Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Chestionar F. Stom. A. I Sem. II ROM. 2014
Chestionar F. Stom. A. I Sem. II ROM. 2014
: 1
CATEDRA ANATOMIA OMULUI DATA: 04.II.14
Subiecte pentru examenul de promovare
la disciplina Anatomia omului Pag. 1 / 6
"Aprob"
Prorector pentru calitate şi integrare în învăţământ
IP USMF “Nicolae Testemiţanu”
Chestionar
privind „Anatomia capului şi gâtului”
pentru studenţii facultăţii de stomatologie, semestrul II
Controlul cunoştinţelor teoretice
Osteologie, artrosindesmologie, miologie
1. Craniul – componente, compartimente, rol funcţional. Aplicabilitatea informaţiilor despre structura craniului.
2. Dezvoltarea craniului. Variante, anomalii de dezvoltare. Particularităţi de vârstă şi de gen ale craniului,
explorarea lui pe viu.
3. Frontalul – aşezare, poziţie anatomică, porţiuni, structură, rol funcţional, consideraţiuni clinice, elementele
palpabile pe viu.
4. Osul sfenoid, situare, poziţie anatomică, porţiuni, structură, rol funcţional.
5. Osul occipital – amplasare, poziţie anatomică, porţiuni, structură, rol funcţional, elementele palpabile pe viu.
6. Osul parietal – aşezare, poziţie anatomică, structură, rol funcţional.
7. Osul etmoid – situare, poziţie anatomică, porţiuni, structură, rol funcţional, importanţa clinică a celulelor
etmoidale.
8. Osul temporal – amplasare, poziţie anatomică, compartimente, rol funcţional. Aspecte clinice cu privire la
porţiunile temporalului, formaţiunile lui palpabile pe viu.
9. Solzul temporalului – feţe, structură, funcţii. Porţiunea timpanică a temporalului – structură, funcţii.
10. Stânca temporalului – feţe, margini, structură, rol funcţional.
11. Canalele, canaliculele şi cavităţile osului temporal – localizare, conţinut.
12. Maxila – aşezare, poziţie anatomică, porţiuni, structură, rol funcţional. Sinusul maxilar. Morfologia maxilei
sub aspect clinic, explorare pe viu.
13. Mandibula, aşezare, poziţie anatomică, porţiuni, structură, rol funcţional, explorare pe viu.
14. Osul palatin – situare, poziţie anatomică, porţiuni, structură, rol funcţional.
15. Oasele mici ale craniului facial (vomerul, cornetul nazal inferior, oasele: lacrimal, nazal, zigomatic) şi hioidul
– distribuire, structură, rol funcţional.
16. Oasele pneumatice ale craniului – aşezare, structură, rol funcţional. Aplicabilitatea cunoştinţelor despre oasele
pneumatice.
17. Topografia bolţii craniului, linia limitrofă care o separă de bază. Aspecte antropometrice şi clinice privind bolta
craniului.
18. Topografia exobazei craniului, rolul orificiilor şi canalelor de pe ea.
19. Topografia endobazei craniului, rolul orificiilor şi canalelor de pe ea.
20. Orbita, poziţie, pereţi, comunicările şi rolul lor. Conţinutul orbitei.
21. Cavitatea nazală – poziţie, pereţi, compartimente, comunicări. Importanţa clinică a informaţiilor despre
morfologia cavităţii nazale.
22. Palatul dur – poziţie, structură, anomalii.
23. Fosele temporală şi infratemporală – poziţie, pereţi, comunicări, conţinut.
24. Fosa pterigopalatină – poziţie, pereţi, comunicări şi rolul lor. Conţinutul fosei pterigopalatine.
25. Sinusurile paranazale - dezvoltare, variante şi anomalii, structură, comunicări, importanţă clinică, explorare pe
viu.
26. Variante de formă ale craniului. Noţiuni despre craniometrie, punctele craniometrice, indicele cranian.
27. Particularităţi de structură a oaselor craniului, reperele lui osoase.
28. Structurile funcţionale de rezistenţa ale neurocraniului (arcuri, căpriori, stâlpi).
29. Structurile funcţionale de rezistenţa al viscerocraniului (arcuri şi stâlpi).
30. joncţiunile oaselor craniului. Tipurile de suturi.
31. Articulaţia temporomandibulară - structură, muşchii, care o influenţează. Biomecanica articulaţiei
temporomandibulare, explorarea ei pe viu.
32. Articulaţiile atlanto-occipitală şi atlantoaxiale, muşchii care le influenţează.
33. Muşchii capului – clasificare, topografie.
34. Muşchii mimici – dezvoltare, clasificare, particularităţi morfologice, topografie, funcţii, explorare pe viu.
35. Muşchii masticatori – dezvoltare, structură, topografie, funcţii, explorare pe viu.
RED.: 1
CATEDRA ANATOMIA OMULUI DATA: 04.II.14
Subiecte pentru examenul de promovare
la disciplina Anatomia omului Pag. 2 / 6
36. Fasciile capului – structură, topografie. Spaţiile interfasciale ale capului, importanţă aplicativă.
37. Muşchii superficiali ai gâtului şi muşchii inseraţi de osul hioid – structură, topografie, funcţii.
38. Muşchii profunzi ai gâtului – structură, topografie, funcţii.
39. Fasciile gâtului – structură, topografie. Spaţiile interfasciale ale gâtului, importanţa lor clinică (schema).
40. Topografia gâtului (regiuni, triunghiuri, spaţii), (schema).
85. Explorarea pe viu a arterelor şi venelor capului şi gâtului. Regiuni de palpare a pulsului şi de comprimare cu
scop de suspendare a hemoragiei.
86. Vasele şi ganglionii limfatici ai capului şi gâtului. Căile de drenare a limfei de la organele capului şi gâtului.
87. Plexul cervical – formare, topografie, ramuri, zone de inervaţie.
88. Inervaţia pielii şi muşchilor gâtului.
89. Nervul oculomotor – nuclei, apariţie din creier şi din craniu, traiect, topografie, ramuri componenţa fibrilară,
zone de inervaţie.
90. Nervii cranieni IV şi VI – nuclei, apariţie din encefal şi din craniu, traiect, topografie, ramuri, zone de
inervaţie.
91. Nervul trigemen – revistă de ansamblu – nuclei, rădăcini, apariţie din encefal şi din craniu, topografie,
componenţa fibrilară. Calea conductoare a nervului V (schema).
92. Nervul oftalmic – origine, apariţie din craniu, topografie, ramuri, zone de inervaţie. Componenţa fibrilară a
nervului oftalmic şi a ramurilor lui, conexiuni cu alţi nervi.
93. Nervul maxilar – origine, topografie, componenţa fibrilară, apariţie din craniu, ramuri, conexiuni şi zone de
inervaţie.
94. Nervul mandibular – origine, topografie, componenţa fibrilară, apariţie din craniu, ramuri, conexiuni şi zone de
inervaţie.
95. Nervul facial – nuclei, apariţie din encefal şi craniu, topografie, zone de inervaţie. Componenţa fibrilară,
conexiuni şi zone de inervaţie. Calea conductoare a nervului facial (schema).
96. Nervul glosofaringian – nuclei, apariţie din encefal şi craniu, topografie, ramuri, zone de inervaţie.
97. Nervul vag – nuclei, apariţie din craniu şi encefal, topografie, ganglioni, componenţa fibrilară, conexiuni,
ramuri, zone de inervaţie.
98. Nervul acesor – nuclei, apariţie din encefal şi craniu, topografie, componenţa fibrilară, ramuri, conexiuni, zone
de inervaţie.
99. Nervul hipoglos – nuclei, apariţie din encefal şi craniu, topografie, ramuri, conexiuni, zone de inervaţie
(schema).
100.Ganglionii cervicali ai lanţului simpatic, topografie, structură, zone de inervaţie. Plexuri vegetative
perivasculare ale capului şi gâtului.
101.Ganglionii vegetativi şi somatici din regiunea capului şi gâtului – topografie, ramuri, conexiuni, zone de
inervaţie.
Subiecte de sinteză
109.Vascularizaţia şi inervaţia oaselor craniului şi a articulaţiei temporomandibulare.
110.Vasele sangvine şi nervii din fosele: temporală, infratemporală şi pterigopalatină.
111. Vascularizaţia şi inervaţia muşchilor şi fasciilor gâtului.
112.Vascularizaţia şi inervaţia muşchilor mimici.
113.Vascularizaţia şi inervaţia muşchilor masticatori şi a fasciilor capului.
114.Vascularizaţia, limfaticele şi inervaţia buzelor şi a obrajilor.
115.Vascularizaţia, limfaticele şi inervaţia dinţilor.
116.Vascularizaţia, limfaticele şi inervaţia glandelor salivare.
117.Vascularizaţia, limfaticele şi inervaţia limbii.
118.Vascularizaţia, limfaticele şi inervaţia bolţii palatine.
119.Vascularizaţia, limfaticele şi inervaţia muşchilor palatului moale.
120.Vascularizaţia, limfaticele şi nervii faringelui.
121.Vascularizaţia, limfaticele şi nervii laringelui.
122.Vascularizaţia, limfaticele şi inervaţia nasului extern.
123.Vascularizaţia, limfaticele şi inervaţia cavităţii nazale.
124.Vascularizaţia, limfaticele şi inervaţia meningelui cerebral.
125.Vasele şi nervii organului vederii.
126.Vasele şi nervii organului vestibulocohlear.
RED.: 1
CATEDRA ANATOMIA OMULUI DATA: 04.II.14
Subiecte pentru examenul de promovare
la disciplina Anatomia omului Pag. 4 / 6
Şef catedră,
profesor universitar I. Catereniuc