CURS 4

INFORMATICĂ MEDICALĂ ŞI BIOSTATISTICĂ

EXTRAGEREA DE INFORMAŢII DIN VARIABILE DE TIP TEXT

REPREZENTAREA GRAFICĂ A DATELOR

Conf. Dr. Lucian V. Boiculese

Conf. Dr. Mihaela Moscalu
 OBIECTIVE

1 – LUCRUL CU ȘIRURI DE CARACTERE

2 – TIPURI DE GRAFICE
3 – CREAREA ŞI EDITAREA GRAFICELOR
1 – LUCRUL CU ȘIRURI DE CARACTERE

SITUAȚII Într-o coloană avem informație multiplă!

POSIBILE
ÎNTÂLNITE ÎN Crearea a două coloane cu informații separate TAS, TAD din coloana sursă D
PRACTICĂ: Determinarea anului nașterii din CNP (zilei, lunii)
Determinarea genului persoanei din CNP
1 – LUCRUL CU ȘIRURI DE CARACTERE - METODE DE LUCRU CU ȘIRURI DE CARACTERE

Lungimea unui șir: numărul de caractere: Len(șir) ; Len(”ABC”) va returna 3 T h i s i s t e x t

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Extragerea unui subșir

Left(text, număr de caractere)
Extrage un număr de caractere începând din stânga șirului.
Ex.: Left(”Medicină”, 3) -> ”Med”

Right(text, număr de caractere)

Extrage un număr de caractere începând din dreapta șirului .
Ex.: Right(”Medicină”, 3) -> ”ină”

Mid(text, nr-start, nr-lungime)

Extrage un număr de caractere (nr-lungime) începând din poziția dată de nr-start.
Ex.: Mid(”abcdefghi”,2,3) -> “bcd”

Find(text de căutat, text sursă, [start nr.])

Determină poziția de început a unui sir de căutat în cadrul unui text sursă.
Căutare Opțional se poate impune startul de căutare de pe poziția start nr.
Face diferență între litere mari și mici.
Ex.: Find(”cd”, ”abcde”) -> 3 ; Find(“f”, “abcde”) va returna: #VALUE! – mesaj eroare.
Search – este varianta Find ce nu face diferență între litere mari și mici.
1 – LUCRUL CU ȘIRURI DE CARACTERE - EXEMPLU

Sintaxa comenzilor pentru randul al 3-lea:

Observatii:
=FIND("c",B3) - daca caracterul nu este gasit se intoarce: #VALUE!
=SEARCH("c",B3) - daca caracterul nu este gasit se intoarce: #VALUE!
=LEFT(B3,A3) - numarul de caractere trebuie sa fie pozitiv
=RIGHT(B3,A3) - numarul de caractere trebuie sa fie pozitiv
=MID(B3,1,A3) – coloana G - numarul de caractere trebuie sa fie pozitiv
=MID(B3,7,2) – coloana H - pozitia de inceput trebuie sa apartina sirului
1 – LUCRUL CU ȘIRURI DE CARACTERE - PROBLEMA 1

CREAREA A DOUĂ COLOANE CU INFORMAȚII SEPARATE TAS , TAD DIN COLOANA SURSĂ D

Am putea folosi funcția Left pentru a extrage 3 caractere din stânga șirului.
Astfel în rândul 14 am putea scrie: LEFT(B14,3)

Vom obține astfel valori de genul 120, 110 dar și 90/ deoarece nu toate valorile sunt mai
mari ca 100.

Ce am obținut nu este tocmai satisfăcător. Putem observa că rezultatul este text – va trebui
să-l convertim în număr.

Funcția Value (text ce conține o valoare numerică) ne ajută să facem conversia din text în
numeric. Totuși pentru ”90/” vom obține un mesaj de eroare: #VALUE!

Pentru a scăpa de caracterul nedorit ”/” am putea copia coloana TAS tocmai creată folosind
Paste special – value.
Apoi cu search and replace putem înlocui caracterul ”/” cu ”” (nimic) - practic vom șterge
acest caracter.
1 – LUCRUL CU ȘIRURI DE CARACTERE - PROBLEMA 1
Valori text – alinierea este la stânga. Coloană obținută cu copy ,paste
value, apoi replace ”/”.

Eroare obținută
prin funcția
VALUE
1 – LUCRUL CU ȘIRURI DE CARACTERE - PROBLEMA 1
METODA A DOUA DE REZOLVARE:
Practic avem de trunchiat din stânga șirului un număr de caractere delimitat de întâlnirea caracterului”/”.

Dacă am afla poziția acestui caracter ”/” am putea determina și lungimea șirului (numărul de caractere) de extras.

Putem folosi funcția FIND pentru determinarea poziției acestui caracter.

Astfel final vom avea: LEFT(D2,FIND(”/”,D2)-1)

În acest mod și valoarea 90 va fi convertită corect.

 1 – LUCRUL CU ȘIRURI DE CARACTERE - PROBLEMA 1

Tot pentru calculul TAD putem folosi

Pentru calculul tensiunii arteriala funcția RIGHT() în următoarea formă:
Vom folosi pentru aceasta funcția:
diastolice (TAD) ar trebui să
extragem caracterele începând după RIGHT(D2,LEN(D2)-FIND("/",D2)).
MID(D2,FIND("/",D2)+1,3)
caracterul delimitator ”/”.
1 – LUCRUL CU ȘIRURI DE CARACTERE - PROBLEMA 1

În cadrul extragerii de informații din CNP nu sunt probleme de căutare deoarece pozițiile numerelor sunt fixe.

Putem să fim mai riguroși.

1 – LUCRUL CU ȘIRURI DE CARACTERE - EXEMPLU

EXTRAGEREA INFORMAȚIEI DE GEN DIN CNP

1 – LUCRUL CU ȘIRURI DE CARACTERE - FUNCȚII DEDICATE LUCRULUI CU DATE CALENDARISTICE

DETERMINAREA VÂRSTEI DUPĂ CNP ȘI DATA CURENTĂ

Now(referință dată calendaristică) – afișează data curentă și ora curentă
Day(referință dată calendaristică) – extrage ziua (1-31) din data
Month(referință dată calendaristică) – extrage luna (1-12) din data
Year(referință dată calendaristică) – extrage anul din data
Date(ref. an, ref. lună, ref. zi) – creează o data calendaristică definită de referințe

Pentru a avea împlinită vârsta trebuie ca ziua, și luna sa fie mai mari sau egale decât cele din data nașterii – acesta este
criteriul ce îl vom aplica.

=YEAR(C2)-(VALUE(MID(B2,2,2))+1900)-IF(MONTH(C2)<VALUE(MID(B2,4,2)),1,IF(MONTH(C2)=VALUE(MID(B2,4,2)),
IF(DAY(C2)<VALUE(MID(B2,6,2)),1,0),0))
2 – CREAREA DE GRAFICE FOLOSIND MS EXCEL

Graficele sunt reprezentări vizuale a datelor, ce ajută la evidențierea caracteristicilor seturilor analizate prin asocieri,
tendințe, generare de structuri, sunt utile în comparații și poate transmite informația de bază în mod clar și lesne de
înțeles prin imaginea creată.

Microsoft Excel oferă o larga varietate de grafice (diagrame), ce permit afişarea datelor în moduri dedicate, cum ar fi
cele de tip: Linie (Line), Coloană (Column), Suprafață (Area), Bară (Bar), Puncte (Scatter) sau Cerc (Pie)

Se pot combina de asemenea mai multe tipuri de diagrame pe aceeași reprezentare prin atribuirea acestora unor serii
de date diferite. Acestea sunt graficele combinate (Combo Charts)

Datele conţin valori numerice ce pot fi reprezentate sub formă grafică.

Un grafic corect realizat prezintă informaţia într-o formă uşor de interpretat.

Principiu general: un grafic trebuie să se auto-explice (chiar o persoană care nu are cunoştinţe solide în
domeniu trebuie sa înțeleagă cât mai mult din elementele prezente în grafic, self - explaining).
2 – CREAREA DE GRAFICE FOLOSIND MS EXCEL

SISTEME DE REPREZENTARE GRAFICA

– se caracterizeaza prin definirea coordonatelor Coordonate carteziene
Y (ordonata)

Spatiul Euclidean bidimensional:

y1 A(x1,y1)

x1
O (origine) X (abscisa)

Coordonate polare A( α ,d)

d
Origine=pol α
Axa orizontală=axa polară O (origine)
Distanța de la pol la punct=coordonata radială (radius).
Unghiul format=unghi polar=azimut
2 – CREAREA DE GRAFICE FOLOSIND MS EXCEL

Se determină valorile minimă respectiv maximă și se definește intervalul de pe axa YY’.

De obicei se aplică o extensie de 10% pentru valoarea maximă iar valoarea minimă pozitivă este considerată 0.

Variabilă
de studiu Distributia….

26
30
21 21
22
25 19
16
20
19
15
Variabilă de
studiu
10
26
5

22 0
1 2 3 4 5

16
2 – CREAREA DE GRAFICE FOLOSIND MS EXCEL
2 – CREAREA DE GRAFICE FOLOSIND MS EXCEL - ELEMENTE COMPONENTE ALE UNUI GRAFIC

Titlu
Fundal
grafic
Legenda

Etichete
Linii de
ghidaj

Abscisa
Set 1 date valori
Titlu axa x
Set 2 date
2 – CREAREA DE GRAFICE FOLOSIND MS EXCEL - TIPURI DE GRAFICE (DIAGRAME):

► Grafice coloană
► Grafice linie
► Grafice cu structură radială sau cerc.
► Grafice bară
► Grafice zonă
► Grafice prin puncte
► Grafice bursiere
► Grafice suprafaţă
► Grafice de structură inelară
► Grafice cu bule
► Grafice radar

CREARE:
1 – introducere valori
2 – selecție
3 – Insert + Chart
4 – personalizare
GRAFICE COLOANĂ (COLUMN)

Pentru realizarea graficului de tip coloană datele vor fi aranjate în coloane sau rânduri într-o foaie de calcul
(spreadsheet).
Diagramele coloană sunt utile pentru afişarea modificărilor datelor într-o perioadă de timp sau pentru ilustrarea unor
comparaţii între elemente.
În diagramele coloană, categoriile sunt de obicei organizate pe axa orizontală iar valorile pe axa verticală

Datele sursă ale graficului se pot verifica şi eventual se modifică

dacă este cazul apelând meniul Select Data ce deschide caseta
de dialog Select Data Source.

În caseta Zonă de date (Chart data range) sunt prezentate

blocurile de celule selectate ce stau la baza diagramei, acestea
putându-se modifica ulterior.

Observație: Majoritatea diagramelor acceptă mai mult de o serie pentru reprezentare

grafică. Toate seriile trebuie să fie ori pe coloane ori pe rânduri.
GRAFICE LINIE (LINE)

Graficele tip linie pot afişa date continue în timp, în funcţie de o scală comună şi, de aceea, sunt ideale pentru
afişarea tendinţelor datelor măsurate la intervale egale.

Într-o diagramă linie, datele din categorii sunt distribuite egal pe axa orizontală iar valorile corespunzătoare
categoriilor sunt distribuite proporțional pe axa verticală.

Se utilizează un grafic de tip linie dacă categoriile de date ce se

doresc a fi reprezentate sunt valori spaţiate egal cum ar fi luni,
trimestre etc.

Practic axa XX’ este tratată ca o axă categorială. Acest tip de

grafic se utilizează şi în cazul în care există mai multe serii.

Pentru o serie, se ia în considerare utilizarea unei diagrame de categorii.

De asemenea, ar trebui să se utilizeze un grafic linie dacă sunt puţine etichete chiar valori numerice spaţiate
egal, de exemplu anii de studiu.

Dacă există mai mult de zece categorii, se va utiliza în schimb un grafic prin puncte.

Axa XX’ permite utilizarea doar a variabilelor de tip categorial !!!

GRAFICE CU STRUCTURĂ RADIALĂ SAU CERC (PIE)

Graficele cu structură radială arată dimensiunea elementelor dintr-o serie de date

proporţional cu suma elementelor.
Acestea acceptă numai o serie de date. Într-un grafic cu structură radială valorile sunt
afişate ca procent din întregul cerc. Sunt des întâlnite în reprezentarea compoziției unei
populații de studiu
Anumite sectoare pot fi scoase în evidență prin descompunerea în formă
coloană sau cerc.
Graficele cu structură radială din radială şi bară din radială afişează diagrame de structură
radială cu valori definite de utilizator extrase din diagrama principală şi combinate într-o a
doua diagramă de structură radială sau într-o diagramă bară stratificată.

Aceste tipuri de diagrame sunt utile când se doreşte extragerea sectoarelor mici din
structura radială principală pentru a fi mai uşor de distins.
GRAFICE BARĂ

Graficele de tip bară evidenţiază comparaţii între elemente individuale.

Acestea prezintă o serie de subtipuri de diagrame:

 bară grupată ce compară valorile după categorii. Într-un grafic bară grupată, categoriile sunt de obicei organizate
pe axa verticală, iar valorile pe axa orizontală.
 bară stratificată. Graficul bară stratificată arată relația elementelor individuale cu întregul.
 bară stratificată 100%. Acest tip de grafic compară procentul avut de fiecare categorie din total.
GRAFICE ZONĂ , DOMENIU SAU ARIE (AREA)

Graficele tip zonă accentuează magnitudinea schimbării în timp

şi pot fi utilizate pentru a atrage atenţia asupra valorii totale în
funcţie de o tendinţă.

De exemplu, datele care reprezintă evoluţia în timp pot fi

reprezentate într-o diagramă zonă pentru a accentua frecvenţa
totală.

Afişând suma valorilor reprezentate, o diagramă zonă arată şi

relaţia părţilor cu întregul.

Se folosesc tot pentru a prezenta magnitudini, sau evoluții in

timp sau compoziția în timp a lotului studiat.
GRAFICE PRIN PUNCTE (SCATTER)

Sunt formate din cel puțin două serii de date (ambele pe rânduri sau coloane).
Se acceptă și se reprezintă proporțional valorile numerice pe XX’ cât și pe YY’.
Ca urmare a acestei proporții în redare, diagramele prin puncte sunt folosite pentru a afişa posibile relaţii între valorile numerice de pe
axa XX’ și valorile numerice de pe axa YY’. În statistică sunt dedicate pentru determinarea dreptei de regresie.

Axa XX’ permite utilizarea variabilelor de tip numeric – reprezentarea este proporțională cu aceste valori !

Având valori numerice atât pe X cât și pe Y putem folosi acest grafic în situațiile
următoare:
 Se doresc anumite modificări ale scalei axei orizontale. De exemplu o
reprezentare logaritmică.

 Valorile pentru axa orizontală nu sunt spaţiate egal.

 Se doreşte afişarea în mod eficace a datele din foaia de calcul, care include
seturi de valori perechi sau grupate şi reglarea scalelor independente ale unei
diagrame prin puncte pentru a dezvălui mai multe informaţii despre valorile
grupate.

 Pentru evidenţierea unor asemănări între seturi mari de date în schimbul

diferenţelor dintre punctele de date.

 În cazul în care se doreşte compararea mai multor puncte (date) fără implicarea
timpului; cu cât se vor include mai multe date într-o diagramă prin puncte cu
atât mai precise vor fi comparaţiile care se pot face.
GRAFICE BURSIERE (STOCK)

 Sunt situații în care avem de reprezentat mai multe valori numerice ce sunt caracteristice pentru fiecare grup de pe axa XX’.

 De exemplu variația unui parametru medical în forma: valoare minimă, maximă și valoare finală.

 După cum implică şi numele dar și folosind puțină imaginație, putem aprecia că o diagramă bursieră se utilizează cel mai des pentru a
ilustra fluctuaţia anumitor parametri.

 Cu toate acestea, diagrama bursieră poate fi utilizată şi pentru date de altă natură. De exemplu, se poate utiliza acest grafic pentru a
indica variația temperaturii zilnice. Datele trebuie introduse într-o ordine predefinită pentru a crea diagrame bursiere.

 Modul în care sunt organizate datele unei diagrame bursiere în foaia de calcul este foarte important. De exemplu, pentru a crea o
diagramă bursieră de tip maxim-minim-medie (valoare finală), ar trebui să aranjaţi datele respectând chiar ordinea cerută (des folosite
Max-Min-Media  High Low Close).

ziua max min media

ziua 1 39.2 38.2 38.7
ziua 2 39.1 38 38.6
ziua 3 38.5 37.6 38.1
ziua 4 38.2 37.4 37.8
ziua 5 38 37.1 37.6
ziua 6 37.6 36.8 37.2
ziua 7 37.1 36.5 36.8
GRAFICE SUPRAFAŢĂ

Sunt utilizate în reprezentarea 3D a valorilor numerice.

Pentru a putea crea un astfel de grafic va trebui să avem o matrice a valorilor de reprezentat.
Axa X este categorială și reprezintă prima coloană din stânga selecției.
Axa Y este categorială și reprezintă prima linie din capul selecției.
Axa Z este numerică și reprezintă valoarea funcției reprezentate sau a parametrului măsurat.

Atenție – Excel va căuta să convertească în valori numerice celulele ce conțin text – de aceea am preferat notația x-2…x1, x1.2 (de fapt sunt
numerele -2, -1.8…)

Această reprezentare este utilă când se doreşte găsirea unor combinaţii optime între diferite serii de date. Ca într-o hartă topografică, culorile
şi modelele indică zone care se află în acelaşi plaje de valori.
GRAFICE CU STRUCTURĂ INELARĂ

 Asemenea unei diagrame cu structură radială, o diagramă cu structură

inelară arată relaţia părţilor cu întregul și poate conţine mai multe
serii de date.

 Fiecare serie de date este reprezentată ca un nou inel în cadrul

graficului.

 Comparativ amintim că diagramele de structură radială au numai o

serie de date.

 Permite prezentarea mai multor serii de date, comparativ cu tipul

cerc.

 Prezintă avantajul realizării unor comparații lesne de vizualizat. Totuși

Tip 1 Tip 2 Tip 3 Tip 4 dacă avem mai mult de 3 serii nu este indicat utilizarea acestui tip.
Grupa 1 65 26 47 11
 Sunt situații în care datele sunt greu de citit și se prefera înlocuirea cu
Grupa 2 35 57 13 40
tipului bară sau coloană.
GRAFICE RADAR (POLARE)

 Este singurul grafic ce folosește coordonate polare (unghi si distanta fata de centru de coordinate).
Poziția de start este, daca ne imaginam un ceas, ora 12.00.
Cele 3600 sunt împărțite la numărul de categorii de reprezentat si astfel se deduce unghiul de avans pentru fiecare pas.

 În concluzie, o astfel de diagramă poate reprezenta grafic una sau mai multe serii de date.

 Cu sau fără marcaje pentru punctele de date individuale, graficele de tip radar afişează modificările valorilor relativ la centrul de
coordonate (punct central).

tip 1 tip 2 tip 3

ian. 17.30% 9.2% 5.40%
feb. 9.55% 17.7% 6.70%
martie 24.30% 23.8% 9.10%
aprilie 8.39% 6.2% 11%
mai 12.60% 1.5% 5%
iunie 6.32% 10.4% 16%
iulie 4.93% 5.8% 7%
aug. 6.13% 12.6% 13%
sept. 22.40% 21.1% 5%
oct. 16.70% 3.6% 7%
noiembrie 9.00% 11.4% 14%
dec. 12.16% 9.8% 20%
GRAFICE CU BALOANE (BULE)

 Pentru realizarea acestui grafic datele sunt aranjate în coloane într-o foaie de
calcul astfel încât valorile x sunt plasate în prima coloană iar valorile y
corespondente şi valorile ce vor da dimensiunea sferelor (bule) sunt listate în
coloanele adiacente.

 Acest tip de grafic necesită trei serii de date numerice. Acestea vor fi
interpretate ca date pentru axa XX`, YY` respectiv dimensiunea balonului.

 Graficele tip “nor de puncte” (Bubble), sunt similare cu graficele Scatter, cu

deosebirea că marcatorul “bulină” indică valoarea celei de-a treia valori
Valoare maxima
studiate sub forma mărimii acesteia.
Nr. cazuri parametru Frecventa relativa
12 9.5 9.2%
23 12.3 17.7%
31 10.5 23.8%
8 8.4 6.2%
2 7.1 1.5%
CREAREA ŞI EDITAREA GRAFICELOR

Introduceți datele în foaia de calcul respectând regula:

 seriile sunt toate definite pe coloane sau toate definite pe rânduri.

Țineți cont că nu toate graficele folosesc mai multe serii (de ex. tipul cerc), dar de asemenea unele grafice nu pot fi
realizate fără nu număr minim de serii (graficul bursier).

Selectați celulele ce definesc informația de reprezentat.

Puteți să vă folosiți de definirea sursei de celule activând CHART TOOLS + DESIGN + SELECT DATA.
CREAREA ŞI EDITAREA GRAFICELOR

Graficul este format din obiecte.

Obiectele au proprietăți ce pot fi editate. O metodă constă în selecția obiectului și alegerea opțiunilor de personalizare

Exemplu.
 Clic dreapta pe etichete și activarea proprietăților.
CREAREA ŞI EDITAREA GRAFICELOR

Dacă am selectat un grafic – meniul se modifică și apar grupuri de comenzi specifice. De aici putem alege toate
opțiunile de modificare, practic personalizarea diagramei (Chart tools: Design, Layout, Format).
CREAREA ŞI EDITAREA GRAFICELOR

REȚINEȚI:
Scara logaritmică este utilă când datele au variații mari și sunt pozitive.

Rețineți:
Axa liniara Scara logaritmică este utilă când datele au variații mari și sunt pozitive.

Axa logaritmica

Axa logaritmică are ca efect comprimarea diferenţelor dintre valori.

Este folosită când se lucrează cu valori f. diferite.
CREAREA GRAFICELOR - EXEMPLE

LVMI Cl_Cr
1 51.52 45
2 73.28 34
3 151.24 89
Cu afectare Fără afectare
Tip HTA Total
4 101.53 83 cardiacă cardiacă
5 44.27 15 Nr cazuri 23 31 54
HTAE
6 68.2 45 % cazuri 42.6% 57.4% 100.0%
Nr. Cazuri Barbati Femei
7 72.83 54 Nr cazuri 21 7 28
HTANR majori 345 321
8 97.84 79 % cazuri 75.0% 25.0% 100.0%
9 73.16 65 Nr cazuri 62 112 174 minori 123 211
HTAR
10 109.59 88 % cazuri 35.6% 64.4% 100.0%
11 96.83 76 Nr cazuri 106 150 256
Total
12 169.34 99 % cazuri 41.4% 58.6% 100.0%
13 110.5 87
14 195.88 102
15 111.17 78
TEHNICĂ DE REPREZENTARE GRAFICĂ A FUNCŢIILOR
  x   2
1
Reprezentarea funcţiei Gauss-Laplace f ( x)  e 2 2
  2 

Calculul funcției în punctele definite

(valori reprezentate pe YY ’)

Generarea punctelor
de pe axa XX’
TEHNICĂ DE REPREZENTARE GRAFICĂ A FUNCŢIILOR

Densitatea de probabilitate a funcţiei de repartiţie normală bivariată (având doi parametri) are expresia:

  1  x   x  2  x  x   y   y   y   y 
2

f ( x, y ) 
1
 exp    2           
2    x  y 1    2  1     x  
 x   y   y 
   

TEHNICĂ DE REPREZENTARE GRAFICĂ A FUNCŢIILOR

REGRESIE: Se selectează graficul de tip XY (scatter).

Clic dreapta pe unul din puncte.
Se alege “Add trendline”.
La optiuni se bifează: Display equation şi Display R squared.
Birthweigh (g) SystolicBP (mm col Hg)
3150 77
2850 79
3600 80
3750 82
3000 83
3150 85
3600 86
3750 88
4050 89
3600 90
3900 92
INTERPRETARE:
4800 92
1 – panta dreptei este pozitivă, este 0,00524, astfel dependenţa este direct proporţională (o
creştere pe x va duce la o creştere pe y). 2700 95
2 – R2 este 0,1946 ceea ce înseamnă că 19,46 % din variaţia Systolic BP este determinată de 3600 96
variaţia greutăţii la naştere.
4500 97
3750 98
TEHNICĂ DE REPREZENTARE GRAFICĂ A FUNCŢIILOR

DETERMINAREA VOLUMULUI EŞANTIONULUI DE STUDIU PENTRU ESTIMAREA UNEI PROPORŢII

În cazul studiului de prevalenţă scopul este de a determina proporţia de bolnavi dintr-o anumită populaţie.
Pentru această situaţie avem formula de calcul.

Formula pare puţin neobişnuită! Dorim să estimăm proporţia p cu o eroare mică notată d şi determinăm volumul eşantionului,
funcţie tot de proporţia p.
Dacă nu cunoaştem această proporţie, atunci ar trebui mai întâi estimată într-o formă, poate aplicând un studiu pilot pentru a
avea o informaţie minimă asupra ei.
Z este o constantă, d este eroarea admisă. Vom studia produsul p(1+p).
 Întrebari

EXEMPLE PRACTICE - EXCEL

Discuţii