Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
* ) S t u d i i l e d e l a b o r a t o r şi î n c e r c ă r i l e d e s c r i s e a u f o s t e f e c t u a t e î n c a d r u l I n s t i t u t u l u i de
c e r c e t ă r i d i n M i n i s t e r u l T r a n s p o r t u r i l o r şi T e l e c o m u n i c a ţ i i l o r .
p r e c e d a t e de s t u d i i în l a b o r a t o r şi pe c o n s t r u c ţ i i . P r i n acestea s-a u r m ă r i t
precizarea factorilor care p o t i n t r o d u c e erori în r e z u l t a t e l e o p e r a ţ i i l o r experi
m e n t a l e , aprecierea o r d i n u l u i lor de m ă r i m e şi s t a b i l i r e a u n e i t e h n o l o g i i de
lucru care să le asigure o influenţă c î t m a i r e d u s ă . Aceste s t u d i i [13.5] s-au
o c u p a t în special de m e t o d a t e n s o m e t r i e i electrice, aceasta fiind c o n s i d e r a t ă
de la î n c e p u t ca cea m a i i n d i c a t ă în c o n d i ţ i i l e specifice p o d u r i l o r .
S t u d i i l e de l a b o r a t o r s-au referit la vitezele de uscare a diferiţilor adezivi
la h i g r o s c o p i c i t a t e a acestora, la erorile în p r e l u a r e a şi t r a n s m i t e r e a deforma-
ţ i i l o r , la curgerea lor sub d e f o r m a ţ i i m a r i ale suprafeţelor s u p o r t e t c .
P e n t r u sistemele de p r o t e c ţ i e s-au a n a l i z a t zonele de acces a u m i d i t ă ţ i i ,
v i t e z a de p ă t r u n d e r e p r i n diverse s t r a t u r i funcţie de grosimea şi s u p r a f a ţ a
lor, erorile g e n e r a t e de această p ă t r u n d e r e şi m ă s u r i l e de î m p i e d i c a r e a ei.
Soluţiile a d o p t a t e , care a u ţ i n u t seamă şi de necesitatea a s i g u r ă r i i efica
c i t ă ţ i i lor t i m p î n d e l u n g a t , au p e r m i s realizarea de dispozitive de m ă s u r a t cu
funcţionare a s i g u r a t ă în c o n d i ţ i i c l i m a t i c e dificile, cu u m i d i t a t e p e r m a n e n t ă ,
cu c o n d e n s ă r i zilnice, d e p u n e r i de z ă p a d ă , p r e c u m şi î n g h e ţ u r i şi d e z g h e ţ u r i
succesive.
a. încercarea u n u i pod m e t a l i c dc cale ferată din fier pudlat (1960).
C a r a c t e r i s t i c i : sistem multiplu static nedeterminat; două deschideri a
cîte 30,25 m.
Fig. 1 3 . 2 3 . D i a g r a m e d e v a r i a ţ i e p e n t r u c o e f i c i e n ţ i i d e d i s t r i b u ţ i e a f o r ţ e i a x i a l e In elemen
t e l e care c o n l u c r e a z ă la n i v e l u l t ă l p i i inferioare.
Ni
r i+ri + r = l,000.
t ev
14.1.1. Generalităţi
m e d i a a r i t m e t i c ă J = j L ; t | ( u t i l i z a t ă de cele m a i m u l t e o r i în a p l i
caţii);
— m e d i a geometrică x = j x J x t . . . T n ;
. , -
— m e d i a p a t r a t i c a x = / —— ;
— m e d i a n a este v a l o a r e a e c h i d i s t a n t ă de v a l o r i l e e x t r e m e ;
— m o d u l u l este valoarea cu frecvenţă m a x i m ă .
Din definiţia m e d i e i a r i t m e t i c e r e z u l t ă p r o p r i e t a t e a :
~L(xi—x)=0
— abaterea medie e = — — * | ;
n i
a b a t e r e a medie p ă t r a t i c ă corectată « — M ^ — £ ( « { — x ) * .
D i s t r i b u ţ i a valorilor e x p e r i m e n t a l e este afectată î n t o t d e a u n a de erori
în c o m p a r a ţ i e cu d i s t r i b u ţ i a reală a m ă r i m i i m ă s u r a t e . E r o r i l e a m i n t i t e s î n t
cu a t l t m a i i m p o r t a n t e , cu c î t n u m ă r u l de d a t e m ă s u r a t e este m a i r e d u s . P e n
t r u a compensa aceste erori, în cazul u n u i n u m ă r r e l a t i v redus de m ă s u r ă t o r i ,
se utilizează în calcule a b a t e r e a m e d i e p ă t r a t i c ă c o r e c t a t ă .
în m u l t e cazuri este sugestivă u t i l i z a r e a unei m ă s u r i r e l a t i v e a v a r i a -
b i l i t ă ţ i i , care poate da indicaţii asupra preciziei m ă s u r ă t o r i l o r , e x p r i m a t ă
prin coeficientul de v a r i a ţ i e
I \ciii|ilu. S e c o n s i d e r ă c ă s ă g e a t a u n u i e l e m e n t d e c o n s t r u c ţ i e Î n c e r c a t In a c e l e a ş i con
diţii de 8 ori a avut v a l o r i l e i n d i c a t e în tabela u r m ă t o a r e :
Rezultă:
1=2,575. Săgeata Pătratul
Nr. Abaterea abaterii
t x
Coeficientul de variaţie
0,318
_ .s 0,213
u n d e x reprezintă valoarea m e d i e ,
- f*
+
x~ \ x f(x) d.r
—w
(x—x) 2
f(x) ăx.
atunci distribuţia / este dată de expresia
i + 71-1
V a l o r i l e l u i •' T a b e l a 14.1
Grade
de Probabilitatea depăşirii unei valori date a lui ± t
liber (suma ariilor haşurate)
tate
* ) D u p ă A . J . D u r r e l l i , E. A . P h i l l i p s , C . I I . T s a o : I n t r o d u c t i o n ko t h e T h e o r e t i c a l a n d
E x p e r i m e n t a l A n a l y s i s of S t r e s s a n d S t r a i n , Mc G r a w H i l l B o o k C o m p a n y , I N C , N e w Y o r k ,
Toronto, London, 1958.
pentru I I » 8 4 - 6 — 2 = 12 corespunde:
pentru a = 1% r = 3,055
a
5% < =2,179
a
20% «„=1,356.
D e o b i c e i s e f o l o s e s c d o u ă g r a d e d e a p r e c i e r e , a = l % ş i <x = 5 % . I n c e l d e - a l d o i l e a c a z
e x i s t ă o p r o b a b i l i t a t e de 5 % ca o v a r i a ţ i e i n t i m p l ă t o a r e să fie c o n s i d e r a t ă ca semnificativă.
P r i m u l g r a d d e a p r e c i e r e e s t e prea dur şi e x i s t ă p e r i c o l u l ca o v a r i a ţ i e s e m n i f i c a t i v ă să fie
considerată intimplătoare.
14.1.6. Corelaţia d i n t r e v a r i a b i l e
de forma
= a-f bx + cx% 2
x = a + bx + cx\ + d x |
1 2
etc.
Considerînd că într-o r e p r e z e n t a r e p l a n ă d u p ă două axe, p e r p e n d i c u l a r e
fiecare p u n c t M{x vx ) este definit de cele două m ă r i m i x şi x se poate re
2 x 2
P e n t r u d e t e r m i n a r e a v a l o r i l o r coeficienţilor n u m e r i c i «, b, c, se utilizează
m e t o d a celor m a i m i c i p ă t r a t e . Se a d m i t e că x este v a r i a b i l a d e p e n d e n t ă
}
x —a-\-
ir bx -\-cx\.
2
Se a d m i t e c o n d i ţ i a de m i n i m p e n t r u expresia:
n - 2
a se p u t e a considera că d e p e n d e n ţ a d i n t r e v a r i a b i l e este s e m n i f i c a t i v ă .
Kxcniplu. Se consideră un ciclu de experienţă asupra fisurării unor grinzi de beton armat
a l c ă t u i t e d i n b e t o n uşor şi o ţ e l s u p e r i o r ( 1 4 . 3 ) . î n c u r s u l e x p e r i e n ţ e l o r s-a d e t e r m i n a t p e n t r u
D a t e l e e x p e r i m e n t a l e xj şi p e r m i t s ă s e d e t e r m i n e : v a l o r i l e m e d i i , x ş i y, a b a t e r i l e
m e d i i p ă t r a t i c e s(x) ş i s(y) ş i c o e f i c i e n t u l d e c o r e l a ţ i e r(x, y), a ş a c u m r e z u l t ă d i n t a b e l a
următoare:
Nr.
crt. *t Vi x -x
t y -u
( (.*(-*)' (yt -»)• (x -x)
( (y -y)
t
2 314
cc=199,8; j/=12,96; s(.i;) = 2 8 8 ; s(y) = 9,48; r(x, y) = = 0,848
288-9,48
* ) O t r e c e r e î n r e v i s t ă a d i f e r i t e l o r r e l a ţ i i in d o m e n i u l p l a s t i c e s t e d a t ă de W. R . O s-
g o o d, Proc. J. Aeronaut. Sci, v. 13 (1940), 45.
Folosind cercul deformaţiilor al lui Mo h i se pot obţine direct, p o r n i n d
de la valorile s m ă s u r a t e pe trei d i r e c ţ i i , valorile şi direcţiile d e f o r m a ţ i i l o r
p r i n c i p a l e [ 14.-11.
Dacă în fig. 14.2, <i sîut reprezentate direcţiile deformaţiilor specifice
m ă s u r a t e s ' , e ", s '", în fig. 14.2, b se duce axa y/2 paralelă cu una din
a a a
d i r e c ţ i i , aleasă, de e x e m p l u a'".
Se duc a p o i paralele cu această axă la d i s t a n ţ e l e s ' , z ", z "', luate a % r
F i g . 1 4 . 2 . D i r e c ţ i i l e d e f o r m a ţ i i l o r l i n i a r e s p e c i f i c e m ă s u r a t e în c a
z u l g e n e r a l ( a ) ; c o n s t r u c ţ i a c e r c u l u i l u i M o h r c o r e s p u n z ă t o r (fr).
Valorile t e n s i u n i l o r p r i n c i p a l e pe b a z a a l u n g i r i l o r p r i n c i p a l e obţinute
rezultă din r e l a ţ i i l e :
E E
1
E [1+4
~ 7 «0.7.
(14.8)
,n-l
(14.9)
, , 1 3
1 + -7T
7 I ra.1
I
E x p r e s i i l e (14.3), (14.4), (14.5), (14.6) şi (14.9) formează u n sistem de
cinci e c u a ţ i i cu cinci n e c u n o s c u t e : a CT , V , E şi <r¿ care se p o a t e rezolva
lt 2 s
P r i n m e t o d a p r e z e n t a t ă p r e l u c r a r e a r e z u l t a t e l o r m ă s u r ă r i l o r se p o a t e
efectua şi a p l i c a :
— în d o m e n i u l c l a s t i c o - p l a s l i c , p e n t r u c o n s t r u c ţ i i m e t a l i c e sau din
polimeri;
— în d o m e n i u l elastic n e l i n i a r , p e n t r u e x p e r i m e n t a r e a în c o n s t r u c ţ i i a
a r t i c u l a ţ i i l o r sau reazemelor m o d e r n e d i n neopren sau c a u c i u c .
Gp-
Cu a j u t o r u l acestor v a l o r i se p o a t e d e t e r m i n a valoarea efortului u n i t a r
din centrul xle g r e u t a t e al secţiunii care este d a t o r a t n u m a i forţei a x i a l e ,
respectiv:
OVE + <*F
ffJV = "o
p r e c u m şi valoarea eforturilor u n i t a r e de la l i m i t a s e c ţ i u n i i , d a t o r a t e n u m a i
c o m p o n e n t e i M a m o m e n t u l u i încovoietor, r e s p e c t i v :
x
şi apoi
<TM,= ±
Ca o verificare r e z u l t ă
a +â
s f a
A + Ba
+ C + G
°D
«*=—~—
î n cazul e x i s t e n ţ e i răsucirii î m p i e d i c a t e sub a c ţ i u n e a m o m e n t u l u i încovo
ietor în p l a n u l orizontal se calculează:
-SUS -
7
B +Mm y
SI
I J
m r
'"Y
de u n d e r e z u l t ă :
0 sus /osa
, m+ y
fl A/ B
m + M
y
° U V = ± 2
şi
„sus , _/os
B +M
n
m u B + m My
a M ~= +"3
y kgf/mm 2
*'av=±3-|^=±5.25 kgf/mm . 2
E f o r t u r i l e u n i t a r e d a t o r a t e b i m o m e n t u l u i vor fi:
în p u n c t e l e 7 şi 2
ai&=±(lP—3)=±7 kgf/mm ; 2
în p u n c t e l e 5 şi 6
sl = ± ( 6 + 3) = ± 9
CT
kgf/mm ; 2
şi în punctele 3 şi 4
70
^4,= ±40--9= ±15,75 kgf/mm . 2
In p u n c t e l e (kgf/mm")
Efort unitar
1 2 3 4
Din m o m e n t încovoietor M x - 7 - 7 + 9 +9
Bibliografie
Bibliografie
15.1. S a p o v i t h, A. D., Nondestructive Tcsting of Complex Slruclures Under Bending,
Experimental Mechanics, Ian. 1964.
1 5 . 2 . B a r e ; , R . , încercarea elementelor de rezistenţă ale construcţiilor, proiect de standard
cehoslovac, 1964.
1 5 . 3 . H a n n , F . , Studiul criteriilor de apreciere a rezistenţei construcţiilor pe buza rezulta
telor încercărilor tn vederea elaborării normativului pentru încercarea construcţiilor, Referai
ÎNCURC, 1963.
1 5 . 4 . B u z d u g a n , G h . , Măsurarea vibraţiilor mecanice, Bucureşti Editura tehnică, 1964.
16. PROBLEMELE DEZVOLTĂRII ACTIVITĂŢII
ÎN DOMENIUL EXPERIMENTAL
16.1. Perspective
Progresul t e h n i c în c o n s t r u c ţ i i necesită pe lingă m ă s u r ă r i l e clasice specifice
ş a n t i e r u l u i , efectuarea unor m ă s u r ă r i din ce în ce m a i complexe cu c a r a c t e r
t e h n i c şi ştiinţific c u m s î n t : s t a b i l i r e a caracteristicilor elastice (de r i g i d i t a t e )
în d o m e n i u l s t a t i c şi în special d i n a m i c , d e t e r m i n a r e a s t ă r i l o r l i m i t ă , a capa
c i t ă ţ i i p o r t a n t e , a caracteristicilor p r i v i n d p o s i b i l i t a t e a pierderii s t a b i l i
tăţii etc.
î n t r u c î t t e h n i c a m ă s u r ă r i l o r în d o m e n i u l încercării c o n s t r u c ţ i i l o r p e r m i t e
astfel de d e t e r m i n ă r i , iar n e c e s i t ă ţ i l e t e h n i c e le i m p u n , p r o i e c t a n ţ i i vor solicita
în v i i t o r într-o m ă s u r ă din ce în ce m a i m a r e , u n o r u n i t ă ţ i specializate, să
verifice v a l a b i l i t a t e a ipotezelor de calcul a d o p t a t , c a l i t a t e a şi caracteristicile
m a t e r i a l e l o r puse în operă de e x e c u t a n ţ i , eficacitatea t e h n i c i i de m o n o l i t i z a r e
(în cazul c o n s t r u c ţ i i l o r prefabricate), g r a d u l de deteriorare al unor c o n s t r u c ţ i i
care au a v u t de suferit a v a r i i în t i m p u l execuţiei (îngheţ, greşeli în compo
ziţia b e t o n u l u i ) sau în t i m p u l e x p l o a t ă r i i ( s u p r a î n c ă r c ă r i , incendiu, coroziune).
D e z v o l t a r e a în ţ a r a n o a s t r ă a a c t i v i t ă ţ i i e x p e r i m e n t a l e în d o m e n i u l rezis
t e n ţ e i s t r u c t u r i l o r de c o n s t r u c ţ i e t r e b u i e să se facă p r i n :
— i n t r o d u c e r e a t e h n i c i i m o d e r n e de încercări ţ i n î n d u - s e seama de t e n d i n
ţele a c t u a l e în l u m e , p r i v i n d a p a r a t u r a de solicitare a c o n s t r u c ţ i i l o r , a p a r a t u r a
de m ă s u r a r e şi cea de p r e l u c r a r e a r e z u l t a t e l o r ;
— organizarea u n e i r e ţ e l e de l a b o r a t o a r e de încercări pe s t r u c t u r i (la
scară n a t u r a l ă ) , reţea care să acopere t e r i t o r i a l şi c a n t i t a t i v n e c e s i t ă ţ i l e ţ ă r i i
n o a s t r e (v. p c t . 16.2);
— i n t r o d u c e r e a pe scară largă a u t i l i z ă r i i încercărilor pe modele în perioada
de s t u d i u şi p r o i e c t a r e a s t r u c t u r i l o r (în cazul cînd insuficienţa cunoaşterii
m o d u l u i de lucru al s t r u c t u r i i i m p u n e astfel de încercări).
î n cele ce u r m e a z ă se p r e z i n t ă t e n d i n ţ e l e a c t u a l e ale t e h n i c i i m o d e r n e
de încercări, din care r e z u l t ă şi perspectivele de d e z v o l t a r e cu consecinţe
i m p o r t a n t e p e n t r u întreg d o m e n i u l încercării c o n s t r u c ţ i i l o r :
—• a p a r i ţ i a u n o r i n s t a l a ţ i i de solicitare s t a t i c ă şi d i n a m i c ă care p o t da
încărcări sau d e f o r m a ţ i i r e g l a t e d u p ă u n p r o g r a m a p r o p i a t de m o d u l r e a l de
a p l i c a r e a încărcărilor. Astfel de i n s t a l a ţ i i p r e z i n t ă i m p o r t a n ţ ă a t î t p e n t r u
încercarea m a t e r i a l e l o r cît şi a elementelor sau s t r u c t u r i l o r de c o n s t r u c ţ i e ,
a v î n d în vedere s e n s i b i l i t a t e a acestora la viteze diferite de încărcare sau defor-
m a ţ i e în special în apropierea s t ă r i l o r l i m i t ă (v. şi p c t . 2.2);
— dezvoltarea i n s t a l a ţ i i l o r de încărcare cu mijloace p n e u m a t i c e sau cu
a j u t o r u l sistemelor de prese c o m a n d a t e c e n t r a l i z a t în vederea u ş u r ă r i i t e h n i c i i
de solicitare şi reducerii t i m p u l u i de încărcare;
— a p a r i ţ i a unor noi t i p u r i de t r a d u c t o a r e rezistive cu c a r a c t e r i s t i c i tehnice
î m b u n ă t ă ţ i t e şi cu d e s t i n a ţ i i noi, şi a n u m e : t r a d u c t o a r e i m p r i m a t e pe folie,
care au o flexibilitate m ă r i t ă , asigură hidroizolarea spre obiectul pe care se
aplică şi m a i ales a d m i t un c u r e n t m a i m a r e , fapt care p e r m i t e uneori e l i m i
narea unor etaje de a m p l i f i c a r e ; t r a d u c t o a r e cu s e m i c o n d u c t o a r e , c a r a c t e r i z a t e
p r i n t r - u n coeficient de s e n s i b i l i t a t e t e n s o m e t r i c ă r i d i c a t (A" = 120—140) ceea
ce p e r m i t e de asemenea e l i m i n a r e a unor etaje de a m p l i f i c a r e ; t r a d u c t o a r e
p e n t r u deformaţii m a r i , care au coeficientul de s e n s i b i l i t a t e t e n s o m e t r i c ă
scăzut (A"=0,015), astfel că pot fi legate la p u n ţ i l e t e n s o m e t r i c e o b i ş n u i t e ;
t r a d u c t o a r e cu a u t o c o m p e n s a r e de t e m p e r a t u r ă confecţionate special p e n t r u
diferitele m e t a l e pe care se a p l i c ă ;
i— tranzistorizarea p u n ţ i l o r t e n s o m e t r i c e , respectiv înlocuirea t u b u r i l o r
electronice din c i r c u i t u l de amplificare cu t r a n z i s t o a r e ; în felul acesta se o b ţ i n
soluţii c o n s t r u c t i v e m a i r o b u s t e , de forme reduse şi g r e u t a t e m i c ă , foarte con
v e n a b i l e p e n t r u lucrul pe ş a n t i e r e ;
— m ă r i r e a preciziei şi s t a b i l i t ă ţ i i p u n ţ i l o r t e n s o m e t r i c e ca şi a domeniu
lui de m ă s u r a r e , e x i s t î n d unele încercări reuşite de a se construi p u n ţ i tenso
m e t r i c e p e n t r u m ă s u r a r e a deformaţiilor m a r i ( s = 1 0 . . . 1 o % ) ;
— perfecţionarea c o n t i n u ă a c o m u t a t o a r e l o r prin introducerea s i s t e m u l u i
de e c h i l i b r a r e în fază şi m o d u l , a p o s i b i l i t ă ţ i i de egalizare a u t o m a t ă a n i v e
lului de citiri i n i ţ i a l e ;
— d e z v o l t a r e a sistemelor de înregistrare c o n c o m i t e n t ă pe m a i m u l t e canale
şi creşterea n u m ă r u l u i de canale ce pot fi u r m ă r i t e s i m u l t a n : osciloscripte,
oscilografe m a g n e t o e l e c t r i c e , oscilografe catodice, m u l t i s c o a p e e t c ;
— a p a r i ţ i a s i s t e m u l u i de înregistrare pe b a n d ă m a g n e t i c ă şi a înregis
t r ă r i i s t a t i s t i c e a frecvenţei de a p a r i ţ i e a unei a n u m i t e c a r a c t e r i s t i c i v a r i a b i l e ;
— a p a r i ţ i a sistemelor de indicare cifrică şi sub formă de cartele perforate
în vederea p o s i b i l i t ă ţ i i folosirii datelor la calculul cu m a ş i n i l e electronice;
— a u t o m a t i z a r e a procesului de m ă s u r a r e t e n s o m e t r i c ă : p u n ţ i cu a u t o -
e c h i l i b r a r e , c o m u t a t o a r e a u t o m a t e , a p a r a t e a u t o m a t e de î n r e g i s t r a t şi c o n t r o l ;
A l ă t u r i de a p a r a t e l e din această categorie, p r e z i n t ă interes dezvoltarea
a p a r a t e l o r b a z a t e pe p r i n c i p i u l corzii v i b r a n t e , care p e r m i t efectuarea măsu
rărilor la d i s t a n ţ e foarte m a r i , fără ca lungimea c a b l u r i l o r să influenţeze pre
cizia m ă s u r ă r i l o r , precum şi u r m ă r i r e a în. t i m p a c o n s t r u c ţ i i l o r ; în această
categorie de a p a r a t e i n t r ă şi dozele de m ă s u r a r e a presiunii în t e r e n u l de f u n d a ţ i e .
Progresele deosebite p r i v i n d a p a r a t u r a de m ă s u r a r e şi solicitare a p ă r u t e
în u l t i m i i ani conduc la consecinţe deosebit de i m p o r t a n t e în p e r s p e c t i v ă :
a) D a t o r i t ă d e z v o l t ă r i i t e h n i c i i de solicitare se vor realiza în cursul
încercării un n u m ă r m a r e de ipoteze de încărcare, posibile în e x p l o a t a r e , ceea ce
nu se face astăzi decît în cazul unor încercări cu scop de cercetare; va rezulta
deci o c a n t i t a t e m a r e de d a t e preţioase care t r e b u i e p r e l u c r a t e .
b) Dezvoltarea mijloacelor de m ă s u r a r e şi a t e h n i c i i încercărilor nede-
s t r u c t i v e va p e r m i t e luarea în consideraţie a p r o p r i e t ă ţ i l o r m a t e r i a l u l u i şi
r i g i d i t ă ţ i i fiecărui element al s t r u c t u r i i ; va rezulta şi de aici o c a n t i t a t e m a r e
O R G A N I Z A R E A U N U I L A B O R A T O R DE Î N C E R C A R E A C O N S T R U C Ţ I I L O R 463
de d a t e p r i v i n d o m o g e n i t a t e a c o n s t r u c ţ i e i , d a t e ce t r e b u i e de asemenea pre
lucrate.
c) N u m ă r u l mare de d a t e o b ţ i n u t e t r e b u i e să fie p r e l u c r a t e s t a t i s t i c cu
a j u t o r u l m a ş i n i l o r electronice, s i n g u r u l mijloc c a p a b i l să prelucreze o ase
menea c a n t i t a t e de v a l o r i , s i n t e t i z î n d u - l e în indicii de apreciere a r e z i s t e n ţ e i
s t r u c t u r i i respective (v. c a p . 1 şi 15).
d) Organizarea u r m ă r i r i i în t i m p a c o m p o r t ă r i i construcţiilor necesită
u n consum m a r e de m u n c ă ; de aceea, în c o n d i ţ i i l e tehnice de astăzi această
organizare este greu de r e a l i z a t . A u t o m a t i z a r e a proceselor de m ă s u r a r e şi dez
v o l t a r e a a p a r a t u r i i s t a b i l e va conduce la o u r m ă r i r e în t i m p , d e o s e b i t de pre
ţioasă a t î t p e n t r u s i g u r a n ţ a în e x p l o a t a r e cit şi p e n t r u e x p e r i e n ţ a generală a
c o n s t r u c t o r i l o r (valori r e a l i z a t e ale încărcării într-un i n t e r v a l mare de t i m p
efectele a c ţ i u n i i c l i m a t i c e , ale t a s ă r i l o r inegale, ale t e m p e r a t u r i l o r t e h n o l o
gice, ale coroziunii e t c ) .
e) Dezvoltarea m e t o d e l o r de încercări d i n a m i c e va p e r m i t e ca, în m u l t e
cazuri de s t r u c t u r i complexe, în c a r e , s o l i c i t a r e a statică nu poate fi a p l i c a t ă
să se utilizeze a c ţ i u n e a d i n a m i c ă a microseismelor sau a unor m i c i explozii,
p e n t r u d e t e r m i n a r e a caracteristicilor elastice ale s t r u c t u r i i respective ( v . c a p . 11).
, f) A m p l o a r e a problemelor legate de d o m e n i u l încercării construcţiilor
conduce la necesitatea organizării unor l a b o r a t o a r e de s p e c i a l i t a t e d o t a t e
corespunzător şi î n c a d r a t e cu personal calificat (v. p c t . 16.2.).
î n a i n t e de a încheia acest scurt paragraf p r i v i n d perspectivele e x p e r i m e n
t a l e în d o m e n i u l r e z i s t e n ţ e i s t r u c t u r i l o r , este necesar să se sublinieze şi o latură
a acestora, încercările pe modele, care nu i n t r ă în obiectivele lucrării de faţă
dar care prezintă o i m p o r t a n ţ ă deosebită p e n t r u d o m e n i u l .respectiv.
încercarea pe model şi încercarea pe construcţie în m ă r i m e n a t u r a l ă nu se
înlocuiesc una pe a l t a ci d i m p o t r i v ă , se completează reciproc: p r i m a serveşte
la precizarea concepţiei p r i v i n d modul în care lucrează construcţia şi dă posi
b i l i t a t e a ca p r o i e c t u l să fie corectat în consecinţă, iar a doua (încercarea în
n a t u r ă ) , folosind d i m e n s i u n i şi m a t e r i a l e reale, p e r m i t e verificarea s i g u r a n ţ e i
în condiţii similare cu cele din e x p l o a t a r e , iar în cazul c o n t i n u ă r i i încercării
dincolo de încărcările de e x p l o a t a r e , p e r m i t e d e t e r m i n a r e a stărilor l i m i t ă .
De aceea, în p e r s p e c t i v ă , dezvoltarea d o m e n i u l u i e x p e r i m e n t a l in a n s a m b l u
cuprinde şi introducerea pe scară largă a u t i l i z ă r i i încercărilor pe m o d e l e .
Şef de laborator
E c h i p ă m o b i l ă de încercare Şef de e c h i p ă «
Bibliografie
S T A N D A R D E ŞI P R E S C R I P Ţ I I L E G A T E D E ÎNCERCAREA
CONSTRUCŢIILOR
STAS 4203-53. A n a l i z a m e t a l o g r a f i c ă a m e t a l e l o r şi a l i a j e l o r . L u a r e a şi p r e g ă t i r e a p r o b e l o r
metalografice.
STAS 105-58. încercări m e c a n i c e ale metalelor. încercarea de duritate Brinell.
STAS 493-58. — încercarea de duritate R o c k w e l l
STAS 492-58. — încercarea de duritate Vickers
STAS 1552-50. — încercarea la c o m p r e s i u n e .
STAS 1660-55. — încercarea la î n c o v o i e r e a fontei.
STAS 5878-58. — încercarea la o b o s e a l ă prin î n c o v o i e r e r o t a t i v ă .
STAS 6638-62. încercările metalelor. Determinarea limitei de curgere tehnică a oţelului
la c a l d .
STAS 6623-62. î n c e r c a r e a d e d u r i t a t e a s t r a t u r i l o r şi p i e s e l o r s u b ţ i r i . M e t o d a V i c k e r s
cu sarcini mici.
STAS 6596-62. î n c e r c a r e a de fluaj a o ţ e l u r i l o r la t e m p e r a t u r i r i d i c a t e , fără î n t r e r u p e r e a
încercării.
STAS 1400-59. — încercarea de rezilienţă.
STAS 200-61. — încercarea la t r a c ţ i u n e .
STAS 2172-62. — încercarea la t r a c ţ i u n e a cablurilor de o ţ e l .
STAS 6605-62. — î n c e r c a r e a la t r a c ţ i u n e a o ţ e l u l u i b e t o n .
STAS 4069-61. T e r e n u l de f u n d a ţ i e . încercarea la c o m p r e s i u n e cu deformare laterală liberă
a pămînturilor.
STAS E 4775-55. — M o d u l u l de deformaţie. Determinarea prin încărcări directe,
STAS 6652-62. încercarea nedestructivă a betonului. Condiţii generale.
STAS 1275-62. $ încercări de l a b o r a t o r ale b e t o a n e l o r . C o n f e c ţ i o n a r e a e p r u v e t e l o r şi deter
minarea rezistenţelor mecanice pe epruvete.
STAS 2414-62. — D e t e r m i n a r e a d e n s i t ă ţ i i şi a c o m p a c t i t ă ţ i i b e t o n u l u i î n t ă r i t .
STAS 5585-62. — D e t e r m i n a r e a m o d u l u l u i de e l a s t i c i t a t e s t a t i c la c o m p r e s i u n e a b e t o n u l u i .
STAS E 5511-57. — D e t e r m i n a r e a r e z i s t e n ţ e i m e c a n i c e la a d e r e n ţ a prin s m u l g e r e .
STAS 1759-50. M e t o d e d e încercare p e ş a n t i e r a b e t o a n e l o r şi a m a t e r i a l e l o r c o m p o n e n t e .
Prescripţii.
STAS 456-62. Cărămizi de construcţie d i n argilă arsă. Verificări şi încercări.
STAS 6291-61. L e m n . D e t e r m i n a r e a r e z i s t e n ţ e i la t r a c ţ i u n e p e r p e n d i c u l a r p e f i b r e .
STAS 86-51. — încercarea *la compresiune paralel cu fibrele.
STAS 1348-50. — încercarea la c o m p r e s i u n e p e r p e n d i c u l a r p e fibre.
STAS 1038-50. — î n c e r c a r e a la despicare.
STAS 1651-50. — încercarea la forfecare.
STAS — încercarea la î n c o v o i e r e prin l o v i r e .
337-51) — încercarea la î n c o v o i e r e s t a t i c ă .
^ S T A S T037-5ÏÏT — î n c e r c a r e a la r ă s u c i r e .
STAS 336-51. — încercarea la t r a c ţ i u n e paralel cu fibrele.
STAS 1956-50. Proprietăţile şi încercările m e c a n i c e şi t e h n o l o g i c e ale m e t a l e l o r . T e r m i n o
logie.
DIN 1048-1943 B e s t i m m u n g e n des D e u t s c h e n A u s s c h u s s e s für S t a h l b e t o n , Teil D . Bestim
m u n g e n für B e t o n p r ü f u n g e n bei A u s f ü h r u n g v o n B a u w e r k e n aus Beton
und Stahlbeton.
BS 1881-1952. M e t h o d s of t e s t i n g c o n c r e t e .
BS 3500 M e t h o d s f o r c r e e p a n d r u p t u r e t e s t i n g of m e t a l s .
STAS 1545-52. — P o d u r i d e ş o s e a şi p a s e r e l e .
STAS 3221-52. — P o d u r i d e ş o s e a şi p a s e r e l e . C l a s e l e d e î n c ă r c a r e şi c o n v o a i e l e tip.
STAS 3503-52. Terenul de fundaţie. Presiuni admisibile.
STAS 190t-50. Rezistenta materialelor. Terminologie.
STAS E0188-01. S o l i c i t ă r i o s c i l a n t e . T e r m i n o l o g i e şi s i m b o l u r i .
STAS 3451-52. Statica construcţiilor. Terminologie.