www.dacoromanica.ro
 zig
Onufrie, Pancratie Tavromeiniiskii sl ale tut
Mihail Malein; articolul despre Sibile; Pra-
vilele sau poruncile sf. Apostoli". . . 198-206
Xl. Observatiuni asunra limbei traducerilor lui
Dosoftei: Caracteristica activitatei lui Do-
softei In legatura cu literatura rusa si
r,mrezentantii culturei ruse de la sfarsitul
sec. al XVII-lea ...... . . 206-218
XII. Observatiuni asupra limbel traducerilor
tipdnte de Dosoftei In Moldova si Polonia
fi caracteristica generald a activitdtei
carturarestt In Moldoda. C3ncluzii . . 215-216

ALTE SCRIER1 ALE ACELUIAS AUTOR

IN R(JSE$TE.

Legendele romdnestl despre Maica DomnuIui,

in Etnograficescoe obozrienie", 1911, No. 3-4,
(cartea XC XCI).
Mitul despre palanjen In legenda Milled Dom-
nulul, in Zapiski neofilologhicescago obscestva
pri Imperatorscom S. Peterburgscom Universi-
tetie" fascicula VI, S Peterburg, 1912.
Dare de seamd asupra studiilor fdcute In
bibitotecile S.- Petersburgului, prescriptiile
ruse- vechi higienice. Fragmente de instructiun i
asupra lasarei de sange din Lunnic"/Dare
de seama despre excursia seminaralui de filo-
logie, facuta la S. Petersburg sub conducerea
prof. V. N. Peret, Kiev. 1912.
Dare de seama asupra studillor, facute In
bibliotecile Mosc]vei. lzvoarele pentru biogra-
fia mitropolitului Dosoftei de Suceava. Dic-
tionarul slavono-roman al Societatei de istorie
antichitati ruse. Dare de seamá asupra ex-

www.dacoromanica.ro
220

cursiei seminarului de filologie rusl, fAcutA la

Moscova, sub conducerea prof. V. N. Perer,
Kiev, 1912.
.5) Contributii la chestiunea prescriptiilor higie-
nica in literatura rasa °edge, Jurnal Minis-
terstva narodnago prosviesceniea",lanuar 1913.
-6) Dicflonarul slavono-rotnan din biblioteca so-
p cietAtei de istorie si anticitAti ruse din Mosco-
va, No. 240: ,Russkii filologhiceskii viestnic",
1914, cartea I.
Silvia Dragomir: Contributii privitoare la re-
latiile bisericii romAnesti cu Rusia in veacul
XVII. Recenzie, Russkii filologhiceskii viest-
n-ca, 1914, cartea 2-a.
Contributil la istoria literatura scolaro-
pedagocica in Rusia moscovita din veacul
XV11-lea, Jima' Ministerstva narodnago pros-
viescen iea".
Descrierea manuscriselor din Muzeul central
din Volania, ,TrudA obscestva izsliedovatelei
VolAni".
Dosoftel, mitropolitul Sucevei ct activitatea
lui carturareasca, /Contributie la istoria lite-
raturei tománesti si a legAturilor romAno-ruse
din veacul a XVII-leaj, Editia Academiei im-
periale ruse de stiinte, sectia pentru limba
literatura ruSA Kiev, 1915 (p. VI 173).
Mal multe articole in ziarele rusesti despre
Basarabia iscoalele ei.
IN ROMANOTE
0 acidia arheologIcti Cu privire la un otas
vechi din Basarabia.
Supliment relativ la viata I moartea lui Do-
softei, mitropolitul Sucevei.
Carte de eettre pentru scoalele primare, 'al-
cAtultA In 1917, si tipAritA In 1918.

www.dacoromanica.ro