ŢĂRILE ROMÂNE ŞI PROBLEMA ORIENTALĂ

CADRUL GENERAL
Regimul fanariot s-a instaurat în ţările Române pe fondul reculului politico-militar al otomanilor de
după
asediul Vienei - 1683.
Ofensiva austriacă şiceea rusă spre sud-estul european dă naştere
„Chestiunii Orientale”,
încadrul căreia teritoriul românesc devine teatru de luptă şi element teritorialal disputei marilor
puteri. Poarta pierde încrederea în domnii români şiinstituie domnii controlate direct prin domni de
origine greacă sau grecizatădin cartierul constantinopolitan Fanar.

TRĂSĂTURILE GENERALE ALE REGIMULUI POLITIC ÎN SEC.XVIII

În noul context domnii sunt numiţi direct de poartă, pe termene scurte şimutaţi dintr-o ţară în alta,
fiind asimilaţi paşalelor cu două tuiuri, pierzânddreptul de a duce o politică externă proprie. Armata
naţională este înlocuităcu gărzile de arnăuţi, domnia este cumpărată pe sume exorbitante ceea
cegenerează multiplicarea şi vânzarea funcţiilor, venalitate, corupţie, creştereaobligaţiilor ţărănimii
în dauna celor scutiţi(boierii şi clerul mănăstiresc şi celsuperior). Sporesc taxele, tributul, apar
daruri foarte mari cum ar fi
mucarerul mare şi mucarerul mic
(confirmări trienale şi anuale ale domniei).Se accentuează monopolul comercial otoman, dublat de
schimbul comercialimpus şi defavorabil românilor. Se orientalizează portul, moravurile şicultura,
creşte izolare faţă de Occident datorită atitudini general anticatolice,antioccidentale şi prootomane
a fanarioţilor.

RĂZBOAIELE RUSO-AUSTRO-TURCE
Tendinţele expansioniste ale Rusiei şi Austriei spre spaţiul balcanic cu scopuldeclarat al eliberării
creştinilor şi cu cel nedeclarat al cuceririi sud-estuluieuropean cu Constantinopolul şi strâmtorile
sale, au dus la reacţia Franţei şiAngliei ce se opun sub masca salvării integrităţii Imperiului Otoman
şi amenţinerii echilibrului european. Cele 12 războaie ruso-turce sau ruso-austro-turce, s-au dus cu
precădere pe teritoriul românesc şi au cauzat maripierderi umane şi materiale, dar şi rapturi
teritoriale. Astfel prin pacea de la
Karlowitz-1699,austriecii anexează Transilvania, prin ceea de la
Passarowitz-1718, obţin Banatul şi temporar Oltenia(1718-1739),
iar în urma înţelegerilorcu ruşii de după pacea de la Kuciuc Kainargi-1774,
anexează nord-vestulMoldovei(Bucovina). La rândul lor ruşii obţin prin pacea de la
Iaşi-1792, graniţa pe Nistru, prin ceea de la
Bucureşti-1812, să anexeze Moldova dintreNistru şi Prut(Basarabia), iar prin pacea de la
Adrianopol-1829, să îşi impunăcontrolul în Marea Neagră, pe Dunăre şi „protectoratul” asupra
principatelordunărene.

PROIECTE POLITICE PRIVIND ORGANIZAREA STATULUI ROMÂN

Aflate în calea ruşilor şi austriecilor teritoriile româneşti vor cunoaşte între1699-1812, 12 războie
ruso-austro-turce ce vor produce mari distrugeri umane şi materiale precum şi anexarea de către
Austria a Transilvaniei-1699, Banatului-1718. Olteniei -1718-1739, Bucovinei-1774 şi de către
Rusia a Basarabiei-1812. Marile puteri vor urmări reorganizarea teritoriilorromâneşti în propriu
interes astfel:- proiectul rusesc al ţarinei Ecaterina a-II-a, cuprindea refacerea ImperiuluiBizantin în
spaţiul balcanic cu capitala la Constantinopol, sub conducereaunui principe rus şi în subsidiar era
şi "planul dacic" adică unireaprincipatelor Moldovei şi Ţării Româneşti(Basarabia, Bucovina,
Moldova,Muntenia şi Oltenia) într-un Regat Dacic condus de un prinţ rus.-
proiectul austriac , prevedea până în prima jumătate a sec.XVIII atingereade către habsburgi a
graniţelor Nistrului şi Dunării, apoi crearea unuiprincipat românesc înglobat în imperiu. Din a doua
jumătate a sec.XVIII pefondul ascensiunii Rusiei şi a evidentei incapacităţi habsburgice de a
cuceriisingură spaţiul sud-est european, austriecii propun ruşilor partajareateritoriului românesc
extracarpatic. Austria urma să anexeze Oltenia,Bucovina şi Moldova dintre Carpaţi şi Şiret, iar
Rusia urma să ia Muntenia şiMoldova dintre Siret şi Nistru.
- proiectul anglo-francez,
urmărea după 1815 unirea principatelor române într-un
"stat tampon"
între Rusia, Austria şi Turcia sub garanţia colectivă amarilor puteri.
- proiectele româneşti,
au urmărit în sec.XVIII revenirea domniilorpământene şi protecţia rusă sau austriacă, mai rar
unirea sau înglobarea înRusia sau Austria. Sub impactul revoluţiei franceze se v-a solicita
protecţialui Napoleon şi tot mai des unirea şi neutralitatea pământurilor principatelor

MIŞCAREA CONDUSĂ DE TUDOR VLADIMIRESCU

Orientalizarea moravurilor, portului, culturii, monopolul comercial otoman şicreşterea mişcărilor
naţionale balcanice în special sârbă şi greacă(
condusăde Eteria, creată în1815 la Odessa, având în frunte pe generalul AlexandruIpsilanti, fiu de
domn fanariot, general rus şi aghiotant al ţarului Alexandru I),a avut influenţă şi în Principate. În
primăvara lui 1821, la Padeş în Mehedinţi începe acţiunea lui Tudor Vladimirescu
(moşnean din Vladimiri-Gorj, îmbogăţit din comerţul cu vite, vorbind 4 limbi, fost ofiţer de voluntari
înarmata rusă, cunoscător al realităţilor politice ale vremii). Deplasându-se cutrupele sale la
Bucureşti unde preia guvernarea ţării în perioada
martie-mai1821, Tudor lansează un program naţional(Proclamaţia de la Padeş, cele 2 proclamaţii
către bucureşteni, Cererile norodului românesc, scrisoarea cătreboierii moldoveni) în care cerea:
- restaurarea domniilor pământene şi eliminarea grecilor din funcţiile politice,administrative şi
religioase
- crearea unei armate şi şcoli naţionale
- reglementarea tributului şi a relaţiilor politice cu Poarta
- desfiinţarea vămilor interne şi libertatea comerţului
- autonomie politică şi posibil unirea cu MoldovaÎntrat în conflict cu eteriştii lui Ipsilanti, ajunşi la
Bucureşti prin Moldova, cumişcările dezavuate de ţar, sub primejdia unei intervenţii otomane,
Tudor sehotărăşte să se retragă pentru a rezista în Oltenia. Prinderea şi asasinarealui Tudor de
către eterişti laGoleşti-27 mai 1821, uşurează înăbuşirea celordouă mişcări de către turci.

REGULAMENTUL ORGANIC
După ce în 1822 turcii restaurează domniile pământene, modernizarea seaccelerează datorită
boierilor educaţi în vest dar şi reprezentanţilor forţelorde ocupaţie rusă din perioada 1818-1834.
Acum o comisie mixtă de boierimoldo-munteană elaborează sub egida guvernatorului rus,
generalul PavelKisseleff, REGULAMENTUL ORGANIC, document aplicat identic în
iunie 1831– Muntenia şi ianuarie 1832 – Moldova, care prevedea:
- domni numiţi pe 7 ani de Poartă cu acordul Rusiei
- separarea puterilor în stat în executivă-domnul şi guvernul, legislativă-adunarea obştească şi
judecătorească- şcoală şi armată naţională, reorganizarea administraţiei şi crearea
arhivelorstatului
- libertatea comerţului şi navigaţiei cu nave proprii pe Dunăre
- reorganizarea puşcăriilor şi eliminarea pedepselor cu tortura şi mutilareafizică
- buget dezbătut şi aprobat de adunare- impozit proporţional cu averea(exceptaţi sunt boierii şi
clerul mănăstiresc)
- creşterea nartului (norma de lucru pe zi a ţăranilor) şi generalizarea luiSunt create astfel
premizele modernizării, industrializării şi unificării