MA INA ASINCRON – CONSTRUC IE I

FUNC IONARE
CONSTRUC IE

Principalele elemente constructive ale unei masini asincrone sunt:

- statorul (miez magnetic 1 si infasurare statorica 3);
- rotorul (miez magnetic 2 si infasurare rotorica 4);
- alte elemente constructive (arbore 5, rulment 6, carcasa 7, ventilator 8 etc.)

Figura 1

Figura 2
 FUNCTIONARE

1. Principiul de functionare

Se considera o masina asincron' trifazat' ce func(ioneaz' în regim de motor.

Se presupune deci ca înf'*urarea statoric' are trei faze simetrice (cu axele decalate cu
2 / 3 radiani *i cu acela*i num'r de spire), repartizate sinusoidal.
Prin alimentarea acesteia cu un sistem sinusoidal simetric de tensiuni cu frecven(a
f1 , în ma*in' va lua na*tere un câmp magnetic B învartitor circular de viteza 1 .
Dac' rotorul este în repaus, acest câmp va induce în fazele înf'*ur'rii rotorice,
conform legii induc(iei electromagnetice, tensiuni electromotoare.
În cazul în care înf'*urarea rotoric' este scurtcircuitat' sau se racordeaz' pe o
impedan(' trifazat' simetric', aceste tensiuni electromotoare vor determina apari(ia unor
curen(i indu*i. Prin interac(iunea câmpului magnetic statoric cu ace*ti curen(i indu*i vor lua
na*tere for(e electromagnetice F care se vor exercita asupra fiec'rui conductor rotoric.
Acestor for(e le corespunde un cuplu M , ob(inut prin însumarea tuturor cuplurilor
determinate de for(ele ce ac(ioneaz' asupra conductoarelor rotorice, care determin' punerea în
mi*care a rotorului, cu tura(ia n, în sensul câmpului învârtitor statoric.

2. Vitezele %i alunecarea

Viteza de sincronism
2 f1
1= [rot/s]
p

Alunecarea
s= 1
1

Viteza rotorului
= 1(1 s )

Viteza câmpului învârtitor statoric fa(' de rotor

2= 1

3. Regimuri de func)ionare

Ma*ina asincron' poate func(iona în trei regimuri:

- motor;
- generator;
- frân' electromagnetic'.

În regim de motor ma*ina absoarbe putere electric' din re(ea, pe la bornele înf'*ur'rii
statorice, *i furnizeaz', la arbore, putere mecanic'. Acesta este cel mai utilizat regim de
func(ionare al ma*inii asincrone.
Viteza rotorului, în acest caz, este mai mic' decât viteza de sincronism
( 0 < < 1 , 0 < s < 1 ).
 Figura 3

Bilan(ul de puteri este:

Figura 4

Unde: P1 – puterea electrica absorbita pe la bornele înfasurarii statorice; PM – puterea

electromagnetica (transferata în rotor prin intermediul campului electromagnetic);
Pmec – puterea mecanica; P2 – puterea utila la arbore; pJ1 – pierderile prin efect Joule,
din înfasurarea statorului; pFe – pierderile în miezul feromagnetic; pJ2 – pierderile prin
efect Joule, din înfasurarea rotorului; pmec+v – pierderile mecanice si de ventilatie.
Dac' ma*ina este antrenat', cu ajutorul unui motor auxiliar, în sensul de mi*care, cu o
viteza > 1 ( s < 0 ), se schimb' sensul de deplasare al rotorului fa(' de câmpul inductor
statoric. Prin urmare se va schimba *i sensul tensiunii electromotoare induse, respectiv al
curentului indus, *i, implicit, al cuplului.

Figura 5

În aceast' situa(ie ma*ina prime*te putere mecanic' pe la arbore (de la motorul

auxiliar) *i cedeaz' putere electric' pe la bornele înf'*ur'rii statorice.
Se spune c' ma*ina func(ioneaz' în regim de generator.
Bilan(ul de puteri este:

Figura 6
Nota(iile au semnifica(iile de mai sus.
În cazul regimului de frân electromagnetic , ma*ina este antrenat', din exterior, în sens
contrar câmpului statoric ( < 0 , s > 1 ).

Figura 7

Ea prime*te astfel putere mecanic' pe la arbore, putere electric' pe la bornele

înf'*ur'rii statorice, întreaga putere rezultat', dup' acoperirea pierderilor, fiind disipat'
pe înf'*ur'ri. În acest caz bilan(ul de puteri este:

Figura 8