Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Bazele Masuratorilor Prin Unde PDF
Bazele Masuratorilor Prin Unde PDF
Erghelegiu Bogdan
NOTE DE CURS
C U P R I N S
Generalităţi ………………………………………………………. 3
Unda ……………………………………………………………… 3
Lungimea de undă ………………………………………………. 3
Frecvenţa ………………………………………………………… 4
Oscilaţia …………………………………………………….......... 5
Undele electromagnetice ………………………………………. 6
Proprietăţile undelor electromagnetice ……………………….. 7
Lungimea traiectoriei şi distanţa rectilinie …………………….. 12
Problema fundamentală a măsurătorilor prin unde ………….. 15
Noţiuni privind măsurarea electronică a distanţelor …………. 16
Măsurătoarea ……………………………………………………. 16
Metode de măsurare a distanţelor …………………………….. 21
Trilateraţia ………………………………………………………... 21
Parametrii atmosferici care influentează propagarea undelor 22
electromagnetice …………………………………………………
Presiunea atmosferică ………………………………………….. 26
Temperatura aerului …………………………………………….. 28
Umiditatea aerului ……………………………………………….. 29
Umiditatea relativă ………………………………………………. 30
Umiditatea absolută …………………………………………….. 30
Umiditatea de saturaţie …………………………………………. 30
Instrumente de măsură pentru presiune, temperatură şi 31
umiditate …………………………………………………………..
Instrumente de măsură pentru presiune ……………………… 31
Barometrul cu mercur …………………………………………… 32
Barometrul cu mercur cu rezervor fix …………………………. 33
Alte tipuri de instrumente pentru măsurarea presiunii 34
……….
Manometre cu lichid …………………………………………….. 35
Aparatul cu tub U ………………………………………………... 34
Aparat cu rezervor şi tub vertical ……………………………… 37
Manometru cu rezervor şi tub înclinat ………………………… 38
Manometre cu element elastic(numite şi traductoare elastice) 39
Aparate cu tub elastic …………………………………………... 39
Aparat cu tub Bourdon ………………………………………….. 40
Aparate cu membrană ………………………………………….. 40
Manometru cu membrană ……………………………………… 41
1
Manometru cu capsulă ………………………………………….. 42
Aparate cu burduf ……………………………………………….. 43
Instrumente de măsură pentru temperatură …………………. 44
Termometrul ……………………………………………………... 44
Termometrul meteorologic simplu …………………………….. 44
Termograf ………………………………………………………… 45
Alte tipuri de termometre ………………………………………. 46
Instrumente pentru determinarea umidităţii aerului ………… 47
Psihrometrul Assmann …………………………………………. 48
Clasificarea generală a aparatelor ce utilizează undele în
procesul de măsurare al distanţelor ………………………….. 51
Instrumente şi dispozitive ce utilizează undele în procesul de
măsurare al distanţelor …………………………………………. 55
Distomatul Leica DISTO D2 …………………………………… 57
Distomatul Leica DISTO D8 …………………………………… 66
Distomatul Leica DISTO D5 …………………………………… 67
Alte tipuri de instrumente ce utilizează undele în procesul de
măsurare a distanţelor; Stații totale …………………………… 68
Staţii totale seria NTS-960 …………………………………….. 69
Staţiile totale PENTAX R300X ………………………………… 70
Staţii totale Nivo M Series ……………………………………… 71
Gama staţiilor robotice GPT-9000A (R) – TOPCON ………… 72
Staţie robotică GPT-9003M ……………………………………. 72
Sokkia Set 630R ………………………………………………… 73
Staţie totală Leica FlexLine TS 02 …………………………….. 74
Bibliografie ……………………………………………………….. 76
2
Generalităţi
l= v/ν=vT
Unde:
λ = lungimea de undă;
v= viteza de propagare a undei în mediul respectiv;
3
ν = frecvenţa undei, inversa perioadei temporale;
T = perioada undei;
În cazul luminii, viteza se notează de obicei cu litera c şi este
299.792.458 m/s în vid şi doar puţin mai mică în aer.
În cazul undelor sonore propagate în aer viteza este de
aproximativ 343 m/s la temperatura de 20°C.
Exemple de lungime de undă:
- în cazul staţiei totale Leica TC(R)305 (IR)= 0,780μm;
- în cazul staţiei totale Leica TC(R)305 (RL-vizibil)= 0,670μm.
ν=1/T
4
Frecvenţa curentului electric alternativ din reţeaua publică în
România este de 50Hz(polaritatea tensiunii trece de la plus la minus
şi invers de 50 de ori);
Y(t) = A sin(ωt+ϕ0)
[T]si = 1s
5
Undele electromagnetice sunt fenomene fizice, în general naturale,
care constau dintr-un câmp magnetic şi unul electric în acelaşii spaţiu,
care se generează unul pe altul pe măsură ce se propagă; ele au fost
prezise teoretic de „ecuaţiile lui Maxwell”(fizician
scoţian,n.13.06.1831,Edinburgh-d.05.11.1879,Cambridge), apoi
descoperite experimental de Heinrich Hertz (fizician
german,n.22.02.1857,Hamburgh-d.01.01.1894, Bonn).
e0 = permitivitatea electrică;
Unde :
Unde :
n = indicele de refracţie
rezultă: n=
6
Această ecuaţie stabileşte legătura dintre constantele optice,
electrice şi magnetice ale substanţei.
7
Undele electromagnetice:
- Microunde;
- Radiaţii radio;
8
Radiaţia infraroşiu - se foloseşte pentru transmiterea de date
fără fir la distanţe mici(telecomenzi) şi este de asemenea
foarte utilă în analizele fizico-chimice prin spectroscopie.
D=v∙t
9
sosirea în unitatea emiţătoare G, unda prezintă o întarziere faţă de
momentul emisiei; întarzierea este proporţională cu spaţiul parcurs şi
se măsoară în unitatea G.
D=v∙t
t = timpul de propagare;
v= c / n
n = n(p, T, e, l)
Unde : p = presiune;
T = temperatură;
e = umiditate;
l = lungime de undă.
10
În cazul în care se utilizează unde de lumină, unitatea R are un
rol pasiv, reflectă unda fără a schimba aspectul acesteia. În cazul în
care se utilizează unde radio, unda suferă anumite transformări
înainte de a fi reflectată.
w = w(t).
11
de timp corespunzatoare emisiei şi recepţiei semnalului, conform
teoriei generale a undelor, fazele celor două oscilaţii la momentele
respective de timp sunt:
0 = 2pfmt0+ϕ0
= 2pfmt+ϕ
- 0 = 2pfm(t-t0)
Unde:
12
mai puţin omogene, traiectoria se confundă cu un segment rectiliniu;
în această situaţie distanţa D este dată de relaţia:
D = σ / n = c t/ n
Unde :
D0 = c σ / n0 = σ / n0
13
În cazul în care se urmăresc distanţe de precizie, distanţa
corectă se calculează cu formula :
D = D0 (n0 / n)
(nM-1)∙106=(103,49/T)(P-e)+(86,26/T)[1+(5748/T)]∙e
Unde:
14
În cazul undelor de lumină avem relaţia:
(nL-1)∙107=0,35853[A+(3B/l2)+(5C/l)]∙(P/T)-150,2∙10-7(e/T)
Unde:
A = 2875,69∙10-7;
B = 16,206∙10-7;
C = 0,139∙10-7
15
C t = σ = ∫ AB n(xyz) ds= min
1) Reglarea;
2) Observaţia;
3) Citirea.
16
Reglarea - etapa în care aparatul necesită o aşezare corectă
astfel încât să se ţina seama de condiţiile în care se efectuează
măsuratoarea:
17
În practică, obţinerea valorii reale a unei mărimi fizice este
imposibilă. Valoarea reala poate fi doar aproximată, precizia ei
depinzând de cel puţin trei factori şi anume :
metoda de măsurare;
îndemânarea operatorului.
18
de lumină(presiunea, temperatura şi în mod special umiditatea).
Utilizarea acestor aparaturi, implică instrumente anexe pentru
măsurarea acestor parametrii. Aceste instrumente, la rândul lor,
implică existenţa unor laboratoare şi personal specializat.
- prospecţiuni marine.
19
Lk = (Lbr + Lint + Lpr) ∙ cf
Unde:
Lk = distanţa înclinată;
Cf = [1+(n0-n)∙10-6]∙(1+a∙T2∙10-6)
Unde:
Dk = (D1 + D2)∙M
Unde:
D1 = Lk∙sin(V+R) ;
20
D2 = -1.57∙10-8∙h∙ Lk∙sin(V) – efectul curburii Pământului;
M = coeficientul de scară.
21
Parametrii atmosferici care influenţează propagarea undelor
electromagnetice
- azot(nitrogen) N2 = 78.2%
- oxigen O2 = 20.5%
- argon Ar = 0.92%
hydrogen
heliu
xenon
22
cripton
ozon
23
urmă cu circa 350 milioane de ani, o parte din oxigen a format prin
ionizare în straturile superioare a atmosferei ozonul, ce protejază
Pământul de razele ultraviolet. Se presupune că începand cu acea
perioadă pâna azi, compoziţia aerului atmosferic a rămas relativ
stabilă.
24
Atmosfera terestră constituie mediul de propagare a undelor de
orice fel.
- presiune;
- temperatură;
- umiditate;
- fenomenele meteorologice.
25
Presiunea atmosferică(p)
p=F/A
l
m
p F t 2 l 1 m t 2
A l 2
Unde:
A = suprafaţa
bar = 105 Pa
26
1 cm2 şi cu înalţimea de 1 mm, la temperatura de 0C şi
acceleraţia gravitaţională g= 9.80665 m 2
s
pdin = ρ ∙ (ν2 / 2)
Unde :
ν = viteza în m/s
p = ρgh
Unde:
27
ρ = densitatea fluidului in kg/m3
Temperatura aerului(t)
[t]SI = k (k = kelvinul)
28
Temperatura 0 K este numită zero absolut şi este punctul în
care moleculele şi atomii au cea mai mică energie termică. De obicei
se folosesc două scări de temperatură, scara Celsius, cu precădere în
ţările europene şi scara Fahrenheit, în Statele Unite. Acestea se
definesc cu ajutorul scării Kelvin care constituie scara fundamentală a
temperaturilor în ştiinţă şi tehnică.
T(°C)=T(K) - 273,15
sau :
Umiditatea aerului(e)
29
Aceasta poate să difere în funcţie de temperaturile la care se află
aerul.
De exemplu:
30
un circuit al apei, în care intră în joc o mare cantitate de apă. Aceste
procese influenţează evoluţia vremii şi totodată şi bilanţul termic al
suprafeţei terestre.
31
5. Hipsometrul, cunoscut şi sub numele de termobarometru,
functionează pe principiul fizic al dependenţei temperaturii de fierbere
a apei distilate, de presiunea atmosferică a mediului în care se face
experienţa.
Barometrul cu mercur
32
Barometru cu mercur cu rezervor fix.
33
f - fundul rezervorului, prevazut cu un orificiu central în care pătrunde
şurubul de staţie. Acesta în timpul transportului se înlocuieşte cu un
cu un alt şurub special cu arc şi piston ( şurub de transport), care
acoperă etanş gura barometrului.
Manometre cu lichid
34
adâncimi diferite într-un lichid este egală cu produsul dintre greutatea
specifică a lichidului şi diferenţa de nivel între cele două puncte.
- micromanometre, microvacuummetre,
micromanovacuummetre: măsoară presiuni de valori
mici până la 500 mm H 2 O .
- aparate cu tub U;
Aparatul cu tub U
35
reperul „o” la mijloc. Tubul de sticlă este umplut până la jumătatea
scării gradate, adică până la reperul o, cu lichid manometric. Lichidul
manometric poate fi: apă sau mercur.
Cea mai mare dintre presiuni împinge lichidul din tub în ramura
cealaltă, iar diferenţa de nivel aparută între cele două ramuri este
direct proporţională cu diferenţa dintre cele două presiuni.
Scara gradată permite citirea directă în unităţi ale presiunii.
Sensibilitatea aparatelor este invers proporţională cu greutatea
specifică a lichidului manometric.
Constructiv, tuburile se realizează până la o inăltime de 2 m,
iar în cazuri speciale, pentru laboratoare se construiesc şi tuburi cu
înăltimea de 3m. Limita inferioară de măsurare pentru acest tip de
aparate este 100 mm H 2 O , deoarece sub această limită cresc erorile
relative de măsurare.
36
Aparat cu rezervor şi tub vertical
37
Dacă p a pb , rezervorul se racordează la instalaţia cu
presiunea p a de măsurat, capătul tubului vertical rămânând liber sub
acţiunea presiunii atmosferice p b .
Dacă p a pb , tubul vertical se racordează la instalaţia de
presiune p a de măsurat, iar rezervorul rămâne sub acţiunea presiunii
atmosferice.
38
Manometre cu element elastic(numite şi traductoare elastice)
Cu tub elastic:
- cu tub Bourdon;
- cu tub elicoidal;
- cu tub spiral.
Cu membrană:
- cu membrană;
- cu capsulă;
Cu burduf.
39
Aparat cu tub Bourdon
Părţi componente:
1 – element elastic;
2 – pârghie de legătură;
3 – sector dinţat;
4 – pinion;
5 – ac indicator;
6 – cadran;
8 – carcasă;
9 – ramă;
10 – geam de protecţie.
40
Aparatele cu tub spiral sau cele cu tub elicoidal, permit o
deplasare mai mare a capătului liber, fiind preferate atunci când
măsurarea este însoţită de înregistrare.
Domeniul de măsurare al aparatelor cu tub este:
41
Membranele sunt plăci metalice subţiri, cu feţe plane sau
ondulate concentric, confecţionate din aliaje metalice: bronz fosforos,
bronz sau beriliu.
1000 N - 4 MN .
m2 m2
100 N - 60 000 MN .
m2 m2
42
Aparate cu burduf:
43
Instrumente de măsură pentru temperatură
Termometrul
44
ca domeniul scării acestuia să corespundă domeniului de variaţie a
temperaturii aerului. În acest scop se utilizează cu precadere
termometrul, meteorologic sau psihrometric. Acesta ca orice
termometru, este alcatuit dintr-un rezervor de mercur la care se afla
racordat un tub capilar. Mercurul, frecvent folosit ca substanţă
termometrică sensibilă, se afla atât în rezervor cât şi în prima
porţiune a tubului capilar.
Termograful
45
transmisie, şi partea înregistratoare formată dintr-o rolă de hârtie
specială antrenată de un mecanism de ceasornic.
46
metale diferite sunt unite pentru a forma un cerc şi cele două joncţiuni
au temperaturi diferite. Pentru a mări voltajul, mai multe termocupluri
pot fi conectate în serie pentru a forma un termopil.
47
Psihrometrul Assmann
în care:
48
K - un coeficient ce depinde de viteza curentului de aer din
atmosferă (sau de viteza curentului atmosferic creat pentru
ventilarea rezervoarelor)
P -presiunea atmosferică.
Q1 = CS( t - t1 )
în care:
C - coeficientul de proporţionalitate
49
de unde se va scoate valoarea e:
Notând:
(constanta psihrometrică)
e = E1-AP( t - t1)
50
Clasificarea generală a aparatelor ce utilizează undele în
procesul de măsurare al distanţelor
- telemetre electrooptice
- radiotelemetre
- cu funcţionare în impulsuri
51
Marca Tip aparat Raza de acţiune Eroarea medie
52
- distanţe cosmice; echipamente complexe de tip radar cu
microunde sau laser, utilizând procedeul impuls-ecou.
Unde:
53
Lbr = distanţa înclinată brută
Cf = [1+(n0-n)∙10-6]∙(1+a∙T2∙10-6)
Unde:
T = temperatura curenta in 0C
Dk = (D1 + D2)∙M
Unde:
D1 = Lk∙sin(V+R)
54
D2 = -1.57∙10-8∙h∙ Lk∙sin(V) – efectul curburii Pamântului
M = coeficientul de scară
- ultrasunete
- unde laser
55
Firma BOSCH: DLE 70, DLE 150, DLE 30;
56
utilizarea produsului fără instrucţiuni;
utilizarea în afara limitelor indicate;
dezactivarea sistemelor de siguranţă şi îndepartarea
etichetelor explicative şi a celor cu indicaţii privind pericolele;
deschiderea echipamentelor prin folosirea diverselor scule
necorespunzătoare;
modificarea şi conversia produsului;
îndreptarea intenţionată către ochii altor persoane;
este strict interzisă utilizarea produsului în medii explozive sau
agresive.
57
tipul de undă utilizat: laser(635nm, <1mW)
clasa laser: 2
protecţia împotriva stropirii şi a prafului: IP54, protejat împotriva
stropirii şi a prafului
oprire automată a laserului: dupa 90s
oprire automată a instrumentului: dupa 180s
luminare ecran
piesa finală pliabilă
durata de viaţă a bateriilor, tip 2xAAA: pana la 5000 de
masuratori
dimensiuni: 111x43x23mm
greutate: 100g
limite temperaturi depozitare: de la -250C la +700C
limite temperaturi funcţionare: de la -00C la +400C
putere radiantă maximă: <1mW
lungimea de undă emisă: 620-690nm
divergenţa fascicolului 0.16x0.6mrad
durata impulsului 1x10-9 s
Principiu de măsurare:
58
Acest tip de distomat are domeniul de măsurare a distanţelor
limitat la 60 m fără a utiliza un mediu de reflexie.
Pe timp de noapte sau pe înserat, sau dacă ţinta se afla într-o zonă
umbrită, domeniul de măsurare fară placă-ţintă creşte. Pentru a
creşte domeniul de măsurare pe timp de zi, sau în situaţia în care
ţinta are proprietăţi reflectante slabe, se poate utiliza o placă-ţintă.
59
Fig. A Fig. B Fig. C
60
Fig. D Fig. E Fig. F
DESCRIEREA TASTELOR:
61
3 – Tasta FUNC, este tasta cu ajutorul căreia se accesează
funcţiile;
DESCRIEREA AFIŞAJULUI:
1 – Laser PORNIT
62
2 – Referinţă(piesa frontală/posterioară/terminală)
3 – Pitagora
4 – Temporizator(declanşare automată)
5 – Memorie istoric
6 – Suprafaţă/volum
7 – Starea bateriei
8 – Unitaţi cu exponent(2/3)
9 – Linie intermediară 2
10 – Linie intermediară 1
11 – Ţinte principale
12 – Afişaj min/max
13 – Simbol info
TASTE ŞI COMENZI:
63
UNITS – o apăsare lungă = schimbă afişarea unităţii de
măsură dorită, situată în partea dreaptă jos a displayului; unităţi
posibile(de expl: m sau ft)
64
Rezultatul măsuratorii ariei este afişat pe ultimul rând, iar
valorile intermediare(lungimea şi lăţimea) vor fi afişate pe liniile
intermediare;
65
Alte tipuri de distomate ce se evidenţiază prin caracteristici
tehnice deosebite:
Leica Disto D8
66
Cameră video cu zoom 4X şi display color
Funcţii indirecte de măsură cu ajutorul senzorului de pantă.
Leica Disto D5
67
cu ajutorul senzorului de pantă, laser-metrul calculează distanţa
orizontală;
- Tehnologie Power Range - tehnologia înglobată în laser-metru
permite măsurarea de distanţe pâna la 100 metri fără placă
reflectorizantă şi până la 200m cu placă reflectorizantă ;
- Măsurători cu laser vizibil - disto D5 utilizează un laser vizibil
pentru măsurători, pentru a putea vizualiza punctul în care măsori,
chiar la distanţe mari ;
- Afişarea rezultatelor – informaţii adiţionale despre măsurătorile
efectuate sunt disponibile la o apăsare de buton.
Staţii totale
68
întarziere faţă de momentul emisiei; întarzierea este proporţională cu
spaţiul parcurs şi se măsoară în unitatea G. Cunoscând viteza de
deplasare a undei şi timpul necesar acesteia să parcurgă spaţiul
dintre cele două unităţi, se poate determina distanţa între staţia totală
şi reflector.
Dintre nenumăratele tipuri de staţii totale existente în prezent,
menţionăm:
69
Precizie distanţe: 5+3ppm
70
Ora şi data incluse pentru o mai mare uşurinţă în administrarea
fişierelor
Staţii totale compacte şi uşoare (5.5÷5.7Kg inclusiv baterie)
Staţii totale rezistente la apă
Compensator cu dublu ax
Capacitate memorie 20000 puncte
71
Distanţa măsurată cu o prismă : 3000 m cu acurateţe
2mm+2ppm (Nivo 2.M - 2”)
Distanţa măsurată cu o prismă :5000 m cu acurateţe
3mm+2ppm (Nivo 3.M- 3”şi Nivo 5.M- 5”)
Display grafic LCD (128x64pixeli) - pe o singură faţă
Compensator dublu-ax
Putere de mărire de 30X
Baterie cu timp de operare: pentru măsurători continue
aproximativ 19 ore pentru modelul de 2” şi aproximativ 10 ore
modelele 3” si 5”
72
trei clase de precizie 1", 3", 5" pentru GPT-9000A şi 3" pentru
GPT-9003M
măsurare cu o prismă 3.000m
tehnologie laser "distanţe mari" avansată, măsurare fără
reflector până la 2000m
tehnologie revoluţionară servo-regulator "Jog-Shuttle"
compensator biaxial
sistem de operare Microsoft Windows® CE.NET 4.2
software TopSURV, uşor de utilizat, ce permite vizualizarea
CAD a măsurătorilor pe afişajul LCD de format mare al
carnetului de teren FC-200 cu modul radio RS-1
flexibilitate mare în stocarea şi gestionarea datelor: CF card,
USB şi conectare rapidă mini USB
productivitate sporită în timpul lucrărilor de trasare
Precizia: 6"
73
Putere de mărire de 26 X
Distanţa măsurată fără prismă: între 0,3 şi 100 m
Distanţa măsurată cu o miniprismă : de la 1,3m la 500m
Distanţa măsurată cu o prismă standard: de la 1,3m şi 3000m
Distanţa măsurată cu 3 prisme standard: între 1,3m şi 4000m
Distanţa măsurată cu ţinte reflectorizante: de la 1,3m la 500m
Memorie internă: 10000 puncte
Precizia: 5”
Putere de mărire de 30 X
Distanţa minimă de măsurare: 1,7 m
Afişaj 160*280 pixeli
Rezoluţie display: 1” / 0.1 mgon / 0.01 mil
Distanţa maximă de măsurare cu prismă rotundă GPH1: 3500
m
Distanţa maximă cu folie reflectorizantă (60mm * 60 mm): 250
m
Măsurare cu laser fără prismă distanţa maximă: 400 m
74
Capacitate memorie internă 24.000 puncte fixe, 13.500
măsurători
Format standard de descărcare a datelor în calculator: DXF,
GSI, LandXML
Programe încorporate: drumuire cu radiate, retrointersecţie,
trasare, transferul înalţimii, construcţie, calcul suprafaţă/volum,
diferenţă de înălţime, măsurare distanţă, punct ascuns,
paralelă, linie de referinţă
Sistem de operare Windows CE 5.0 Core
75
Bibliografie
76