REFERAT

Metrologia
temperaturii
 METROLOGIA TEMPERATURII

Metrologia sau ştiinţa măsurării este o ramură a ştiinţelor definită ca fiind

domeniul de cunoştinţe referitoare la măsurări, cuprinzând toate aspectele, atât
teoretice cât şi practice, oricare ar fi nivelul de exactitate, mărimea măsurată sau
modalitatea şi scopul efectuării operaţiilor specifice.

Obiectul ştiinţei măsurării include: mărimi şi unităţi de măsură, etaloane, metode şi

mijloace de măsurare, erori şi incertitudini de măsurare, condiţii de măsurare,
caracteristici ale mijloacelor de măsurare, relaţia om - aparat, norme şi prescripţii
privind asigurarea metrologică.

Componentele specifice ale procesului de măsurare sunt următoarele:

- mărimea de măsurat - constituie obiectul măsurării. Prin definiţie, mărimea

reprezintă o proprietate comună a unei clase de obiecte, fenomene, procese etc.

-metoda de măsurare - modul de comparare a mărimii de măsurat cu unitatea de

măsură;

- mijloacele de măsurare - totalitatea mijloacelor tehnice cu ajutorul cărora se

determină cantitativ mărimea de măsurat.

Toate tipurile de măsurări prezentate anterior se pot aplica la un mare număr de

mărimi fizice, ce pot fi de natură:

- mecanică: lungime, viteză, debit, presiune, vâscozitate, putere, cuplu …

- electrică: tensiune, intensitate, puteri, energii …

- termice: temperatură, rezistenţă termică …

- chimice: pH, concentraţie, salinitate …

- optice: intensitate, flux luminos .. .

Temperatura este o marime de stare termica ce caracterizeaza gradul de incalzire
al corpurilor .

Pentru masurarea temperaturii se recurge la un corp termometric ale carui

proprietati fizice variaza cu temperatura. Indicarea temperaturii se obtine prin
stabilirea echilibrului termodinamic intre corpul al carui temperatura se doreste a fi
stabilita si corpul termometric, stare in care, transferul de caldura dintre acestea se
anuleaza.

Metodele si aparatele folosite pentru masurarea temperaturii se clasifica in functie

de proprietatea fizica a corpului termometricutilizata in acest scop. In general, se
foloseste variatia urmatoarelor proprietati fizice ale materialelor sau corpurilor
termometrice functie de temperatura:
-variatia dimensiunilor liniare ale unor corpuri solide cu temperatura (termometre
cu tub sitija, termometre cu lama bimetalica);
-variatia volumului in functie de temperatura a unor lichide in tuburi capilare
(termometre cu lichid);
-variatia presiunii in functie de temperatura a unor vapori, gaze sau lichide aflate
intr-un volum inchis (termometre manometrice);
-variatiafunctie de temperatura a rezistenteielectrice a unorconductoare
(termorezistente) sisemiconductoare (termistoare) (traductoaretermorezistive);
-aparitia unei tensiuni termo electro motoare (t.t.e.m.) la capetele libere a doua
conductoare diferite, sudate intre ele, cand sudura se afla la temperatura de masurat
iar capetele libere la o temperature cunoscuta si constanta (termocupluri);
-actiunea termica si distributia spectrala a energiei radiate de un corp incalzit
(pirometreoptice cu radiatietotala, pirometreoptice cu benzi de radiatie, pirometre
spectrale si pirometre cu dispersie sau de culoare);
-alte metode bazate pe variatia proprietatilor fizice si chimice ale corpurilor.

În general, aparatele care servesc pentru masurarea temperaturilor sub 660oC - se

numesc termometre, iar peste 660oC,- pirometre. Domeniul de utilizare a
principalelor aparate folosite pentru masurarea temperaturii sunt prezentate in
tabelul1.1.

Tabelul 1.1 Domeniile de utilizare ale unor aparate de masurat temperatura

In sistemul international de unitati de masura, pentru masurarea temperaturii
corpurilor, se utilizeaza scara de temperatura termodinamica stabilita pe baza a
sase temperaturi fixe reproductibile definite de starile de echilibru ale unor
materiale la presiunea normala de 101325 Pa. In cadrul acestei scari, unitatea de
temperatura termodinamica este Kelvinul (K) definit ca fractiunea 1/273,16 din
temperatura termodinamica a punctului triplu al apei.

In afara de temperature termodinamica (T), exprimata in Kelvin (K), in sistemul

international de unitati de masura se foloseste si temperatura exprimata in scara
Celsius (t), (ca unitate de masura tolerata), intre ele existand relatia:

t = T - 273,15 [ oC] .

Scara Internaţională de Temperatură din 1990:

-se bazează pe o serie de puncte fixe de definiţie;

-utilizează patru mijloace de interpolare şi extrapolare:
• termometrul cu presiune de vapori;
• termometrul cu gaz;
• termometrul cu rezistenţă din platină;
• termometrul de radiaţie;
- etalonate la unul sau mai multe puncte fixe; pe baza acestor etalonări şi folosind
ecuaţiile de interpolare specificate în SIT-90, se stabileşte întregul domeniu de
temperatură al scării, de la 0,65 K până la cea mai ridicată temperatură ce poate fi
măsurată pe baza legii de radiaţie a lui Planck.Punctele fixe sunt stări de echilibru
reproductibile ale unor substanţe foarte pure, având temperaturi definite: puncte
triple, puncte de topire şi puncte de solidificare. Punctul triplu este temperatura în
care fazele solidă, lichidă şi gazoasă ale substanţei coexistă în echilibru. Punctul de
topire şi punctul de solidificare reprezintă temperatura tranziţiei unei substanţe din
faza solidă în faza lichidă şi, respectiv, din faza lichidă în faza solidă, la presiunea
de 101 325 Pa. Instrumentul cu ajutorul căruia se determină temperatura
corpurilor sau mediilor cu care vine în contact se numește termometru. În principiu
este alcătuit dintr-un corp termometric, caracterizat de o mărime fizică, numit
mărime termometrică, ce variază cu temperatura după o anumită lege fizică. Există
o foarte mare varietate de termometre, construite pentru diverse domenii de
măsurare și de utilizare. În funcție de corpul termometric, există termometre cu
gaz, lichid sau solid (metale sau semimetale); după natura mărimii termometrice
respectiv legea fizică, există termometre mecanice, electrice, magnetice, de radiații
și altele.

Referinţele naţionale de temperatură

Laboratorul Termometrie-Colectivul Temperaturi al INM a dezvoltat referinţele
naţionale de temperatură în domeniul cel mai uzual, cuprins între -200 ºC şi 2 200
ºC, şi asigură trasabilitatea valorilor acestora la SIT-90, respectiv la SI.
Scara naţională de temperatură este realizată pe baza:
• termometriei prin contact;
• termometriei de radiaţie.
Între -189 ºC şi 420 ºC , laboratorul realizeză SIT-90 conform definiţiei
dar etalonul naţional al unităţii de temperaturăacoperă numai sub-domeniul cuprins
între -39 ºC şi 420 ºC. După încheierea comparaţiei cheie EUROMET.T-K3 în care
este inclusă şi instalaţia INM pentru materializarea punctului triplu al argonului (-
189,3442 ºC), etalonul naţional va fi extins şi în sub-domeniul cuprins între -189
ºC şi - 39 ºC.

Descriereaaparatelor:
Din multitudinea de aparate si metode folosite pentru masurarea temperaturii, in
lucrare se utilizeaza: termometrele de sticla cu lichid, termometrele electrice cu
rezistenta, pirometrele termoelectrice (termocupluri) sipirometrul cu radiatie cu
disparitia partiala a filamentului.
 Mijloace de masurare a temperaturii

1.Termometre etalon cu rezistenta din platina

Termometrele cu rezistenta din platina etalon (TRPE) in conformitate cu Scara
Internationala de Temperatura din 1990 (SIT-90) sunt instrumentele de baza pentru
efectuarea masurarilor in intervalul dela 13,8033 K (punctul triplu al hidrogenului)
si pana la 961,78 °C (punctul de solidificare a argintului).

2.Indicatoare de temperatura si termometre cu rezistenta de lucru

Termometrele cu rezistena de lucru si indicatoarele de temperatura digitale sau

analogice, fie cu termometru cu rezistenta sau termocuplu, sunt utilizate pe scara
larga ca dispozitive de masurare a temperaturii intr-o varietate foarte larga de
aplicatii.

Termometrele cu rezistenta de lucru de diferite tipuri, pot fi etalonate in diapazonul

de la -80 °C pana la 700 °C.
3.Termocupluri

Termometrele termoelectrice sunt utilizate pe cale larga in industrie la masurare a

temperaturii si control pentru numeroase aplicatii. Ele sunt populare deoarece, sunt
mici si robuste, putand fi utilizate la temperaturi foarte ridicate avand un cost
relativ redus.

Termocuplurile pot fi etalonate in diapazonul de la -40 °C pana la 1200 °C

prin metoda compararii directe cu termocupluri etalon tip S sau termorezistente
etalon, in cuptoare si calibratoare de temperatura.

4.Termometre mecanice de dilatare

Termometrul cu tija este compus din tubul 1, cu coeficient de dilatare ά1 si din

tija 2, cu coeficient de dilatare ά2 mult mai mare decit ά1. Introducind
termometrul in mediul a caru itemperatura o masuram, tija se va dilata si va
deplasa acul indicator pe scara gradata. Diferenta de dilatare optima se poate obtine
daca, de exemplu, tubul este din portelan iar tija din aluminiu.

Termometrul bimetalic este alcatuit dintr-o lama bimetalica incastrata la un

capat si libera la celalalt. Lama se obtine prin sudarea a doua lamele metalice, 1 si
2, cu coeficienti de dilatare diferiti. Prin incalzire lama se indoaie deoarece lamela
2 se alungeste mai mult decit lamela 1 . pe acest principiu se bazeaza termometrul
cu lama bimetalica in forma de « U ». daca termometrul este incalzit lama va tinde
sa se indrepte, capatul liber se va ridica, deplasind acul indicator pe scara gradata.

5.Termometre manometrice
 Aceste aparate sunt alcatuite din 3 parti si anume : un tub metalic 1, care se va
aseza in mediul a carui temperatura se masoara, un tub capilar flexibil 2, a carei
lungime poate atinge pina la 25..30m, si un aparat cu cadran construit pe principiul
manometrului cu element elastic. Elementul elastic 3, prin intermediul pirghiei 5,
actioneaza acul 4, care se deplaseaza pe o scara gradata. Tubul metalic 1, tubul
capilar 2 si elementul elastic 3 sunt umplute cu un fluid.

Functionarea termometrului manometric se bazeaza pe faptul ca, variatia de

temperatura a mediului pentru care efectuam masurarea determina in mod
proportional o modificare a presiunii fluidului din interior. Variatia de presiune
produce deformare a elementului elastic, deformare care este amplificata si
transmisa la acul indicator.

Termometrele manometrice sunt folosite pentru masurarea temperaturii la

masini si agregate mobile sau fixe.

De asemenea, ele servesc la indicarea temperaturii in cazul cind aceasta

marime nu indeplineste un rol principal in functionarea masinii, ci este numai un
indicator al bunei functionari.
6.Termometre de sticla cu lichid:
Masurarea temperaturii cu ajutorul termometrelor de sticla cu lichid se bazeaza
pe variatia volumului unui lichid (mercur, toluen, alcooletilic, eter de petrol,
pentan) inchis intr-un tub capilar de sticla.

Cele mai utilizate termometre sunt cele cu mercur (- 38oC ... + 700oC).
Dezavantajul acestora consta in faptul ca au inertie termica mare nefiind adecvate
masurarii temperaturii in regim variabil.
Din punct de vedere constructiv se deosebesc: termometre capsulate, la care tubul
capilar si scala gradate sunt introduce impreuna intr-un tub de protectie, precum si
termometre tija, a caror scala este gradata direct pe tubul capilar. In afara de
acestea exista si alte constructii speciale ca de exemplu: termometre cu contacte
fixe, cu contacte mobile etc. Termometrele cu lichid ce indica correct temperature
nu mai atunci cand intreaga masa a lichidului termometric se afla la temperatura
care trebuie masurata, deci cand elemental sensibil este cufundat in intregime in
mediul de masurat.

7.Termometre electrice cu rezistenta

Functionarea acestor termometre se bazeaza pe variatia rezistentei electrice a
metalelor cu temperatura. In figura 1.2 se prezinta variatia rezistentei electrice cu
temperature pentru cateva material mai des utilizate.

Aceste termometre se folosesc pe scara larga in in industrie avand un domeniu larg

de temperaturi, - 120oC ...850oC.
Materialele din care se confectioneaza termorezistentele ce trebuie sa satisfaca
urmatoarele conditii: sa nu-si schimbe proprietatile fizice si chimice, coeficientul
de variatie a rezistentei electrice cu temperature sa fie mare, variatia rezistentei
electrice cu temperature sa fie cat mai liniara iar proprietatile materialului sa poata
fi usor reproduse.
Materialele care satisfac aceste cerinte sunt platina (- 183oC ... 700oC), cuprul,
nichelul, fierul.
In figura 1.3 se prezinta schema de infasurare a unui termometru cu rezistenta din
platina (a) precum si aspectul exterior al termometrului (b).

Masurarea rezistentei electrice a elementului sensibil al termometrului se poate

face cu ajutorul urmatoarelor instrumente electrice:
- punti echilibrate;
- punti neechilibrate;
-logometre;
-milivoltmetre digitale (electronice).

8.Termometru Digital:
Tensiunea termoelectromotare care apare in circuit poate fi masurata si cu
un termometru digital. Senzorul de temperatura este un termocuplu.
Acest apparat permite citirea temperaturii direct 0C, 0F sau K.
Domeniul de masurare pentru termocuplul digital este 200-18000C (depinde de
tipul termocuplului) iar domeniul de tensiuni de la –10-75 mV.
9.Termometre cu radiatii infrarosii . Termoculori:
Acestea sunt aparate moderne, cu precizii ridicate, concepute sa masoare
temperatura la suprafata diferitelor materiale cum ar fi : asfaltul, materiale
ceramice, suprafete vopsite, suprafete metalice oxidate, materiale de constructie,
etc.
In figura 31 este prezentat un termometru cu radiatii. Acesta are afisare digitala
a rezultatelor si sistem de vizare foarte precis.
Pentru masurarea temperaturii pieselor in miscare sau a pieselor supuse frecarii,
precum si a distribuirii temperaturii pe suprafetele intinse ale conductoarelor sau
ale carcaselor de motoare, si vopsele indicatoare de temperatura (fig 32).
Exista substante indicatoare reversibile care isi modifica culoarea la incalzire,
dar la racire revin la culoarea initiala si substante ireversibile care, la racire, nu
revin la culoarea initiala, ele aratind deci temperatura maxima atinsa de piesa in
timpul procesului de incalzire.
Etalonarea termometrelor:
Etalonarea termometrelor uzuale se face prin comparare cu termometre etalon,
care, la rândul lor, sunt gradate pe baza unor puncte fixe definite de Scara
Internațională de Temperatură din 1990 (SIPT-90). SIT-90 folosește mai multe
puncte fixe definite, toate bazate pe stări de echilibru termodinamic ale unui număr
de 14 elemente chimice pure și unei substanțe compuse, apa. Multe puncte se
bazează pe transformări de fază, în special de topire/solidificare a elementelor
chimice pure. Cele mai joase puncte criogenice se bazează exclusiv pe relația
dintre temperatură și presiunea de saturație a heliului și a izotopilor săi, în timp ce
restul punctelor reci (sub temperatura camerei) se bazează pe punctele triple.
Acoperirea întregului domeniu al scării necesită mai multe tipuri diferite de
termometre etalon, cum ar fi termometre manometrice cu heliu, termometre cu
heliu gazos, termometre cu rezistență din platină standard, sau pirometre
monocromatice.
Aparate de etalonare:

Aparat de etalonare uscata

Un aparat de etalonare uscată este în principiu un cuptor tubular, echipat cu un

element de încălzire, care oferă o zonă de temperatură constantă. Este destinat
etalonării termocuplurilor de tip R și S. Cele mai bune aparate sunt echipate cu
controlere electronice calibrate în 5 puncte fixe, ceea ce asigură acuratețea în toată
gama de lucru. Gama de lucru a aparatului din imaginea alăturată este 150 – 1200
°C. Instalația se stabilizează termic după aproximativ o jumătate de oră, la
temperaturi de ±2 °C față de temperatura dorită, cu precizia de ±0,1 °C la 150 °C și
±0,2 °C la 1200 °C. La unele aparate zona fierbinte poate fi folosită și drept etalon
de tip corp negru, la aparatul din imagine precizia fiind de ±0,3 °C. Răcirea
aparatului durează câteva ore. De obicei se pot etalona simultan până la 4
termocupluri. Se pot construi instalații uscate și pentru alte game de temperaturi,
de exemplu -30 – 140 °C, 30 – 300 °C și 50 – 700 °C.
Etalonarea termometrelor de sticlă și a oricăror alte termometre până la temperaturi
de 700 °C. se poate face în aparate de etalonare cu baie lichidă, care sunt foarte
asemănătoare cu cele pentru etalonare uscată.

Bibliografie:
http://www.scritub.com/tehnica-mecanica/MASURAREA-
TEMPERATURII42269.php
http://www.simarmetrologie.ro/servicii/electricitate-temperatura/
http://www.termo.utcluj.ro/termoluc/Lucr01/L1.html