Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
In raportul sau cu scoala filosofia isi gaseste locul cel mai prolific, desi astazi educatia se raporteaza
mai mult la succes, la bani, la realizarea materiala in viata. Scoala si educatia nu trebuiesc vazute doar
ca mijloace ci ca menirea fiintei de a isi implini privilegiul fiintarii. Invatarea, adica antrenamentul
vietii, nu ar trebui sa se termine, de fapt, niciodata, oricat de muulte statii ar parea pe drum. Ignorarea
filosofiei si a modului sau de abordare conceptuala a realitatii nu poate fi ignorat atata vreme cat acest
lucru a dus la crearea unei societati in care multi tineri, liderii de maine, sunt la pragul analfabetismului
functional. Mai multe informatii, accesul nelimitat la acestea fara instrumente de verificare genereaza,
in mod evident, blocaje, absenta unei sinteze care sa le permita sa distinga necesarul de balast.
Yuval Noah Harari afirma in lucrarea ,,21 de lecții pentru secolul XXI” ,,Într-o lume aflată în
permanentă schimbare – ultimul lucru pe care trebuie sa-l ofere un profesor elevilor săi este mai multă
informație. Deja au parte de prea multă. În schimb, oamenii au nevoie de abilitatea de a interpreta
această informație, de a distinge între ceea ce este important și ceea ce nu este important și, mai presus
de orice, de a îmbina mai multe fărâme de informațieîntr-o imagine de ansamblu asupra
1
Un loc pentru filosofie. Periplul filosofiei romanesti de la “Fundamentele filosofiei marxiste” pana azi si despre proiectul lui Constantin Noica
Mihai Maci decembrie 4, 2012 Analize, Cultura, Sinteze în http://www.contributors.ro/cultura/un-loc-pentru-filosofie-periplul-filosofiei-romanesti-
de-la-%E2%80%9Cfundamentele-filosofiei-marxiste%E2%80%9D-pana-azi-si-despre-proiectul-lui-constantin-noica/
lumii”(...)Informații multe, minim de libertate – să gândească singuri- elevii vor avea propria imagine
asupra lumii chiar dacă nu vor reuși o sinteză vor avea timp. Dar ... timpul nostru s-a scurs iar deciziile
pe care le vom lua în următoarele câteva decenii vor modela viitorul vieții înseși, și putem lua aceste
decizii doar pe baza viziunii noastre actuale asupra lumii. DACĂ acestei generații îi lipsește o viziune
cuprinzătoare asupra cosmosului, viitorul vieții va fi decis în mod arbitrar.” 2
De aceea Universitatea ar trebui să fie mai elastică, iar cel care studiază filosofia să mai studieze un
domeniu umanist, de pildă, sau un domeniu în ştiinţele sociale. Un institut sau un seminar de filosofie
în Universitate, care să se adreseze tuturor studenţilor este binevenit pentru că filosofia poate fi făcută
nu ca erudiţie, ci ca exerciţiu al gândirii. Pana la urma cred că exerciţiul gândirii nu e un lux iar
învăţământul filosofic sau chiar discuţia filosofică poate aduce o contribuţie importantă in asezarea
vizionara a conceptelor realitatii. Universitatea şi învăţământul universitar trebuie să formeze, în primul
rând, o minte bună.
Subiectele "fierbinţi" ale societatii si cunoasterii nu garantează succesul filosofiei practice în faţa
celei teoretice, ci relevanţa distincţiilor. Ori o teorie bună despre distincţii se poate face doar în
metaetică, metalogică, metafizică, metafilosofie adică exact în interiorul filosofiei teoretice, departe de
lumea dezlănţuită. Coborârea filosofiei în stradă riscă să devină doar un gest teatral atâta timp cât nu le
poate spune oamenilor ceva important despre ei înşişi.aceasta ruptura face a filosoful sa nu poata
discuta, de pilda, cu un politician ca politician. Ar deveni un monolog si astfel nu ar mai avea rost
prezenta celuilalt. Oamenii ei fac si ei o mulţime de distincţii false la care ţin foarte mult. Tocmai
pentru a le corecta filosoful are menirea de a incuraja dezvoltarea unui sistem critic de gandire in cursul
formarii viitoarei societati.
Intre a scoate filosofia spre agora si a o adaposti la nivelul unor laboratoare de idei filosofia trebuie
sa accepte ca poate fiinta in ambele spatii. Conditia reusitei ei este ca partea sa aplicata sa fie mai
prezenta in celelalte forme ale cunosterii, dar pentru acest lucru Facultatea de filosofie trebuie sa aiba o
strategie bine ancorata in problemele actuale ale omenirii si o buna viziune despre viitor.
Despre influenţa decisivă a sistemului culturii asupra filosofiei cugetă Ştefan Afloroaei,
menţionând: „Filosofia s-a afirmat în lume exact acolo unde s-au afirmat şi artele, ştiinţele, tehnica şi
religiozitatea unei comunităţi” [3, 40]. Şi trage concluziile fireşti: „Dacă una singură dintre aceste date
ar dispărea, totul probabil ar fi pierdut. Nu ai mai putea vorbi atunci despre existenţă cu adevărat
istorică, vie, a unei comunităţi” [3, 41). Iar cu referire la filosofie afirmă în mod optimist: „Am multe
motive să cred că în spaţiul european de viaţă şi de cultură, spaţiul din care facem, totuşi, parte,
filosofia va conta mult şi în continuare. [...]... filosofia, ca reflecţie liberă cu privire la sine şi la situaţia
2
Yuval Noah Harari - ,,21 de lecții pentru secolul XXI”, Ed. Polirom, Bucuresti, 2018, pag. 261
istorică a omului, se vede chemată din nou să ne spună ce anume se întâmplă cu noi. Şi, dacă o vom lua
în seamă, vom înţelege mai bine ceea ce urmează să facem în continuare” [3, 41].3
Asa cum arta de a trăi presupune preţuirea vieţii şi a tuturor fiinţelor umane, arta de a gandi presupune si
cunoasterea si meditatia filosofica.
BIBLIOGRAFIE
Delia Steinberg Guzmán - Filosofia - educație pentru viață, https://www.noua-acropola.ro/filosofia-educatie-
pentru-viata/
Anca Vasiliu - Finalitatea filosofiei pentru omul contemporan, 06 Mar, 2013, https://ziarullumina.ro/repere-si-
idei/finalitatea-filosofiei-pentru-omul-contemporan-79592.html
Izvoare de filosofie: Aplicații terapeutice ale filosofiei. Psihoterapia existențială și originile sale în
existențialism, https://radioromaniacultural.ro/izvoare-de-filosofie-aplicatii-terapeutice-ale-filosofiei-
psihoterapia-existentiala-si-originile-sale-in-existentialism-vineri-11-octombrie-2019/
Ungureanu Laurenţiu - INTERVIU cu Mircea Flonta, filosof: De ce ar trebui să înveţe filosofie studenţii de la
toate universităţile, (30 aprilie 2016), https://adevarul.ro/educatie/universitar/interviu-mircea-flonta-filosof-
artrebui-invete-filosofie-studentii-universitatile-1_572213fd5ab6550cb86cf5cc/index.html
Elena Găvan - ROSTUL FILOSOFIEI, APRIL 19, 2016 / REVISTA QUASAR,
https://quasarcnsh.wordpress.com/2016/04/19/rostul-filosofiei-2/
Sandu Frunza - DESPRE PROVOCĂRILE SOCIETĂȚII BAZATE PE COMUNICARE LA
ADRESA FILOSOFIEI , https://frunzasandu.wordpress.com/2018/12/08/sandu-frunza-despre-provocarile-
societatii-bazate-pe-comunicare-la-adresa-filosofiei/
Claudiu Mesaros - Filosofia in universitatea contemporana
https://www.academia.edu/34951460/Filosofia_in_universitatea_contemporana
Cătălin Bobb - Urbanizarea filosofiei, http://tribuna-magazine.com/urbanizarea-filosofiei/
Yuval Noah Harari - 21 de lecții pentru secolul XXI, Ed. Polirom, Bucuresti, 2018
3
Ţapoc Vasile- Filosofia si stiinta in interactiunea lor: Tendinte dominante” https://lib.ase.md/wp-
content/uploads/publicatii/Publicatii%20Asem_2010/Conf%20filosof%20A5%20c.pdf