Sunteți pe pagina 1din 87

Masajul terapeutic (dr.

Laurentiu Naftan)
Cuprins:
Cap.1. Aparatul locomotor
1.1. Scheletul corpului..1
1.2. Musculatura...5
Cap.2. Aparatul respirator
2.1. Caile respiratorii...16
2.2. Plamanii....18
2.3. Fiziologia respiratiei.....2
2.3.1.!entilatia pulmonara..2
2.3.2."i#uziunea..2$
2.3.3.%ransportul gazelor25
Cap.3. Aparatul circulator
3.1. &nima..26
3.2. Ar'orele (ascular...28
3.3. Sistemul (enos...32
3.$. Sistemul lim#atic33
3.5. Fiziologia aparatului car)io(ascular..3$
3.6. *eglarea ner(oasa a circulatiei sang(ine38
Cap.$. Anatomia pielii..$
Cap.5. Meta'olism$2
Cap.6. %ehnici )e masa+
6.1. %ehnici #un)amentale.6
6.2. %ehnici complementare..65
Cap.,. Aplicatii pentru )i(erse a#ectiuni
,.1. -oli musculare....66
,.2. -olile aparatului car)io(ascular.6,
,.3. -oli ale sistemului ner(os peri#eric....68
,.$. -oli reumatismale cronice ale aparatului locomotor
,.$.1.-oli in#lamatorii6.
,.$.2.-oli )egenerati(e /artroze0,
,.5. -oli traumatice ale aparatului locomotor............,3
,.6. Celulita................................................................,6
,.,. Ce#aleea...................................................................,,
,.8. Sin)romul premenstrual..,,
,... %ul'urarile )igesti(e...,,
,.1. Sarcina.,,
Cap.8. 1rganizarea metamerica si aspecte clinice....,8
Cap... Mane(rele se)ati(2)econtracturante si miorela3ante.....,.
Cap.1. Mane(re stimulante4e3citante2toni#iante.....8
Cap.11. Mane(re cu e#ect re#le3.......81
Cap.12. 5#ectele masa+ului terapeutic.......82
Cap.13. Automasa+ul terapeutic83
Cap.1$. &n)icatii terapeutice..8$
Cap.15. Contrain)icatii.................85
Masajul terapeutic
Cap. 1 Aparatul locomotor
1.1. Mem'rul superior este alcatuit )in mai multe regiuni /)e sus in
+os0 6 regiunea umarului7 regiunea 'ratului7 regiunea ante'ratului7 regiunea
pumnului si regiunea mainii. Scheletul umarului este reprezentat )e centura
scapulara #ormata )in scapula /omoplat0 si cla(icula. Centura scapulara se
articuleaza in#erior prin interme)iul articulatiei umarului cu scheletul
'ratului reprezentat )e osul humerus. Articulatia umarului este o articulatie
pluria3iala7 comple3a ce poate e3ecuta miscari in toate planurile 6 #le3ie2
e3tensie7 a')uctie2a))uctie7 si circum)uctie /rezultata prin com'inatia celor
$ miscari anterioare0. Fle3ia este reprezentata )e apropierea a 2 segmente
/ e3 6 #le3ia )e cot reprezinta in)oirea cotului cu apropierea ante'ratului )e
'rat7 #le3ia )e genunchi reprezinta in)oirea genunchiului cu apropierea
gam'ei )e coapsa7 etc.0. 53tensia este reprezentata )e )epartarea a )oua
segmente /in(ers #le3iei0. A')uctia mem'rului superior reprezinta
)epartarea mem'rului superior )e trunchi iar a))uctia reprezinta apropierea
mem'rului superior )e trunchi /am'ele miscari sunt e3ecutate prin lateral4in
plan #rontal.
Scheletul 'ratului este reprezentat )e osul humerus si se articuleaza
in#erior prin interme)iul articulatiei cotului cu scheletul ante'ratului
reprezentat )e oasele
ra)ius/lateral0 si cu'itus4ulna/me)ial0. Articulatia cotului este o articulatie
monoa3iala )eoarece poate e3ecuta )oar miscari )e #le3ie2e3tensie /in)oirea
cotului0.
*a)iusul si ulna se articuleaza in#erior cu scheletul mainii /carp7
metacarp si #alange0 #orman) articulatia pumnului.
1asele carpiene in numar )e opt sunt niste oase mici asezate cate $ pe
)oua ran)uri.
&n#erior7 carpul se articuleaza cu cele cinci oase metacarpiene care la ran)ul
lor se articuleaza cu scheletul )egetelor reprezentat )e #alange. Fiecare )eget
are cate 3 #alange cu e3ceptia policelui/)egetul mare al mainii0 care are )oar
2 #alange."atorita comple3itatii osoase si articulare7 mana poate e3ecuta
urmatoarele tipuri )e miscari 6 #le3ie2e3tensie7 inclinare laterala/similara
a')uctiei02inclinare me)iala/similara a))uctiei07 pronatie2supinatie. Pronatia
se poate e3ecuta cu mana intinsa in #ata si palma rotita spre pamant7 iar
supinatia este reprezentata )e rotatia palmei in sus/palma 77pri(este cerul880.

Mem'rul in#erior este #ormat )in mai multe regiuni /)e sus in +os0 6
regiunea inghinala /anterior0 regiunea #esiera /posterior07 coapsa7 genunchiul
cu regiunea poplitee /posterior07 gam'a si piciorul .
Superior7 mem'rul in#erior se continua cu 'azinul /pel(isul0 #orman)
centura pel(iana.
Scheletul pel(isului este #ormat )in oasele co3ale ce se unesc intre ele
anterior #orman) sim#iza pu'iana iar spre posterior se inchi) articulan)u2se
cu osul sacru/#ormat )in 5 (erte're sacrale unite intre ele0. Sacrul se
continua in#erior cu osul coccis /#ormat )in$25 (erte're0.
Scheletul coapsei este reprezentat )e #emur care superior se articuleaza
cu oasele co3ale #orman) articulatia co3o2#emurala sau articulatia sol)ului
/pluria3iala07 iar in#erior se articuleaza cu ti'ia si peroneul /#i'ula0 si rotula
/patela0 #orman) articulatia genunuchiului. Articulatia genunchiului poate
e3ecuta )oar miscari )e #le3ie2e3tensie. 1asele co3ale /#ormate )in su)area
oaselor ilion7 ischion si pu'is0 sunt oase mari7 late7 torsionate ca o elice ce au
in centru o ca(itate numita aceta'ul in care intra capul #emural. Su' piele se
poate palpa creasta iliaca /superior07 sim#iza pu'iana /anterior0 si spina iliaca
antero2superioara /anterior0.
Femurul prezinta superior capul #emural ce intra in aceta'ul iar
in#erior se uneste cu )ia#iza #emurala /corpul #emurului0 prin interme)iul
colului #emural. Su' piele se poate palpa relie#ul osos al marelui trohanter.
&n#erior7 )ia#iza #emurala este continuata cu con)ilii #emurali me)ial si
lateral.
Scheletul gam'ei este reprezentat )e ti'ie /me)ial0 si #i'ula4peroneu
/lateral0. Capetele in#erioare ale ti'iei si peroneului se pot palpa su' piele
su' #orma maleolelor me)iala si laterala.
Scheletul piciorului este #ormat )in oasele tarsiene7 oase metatarsiene
si #alange. %arsienele sunt in numar )e , 6 talus4astragal7 calcaneu7 cu'oi)7
na(icular7 si trei oase cunei#orme. 1sul cu'oi) si cele 3 cunei#orme se
articuleaza in continuare cu cele 5 oase metatarsiene7 care la ran)ul lor se
articuleaza cu #alangele. Similar mainii7 )egetele piciorului au cate 3
#alange7 e3ceptie #acan) halucele /)egetul mare )e la picior0 care are )oar 2
#alange.

1.2 .Muschii zonei toracice
2 trapezul reprezinta o arie musculara intinsa )e la 'aza craniului7 pana in
zona in#erioara a coloanei toracice. Ca supra#ete )e sustinere #oloseste osul
occipital7 apo#izele spinoase ale coloanei (erte'rale7 cla(icula si apo#iza
omoplatului. 5ste un muschi care poate #i impartit in mai multe #ascicule
principale6
trapezul superior7 care se insereaza pe osul occipital si cla(icula7 a(an)
#i'rele o'lice7 co'oran) spre umar9
trapezul me)ian7 care se insereaza pe apo#izele primelor $25 (erte're
toracice si )e omoplat7 #iin) )escen)ente7 pana la orizontale spre umar9
trapezul in#erior7 cu puncte )e insertie pe restul (erte'relor toracice si
omoplat7 la care #i'rele sunt ascen)ente spre umar. Principalul sau rol este )e
a ri)ica umerii.
2 rom'icii7 )oi muschi )e )imensiuni )i#erite situati su' trapez. *om'icul
mare are originea pe (erte'rele toracice 1 2 $7 iar cel mic pe (erte'rele
cer(icale 6 2 ,7 inser:n)u2se apoi separat pe marginea me)iala a scapulei.
%rag ;napoi7 ri)ica si #i3eaza omoplatul9
2 marele )orsal are originea pe apo#izele spinoase ale (erte'relor toracice 6 2
127 (erte'rele lom'are7 #ascia toraco 2 lom'ara7 ultimele 3 coaste si treimea
posterioara a crestei iliace. &nsertia se #ace printr2un ten)on pe tu'erculul
mic al humerusului. *ealizeaza co'or:rea7 a))uctia7 retro(ersia si rotatia
interna a 'ratului9 2 ri)icatorul scapulei are originea pe apo#izele trans(ersale
ale (erte'relor cer(icale 1 2 $7 iar insertia se #ace pe unghiul superior si
marginea me)iala a scapulei. *i)ica omoplatul si ;l )eplaseaza usor ;n sens
)orso 2 me)ial9
Marele pectoral are #orma triunghiulara si este #ormat )in trei segmente7 cu
origini )i#erite7 )ar cu insertie comuna6 segmentul cla(icular are originea pe
#ata anterioara a +umatatii sternale a cla(iculei7 segmentul me)io 2 sternal are
originea pe #ata (entrala a sternului si a cartila+elor costale && 2 !&7 iar
segmentul in#erior7 a')ominal pe lama anterioara a tecii a')ominalilor.
&nsertia se #ace printr2un ten)on7 pe creasta tu'erculului mare humeral.
Functioneaza ca a))uctor si rotator intern al 'ratelor9
2 )intatul anterior se gaseste pe #ata laterala a toracelui7 #iin) acoperit )e
omoplat. Ca loc )e origine7 #oloseste #ata laterala a coastelor & 2 &<7 ;n partea
in#erioara
altern:n) cu o'licul e3tern. &nsertia are loc pe marginea me)iala a scapulei.
%rage omoplatul (entro 2 lateral si participa ca au3iliar la inspiratie9
2 supraspinosul are originea pe #osa supraspinoasa a scapulei7 trece pe su'
acromion si se insera pe #ata superioara a tu'erculului mare al humerusului.
A')uctor al 'ratului9
2 in#raspinosul are originea pe #osa in#raspinoasa a scapulei si se insera pe
#ata mi+locie a tu'erculului mare humeral. 5ste rotator e3tern al 'ratului9
2 su'cla(icularul are originea pe marginea laterala a scapulei7 iar insertia pe
#ata in#erioara a cla(iculei. Co'oara si #i3eaza cla(icula9
2 rotun)ul mic porneste )e pe marginea laterala a scapulei si se insera pe #ata
in#erioara a tu'erculului mare humeral. *oteste 'ratul spre e3terior9
2 rotun)ul mare are originea pe unghiul in#erior al scapulei si se insera pe
tu'erculul mic humeral. *oteste 'ratul spre interior si ;l a))uce9
2 su'scapularul este un muschi triunghiular7 cu originea pe #ata anterioara a
omoplatului si insertia printr2un ten)on lat pe tu'erculul mic al humerusului.
*otator intern si a))uctor al 'ratului.
Muschii umarului6
2 )eltoi)ul este un muschi )e #orma triunghiulara7 care )a #orma si taria
umarului. 5ste #ormat )in trei #ascicule6 )eltoi)ul cla(icular7 anterior7 cu
originea pe #ata anterioara a cla(iculei9 )eltoi)ul acromial7 lateral7 cu
originea pe acromion9 )eltoi)ul scapular7 spinal7 posterior7 cu originea pe
spina omoplatului. %oate aceste #ascicule se insera pe tu'erozitatea
)eltoi)iana )e pe osul humerus. Muschiul )eltoi) roteste 'ratul pe l:nga
corp si ;l ri)ica anterior7 posterior si lateral.
Muschii 'ratului6
2 coraco'rahialul are originea pe (:r#ul coracoi) al omoplatului si insertia pe
terimea mi+locie a marginii humerusului. Flecteaza si a))uce 'ratul7
;mpreuna cu )eltoi)ul anterior si pectoralul9
2 'icepsul 'rahial are originea pe tu'erculul supraglenoi)al /capatul lung0 si
pe apo#iza coracoi)a a omoplatului /capatul scurt07 iar insertia se #ace printr2
un ten)on lungpe tu'erozitatea ra)iusului7 prelungin)u2se spre #ascia
ante'ratului printr2o e3pansiune #i'roasa. *ealizeaza #le3ia 'ratului si
supinatia ante'ratului9
2 muschiul 'rahial anterior are originea pe #ata anterioara a humerusului
/+umatatea in#erioara0 si insertia pe tu'erozitatea ulnei. Contri'uie la #le3ia
ante'ratului pe 'rat.
2 tricepsul 'rahial este un muschi posterior7 cel mai masi( al 'ratului. Are
trei capete )e origine6 capatul lung7 cu originea pe tu'erculul in#raglenoi)al
al omoplatului9 capatul lateral7 care are originea pe #ata posterioara a
humerusului7 si capatul me)ial7 originar )e pe #ata posterioara a
humerusului7 mai +os )e cel lateral. &nsertia7 comuna7 se #ace printr2un
ten)on puternic7 pe olecranon. 5ste principalul e3tensor al 'ratului9
2 acroneul este scurt7 triunghiular7 consi)erat a #i o portiune )etasata )in
corpul lateral al tricepsului. Are originea pe epicon)ilul lateral al
humerusului si insertia pe #ata laterala a ulnei7 olecranon si su' acesta. 5ste
e3tensor.
Muschii ante'ratului6
2 rotun)ul pronator are originea pe epicon)ilul me)ial al humerusului si
insertia la 'aza metacarpianului &&. 5ste #le3or al articulatiei ra)iocarpiene si
a))uctor me)ial al carpului9
2 palmarul lung are originea pe epicon)ilul lateral al humerusului si insertia
prin apone(roza palmara. 5ste #le3or al carpului9
2 #le3orul ulnar al carpului are originea pe epicon)ilul me)ial al humerusului
si #ata me)iala a ulnei7 )e la olecranon p:na ;n treimea mi+locie7 si insertia
pe oasele6 pisi#orm7 hamat7 'aza metacarpianului !. Fle3or al articulatiei
ra)iocarpiene7 a')uctor ulnar al carpului9
2 #le3orul super#icial al )egetelor are originea pe epicon)ilul me)ial al
humerusului7 apo#iza coronoi)a a ulnei si pe marginea anterioara a
ra)iusului7 si insertia pe #alanga a &&2a a )egetelor && 2 !7 pe care le #lecteaza9
2 #le3orul pro#un) al )egetelor se a#la su' cel super#icial7 a(:n) originea pe
#ata anterioara a ulnei si pe mem'rana interosoasa a ante'ratului si insertia
pe #alanga )istala a )egetelor && 2 !. 5ste #le3or al ante'ratului9
2 #le3orul lung al policelui este un muschi pro#un)7 cu originea pe #ata
anterioara a ra)iusului si insertia pe #alanga a &&2a a policelui7 pe care ;l
#lecteaza9
2 patratul pronator este cel mai pro#un) muschi7 prezent:n)u2se su' #orma
unei 'enzi patrulatere ;ntre ulna si ra)ius. 5ste un pronator al ante'ratului9
2 'rahiora)ialul are originea pe marginea laterala a humerusului7 )easupra
con)ilului lateral si insertia pe apo#iza stiloi)a a ra)iusului. Pronator al
ante'ratului ;n supinatie7 supinator al acestuia ;n pronatie9
2 e3tensorul ra)ial lung al carpului are originea pe marginea laterala a
humerusului7 )easupra epicon)ilului lateral si insertia pe #ata )orsala a 'azei
metacarpianului &&. 53tensor al carpului7 a')uctor ra)ial al m:inii9
2 e3tensorul ra)ial scurt al carpului are originea pe epicon)ilul lateral al
humerusului si insertia pe #ata )orsala a 'azei metacarpianului &&&. 53tensor
al carpului7 a')uctor ra)ial al m:inii9
2 e3tensorul comun al )egetului mic are originea pe epicon)ilul lateral al
humerusului si insertia pe #ata )orsala a #alangei pro3imale a )egetului mic.
*ealizeaza e3tensia articulatiei metacarpo 2 #alangiene a )egetului mic9
2 e3tensorul comun al )egetelor are originea pe epicon)ilul lateral al
humerusului si #ascia ante'ratului7 )i(iz:n)u2se ;n patru ten)oane7 care se
insera pe #ata )orsala a 'azei #alangei mi+locii si )istale a )egetelor && 2 !. 5
e3tensor al )egetelor && 2 !9
2 e3tensorul ulnar al carpului are originea pe epicon)ilul lateral al
humerusului7 #ascia ante'ratului si marginea posterioara a ulnei. &nsertia are
loc la 'aza metacarpianului !. 5ste e3tensor al carpului si a')uctor al ulnei9
2 supinatorul pro#un) este situat ;n partea posterioara si laterala a
ante'ratului7 are originea pe epicon)ilul lateral al humerusului7 creasta
supinatoare a ulnei si pe capsula articulara a cotului7 iar insertia pe #ata
laterala a ra)iusului. 5ste supinator al ante'ratului7 a+utat )e 'icepsul 'rahial
si 'rahiora)ial9
2 a')uctorul lung al policelui se gaseste pe #ata posterioara a ante'ratului.
5ste originar )e pe treimea mi+locie a ulnei /)orsal0 si pe mem'rana
interosoasa7 co'or:n) o'lic spre a#ara7 #orm:n) un ten)on ce se insera pe
#ata laterala a 'azei primului metacarpian. 5ste a')uctor al policelui si
supinator al ante'ratului ;n pronatie9
2e3tensorul lung al policelui are originea pe treimea mi+locie a #etei
posterioare a ulnei si pe mem'rana interosoasa si insertia la 'aza #alangei
)istale a policelui. 5ste e3tensor si a')uctor al poilcelui si supinator al
ante'ratului ;n pronatie #ortata9
2 e3tensorul scurt al policelui are originea pe #ata )orsala a ra)iusului si
mem'rana interosoasa si insertia pe 'aza #alangei pro3imale a policelui9
Muschii centurii pel(iene si ai piciorului 2 muschiul iliopsoas este
un comple3 #ormat )in )oua ramuri6 ramura iliacului7 cu originea pe #osa
iliaca7 si ramura psoasului mare7 cu originea pe corpurile si apo#izele costale
ale (erte'rei toracice <&& si lom'are & 2 &!7 am'ele inser:n)u2se printr2un
ligament comun pe trohanterul mic. 5ste cel mai important comple3
muscular care #lecteaza coapsa pe 'azin7 c:n) punctul #i3 este trunchiul9
c:n) punctul #i3 este #emurul7 contri'uie la #le3ia trunchiului. *otator e3tern
al piciorului9
2 muschiul piri#orm este )e #orma conica7 cu originea pe #ata pel(ina a
sacrului /lateral )e gaurile sacrale pel(iene 2 2 $07 inser:n)u2se pe (:r#ul
trohanterului mare7 )upa ce trece prin golul mare al ischionului. *ealizeaza
a')uctia si rotatia e3terna a coapsei9
2 muschiul o'turator intern are #orma )e e(antai7 cu originea pe #ata interna a
mem'ranei o'turatorii si ca)rul osos ;n(ecinat7 iese prin golul mic al
ischionului si se insera pe #osa trohanterica. *ealizeaza rotatia laterala a
coapselor.
2 muschiul marele #esier /marele gluteu0 este un muschi super#icial7 ):n)
relie#ul #esei. 1riginar )e pe osul iliac /)orsal )e linia gluteala posterioara07
pe #ata posterioara a sacrului si pe ligamentele sacrotu'erale7 trece o'lic 2
lateral pe tractul ilioti'ial si pe #ata laterala a treimii superioare a #emurului7
inser:n)u2se la 'aza marelui trohanter. 53tin)e coapsa7 asigur:n) pozitia
ortostatica9
2 muschiul #esier mi+lociu este ;n #orma )e e(antai7 cu originea pe #ata
e3terna a ilionului7 inser:n)u2se pe #ata laterala a trohanterului mare.
A')uctor al coapsei si rotator al piciorului. 5ste acoperit partial )e #esierul
mare9
2 muschiul #esierul mic are #orma )e e(antai si se gaseste su' cel mi+lociu9
originar )e pe #ata e3terna a ilionului7 are insertia pe #ata anterioara a
trohanterului mare. 5ste a')uctor si rotator intern al coapsei9
2 muschiul patrat #emural se gaseste su' marele #esier7 a(:n) rolul )e rotator
e3tern al coapsei9
2 muschii gemeni sunt6 superior7 cu originea pe spina ischia)ica si insertia pe
trohanterul mare7 si in#erior7 cu originea pe tu'erozitatea ischionului si
insertia pe trohanterul mare9
2 muschiul tensor al #asciei late are originea pe spina iliaca anterior 2
superioara si insertia pe ti'ie7 su' genunchi7 prin interme)iul tractului ilio 2
ti'ial. 5ste rotator intern7 #le3or al coapsei7 e3tensor al gam'ei9
Muschiul croitor /sartorius0 este cel mai lung muschi al corpului uman7
situat super#icial pe partea anterioara a coapsei. 1riginar )e pe spina iliaca
anterior 2 superioara7 se insera pe tu'erozitatea ti'iei7 printr2un ten)on latit
/la'a )e g:sca0. 5ste #le3or7 rotator sla' e3tern al articulatiei co3o#emurale.
=n locomotie7 ser(este la #le3ia gam'ei pe coapsa si rotator intern al
genunchiului9
2 muschiul c(a)riceps #emural este alcatuit )in patru ramuri6 muschiul )rept
#emural7 componentul principal7 cu originea pe spina iliaca anterioara9
muschiul (astul lateral7 cu originea pe #ata me)iala a #emurului si 'uza
me)iala a zonei aspre9 muschiul interme)iar7 care are originea pe partea
superior 2 anterioara a #emurului9 muschiul (astul lateral7 cel mai (oluminos7
are originea pe #ata laterala a #emurului7 su' trohanterul mare7 toate a(:n)
insertia pe 'aza si marginea laterala a rotulei si pe tu'erozitatea ti'iei /prin
ten)onul rotulian09
2 muschiul semiten)inos se gaseste pe partea me)iala a #etei posterioare a
coapsei7 pornin) )e pe tu'erozitatea ischia)ica7 inser:n)u2se printr2un
ten)on lung pe partea me)iala a tu'erozitatii ti'iei /la'a )e g:sca0. 5ste
#le3or al genunchiului si rotator intern al acestuia ;n #le3ie9
2 muschiul semimem'ranos se gaseste su' prece)entul7 #iin) turtit7
mem'ranos. 1riginar )e pe tu'erozitatea ischia)ica7 co'oara spre con)ilul
me)ial al ti'iei7 inser:n)u2se ;n parte su' platoul ti'ial /la'a )e g:sca07 ;n
parte ra)iin) ;n ligamentul popliteu o'lic. 5ste #le3or al genunchiului9
2 muschiul 'iceps #emural are )oua ramuri6 ramul lung7 care intersecteaza ;n
)iagonala #ata posterioara a coapsei7 si ramul scurt7 care are originea pe
treimea in#erioara a liniei aspra7 am'ele inser:n)u2se pe capatul #i'ulei7
printr2un ten)on unic. Fle3or al genunchiului7 rotator e3terior al acestuia ;n
#le3ie9
2 muschiul pectineu este cel mai scurt muschi a))uctor7 pornin) )e pe linia
pectinee a osului pu'ian si inser:n)u2se pe linia pectinee a #emurului. 5ste
#le3or si rotator e3tern7 sla' a))uctor al gam'ei9
2 muschiul a))uctor lung are originea pe #ata anterioara a pu'isului si
insertia pe treimea mi+locie a liniei aspre. *ealizeaza a))uctia7 #le3ia si
rotatia e3terna a coapsei9
2 muschiul a))uctor scurt se gaseste su' cel lung7 a(:n) originea pe #ata
e3terioara a ramurii in#erioare a pu'isului si insertia pe treimea superioare a
liniei aspre.
2 muschiul gracilis este un muschi lung si plat7 cu originea pe ramura
in#erioara a osului pu'is si insertia su' con)ilul me)ial al ti'iei /la'a g:stii09
2 muschiul a))uctor mare este un muschi lat7 puternic7 pro#un)7 ;n #orma )e
e(antai. Are originea pe tu'erozitatea ischia)ica si ramura in#erioara a
ischionului si insertia prin trei #ascicule6 superioare7 aproape orizontale7 pe
'uza me)iala a liniei aspre9 mi+locii7 o'lice7 pe linia aspra7 me)ial 2 )istal7 si
in#erioare7 apropape (erticale7 pe epicon)ilul me)ial al #emurului. 5ste cel
mai puternic a))uctor al coapsei9
2 muschiul ti'ial anterior este un muschi lung7 prismatic7 cu originea pe
con)ilul lateral si partea superior 2 anterioara a #etei laterale a ti'iei7
inser:n)u2se pe primul cunei#orm /tarsiene0 si 'aza metatarsianului &
realizeaza #le3ia )orsala si supinatia piciorul9
2 muschiul e3tensor lung al )egetelor este situat pe #ata laterala a gam'ei7
a(:n) originea pe con)ilul lateral al ti'iei7 capul si portiunea laterala a
peroneului7 mem'rana interosoasa7 #ascia gam'ei7 co'or:n) pe #ata
posterioara a piciorului7 ;mpartin)u2se ;n patru #ascii inserate pe #alangele
mi+locii 2 )istale ale )egetelor && 2 &!. *ealizeaza #le3ia )orsala si pronatia
piciorului9
2 muschiul e3tensor lung al halucelui este scurt7 pornin) )e pe treimea
mi+locie a #i'ulei si mem'rana interosoasa7 iiser:n)u2se printr2un ten)on
lung la 'aza ultimei #alange a )egetului mare. *ealizeaza e3tensia )egetului
mare si #lecteaza )orsal piciorul9
2 muschiul lung peronier are originea pe capul #i'ulei si pe septurile
intermusculare ale lo+ei peroniere7 aluneca pe talpa prin santul osului cu'oi)7
trec:n) o'lic si inser:n)u2se pe #ata in#erioara a cunei#ormului me)ial si
'aza primului metatarsian. 5ste #le3or plantar si pronator al piciorului9
2 muschiul scurt peronier porneste )e pe #ata in#erioara 2 laterala a #i'ulei si
se insera la 'aza metatarsianului !. 5ste #le3or plantar si pronator al
piciorului9
2 muschiul gastrocnemian are )oua capete )e origine7 pe supra#etele
rugoase e3traarticulare ale con)ililor #emurali si capsula articulara )e
)e)esupt7 inser:n)u2se pe calcaneu /prin ten)onul lui Achile0. 5ste e3tensor
al talpii9
2 muschiul solear7 anterior )e gastrocnemian7 are originea pe capul #i'ulei si
insertia pe calcaneu7 prin ten)onul lui Achile9
2 muschiul popliteu7 scurt7 lat7 este situat posterior )e articulatia
genunchiului. Are originea pe con)ilul lateral al #emurului7 co'or:n) o'lic7
spre supra#ata posterioara a ti'iei7 un)e se insera. 5ste #le3or al
genunchiului9
2 muschiul #le3or lung al )egetelor este un muschi pro#un) 2 me)ial7 cu
originea pe treimea superioara si mi+locie a #etei posterioare a ti'iei7 si
insertia prin patru #ascicule7 pe #alangele terminale ale )egetelor && 2 &!. 5ste
#le3orul acestora9
2 muschiul ti'ial posterior este un muschi pro#un)7 lateral )e #le3orul lung al
)egetelor7 cu originea pe partea superioara 2 posteroara a ti'iei si peroneului
si pe mem'rana interosoasa. Se insera pe osul na(icular7 ira)iin) si
tarsienele ;n(ecinate. 5ste supinator si a))uctor al piciorului9
2 muschiul #le3or lung al halucelui are originea pe partea in#erioara a #etei
)orsale a #i'ulei si pe mem'rana interosoasa si insertia la 'aza #alangei
terminale a halucelui. 5ste #le3or al halucelui7 #le3or plantar al piciorului7
toto)ata sustin:n) astragalul si calcaneul.
Cap.2. Aparatul respirator
Sistemul respirator 6
*espiratia este #unctia prin care se asigura continuu si a)ec(at7 atat
aportul )e o3igen )in aerul atmos#eric pana la ni(elul celulelor care il
utilizeaza7 cat si circulatia in sens in(ers a )io3i)ului )e car'on7 pro)us al
meta'olismului celular.
%otalitatea organelor care contri'uie la realizarea schim'urilor
gazoase7 )in aerul atmos#eric si organism7 constituie aparatul respirator.
Componentele aparatului respirator sunt6 ca(itatea nazala7
#aringele7 laringele7 traheea7 'ronhiile principale7 caile pulmonare si
plamanii. &n alcatuirea plamanului7 se )isting )oua componente structurale si
#unctionale6 ar'orele 'ronsic si tesutul pulmonar propriu2zis.

2.1. C>ile respiratorii
Ca(itatea nazal>
Ca(itatea nazal> este #ormat> )in )ou> spa?ii simetrice numite #ose
nazale7 situate su' 'aza craniului @i )easupra ca(it>?ii 'ucale. Fosele nazale
sunt )esp>r?ite )e septul nazal @i comunic> cu e3teriorul prin ori#iciile
narinare7 iar cu #aringele7 prin coane. Anterior7 #osele nazale prezint>
pirami)a nazal>7 cu rolul )e a le prote+a7 )ar @i cu rol estetic.
=n +urul ori#iciilor narinare sunt mu@chi ai mimicii. =n interior7
#osele sunt acoperite )e mucoasa nazal>7 care are o structur> )eose'it> ;n
partea superioar>7 la acest ni(el a#l:n)u2se mucoasa ol#acti(>7 care con?ine
neuronii 'ipolari. "e la aceste celule pleac> ner(ii ol#acti(i. Partea
in#erioar>7 numit> mucoasa respiratorie7 este mai ;ntins> @i are o
(asculariza?ie 'ogat>. Are ;n structura sa un epiteliu cilin)ric ciliat.
"in ca(it>?ile nazale7 aerul trece prin #aringe7 care reprezint> o
r>sp:ntie ;ntre calea respiratorie @i cea )igesti(>.

Aaringele
5ste un organ cu )u'l> #unc?ie6 respiratorie @i #onatorie.Aaringele
are #orm> )e trunchi )e pirami)> triunghiular cu 'aza in sus. -aza comunic>
cu #aringele printr2un ori#iciu7 )elimitat anterior )e epiglot> @i posterior )e
cartila+ele aritenoi)e. !:r#ul laringelui se continu> ;n +os cu traheea.
Aaringele este #ormat )in cartila+e legate ;ntre ele prin ligamente @i
articula?ii. Pe cartila+e se prin) mu@chii laringelui7 care sunt stria?i.
Aspectul interior al laringelui. Pe pere?ii laterali ai laringelui se
a#l> )ou> perechi )e pliuri cu )irec?ie antero2posterioar>6 )ou> superioare B
(esti'ulare @i )ou> in#erioare7 corzile (ocale7 care )elimiteaz> ori#iciul
glotic.
Func?ia #onatorie a laringelui. Aaringele este organul (or'irii7
gra?ie corzilor (ocale. Pro)ucerea sunetelor este )eterminat> )e apropierea
corzilor (ocale7 care ast#el ;ngreuneaz> glota. Cu c:t corzile (ocale sunt mai
apropiate una )e cealalt> sunetele emise sunt mai ;nalte. Sunetele sunt
pro)use prin (i'ra?ia corzilor (ocale la ie@irea aerului )in pl>m:ni. 5le (or #i
;nt>rite at:t )e ca(it>?ile toracic>7 nazale7 'ucal>7 c:t @i )e sinusurile
paranazale7 care au rol )e cutie )e rezonan?>. Aa pro)ucerea sunetelor
articulate mai particip> lim'a7 'uzele7 )in?ii @i (>lul palatin. "in com'inarea
sunetelor articulate rezult> (or'irea.
%raheea
%raheea este un organ ;n #orm> )e tu' care continu> laringele p:n>
la (erte'ra toracal> %$7 un)e se ;mparte ;n cele )ou> 'ronhii. Are o lungime
)e 1212 cm. =n structura traheei se ;nt:lne@te schelet #i'ro2cartilaginos7
#ormat )in inele cartilaginoase incomplete posterior7 la acest ni(el e3ist:n)
mu@chiul traheal cu #i're musculare nete)e.
-ronhiile
Aa ni(elul (erte'rei %$7 traheea se ;mparte ;n cele )ou> 'ronhii
principale C )reapt> @i st:ng>. Aceste 'ronhii p>trun) in pl>m:n prin hil7
un)e se rami#ic> intrapulmonar7 #orm:n) ar'orele 'ron@ic. Structura
'ronhiilor principale este asem>n>toare traheei7 'ronhiile principale #iin)
#ormate )in inele cartilaginoase incomplete posterior.

2.2.Pl>m:nii
Pl>m:nii sunt principalele organe ale respira?iei. Sunt situa?i ;n
ca(itatea toracic>7 a(:n) o capacitatea total> )e 5 8 cm3 )e aer7 cu (aria?ii
in)i(i)uale. Consisten?a pl>m:nilor este elastic>7 'uretoas>.
Fa?a e3tern> a pl>m:nilor este con(e3> @i (ine ;n raport cu
coastele. Pe aceast> #a?> se g>sesc @an?uri a):nci7 numite scizuri7 care ;mpart
pl>m:nii ;n lo'i.
Pl>m:nul )rept prezint> )ou> scizuri7 care ;l ;mpart ;n trei lo'i6
superior7 mi+lociu @i in#erior. Pl>m:nul st:ng are o singur> scizur>7 care ;l
;mparte ;n )oi lo'i6 superior @i in#erior.
Fa?a intern> este plan> @i (ine ;n raport cu organele )in me)iastin.
Pe aceast> #a?> se a#l> hilul pulmonar7 pe un)e intr> sau ies )in pl>m:ni
(asele7 ner(ii @i 'ronhia principal>.
-aza pl>m:nilor este conca(> @i (ine ;n raport cu )ia#ragma. !:r#ul
pl>m:nului )ep>@e@te ;n sus prima coast> @i (ine ;n raport cu organele )e la
'aza g:tului.
Structura pl>m:nilor. Pl>m:nii sunt constitui?i )in6 ar'orele
'ron@ic7 lo'uli /#orma?iuni pirami)ale situate la ni(elul ultimelor rami#ica?ii
ale ar'orelui 'ron@ic07 rami#ica?iile (aselor pulmonare @i 'ron@ice7 ner(i @i
(ase lim#atice7 toate cuprinse ;n ?esut con+uncti(.
Ar'orele 'ron@ic. -ronhia principal>7 p>trunz:n) ;n pl>m:n prin hil7
se ;mparte ;n 'ronhii lo'are7 iar acestea7 la r:n)ul lor7 se ;mpart ;n 'ronhii
segmentare7 care asigur> aera?ia segmentelor. Acestea reprezint> unit>?i
anatomice @i patologice ale pl>m:nilor. 5le au limite7 aera?ie7 (asculariza?ie
@i patologie proprii. Pl>m:nul )rept are 1 segmente7 iar cel st:ng7 ..
-ronhiile segmentare se )i(i) in 'ronhiole lo'ulare7 care )eser(esc lo'ulii
pulmonari7 unit>?i mor#ologice ale pl>m:nului )e #orm> pirami)al>7 cu 'aza
spre peri#eria pl>m:nului @i (:r#ul spre hil. -ronhiolele lo'ulare7 la r:n)ul
lor7 se rami#ic> ;n 'ronhiole terminale7 care se continu> cu 'ronhiolele
respiratorii7 )e la care pleac> )uctele al(eolare7 terminate prin s>cule?i
al(eolarA Pere?ii s>cule?ilor al(eolari sunt compartimenta?i in al(eole
pulmonare.
-ronhiolele respiratorii7 ;mpreun> cu #orma?iunile )eri(ate )in ele C
)ucte al(eolare7 s>cule?i al(eolari @i al(eole pulmonare C #ormeaz> acinii
pulmonar. Acinul este unitatea mor#o2#unc?ional> a pl>m:nului.
Al(eolele pulmonare au #orma unui s>cule? mic7 cu perete e3trem )e
su'?ire7 a)aptat schim'urilor gazoase. =n +urul al(eolelor se g>se@te o 'ogat>
re?ea )e capilare7 care7 ;mpreun> cu pere?ii al(eolelor7 #ormeaz> mem'rana
al(eolo2capilar> /mem'rana respiratorie07 la ni(elul c>reia au loc
schim'urile )e gaze )intre al(eole @i s:nge.
!asculariza?ia pl>m:nilor. Pl>m:nii au o )u'l> (asculariza?ie6
nutriti(> @i #unc?ional>. !asculariza?ia nutriti(> este asigurat> )e arterele
'ron@ice7 )in aorta toracal>7 care a)uc la pl>m:n s:nge cu o3igen. 5le intr>
;n pl>m:n prin hil @i ;nso?esc ar'orele 'ron@ic. S:ngele (enos a+unge ;n
sistemul azDgos7 care se termin> ;n (ena ca(> superioar>. !asculariza?ia
nutriti(> a pl>m:nului #ace parte )in marea circula?ie. !asculariza?ia
#unc?ional> apar?ine micii circula?ii. 5a ;ncepe prin trunchiul arterei
pulmonare care ;@i are originea ;n (entriculul )rept. %runchiul arterei
pulmonare a)uce la pl>m:n s:nge ;nc>rcat cu C12. 5l se ;mparte ;n arterele
pulmonare )reapt> @i st:ng> care7 prin ramurile terminale7 a+ung ;n +urul
al(eolelor7 ce):n) C12. S:ngele o3igenat este preluat )e (enele pulmonare
@i transportat ;n atriul st:ng.
Pleura
Fiecare pl>m:n este ;n(elit )e o seroas> numit> pleur> care prezint>
o #oi?> parietal>7 ce c>ptu@e@te pere?ii toracelui7 @i o #oi?> (isceral>7 care
acoper> pl>m:nul. =ntre cele )ou> #oi?e e3ist> o ca(itate (irtual>7 ca(itatea
pleural>7 ;n care se a#l> o lam> #in> )e lichi) pleural.
Me)iastinul
5ste spa?iul cuprins ;ntre cei )oi pl>m:ni. Anterior a+unge p:n> la
stern7 posterior C p:n> la coloana (erte'ral>7 in#erior C p:n> la )ia#ragm>7 iar
superior comunic> larg cu 'aza g:tului.


2.3.Fiziologia respiratiei

*espira?ia reprezint> schim'ul )e o3igen @i )io3i) )e car'on )intre organism
@i me)iu. "in punct )e (e)ere #unc?ional7 respira?ia prezint>6
E (entila?ia pulmonar> B )eplasarea aerului ;n am'ele sensuri ;ntre
al(eolele pulmonare @i atmos#er>
E )i#uziunea 12 @i C12 ;ntre al(eolele pulmonare @i s:nge
E transportul 12 @i C12 prin s:nge @i lichi)ele organismului c>tre @i )e
la celule

2.3.1.!entila?ia pulmonar>
Circula?ia alternati(> a aerului se realizeaz> ca urmare a (aria?iilor ciclice ale
(olumului cutiei toracice7 urmate )e mi@c>rile ;n acela@i sens ale pl>m:nilor7
soli)ariza?i cu aceasta prin interme)iul pleurei. !aria?iile ciclice ale
(olumului aparatului toraco2pulmonar se realizeaz> ;n cursul a )ou> mi@c>ri
)e sens opus7 )e#inite ca mi@carea inspiratorie @i mi@carea e3piratorie.

Mecanica (entila?iei pulmonare
"imensiunile pl>m:nilor pot (aria prin )istensie @i retrac?ie ;n )ou> mo)uri6
1. prin mi@c>rile )e ri)icare @i co'or:re ale )ia#ragmului care alungesc @i
scurteaz> ca(itatea toracic>
2. prin ri)icarea @i co'or:rea coastelor7 care )etermin> cre@terea @i
)escre@terea )iametrului antero2posterior al ca(it>?ii toracice.

*espira?ia normal>7 )e repaus7 se realizeaz> aproape ;n ;ntregime prin
mi@c>rile )in prima categorie. ;n timpul inspira?iei7 contrac?ia )ia#ragmei
trage ;n +os #a?a 'azal> a pl>m:nilor. Apoi7 ;n timpul e3pira?iei lini@tite7
)ia#ragma se rela3eaz>7 iar retrac?ia elastic> a pl>m:nilor7 a peretelui toracic
@i a structurilor a')ominale comprim> pl>m:nii.
A )oua cale )e e3pansionare a pl>m:nilor o reprezint> ri)icarea grila+ului
costal. =n pozi?ia )e repaus7 acesta este co'or:t7 permi?:n) sternului s> se
apropie )e coloana (erte'ral>9 c:n) grila+ul costal se ri)ic>7 acesta
proiecteaz> ;nainte sternul7 care se ;n)ep>rteaz> )e coloana (erte'ral>7 ceea
ce m>re@te )iametrul antero2posterior cu apro3imati( 2F ;n inspira?ia
ma3im> #a?> )e e3pira?ie. Mu@chii care )etermin> ri)icarea grila+ului costal
se numesc mu@chi inspiratori @i sunt7 ;n special7 mu@chii g:tului. Mu@chii
care )etermin> co'or:rea grila+ului costal sunt mu@chi e3piratori9 )e
e3emplu7 mu@chii )rep?i a')ominali.
Presiunea pleural> este presiunea )in spa?iul cu2prins ;ntre pleura (isceral> @i
cea parietal>. =n mo) normal7 e3ist> o suc?iune permanent> a lichi)ului )in
acest spa?iu7 ceea ce )uce la o presiune negati(> la acest ni(el /mai mic>
)ec:t (aloarea celei atmos#erice0. Presiunea pleural> (ariaz> cu #azele
respira?iei.
Presiunea al(eolar> este presiunea )in interiorul al(eolelor pulmonare. =n
repaus7 c:n) glota este )eschis>7 aerul nu circul> ;ntre pl>m:ni @i atmos#er>9
;n acest moment7 presiunea ;n orice parte a ar'orelui respirator este egal> cu
presiunea atmos#eric>7 consi)erat> cm G21. Pentru a permite p>trun)erea
aerului ;n pl>m:ni ;n timpul inspira?iei7 presiunea ;n al(eole tre'uie s> sca)>
su' presiunea atmos#eric>9 ;n timpul unei inspira?ii normale ea )e(ine
negati(>. Aceast> presiune negati(> u@oar> este su#icient> pentru ca7 ;n cele
)ou> secun)e necesare inspira?iei7 ;n pl>m:ni sa p>trun)> apro3imati( 5
ml )e aer. !aria?ii opuse apar ;n timpul e3pira?iei6 presiunea al(eolar> cre@te
ceea ce #or?eaz> 5 ml )e aer s> ias> )in pl>m:ni ;n cele 223 secun)e7 c:t
)ureaz> e3pira?ia.

For?ele elastice pulmonare /)e recul0 care stau la 'aza realiz>rii e3pira?iei
sunt )e )ou> tipuri6 1. #or?ele elastice ale ?esutului pulmonar ;nsu@i @i 2.
#or?ele elastice pro)use )e tensiunea super#icial> a lichi)ului care c>ptu@e@te
la interior pere?ii al(eolari /sur#actant0 @i alte spa?ii aeriene pulmonare.
"eoarece supra#a?a intern> a al(eolelor este acoperit> )e acest strat su'?ire
)e lichi)7 iar ;n al(eole e3ist> aer7 aici apar #orte )e tensiune super#icial>.
;ntruc:t acest #enomen este prezent ;n toate spa?iile aeriene pulmonare7
e#ectul este o #or?> rezultant> a ;ntregului pl>m:n7 numit> #or?a )e tensiune
super#icial> @i care se a)aug> elasticit>?ii ?esutului pulmonar7 #a(oriz:n)
e3pira?ia.

!olume @i capacit>?i pulmonare. meto)> simpl> pentru stu)iul (entila?iei
pulmonare este ;nregistrarea (olumului aerului )eplasat spre interiorul @i7
respecti(7 e3teriorul pl>m:nilor7 proce)eu numit spirometrie /)atorit>
)enumirii aparatului utilizat C spirometru .
53ist> patru (olume pulmonare )i#erite care7 a)unate7 reprezint> (olumul
ma3im pe care ;l poate atinge e3pansiunea pulmonar>. Semni#ica?ia acestor
(olume este urm>toarea6
!olumul curent este (olumul )e aer inspirat @i e3pirat ;n timpul respira?iei
normale9 ;n me)ie C 5 ml.
!olumul inspirator )e rezer(> este un (olum suplimentar )e aer care poate #i
inspirat peste (olu2mulcurent23ml.
!olumul e3pirator )e rezer(> reprezint> cantitatea suplimentar> )e aer care
poate #i e3pirat> ;n urma unei e3pira?ii #or?ate7 )up> e3pirarea unui (olum
curent 2 11 ml.
!olumul rezi)ual este (olumul )e aer care r>m:ne ;n pl>m:ni @i )up> o
e3pira?ie #or?at> B 12 ml. Capacit>?ile pulmonare sunt sume )e )ou> sau
mai multe (olume pulmonare6

Capacitatea inspiratorie7 egal> cu suma )intre (olumul curent @i (olumul
inspirator )e rezer(>7 reprezint> cantitatea )e aer pe care o persoan> o poate
respira7 pornin) )e la ni(elul e3pirator normal p:n> la )istensia ma3im> a
pl>m:nilor /35ml0.
Capacitatea rezi)ual> #unc?ional>7 egal> cu suma )intre (olumul
e3pirator )e rezer(> @i (olumul rezi)ual7 reprezint> cantitatea )e aer care
r>m:ne ;n pl>m:ni la s#:r@itul unei e3pira?ii normale.
Capacitatea (ital>7 egal> cu suma )intre (olumul inspirator )e rezer(>7
(olumul curent @i (olumul e3pirator )e rezer(>7 reprezint> (olumul ma3im
)e aer pe care o persoan> ;l poate scoate )in pl>m:ni )up> o inspira?ie
ma3im> /$6 ml0.
Capacitatea pulmonara total>7 egal> cu capacitatea (ital> plus (olumul
rezi)ual7 reprezint> (olumul ma3im p:n> la care pot #i e3pansiona?i pl>m:nii
prin e#ort inspirator ma3im /58 ml0.
%oate (olumele @i capacit>?ile pulmonare sunt cu 2225F mai mici la #emei
)ec:t la '>r'a?i.
Cu e3cep?ia (olumului rezi)ual7 celelalte (olume pulmonare se m>soar>
spirometric. Pentru m>surarea (olumului rezi)ual7 ca @i a capacit>?ilor care ;l
inclu)7 se utilizeaz> meto)e )e m>surare speciale. Minut (olumul respirator
sau )e'itul respirator este cantitatea total> )e aer )eplasat> ;n ar'orele
respirator ;n #iecare minut @i este egal cu pro)usul )intre (olumul curent @i
#rec(en?a respiratorie.
!entila?ia al(eolar> este (olumul )e aer care a+unge ;n zona al(eolar> a
tractului respirator ;n #iecare minut @i particip> la schim'urile )e gaze
respiratorii. !entila?ia al(eolar> este unul )intre #actorii ma+ori care
)etermin> presiunile par?iale ale o3igenului @i )io3i)ului )e car'on ;n
al(eole.

2.3.2."i#uziunea
"up> (entila?ia al(eolar>7 urmeaz> o nou> etap> a procesului respirator9
aceasta este )i#uziunea o3igenului )in al(eole ;n s:ngele capilar @i
)i#uziunea ;n sens in(ers a )io3i)ului )e car'on.
Procesul are loc )oar ;n con)i?iile ;n care e3ist> o )i#eren?> )e presiune7 iar
sensul procesului (a #i tot)eauna orientat )inspre zona cu presiune mare
c:tre zona cu presiune mic>.
Concentra?ia gazelor ;n aerul al(eolar este #oarte )i#erit> )e cea )in aerul
atmos#eric. 53ist> c:te(a cauze ale acestor )i#eren?e. Mai ;nt:i7 cu #iecare
respira?ie7 aerul al(eolar este ;nlocuit )oar par?ial cu aer atmos#eric. ;n al
)oilea r:n)7 )in aerul al(eolar este e3tras o3igenul7 @i acesta prime@te
permanent )io3i) )e car'on )in s:ngele pulmonar. =n al treilea r:n)7 aerul
atmos#eric uscat care p>trun)e ;n c>ile respiratorii este umezit ;nainte )e a
a+unge la al(eole.
Aerisirea lent> la ni(el al(eolar este #oarte important> pentru pre(enirea
schim'>rilor 'ru@te ale concentra?iei sang(ine a gazelor.

Mem'rana al(eolo2capilar> /respiratorie0 este alc>tuit> )in6 1. en)oteliul
capilar9 2. intersti?iul pulmonar9 3. epiteliul al(eolar9 $. sur#actant. Hrosimea
sa me)ie este )e 76 microni7 put:n) atinge ;n anumite locuri 72 microni.
Supra#a?a sa total> este )e 521 m2.
"i#uziunea o3igenului se #ace )in aerul al(eolar spre s:ngele )in capilarele
pulmonare7 )eoarece presiunea par?ial> a 12 ;n aerul al(eolar este )e 1
mm Gg7 iar ;n s:ngele care intr> ;n capilarele pulmonare este )e $mmGg.
"up> ce tra(erseaz> mem'rana respiratorie7 moleculele )e 12 se )izol(> ;n
plasm>7 ceea ce )uce la cre@terea presiunii par?iale a 12 ;n plasm>9
consecuti(7 12 )i#uzeaz> ;n hematii7 un)e se com'in> cu hemoglo'ina. =n
mo) normal7 egalarea presiunilor par?iale7 al(eolar> @i sang(in>7 ale 12 se
#ace ;n 725 secun)e. Gematia petrece7 ;n me)ie7 7,5 secun)e ;n capilarul
pulmonar9 )ac> echili'rarea apare ;n 725 secun)e7 r>m:ne un inter(al )e
75 secun)e7 numit margine )e siguran?> @i care asigur> o preluare a)ec(at>
a 12 ;n timpul unor perioa)e )e stress /e#ort #izic7 e3punere la altitu)ini mari
etc.0.
"i#uziunea C12 se #ace )inspre s:ngele )in capilarele pulmonare spre
al(eole7 )eoarece presiunea par?ial> a C12 ;n s:ngele )in capilarele
pulmonare este )e $6 mm Gg7 iar ;n aerul al(eolar7 )e $ mm Gg. "e@i
gra)ientul )e )i#uziune al C12 este )e )oar o zecime )in cel al 127 C12
)i#uzeaz> )e 2 )e ori mai repe)e )ec:t 127 )eoarece este )e 25 )e ori mai
solu'il ;n lichi)ele organismului )ec:t 12. =n mo) normal7 egalarea
presiunilor par?iale7 al(eolar> @i sang(in>7 ale C12 se #ace ;n 725 secun)e.

2.3.3.%ransportul gazelor
%ransportul sanguin al o3igenului se #ace ;n propor?ie )e 1F su'
#orm> )izol(at> ;n plasm> @i restul su' #orma unei com'ina?ii la'ile cu
hemoglo'ina /G'07 )enumit> o3ihemoglo'in>.
"atorit> #ierului 'i(alent pe care ;l con?ine7 G' se com'in> #oarte
rapi) cu o3igenul7 #iecare )in cei )oi atomi )e #ier ai grup>rilor hem put:n)
#i3a o molecul> )e o3igen. =n repaus7 s:ngele arterial transport>7 su' #orm>
)e o3ihemoglo'in>7 .,75F )in cantitatea total> )e o3igen. Forma )izol(at>7
)e@i minim> comparati( cu cea com'inat> cu G'7 )in punct )e (e)ere
#unc?ional este cea mai important>7 )eoarece se a#l> ;n schim'uri )irecte cu
lichi)ele intersti?iale @i7 prin acestea7 cu celulele.
%ransportul sanguin al )io3i)ului )e car'on se #ace ;n mic> m>sur>
/apro3imati( 8F0 su' #orm> )izol(at> ;n plasm> @i ;n cea mai mare parte su'
#orma unor com'ina?ii chimice la'ile /'icar'ona?i7 car'ohemoglo'in>0.
"io3i)ul )e car'on rezultat )in o3i)>rile celulare a+unge prin )i#uziune ;n
lichi)ul intersti?ial. =n s:nge7 se )izol(> ;n lichi)ele plasmatice @i p>trun)e
cu u@urin?> ;n eritrocite7 )atorit> )i#uzi'ilit>?ii sale ri)icate.
At:t ;n plasm>7 c:t @i ;n eritrocite7 su' in#luen?a anhi)razei car'onice7
)io3i)ul )e car'on se hi)rateaz>7 rezult:n) aci) car'onic care se )isociaz>
rapi)7 eli'er:n) anionul 'icar'onic7 care se com'in> cu ionul )e potasiu ;n
eritrocit @i cu cel )e so)iu ;n plasm>. Su' #orm> )e 'icar'ona?i se transport>
;n s:nge apro3imati( 8F )in )io3i)ul )e car'on7 )in care 1F ;n eritrocite
@i ,F ;n plasm>.
Cap.3.Aparatul cardiovascular
3.1.&nima
&nima7 organul central al aparatului car)io(ascular7 este situat> ;n
me)iastin C ;ntre cei )oi pl>m:ni. Are #orma unei pirami)e triunghiulare7 cu
a3ul ;n)reptat o'lic ;n +os7 la st:nga @i ;nainte. Ast#el7 143 )in inim> este
situat> la )reapta @i 243 la st:nga planului me)iosagital al corpului. Hreutatea
inimii este )e 2523 g. Prezint> o #a?> con(e3>7 sternocostal>7 @i o #a?>
plan>7 )ia#ragmatic>.
Cele )ou> #e?e se unesc printr2o margine mai ascu?it>7 marginea
)reapt>. Marginea st:ng>7 rotun+it>7 (ine ;n raport cu pl>m:nul st:ng. -aza
inimii este situat> posterior @i la )reapta7 aici g>sin)u2se (asele mari ale
inimii. Aa 'aza inimii se a#l> atriile7 iar spre (:r#7 (entriculele.
Pe supra#a?a inimii se g>sesc o serie )e san?uri6 )ou> inter(entriculare
@i )ou> atrio(entriculare7 numite @i @an?uri coronare7 ;ntre atrii @i (entricule.
Ca(it>?ile inimii
Atriile au #orm> cu'ic>7 o capacitate mai mic> )ec:t a (entriculelor7
pere?ii mai su'?iri @i prezint> c:te o prelungire7 numite urechiu@e. Aa ni(elul
atriului )rept se g>sesc ori#iciul (enei ca(e superioare7 ori#iciul (enei ca(e
in#erioare7 ori#iciul sinusului coronar7 ori#iciul urechiu@ei )repte @i ori#iciul
atrio(entricular )rept7 pre(>zut cu (al(a tricuspi)>.Aa ni(elul atriului st:ng
sunt patru ori#icii )e )eschi)ere ale (enelor pulmonare7 ori#iciul )e
)eschi)ere al urechiu@ei st:ngi @i ori#iciul atrio(entricular pre(>zut cu (al(a
'icuspi)> /mitral>0. Cele )ou> atrii sunt separate prin septul interatrial.
!entriculele au o #orm> pirami)al> triunghiular>7 cu 'aza spre ori#iciul
atrio(entricular. Pere?ii lor nu sunt netezi7 ci prezint>7 pe #a?a intern>7
tra'ecule. Aa 'aza (entriculilor se a#l> ori#iciile atrio(entriculare B )rept @i
st:ng B7 #iecare pre(>zut cu (al(a atrio(entricular> @i ori#iciile arteriale prin
care (entriculul st:ng comunic> cu aorta7 iar cel )rept7 cu trunchiul
pulmonar. Fiecare ori#iciu arterial este pre(>zut cu trei (al(ule semilunare
sau sigmoi)e7 care au aspect )e cui' )e r:n)unic>. Cele )ou> (entricule sunt
separate prin septul inter(entricular.
Structura inimii
"in punct )e (e)ere structural7 inima este alc>tuit> )in trei tunici
care7 )e la e3terior spre interior7 sunt6 epicar)ul7 miocar)ul @i en)ocar)ul.
5picar)ul este #oi?a (isceral> a pericar)ului seros @i acoper> complet
e3teriorul inimii. Cealalt> #oi?> a pericar)ului seros este parietal> @i acoper>
#a?a pro#un)> a pericar)ului #i'ros7 care are #orma unui sac rezistent7 cu
#un)ul a@ezat pe )ia#ragm. Pericar)ul #i'ros prote+eaz> inima. 5l este legat
prin ligamente )e organele )in +ur 2 stern7 coloan> (erte'ral> @i )ia#ragm>.
Miocar)ul7 stratul cel mai gros )in structura inimii7 cuprin)e miocar)ul
contractil7 )e e3ecu?ie7 @i miocar)ul em'rionar7 )e coman)> B ?esutul no)al.
Fi'rele miocar)ului contractil sunt )ispuse circular ;n atrii @i o'lic ;n
(entricule.
Musculatura atriilor este complet separat> )e musculatura (entriculelor7
leg>tura anatomic> @i #unc?ional> #iin) realizat> )e ?esutul no)al7 alc>tuit
)intr2o musculatur> speci#ic>7 ce p>streaz> caracterele em'rionare.
Mor#ologic7 ?esutul no)al se )eose'e@te )e cel )e e3ecu?ie prin aran+amentul
neregulat al rnio#i'rilelor care trec )e la o celul> la alta7 #orm:n) re?ele7 @i
prin a'un)en?a sarcoplasmei7 'ogat> ;n glicogen.
Iesutul no)al cuprin)e6
2no)ulul sinoatrial7 ;n atriul )rept7 ;n (ecin>tatea (>rs>rii (enei ca(e
superioare9
2no)ulul atrio(entricular7 situat )easupra ori#iciului atrio(entricular
)rept9
#asciculul atrio(entricular /Gis07 care pleac> )in no)ulul atrio(entricular @i se
;mparte ;n )ou> ramuri7 una st:ng> @i alta )reapt>7 care co'oar> ;n (entricule.
Cele )ou> ramuri se )i(i)7 #orm:n) ;n pere?ii (entriculari re?eaua
su'en)ocar)ic> PurJin+e. 5n)ocar)ul c>ptu@e@te ;nc>perile inimii7 trec:n)
#>r> ;ntrerupere )e la atrii spre (entricule. 5n)ocar)ul )e la ni(elul atriilor se
continu> cu intima (enelor7 iar la ni(elul (entriculilor7 cu intima arterelor.
5n)ocar)ul inimii )repte este in)epen)ent )e en)ocar)ul inimii st:ngi.
!asculariza?ia @i iner(a?ia inimii
&nima este irigat> )e cele )ou> artere coronare /st:ng> @i )reapt>07
cu originea ;n aorta ascen)ent>. "in arterele coronare se )esprin) ramuri
colaterale7 care sunt )e tip terminal7 irig:n) anumite teritorii )in miocar)7
#>r> a se uni cu ramurile colaterale (ecine. "ac> una )in aceste colaterale se
o'strueaz>7 teritoriul respecti( nu mai este (ascularizat7 se necrozeaz> @i se
pro)uce in#arctul. S:ngele (enos al inimii este colectat )e sinusul coronar7
situat ;n @an?ul atrio(entricular st:ng @i care se )eschi)e ;n atriul )rept.
&ner(a?ia e3trinsec> a inimii este asigurat> )e ner(ii car)iaci7 pro(eni?i
)in (ag @i )e simpaticul cer(ical.
3.2.Ar'orele (ascular
Ar'orele (ascular este #ormat )in artere7 (ase prin care s:gele circul>
)inspre inim> spre ?esuturi @i organe7 capilare7 (ase cu cali'ru #oarte mic7 la
ni(elul c>rora se #ac schim'urile ;ntre s:nge @i )i#eritele ?esuturi7 @i (ene7
prin care s:ngele este rea)us la inim>.
Arterele @i (enele au ;n structura pere?ilor lor trei tunici suprapuse7 care7
)e la e3terior spre interior7 sunt6 a)(enticea7 me)ia @i intima. Cali'rul
arterelor sca)e )e la inim> spre peri#erie7 cele mai mici #iin) arteriolele /;n
unele cazuri7 metarteriolele07 care se continu> cu capilarele.
Structura arterelor @i (enelor
%unica e3tern> C a)(enticea este #ormat> )in ?esut con+uncti(7 cu #i're
)e colagen @i elastice. =n structura a)(enticei arterelor7 ca @i la (ene7 e3ist>
(ase mici )e s:nge care hr>nesc peretele (ascular @i care p>trun) ;n tunica
me)ie. ;n a)(entice se g>sesc @i #i're ner(oase (egetati(e7 cu rol (asomotor.
%unica me)ie are structur> )i#erit>7 ;n #unc?ie )e cali'rul arterelor. Aa
arterele mari7 numite artere )e tip elastic7 me)ia este #ormat> )in lame
elastice cu )ispozi?ie concentric>7 rare #i're musculare nete)e @i ?esut
con+uncti(. ;n arterele mi+locii @i mici7 numite artere )e tip muscular7 me)ia
este groas> @i con?ine numeroase #i're musculare nete)e7 printre care sunt
)ispersate #i're colagene @i elastice.
%unica interna7 intima7 este alc>tuit> )intr2un r:n) )e celule en)oteliale
turtite7 a@ezate pe o mem'ran> 'azal>. &ntima se continu> cu en)ocar)ul
(entriculilor.
Peretele (enelor7 al c>ror cali'ru cre@te )e la peri#erie spre intim>7 are in
structura sa acelea@i trei tunici ca @i la artere7 cu c:te(a )eose'iri. ;n (enele
situate su' ni(elul cor)ului7 un)e s:ngele circul> ;n sens opus gra(ita?iei7
en)oteliul acoper> )in loc in loc (al(ule ;n #orm> )e cui' )e r:n)unic>7 ce au
rolul )e a #ragmenta @i )irec?iona coloana )e s:nge.
Structura capilarelor
Sunt (ase )e cali'ru mic7 r>sp:n)ite ;n toate ?esuturile @i organele. =n
structura lor7 se )isting7 la e3terior7 un strat #ormat )in ?esut con+uncti( cu
#i're colagene @i )e reticulin>7 ;n care se g>sesc @i #i're ner(oase (egetati(e7
iar la interior7 un en)oteliu #ormat )intr2un singur strat )e celule turtite7
a@ezate pe mem'rana 'azal>.
=n #icat @i ;n glan)ele en)ocrine e3ist> capilare )e tip special7 numite
sinusoi)e9 ele au cali'ru mai mare7 peretele ;ntrerupt )in loc ;n loc7 ceea ce
#a(orizeaz> schim'urile7 @i un lumen neregulat7 prezent:n) )ilat>ri @i
str:mtor>ri.
Marea @i mica circula?ie
=n alc>tuirea ar'orelui (ascular se )isting )ou> teritorii )e circula?ie6
circula?ia mare B sistemic>7 @i circula?ia mic> B pulmonar>.
Circula?ia mic>
Circula?ia pulmonar> ;ncepe ;n (entriculul )rept7 prin trunchiul arterei
pulmonare7 care transport> spre pl>m:n s:nge cu C12.
%runchiul pulmonar se ;mparte ;n cele )ou> artere pulmonare7 care )uc
s:ngele cu C12 spre re?eaua capilar> )in +urul al(eolelor7 un)e ;l ce)eaz>
al(eolelor care2l elimin> prin e3pira?ie. S:ngele cu 12 este colectat )e
(enele pulmonare7 c:te )ou> pentru #iecare pl>m:n. Cele patru (ene
pulmonare s#:r@esc ;n atriul st:ng.
Circula?ia mare
Circula?ia sistemic> ;ncepe ;n (entriculul st:ng7 prin artera aort> care
transport> s:ngele cu 12 @i su'stan?e nutriti(e spre ?esuturi @i organe. "e la
ni(elul acestora7 s:ngele ;nc>rcat cu C12 ete preluat )e cele )ou> (ene ca(e
care ;l )uc ;n atriul )rept.
Sistemul aortic
5ste #ormat )in artera aort> @i )in ramurile ei7 care irig> toate ?esuturile
@i organele corpului omenesc.
Sistemul aortic ;ncepe )in (entriculul st:ng cu aorta ascen)ent>7 )in
care se )esprin) cele )ou> artere coronare. "up> ce urc> 526 cm7 se cur'eaz>
@i #ormeaz> arcul aortic7 care se continu> cu aorta )escen)ent>7 su';mp>r?it>
;n toracal> @i a')ominal>. %erminal7 aorta a')ominal> se 'i#urc> ;n arterele
iliace comune7 st:ng> @i )reapt>.
*amurile arcului aortic
"inspre )reapta spre st:nga7 )in arc se )esprin) trunchiul
'rahioce#alic7 artera caroti)> comun> st:ng> @i artera su'cla(icular> st:ng>.
%runchiul 'rahioce#alic se ;mparte apoi ;n artera caroti)> comun> )reapt> @i
artera su'cla(icular> )reapt>. Am'ele artere caroti)e comune7 st:ng> @i
)reapt>7 urc> la ni(elul g:tului p:n> ;n )reptul marginii superioare a
cartila+ului tiroi)7 un)e se 'i#urc> ;n artera caroti)> e3tern> @i intern>. Aa
acest ni(el e3ist> o mic> )ilata?ie7 sinusul carotic /caroti)ian07 'ogat> ;n
receptori.Artera caroti)> e3tern> irig> g:tul7 regiunile occipital> @i temporal>
@i (iscerele #e?ei. Artera caroti)> intern> p>trun)e ;n craniu7 irig:n) creierul
@i ochiul. Arterele su'cla(iculare a+ung )e la originea lor p:n> ;n a3il>7 un)e
iau numele )e artere a3ilare. "in arterele su'cla(iculare se )esprin)6 artera
(erte'ral>7 care intr> ;n craniu prin gaura occipital>7 un)e se une@te cu opusa7
particip:n) la (asculariza?ia ence#alului7 @i artera toracic> intern>7 )in care
iau na@tere arterele intercostale anterioare.
Artera a3ilar> (ascularizeaz> at:t pere?ii a3ilei7 c:t @i peretele
anterolateral al toracelui @i se continu> cu artera 'rahial> care (ascularizeaz>
'ra?ul. Aa plica cotului7 artera 'rahial> )> na@tere la arterele ra)ial> @i ulnar>7
care (ascularizeaz> ante'ra?ul. Aa m>n> se #ormeaz> arca)ele palmare7 )in
care se )esprin) arterele )igitale.
*amurile aortei )escen)ente
Aorta )escen)ent> toracic> )> ramuri parietale @i (iscerale. *amurile
(iscerale sunt arterele 'ron@ice7 pericar)ice @i eso#agiene.Aorta )escen)ent>
a')ominal> )> @i ea ramuri parietale @i (iscerale. *amurile (iscerale sunt6
trunchiul celiac7 artera mezenteric> superioar>7 arterele suprarenale B
st:ng> @i )reapt> B7 arterele renale B st:ng> @i )reapt> B7 arterele
testiculare7 respecti( o(ariene B st:ng> @i )reapt> B7 @i artera mezenteric>
in#erioar>. %runchiul celiac se ;mparte ;n trei ramuri B splenic>7 gastric>
st:ng> @i hepatic> B @i (ascularizeaz> stomacul7 )uo)enul7 pancreasul7
#icatul @i splina. Artera mezenteric> superioar> (ascularizeaz> +e+uno2ileonul7
cecul7 colonul ascen)ent @i partea )reapt> a colonului trans(ers. Artera
mezenteric> in#erioar> (ascularizeaz> partea st:ng> a colonului trans(ers7
colonul )escen)ent7 sigmoi)ul @i partea superioar> a rectului.

*amurile terminale ale aortei
Arterele iliace comune B st:ng> @i )reapt> B7 a+unse la articula?ia
sacro2iliac>7 se ;mpart #iecare ;n artere iliace e3tern> @i intern>.
Artera iliac> e3tern> iese )in 'azin @i a+unge pe #a?a anterioar> a
coapsei7 )e(enin) arter> #emural>7 care irig> coapsa. Se continu> cu artera
poplitee7 care se a#l> ;n #osa poplitee /#a?a posterioar> a genunchiu2lui0. 5a
se ;mparte ;n )ou> artere ti'iale6 1. artera ti'ial> anterioar> irig> #a?a
anterioar> a gam'ei @i la'a piciorului @i se termin> prin artera )orsal> a
piciorului7 )in care se )esprin) arterele )igitale )orsale9 2. artera ti'ial>
posterioar> irig> #a?a posterioar> a gam'ei @i7 a+uns> ;n regiunea plantar>7 se
;mparte ;n cele )ou> artere plantare7 intern> @i e3tern>7 )in care se )esprin)
arterele )igitale plantare.
Artera iliac> intern> are ramuri parietale pentru pere?ii 'azinului @i
ramuri (iscerale pentru organele )in 'azin /(ezic> urinar>7 ultima por?iune a
rectului0 @i organele genitale B uter7 (agin7 (ul(>7 prostat>7 penis.
3.3.Sistemul (enos
Sistemul (enos al marii circula?ii este reprezentat )e )ou> (ene
mari6 (ena ca(> superioar> @i (ena ca(> in#erioar>.
!ena ca(> superioar>. Str:nge s:ngele (enos )e la creier7 cap7 g:t7
prin (enele +ugulare interne7 )e la mem'rele superioare7 prin (enele
su'cla(iculare7 @i )e la torace /spa?iile intercostale7 eso#ag7 'ronhii7 pericar)
@i )ia#ragm07 prin sistemul azDgos.
"e #iecare parte7 prin unirea (enei +ugulare interne cu (ena
su'cla(icular>7 iau na@tere (enele 'rahioce#alice st:ng> @i )reapt>7 iar prin
#uzionarea acestora se #ormeaz> (ena ca(> superioar>.
!ena su'cla(icular> continu> (ena a3ilar> care str:nge s:ngele
(enos )e la ni(elul mem'relor superioare. S:ngele (enos al mem'relor
superioare este colectat )e )ou> sisteme (enoase7 unul pro#un) @i unul
super#icial.
!enele pro#un)e poart> aceea@i )enumire cu arte2rele care le
;nso?esc.
!enele super#iciale7 su'cutanate7 se g>sesc ime)iat su' piele @i se
pot (e)ea cu ochiul li'er prin transparen?>7 )atorit> colora?iei al'astre. 5le
nu ;nso?esc arterele @i se (ars> ;n (enele pro#un)e. Aa ni(elul lor se #ac
in+ec?ii (enoase.
!ena ca(a in#erioar>. A)un> s:ngele (enos )e la mem'rele
in#erioare7 )e la pere?ii @i (iscerele )in 'azin7 )e la rinichi7 suprarenale7
testicule7 respecti( o(are7 )e la peretele posterior al a')omenului /(enele
lom'are07 c:t @i )e la #icat /(enele hepatice0. !ena ca(> in#erioar> se
#ormeaz> prin unirea (enei iliace comune st:ngi cu cea )reapt>. Aa r:n)ul ei7
#iecare (en> iliac> comun> este #ormat> prin unirea (enei iliace e3terne cu
(ena iliac> intern>. !ena iliac> intern> colecteaz> s:ngele )e la pere?ii @i
(iscerele )in 'azin.
!ena iliac> e3tern> continu> (ena #emural> care str:nge s:ngele
(enos )e la ni(elul mem'rului in#erior. Ca @i la mem'rul superior7 se )isting
(ene super#iciale @i (ene pro#un)e /cu acelea@i caracteristici0.
!ena ca(> in#erioar> urc> la )reapta coloanei (erte'rale7 str>'ate
)ia#ragma @i se termin> ;n atriul )rept.
(en> aparte a marii circula?ii este (ena port>7 care transport> spre #icat
s:nge ;nc>rcat cu su'stan?e nutriti(e rezultate ;n urma a'sor'?iei intestinale.
5a se #ormeaz> )in unirea a trei (ene6 mezenteric> superioar>7 mezenteric>
in#erioar> @i splenic>.
3.$.Sistemul lim#atic
Prin sistemul lim#atic circul> lim#a7 care #ace parte )in me)iul
intern al organismului @i care7 ;n #inal7 a+unge ;n circula?ia (enoas>.
Sistemul lim#atic se )eose'e@te )e sistemul circulator sang(in prin
)ou> caracteristici6este a)aptat la #unc?ia )e )renare a ?esuturilor7 )in care
cauz> capilarele sale #ormeaz> re?ele terminale7 spre )eose'ire )e capilarele
sang(ine care ocup> o pozi?ie interme)iar> intre sistemul arterial @i cel
(enos9 pere?ii (aselor lim#atice sunt mai su'?iri )ec:t cei ai (aselor sang(ine.
Sistemul lim#atic ;ncepe cu capilarele lim#atice7 care au aceea@i structur> ca
@i capilarele sang(ine.
Capilarele lim#atice sunt #oarte r>sp:n)ite7 ele g>sin)u2se ;n toate
organele @i ?esuturile. Prin con#luen?a capilarelor lim#atice se #ormeaz> (ase
lim#atice7 care sunt pre(>zute la interior cu (al(e semilunare ce ;nlesnesc
circula?ia lim#ei.
Pere?ii (aselor lim#atice au o structur> asem>n>toare (enelor.
Pe traseul (aselor lim#atice se g>sesc o serie )e #orma?iuni
caracteristice7 numite ganglioni lim#atici7 prin care lim#a trece ;n mo)
o'ligatoriu.
Hanglionii lim#atici realizeaz> mai multe #unc?ii6 pro2)uc lim#ocite
@i monocite7 #ormeaz> anticorpi7 au rol ;n circula?ia lim#ei7 opresc
p>trun)erea unor su'stan?e str>ine7 au rol )e 'arier> ;n r>sp:n)irea
in#ec?iilor.
Aim#a colectat> )in )i#eritele ?esuturi @i organe7 )up> ce a str>'>tut
ganglionii regionali7 circul> spre trunchiurile lim#atice mari.
Aceste trunchiuri a+ung7 ;n #inal7 ;n cele )ou> colectoare lim#atice
mari6 canalul toracic @i (ena lim#atic> )reapt>.
Canalul toracic. 5ste cel mai mare colector lim#atic @i ;ncepe
printr2o )ilata?ie numit> cistern> chDli7 situat> ;n #a?a (erte'rei A2. Krc>
anterior )e coloana (erte'ral>7 ;napoia aortei7 str>'ate )ia#ragma @i p>trun)e
;n torace7 )eschiz:n)u2se ;n unghiul (enos #ormat prin unirea (enei +ugulare
interne )in st:nga cu (ena su'cla(icular> st:ng>9 are o lungime )e 2523 cm7
#iin) pre(>zut cu (al(e ;n interior. 5l str:nge lim#a )in +um>tatea in#erioar>
@i )in p>trimea superioar> st:ng> ale corpului.
!ena lim#atic> )reapt>. Are o lungime )e 122 cm @i colecteaz>
lim#a )in p>trimea superioar> )reapt> a corpului. Se )eschi)e la con#luen?a
)intre (ena +ugular> intern> )in )reapta @i (ena su'cla(icular> )reapt>.
=n #iecare minut se #iltreaz>7 la ni(elul capilarelor arteriale7 16 ml ap>. "in
acest (olum7 15 ml se resor' ;n s:nge7 la ni(elul cap>tului (enos al
capilarelor. !olumul )e ap> restant ;n ?esuturi nu stagneaz>7 ci ia calea
capilarelor lim#atice. "e'itul lim#atic me)iu este ;n +ur )e 1 5ml4zi7 ;ns>
poate (aria mult ;n #unc?ie )e #actorii hemo)inamici locali.
Aa ;nceput7 lim#a are o compozi?ie asem>n>toare cu a lichi)ului
intersti?ial @i cu a plasmei7 )e care se )eose'e@te prin con?inutul mai s>rac in
proteine. "up> trecerea prin ganglionii lim#atici7 lim#a se ;m'og>?e@te cu
elemente celulare @i cu proteine.
Compozi?ia lim#ei (ariaz> ;n #unc?ie )e teritoriul )renat6 lim#a
pro(enit> )in intestinul su'?ire este mai 'ogat> in lipi)e7 ceea ce ;i con#er>
un aspect l>ptos9 lim#a pro(enit> )in #icat este 'ogat> ;n pro2teine @i enzime7
iar cea )in glan)ele en)ocrine con?ine hormoni.
3.5.Fiziologia aparatului car)io(ascular
Aparatul car)io(ascular asigur> circula?ia s:ngelui @i a lim#ei ;n
organism. Prin aceasta se ;n)eplinesc )ou> #unc?ii ma+ore6 1. )istri'uirea
su'stan?elor nutriti(e @i a o3igenului tuturor celulelor )in organism9 2.
colectarea pro)u@ilor tisulari )e cata'olism pentru a #i e3creta?i. For?a
motrice a acestui sistem este inima7 ;n timp ce arterele reprezint> con)uctele
)e )istri'u?ie7 (enele7 rezer(oarele )e s:nge7 asigur:n) ;ntoarcerea acestuia
la inim>7 iar microcircula?ia /arteriole7 metarteriole7 capilare7 (enule07
teritoriul (ascular la ni(elul c>ruia au loc schim'urile )e su'stan?e @i gaze.
Fiziologia circula?iei s:ngelui
Cu stu)iul circula?iei s:ngelui se ocup> hemo)inamica. S:ngele se
)eplaseaz> ;n circuit ;nchis @i ;ntr2un singur sens. "eoarece mica @i marea
circula?ie sunt )ispuse ;n serie7 (olumul )e s:nge pompat )e (entriculul
st:ng7 ;ntr2un minut7 ;n marea circula?ie7 este egal cu cel pompat )e
(entriculul )rept ;n mica circula?ie.
Circula?ia arterial>
Arterele sunt (ase prin care s:ngele iese )in inim> @i au urm>toarele
propriet>?i #unc?ionale65lasticitatea este proprietatea arterelor mari )e a se
l>sa )estinse c:n) cre@te presiunea s:ngelui @i )e a re(eni la cali'rul ini?ial
c:n) presiunea a sc>zut la (alori mai mici. ;n timpul sistolei (entriculare7 ;n
artere este pompat un (olum )e ,5 ml )e s:nge peste cel con?inut in aceste
(ase. "atorit> elasticit>?ii7 un)a )e @oc sistolic> este amortizat>. Are loc
;nmagazinarea unei p>r?i a energiei sistolice su' #orm> )e energie elastic> a
pere?ilor arteriali. Aceast> energie este retro2ce)at> coloanei )e s:nge7 ;n
timpul )iastolei. Prin aceste (aria?ii pasi(e ale cali'rului (aselor mari7 se
pro2)uce trans#ormarea e+ec?iei saca)ate a s:ngelui )in inim> ;n curgere
continu> a acestuia prin artere.
Contractilitatea este proprietatea (aselor )e a2@i mo)i#ica marcat )iametrul
lumenului prin contractarea 4 rela3area mu@chilor netezi )in peretele lor.
Acest #apt permite un control #in al )istri'u?iei )e'itului car)iac c>tre
)i#erite organe @i ?esuturi. %onusul musculaturii nete)e )epin)e )e acti(itatea
ner(ilor simpatici7 )e presiunea arterial>7 )e concentra?ia local> a unor
meta'oli?i @i )e acti(itatea unor me)iatori.
Supra#a?a total> )e sec?iune a ar'orelui circulator cre@te semni#icati( pe
m>sur> ce a(ans>m spre peri#erie. !iteza )e curgere (a #i in(ers
propor?ional> cu supra#a?a )e sec?iune.
Circula?ia s:ngelui prin artere se apreciaz> m>sur:n) presiunea arterial>7
)e'itul sang(in @i rezisten?a la curgere a s:ngelui /rezisten?a peri#eric>0.

Presiunea arterial>
S:ngele circul> ;n (ase su' o anumit> presiune7 care )ep>@e@te presiunea
atmos#eric> cu 12 mm Gg ;n timpul sistolei (entriculare st:ngi /presiune
arterial> ma3im> sau sistolic>0 @i cu 8 mmGg ;n timpul )iastolei /presiune
arterial> minim> sau )iastolic>0. =n practica me)ical> curent>7 la om7
presiunea s:ngelui se apreciaz> in)irect7 prin m>surarea tensiunii arteriale.
Aceasta se )etermin> m>sur:n) contrapresiunea necesar> a #i aplicat> la
e3teriorul arterei7 pentru a egala presiunea s:ngelui )in interior.
Factorii )eterminan?i ai presiunii arteriale sunt6
"e'itul car)iac. Presiunea arterial> (ariaz> propor?ional cu acesta.
*ezistenta peri#eric> reprezint> totalitatea #actorilor care se opun curgerii
s:ngelui prin (ase. 5ste in(ers propor?ional> cu puterea a $2a a razei (asului
@i )irect propor?ional> cu (:scozitatea s:ngelui @i lungimea (asului. Cea mai
mare rezisten?> se ;nt:lne@te la ni(elul arteriolelor. Cu c:t (asul este mai
;ngust @i mai lung7 cu at:t rezisten?a pe care o opune curgerii s:ngelui este
mai mare.
!olumul sanguin /(olemia0 (ariaz> concor)ant cu (aria?ia lichi)elor
e3tracelulare /A5C0. ;n sc>)eri ale (olumului A5C7 sca)e @i (olemia @i se
pro)uce o )iminuare a presiunii arteriale /hipotensiune09 ;n cre@teri ale A5C7
cre@te (olemia @i se pro)uce o cre@tere a presiunii arteriale /hipertensiune0.
5lasticitatea contri'uie la amortizarea tensiunii arteriale ;n sistol> @i la
men?inerea ei ;n )iastol>. Sca)e cu (:rsta.
=ntre )e'itul circulant7 presiunea s:ngelui @i rezisten?a la curgere e3ist>
rela?ii matematice. "e'itul este )irect propor?ional cu presiunea @i in(ers
propor?ional cu rezisten?a6 " L P4*.!iteza s:ngelui ;n artere7 ca @i presiunea7
sca)e pe m>sur> ce ne )ep>rt>m )e inim>. ;n aort> (iteza este )e 5 mm4s7
iar ;n capilare7 )e 75 mm4s7 )eci )e o mie )e ori mai re)us>. Aceasta se
)atoreaz> cre@terii supra#e?ei )e sec?iune a teritoriului capilar )e o mie )e ori
#a?> )e cea a aortei.
Microcircula?ia
Cuprin)e toate (asele cu )iametrul su' 1 )e microni @i inclu)e
metarteriolele7 arteriolele7 capilarele @i (enulele postcapilare.
Capilarele se #ormeaz> )irect )in arteriole sau )in metarteriole.
Aa locul )e origine al capilarelor e3ist> s#incterul precapilar7 constituit )in
#i're musculare nete)e. Mu toate capilarele unui ?esut sunt #unc?ionale ;n
acela@i timp. &n con)i?ii 'azale7 121F )in capilare sunt #unc?ionale. ;n
timpul unor acti(it>?i meta'olice intense7 mult mai multe capilare )e(in
#unc?ionale7 ceea ce cre@te aportul )e o3igen @i su'stan?e nutriti(e la ?esuturi.
"eschi)erea @i ;nchi)erea acestor (ase @i mo)i#ic>rile consecuti(e ;n )e'itul
sang(in constituie (asomotricitatea capilarelor.
Microcircula?ia este locul un)e se realizeaz> schim'urile ;ntre
s:nge @i lichi)ele intersti?iale care7 la r:n)ul lor7 se echili'reaz> cu con?inutul
celulelor. Aa acest ni(el7 supra#a?a total> )e sec?iune este )e 7$275 m27 ceea
ce )etermin> o (itez> )e circula?ie a s:ngelui )e 7327$ mm4s ;n capilare7
)ar aceasta poate (aria mult mai mult ?in:n) cont )e (asomotricitatea acestui
sector.
Microcircula?ia asigur> o supra#a?> )e schim' tota2l> )e
apro3imati( , m2 ;ntre sistemul circulator @i compartimentul intersti?ial.
Schim'urile care se realizeaz> la acest ni(el sunt posi'ile )atorit>
permea'ilit>?ii capilare7 aceasta #iin) cea )e2a )oua proprietate a capilarelor7
al>turi )e (asomotricitate.
Permea'ilitatea este proprietatea capilarelor )e a permite trans#erul
)e ap> @i su'stan?e )izol(ate prin en)oteliul lor. Aceast> proprietate se
)atoreaz> structurii particulare a peretelui capilar ai c>rui pori pot #i
str>'>tu?i )e to?i componen?ii plasmei7 cu e3cep?ia proteinelor. Schim'urile
capilar2?esut7 )i#uziunea @i osmoza se #ac prin #iltrare @i7 par?ial7 prin
pinocitoz>.
"i#uziunea este principalul mecanism )e schim' la ni(elul
microcircula?iei @i este caracterizat> )e rata )e )i#uziune care )epin)e )e
concentra?ia @i )e solu'ilitatea su'stan?ei respecti(e ;n ?esuturi7 )e
temperatur> @i )e supra#a?a )e schim' )isponi'il>7 )ar @i )e m>rimea
moleculelor @i )e )istan?a la care se realizeaz>. "eplasarea gazelor
respiratorii se #ace ;n sensul )ictat )e )i#eren?ele )e presiuni par?iale.
13igenul )i#uzeaz> )in s:ngele capilar7 un)e presiunea sa par?ial> este )e
1 mmGg7 spre ?esuturi7 un)e aceasta este )e $ mmGg. "io3i)ul )e
car'on )i#uzeaz> )e la presiunea tisular> )e $6 mmGg spre capilar7 un)e
presiunea sa par?ial> este )e $ mmGg.
Filtrarea. 53isten?a unei )i#eren?e )e presiune hi)rostatic> )e o parte @i )e
alta a en)oteliului capilar )etermin> #iltrarea apei @i a sol(i?ilor )in capilare
;n ?esuturi7 la cap>tul arterial al acestora. Aa cap>tul (enos7 #enomenele se
pro)uc ;n sens in(ers6 apa intr> ;n capilar7 @i7 o )at> cu ea7 @i pro)u@ii )e
cata'olism celular. =ntreaga acti(itate meta'olic> celular> )epin)e )e 'una
)es#>@urare a acestui schim' necontenit.

Circula?ia (enoas>
!enele sunt (ase prin care s:ngele se ;ntoarce la imun>.!olumul
(enos este )e trei ori mai mare )ec:t cel arterial7 a@a)ar7 ;n teritoriul (enos se
a#l> circa ,5F )in (olumul sang(in. Presiunea s:ngelui ;n (ene este #oarte
+oas>.
"atorit> structurii pere?ilor lor7 care con?in cantit>?i mici )e ?esut
elastic @i ?esut muscular nete)7 (enele prezint> )istensi'ilitate @i
contractilitate.
Cauza principal> a ;ntoarcerii s:ngelui la inim> este ;ns>@i
acti(itatea )e pomp> car)iac>. &nima creeaz> @i men?ine permanent o
)i#eren?> )e presiune ;ntre aort> /1 mmGg0 @i atriul )rept / mmGg0. "e@i
presiunea s:ngelui sca)e mult la trecerea prin arteriole @i capilare7 mai
r>m:ne o #or?> )e ;mpingere )e 1 mmGg7 care se mani#est> la ;nceputul
sistemului (enos. &nima #unc?ioneaz> simultan ca o pomp> aspiro2
resping>toare. 5a trimite s:nge spre aort>7 ;n timpul sistolei (entriculare7 @i7
concomitent7 aspir> s:ngele )in (enele ca(e ;n atriul )rept.
Aspira?ia toracica reprezint> un #actor a+ut>tor care contri'uie la
men?inerea unor (alori sc>zute ale presiunii in (enele mari )in ca(itatea
toracic>. 5a se mani#est> mai ales in inspira?ie.
Presa a')ominal> reprezint> presiunea poziti(> )in ca(itatea
a')ominal> care impinge s:ngele spre inim>. ;n inspira?ie7 )atorit> co'or:rii
)ia#ragmului7 e#ectul )e pres> este accentuat.
Pompa muscular>. =n timpul contrac?iilor musculare7 (enele
pro#un)e sunt golite )e s:nge7 iar ;n perioa)ele )e rela3are )intre )ou>
contrac?ii7 ele aspir> s:ngele )in (enele super#iciale. *e#lu3ul sang(in este
;mpie)icat )e prezen?a (al(elor /la ni(elul (ene2lor mem'relor in#erioare0.
Hra(ita?ia #a(orizeaz> curgerea s:ngelui )in (enele situate
)easupra atriului )rept9 are e#ect nega2ti( asupra ;ntoarcerii s:ngelui )in
(enele mem'relor in#erioare.
Masa+ul pulsatil e#ectuat )e artere asupra (enelor omonime7 a#late
;mpreun> ;n acela@i pachet (ascular7 are e#ect #a(ora'il asupra ;ntoarcerii
(enoase.
=ntoarcerea s:ngelui la inim> are o mare importan?> pentru
reglarea )e'itului car)iac7 )eoarece o inim> s>n>toas> pompeaz>7 con#orm
legii inimii7 at:t s:nge c:t prime@te prin a#lu3 (enos.
3.6.*eglarea ner(oasa a circulatiei sang(ine
Sistemul ner(os a#ecteaz> ;n special #unc?iile glo'ale7 ca7 )e e3emplu7
re)istri'u?ia sang(in> ;n )i(erse teritorii ale organismului7 cre@terea
acti(it>?ii pompei car)iace7 @i asigur> ;n special controlul rapi) al presiunii
arteriale. Sistemul ner(os controleaz> circula?ia e3clusi( prin interme)iul
sistemului ner(os (egetati(7 mai ales prin sistemul ner(os simpatic9 sistemul
ner(os parasimpatic este important ;n reglarea #unc?iilor cor)ului.
Mer(ii simpatici con?in un num>r #oarte mare )e #i're (asoconstrictoare @i
)oar pu?ine #i're (aso)ilatatoare. Fi'rele (asoconstrictoare sunt )istri'uite
tuturor segmentelor aparatului circulator7 g>sin)u2se ;n num>r mai mare ;n
unele ?esuturi /rinichi7 intestin7 splin> @i piele0.
=n su'stan?a reticulat> 'ul'ar> @i ;n treimea in#erioar> a pun?ii7 'ilateral7 se
a#l> centrul (asomotor. Acest centru transmite impulsuri e#erente prin
m>)u(a spin>rii @i7 )e aici7 prin #i're simpatice (asoconstrictoare7 la aproape
toate (asele sang(ine7 care prezint> o zon> (asoconstrictoare @i o zon>
(aso)ilatatoare.
Controlul e#ectuat )e c>tre centrul (asomotor asupra acti(it>?ii car)iace.
Centrul (asomotor controleaz>7 ;n acela@i timp7 )iametrul (ascular @i
acti(itatea cor)ului. Por?iunile laterale ale centrului (aso2motor transmit7
prin interme)iul #i'relor ner(oase simpatice7 impulsuri e3citatorii cor)ului7
cresc:n) #rec(en?a @i contractilitatea car)iac>. Por?iunile me)iale7 situate ;n
apropierea nucleului )orsal al (agului7 transmit cor)ului7 prin ner(ii (agi7
impulsuri care )etermin> sc>)erea #rec(en?ei car)iace. ;n acest mo)7 centrul
(asomotor poate #ie s> creasc>7 #ie s> )es2creasc> acti(itatea cor)ului7
aceasta intensi#ic:n)u2se )e o'icei concomitent cu (asoconstric?ia peri#eric>
@i sc>z:n) concomitent cu inhi'i?ia (asoconstric?iei.
Kn num>r mare )e arii )in su'stan?a reticulat> pontin>7 mezence#alic> @i
)ience#alic> pot s> stimuleze sau s> inhi'e centrul (asomotor. Gipotalamusul
+oac> un rol special ;n controlul sistemului (asoconstrictor7 )eoarece poate
e3ercita e#ecte stimulatorii sau inhi'itorii puternice asupra lui. *egiunile
postero2laterale ale hipotalamusului )etermin> ;n special e3cita?ie7 ;n timp ce
regiunile anterioare pot )etermin> #ie o u@oar> e3cita?ie7 #ie inhi'i?ie7 ;n
#unc?ie )e zona stimulat> a hipotalamusului anterior. Gipotalamusul asigur>
integrarea acti(it>?ii car)io(asculare cu alte acti(it>?i (egetati(e ca
termoreglarea7 )igestia7 #unc?iile se3uale. Stress2ul emo?ional in#luen?eaz>7
)e asemenea7 #rec(en?a car)iac> @i presiunea arterial>.
Cap.4. Anatomia pielii

!erita'il ;n(elis impermea'il7 pielea este un organ comple3. 5a constituie o
'ariera care se opune actiunii agensilor e3terni )e natura #izica/lo(ire7 taiere7
zg:riere7 e3punere la soare07 chimica/pro)use to3ice0 sau 'acteriologica
/patrun)erea 'acteriilor0.
5a pastreaza )e asemenea apa ;n organism. Hrosimea sa (ariaza )e la 1.5 la
5 mm7 ;n #unctie )e regiunile pe care le acopera. 5ste #ina pe pleoape si
#oarte groasa pe talpa picioarelor.
"in piele se #ormeaza mai multe structuri )eri(ate ca parul7 unghiile7 care
sunt ane3ele sale. Acest ansam'lu poarta numele )e tegument.
Culoare pielii (ariaza ;n #unctie )e mai multi #actori6 ea )epin)e )e genele
#iecarui7 )e sanatate7 )e starea emotionala7 )e con)itiile meteorologice ;n
care traim... Cantitatea )e melanina prezenta ;n piele )etermina culoarea sa7
iar acest pigment7 ;nchis la culoare7 o apara )e agresiunea razelor solare. "in
aceasta cauza7 o persoana care se e3pune la soare intens are o piele ;nchisa la
culoare.
-ronzarea se accentueaza progresi( prin e3punerea la lumina. Culoare pielii
)i#era ;n #unctie )e zona pe care o acopera si )e )ensitatea (aselor capilare
care o parcurg.
Pielea este compusa )in trei straturi6 epi)erm7 )erm si hipo)erm. 5pi)ermul
e ;n contact )irect cu me)iul e3tern. 5ste structura permia'ila si rezistenta.
5ste strat suplu si #oarte elastic.
5pi)ermul contine numar mare )e proteine7 ca Jeratina7 care ;i con#era
ro'ustete si elasticitate. Supra#ata epi)ermului nu este uni#orma7 prezent:n)
santuri super#iciale si ori#icii pe un)e ies #i'rele )e par si transpiratia.
5pi)ermul este #ormat )in mai multe su'straturi. Aa supra#ata este un strat
cu aglomerare )e celule moarte )e #orma plata7 care izoleaza pielea )e apa
)in e3terior. Acest ;n(elis este re;nnoit regulat6 celulele mai (echi ca) C se
)escuameaza si sunt ;nlocuite la r:n)ul lor.
Stratul granulos este stratul interme)iar ;n care celulele se ;m'ogatesc cu
Jeratina ;nainte )e a2si continua ascensiunea spre startul corni#icat. Moile
celule ale epi)ermului se nasc ;n stratul spinos si ;n cel 'azal.
5pi)ermul este situat pe )erm. Mai gros )ec:t epi)ermul7 acesta este
constituit )intr2un tesut con+uncti( )ens si elastic7 'ogat ;n (ase ti ;n ner(i.
"atorita te3turii )ense a #i'relor )e elastina si a colagenului pe care le
contine7 pielea are capacitatea )e a se ;ntin)e si )e a rezista la tractiune.
"otat cu terminatii ner(oase7 )ermul culege in#ormatii care se a#la la
originea senzatiilor tactile. Contine glan)ele su)oripare7 se'acee si #oliculii
pilosi.
Hlan)ele se'acee secreta se'umul7 la ni(elul #olicullilor pilosi. Acest lichi)
gras urca )e2a lungul ti+ei #irului )e par pentru a impregna apoi supra#ata
pielii. Hlan)ele su)oripare7 ;n numar )e 3 milioane7 sunt repartizate pe tot
corpul. 5le secreta su)oarea care7 e(apor:n)u2se7 racoreste organismul si
contri'uie ast#el la mentinerea temperaturii interne7 ;mpie)ic:n) ;ncalzirea
corpului.
"ermul si epi)ermul se spri+ina pe un tesut su'cutanat )enumit hipo)erm C
tesut con+uncti( la37 care ;nmagazineaza o mare parte )in grasimile corpului.
Acest strat grasos asigura protectia ;mpotri(a socurilor si a pier)erilor )e
cal)ura.
Pielea suporta ac?iunea (:ntului7a soarelui si a (remii. =m'atr:nirea sa se
mani#esta la supra#ata prin aparitia )e ri)uri si printr2o pier)ere )e tonicitate
si )e elasticitate )in cauza )iminuarii numarului )e #i're )e elastina si
)egra)arii colagenului prezent ;n )erm. =m'atr:nirea cutanata )epin)e )e
starea )e sanatate7 mo)ul )e (iata si )e patrimoniul genetic al #iecaruia7 )e
aceasta ;m'atr:nirea )i#era )e la in)i(i) la altul.

Cap.5. Metabolism
Pentru e#ectuarea #unctiilor (itale7 organismul are ne(oie )e
energie si elemente nutriti(e. Acestea ii sunt #urnizate )e alimente. "ar
principiile nutriti(e /#actorii nutriti(i0 se gasesc su' #orma unor com'inatii
comple3e7 care nu pot #i utilizate ca atare. 5ste )eci ne(oie )e trans#ormari
pana la elemente simple7 pe care organismul le #oloseste ca sursa energetica
si plastica. Proteinele sunt principalele su'stante plastice7 iar gluci)ele si
grasimile7 su'stante energetice.
"igestia reprezinta prima etapa a trans#ormarilor. Faramitate
mecanic prin masticatie si im'i'ate cu sali(a /'olul 'ucal0 sunt propulsate
prin eso#ag in stomac si intestinul su'tire7 un)e se continua )igestia inceputa
in ca(itatea 'ucala. Aa ni(elul intestinului are loc a'sor'tia principiilor
nutriti(e7 resturile ne)igerate trec in intestinul gros /colon0 un)e se
)e#initi(eaza )igestia si a'sor'tia. in #inal7 prin rect /anus0 se elimina
intermitent alimentele ne)igerate /)e#ecatia0. "igestia incepe chiar in
ca(itatea 'ucala. 5a intereseaza aici numai gluci)ele. Fermentul )enumit
ptialina sau amilaza sali(ara7 )egra)eaza ami)onul in componenti mai simpli
/)e3trina si maltoza0. in stomac7 'olul alimentar este #ramantat si im'i'at cu
suc gastric7 prin miscarile peristaltice ale acestuia. Sucul gastric contine )oi
#ermenti importanti6 pepsina si la'#ermentul. Pepsina trans#orma proteinele
in compusi mai simpli7 )enumite al'umoze si peptone. Pepsina )e(ine acti(a
numai su' in#luenta aci)ului clorhi)ric7 secretat la ni(elul mucoasei gastrice7
care trans#orma pepsinogenul inacti( in pepsina acti(a. Aa'#ermentul
/presura0 actioneaza asupra cazeinei /proteina )in lapte0 pe care o
coaguleaza7 operatie in)ispensa'ila pentru )igestia cazeinei )e catre pepsina.
%ot la ni(elul stomacului continua )igestia ami)onului su' actiunea ptialinei
sali(are. Prin pilor7 alimentele ast#el )egra)ate trec in )uo)en7 un)e se
)esa(arseste )igestia su' in#luenta celor trei sucuri )igesti(e prezente aici6
intestinal7 pancreatic si 'iliar. Hluci)ele sunt )egra)ate su' actiunea amilazei
pancreatice in compusi mai simpli numiti )izahari)e /maltoza7 lactoza0.
Acestia sunt )escompusi )e catre unele enzime )in sucul intestinal /maltaza7
lactaza etc.0 in monozahari)e /glucoza si #ructoza0 #orma su' care pot #i
a'sor'iti prin mucoasa intestinala.
Proteinele sunt )egra)ate in intestin su' actiunea tripsinei7 pana la sta)iul )e
polipepti)e si chiar aminoacizi. %ripsina este trans#ormata )in #orma inacti(a
)enumita tripsinogen7 in #orma acti(a7 )e catre o enzima intestinala7
enteroJinaza. Aa ni(elul intestinului se pro)uce si )escompunerea lipi)elor.
in preala'il lipi)ele sunt emulsionate )e catre sarurile 'iliare secretate )e
#icat si )epozitate in 'ila. 5mulsionarea consta in trans#ormarea lipi)elor in
particule #oarte #ine cu supra#ata mare7 care permit enzimelor )enumite
lipaze7 sa le )escompuna in glicerina /glicerol0 si acizi grasi. Ast#el6 laptele7
carnea7 'ranza7 ouale7 painea7 legumele7 #ructele si grasimile sunt
trans#ormate in compusi simpli7 monozahari)e /glucoza si #ructoza0 pentru
gluci)e7 aminoacizi pentru proteine si acizi grasi si glicerol pentru grasimi.
"upa a'sor'tia la ni(elul peretelui intestinal #actorii nutriti(i mentionati sunt
transportati pe calea circulatiei sanguine si lim#atice7 in la'oratorul central 2
#icatul. "e aici7 )upa ne(oie7 sunt )iri+ati in )i#erite sectoare ale
organismului7 #ie pentru pro)ucerea )e energie7 #ie pentru repararea
tesuturilor7 #ie )epozitate ca su'stante )e rezer(a. Pentru a #i incorporate in
tesuturi si celule si pentru eliminarea resturilor neutiliza'ile rezultate )in
ar)ere7 are loc procesul cunoscut su' numele )e metabolism. Acesta
cuprin)e )oua componente6 unul )e sinteza /re#acerea tesuturilor )in
su'stante simple0 numit ana'olism si altul )e )escompunere7 )e )egra)are
energetica7 numit cata'olism.
Hlucoza reprezinta principalul #urnizor )e energie pentru
organism. in sange se gaseste intr2o concentratie constanta /,211mgF0.
Aceasta se numeste glicemie. !ariatiile mari sunt periculoase7 )e aceea
actioneaza un sistem )e reglare #oarte e#icace pe )oua cai6
Autoreglare #izico2chimica. Hlicogenul )in #icat nu este o masa
amor#a. Pentru a #i consumata la peri#erie7 glucoza tre'uie sa #ie in preala'il
#i3ata su' #orma )e glicogen. "eci glucoza utilizata )e organism reprezinta
#ractiunea )esprinsa )in molecula )e glicogen. &ata cum glicogenul este in
permanenta sintetizat si utilizat7 ritmul #iin) )ictat )e intensitatea ar)erilor
)in organism. Acest #enomen este (ala'il numai pentru glicogenul hepatic
nu si pentru cel )epozitat in muschi. Sintetic glicogenul ia nastere )in patru
surse6 glucoza alimentara7 pro)usii meta'olismului gluci)ic7 proteine si
lipi)e. in ce pri(este autoreglarea7 )aca apare un supliment )igesti( )e
glucoza7 se (a pro)uce o sinteza crescuta )e glicogen care (a a'sor'i acest
supliment. &n(ers7 o utilizare crescuta a glucozei7 (a #i compensata prin
accelerarea )epolimerizarii glicogenului. Ast#el se mentine glicemia in
limitele #iziologice. 2 Reglarea hormonala a glicemiei. Aici inter(in
numerosi hormoni. "intre acestia numai insulina are e#ect hipoglicemiant7
ceilalti2#iin) hiperglicemianti /hormonul somatotrop hipo#izar7 A.C.%.G7
hormonii glucocorticosteroizi7 tiroi)ieni si catecolaminele presoare
/a)renalina si nora)renalina0.
Schematic insulina este secretata )e celulele 'eta )in insulele Aangerhans
)in pancreas. Stimulul )e secretie este hiperglicemia. 5ste transportata )e
sange7 #i3ata )e unele glo'uline si este inacti(ata la ni(elul #icatului.
Actioneaza acceleran) transportul glucozei prin mem'ranele celulare si
acti(eaza unele procese meta'olice /sinteza )e glicogen7 )e proteine7 )e
lipi)e etc0. in concluzie can) glucoza sanguina tin)e sa creasca7 surplusul
este trans#ormat in glicogen. Procesul se numeste glicogenogeneza. in lipsa
insulinei7 glucoza nu se mai trans#orma in glicogen7 creste ni(elul in sange
/hiperglicemie0 iar e3cesul este eliminat prin urina /glicozurie0 aparan)
ast#el 'oala )enumita )ia'et zaharat. Can) glicemia tin)e sa sca)a7
glicogenul este )escompus si echili'rul glicemiei resta'ilit. Ar)erea glucozei
la ni(elul celulelor7 cu eli'erare )e energie7 se #ace atat in prezenta
o3igenului /aero'ioza0 cat si in a'senta acestuia /anaero'ioza0. in caz )e
aero'ioza7 actioneaza reactii comple3e7 )i#erite enzime7 iar ciclul )e
)es#asurare este cunoscut su' numele )e ciclul Nre's. Aa ni(elul acestui
ciclu se intalnesc nu numai compusi )in )escompunerea gluci)elor7 )ar si cei
rezultati )in )egra)area proteinelor si a lipi)elor. Aici are loc
intercon(ersiunea )intre meta'olisme. Acesta este un mecanism 'iochimic
a)aptati(7 prin care un principiu alimentar poate sa se trans#orme in altul7 pe
calea unor reactii re(ersi'ile7 cu pro)usi interme)iari comuni. Ast#el pot
aparea sau )isparea cantitati aprecia'ile )e gluci)e7 lipi)e sau proteine. "e
o'icei e3ista o pre)ominanta a proceselor )e trans#ormare a proteinelor si
mai ales a lipi)elor in gluci)e (gluconeogeneza). Procesul )e eli'erare a
glucozei )in glicogen se numeste glicogenoliza. Ciclul Nre's este cheia )e
'olta a meta'olismului interme)iar. Aa acest ni(el inter(ine in principal
aci)ul piru(ic )in )egra)area zaharurilor7 care este un aci) cetonic simplu si
care este )egra)at in pro)usi #initi C1
2
si G
2
1. in )i#erite reactii inter(ine
insa si coenzima A7 care )a nastere acetil coenzimei A7 #orma acti(a care
participa la intercon(ersiunea meta'olismelor. Acesta este procesul
aero'iotic. in con)itii )e anaero'ioza7 )egra)area gluci)elor )uce la un
compus numit aci) lactic7 care poate #i si el o3i)at mai )eparte7 cu eliminare
)e energie7 apa si )io3i) )e car'on.
2 "in )egra)area proteinelor rezulta aminoacizi cu rol plastic7 asa numite
pietre )e constructie pentru sinteza proteinelor proprii organismelor. Spre
)eose'ire )e lipi)e si gluci)e7 aminoacizii nu se )epoziteaza in organism.
Celulele #olosesc numai atat cat este necesar7 restul sunt )ezaminati7 o3i)ati
si trans#ormati in glucoza /neoglucogeneza0 sau sunt arsi cu eli'erare )e
energie. "in )egra)area proteinelor rezulta pe langa )io3i) )e car'on si apa
si amoniac7 un pro)us to3ic. Acesta este trans#ormat la ni(elul #icatului in
uree7 pro)us mai putin to3ic7 care se elimina prin urina. "in meta'olizarea
nucleoproteinelor rezulta aci)ul uric7 care in cazuri patologice pro)uce
hiperuricemiile7 )intre care guta este cea mai cunoscuta. Proteinele sunt
singurele principii nutriti(e care contin azot. intre cantitatea )e azot ingerat
si eliminat e3ista un echili'ru /echili'ru azotat7 'ilant sau 'alanta azotata0.
Cresterea azotului in sange /hiperazotemia0 apare in 'oli gra(e renale sau
e3trarenale. 2 in ceea ce pri(este grasimile a'sor'ite )e peretele intestinal
su' #orma )e glicerol si acizi grasi7 sunt ulterior transportate la tesuturi si
resintetizate in grasimile proprii organismului. Aa tesuturi7 #ie intra in
constitutia componentelor celulare7 #ie se )epun ca grasimi )e rezer(a in
tesutul a)ipos su'cutanat sau in +urul unor organe. "in rezer(e sunt
mo'ilizate7 ori )e cate ori organismul are ne(oie )e energie. S2a (azut ca si
lipi)ele iau parte la ciclul Nre's7 prin intercon(ersiunea meta'olismelor. Prin
ar)erea grasimilor rezulta )io3i) )e car'on si o importanta cantitate )e
energie. Pentru ar)erea lipi)elor7 organismul are ne(oie )e o anumita
cantitate )e gluci)e7 in cursul tul'urarilor meta'olismului gluci)elor
/)ia'etul zaharat0 apar si tul'urari ale meta'olismului lipi)ic cu #ormarea )e
compusi interme)iari to3ici pentru organism7 cum sunt corpii cetonici
/aci)ul 'eta2hi)ro3i'utiric si aci)ul acetil2acetic0. "e #apt acesti acizi apar si
#iziologic ca sta)ii interme)iare. Pentru ar)erea lor7 in con)itii normale7 este
ne(oie )e energie #urnizata )e ar)erea glucozei. in )ia'etul zaharat7 glucoza
nu mai poate #i arsa in totalitate pana la )io3i) )e car'on si apa. Ast#el cei
)oi acizi pomeniti7 nu mai pot #i )egra)ati pana la sta)iul )e pro)usi #inali
/aci) acetic7 )io3i) )e car'on si apa07 aparan) un pro)us interme)iar7
acetona. %oti acesti pro)usi se numesc corpi cetonici. Cresterea lor in sange
se numeste cetonemie7 iar in urina2cetonurie. Acumularea acestor acizi
)etermina aparitia aci)ozei7 o complicatie #oarte gra(a in )ia'etul zaharat.
%oate aceste tul'urari7 apar in cea mai se(era complicatie a )ia'etului
zaharat7 coma )ia'etica. 1 alta consecinta a )ereglarii aportului )e lipi)e si
gluci)e este o'ezitatea7 in care e3cesul )e lipi)e si gluci)e se acumuleaza in
)epozite.
&mportant este si meta'olismul lipoproteinelor. Aipoproteinele
sunt comple3e )e lipi)e si proteine7 cuplate7 in care proportia )e lipi)e
(ariaza intre 528F. 5le . sunt reprezentate )e #os#olipi)e7 colesterol si
trigliceri)e. in general lipi)ele sunt )ispuse #ie in tesuturi /lipi)e tisulare07 #ie
circula in sange su' #orma )e macromolecule )e lipoproteine. S2au separat
patru #orme ma+ore )e lipoproteine6
2 chilomicronii7
2 lipoproteine cu )ensitate +oasa /A.".A.07
2 lipoproteine cu )ensitatea #oarte +oasa /!.A.".A.0 si
2 lipoproteine cu )ensitate inalta /G.".A.0.
*olul ma+or al lipoproteinelor este transportul lipi)elor in sange. Atat acizii
grasi cat si colesterolul sunt transportati su' #orma esteri#icata /trigliceri)e si
esteri )e colesterol0. Aa ni(elul tesuturilor7 trigliceri)ele si esterii )e
colesterol sunt hi)rolizati rezultan) acizi grasi7 )epozitati su' #orma )e
trigliceri)e7 in tesutul a)ipos si colesterolul li'er utilizat )e celule in scop
structural. Cresterea concentratiei plasmatice a colesterolului sau a
trigliceri)elor sau cresterea asociata7 )eci hiperlipoproteinemia sau
hiperlipi)emia reprezinta o anomalie 'iochimica in care +oaca rol #actori
genetici si #actori castigati /stres7 alimentatie7 se)entarism7 me)icatie etc0.
Astazi rolul hiperlipoproteinemiilor in geneza aterosclerozei este 'ine
cunoscut.
&n concluzie, rezulta ca prin )igestie si meta'olism7 pro)usii #initi
sunt )io3i)ul )e car'on si apa. Procesul in(ers )e #ormare a #actorilor
nutriti(i7 pornin) )e la )io3i) )e car'on si apa nu este posi'il. Plantele pot
sintetiza compusii organici )in apa si )io3i) )e car'on cu a+utorul energiei
solare. Acesti compusi pot #i preluati )e organismul uman #ie )irect prin
consum )e (egetale7 #ie in)irect prin consumul alimentelor animale care sau
hranit cu pro)use (egetale.
M5%A-1A&SMKA 5M5*H5%&C.Prin meta'olism energetic se
intelege schim'ul )e energie care are loc intre organism si me)iul
incon+urator7precum si trans#ormarile energetice care au loc in interiorul
organismului. Materialele energogenetice #olosite )e organism pro(in )in 2
surse. 1 parte este reprezentata )e materialele energogenetice e3ogene
/alimente07 iar cealalta parte este reprezentata )e materialele energogenetice
en)ogene /gluci)e7 lipi)e7 proti)e C sintetizate in organism0. &n organism o
parte )in energia eli'erata prin )egra)area acestor su'stante este #olosita in
)i#eritele procese )e sinteza sau )e e#ectuarea a unor #unctii /energia calorica
7mecanica7#otonica 7electrica0 7 iar o alta parte este acumulata su' #orma )e
rezer(a in anumite su'stante A%P7PC etc. 7numite su'stante macroergice sau
su'stante 'ogate in energie.&n cele )in urma toate #ormele )e energie se
trans#orma in energie calorica7ea reprezentan) in organism cal)ura
animala.%oata energia calorica )in organism este eli'erata prin o3i)area
su'stantelor organice si )e #aptul ca pentru aceasta o3i)are este ne(oie )e o
anumita cantitate )e o3igen.Mecesarul )e energie al unui organism se
e3prima in calorii.CAA1*&A /cal.0 este cantitatea )e cal)ura necesara pentru
a ri)ica temperatura unui gram )e apa cu un gra) Celsius 1$75C2 1575 C 7 1
cal L $718 +oule.%oate acti(itatile organismului reclama cheltuieli
energetice .Pentru o acti(itate le+era7un a)ult tre'uie sa gaseasca in
alimentatia sa zilnica cam 25 )e calorii.Aportul insu#icient al alimentelor
in elementele nutriti(e 7sau e3cesele alimentare sunt )aunatoarea si pot
pro(oca tul'urari )e sanatate.Me(oile energetice ale organismului se pot
sta'ili in #unctie )e cantitatea )e energie consumata la e#ectuarea muncii
prestate in con)itiile respecti(e.*atia alimentara necesara pentru 2$ )e ore
(ariaza )e la om la om7in #unctie )e regiunea geogra#ica7 ocupatia acestora 7
)e mo)ul )e (iata 7 precum si )e particularitatile #iziologice ale
organismului.
Kn constituent nutriti( /protein>7 car'ohi)rat sau lipi)0 tra(erseaz>
o'ligatoriu c:te(a etape pentru a )e(eni energie6 este )igerat7 a'sor'it7
transportat la #icat sau la celule7 )escompus ;n principii nutriti(e7 apoi
meta'olizat con#orm schemelor proprii.
Atunci c:n) ne(oile energetice nu sunt satis#>cute )e ingestia )e
alimente7 apare senza?ia )e #oame7 iar organismul intr> ;ntr2o stare cata'olic>
/consum )in rezer(ele proprii09 c:n) ingestia )ep>@e@te necesit>?ile7 are loc
#aza ana'olic> /)e cre@tere a rezer(elor sale0.
Prin ar)erea /meta'olizarea0 unui gram )e proteine rezult> cam $71
calorii /m>sur> pentru energie7 caloria ;nseamn> cantitatea )e c>l)ur>
necesar> pentru a ;nc>lzi un litru )e ap> cu un gra)7 ;ntre

@i 1

C07 a
unuia )e gluci)e cam $71 calorii7 iar a unuia )e lipi)e cam .73 calorii.
Cea mai mare cantitate )e energie consumat> )e organism este
;ntre'uin?at> pentru (ia?a )e rela?ie /mi@care7 e#ort0. Cheltuiala minim> )e
energie a organismului ;n repaus #izic @i psihic7 ;n con)i?ii neutre termic /nici
prea cal)7 nici r>coare07 la peste 12 ore )e la ultima ingestie )e hran> @i la
peste 2$ h )e la ultima ingestie )e proteine /constituen?i calorigeni0 este
)enumit> meta'olism 'azal. Aceast> cheltuial> ar #i7 la un in)i(i) normal7 )e
circa o calorie pe Jilogram pe or> /circa 1.68 cal4, Jg42$ h0. Cronologic
cheltuiala minim> e mai crescut> la copil7 sc>z:n) treptat o)at> cu ;naintarea
;n (:rst>9 la '>r'at este mai mare cu apro3imati( 1F )ec:t la #emeie
/)epin)e )e su'iec?ii lua?i ;n calcul0.
"e asemenea7 gra(i)ele marcheaz> o cre@tere a meta'olismului 'azal.
Pe l:ng> aceste necesit>?i7 organismul utilizeaz> energie pentru
meta'olizarea nutrien?ilor /ac?iune )inamic> speci#ic>0. 5a (ariaz> ;n #unc?ie
)e principiul nutriti( ingerat /cel mai mare este pentru proteine0.
=n #unc?ie )e regimul )e (:rst> /@i )e pro#esie07 organismul necesit> mai
mult> sau mai pu?in> energie. Sunt pro#esii mici cheltuitoare )e energie
/se)entare06 #unc?ionari )e 'irou /care7 )eseori )e(in suprapon)erali07
cizmari7 (:nz>tori7 me)ici7 pro#esori7 ingineri etc.7 )ar @i pro#esii #oarte
solicitante6 t>ietor )e lemne7 cosa@i7 s>p>tori )e p>m:nt7 mineri7 alpini@ti.
Per acti(itate7 Jg corp @i zi7 se consum> cam6
2 2$ C 3 cal4zi pentru repaus la pat /cantitatea energie necesar> pentru
meta'olismul 'azal09
2 3 235 cal4zi pentru acti(it>?i se)entare /stat la 'irou7 scris7 citit etc.09
2 35 C $ cal4zi pentru acti(itate u@oar> /stat ;n picioare7 mers le+er etc.09
/meta'olism 'azal O circa 8 2 . cal09
2 $ C $5 cal4zi pentru acti(itate mo)erat> /mers repe)e7 alergare u@oar>
)e scurt> )urat>09 /meta'olism 'azal O circa . 2 1.$ cal09
2 $5 C 5 cal4zi pentru acti(itate intens> /alergat7 #itness7 culturism u@or9
meta'olism 'azal O circa 1.$ 2 1.8 cal09
2 5 C 6 cal4zi pentru acti(itate #oarte grea /culturism greu7 alergare )e
)ou> ori pe zi7 munc> grea9 meta'olism 'azal O 1.8 C $.5 cal0.
=n s#:r@it7 organismul cheltuie@te energie @i pentru termoreglare
/men?inerea c(asiconstant> a temperaturii corporale0.
Pentru asigurarea materialului plastic @i energetic7 hrana tre'uie s>
con?in> ;n anumite propor?ii to?i nutrien?ii. Ast#el7 proteinele7 elementul cu
cea mai mare (aloare 'iologic>7 sunt necesare ;n +ur )e 78 C 175 gr.4zi7 a)ic>
;n +ur )e 2 C 3F )in ra?ia )iurn>. Car'ohi)ra?ii7 elementul cu cea mai mare
(aloare energetic> /)eoarece sunt u@or )e meta'olizat07 tre'uie s> acopere
cam 55 C 6F )in ra?ia zilnic>7 a)ic> ;n +ur )e $ C 8 gr.4Jilocorp4zi. Aipi)ele7
elementul cel mai calorigen7 sunt necesare ;n propor?ie )e 1 C 2F7 cam 75
2 1 gr.4Jolocorp4zi. 5le sunt cel mai greu asimila'ile @i meta'oliza'ile.
"intre proteine, ;n +ur )e 5 2 6F e 'ine s> #ie )e natur> animal>
/proteine complete su' raport aminoaci)ic07 iar restul )e $ C 5F )e
sorginte (egetal> /sunt mai pu?in complete7 lipsin) unii aminoacizi esen?iali0.
Car'ohi)ra?ii pro(in aproape e3clusi( )in pro)use )e origine (egetal>.
Singurele pro)use animaliere care ;i con?in ;n cantit>?i mai mari sunt mierea
@i laptele. =n pri(in?a tipului )e pro)u@i gluci)ici in)ica?i pentru o alimenta?ie
ra?ional>7 se recoman)> utilizarea pro)uselor 'rute7 cu gra)e c:t mai mici )e
e3trac?ie6 carto#ii #ier?i /piure07 orezul7 #ructele7 p:inea cu t>r:?e7 apoi7 cu
semne )e ;ntre'are6 p:inea al'>7 pro)usele )e pani#ica?ie @i7 la urm>7
pro)usele cu gra) )e e3trac?ie ma3im /zah>rul7 )e e3emplu7 @i pro)usele
zaharoase0.
Aipi)ele sunt elemente calorigene. Propor?ia ;ntre lipi)ele )e origine
(egetal> @i cele )e origine animal> ar #i cam )e 33 C 545 C 66F. %otu@i7
prea multe gr>simi animale pot ri)ica colesterolemia @i cre@te riscul
aterogenetic7 iar prea pu?ine uleiuri (egetale sca) cantitatea )e toco#eroli
/(itamina 507 necesari 'unei #unc?ion>ri a proceselor )e spermatogenez> @i
o(ogenez>. "e asemenea7 e3clu)erea gr>similor animale ;n totalitate sca)e
cantitatea )e colecalci#eroli /(itamina "07 necesare osi#ic>rii normale.
Me(oile )e ap> ale organismului sunt ;n me)ie )e 2 C 3 litri4zi. Mu
tre'uie s> 'em at:ta ap>7 )eoarece @i alimentele con?in ap>. "e multe ori7
putem 'ea chiar 1 C 175 litri ma3imum )e ap> pe zi. *estul pro(ine )in
alimente sau ;n urma reac?iilor meta'olice.
Apa e me)iul ;n care se )es#>@oar> reac?iile 'iochimice. =n lichi)ul intra
@i e3tracelular /constituit )in ap>0 sunt )izol(a?i sau emulsiona?i ceilal?i
componen?i.
%oate secre?iile organismului con?in ap>. Apa este eliminat> prin6
respira?ie /cam 3 ml07 #ecale /15 ml07 urin> /cam 173 litri07 transpira?ie
/cam ,5 ml @i chiar peste7 ;n zilele tori)e sau ;n cursul antrenamentelor07
)ar @i ;n urma unor st>ri #iziologice )eose'ite /(om>7 hemoragii7 l>crimat
etc.0.
Kn component alimentar pe care se pune tot mai mult accent ;n ultimul
timp7 este reprezentat )e #i'rele (egetale. "ac> omul ar #i #ost carni(or7
nutri?ioni@tilor le2ar #i #ost ri)icol s> ni le recoman)e7 )ac> am #i #ost
er'i(ori7 atunci pro'a'il7 nimeni nu ar #i a(ut pro'leme ;n a le procura7 )ar7
)ac> suntem gluci)i(ori /consum>m ciocolate7 sau pro)use )e pani#ica?ie cu
gra)e ;nalte )e e3trac?ie0 sau consum>m ham'urger7 san)Pich7 pro)use )e
patiserie @i altele7 atunci7 )a7 se pune pro'lema #i'relor alimentare. Mai 'ine
zis7 a lipsei lorQ
Cine @tie ce (itamine7 ce miracole nutriti(e con?inR s2ar putea zice. MuQ
1mul nu poate meta'oliza #i'rele (egetale7 )ar7 prin ;m'i'are cu #lui)e7
acestea se um#l>7 com'>t:n) scaunele lichi)e7 asigur:n) 'una #unc?ionare a
tu'ului )igesti(7 con#er> o senza?ie )e s>tul /a(iz celor care au o pro'lem>
)in a m:nca mult @i a asimila u@or gr>simeQ0 @i ;mpie)ic> 'alonarea. P:inea
graham7 'iscui?ii graham7 #ructele7 legumele7 zarza(aturile /mai ales
nepreparate0 au cantit>?i su#iciente )e #i're.
"ac> organismul ar #i constituit )oar )in proteine7 lipi)e @i car'ohi)ra?i
/compu@i )in cele $ elemente #un)amentale organogene6 C7 M7 17 G07 ar
ar>ta ca o mas> in#orm> )e carne7 situat> un)e(a su' ap>7 #>c:n) schim'uri
osmotice cu me)iul @i a@tept:n) s> pice 'acterii )e sus7 care7
)escompun:n)u2se7 s> #ie a'sor'ite tot prin osmoz>. "ar Matura a a)>ugat
printre elementele organogene7 pentru constituirea organismului7 @i minerale7
nemetalice sau metalice. Mecesarul ;n acestea pe zi este )e6
2 6 gr. )e clor7 pentru re#acerea GCl gastric9
2 $ gr. )e so)iu7 pentru contrac?ia muscular>9
2 372 gr. )e potasiu7 pentru contrac?ia muscular>7 miocar)ic>9
2 172 gr. )e sul#7 pentru #ormarea coenzimei A @i a aminoacizilor cu sul#
/cistein>7 metionin> etc.09
2 172 gr. )e #os#or7 pentru men?inerea 'unei #unc?ion>ri a oaselor @i
pentru constituirea nucleoti)elor #os#atice /A%P7 &MP7 KMP7 CMP7 CP C CF C
etc.09
2 78$ gr. )e calciu pentru contrac?ia muscular>7 pentru 'una #unc?ionare
a oaselor @i a ner(ilor9
2 732 gr. )e magneziu pentru 'una #unc?ionare a oaselor7
spermatogenez> etc.9
2 2 mgr. )e zinc9
2 18 mgr. )e #ier9
2 275 mgr. )e cupru9
2 3 mgr. )e mangan9
2 1 mgr. )e #luor9
2 73 mgr. )e io)9
2 urme )e co'alt.
Anumite procese meta'olice sunt ;nlesnite prin a)>ugarea )e (itamine.
Mecesarul zilnic al acestora este )e6
2 175 C 17, mgr. )e (itamina A /circa 5. K&09
2 1 mgr. )e (itamina " /cam $ K&09
2 223 mgr. )e (itamina 59
2 75 mgr. )e (itamina N9
2 175 mgr. )e (itamina -19
2 2 2 275 mgr. )e (itamina -29
2 2 mgr. )e (itamina -69
2 5 2 15 mgr. )e (itamina C9
2 15 2 26 mgr. )e (itamina PP.
!itamina A /retinol0 C componenta a pigmentilor (izuali7
in)ispensa'ila #unctiei (azului /mai ales pentru (e)erea crepusculara09 este
implicata in )i#erentierea celulara si in mentinerea structurii normale a
celulei9 mai are un rol important in sustinerea starii )e normalitate a pielii7 a
parului7 a mucoaselor7 cat si pentru )ez(oltarea normala a )intilor si oaselor.
Mu in ultimul ran)7 (itamina A este implicata in )ez(oltarea sistemului
imunitar. Carenta in (itamina A )etermina )escuamari ale epiteliului7
uscaciunea mucoaselor oculare7 imposi'ilitatea (e)erii nocturne7 cresterea
sensi'ilitati la agenti micro'ieni7 a#ectiuni ale mucoaselor nazale si
in#ertilitate.
5#ectele to3ice se mani#esta prin tul'urari hepatice7 a#ectiuni osoase
)ureroase caracterizate prin e3ostoze si anchiloze ale articulatiilor mai ales
la ni(elul (erte'relor cer(icale si a oaselor lungi ale mem'relor. Pro'lemele
apar in special prin hranirea timp in)elungat cu ulei )e co) sau cantitati mari
)e #icat. Pro'leme ma+ore apar si in cazul a)ministrarii in e3ces pe cale
me)icamentoasa.
!itamina " C este o (itamina necesara a'sor'tiei intestinale a
calciului si a #i3arii sale in oase. !itamina "3 poate #i sintetizata in piele
prin trans#ormarea colesterolului su' in#luenta razelor ultra(iolete.
"e#icienta este )e multe ori con#un)ata cu )ezechili'rul calciu2#os#or.
Carenta )e (itamina " )uce la o )ecalci#iere osoasa care pro(oaca rahitism
la tinerii si osteomalacia la a)ulti. 53cesul )e (itamina " )uce la
Gipercalcemie7 urmata )e o calci#iere a tesuturilor moi7 cum ar #i plamanii7
rinichi7 inima7 (ase sang(ine si stomac. &n unele cazuri apar )e#ormari ale
)intilor si articulatiilor.
!itamina 5 C (itamina liposolu'ila7 are rol important in prote+area
mem'ranelor celulare impotri(a su'stantelor o3i)ante. Aportul )e (itamina
5 este crescut atunci can) alimentatia este 'ogata in acizi grasi polinesaturati
/uleiuri si margarine (egetale7 #icat7 gal'enus )e ou7 unt0. Carenta (itaminei
5 contri'uie la aparitia )istro#iei muschilor7 inter(ine in #unctia )e
repro)ucere7 )ar si in raspunsul imunitar. *iscul hiper(itaminozei este re)us
)atorita #aptului ca aceasta (itamina )e(ine to3ica la )oze #oarte mari.
!itamina N C (itamina liposolu'ila7 are #unctia )e a regla si #orma
#actorii )e coagulare a sangelui. &n a#ara acestei importante #unctii7 (itamina
N mai are rol si in meta'olismul proteinelor si in #i3area calciului in
organism. A'senta ei sau prezenta unor antagonisti cum ar #i Par#arinasau
alti compusi ai otra(ii )e so'olani pro)uc hemoragie. !itamina N7 in
general7 nu este to3ica7 )ar in cazul a)ministrarii unor cantitati #oarte mari
in)uce anemie si alte tul'urari sanguine.
!itamina -1 /tiamina0 C este implicata in meta'olismul gluci)elor7
iar aportul se #ace in #unctie )e continutul )e gluci)e al )ietei. "e#icienta in
aportul acestei (itamine7 consta in aparitia urmatoarelor tul'urari6 lipsa
po#tei )e mancare7 o'oseala accentuata7 tul'urari neurologice7 urmate in
ultima #aza )e aparitia insu#icientei car)iace si chiar moartea.Aceste
tul'urari apar in)eose'i prin consumul e3agerat )e peste /aliment ce contine
o enzima care este antagonista tiaminei0. Supra)oza (itaminei -1 nu
prezinta to3icitate.
!itamina -2 C este esentiala pentru )ez(oltarea celulelor7 iar
a'senta ei pro(oaca leziuni ale ochiului7 a#ectiuni ale pielii precum si
intarzierea )ez(oltarii testiculelor.
!itamina -5 /aci)ul pantotenic0 e implicata in meta'olismul
grasimilor si al aminoacizilor. "e#icienta )e aport pro(oaca incetinirea
cresterii7 aparitia #icatului gras7 a tul'urarilor gastrointestinale /con)uce
chiar la aparitia ulcerelor07 con(ulsii7 coma si moarte.
!itamina PP /aci)ul nicotinic0 C este o (itamina implicata in
utilizarea celor mai importanti nutrienti. "e#icienta la om pro(oaca pelagra.
!itamina -6 /piri)o3ina0 are rol important in reglarea sistemului
enzimatic7 precum si in reactiile imunitare. "e#icienta )uce la )isparitia
po#tei )e mancare7 pier)erea in greutate si anemie.
!itamina -8 /'iotina0 C este implicata in meta'olismul grasimilor si
al aminoacizilor si are rol in mentinerea integritatii pielii si parului. Carenta
in aportul acestei (itamine con)uce la uscarea7 ingrosarea si ulcerarea pielii7
urmate )e mancarimi si aparitia matretei. "e#icienta ei mai poate #i
)eterminata )e consumul prelungit )e anti'iotic pe cale orala sau
alimentarea in e3ces cu al'us )e ou care contine a(i)ina7 un antagonist al
'iotinei.
!itamina -. /aci)ul #olic0 C are un rol #oarte important in procesul
)e maturare al celulelor rosii )in ma)u(a osoasa. Carenta acestei (itamine
con)uce la aparitia anemiei si leucopenie.
!itamina -12 /cianco'alamina0 C este #oarte importanta in
meta'olismul grasimilor si al gluci)elor7 )ar mai ales in sinteza )e mielina7
su'stanta importanta in #unctionarea normala a sistemului ner(os. Carenta
acestei (itamine con)uce la aparitia anemiei si a tul'urarilor ner(oase
%ermoreglarea.
Mentinerea constanta a temperaturii corporale centrale la animalele
homeoterme este rezultata echili'rului intre procesele termogenetice
si termolitice. %ermogeneza7 sau termoreglarea chimica7 este asigurata
)e totalitatea mecanismelor care participa la pro)ucerea )e cal)ura.
%ermoliza7 sau termoreglarea #izica7 este asigurata )e mecanismele
)eper)itie )e cal)ura. "in +ocul echili'rat al acestora rezulta
mentinerea constanta a temperaturii centrale.
Pro)ucerea )e cal)ura intr2un organism uman in repaus are loc in cea
mai mare cantitate la ni(elul organelor (iscerale toraco2a')ominale si
in cutia craniana. 5le realizeaza termogeneza centrala. &n repaus7
organismele interne participa cu ,F la intreaga pro)uctie calorica a
corpului. Ficatul pro)uce apro3imati( 2F )in cal)ura corpului7 moti(
pentru care temperature sangelui care paraseste #icatul prin (enele
suprahepatice )epaseste cu 122S C temperature rectala. *estul cal)urii
se pro)uce in musculatura si in tegument6 acestea sunt pro)ucatoare
peri#erice )e cal)ura. &n repaus7 (aloarea cal)urii pro)use )e
peri#erie7 muschi si piele7 este )e 2F. &n e#ort #izic7 pro)ucatorul
principal )e cal)ura )e(ine musculatura9 )atorita acestui #apt7
proportia calorigenezei intre nucleul intern7 (isceral7 care asigura
pro)ucerea centrala )e cal)ura si peri#eria7 cu muschii acti(e7 se
schim'a in #a(oarea celor )in urma.
Cele )oua zone7 nucleul si peri#eria se comporta )i#erit in
termoreglare6 nucleul7 zona centrala7 are o temperatura constanta7 iar
peri#eria este (aria'ila7 asiguran) temperaturii centrale. Ast#el7
can) organismul homeoterm este racit7 prin mecanisme reglatorii se
re)uce si temperatura pielii si prin aceasta )eper)itia )e cal)ura.
Can) temperatura am'ianta creste7 creste si temperatura tegumentului7
asiguran)u2se o )eper)itie termica crescuta. Peri#eria constituie
ast#el o manta )e ast#el )e protectie cu rol in mentinerea constanta a
temperaturii centrale. &n acest proces un rol important re(ine
circulatiei cutanate.
%ermogeneza
Pro)ucerea )e cal)ura7 sau termogeneza7 la un animal homeoterm are
(alori minime in zona )e neutralitate termica. Pentru omul im'racat7
acesta este intre 2222S C7 iar pentru cel )ez'racat7 intre 2623S C.
Pro)ucerea )e cal)ura in aceasta zona asigura cheltuielile energetice
'azale."aca temperature am'ianta sca)e7 asa cum a aratat inca *u'ner7
organismul nu reactioneaza numai prin (asoconstrictie peri#erica7 cu
re)ucerea )eper)itiei )e cal)ura7 ci si prin intensi#icarea
termogenezei. Meta'olismul poate creste cate(a ori peste (aloarea
'azala in cursul e3punerii la rece7 proportional cu sca)erea
temperaturii am'iante. Pro)ucerea )e cal)ura creste atat in zona
centrala / nucleu 0 cat si la peri#erie7 prin marirea tonusului
muscular si prin #rison termic / contractii tonicoclonice 0. &n
pro)ucerea )e cal)ura la #ig inter(in si miscarile acti(e7
(oluntare.#aptul ca in cursul e3punerii la #rig pro)ucerea )e cal)ura
nu creste e3clusi( in musculatura7 ci si in (iscere7 poate #i
)emonstrate pe animale curarizate7 la care )esi participarea musculara
in calorigeneza marita e e3clusa7 cresterea pro)ucerii )e cal)ura
continua sa ai'a loc la sca)erea temperaturii am'iante.
&ntensi#icarea termogenezei7 la sca)erea temperaturii am'iante incepe
la acea (aloare la care mecanismele reglarii #izice ale )eper)itiei )e
cal)ura nu mai pot asigura mentinerea temperaturii centrale. Se
numeste temperatura critica7 temperatura am'ianta ma3ima la care se
)eclansaza termoreglarea chimica7 prin cresterea termogenezei.
%emperatura critica reprezinta (aloarea limita in#erioara a zonei )e
neutralitate termica. 5a este )i#erita pentru speciile animale in
raport )e zona geogra#ica in care acesetea s2au )ez(oltat7 )e
)ez(oltarea tesutului a)ipos si )e gra)ul )e acoperire a tegumentelor.
&n e#ort #izic calorigeneza creste )e 2 ori.
Calorigeneza nu poate #i re)usa su' (alorile 'azale. 53punerea intr2un
me)iu cu temperatura superioara zonei )e neutralizare meta'olica sau
termica / peste 3S C 0 )etermina )impotri(a7 ca urmare a cresterii
temperaturii centrale7 o reactie ce consta in acti(area circulatiei cu
cresterea )e'itului circulator si marirea #rec(entei respiratorii7
care reclama intensi#icarea cheltuielilor energetice. Cresterea
acestor #uncii asigura termoliza. Pentru #iecare 1C7 crestere a
temperatruii centrale corporale7 consumul )e o3Dgen creste cu 2F )in
(aloarea 'azata. Cresterea nu este pasi(a7 e3clusi(e prin incalzirea
)ina#ara7 intrucat la animale tiroi)ectomizate amplitu)inea ei este
mai re)usa. "eci in cresterea meta'olismului in cursul hipertermiei
participa mecanisme )e reglare acti(a.
Pier)erea )e cal)ura a unui organism homeoterm se realizeaza prin
urmatoarele procese #izice6
10&ra)ierea. Cea mai mare parte a cal)urii corporale se pier)e prin
ira)iere. Kn su'iect7 ale carui cheltuieli energetice sunt )e 26
Jcal42$ h pier)e prin ira)iere 12 Jcal im'racat si 18 )e Jcal )aca
este )ez'racat. %egumentul uman emite ra)iatii electromagnetice7
in)eose'i )in zona in#rarosie7 su' #orma )e #otoni. Cele mai multe
raze in#rarosii emise )e tegument au lungime )e un)e )e 522 T / #ata
)e 7$278 T spectrul (izi'il0. 5misia tegumentului creste cu
temperatura acestuia. *a)iatiile emise sunt a'sor'ite )e corpurile
soli)e si lichi)e )in me)iul am'ient. 1rice corp care emite ra)iatii
are si proprietatea )e ale a'sor'i. &n acest #el7 corpul uman7 plasat
in apropierea unei so'e a'soar'e circa .,F )in ra)iatiile proiectate
pe tegument. 5misi(itatea supra#etei corporale este raportul )intre
energia inci)enta a'sor'ita si energia ra)ianta7 ma3imum posi'il emisa
e#ecti(. Can) acest raport este 17 in cazul corpului negru i)eal7
acesta a'soar'e toata energia si emite ma3imum )e ra)iatii la
temperatura )ata. %egumentul uman are o emisi(itate apropiata )e a
corpului negru i)eal si anume )e 7.59 ma+oritatea ra)iatiilor pro)use
#iin) in#rarosii7 culoarea pielii nu in#luienteaza ira)ierea9 pielea
neagra re)uce a'sor'tia cu 36F.
Prin ira)iere cal)ura organismului nu se pier)e in aerul incon+urator7
ci e a'sor'ita )e o'iectele soli)e )in +ur6pereti7 )usumea7 etc.7 a
carortemperatura este in#erioara corpului.
20 Con)uctia reprezinta pier)erea )irecta a cal)urii )in tegument7
prin contact )irect al acestuia cu un corp soli)7 a(an) temperatura
in#erioara / scaun7 pat7 etc.0. &m'racarea constituie pentru om un 'un
isolator termic7 care re)uce con)ucti'ilitatea calorica
tegument2corpuri soli)e incon+uratoare.
30 Con(ectia este pier)erea )e cal)ura a corpului in #lui)ele
am'iante. &ncalzirea aerului in contact cu tegumentul si miscarile
acti(e ale corpului genereaza curenti )e aer in +urul corpului7 care
a)uc noi straturi )e aer rece pe supra#ata cutanata. Curentii )e
con(ectie sunt pro)usi chiar )e imo'ilitate a corpului9 aerul incalzit
la supra#ata pielei se ri)ica7 noi paturi )e aer rece luan)u2i locul.
Curentii )e con(ectie sunt prece)ati )eci )e o etapa preala'ila )e
contact a aerului cu pielea7 in care cal)ura este trans#erata prin
con)uctia aerului9 urmeaza apoi con(ectia propriu2zisa7 care
in)eparteaza cal)ura con)usa. Apro3imati( 12F )in cal)ura corporala se
pier)e prin con(ectie. Pier)erile cresc #oarte mult in cazul e3punerii
organismului la curenti )e aer rece. Prin con(ectie se pier)e cal)ura
si pe supra#ata cailor respiratorii7 in aerul e3pirat.
Pier)erea prin con(ectie se realizeaza si in cazul imersiunii7 apa ca
si aerul #iin) #lui)e.
"in cauza cal)urii speci#ice mari a apei / 17 0 #ata )e cea a
aerului / 71,272$ 07 pier)erile )e cal)ura prin con(ectie7 ale unui
om ce inoata in apa rece7 cresc la 2S C7 apro3imati( )e 2 ori7 #ata
)e pier)erile in aer. "in acest moti(7 ca inotatori in apa rece7 nu
rezista )ecat su'iectii cu un )eposit a'un)ant )e grasime su'cutanata.
Prin con(ectie si con)uctie se pier) apro3imati( 8 Jcal in 2$ ore.
$0 5(aporarea apei Kn litru )e apa7 prin e(aporare la 3,S C7 a'soar'e
)e la corpurile )in +ur o cantitate )e cal)ura egala cu 58 Jcal.
&ntrucat un om7 in con)itii normale )e e3istenta7 pier)e in 2$ )e ore
circa 5 ml apa7 prin e(aporare la supra#ata tegumentului7 chiar in
lipsa secretiei su)orale / perspiratio insensi'ilis 07 si circa 5 ml
prin (aporii care satureaza aerul e3pirat7 #olosin)u2se la supra#ata
mucoasei respiratorii7 rezulta o )eper)itie totala )e apro3imati( 6
Jcal in 2$ ore7 prin e(aporarea apei.
Cantitatea )e apa ce se e(apora la supra#ata corpului )epin)e )e
supra#ata la care se #ace (aporizarea7 )e temperature pielii7 )e
tensiunea )e (apori a aerului si )e miscarile acestuia. Kmi)itatea
relati(a )e $F26F a aerului asigura su' acest raport con#ortul
optim. &ntr2un aer incalzit si saturat cu (apori )e apa7 e(aporarea nu
se pro)uce si eliminarea este oprita.
Prin tegument se elimina cea mai mare cantitate )e cal)ura / 83F 0
gratie ira)ierii7 con(ectiei si e(aporarii. Prin aparatul respirator7
pier)erea se #ace prin con(ectie / incalzirea aerului inspirit 0 si
prin e(aporare / saturarea aerului e3pirat cu (apori 0 si prin
e(aporare mica si ocazionala. Aa #el este negli+ata pier)erea )e
cal)ura prin urina si #ecale.
&n total7 pier)erile calorice prin ira)iere7 con)uctie7 con(ectie si
e(aporare7 se ci#reaza in 2$ ore la 2$228 Jcal7 consumul caloric
al unui su'iect a)ult cu e3istenta se)entara.
Factorii 'iologici care regleaza )epen)enta )e cal)ura
Pier)erile #izice ale cal)urii pro)use in organismul unui animal
homeoterm7 in me)iul incon+urator7 sunt con)itionate )e #actorii
'iologici6
10 %ransportul cal)urii pe calea sangelui prin con(ectie )inspre
nucleul corporal7 spre peri#erie este in#luientat )e gra)ul )e
acti(itate a circulatiei. "eci cresterea )e'itului circulator (a
asigura un transport marit )e cal)ura )inspre nucleul corporal spre
mantaua peri#erica.
20 &rigatia cutanata se re)uce prin mecanisme re#le3e in cursul
e3punerii la #rig si se acti(eaza la e3punerea al cal)7 cu )eose'ire7
in (asele sanguine ale e3tremitatilor7 in primul ran) ale mainilor7 cu
ire(atie mai 'ogata. Forma cilin)rica7 cu raza re)usa a )egetelor7
care le con#era o supra#ata mare in raport cu (olumul7 #ace ca 7 in
aceasta zona cutanata7 )eper)itia )e cal)ura sa #ie reglata in limite
#oarte largi7 prin mecanisme (asomotorii.
%eritoriul cutanat se caracterizeaza prin iner(atia simpatica
(asoconstrictoare 'ogata9 pielea este lipsita )e ner(i
(asco)ilatatori. Sensi'ilitatea (aselor terminale cutanate este insa
aprecia'ila la su'stantele cu actiune (aso)ilatatoare / acetilcolina7
histamine7 Jinine7 pro)usi )e proteoliza 0. !aso)ilatatia cutanata se
realizeaza si metameric7 prin re#le3e a3onice la stimuli nocicepti(i.
Acestea au rol protecti(. Ple3urile (enoase su'papilare cutanate7 care
contin un aprecia'il (olum )e sange au un important rol in
reprezentarea (olumului sanguine7 )epozitat in piele7 organelor
acti(e7 in cursul reactiilor simpato2a)erale. "ispozitia anatomica a
retelei circulatorii terminale )in piele este a)aptata )eper)itiei
termice.
Masurarea )e'itului circulator cutanat7 care se practica astazi cutent
cu proce)eul )escries )e Gensel7 'azat pe principiul )e clearance
termic7 arata o irigatie cutanata )e repaus la punctual )e
neutralitate termica )e 223 cmU sange4min41 g tesut7 cu o )i#erenta
arterio2(enoasa )e 2 (ol. 12 F. *acirea tegumentului7 cresterea
tonusului simpato2a)renal7 stimularea electrica a hipotalamusului
posterior pr)uc (asoconstrictie cutanata7 cu re)ucerea )e'itului
circulator la 72 ml4min41 g.
&n cursul (aso)ilatatiei acti(e a tegumentului )egetelor7 prin
sca)erea tonusului (asoconstrictorilor sau su' actiunea su'stantelor
(aso)ilatatoare7 )e'itul circulator cutanat poate a+unge la 12
cmU4min41 g tesut. *ezulta )eci ca circulatia cutanata se poate
actia( in proportie )e 6 ori.
*aportat la )e'itul circulator general7 )e'itul ple3urilor (enoase
cutanate su'papilare poate (aria )e al (alori apropiate )e 7 pana la
3F )in )e'itul car)iac.
!aloarea )e'itului cutanat este controlata prin tonusul arteriolelor7
iner(ate )e simpatic si a#late su' )epen)enta centrilor )in
hipotalamusul posterior.
%eritoriul circulator cutanat reprezinta ast#el un ra)iator regla'il
al corpului.
*eglarea circulatiei cutanate se #ace prin mecanisme re#le3e7 prin
actiunea temperaturii sangelui asupra anumitor zone )in hipotalamus si
prin actiunea )irecta a cal)urii asupra (aselor cutanate. Cal)ura
e3citata un e#ect rela3ant asupra musculaturii nete)e a (aselor si a
altor organe / intestin7 (ezica 0. &n acest e#ort pot inter(eni si
su'stante (aso)ilatatoare ce se pro)uc su' in#luienta cal)urii7 care
apar e(i)ent in arsuri7 can) irigatia pielii creste e3primat.
Cresterea )e'itului cutanat circulator asigura marirea )eper)itiei )e
cal)ura in e3punerea intr2un me)iu incalzit7 prin con)uctie si
ira)iere7 numai intre anumite limite )e crestere a temperaturii7 )ate
)e )i#erenta )intre temperature pielii si a me)iului.
30 Secretia su)orala. Cresterea temperaturii me)iului am'iant la
(alori apropiate7 sau superioare celor cutanate7 )etermina la om
intre(entia unui alt mecanism al )eper)itiei calorice6 secretia
su)orala. 5a apare o'isnuit can) temperature cutanata atinge 3$75S C.
Aa animale lipsite )e glan)e su)orale7 cum este cainele7 pier)erea se
#ace prin polipneea termica7 care intensi#ica e(aporarea apei
)e2a2lungul supra#etei cailor respiratorii superioare. Mecanism #izic
al )eper)itiei )e cal)ura consta in e(aporarea apei7 la supra#ata
pielii. Cu #iecare litru )e apa e(aporate se pier) 58 Jcal.
Hlan)ele su)orale )e tip tu'ular se gasesc la om in numar apro3imati(
275 milioane7 #iin) mai )ense in zona mainilor si picioarelor. Ca
structura sunt alcatuite )intr2o portiune incolacita care secreta
su)oare primara izotermica cu plasma si )in un con)uct rectilin7 care
stra'ate )ermul7 si )e2a lungul caruia sunt resor'iti unii
constituienti ai secretiei primare7 cum este7 )e e3emplu7 so)iul.
Apro3imati( 5F )in su)oarea pro)usa intr2o zi cal)a pro(ine )in zona
trunchiului7 255 )in teritoriul cutanat al mem'relor in#erioara si 25F
)in al e3tremitatilor ce#alice si al mem'relor superioare.
Su)oarea este lichi) a)ipos7 hipotonic in raport cu plasma /755 gF
su'stante soli)e 0. "intre constituentii su)orii cel mai important
este clorura )e so)iu7 care se gaseste la a)ultii tineri in cantitate
)e 33 m5V 4 / 71.g 4 07 pentru a creste progresi( cu (arsta la
$$ m5V 4 / 732gF 07 la peste 5 )e ani. So)iul mai creste in
su)oare cu cresterea )e'itului su)oral7 )atorita resor'tiei mai re)use
in )uctul glan)ei. Aa su'iectii ce lucreaza la temperaturi ri)icate
continutul in sare al secretiei su)orale sca)e. Su)oarea mai contine
uree7 apro3imati( in aceeasi concentratiei ca in plasma sanguina /
73 gF 0. Prin stimularea pro)ucerii unor mari cantitati )e su)oare
se urmarea alta)ata7 inainte )e e3istenta proce)eelor )e )ializa
e3tracorporala asangelui7 asigurarea unei eliminari a su'stantelor )e
retentie in insu#icienta renala. Aci)ul lactic este in cantitate
superioara7 #iin) pro)us )e glan)ele su)orale. 5ste )e retinut ca
o)ata cu )e'itul su)oral7 so)iul si potasiul cresc in concentratie7 pe
can) azotul su)oral sca)e. 5liminarea so)iului in su)oare este su'
control corticosuprarenal9 al)osteronul re)uce so)iul su)oral.
Secretia su)orala poate #i apreciata in)irect7 in raport )e
con)ucti'ilitatea electrica a pielii7 care creste pe masura ce apare
secretia / re#le3 psihogal(anic 07 sau 'a)i+onan) in preala'il pielea
cu o solutie )e io) in alcool si aplican) apoi pe supra#ata sa7 in
cursul acti(itatii secretorii7 o hartie )e #iltru impregnanta cu
ami)on. Fiecare glan)a su)orala in acti(itate lasa o pata al'astra pe
hartie.
Mecanismul secretiei su)orale este e3clusi(e ner(os. "upa sectionarea
ner(ilor7 in teritoriul )ener(at nu se mai pro)uce secretie su)orala.
5a reapare o )ata cu regenerarea7 #iin) un semn al acesteia.
Su' raportul iner(atiei7 glan)ele su)orale se grupeaza in ecrine si
apocrine. Mumai glan)ele ecrine au rol in termoreglare. Sunt
raspan)ite la supra#ata corpului. &ntre ele7 un comportament )eose'it
au cele )e pe planta sip alma7 care secreta mai ales in emotii.
&ner(atia lor este simpatico colinergica7 )ar )e origine )i#erita
pentru palma si rest.
Cele apocrine sunt repartizate in regiunea a3ilara si pu'iana2secreta
un pro)us 'ogat in su'stante organice7 care #iin) )escompuse )e #lora
'acteriana7 cutanata7 e3ala mirosuri caracteristice. Acestea au
iner(atie a)renergica9 acti(itatea lor creste in stresul emotional.
Secretia su)orala in procesul )e termoreglare este )eclansata su'
in#luenta cal)urii am'iente7 respecti( a incalzirii pielii7 pe )oua
cai6 re#le3a si prin actiunea central )irecta asupra sistemului ner(os
asangelui incalzit. Centrii sangelui incalzit. Centrii )e reglare sunt
in hipotalamusul anterior.
*e#le37 stimularea termoreceptorilor cutanati )eclansaza prin
a#erentele )irecte sau integrate in hipotalamusul anterior7 re#le3e
segmentare cu centrii in coarnele laterale ale ma)u(ei7 a caror cale
e#erenta este simpatico colinergica.
Cresterea temperaturii sangelui stimuleaza7 mai ales pe cale )irecta7
centrii secretiei su)orale )in hipotalamusul anterior7 ceea ce
)eclansaza simultan o secretie generala7 al #el prin #i'rele
simpatico7 a(an) ca me)iator acetilcolina. Atropina7 su'stanta care
antagoneaza e#ectul muscular al acetilcolinei7 re)uce numai secretia
su)orala nu si (aso)ilatatia. Faptul a #ost e3plicat )e Fo3 si Gilton
prin eli'erarea )in celulele glan)elor su)orale in acti(itate )e
Jalicreina7 care a+ungan) in lichi)ul interstitial actioneaza asupra
Jininogenului eli'eran) 'ra)iJinina. -ra)iJinina intretine #lu3ul
sanguine marit7 necesar acti(itatii secretorii. Mecanismul este
similar cu cel intalnit in acti(itatea glan)elor sali(are.
Cantitatea )e su)oare secretata in 2$ )e ore (ariaza in limite #oarte
largi7 in raport )e #unctia )e termoreglare.
"i#uzia cutanata pasi(a a apei )in lichi) interstitial si sange este
#oarte re)usa7 epi)erma #iin) putin permea'ila pentru apa. &n con)itii
o'isnuite7 ea reprezinta apro3imati(a 1 ml4ora7 )eci 25 ml in 2$
ore.&ntr2un me)iu rece7 secretia su)orala este nula9 intr2un me)iu cu
temperatura #oarte ri)icata poate creste la 175 l4ora la personae
nea)aptate si pana la 375 l4ora la su'iecti aclimatizati.
Aclimatizarea se realizeaza prin proli#erarea glan)elor si cresterea
hipotoniei su)orii7 cu crutarea in acest mo) a pier)erilor )e so)ium.
Fenomenul prezinta importanta la tropice / in asemenea con)itii se
pro)uc $ l su)oare7 in con)itii e3treme pana la 1 l su)oare zilnic 0
si inmunca al temperature ri)icate.
Pier)erile )e so)iu si apa se intalnesc cu ape so)ate si car'ogazoase.
Secretia su)orala7 ca mecanism al termoreglarii )e(ine ine#icienta
can) aerul este saturat cu (apori9 e(aporarea apei si racirea
tegumentului nu mai au loc9 se pro)uce staza calorica si hipertermie.
$0 &zolarea organismul )e temperature am'ianta se realizeaza prin
grasimea su'cutanata. Con)uctanta termica a straturilor )e grasime7
piele7 muschi este in raport )e 36261. la animale )in regiunile
arctice7 grasimea su'cutanata este mult mai a'un)ant reprezentata
)ecat in cele tropicale.
-lana7 pentru unele specii7 si (esmintele7 pentru om7 constituie un
izolator )e mare importanta in mentinerea temperaturii corpului. "upa
pozitia parului regleta )e muschii erectori7 sau a pena+ului7
pier)erile )e cal)ura pe supra#ata cutanata sunt reglate in limite
largi.
50 Postura. Hra)ul )e racire al corpului )epin)e )e supra#ata
corporala e3pusa. "e aceea7 animalele intr2un me)iu incalzit )orm in
pozitie rela3ata7 e3punan)u2si toracele si a')omenul9 la #rig pozitia
ghemuita re)uce supra#ata totala corporala7 in)eose'i toracele si
a')omenul.
Cap.6. Tehnici de masaj

6.1.%ehnici #un)amentale 2 Proce)ee principale 6
Metezirea /e#leura+ul0
*eprezinta mane(ra )e intro)ucere7 cu care incepe orice se)inta )e
masa+7 care poate #i alternata cu alte mane(re #un)amentale )e masa+
#olosite7 si constituie mane(ra )e incheiere a oricarei se)inte )e masa+.
Se e3ecuta alunecan) usor si ritmic mana4mainile terapeutului7 cu #ata
palmara pe supra#ata tegumentara tratata7 in sensul intoarcerii (enoase si
lim#atice.
Ca proce)ee )eri(ate se mai pot e3ecuta in #orma scurta sau lunga
/#unctie )e marimea zonei )e tratat07 e#leura+ alternat /cu palmele )e2o parte
si )e alta a corpului7 in contratimp07 simultan7 mana )upa mana/palmele pe
aceeasi zona )e masat07 in 'ratara /prin cuprin)erea mem'relor intre police
si celelalte )egete0.
Principalul e#ect al mane(rei )e netezire este reprezentat )e acti(area
circulatiei sanguine si lim#atice super#iciale7 atat in mo) )irect7 cat si in mo)
re#le37 asupre terminatiilor ner(oase receptoare peri#erice /cu in#luente
#a(ora'ile neuro2(asomotorii si umorale asupra intregului organism0. Prin
acest mecanism se e3plica si se con#irma e#ectele )e mai lunga )urata ale
mane(rei.
&nsotite sau nu )e (i'ratii7 mane(rele )e netezire pot sa in#luenteze
#a(ora'il contracturile musculare )ureroase si ne(ralgiile a#erente locale. Pe
ceste e#ecte )e se)are )ureroasa locala se 'azeaza actiunea si in)icatia )e
mane(ra pregatitoare in masa+.
Frictiunile
Constau in apasarea si )eplasarea tegumentelor si tesuturilor
con+uncti(e su'cutanate pe planurile pro#un)e sau pe un plan osos7 in limita
elasticitatii lor.
Ca proce)ee )eri(ate se mai pot e3ecuta #rictiuni cu )egetele7 cu
pumnul7 cu palma7 cu marginea cu'itala a mainii.
Aocal7 se o'tine o mo'ilizare a tesuturilor moi7 prin marirea
elasticitatii si supletei. Pe cale re#le3a se o'tine o acti(are a circulatiei
locale7 cu stimularea schim'urilor nutriti(e7 )ar si o rela3are locoregionala.
5ste o #oarte 'una meto)a )e )iminuare a sensi'ilitatii )ureroase pro)usa )e
contracturi musculo2ten)inoase locale7 )ar si )e ameliorare a hipertonusului
neuromuscular general.
&n)icatiile acestei mane(re ca atare sunt multiple 6 sechele
posttraumatice sau post operatorii7 hipertonizarea musculaturii scheletice
hipotro#iate )upa imo'ilizari prelungite7 a#ectari ten)inoase si ligamentare
periarticulare cronice si su'acute7 asuplizarea proceselor #i'roase
con+uncti(e locale7 )e )isipare a unor procese locale celulo2a)ipoase7 seroase
si sechele )e hematoame locale7 a)erente cicatriciale7 resor'tia e)emelor7etc.

Framantatul /petrisa+ul0
5ste un proce)eu ce consta in prin)erea muschilor si a pielii su'
#orma )e cuta7 ri)icarea lor si stoarcerea lor prin comprimare intre )egete si
palma sau4si prin presiune pe planul pro#un).
Ca proce)ee )eri(ate se mai pot e3ecuta #ramantari in 'ratara
circulare sau serpuite7 #ramantat in cute7 in rin)ea.
Prin acest proce)eu cu pronuntata actiune mecanica7 este acti(ata
circulatia pro#un)a7 este stimulata acti(itatea 'iologica tisulara7 elasticitatea
musculara7 seim'unatatesc shim'urile nutriti(e tisulare si se acti(eaza
eliminarile elementelor rezultate )in cata'ulismul tisular.
&n a#ara )e e#ectele (asculotro#ice7 acti(itatea musculara este
in#luentata #a(ora'il si prin cai ner(oase re#le3e.
Aceste mo)uri )e actiune )emonstreaza si +usti#ica utilitatea si
(aloarea mane(rei in atro#iile4hipotro#iile musculare )e inacti(itate )upa
imo'ilizari prelungite posttraumatice sau )e alte cauze.
%apotament /'aterea4percutia0
Consta in lo(ituri usoare scurte si ritmice aplicate pe piele
/inclusi( pe partile moi su'iacente07 aplicate cu marginea cu'itala a
)egetelor si a mainii7 cu palma intinsa7 stransa88caus887 cu mainile stranse in
pumn7 antero2posterior sau cu marginile laterale.
Ca proce)ee )eri(ate se mai pot e3ecuta tocari7 percutari cu
(ar#urile )egetelor. &n anumite situatii7 in #unctie )e regiune si )e su#erinta7
se in)oaie (ar#urile )egetelor7 ca sa ca)a perpen)icular pe zona masata /ca la
apasarea clapelor pianului )ar cu o presiune mai crescuta si a)aptata0. Pe
regiunile mai sensi'ile7 #rec(enta lo(irilor manuale se poate rari putin. "aca
pe regiunile )orsala si lom'ara se aplica lo(irea perpen)iculara7 pe regiunea
a')ominala se poate impune lo(irii )igitale o usoara miscare )e alunecare7
tangenta la tegument.
5ste cel mai intens si stimulant proce)eu )e masa+ si )e aceea
tre'uie )ozat cu mare atentie mai ales pe zonele traumatizate cu )ureri sau
contracturi musculare mari si )e asemenea MK Q se e3ecuta pe zona sensi'ila
a rinichilor /risc )e ptoza renala sau )e migrare a calculilor renali0.
5#ectele mane(rei sunt pre)ominant e3citante7 prin actiunea
asupra receptorilor pielii si a tesuturilor su'cutanate con+uncti(e7 si prein
acti(area circulatiei care pro(oaca inrosirea pielii/eritem0 si cresterea
temperarurii locale. Aceasta mane(ra re)uce sensi'ilitatea ner(ilor peri#erici
si creste tonusul musculaturii7 prin stimularea potentialului )e contractie a
#i'relor musculare.
%oate aceste e#ecte ale tapotamentului sunt 'ene#ice in com'aterea
hipotoniilor/sca)erea tonusului04atoniilor/lipsa tonusului0 si
hipotro#iilor/sca)erea (olumului0 musculare cauzate )e inacti(itate sau )e
imo'ilizare in aparate gipsate.
!i'ratiile
*eprezinta mane(ra #un)amentala )e masa+ )e tipul trepi)atiilor sau
tremuraturilor #ine si ritmice7 prin presiuni intermitente7 cu miscari
oscilatorii7 pro)ucan) ast#el o )eplasare mica a tegumentelor si a tesuturilor
su'cutanate.
!i'ratiile manuale se e3ecuta cu (ar#ul )egetelor sau cu #ata lor
palmara7 )e regula cu )egetele intinse7 cu pumnul )eschis sau inchis. 5le nu
pot #i e3ecutate un timp prea in)elungat pentru ca sunt #oarte solicitante si
)i#icil )e e3ecutat7 o'osin) rapi) mainile maseurului.
Ca proce)ee )eri(ate se mai pot e3ecuta (i'ratii puncti#orme7
super#iciale sau pro#un)e.
Actiunea (i'ratiilor )epin)e )e intensitatea #olosita. Ast#el7
(i'ratiile super#iciale7 #ine7 prelungite au un e#ect calmant7 re)uc
sensi'ilitatea pielii si a tesuturilor su'cutanate7 pro)uc o senzatie placuta )e
incalzire si o rela3are musculara. !i'ratiile mai puternice7 pro#un)e pro)uc o
acti(are a circulatiei sangelui7 cu e#ecte )econgesti(e.
!i'ratiile se recoman)a in com'aterea hipertoniilor musculare7 a
contracturilor musculare7 in artrozele cer(icale4lom'are7 si in com'aterea
o'oselii musculare )upa e#ort.
Proce)ee secun)are6
Cernutul si rulatul
Se pot aplica )oar pe partile corpului )e #orma cilin)rica
/mem're in#erioare si superioare0.
Cernutul se e3ecuta cu am'ele maini asezate pe partile laterale
ale mem'relor7 cu )egetele in)oite7 impriman)u2se partilor moi miscari )e
lateralitate7 asemanatoare cu miscarile pe care le #ac gospo)inele can) cern
#aina sau malaiul prin sita.
*ulatul se #ace cu am'ele maini plasate lateral )e2o parte si )e
alta a segmentului )e tratat7 cu )egetele intinse7 realizan)u2se o rulare in
am'ele sensuri a tesuturilor moi7 )e +ur2impre+urul regiunii masate7 apasan)
pa tesuturi mai tare )ecat la cernut.
Aceste proce)ee au e#ecte )e rela3are musculara7 )e
)econgestionare locala7 si )e im'unatatire a supletei tesuturilor.
Presiunile
Presiunile constau in apasari pe unele zone ale corpului si )e
regula se aplica la s#arsitul se)intelor )e masa+7 inaintea e#leura+ului #inal.
5le se e#ectueaza cu palmele 6 )e e3emplu7 pentru regiunea spatelui acestea
se aplica )e2o parte si )e alta a coloanei (erte'rale /para(erte'ral07 persoana
masata #iin) culcata cu #ata in +os7 pe 'urta /)ecu'it (entral0 cu palmele su'
#runte iar maseurul e3ercita presiune cu a+utorul propriei greutati. Proce)eul
se e3ecuta lent #ara (ariatii 'ruste )e intensitate7 pentru a e(ita e(entualele
senzatii neplacute /)urere0. "aca acestea apar7 mane(ra se intrerupe.
Kn proce)eu )eri(at il constituie presiunile in ritmul respirator
/apasarea se e3ecuta pe e3piratia pacientului0 sau alternate /intre respiratii0.
Presiunile sunt contrain)icate copiilor si persoanelor in (arsta7
)eoarece e3ista riscul pro)ucerii unor acci)ente osoase /#isuri7 #racturi0.
Presiunile au e#ecte 'ene#ice asupra circulatiei sangelui )in zona
masata /)upa o prima #aza )e ischemie7 urmeaza o #aza )e hiperemie07
precum si unele e#ecte asupra terminatiilor ner(oase7 urmate )e sca)erea
sensi'ilitatii.

%ractiunile si tensiunile
Aceste proce)ee (izeaza in special articulatiile si tesuturile
periarticulare.
%ractiunea se e3cuta cu am'ele maini ale maseurului7 acestea
prinzan) regiunile )e )easupra si )e )e)esu'tul articulatiei si e#ectuan)
tractiuni ale segmentului in sensul a3ei lungi a mem'rului masat. %ractiuni
)eri(ate se pot e3ecuta pe tot mem'rul )e masat sau pe #iecare articulatie in
parte.Mane(ra urmareste intin)erea in limite #iziologice a )i#eritelor
componente atat ale articulatiei cat si ale #ormatiunilor periarticulare7
eli'eran)u2se toto)ata )e su' presiune si elementele intraarticulare7
realizan)u2se ast#el o crestere a mo'ilitatii articulare. %ractiunile mem'relor
se e3ecuta )in )ecu'it )orsal /culcat pe spate0. Aa ni(elul coloanei (erte'rale
cer(icale7 tractiunile se e#ectueaza )in pozitie stan) pe un scaun sau stan) in
picioare7 #olosin) prizele cu palmele pe #runte si pe cea#a tragan) capul in
sus /elongatie0. %ractiunile se e3ecuta numai su' in)icatie me)icala7 cu
)ozare a intensitatii prin tatonare7 progresi( cu pru)enta si 'lan)ete7
e(itan)u2se aparitia )urerilor /)aca apar se impune oprirea ime)iata a
proce)eului0.
%ensiunile /manipularile0 sunt miscari pasi(e7 care se e3ecuta in
raport cu 'iomecanica #iecarei articulatii. 5le constau in mo'ilizarea
segmentului in#erior pe segmentul superior al articulatiei7 urmarin)u2se
realizarea unor miscari cu amplitu)ine cat mai mare in articulatia respecti(a7
#ara a atinge sau )epasi pragul )ureros7 ceea ce ar impune oprirea masa+ului.
%ensiunile sunt #olosite in tratarea re)orilor articulare /intepenirea7
anchilozarea0 aperute )upa unele traumatisme ale aparatului locomotor7 in
scopul resta'ilirii mo'ilitatii articulare normale.
Scuturarile
Sunt mane(re secun)are )e masa+7 care constau in oscilatii
ample7 e#ectuate ritmic asupra unui segment al corpului. 5le se aplica la
mem'rele superioare si in#erioare7 prin prin)erea cu palmele maseurului a
mainilor sau calcaielor celui masat7 solicitan) acestuia )in urma sa2si
rela3eze muschii in timp ce maseurul imprima miscarilor un ritm (iu in
#unctie )e intensitate. Scuturarile pot pro)uce e#ecte )e rela3are musculara7
)e calmare7 can) se e3ecuta usor si e#ecte )e stimulare generala can) se
e3ecuta mai energic. Se mai pot e3ecuta scuturaturi si aplican) mainile
maseurului pe partile laterale ale palmelor sau picioarelor pacientului
impriman)u2se miscari asemanatoare cernutului sau rulatului.

Ciupirile si pensarile
Pentru ciupiri se prin) tesuturile moi ale persoanei masate cu
)oua )egete /policele si in)e3ul0 )e catre masor #orman)u2se o cuta. 5ste o
tehnica ce se aplica pe segmente mici ale corpului cu parti moi7 cu (olum
re)us7 cum sunt )e e3emplu7 )egetele.
Pensarile sunt tot mane(re secun)are care utilizeaza o priza
me)ie cu a+utorul palmei si al )egetelor7 prinzan) partile moi intr2o cuta a
carei ri)icare )epin)e )e elasticitatea tesuturilor7 )upa care zona prinsa este
lasata li'era. Proce)eul se e3ecuta intr2un ritm mai (iu7 )in loc in loc7 pe
regiunile cu musculatura 'ine reprezentata /mem're7 zona lom'ara0.
Pensarile au e#ecte in pro#unzime7 )e stimulare a musculaturii7 )e
im'unatatire a circulatiei sang(ine si a schim'urilor nutriti(e tisulare.
6.2.%ehnici complementare 6
Masa+ul trans(ersal pro#un) C CDria3.
Aceasta tehnica se 'azeazW pe )iagnosticul e3act al leziunii7 prin
palparea cu 2 )egete a zonei traumatizate si e(i)entierea punctului )ureros.
Se e3ecutW o #rictiune pro#un)W trans(ersalW cu 2 )egete7 perpen)icular pe
)irectia #i'relor musculare sau ligamentare7 interesate )e traumatism.
Presiunea rWm:ne constantW ;n tot timpul se)intei7 )egetele pWstr:n) contact
permanent cu pielea. "urata proce)urii este )e 1 minute7 ea put:n)u2se
repeta la inter(al )e 122 zile.
Masa+ul trans(ersal pro#un) realizeazW ;nlWturarea a)erentelor #i'roase
)upW traumatisme ale aparatului locomotor. Prin mo'ilizarea trans(ersalW a
tesuturilor moi se re#ac zonele )e cli(a+ si alunecare #iziologicW a muschilor
si ten)oanelor. Are o actiune tro#icW localW pro)uc:n) hiperemie si analgezie
la locul )e aplicare.
Proce)eul CDria3 se #oloseste ;n6
2 tratamentul ten)initelor9
2 periten)initelor9
2 mioten)initelor9
2 leziunilor musculare cicatrizate9
2 ;n sechele )upW entorse.
Mu se recoman)W ;n sta)iul acut al a#ectiunilor amintite si ;n a#ectiunile
in#lamatorii ale aparatului locomotor.
Masa+ul periostal C !ogler.
Se #olosesc presiuni cu pulpa )egetului mi+lociu sau a policelui7 sau
chiar e3tremitatea )istala a celei )e2a )oua phalange a in)e3ului sau
me)iusului7 )egetul #iin) #lectat.
Presiunea 7 la inceput sla'a7 creste progresi( pentru a atinge perceptia
rezistentei osului7 #ara a )epasi ni(elul X8)urerii agrea'ile X8. 1 )ata o'tinut
contactul7 se inlocuieste presiunea7 cu o miscare circulara7 lenta7 minima7
)irect pe os sau )epartan) partile moi )aca osul este pro#un)..
Se e(ita emergentele ner(oase si trunchiurile ner(oase7 pentru a nu
e3acer'a ne(ralgiile 9 in plus7 in aceasta tehnica nu tre'uie lucrate apo#izele
spinoase7 craniul7 rotula si cla(icula. Se e3ecuta presiuni punctuale ritmate7
pe supra#ete osoase accesi'ile7 care pornin) )e la punctul )e tratat7 se
)ez(olta in e(antai7 #a ca )egetul sa alunece pe piele.
Aa #inalul acestei se)inte se #ace un masa+ al tesutului supraiacent7 )e
tipul presiunilor alunecate pro#un)e si urmarin) sa se mo'ilizeze partile moi
in(ecinate. Se)inta poate )ura 223 minute.
Cap.. Aplicatii pentru diverse a!ectiuni
,.1.-oli musculare 6
Miozitele )e e#ort se mani#esta prin/simptomatologie0 6
2)ureri (ii7 )i#uze intr2un grup muscular
2cresterea tonusului muscular si chiar contracturi musculare
2imposi'ilitatea )e a e#ectua anumite miscari7 #ara )urere
/impotenta #unctionala0.
Masa+ul urmareste calmarea )urerilor7 sca)erea tonusului
muscular crescut si )isparitia contracturilor musculare /e#ecte miorela3ante0
si im'unatatirea circulatiei sanguine.
"intre proce)eele )e masa+ se recoman)a e#leura+ 'lan)7
prelungit7 #rictiuni usoare7 (i'ratii cu e#ect miorela3ant.
%orticolis Y #rigore /gat intepenit0 reprezinta o a#ectiune a muschilor
sternoclei)omastoi)ieni si4sau trapezi )in cauza e3punerii la #rig sau curent
)e aer rece mani#estata prin 6
2)ureri musculare spontane sau la miscarile )e lateralitate ale
capului
2contractura )ureroasa a muschilor respecti(i
2limitarea sau imposi'ilitatea e#ectuarii miscarilor )e lateralitate
Se recoman)a e#leura+ )escen)ent7 )in spatele pa(ilionului urechii7 catre
umar7 #rictiuni usoare 7 pru)ente pentru a e(ita aparitia )urerii7 apoi (i'ratii
usoare cu )egetele. &n sta)iul acut este contrain)icat tapotamentul pentru a
nu se e3acer'a )urerile sau contractura musculara.Masa+ul se poate aplica
)upa e#ectuarea unei proce)uri )e termoterapie /terapie prin cal)ura 6
para#ina7 solu37 in#rarosii7 )us2masa+0.

Aum'ago )e e#ort reprezinta a#ectarea musculaturii lom'are
para(erte'rale7 mani#estata prin 6
2 )ureri lom'are
2 contractura musculaturii
2 impotenta #unctionala
Masa+ul este 'lan) rela3ant7 )econtracturant7 in ritm lent. Se e3ecuta
e#leura+ usor7 cu am'ele maini7 #rictiuni usoare7 #ramantat X8in cuta887 (i'ratii
rela3ante.
Gipotro#ii musculare )e )i(erse cauze /imo'ilizare gipsata7 poliartrita
reumatoi)a0 mani#estate prin 6
2 sca)erea tonusului muscular
2 sca)erea (olumului muscular
2 impotenta #unctionala
Se recoman)a proce)ee )e masa+ cu e#ecte stimulatorii7 intense7 energice.
5#leura+ul se #ace cu alunecari centripete /catre centrul corpului07 #rictiuni cu
X8ra)acina mainii887 #ramantatul X8in cuta88 sau X8in 'ratara88. Se incheie cu
cernut2rulatul la mam're si tapotament cu mane(re X8)e tocat88 sau
'atatatorit cu palmele.
,.2.-olile aparatului car)io(ascular 6
&nsu#icienta (enoasa cronica /(aricele0 se mani#esta prin 6
2 (ene super#iciale (izi'ile7 )ilatate
2 e)eme
2 senzatie )e o'oseala in picioare
2 crampe musculare
2 piele in(inetita
2 staza (enoasa cronica
Se #oloseste e#leura+ul gam'elor si coapselor in sens centripet /al
circulatiei )e intoarcere4(enoasa07 #rictiuni usoare7 tapotament e3trem )e
atent si 'lan) pentru a nu sparge )ilatatiile (enoase mari.
Se contrain)ica masa+ul in trom'o#le'ite si in trom'oze (enoase /risc )e
em'olie pulmonara0.
Staza lim#atica se mani#esta prin 6
2 e)em
2 tul'urari tro#ice ale pielii si tesutului su'cutanat/atro#ii7 celulita0
Se recoman)a e#leura+ pro#un) pe gam'e si pe coapse7 in sens centripet7
cu priza circulara7 urmate )e #rictiuni cu am'ele palme si #ramantari usoare.
Se recoman)a asocierea cu )rena+ul lim#atic manual.
,.3.-oli ale sistemului ner(os peri#eric6
Poline(rita4polineuropatia
-oala ce a#ecteaza mai multi ner(i simultan7 )atorita6 into3icatiilor
me)icamentoase7 plum'7 alcoolice7 'oli in#ectioase4(irale7 hipo(itaminoze
-17 -67 -127 #rig7 iritatii mecanice sau compresiuni7 etc. Se mani#esta prin6
2 paralizii #lasce
2 hipotro#ii musculare
2 )ureri si parestezii /#urnicaturi4intepaturi4arsura0
&n #az3a )e con(alescenta7 can) )urerile pot #i controlate7 se recoman)a
masa+ul toni#iant7 energic7 centripet. Se practica e#leura+ul cu )oua maini
alternati(9 se continua cu #rictiuni7 am'ele proce)ee a)resan)u2se cu
prioritate pielii7 tesuturilor su'cutanate si circulatiei locale. Framantatul si
tapotamentul sunt mane(rele cele mai recoman)ate pentru muschii
hipotro#ici7 #olosi)u2se #ramantatul X8in cuta887 cernut2rulatul7 'aterea88in
(entuza887 sau 'atatoritul in #unctie )e (olumul maselor musculare masate si
)e ni(elul sensi'ilitatii locale.
Paralizia4pareza #aciala peri#erica /Y #rigore0 6
A#ectare a ner(ului #acial )atorita #rigului4curentilor )e aer rece7
in#lamatii7 procese ischemice7 (irusuri neurotrope. -olna(ul simte 6
2 #urnicaturi in o'raz
2 pleoapa superioara cazuta si acopera glo'ul ocular respecti(
2 )ureri si o'raz cazut )e partea a#ectata
2 #e'ra si stare generala alterata
Proce)eele )e masa+ se e#ectueaza intr2un ritm (iu7 energic in scop )e
stimulare. 5#leura+ul se e3ecuta cu (ar#urile )egetelor7 incepan) )e la linia
me)iana a #etei si mergan) catre partea laterala a acesteia /e3tern07 )upa care
se continua cu #rictiuni7 ciupiri si tapotament in (arianta X8percutat88.

Pareza4paralizia posttraumatica a ner(ilor peri#erici6
Se mani#esta prin6 2 impotenta #unctionala
2 hipotro#ie musculara
2 tul'urari )e sensi'ilitate
2 tul'urari tro#ice ale pielii
Se recoman)a masa+ stimulator7 cu mane(re e3ecutate energic7 in ritm
alert. 5#leura+ul se e#ectueaza cu )oua maini alternati(7 iar #rictiunile cu
palmele sau #etele )orsale ale pumnilor pentru a stimula circulatia sang(ina
locala. Frictiunile impreuna cu ciupirile se e3ecuta pentru a e3cita mecanic
pielea )e )easupra muschilor a#ectati. Framantatul X8in cuta887 rulat2cernutul
si tapotamentul sunt mane(rele cele mai potri(ite )e masa+ manual pentru
in#luentarea poziti(a a tonusului muscular7 cresterea e3cita'ilitatii si
elasticitatii musculare.
,.$.-oli reumatismale cronice ale aparatului locomotor
,.$.1. -oli reumatismale cronice in#lamatorii /au cauza in#ectioasa sau
autoimuna0.
Poliartrita reumatoi)a
5ste o 'oala cronica7 a#ectan) in special articulatiile mici /)egetele
mainii07 si pre)omina la #emei. -oala se mani#esta prin 6
2 )ureri articulare
2 re)ori articulare /intepeniri0
2 tume#ierea articulatiilor
2 hipotro#ie musculare
2 )e#ormarea )egetelor
Masa+ul se e#ectueaza cu pru)enta si 'lan)ete iar intensitatea si ritmul
lor se a)apteaza sensi'ilitatii zonelor masate. 5#leura+ul se e3ecuta cu pulpa
)egetelor7 )upa care se continua cu #rictiuni usoare7 insistan) la maini pe
muschii interososi7 #olosin) pulpa policelui 9 se continua cu #ramantat X8in
cuta88 cu priza mica si ciupiri pentru muschii eminentelor tenara si
hipotenara. Se pot e#ectua tensiuni si scuturari usoare ale )egetelor mainii iar
pe segmentele superioare se poate e#ectua tapotament 'lan)7 #ramantat X8in
cuta887 percutat si (i'ratii.
Spon)ilita anchilopoetica
5ste o 'oala reumatismala cronica localizata la ni(elul coloanei
(erte'rale7 cu prepon)erenta mai mare la 'ar'ati7 ce e(olueaza in pusee. Aa
originea 'olii se incrimineaza o anomalie genetica. Se mani#esta prin 6
2 )ureri )e coloana
2 hipotro#ia muschilor para(erte'rali
2 limitarea miscarilor (erte'rale /anchiloza0
2 ten)inta la ci#oza )orsala care ulterior se poate #i3a.
Masa+ul se (a e3ecuta 'lan)7 pentru a o'tine rela3area musculara. Se
#ace la inceput un e#leura+ 'lan) ce (a sca)ea sensi'ilitatea locala7 apoi
#ramantatul X8in cuta887 cu intensitate mica7 (i'ratii usoare cu e#ect
)econtracturant. &n #azele ne)ureroase se recoman)a mane(re )e stimulare a
tonusului si e3cita'ilitatii muschilor )orsolom'ari7 si )e pre(enire a
hipotro#iei musculare7 cum ar #i #ramantatul ce(a mai energic7 tapotamentul
su' #orma )e X8tocat887 iar in zona lom'ara7 'atatoritul.
,.$.2.-oli reumatismale cronice )egenerati(e /artroze0

Artroza cer(icala
Se mani#esta prin 6
2 )ureri si contracturi musculare la ni(elul ce#ei
2 limitarea miscarilor mai ales )e lateralitate ale capului
2 )urerile pot ira)ia pe mem'rele superioare cu #urnicaturi in
)egete
Masa+ul )e'uteaza cu e#leura+ usor7 'lan)7 )e la 'aza craniului7
)escen)ent pe cea#a7 )upa care se aplica #rictiuni si #ramantatul X8in cuta888 a
caror intensitate (a #i a)aptata sensi'ilitatii locale. Pentru e#ectele
)econtracturante asupra muschilor7 se (or e#ectua (i'ratii manuale usoare7
cu (ar#urile )egetelor pe cea#a. Se pot #olosi in preala'il proce)ee )e
#izioterapie cu cal)ura /)ar nu in #aza acuta a 'olii0.
Artroza lom'ara
Se mani#esta prin )ureri la ni(elul lom'elor care apar 'rusc )upa
e#ort sau raceala si care7 clinic7 im'raca 3 #orme 6 lom'algia acuta7 lom'algia
cronica si lom'osciatica.
Aom'algia acuta se mani#esta prin 6
2 )ureri (ii in zona lom'ara7 instalate 'rusc
2 contractura a musculaturii para(erte'rale lom'are
2 impotenta #unctionala
Se incepe cu e#leura+ 'lan) si in ritm lent7 e#ectuat cu #ata palmara a
mainilor7 pentru re)ucerea sensi'ilitatii tesuturilor super#iciale7 )upa care
urmeaza #ramantat usor si (i'ratii 'lan)e cu palmele. Se poate #ace masa+ cu
gheata. Aimita proce)urilor o constituie aparitia )urerii.
Aom'algia cronica se mani#esta prin 6
2 )ureri lom'are mo)erate7 suporta'ile )e o'icei aparute
)imineata.
2 contractura musculaturii para(erte'rale lom'are in gra)e
(aria'ile
2 limitarea partiala a mo'ilitatii coloanei (erte'rale lom'are si
senzatia )e re)oare a spatelui7 mai ales )imineata.
Se recoman)a e#leura+ cu palmele sau cu )egetele in)oite X8in
pieptene887 apoi #rictiuni cu no)ozitatile )egetelor si #ramantat X8in cuta88. "e
asemenea se #olosesc si (i'ratii usoare. Se pot #olosi in preala'il proce)ee
)e termoterapie /cal)ura0.
Aom'osciatica se instaleaza 'rusc sau lent7 accentuan)u2se progresi(.
Se mani#esta prin 6
2 )urerile pot ira)ia pe mem'rele in#erioare.
2 #urnicaturi in picioare sau talpi
2 comtractura musculara lom'ara
2 limitarea miscarilor (erte'relor lom'are
Se recoman)a e#leura+ 'lan)7 iar )upa trecerea #azei )ureroase se pot
a)auga (i'ratiile7 #ramantatul X8in cuta887 cu pru)enta7 chiar si tapotament7
)aca nu e3ista contracturi musculare.
Artroza co3o2#emurala4co3artroza
Apare )e o'icei la persoanele in (arsta /peste 5 ani0 si poate #i
e3trem )e in(ali)anta /proteza )e sol)0. Se mani#esta prin 6
2 )ureri in regiunea inghinala sau #esiera7 cu ira)iere pe coapse si
caracter meteosensi'il.
2 contracturi musculare periarticulare
2 hipotro#ia muschilor periarticulari
2 limitarea miscarilor si impotenta #unctionala relati(a.
Se incepe cu e#leura+ 'lan) si lent7 e3ecutat cu #etele palmare7 pe
regiunile #esiere7 mergan) lateral spre trohantere7 si in +os spre coapse. Se
continua cu #rictiuni si #ramantat7 a caror intensitate (a #i a)aptata la
sensi'ilitatea locala. !i'ratiile se e3ecuta cu palmele in scop )e rela3are
musculara. Pentru a e(ita hipotro#ia si hipotonia muschilor periarticulari si
)aca sensi'ilitatea locala o permite7 se (or aplica mane(re mai energice 6
#rictiuni cu X8ra)acina mainii X87 tapotament su' #orma )e X8tocat88 sau
X8'atatorit887 cernut si rulat. Se pot #olosi in preala'il proce)ee )e
termoterapie /cal)ura0.
Artroza genunchiului4gonartroza
Apare )e o'icei la persoanele in (arsta /peste 5 ani0 )ar si la
tineri cu solicitari ale genunchiului si se mani#esta prin 6
2 )ureri (aria'ile
2 contractura musculara )e (ecinatate
2 hipotro#ie musculara
2 reactii sino(iale cu hi)artroza /lichi) in articulatie0
Se e3ecuta e#leura+ cu palmele7 #rictiuni cu X8ra)acina mainii887
#ramantat X8in cuta887 la care se a)auga rulatul si cernutul7 si tapotament
energic su' #orma )e X8tocat887 sau X8'atatorit88. Se (a acor)a o mare atentie
muschiului Vua)riceps ce este e3pus la o rapi)a hipotro#ie )e inacti(itate
/)atorita )urerilor0. Masa+ul articulatiei genunchiului inclu)e neteziri usoare7
#rictiuni incheiate cu tractiuni si (i'ratii usoare 9 ultimele )oua proce)ee sunt
contrain)icate )aca articulatia are lichi) in e3ces C hi)artroza /apa la
genunchi0.
Periartrita scapulo2humerala /PSG0
5ste cea mai #rec(enta #orma )e reumatism in a#ara articulatiilor
/a'articular07 cauzata )e procese in#lamatorii si4sau )egenerati(e ale
ten)oanelor si 'urselor /#ormatiuni con+uncti(e periarticulare07 si se
mani#esta prin 6
2 )ureri spontane la un umar7 e3acer'ate )e miscarile 'ratului
2 contractura muschilor periarticulari
2 limitarea miscarilor in articulatia umarului /impotenta
#unctionala07 ce poate merge pana la X8umar 'locat88
Se e#ectueaza e#leura+ usor7 'lan)7 pe #etele anterioara si posterioara
ale umarului7 pana la regiunea supracla(iculara /anterior0 si supraspinoasa
/posterior0. Krmeaza #ramantat usor si (i'ratii #ine7 e#ectuate cu palmele
pentru )econtracturarea musculara. "upa )isparitia )urerilor7 se recoman)a
mane(re )e stimulare7 si toni#iere musculara pentru pre(enirea hipotro#iilor7
utilizan) #rictiuni cu )egetele si tapotament su' #orma )e X8'atatorit88 sau
X8tocat88 ceea ce pregateste 'olna(ul pentru se)intele )e Jinetoterapie.
Masa+ul articulatiei umarului se #ace aplican) #rictiuni cu (ar#urile )egetelor7
pe #ata anterioara a capsulei articulare7 )upa orientarea inapoi a 'ratului
/retro#le3ie4retropulsie4e3tensie0 si pe #ata posterioara a capsulei7 )upa
orientarea inainte /ante#le3ie4#le3ie0 a 'ratului7 in scopul cresterii elasticitatii
capsulei /asuplizare07 a ligamentelor si a mo'ilitatii articulare.
,.5.-oli traumatice si sechele posttraumatice ale aparatului locomotor
Contuzia
Apare ca urmare a unui traumatism )irect ce poate interesa
tegumentele7 muschii7 articulatiile si oasele. Se mani#esta prin 6
2 )ureri la locul )e contact
2 tume#iere /um#latura0 )atorita e)emului
2 echimoze /in(inetiri0
2 impotenta #unctionala
&n #aza acuta tratamentul este reprezentat )e masa+ cu gheata
/neteziri07 si se poate aplica la )istanta7 superior sau in#erior zonei contuzate.
Se recoman)a e#leura+ cu palmele7 urmat )e #rictiuni7 #ramantat7
tapotament su' #orma )e X8'atatorit in (entuza887 sau X8tocat88 si (i'ratii.
5ntorsa
Apare ca urmare a unui traumatism )irect ce poate interesa capsula
articulara sau ligamentele pro(ocan) rupturi partiale sau totale a acestora sau
)ezinsertii )e pe oase. Se mani#esta prin 6
2 )ureri
2 tume#ierea articulatiei
2 hi)artroza
2 e)eme periarticulare
2 inrosirea /ru'or0 si incalzirea /calor0 tegumentelor )e )easupra
2 echimoze si impotenta #unctionala
Se recoman)a e#leura+7 #rictiuni7 #ramantat energic7 rulat2cernut7
tapotament X8in (entuza88 sau X8tocat88. Se poate #ace si masa+ cu gheata.
Sechele post entorse
&n urma unor entorse mai gra(e /gra)ul && sau &&&07 pot ramane unele
sechele /urmari0 ce sca) capacitatea )e e#ort a su'iectului7 si ii creeaza unele
nea+unsuri /)ureri7 e)eme7 impotenta #unctionala7 etc.0. Alteori pacientul
pote prezenta lichi) in articulatie7 hipotro#ie musculara sau chiar o re)oare
articulara /limitarea mo'ilitatii0.
Masa+ul articular consta in e#leura+ calmant7 #rictiuni care mo'ilizeaza
si #a(orizeaza supletea capsulei articulare si a ligamentelor 9 pe segmentele
moi in(ecinate articulatiei traumatizate se e3ecuta masa+ )e stimulare si
toni#iere a muschilor7 cu neteziri7 #rictiuni energice cu palma sau cu pumnul7
#ramantat X8in cuta887 rulat7 tapotament su' #orma )e X8'atatorit88 sau X8in
(entuza887 sau cu #ata palmara7 precum si su' #orma )e X8tocat887 in #unctie )e
(olumul partilor moi7 masate.
Au3atia
Au3atia este o leziune7 in mo) o'isnuit inchisa7 a unei articulatii7 la
care supra#etele articulare ale oaselor sunt )eplasate permanent )in pozitia
normala. Ca si entorsa7 lu3atia se pro)uce la o miscare #ortata a articulatiei7
)upa care nu se mai re(ine la pozitia normala. &n mo) e(i)ent7 in timpul
acestei miscari #ortate s2au intins 4 rupt7 partial sau total7 ligamente sau
capsula articulatiei. Simptome6
2 )urere9
2 impotenta #unctionala /a'soluta09
2 pozitie 4 aspect anormal al segmentului7 cu )e#ormarea regiunii9
2 echimoza.
Au3atiile se re)uc ortope)ic si se imo'ilizeaza cu 'an)a+ sau aparat
ghipsat /32$ saptamani0. Sechelele post lu3atie pot #i 6 )ureri7 limitarea
miscarilor7 re)ori articulare7 anchiloza7 hipotro#ia musculara )e (ecinatate7
tul'urari tro#ice )e origine (asculara. Se recoman)a e#leura+ cu palmele7
urmat )e #rictiuni cu (ar#urile )egetelor 9 pe segmentele in(ecinate
articulatiei lu3ate7 se e3ecuta #ramantat7 rulat si tapotament X8'atatorit88 sau
X8in (entuza88 sau X8tocat887 mane(re ce urmaresc sa com'ata hipotonia si
hipotro#ia musculara.
Sechele post#ractura
Fractura reprezinta ;ntreruperea continuit>?ii unui os sau a unui
cartila+. Cauza este )e o'icei un traumatism7 )ar poate #i reprezentata si )e o
a#ectiune ce )uce la sla'irea osului /osteoporoza07 sau )e )ez(oltarea
anormala a osului )atorita unei 'oli congenitale /osteogeneza imper#ecta 0.
Se mani#esta prin 6
2 cin) un os se rupe se au)e un zgomot speci#ic asemanator cu un trosnet
2 mem'rul respecti( se scurteaza
2 la locul #racturii pot e3ista mici #ragmente ce se misca in)epen)ent si pe
care le putem simti la palpare
2 e3ista un spasm muscular in +urul #racturii /muschii se contracteaza
pentru a compensa e#ectul pro)us )e #ractura0
2 )urerea poate #i )e intensitate me)ie sau mare /)epin)e )e zona a#ectata
si )e tipul #racturii9 )esi poate parea para)o3al e3ista entorse gra(e mai
)ureroase )ecit anumite tipuri )e #racture0
2 impotenta #unctionala
2 tume#irea zonei a#ectate /tumor4um#lare0
Sechelele post imo'ilizare sunt reprezentate )e6
2 hipotonii si hipotro#ii musculare
2 re)ori articulare
2 tul'urari tro#ice
2 )ureri
2 tume#iri sau )e#ormatii
2 e)eme
2 #i'rozari si in)uratii la ni(elul tesuturilor su'cutanate.
Se recoman)a masa+ul articulatiilor )e )easupra si )e )e)esu'tul
#racturii7 #olosin)u2se e#leura+ si #rictiuni pentru a se e(ita #ormarea )e
a)erente si a se realiza asuplizarea capsulei articulare7 )upa care se continua
masa+ul in zonele in(ecinate #racturii. Se e#ectueaza e#leura+ cu #etele
palmare7 urmat )e #rictiuni cu (ar#urile )egetelor sau cu marginea cu'itala7
proce)ee care #a(orizeaza resor'tia e)emelor 9 se continua cu #ramantat7
rulat2cernut si tapotament X8'atatorit88 sau X8tocat887 mane(re ce stimuleaza
tonusul muscular.
Aeziunile musculare
Apar in urma unor solicitari (iolente7 e3cesi(e sau in)elungate si
repetiti(e la ni(elul unui grup muscular. Pot #i rupturi #i'rilare7 musculare
partiale sau totale. Se mani#esta prin 6
2 )urere /)e arsura sau cutit07 intensi#icata )e miscari
2 echimoze
2 impotenta #unctionala
&n #aza acuta tratamentul este reprezentat )e masa+ cu gheata
/neteziri07 si se poate aplica la )istanta7 superior sau in#erior zonei lezate sau
chiar pe zona lezata. Masa+ul se e3ecuta la )istanta )e leziunea musculara si
are e#ecte calmante si miorela3ante C mane(re 'lan)e in ritm lent. Se
e#ectueaza e#leura+ in #orma lunga cu palmele7 )upa care se aplica #rictiuni
usoare si #ramantat7 precum si (i'ratii cu e#ect rela3ant muscular.
*uptura )e menisc
&n general7 la ruptura )e menisc apare )urere7 in special can) piciorul
este in)reptat /la e3tensia piciorului0. "urerea poate #i mo)erata7 iar
pacientul poate continua acti(itatea. "urerea se(era apare can) un #ragment
)in menisc ramane intre #emur si ti'ie. %ume#ierea poate sa apara ime)iat
)upa in+urie7 )aca (asele )e sange sunt lezate7 sau la cate(a ore )upa in+urie
)aca spatiul articular se umple cu lichi) pro)us ca raspuns la in#lamatie.
"aca este lezata sino(iala7 aceasta se in#lameaza si pro)uce lichi) pentru a
se prote+a. Aceste mo)i#icari )etermina tume#ierea genunchiului. Cele )oua
meniscuri pot #i lezate usor printr2o miscare )e rotatie a genunchiului in
timpul unui e#ort sustinut. *uperea partiala sau totala a meniscului apare la o
miscare 'rusca )e torsiune sau rotatie a coapsei7 in timp ce piciorul sta pe
loc.
Se recoman)a in masa+ul genunchiului7 e#leura+ usor7 neteziri cu un
cu' )e gheata7 #riciuni si (i'ratii usoare7 numai )aca nu e3ista hi)artroza.
Pentru muschiul Vua)riceps se recoman)a si tapotament cu intensitatea
marita progresi(.
%en)inopatii
Sunt a#ectiuni cauzate )e solicitari repetate7 in)elungate7 e3ercitate
asupra ten)oanelor si tesuturilor moi )in +urul ten)oanelor /periten)inite0.
Pot interesa ten)onul propriu2zis /ten)inite sau ten)inoze )aca apar leziuni
)egenerati(e in ten)on07 teaca con+ucti(a ce in(eleste ten)onul
/tenosino(ita07 zona )e insertie a ten)onului pe os /entesita07 sau +onctiunea
muschiului cu ten)onul /mioten)inita0. Se mani#esta prin 6
2 )urere
2 tume#iere si crepitatii
2 impotenta #unctionala
&n #aza acuta tratamentul este reprezentat )e masa+ cu gheata /neteziri0
ale ten)onului cu un cu' )e gheata /325 minute0 e(entual in#asurat intr2o
panza sau #asa7 la #iecare 3 )e minute la inceput7 apoi la o ora /se com'at
ast#el )urerile7 in#lamatia si tume#ierile0. "upa )iminuarea )urerilor si a
in#lamatiei7 se poate incerca masa+ul manual 6 e#leura+7 #rictiuni pentru
acti(area circulatiei locale /ten)onul este putin irigat cu sange07 si a
tro#icitatii locale7 pre(enirea #ormarii )e a)erente sau cicatrici )ureroase si
resta'ilirea con)itiilor #iziologice )e alunecare a ten)onului pe tesuturile
su'iacente / )e )e)esu't0.
,.6.Celulita
Celulita este un sin)rom caracterizat prin in)uratia celulelor
a)ipoase su'cutanate7 urmare a unei in#lamatii cronice7 sau a tul'urarilor
hormonale si se prezinta su' #orma unor )epozite #i'roase7 ce contin #i're
colagene ce se #ormeaza in +urul celulelor a)ipoase si care la interior contin
to3ine si lichi)e7 pielea a(an) aspectul co+ii )e portocala.
Masa+ul se a)reseaza mem'relor in#erioare7 a')omenului si
regiunii lom'are si cuprin)e 6 e#leura+ palmar si e#leura+ incrucisat pentru
#ata anterioara a mem'relor in#erioare7 petrisa+ pentru muschii coapsei7
)rena+ lim#atic pentru coapse7 genunchi gam'e si glezne 9 pentru #ata
posterioara a mem'relor in#erioare se recoman)a e#leura+ palmar pentru
acti(area circulatiei7 petrisa+ pentru muschii posteriori ai gam'ei /moletul07
)rena+ lim#atic pentru coapsa7 gam'e si glezne 9 pentru regiunea lom'ara se
recoman)a petrisa+ si percutii usoare cu palmele sau cu marginea cu'itala a
mainilor 9 pentru a')omen se recoman)a petrisa+ul muschilor a')ominali si
)rena+ul lim#atic al tesuturilor a')ominale. Se mai poate aplica automasa+ul.
,.,.Ce#aleea /)urerea )e cap0
Se )atoreste contractiei peretilor arteriali ce )etermina cresterea
presiunii sang(ine ce#alice si a lichi)ului ce#alorahi)ian7 precum si
contracturii e3cesi(e a muschilor gatului si umerilor. Stressul7 o postura
gresita sau un traumatism pot )eclansa )e asemeni ce#aleea. Se #ormeaza un
cerc (icios #ormat )in contracturi musculare 7 )urere7 impotenta #unctionala7
care se autointretin unele pe altele.
Se practica e#leura+ palmar la gat si umeri7 e#leura+ cu policele a
partii superioare a spatelui si a regiunii e3terne a umerilor7 petrisa+7 e#leura+
cu policele in spatele capului7 #rictiuni cu (ar#ul )egetelor pe pielea capului.
Presopunctura si automasa+ul isi pot )o(e)i7 )e asemenea7 utilitatea.
,.8.Sin)romul premenstrual
Se mani#esta prin 6
2 retentie lichi)iana7
2 crampe a')ominale sau uterine7
2 irita'ilitate7
2 an3ietate.
*etentia lichi)iana reclama )rena+ul lim#atic al trunchiului si
mem'relor in#erioare. Pentru crampe se poate )o(e)i util7 e#leura+ul
a')ominal. Se mai poate aplica presopunctura.
,...%ul'urari )igesti(e
&n constipatii /incetinirea tranzitului intestinal0 se recoman)a
e#leura+ palmar7 circular7 la ni(elul a')omenului7 care acti(eaza circulatia si
X8incalzeste88 muschii 9 la inceput presiunea (a #i usoara7 apoi (a creste
progresi(7 #ara a +ena pe cel masat. Miscarea se (a )es#asura in sens orar / in
sensul e(acuarii intestinale0.
Mu se aplica masa+ a')ominal in urmatoarele situatii 6 ulcer7
)i(erticulita7 'oala Crohn7 )iaree7 cancer7 apen)icita7 in#lamatii7 calculi ai
(eziculei 'iliare. Presopunctura poate #i7 )e asemeni7 utila.
,.1.Sarcina
&n timpul sarcinii7 masa+ul lom'ar se poate )o(e)i util insa tre'uie
e#ectuat cu #oarte mare precautie. Masa+ul a')ominal este contrin)icat7 la #el
si #olosirea )e uleiuri4creme )e masa+ iritante sau to3ice.
&n pozitia )e )ecu'it lateral /culcat pe o parte07 sau in pozitia
asezat7 se e#ectueaza e#leura+ palmar7 e#leura+ cu policele7 sau cu po)ul
palmelor7 )rena+ lim#atic. "e asemenea se poate e3ecuta masa+ul mem'relor
in#erioare /e#leura+ palmar7 )rena+ lim#atic0.
"upa nastere se (or masa mem'rele in#erioare cu e#leura+ palmar
simplu sau incrucisat7 petrisa+7 percutie7 )rena+ lim#atic al coapsei7
genunchiului7 gam'ei si gleznei C pe am'ele #ete C anterioara si posterioara9
masa+ul regiunii lom'are cu e#leura+ palmar7 e#leura+ incrucisat7 petrisa+7
cernut2rulat si )rena+ lim#atic. Se mai poate aplica automasa+ul.

Cap.".#r$anizarea metamerica si aspecte clinice
Metamerul este organizat in +urul unui segment )e ma)u(a a
spinarii7 el insusi )e#init )e emergenta ra)acinilor (entrale si )orsale )repte
si stangi.
%oate structurile anatomice )epen)ente )e acest segment spinal #ac
parte )in metamer. Ast#el7 (om gasi un )ermatom corespunzator la piele7 un
miotom /muschi07 un sclerotom /oase si articulatii07 un angiotom /(ase07 un
(iscerotom /(iscere0. Aimitele elementelor somatice ale metamerului sunt
'ine )e#inite in timp ce elementele (iscerale sunt7 in general7 mai putin
precizate. Meurotomul cuprin)e ansam'lul structurilor ner(oase
cere'rospinale si autonome9 tre'uie precizat ca iner(atia simpatica
/transmetamerica0 se a#la la originea precizarii )e#ectuoase a (iscerotomului.
Asa cum a )o(e)it e3perimental Sherrington7 tre'uie sectionate 3
ra)acini succesi(e7 pentru a o'tine un teritoriu )e anestezie completa.
Ansam'lul metamerelor atinse pe parcursul unei tul'urari somatice
sau (iscerale poarta numele )e X8zona88. Putem gasi o zona #ara
corespon)enta cu tul'urarea actuala a pacientului. 1 anumita zona7 zisa
muta7 (a in)ica #ie o pre)ispozitie la ni(elul (iscerelor corespon)ente7 #ie o
iritare latenta7 anterioara sau posterioara a#ectarii (iscerului.
Se )isting ast#el 6
2 zona )iagnostica ce corespun)e protocolului me)ical /ta'loului
clinic0
2 zona muta7 #ara corespon)enta aparenta7 )ar #oarte a)esea legata
)e patologia actuala. Zona muta este #oarte importanta in
tratamant si tre'uie7 in general7 consi)erata ca zona primara.
53emple 6
Migrena 6 zona )iagnostica C capul 9 zona muta C #icatul
Cer(icalgia 6 zona )iagnostica C gatul /cea#a0 9 zona muta C inima
!aricele6 zona )iagnostica C (enele 9 zona muta C #icatul.
Cautarea zonei se (a #ace la inceput (izual7 a)ica #ara nici o
inter(entie manuala7 in )ecu'it )orsal sau asezat7 apoi se poate trece la
palpare ce (a e(i)entia punctele cu )urere ma3ima musculara sau periostala.
&n timpul masa+ului si ime)iat )upa se)inta )e masa+7 terapeutul
tre'uie sa urmareasca #oarte atent mo)i#icarile parametrilor #iziologici si
clinici ai pacientului care se schim'a )upa o )inamica continua si comple3a.
Ast#el7 in mo) normal7 se mo)i#ica pulsul7 tensiunea arteriala7 ritmul
respirator7 temperatura si coloratia pielii7 mo'ilitatea articulara7 tonusul
muscular7etc.
5ste necesar )e a se intelege7 ca acesti parametri se mo)i#ica cu
siguranta in timpul oricarei se)inte )e masa+4re#le3oterapie7 )ar in limite
consi)erate normale7 #iziologice7 2 parametri e3pusi in capitolele anterioare7
si asupra carora nu mai re(in.
1rice )epasire a parametrilor normali2#iziologici si trecerea 'arierei
normalitate C patologic7 impune intreruperea se)intei )e masa+ cu
promptitu)ine7 si e#ectuarea unui e3amen me)ical e3tins pentru e(i)entierea
#actorilor ce )eclanseaza aceste mo)i#icari e3acer'ate C patologice.
Cap.%.Manevrele sedativ & decontracturante si miorela'ante (
Metezirea C e#ectul se)ati( se realizeaza prin 6
2 insensi'ilizarea planurilor super#iciale
2 sca)erea presiunii tisulare
2 actiunea )econgesti(a
2 actiunea )e compresie ner(oasa
2 e#ectul )econtracturant C spastic
Framantarea super#iciala 2 e#ectul se)ati( se realizeaza prin 6
2 mo)i#icarea consistentei su'stantei #un)amentale
2 )ecompresiunea terminatiilor ner(oase super#iciale
Frictiunile super#iciale 2 realizeaza 6
2 e#ect analgetic C calmant cu mecanism re#le3 pro#un)
2 e#ect mecanic prin )e#i'rozare C asuplizare si e#ect )e intin)ere
muschi2 ten)on
!i'ratiile 2 e#ectul se)ati( se realizeaza prin 6
2 sca)erea e3cita'ilitatii motorii si senziti(e a sistemului ner(os
2 e#ect )econtracturant
2 inlatura o'oseala prin e#ect calmant )e )estin)ere.
Cap.1).Manevrele stimulante*e'citante & toni!iante
Metezirea /cu ritm mai accentuat0 C e#ectul stimulant se realizeaza prin 6
2 cresterea ulterioara a e3cita'ilitatii musculare /e3cita'ilitatea
intai sca)e0

Presiunile alunecate 2 e#ectul stimulant se realizeaza prin 6
2 cresterea presiunii tisulare
2 #acilitarea raspunsului muscular /sca)e crona3ia0
2 creste e3cita'ilitatea ner(oasa /sca)e reo'aza0
2 e#ect tro#ic )e )rena+ prin stimularea schim'urilor

Framantarea pro#un)a 2 e#ectul stimulant se realizeaza prin 6
2 e#ectul mecanic prin cresterea elasticitatii7 rezistentei si
mo'ilizarea #i'rei musculare
2 creste presiunea tisulara
2 ameliorarea nutritiei prin (aso)ilatatie acti(a arteriolara si
cresterea circulatiei )e intoarcere
2 #acilitarea raspunsului muscular /sca)e crona3ia0
2 echili'rarea tonusului muscular
2 eli'erarea su'stantelor necesare contractiei /glicogen7
acetilcolina7 etc.0

Percutiile 2 e#ectul stimulant se realizeaza prin 6
2 creste e3cita'ilitatea ner(oasa /sca)e reo'aza0
2 creste e3cita'ilitatea musculara prin sca)erea crona3iei si
stimulare propriocepti(a
2 creste tonusul muscular
Cap.11.Manevre cu e!ect re!le'
Framantarea super#iciala C e#ectul re#le3 (isceral se mani#esta prin 6
2 sistemul ner(os (egetati( asociat cu cresterea circulatiei /e#ect
re#le3 )e )econgestie pro#un)a0 si )ecompresia terminatiilor
ner(oase super#iciala /e#ect analgetic0

Frictiunile 2 prin 6
2 actiunea re#le3a super#iciala /pe punctele re#le3ogene0
antreneaza mecanisme re#le3e pro#un)e
2 (aso)ilatatie locala generan) cresterea temperaturii in
pro#unzime

!i'ratiile prin mecanism re#le3 in#luenteaza6
2 tensiunea arteriala si alura (entriculara
2 sca)erea e3cita'ilitatii sistemului ner(os motor si senziti(
Percutiile 2 e#ectul re#le3 (isceral se mani#esta prin 6
2 sistemul ner(os (egetati(
Cap.12.+!ectele masajului terapeutic
5#ectele masa+ului terapeutic se mani#esta asupra pielii7 tesutului
con+uncti(7 muschilor7 articulatiilor7 sistemului circulator si sistemului
ner(os.
5#ectele tegumentare sunt reprezentate )e stimularea cresterii
celulelor tinere7 intensi#ica acti(itatea glan)elor se'acee si su)oripare cu
im'unatatirea nutritiei proprie a pielii7 se amelioreza tonusul si elasticitatea
tegumentului7 se pre(ine atonia si atro#ia sa. Masa+ul contri'uie si la #unctia
)e temoreglare a corpului. &n timpul masa+ului se pro)uce eli'erare locala )e
su'stante umorale (asoacti(e )e tipul acetilcolinei7 serotoninei si histaminei7
care prin interme)iul sistemului ner(os (egetati( pro)uc o hiperemie acti(a
ce stimuleaza nutritia pielii precum si eliminarea pro)usilor to3ici )e
cata'olism. Pielea contine peste un s#ert )in (olumul sang(in total al
corpului omenesc.
5#ecte asupra tesutului cun+uncti( su'cutanat 6 ameliorarea
elasticitatii si supletei elementelor constituti(e ceea ce contri'uie la
mo'ilitatea generala7 com'ate #enomenele )e contractura si retractura. Prin
actiune mecanica se pro)uce o resor'tie2)ezagregare2reasezare mai uni#orma
a paniculelor )e tesut a)ipos/gras0 su'cutanat.
5#ectele musculare care rezulta in urma aplicarii unor mane(re )e
masa+7 pe cale )irecta /mecanica0 sau in)irecta /re#le3a0 se e3prima prin
acti(area circulatiei sangelui )in muschi cu rezultate tro#ice musculare7 )e
o3igenare si )e eliminare a pro)usilor )e cata'olism7 stimularea elasticitatii
#i'relor musculare si #orta )e contractie a acestora. Aceste e#ecte se
mani#esta si pe grupele musculare (ecine sau simetrice chiar )aca ele nu au
#ost )irect prelucrate.
5#ectele articulare sunt reprezentate )e com'atera a)erentelor7
retracturilor si re)orilor articulare7 a unor )epozite patologice periarticulare7
sechelare )upa a#ectiuni reumatice sau traumatice. Se acti(eaza secretia
sino(iala7 )ar si e(acuarea si in)epartarea lichi)elor seroase si serosang(ine
)in spatiile articular si e3traarticular7 cu )ega+area articulatiei si
re)o'an)irea mo'ilitatii ei.
5#ectele circulatorii sunt reprezentate )e stimularea circulatiei
(enoase /)e intoarcere0 usuran) ast#el munca inimii crescan) ast#el si
)e'itul2'ataie si minut2(olumul car)iac7 acti(eaza circulatia lim#ei in sens
central /centripet0 com'atan) staza si e)emele lim#atice. Masa+ul toni#iant
creste tensiunea arteriala iar masa+ul se)ati( sca)e tensiunea arteriala. Se
constata si o oarecare C)ar reala crestere a elementelor #igurate ale sangelui
/hematii7 leucocite7 trom'ocite0 si a cantitatii )e hemoglo'ina cu rezultate
poziti(e tro#ice )e aparare si )e coagulare.
5#ectele ner(oase 4re#le3e sunt )ate )e actiunea asupra zonelor
)ermatomale Gea) si MacNenzie ai caror receptori ner(osi corespun) unor
anumite tesuturi si organe7 cu e#ecte la )istanta. Masa+ul toni#iant stimuleaza
sensi'ilitatea7 con)ucti'ilitatea si reacti(itatea ner(ilor precum si cresterea
capacitatilor energetice si o stimulare a tonusului general iar cel se)ati(
actioneaza in(ers7 rela3an) si #a(orizan) somnul. Asocierea e#leura+ului
se)ati(7 )e e3emplu7 cu masa+ul cu gheata7 sca)e senzatiile )ureroase )upa
traumatisme7 prin sca)erea temperaturii locale si (asoconstrictie ceea ce
realizeaza practic7 o a)e(arata anestezie locala.

Cap.13.Automasajul terapeutic
Automasa+ul reprezinta aplicarea unor mane(re manuale si4sau
instrumentale )e masa+ )e catre o persoana pe propriul corp. Se intelege ca
automasa+ul are anumite limite7 in special cel manual 9 automasa+ul poate #i
aplicat pe cea#a si gat7 pe articulatiile scapulo2humerale7 regiunile pectorale7
a')omen7 regiunea lom'ara /)orsal07 pe 'rate si ante'rate7 articulatiile
pumnilor si ale )egetelor mainii7 pe articulatiile co3o#emurale7 coapse7
gam'e7 genunchi7 glezne si picioare.
"intre mane(rele manuale7 posi'il )e e3ecutat /uneori cu o
singura palma07 amintim 6 e#leura+ul7 #ramantatul7 #rictiunea si tapotamentul
pe zonele musculare /cea#a7 gat7 muschi pectorali7 a')omen7 regiunea
lom'osacrala7 coapse si gam'e7 'rate si ante'rate. !i'ratiile in special la
mem're. Cernutul2rulatul in special la musculatura gam'elor si a coapselor.
Scuturarile la )egetele mainilor si picioarelor.%ensiuni7 presiuni si ciupiri pe
ma+oritatea segmentelor )escrise.
Pentru e#icienta automasa+ului7 practicantii lui tre'uie sa
in)eplineasca o serie )e con)itii 6 sa ai'a o stare )e sanatate si o stare
generala 'una pentru a putea #ace #ata e#ortului respecti( 9 sa cumoasca
proce)eele )e masa+7 e#ectele si scopul urmarit 9 sa ai'a o stare )e igiena
corporala7 in special a mainilor7 corespunzatoare 9 sa organizeze se)inta )e
automasa+ intr2o am'ianta placuta7 con#orta'ila 9 sa respecte un inter(al )e
minim 223 ore )e la ser(irea mesei si sa nu ia masa mai )e(reme )e 1 ora
)upa o se)inta )e automasa+ 9 sa se hi)rateze )upa automasa+ /32$ ml.
apa7 ceai in)ulcit7 lapte7 sucuri naturale )e #ructe 0 9 sa #ie moti(at pentru
aceasta practica.
5ste pre#era'il ca primele se)inte )e automasa+ sa #ie
supra(egheate )e un maseur. "aca in timpul se)intelor )e automasa+ apar
unele incon(eniente 6 o'oseala7 palpitatii7 paloare a #etei sau cianoza
/in(inetirea0 e3tremitatilor7 se (a suspen)a automasa+ul si se (a consulta
me)icul.
Automasa+ul se poate practica )e cei a(izati7 in urmatoarele
situatii 6 zilnic 821 min. in scop igienic7 )e intretinere corporala si a
mentinerii X8tonusului )e (iata88 9 pentru cei ce o'isnuiesc sa practice
anumite acti(itati #izice si4 sau sporti(e pentru sanatate7 inaintea acestor
acti(itati 526 min. )e automasa+ pot stimula organismul /mai ales muschii si
circulatia sangelui0 pentru a nu2l suprasolicita 9 )upa aceste acti(itati #izice2
sporti(e sau la s#arsitul zilei pentru persoanele casnice )ar acti(e /oricum
macar la s#arsitul saptamanii07 o se)inta )e automasa+ )e circa 1 min.
insotita )e hi)rotermoterapie si )e unele miscari7 (a a+uta cu siguranta la
re#acere7 la com'aterea o'oselii in)use )e e#ort7 asiguran)u2se ast#el
pro#ila3ia starilor )e suprasolicitare si )e stress.
Cap.14.,ndicatii terapeutice
Aparat locomotor 6 ne(ralgii si neuromialgii7 in)i#erent )e
localizarea7 su'srtatul anatomo2#unctional si cauza acestora /reumatismale7
neurologice7 posttraumatice7 psihogene07 a#ectiuni articulare7 miozite7
mio#asciite7 miogeloze7 celulite7 ne(rite si poline(rite7 retractii
musculoten)inoase7 contracturi musculare7 hipotro#ii si atro#ii musculare )e
)i#erite cauze / centrale si peri#erice7 neurologice si posttraumatice7
in#lamatorii si postin#ectioase etc.0
Aparat car)io(ascular 6 staze (enoase si lim#atice7 cu e)eme
circulatorii peri#erice7 ischemii (asculare peri#erice in sta)ii #unctionale7
incipiente7 hipertensiuni arteriale in sta)ii #unctionale7 si alte a#ectiuni si
su#erinte peri#erice sau centrale.
Sistem neuro2psihic 6 ne(roza astenica7 spasmo#ilii7 tetanii cronice7
)istonii neuro(egetati(e etc.
A#ectiuni meta'olice6 o'ezitate7 )ia'et7 guta7 etc.
A#ectiuni )in s#era ginecologica 6 hipotro#ii si )eza3ari ale
uterului7 ptoze7 a)erente7 in#lamatii cronice 7etc.
A#ectiuni pe)iatrice 6 anemii )i(erse7 rahitism7 sin)roame
hipoana'olice )e )i#erite cauze7 etc.
A#ectiuni geriatrice 6 atro#ii si hipotro#ii )e (arsta7 renormalizarea
meta'olismului )iminuat7 )upa e3plorari paraclinice permisi(e7 etc.
Cap.15 Contraindicatii
Contrain)icatiile pot #i locale7 generale7 temporare si permanente.
Contrain)icatii locale 6
2 a#ectiuni cutanate /'oli )e piele0 )e tip parazitar7
in#ectios7in#lamator7 e3ematos7 erupti(7 plagi
posttraumatice7 #ragilitate capilara7 etc.
2 a#ectiuni ale articulatiilor7 a muschilor sau ten)oanelor
situate in zonele )e tratat.
Contrain)icatii generale 6
2 a#ectiuni acute #e'rile /in#ectioase sau )e alta natura0
2 a#ectiuni in#ectioase osoase si osteoarticulare
2 tu'erculoza cu )i#erite localizari 6 pulmonara7
osteoarticulara7 cutanata etc.
2 su#erinte pulmonare acute.
2 trom'o#le'ite sau #le'otrom'oze in sta)ii incipiente
2 a#ectiuni car)iocirculatorii acute 6 angina pectorala7
in#arct miocar)ic7 tul'urari )e ritm7 insu#icienta car)iaca
)ecompensata si mani#esta7 ane(risme con#irmate7
em'olii cu )i#erite localizari7 hipertensiunea arteriala
)ecompensata.
2 ateroscleroza cu mani#estari peri#erice sau centrale
/coronariana7 cere'rala7 renala7 intestinala etc.0
2 a#ectiuni acute ale tu'ului )igesti( 6 gastrice7 intestinale7
hepatice7 pancreatice etc.
2 'oli )e sange C mai ales cele cu mani#estari hemoragipare
/sca)erea coagula'ilitatii sangelui0.
Contrain)icatii temporare 6
2 o 'oala acuta7 trecatoare7 (in)eca'ila
2 o stare #e'rila
2 o'oseala marcata
2 )e'ilitate se(era
2 igiena corporala precara
2 masa+ ime)iat )upa masa sau nehi)ratarea )upa masa+.
Contrain)icatii )e#initi(e 6
2 'oli incura'ile
2 neoplazii /cancere0
2 'oli psihice etc.