Dorobantu Stefan-Adrian SPR III

Amanarea Romaniei de a intra in Primul Razboi Mondial

Termenul de “taraganare”, face referire la amanarea solutionarii unei probleme in cadrul

relatiilor internationale, mai ales in cadrul relatiilor internationale din punct de vedere al
razboiului.
Termenul de “cunctatie” face referire la aceeasi arta a taraganarii, a amanarii din punct de
vedere strategic, iar acest termen provine din lumea romana, facand referire la dictatorul
roman Quintus Fabius Maximus, acesta primindu-si porela de “cunctator” in urma infrangerii
ostirilor lui Hanibal.
“Avand in vedere importanta metodei faptului implinit, s-ar putea sa para contrare unor bune
percepte metoda cunctatiei, metoda taraganarii, a asa-zisului joc al amanarilor, pe care dorim
s-o discutam in cele ce urmeaza.Totusi adeseori ea se dovedeste utila in lupta.De la ea
provine porecla faimosului dictator roman Quintus Fabius Maximus (“cunctator”),
invingatorul lui Hanibal.Romanul a aminat lupta hotaratoare pana ce ostile cotropitorului
punic s-au demoralizat “s-au descompus” launtric, au pierdut puterea de lupta.”1
Cu toate aceste, aceasta tehnica a taraganarii nu poate fi folosita oricand ci trebuie ales un
moment cheie pentru o anume reusita.”Problema se pune insa in ce conditii.Pentru a gasi
raspunsul este bine sa ne mai amintim o data maxima ca invinge cel ce reuseste sa
concentreze forte mai mari in locul hotarator deoarece intregul pe care il formeaza adversarul,
individual sau colectiv, impreuna cu aparatura sa, contine parti si deci si locuri in spatiu de
care depinde intr-o masura exceptionala tot restul, si tocmai impotriva acestor parti trebuie
indreptata resiunea, si in momentul hotarator deoarece acest lucru decurge in mod direct din
esenta victoriei”2
Un exemplu din cadrul relatiilor internationale elocvent situatiei de folosire a metodei de
cunctatie poate fi acela de ezitare a armatei romane de a intra in Primul Razboi Mondial,
astfel Romania in primii ani de razboi pana in anul 1916 si-a pastrat statutul de stat neutru si
nonbeligerant.
Intre anii 1914 si 1916, Romania a adoptat statutul de neutralitate acesta fiind nehotarata de
partea carui bloc militar sa treaca, ambele tabere beligerante facand presiuni asupra
guvernului de la Bucuresti, fie de a atrage Romania in razboi fie de a intari credinta
guvernului de la Bucuresti sa ramana neutru fata de aceasta conflagratie mondiala.
Pe parcursul celor doi ani de neutralitate I.I.C. Bratianu a preluat politica externa a Romaniei
asigurandu-se astfel ca in cazul in care Romania va intra in razboi sa i se asigure cele mai
favorabile conditii din punct de vedere diplomatic,politic si militar.Bratianu a condus
tratative pentru intrarea Romaniei in razboi alaturi de Antanta.

1
Tratat despre lucrul bine facut-Tadeusz Kotarbinski, pg 314
2
Tratat despre lucrul bine facut-Tadeusz Kotarbinski,pg 315
Dorobantu Stefan-Adrian SPR III

Obiectivele principale ale guvernului de la Bucuresti au fost acelea de alipire a teritoriilor

populate de catre romani din cadrul Imperiului Austro-Ungar.
Guvernul condus de Bratianu pus in fata framantarilor interne puse la cale de catre clasele
politice, a luat decizia de a intra in razboi aleturi de blocul militar Antanta, “in momentul in
care aceasta angajare ar fi fost cat mai profitabila si in conditiile in care Romania avea
siguranta ca obiectivul sau fundamental, unirea teritoriilor romanesti din monarhia
austro-ungara, va fi asigurat si garantat de cele trei puteri, Anglia, Franta si Rusia.”3
Intrarea Romaniei in razboi alaturi de Antanta presupunea reorientarea politicii externe si o
reorganizare a economiei, deoarece comertul maritim si aprovizionarea cu surplus si
echipament militar era ingradit inca din 1914 odata cu intrarea Turciei in razboi alaturi de
Puterile Centrale.Turcia la acea vreme detinea controlul asupra stramtorilor Bosfor si
Dardanele, iar aprovizionarea Romaniei cu echipament pentru razboi s-ar fi putut face numai
prin intermediul porturilor din nordul Rusiei.
Cerintele si obiectivele Romaniei pentru intrarea in razboi alaturi de Antanta au fost acelea de
recunoastere a alipirii Transilvaniei si Bucovinei cu Romania si ajutorul militar din partea
Rusiei si armatelor franco-britanice.
“Dupa tratative indelungi si anevoioase, in cursul anului 1915, Antanta a recunoscut
legitimarea alipirii Banatului,Bucovinei si Transilvaniei la Romania solicitand-o mereu sa
intre in razboi.Insistentele erau mai presante in perioadele in care puterile Triplei Intelegeri
sufereau infrangeri asa cum s-a intamplat in vara anului 1915 cand trupele rusesti au fost
invinse pe frontul de est, sau in toamna aceluiasi an cand Serbia a fost scoasa din lupta.In
asemenea momente, Franta,Rusia si Anglia solicitau intrarea Romaniei fara a tine seama de
consecinte, amenintand guvernul roman ca daca nu se va decide, va pierde trenul si deci
avantajele pe care cele trei puteri le recunoscusera si acceptasera in cursul tratativelor”4
In urma presiunilor impuse de catre Antanta Ion I.C. Bratianu a anuntat ca acesta va fi un
razboi indelungat si va permite intrarea Romaniei in razboi numai cand se va ivi un moment
oportun pentru acest lucru si va fi sigur 75 % ca tara nu va fi distrusa.Ideile de politica
externa ale lui I.I.C. Bratianu sunt sensibil asemanatoare cu cele enuntate de catre Sun Tzu: “
Atunci când elaborezi un plan de război, compară următoarele elemente, apreciindu-le cu cea
mai mare minuţiozitate. “5
In concluzie,actiunea de “amanare” Roomaniei de a intra de la inceput ca si forta beligeranta
in cadrul Primului Razboi Mondial poate fi asemanata cu arta taraganarii sau a cunctatiei,
deoarece “războiul este o problemă de o importanţă vitală pentru Stat, domeniu al vieţii şi al
morţii, calea care duce spre supravieţuire sau spre nimicire”6.
Castigurile Romaniei din aceasta actiune de taraganare au fost acelea de recunoaste a alipirii
Banatului,Bucovinei si Transilvaniei, de recunoastere a meritelor si a actiunilor intreprinse de
catre armatele romane, iar cel mai mare castig din actiunea de cunctatie a fost aceea de
asteptare a momentului oportun din partea guvernului de la Bucuresti de a intra de partea

3
http://istorie-edu.ro/istoria-romanilor/04-razboiul-reintregirii-neamului-1914-1916.html
4
http://istorie-edu.ro/istoria-romanilor/04-razboiul-reintregirii-neamului-1914-1916.html
5
Sunt Tzu-Arta razboiului
6
Sunt Tzu-Arta razboiului
Dorobantu Stefan-Adrian SPR III

Antantei in cadrul conflagratiei, intr-un moment cheie in care certitudinea era de aproape
80% ca statul isi va atinge obiectivele si nu va fi distrus de catre celelalte parti beligerante.

Bibliografie
1. Tadeusz Kotarbinski-Tratat despre lucrul bine facut
2. Sun Tzu-Arta razboiului
3. Niccolo Machiavelli-Arta razboiului
4. Carl von Clausewitz-Despre razboi
5. http://istorie-edu.ro/istoria-romanilor/04-razboiul-reintregirii-neamului-1914-1916.ht
ml