UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIŞTE

FACULTATEA DE ŞTIINŢE UMANISTE

DEPARTAMENTUL DE GEOGRAFIE

LUCRARE DE LICENŢĂ

Târgovişte
2017
UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIŞTE
FACULTATEA DE ŞTIINŢE UMANISTE
DEPARTAMENTUL DE GEOGRAFIE

1
 Valorificarea turistică a ariilor protejate
din județul Buzău

Coordonator ştiinţific,
Lect. univ. dr. Mihaela Sencovici

Student,
Oprea Roxana-Elena

Târgovişte
2017

Cuprins
Introducere................................................................................................................................................................4

CAPITOLUL I..........................................................................................................................................................6

Conceptul ariei protejate..........................................................................................................................................6

CAPITOLUL II........................................................................................................................................................7

Istoricul Cercetărilor................................................................................................................................................7

2
CAPITOLUL III......................................................................................................................................................8

Caracteristici fizico-geografice ale județului Buzău................................................................................................8

3.2 Relieful................................................................................................................................................................9

3.3 Clima................................................................................................................................................................11

3.4 Hidrografia.......................................................................................................................................................12

3.5 Vegetația și fauna.............................................................................................................................................13

3.6 Solurile.............................................................................................................................................................14

3.7 Populația...........................................................................................................................................................15

CAPITOLUL IV.....................................................................................................................................................16

Valorificarea turistică a ariilor protejate din județul Buzău..................................................................................16

4.4 Trasee turistice din județul Buzău....................................................................................................................32

CAPITOLUL V......................................................................................................................................................34

Potențialul turistic antropic al județului Buzău......................................................................................................34

5.1 Obiective culturale............................................................................................................................................34

5.2 Obiective istorice din Județul Buzău...............................................................................................................37

5.3 Obiective religioase ale județului Buzău..........................................................................................................40

5.3 Stațiuni Balneoclimaterice................................................................................................................................42

CAPITOLUL VI....................................................................................................................................................46

6.1Indicatori de circulație turistică........................................................................................................................46

6.2 Analiza swot a județului Buzău.........................................................................................................................51

6.3 Fișele localităților cu potențial turistic ……………………………………………………………………………………....................53

Concluzii.................................................................................................................................................................64

Bibilografie.............................................................................................................................................................66

Introducere

Prin această lucrare de licență intitulată Valorificarea turistică a ariilor protejate din
județul Buzău am dorit să scot în evidență faptul că județele României beneficiază de un
potențial turistic deosebit și unic totodată. Unul dintre acestea fiind cel prezent în temă.

3
Varietatea resurselor turistice conferă județului Buzău disponibilități pentru turism, prin
prezența unor fenomene unice în țară precum Vulcanii Noroioși, Platoul Meledic. etc.
Lucrarea a fost întocmită pe baza datelor acumulate în trei etape de cercetare:

Etapa de documentare ce s-a desfășurat la sfârșitul anului universitar 2016-2017.

Etapa de cercetare pe teren desfășurată în timpul anului universitar 2016-2017
Etapa de redactare a lucrării cu ajutorul informațiilor obținute în etapele anterioare;

Conținutul lucrării s-a conceput și organizat astfel:

În prima parte a lucrării am prezentat conceptul de arie protejată și condițiile fizico-
geografice
În partea a doua sunt prezentate ariile protejate și potențialu antropic al județului Buzău
Ultima parte cuprinde valorificarea ariilor protejate prin trasee turistice , întocmirea unor
tabele și grafice.
În elaborarea lucrării în afara observațiilor și datelor culese de pe teren, precum și
interpretarea materialelor bibliografice, am utilizat harți realizate cu ajutorul GIS.
Țin să-mi arăt recunoștința față de întregul colectiv de profesori ai Universității Valahia,
facultatea de Științe Umaniste din Târgoviște, specializarea Geografia Turismului, de la care
am obținut informații necesare întocmirii lucrării de față.
Această lucrare de licență a fost realizată sub îndrumarea doamnei Lector universitar doctor
Mihaela Sencovici căreia îi mulțumesc pentru îndrumările acordate.

CAPITOLUL I

Conceptul ariei protejate

Procupăriile legate de ariile protejate, respectiv de managementul acestora au început a fi

luate in evidență în secolul al XXI, readuse la inițiativele iubitorilor de mediu natural.

4
Scopul principal al ariilor protejate este acela de a conserva și proteja valorile naturii. Cu un
potențial deosebit ariile protejate se dovedesc a fi modele ale dezvoltării armonioase a
societății, astfel că în aceste arii promovarea naturii este mult mai mare decât în alte zone.
Aria protejată este acel spațiu geografic care este delimitat desemnat, recunoscut în baza
unor acte legale, în scopul de a realiza conservarea naturii pe termen lung.
Actualmente, România deține aproximativ 1000 de arii naturale protejate (8% din suprafața
țării).
Cel mai mare număr de arii protejate a fost declarat prin legea 5/2000 ocupând 5% din
suprafața României.
Uniunea Internațională de Conservare a Naturii (IUCN) a publicat în anul 1978 în
raportul Comisie pentru Parcuri Naționale și Arii Protejate 10 categorii de arii protejate:
1. Rezervație științifică – scopul acestor arii este acela de a conserva habitatele naturale
terestre sau acvatice cu elemente floristice, faunistice, speologice, geologice, paleontologice.
2. Parcuri naționale – arii protejate care asigură protecția ecosistemelor
3. Monumente ale naturii –scopul ariilor este acela de conserva elemente naturale cu valoare
ecologică.
4. Rezervații naturale -ariile care protejează habitate și specii naturale.
5. Parcuri naturale – scopul ariilor este acela de a conserva peisajele terestre sau marine.
6. Rezervații ale biosferei – arii protejate cu scocul de conservare a zonelor cu habitat și
diversitate biologică.
7. Zone umede de importanță internațională – scop: conservarea siturilor naturale
8. Situri naturale ale patrimoniului natural universal
9 Arii speciale de conservare
10. Arii de protecție specială avifaunistic

CAPITOLUL II

Istoricul Cercetărilor

Un interes aparte pentru zona Buzăului și au pus de a lungul timpului mari geografi
care în decursul timpului au studiat această zonă.

5
Un mare interes pentru problemele regiunii – legate mai ales de aspectele reliefului şi ale
peisajului geografic – l-a manifestat în lucrările sale cunoscutul geograf Ion Petrescu Burloiu
(1977) – autor buzoian, Grigore Posea și Mihai Ielenicz.
Asupra limitelor Subcarpaţilor Buzăului s-au pronunţat în decursul timpului atât
geografi cât şi geologi, fiecare încercând să-i delimiteze conform argumentelor luate în calcul
sub aspect geografic sau geologic.
De menţionat în acest sens Vintilă Mihăilescu care stabileşte limita vestică a
Subcarpaţilor Buzăului pe Valea Teleajenului şi Nicolae Popp care stabileşte această limită pe
Bârsa Chiojdului şi Cricovul Sărat.
În domeniul geografiei umane se remarcă lucrările unor prestigioşi geografi care au studiat
această zonă : Melinda Cândea (1986), Valeria Alexandrescu (1986), Violeta Nancu (2000) şi
Ioana Ștefănescu. Cu valoroase lucrări despre turismul în această zonă se detaşează cunoscuţii
geografi Mihai Ielenicz şi Grigore Posea (1974). “Zona etnografică Buzău” este studiată de
Olga Horşia (1979).
De menţionat "Centrul pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului" - Buzău (1999) care
prin "Ghidul Turistic al judeţului Buzău" şi "Albumul monografic" al judeţului Buzău (1997)
a încercat o relansare a turismului în această zonă.
La studierea acestei zone şi-au adus aportul şi câţiva neogeografi printre care Ion Ionescu
(1990) şi Ion Istrate (1992).

CAPITOLUL III

Caracteristici fizico-geografice ale județului Buzău

Județul Buzău beneficiază de o poziție în sud-estul țării, situat între coordonatele de

44°0‘50” și 45°0‘45” latitudine nordică și 26°0‘10” si 27°0‘20” longitudine estică.

6
Învecinându-se cu județele Brașov și Covasna în partea nord-vestică, Vrancea la nord-est,
Brăila la est, Ialomița la sud și Prahova la vest.
Cu o suprafață de 6.102.6 kmp, județul Buzău ocupă locul 2,6% din suprafața României.
Din punct de vedere administrativ, județul Buzău este compus din 2 municipii : Buzău care
este și reședința de județ și Râmnicu Sărat. ; 3 orașe : Nehoiu, Pătârlagele și 82 de comune.

Fig. 3.1.1 Localizarea județului Buzău în cadrul României

Prelucrare cu ajutorul lui GIS

7
 Fig.3.2.1 Harta județului Buzău
Sursa: http://www.buzau.insse.ro/main.php?id=441

3.2 Relieful
Relieful județului este se desfășoară pe cele trei zone de relief, munte, deal și câmpie ce se
descinde din Penteleu până în Bărăgan.
Din punct de vedere geologic, munții județului Buzău sunt formați din ,,fliș” în alternanță de
gresii, argile, șisturi și marne.
În ceea ce privește vârsta rocilor, este paleogenă, aproximativ 30- 70 milioane de ani.
Zona de munte a județului se include in unitatea Carpaților de curbură cuprinzând două
subunități principale: Munții Buzăului și Munții Vrancei.
Munții Buzăului sunt compuși din cinci masive: Penteleul, Siriul, Podu Calului, Ivănețul și
Monteorul.
Principala unitate a Munților Buzăului o reprezintă Masivul Penteleu având forma piramidală
și o altitudine de 1772 m.
Se desfășoară între râurile Bârsca Mare, la vest și Bârsca Mică la est.

8
Etimologia masivului provine din limba greceasca „pente” care înseamnă „cinci”. Această
denumire nu este dată la întâmplare, masivul fiind alcătuit din cinci culmi: Piciorul Caprei,
Miclăușul, Viforâta, Cernatul și Zănoaga.
Din punct de vedere geologic, masivul este format din pânza de Tarcău, fliș paleogen. Unele
strate sunt sub forma de cute-solzi, dar se observa si cateva sinclinale și anticlinale , mai largi,
precum sinclinalul care trece peste creasta Cernatu- Penteleu și anticlinalul Viforâtei.
Masivul Penteleu este dranat de văile principale dirijate de Bârsca Mare sau Bârsca
Mică. Spre Bârsca Mare se îndreaptă Bâsculița, Cernatul, Patacul, Milea, iar spre Bâsca Mică:
Paltinul, Valea Neagră, Șapte Izvoare și Bălescu.
Masivul Podul Calului se desfașoară între râul Bârsca Mare și Burău. Altitudinile sunt mai
reduse față de cele ale masivului Penteleul. Înalțimea maximă fiind de 1.440 m în vârful
Podul Calului.
Masivul Monteoru se desfășoară în sudul Siriului. Altitudinile ajung la peste 1000 m, valori
maxime înregistrând în vârfurile Monteoru 1 315 m, Băstoaca 1 291 m, Cătiașu 1 014 m.
Arcul montan al masivului este se închide cu o culme secundara, Gherghelău. În interiorul
arcului se constituie bazinul de recepție al văii Nehoiului.
În partea vestică, masivul prezintă denivelări de cateva sute de metri, unde se culoarul ce
trece de la Slon spre valea Siriului.
Cătașul este ultima prelungire a muntelui 1 014 m, având aspectul unei piramide.
La sud de valea Bîrsca Roziliei se află situată culmea Ivănețu, fiind orientată est-vest și în
legătură directă cu subcarpații . Altitudinea maximă a culmii Ivănețu este de 1 191 metri
vârful Ivănețu, urmat de vârfurile, Arsenie 1115 metri, Zboiul 1 115 metri și Stănicu 992
metri.
Geologic, culmea Ivănețu se extinde tot în pânza de Tarcău, dar caracteristic este faciesul
de Fusaru (fliș grezos), faciesul butuminos și gresia de kliwa.
Versantul nordic al culmii Ivănețu cuprinde o serie de văi care se varsă către Bîsca,
remarcând-se prin multe alunecări de teren.
Pe versantul sudic își au obârșia multe din văile subcarpatice( Sibiciul, Bălăneasa, Sărățelul),
la izvoarele cărora s-au dezvoltat bazinete de eroziune, precum Colți, Aluniș, Brătilești,
Goidești-Fundata, plaiul nucului.
Valea Buzăului separă, în zona montană, patru masive. Ea îmbracă aspece diferite de la un
sector la altul, în funcție de rocă, structură, afluenți.
Munții Vrancei încadrează latura nord-estică a județului. Este vorba de o fâșie îngustă, ce
reprezintă versantul vestic al unor vârfuri importante precum: Lăcăuț 1776 m, Goru 1 784 m,

9
Giurgiu 1 720, Mușa 1 420 m, Pietrele înșirate 1 476 m, Furu 1414 m. Acest sector nu
prezintă diferențe mari față de Penteleu, având aceeași structură și morfologie.
Zona subcarpatică numită de altfel, Subcarpații Buzăului este zona în care se întalnesc o
îmbinare de culmi deluroase cu bazinete, depresiuni și înșeuări. Între 400-800 metri sunt
cuprinse culmile subcarpaților.
Din punct de vedere geologic subcarpații sunt formați din gresii , argile , marne, nisipuri.
Zona subcarpatică a județului Buzău este divizată în patru grupe:
Grupa centrală denumită Delurile Botanului cu altitudini maxime în Dealul Bildișel 821 metri
care este alcatuit din conglomerate și gresii sarmațiene , vârful Pițigoiul de 806 metri , vârful
Bocu de 824 metri și vârful Botanul cu 799 metri.
Grupa sudică face contactul cu câmpia și se subdivide în trei unități:
Dealul Istrița. Altitudinea și masivitatea dealului a fost influențată de formațiunile
calcaroase și grezoase ale sarmațianului. Vârful Istrita reprezintă altitudinea maximă a
Dealului omonim, fiind de 750 metri.
Dealul Ciolanu care se dezvoltă aproximativ paralel cu dealul Istrița este delimitat în sud
de Depresiunea Nișcovului, iar spre nord de Izvoarele Văii Cricovului. Înalțimea maxima
aparține vârfului Poiana Hoților.
Depresiunea Nișcovului este alcătuită din argile, nisipuri și pietrișuri. Formată pe un larg
sinclinal cu aspect de cuvetă.
Grupa estică sau Dealurile Cilnăului este situată în estul văii Slanicului fiind drenată de pârâul
Cilnăului. Văile Slănic și Râmnic sunt văile care delimitează grupa estică a zonei
subcarpatice.
Zona de câmpie cu altitudini de 40-100 metri acoperă sud-estul județului prin subdiviziunile
sale:
Câmpia Gherghiței, Câmpia Bărăganului de mijloc, Câmpia Buzău-Călmățui și Câmpia
Râmnicului. (Posea G, Ielenicz M, Tufescu V, Sarbu I, 1971, județul Buzău, Editura
București).

3.3 Clima
Județul Buzău are un climat temperat-continental. Datorită prezenței celor trei forme de
relief, se conturează 3 nunațe de climat, respectiv, de munte, deal și câmpie.
Temperaturile medii anuale în climatul de munte sunt de 4-6 grade Celsius, iar precipitațiile
variază între 800-1200 litri/metri pătrați.

10
În climatul de deal temperaturile cresc pâna la 8-10 grade Celsius, precipitațiile variind între
600-800 litri/metri pătrați. iar în cel de câmpie temperaturile oscilează între 10- 11 grade
Celsius, cu precipitații de 400-500 metri pătrați.
http://www.isubuzau.ro/index.php?pg=jud_bz.htm

3.4 Hidrografia
Aproape întregul regim hidrografic al județului Buzău este dirijat de râul Buzău. Din
partea estică a Munților Ciucaș, râul Buzău își adună apele și primește ca afluenți pe Bazoel și
Dălghiu. Iar de aici, râul curge prin Depresiunea Întorsura Buzăului, având un curs sinos.
Intră în județul Buzău străbatând toate formele de relief ale județului.
Zona montană a văii Buzăului prezintă ca afluenți de stânga pe Zăbrătu, Harțagu,
Bîsca Rozilei și Capșca. Afluenții de dreapta: Valea Neagră, Nehoiu, Siriu. Aceștia neavănd o
influență mare asupra regimului hidrologic al râului Buzău.
În zona subcarpatică, afluenții pe care Buzăul ii primește sunt în general văii
autohtone, cei mai reprezentativi fiind Sărățelul, Nișcovul, Pănătăul.
În zona de câmpie afluenții primiți de râul Buzău sunt reduși.

Fig.3.4.1 Râul Buzău

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Râul_Buzău#/media/File:Buzau_river_unguriu.jpeg

Al doilea râu important al județului ca mărime după râul Buzău este Râmnicul fără afluenți
importanți.
Lacurile.
Hidrografia județului este completată de un număr însemnat de lacuri care sunt separate în
mai multe tipuri.
Lacuri de natură periglaciară, cel mai important fiind Lacul Vulturilor din Masivul Siriu.

11
Lacuri formate între valurile de alunecare. Aceste se gasesc într-un număr mare pe valea
Sărățelului. Amintim: lacurile de la Policiori, lacul Odăile-Bădila și lacurile de pe valea
Grabicina.
Lacuri de baraj natural, caracteristice zonei montane și zonei subcarpatice. Acestea se
formează atunci când masa alunecărilor de teren ajunge la albia minoră a râurilor, acoperind-
o. Reprezentative fiind: Lacul Tâlharilor, lacurile de pe valea Cașoca .
Limanele fluviatile. Lacul Amara și Balta Albă.

Fig. 3.4.2 Barajul Siriu

https://blog.claudiuconstantin.ro/wp-content/uploads/2012/07/Untitled_Panorama31.jpg

3.5 Vegetația și fauna

Atât poziția geografică cât și relieful județului, au condus la o bogăție diversificată de

elemente faunistice și de vegetație.
Activitatea antropică și pus amprenta în distribuția vegetației dar mai ales în cea faunistică.
În etajul subalpin (1 400 -1450 metri). Speciile caracteristice acestui etaj sunt: jneapănul
(Pinus montana), smârdarul (Rhododendron kotschyi) sălciile pitice (Salix nana), anini (Alnus
virdis), afini (Vaccinium myrtillus), păiușcă (Festuca supina).
În cadrul fitocenozelor, în afara celor amintite se mai întalnesc plantele cu flori colorate, ca de
exemplu: stânjenelul de munte (Iris ruthenica), parpianul (Antonaria diorica), garoafa
(Dianthus temifolius), gențiana (Gevitiona carpatică).
Etajul subalpin buzoian este mai puțin populat cu animale. Totuși, printre tufele de
ienuperi și afini se află cateva specii de păsări, comune fiind: cinteza alpină (Montifringilla
nivals), pietrarul (Ocnanthe cenanthe).
Pe stâncarie se poate observa vipera comuna și șopârla de munte.
Etajul coniferelor este remarcat prin prezența molidului (Picea excelsa), alăturându-se
bradul (Abies).

12
Pajiștile acestui etaj sunt bogate în graminee, întâlnindu-se rugi de zmeură și mure (Rubus
idaeus și Rubus hirtus), ciuboțica cucului (Primula carpatica).
Etajul foiaselor care este împărțit în:
-subetajul fagului se desfășoară între 700 și 1 200-1300 metri. Pădurile de fag subliniează în
acest peisaj contactul dintre zona montană și cea subcarpatică pe aliniamentul: Chiojd-
Sibiciu-Lopătari. Pe văile largi, fagul apare în asociere cu arinul (Alnus incana), alunul
(Corylus avellano, pe văile înguste apar paltini (Acer psudoplatatus), ulmi (Ulmus montana).
Ca mamifere, întâlnim: Cerbul (Cervus elaphus carpathicus), porci mistreți (Sus scrofa), ursul
(Ursus arctus).
-subetajul gorunului. Asociat cu fagul și gorunul( Quercus petraea) apare plopul(Populus
tremula) și mesteacănul (Betula verrucosa). (Posea G, Ielenicz M, Tufescu V, Sarbu I, 1971,
Județul Buzău, Editura București)

3.6 Solurile
Principalul factor primordial în repartiția solurilor îl constituie relieful prin varietatea și
complexitatea sa.
Solurile zonei montane se compun din podzoluri humico-feriiluviale precum și soluri brune
argilo-humice. Apar solurile brune în locurile acoperite cu pajiști.
Caracteristice masivelor Siriu, Penteleu și Podul Calului sunt solurile brun acide.
La altitudini mai mici, în pădurile de fag și rășinoase intervine ca factor important roca. Pe
faciesul gresiei de Tarcău se dezvoltă soluri brune și brune acide mezobazice, bogate în
material scheletic cu un grad de podzolire argioluiluvială redus.
Pe deluviile de alunecare se dezvoltă soluri brune, în diferite grade de gleizare, iar în luncile
râurilor principale, soluri aluviale.
Solurile zonei subcarpatice se descriu printr-o varietate de tipuri și subtipuri. Aici întâlnim
soluri brune și bune podzolite care se interpun cu rendzine. În nord, la contactul cu zona
montană, se dezvoltă încă solutile podzolice. Pe menilite și disodile s-au formate solurile
negre.
Prezența marnelor și argilelor, determină formarea pe locuri mai puțin umezite, a
pseudorenzinelor.
În zona de câmpie solurile caracteristice sunt cernoziomurile levigate.

13
3.7 Populația
Potrivit recensământului din 2011, populația stabilă a județului Buzău era de 451.069
persoane. În municipii și in orașe trăiesc 174.127 persoane, reprezentând 38,6% din totalul
populației stabile.
Populația stabilă a celei mai mari localitați din județ- municipiul Buzău este de 115.494
persoane, iar in municipiul Râmnicul Sărat este de 33.843 persoane. Celelalte orașe, Nehoiu,
Pătârlagele și Pogoanele au sub 10.300 de locuitori.

14
 CAPITOLUL 4

Valorificarea turistică a ariilor protejate din județul Buzău

Componentele diversitătii biologice formează capitolul natural și asigură cea mai mare
parte a produselor, bunurilor și serviciilor necesare funcționării și dezvoltării societății, fiind
suportul fundamental al unei dezvoltări durabile. Tocmai de aceea, la nivel național, protecția
și conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice sunt considerate obiective
prioritare și de interes public major.
Pe teritoriul județului Buzău există mai multe zone naturale, destul de bine conservate din
punct de vedere al biodiversității, care, de-a lungul timpului, au fost supuse regimurilor
speciale de protecție.
În momentul acesta rețeaua ariilor protejate din județul Buzău ocupă aproximativ 10,11% din
suprafața județului.
În judeţul Buzău această reţea se compune din: monumente ale naturii, rezervații naturale,
situri de importanţă comunitară, situri de protecţie avifaunistică.

4.1 Monumente ale naturii de interes naţional declarate prin Legea nr. 5/2000

4.1.1 Blocurile de calcar de la Bădila

Blocurile de calcar de la Bădila reprezintă un monument al naturii situat pe teritotiul

administrativ al comunei Viperești din județul Buzău.
Cu o suprafață de 3, 02 hectare, rezervația naturală a fost declarată prin Legea nr. 5/2000 prin
aprobarea Planului de amenajare a teritoritului național- Secțiunea a III-a , ca arie protejată.
Se încadrează categoriei a a IV-a IUCN, cu scopul de a conserva unele habitate ale unor
specii naturale de tip geologic, paleontologic și floristic.
Blocurile de calcar de la Bădila reprezintă din punct de vedere geologic fragmente de
stăncă alcatuite din conglomerate și calcare, specifice erei cretacice și jurasice.
Paleontologic, rezervația naturală este completată de conținutul de fosili de corali,
foraminifere, amoniți.

15
 Fig. 4.1.1 Blocurile de calcar de la Bădila.
Sursa: http://turismbuzau.ro/wp-content/uploads/2017/04/IMGP9371.jpg

4.1.2 Chihlimbarul de Buzău

Aflată în zona Carpaților de Curbură , rezervația naturală Chihlimbarul de Buzău
reprezintă o arie protejată a categoriei a III-a IUCN de natură geologică și paleontologică este
amplasată pe raza comunei Colți.
Cu o suprafață de 2,52 hectare, în aria naturală protejată au fost descoperite roci de chihlimbar
cu un colorit de peste 160 de nuanțe .

Fig. 4.1.2 Chihlimbar de Buzău

Sursa:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Chihlimbarul_de_Buzău#/media/File:Amber_Bernstein_man
y_stones.jpg

16
4.1.3 Focul Viu de la Lopătari
Comuna Lopătari situată la 56 km de municipiul Buzău se remarcă prin prezenta
rezervației naturale Focul Viu, cu o suprafață de 0,03 hectare.
Focul Viu este un fenomen natural datorat emanației de gaze naturale care iese la suprafață
prin fisurile scoarței terestre formând flăcări ce ard, aprinse fiind de razele solare (sau de către
oameni daca flacăra se stinge.
Fundamentul apariției fenomenului este reprezentat de existența depozitelor subterane de
hidrocarburi. Se pot vedea flăcări care izbucnesc din pământ înălțându-se în bătaia vântului,
uneori cu o înălțime mai mare alteori abia pâlpâinde - depinde foarte mult de presiunea
gazelor din interior și de starea vremii: la fel de bine pot fi stinse temporar.

Fig. 4.1.3 Focul Viu

http://cartitaplimbareata.ro/wp-
content/uploads/0041_Focul_viu_Terca_Lopatari_Toprural_201104007.jpg

4.1.4 Piatra Albă „ La Grunj”

Pe teritoriul administrativ al comunei Mânzălești din județul Buzău se află monunentul
naturii Piatra Albă „ La Grunj”, fiind declarat arie naturală protejată categoriei III IUCN ,în
baza Legii nr 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național.
Cu o suprafață de 0,025 hectare, o înățime de 18 m și diametrul de 15 m, rezervația naturală
Piatra Albă „ La Grunj” este localizată la confluența râului Slănic cu pârâul Jgheab.
Formată dintr-o rocă cu tufișuri dacitice de culoare alb-cenușiu, din perioada Miocen, Piatra
Albă reprezintă o rezervație naturală geologică cu o formă piramidală.

17
 Fig. 4.1.4 Piatra Albă La Grunj
Sursa: http://romanianturism.com/wp-
content/uploads/2013/07/RezervatianaturalaPiatraAlbaLaGrunj_1-m.jpg

4.1.5 Sarea lui Buzău

Situată în partea central-vestică a județului Buzău, pe valea Buzăului, Sarea lui Buzău
reprezintă o arie protejată de interes national ce corespunde categoriei a III-a IUCN ,
rezervație de tip geologic și botanic.
Ocupă o suprafată de 1, 77 hectare, a fost declarată arie protejată prin Legea nr 5 din 6
martie 2000, reprezintă o suprafață cu izvoare sărate , arie cu eflorescențe saline care
dovedesc existenta în subsol a unui masiv de sare.

18
 Fig. 4.1.5 Sarea lui Buzău
Sursa:
http://www.informatii-romania.ro/wp-content/uploads/2016/08/Sarea-lui-Buzău-002-
848x566.jpg

4.2 Rezervaţii naturale de interes naţional declarate prin Legea nr. 5/2000
4.2.1 Balta Albă.
Situată pe teritorile administrative ale județelor Buzău și Brăila, rezervația naturală
Balta Albă a fost declarată în anul 1995 arie protejată prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea
Planului de amenajare a teritoriului național , Sectiunea a III-a zone protejate.
Se încadrează categoriei a IV-a IUCN, fiind o rezervație de natură geologică și zoologică. Cu
o suprafață de 1,167 hectare, aria protejată este situată în Câmpia Râmnicului.
Scopul ariei protejate Balta Albă este acela de a proteja și conserva unele habitate ale unor
specii de specii naturale importante avifaunistice și floristice.
Vegetația este halofilă, transfornată în lunile umede în una palustră, de mlaștină: papura
( Typha latifolia), cucuta de apă ( Cicuta virosa), iarba broaștelor ( Morus rammnae.).
Din punct de vedere avifaunistic, se găsesc multe specii de păsări care folosesc lacul pentru
reproducere, observandu-se pe maluri cuiburi de Prigorie (Merops apiaster), lastunul de mal
(Riparia riparia), vânturelul roșu (Falco tinnunculus). Alte specii întâlnite sunt: Rața
cărăitoare (Anas querquedula), rața mare (Anas platyrhynchos),rața sulitar (Anas acuta)
lebăda de vară (Cygnus olor), Chirighita cu aripi albe (Chilidonas hibrida), Pescărușul mic (
Larus minutus).( http://www.paradisul-pasarilor.ro/arii-protejate/contact/)

19
 Fig. 4.2.1 Rezervația Balta Albă
http://www.dinbuzau.ro/poze/439_1.jpeg
4.2.2 Balta Amara

Rezervația naturală Balta Amara a fost inițial un iaz primitiv, din grupa limanelor
fluviatile ale râului Buzău situată în Câmpia Râmnicului și a localității omonime.
A fost declarată arie protejată de interes național în anul 1995 prin Legea nr.5 privind
aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național, Secțiunea a III-a zone protejate, din
categoria a-IV-a IUCN.
Suprafața rezervației este de 803 hectare cu un perimetru de 11,8 km.
Scopul ariei protejate este acela de a proteja și conserva habitatul de pajiști sărăturate
continentale și a speciilor de păsări migratoare.
Vegetația rezervației Balta Amara este caracteristică lacurilor cu ape salmastre zonei de
câmpie- stufării, pâlcuri de copaci, tufișuri. Se întălnesc următoarele specii cuibăritoare în
stufării: Lisita (Fulica atra), Chirighita cu obraji albi (Chlidonias hybrida), Corcodelul cu gât
roșu (Podiceps griseigena), Pelicanul creț (Pelecanus crispus), Egreta mică( Egretta garz)
(http://www.paradisul-pasarilor.ro/arii-protejate/contact/)

20
 Fig. 4.2.2 Rezervația Balta Amara
Sursa: http://www.paradisul-pasarilor.ro/arii-protejate/contact/

4.2.3 Dealul cu lilieci Cernățești

Cu o suprafață de 10,59 hectare, Dealul cu lilieci, reprezintă o arie naturală protejată,
declarată prin Legea Nr 5 la data de 6 martie 2000 fiind localizată pe raza comunei Cernățești.
Este o rezervație naturală de tip floristic și faunistic. Importantă pentru specia floristică de
liliac sălbatic ( Syringa vulgaris).
Alte specii floristice întâlnite în aria protejată Dealul cu lilieci sunt: cerul (Quercus
cerris) stejarul pufos (Quersus pubercerus), gârnița (Quercus frainetto), mojdrean (Fraxinus
ornus), scumpie (Conitus coggygria), unghia găii (Artagalus glycyphyllos), răscuța de
primavara ( Adonis vernalis).

Fig.4.2.3 Dealul cu lilieci Cernățești

Sursa:http://adevarul.ro/assets/adevarul.ro/MRImage/2017/05/15/5919a2055ab6550cb81f5
5c0/646x404.jpg

21
4.2.4 Pădurea Brădeanu

Situată în comuna cu același nume, Pădurea Brădeanu cu o suprafață de 5,80 hectare

reprezintă o arie protejată de interes național, rezervație de tip forestier.
Pădurea Brădeanu este un rest din silvostepa Munteniei al vegetației lemnoase, cu rol de
protecție pentru stejarul brumariu (Quercus pedunculiflora). Pe lângă specia arboricolă de
stejar brumăriu, rezervația mai cuprinde și ulm de câmpie, pă și măr pădureț, arțar tătărăsc.

Fig. 4.2.4 Pădurea Brădeanu- Stejar

http://www.infopensiuni.ro/cazare-buzau/obiective-turistice-buzau/padurea-
bradeanu_8695/poza-stejar.jpg

4.2.5 Pădurea Crivineni

Aflată la poalele Carpaților de Curbură mai exact în depresiunea Pătârlagele, la o
altitudine de aproximativ 400 m, Pădurea Crivineni reprezintă o arie naturală protejată,
încadrată în categoria a IV-a IUCN, rezervație de tip forestieră.
Suprafața ariei protejate este de 15,44 hectare.
Importanța deosbită pe care o are, se datorează speciei de stejar pufos (Quercus pubescens),
care a fost introdus artificial, a rezistat în această stațiune, formându-se pe un substrat din
nisip cuarțos.

22
 Fig. 4.2.5 Pădurea Crivineni
Sursa: http://www.informatii-romania.ro/wp-content/uploads/2016/08/Pădurea-Crivineni-
002-848x566.jpg

4.2.6 Pădurea cu tisă

Situată în nord-vestul județului Buzău, pe teritoriul administrativ al comunei Chiojdu
se află Pădurea cu tisă, o rezervație de tip forestier.
A fost declarată arie protejată la data de 6 martie 2000 privind aprobarea Planului de
amenajare a teritoriului national în sectiunea a III-a, zone protejate.
Întinsă pe o suprafață de 197 hectare, aria naturală are drept scop protecția pentru specia
arboricolă de tisa (Taxus baccata).(http://romanianturism.com/2013/07/25/padurea-cu-tisa/)

Fig. 4.2.6 Pădurea cu tisă

http://romanianturism.com/wp-content/uploads/2013/07/poza-tisa.jpg

23
4.2.7 Pădurea Lacurile din Bisoca

Rezvervație de tip mixtă ( forestieră, botanică și geologică) ,Pădurea Lacurile din

Bisoca este situată pe teritoriul administrativ al comune cu același nume, întinzându-se pe o
suprafață de 10 hectare.
Reprezintă o arie protejată datorită importanței pinului silvestru (Pinus sylvestris).
Datorită impactului negativ al eroziunii de suprafață, au ramas doar două lacuri, respectiv
Lacul Negru denumit astfel prezenței culorii apei dată de eutrofizarea anormală, și Lacul
Limpede sau Lacul fară Fund care este acoperit parțial de vegetație
(https://turism.bzi.ro/rezervatia-naturala-padurea-lacurile-bisoca-32777)

Fig. 4.2.7 Pădurea Lacurile Bisoca

http://romanianturism.com/wp-content/uploads/2013/07/dsc06956.jpg

Fig. 4.2.7 Lacul Limpede

Sursa: http://photos.wikimapia.org/p/00/01/13/49/61_big.jpg

24
4.2.8 Platoul Meledic

Fig.4.2.8.1 Platoul Meledic

Sursa:
http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/03/11.png

În Subcarpații de Curbură, mai exact în Subcarpații Vrancei la o altitudine de 607 m,

în bazinul râului Slănic, la confluența dintre râul Slănic, pârâul Jgheab, pârâul Meledic și
pârâul Sărat, pe teritoriul administrativ al comunelor Lopătari și Mânzălești, este situat Platoul
Meledic.
Cu o suprafață de 157 ha, Platoul Meledic, reprezintă o arie protejată de interes național din
categoria a IV-a IUCN, o rezervație de tip mixt, și anume, geologică, speologică, botanică și
zoologică).
Din punct de vedere geologic, argilele și gresiile de cuvertură pe moloasa miocenă
salmastră a unui masiv de sare alcătuiesc Platoul Meledic.
Vârsta geologică miocenă a Platoului Meledic ii conferă un relief de tip carstic, care a luat
naștere odată cu apariția cutelor diapire cu sâmburi de sare.
Versantul estic al masivului Slănic este remarcat prin endocarstele saline, în numar de 47.
Dintre peșterile saline, o importanță deosebită o are „Peștera S6”, declarată în anul 1980 cea
mai lungă peșteră salină din lume. Peștera conține stalctite și stalgmite cu lungimi de până la
1,5 metri specificul acestor este conferit de coloritul, alb, roz, cenușiu, roșu, galben și
maroniu.

25
Hidrografia ariei protejate este reprezentată de formarea în anumite microdepresiuni a unor
lacuri carstice, simbolice fiind Lacul Mare sau Lacul Meledic cu o suprafață de 0,38 hectare și
Lacul Castelului cu o suprafață de 0,72 hectare.
Clima caracteristică rezervației naturale Platoul Meledic este una temperat-continetală.
Solurile reprezentative ariei protejate

Flora Platoului Meledic este dominată de peste 133 de specii care aparțin unui număr
43 de familii, reprezentative fiind Fabaceae, Labiatae, Compositae.
Speciile termofile se remarcă în fișa rezervației naturale Platoul Meledic prin:
mojdreanul( Fraxinus ornus) și scumpia ( Cotinus coggygria.)

În fauna ariei naturale protejate au fost identificate peste 124 de specii de

nevertebrate, 111 specii fiind insecte.
O mentinune aparte o are fluturașul purpuriu (Lycaena dispar), rădașca Lucanus Cervus
scorpionul carpatic (Euscorpius carpathius)
Hepatofauna este reprezentată de Țestoasa bănățeană de uscat ( testudo hermanni), tritonul cu
creasta (Triturus cristatus), broasca roșie de pădure (rana dalmatina), brotăcelul (Hyla
arborea),

Fig. 4.2.8.2 Lacul Meledic

Sursa: https://i2.wp.com/farm9.staticflickr.com/8002/7525923660_1a959b1780.jpg

26
4.2.9 Vulcanii noroioși de la Pâclele Mari
Comuna Scorțoasa din județul Buzău are in administratie Vulcanii noroioși de la
Pâclele Mari, o arie protejată din categoria a IV-a IUCN cu statut de rezervație geologică și
botanică.
Situată la o altitudine de 322 metri , aria protejată ocupă o suprafată de 22 hectare.
Este renumită din punct de vedere geologic si botanic pentru cele două cratere de vulcani
noroioși și speciilor halofile Nitraria schoberi și Obione verrucifera.

Fig. 4.2.9.1 Vulcanii noroioși de la Pâclele Mari

4.2.10 Vulcanii noroioși de la Pâclele Mici

Vulcanii noroioși de la Pâclele Mici se dezvoltă în Depresiunea Berca, de la sud la nord

în locurile numite „La Fiebători”. Situați în comuna Berca din județul Buzău, reprezintă o
arie protejată de interes național, din categoria a IV-a IUCN, de tip botanic și geologic, având
o suprafață de 16,5 ha.
Etimologia cuvintelor vulcan noroios, indică o erupție de noroi atât lentă cât și bruscă.
Urmată de emanații de gaze sau uneori urme de petrol.

27
În anul 1867, francezul H. Cognand cu ocazia unor prospecțiuni petrolifere a descoperit
Vulcanii Noroioși, iar din anul 1924, zona a fost declarată rezervație naturală.
Vegetația ariei este săracăcioasă. Nitraria schoberi și Obione verrucifera sunt speciiile de
plante adaptate aici.
Tipuri de turism practicate: turismul de cunoaștere și turismul științific. (Sencu Vasile,1985,
Vulcanii Noroiosi de la Berca, Editura sport-turism)

Fig. 4.2.10 Vulcanii noroioși de la Pâclele Mici

28
4.3 Rezervaţii naturale şi monumente ale naturii de interes judeţean declarate prin
Hotărîrea Consiliului Judeţean nr.13/1995:

4.3.1 Culmile Siriului

Aria naturală se întinde în extremitatea nord-vestică a județului Buzău (aproape de
limita cu județul Covasna), pe teritoriile administrative ale comunelor Chiojdu și Siriu, în
apropierea drumului național DN10, care leagă orașul Nehoiu de Întorsura Buzăului.
Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și
Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie
naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice
europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 6.230 hectare..
La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice a speciilor de faună și floră
sălbatică), printre care trei mamifere: urs brun (Ursus arctos), lup cenușiu (Canis lupus) și râs
(Lynx lynx); două specii de pești: zglăvoacă (Cottus gobio) și mreană vânătă (Barbus
meridionalis); și doi amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă (o broască din specia Bombina
variegata) și tritonul cu creastă (Triturus cristatus). Printre plantele protejate enumerate în
aceeași anexă se află și o specie rară de clopoțel de munte (Campanula serrata).

4.3.2 Padurea Frasinu-se afla la 5 km de orasul Buzău in comuna Tintești, cu o suprafață de

158 ha reprezinta un trup estic de padure ramasă din mareții Codrii ai Vlasiei.
Aici predomina frasinul pufos, lemnul câinesc, sângerul, frasinul de lunca aflat in amestec cu
stejarul, iar dintre plante specii ca stânjenelul si lăcramioara.

Fig.4.3.2.1 Pădurea Frasinu

http://photos.wikimapia.org/p/00/02/60/11/81_big.jpg

29
4.3.3 Padurea Milea-Viforata-este o rezervație zoologică si forestieră întinsă pe 165 ha pe
partea de sud a muntelui Viforata din Penteleu si formată din molizi seculari, brazi seculari cu
talie de peste 40-50 metri inaltime si diametrul de 0,8-1 metru. În apropierea de bazinul
Brebului este o zona protejată a caprioarelor si cerbilor.

4.3.3.1 Pădurea Milea-Viforâta

http://www.skytrip.ro/images/obiective/judet/Buzau/bigs/Rezervatia-naturala-Padurea-
Milea-Viforata-20120612131342.jpg

4.3.4 Pădurea Harțagul este situată în masivul Podul Calului, are o suprafata de 191 ha și
este constituită dintr-un amestec de brad si fag cu arbori de dimensiuni si varste
impresionante.

4.3.4.1Pădurea Harțagul
http://www.skytrip.ro/rezervatia-naturala-padurea-hartagu-din-judetul-buzau-ob-
3239.html

30
 Fig.4.4.1 Harta turistică a județului Buzău
Sursa: http://www.cjbuzau.ro/buzau.jpg

4.4 Trasee turistice din județul Buzău

Traseu 1. Buzău - oraș - Câmpia Buzău-Călmățui – Valea Buzăului/ râul Buzău la confluența
cu râul Călmățui. Obiectiv turistic Pădurea Brădeanu

Traseu 2. Berca sat Pâclele – Subcarpații Buzăului – Masivul Pâclele. Obiectiv turistic
Vulcanii noroiși de la Pâclele Mari

Traseu 3 Berca sat Berca – Subcarpații Buzăului – Valea Buzăului – Masivul Pâclele/râul
Buzău la confluența cu râurile Murătoarea Pâclei și Sărățel. Obiectiv Vulcanii noroioși de la
Pâclele Mici

Traseu 4 Bisoca – Subcarpații Vrancei- dealul Bisoca/râul Jgheab – Limpedea (lac) –

Culmea Buzăului. Obiectiv Lacurile Bisoca

Traseu 5 Lopătari sat Terca – Subcarpații Buzăului – Masivul Culmea Ivănețu – Dealurile
Bocu, Pițigoiu, Glodu, Bisocii/ râul Slănic. Obiectiv Focul Viu

31
 CAPITOLUL 5

Potențialul turistic antropic al județului Buzău

Fig. 5.1 Harta cu obiectivele turistice ale județului Buzău

32
5.1 Obiective culturale

5.1.1 Muzeul Chihlimbarului din Colți

Comuna Colți situată la aproximativ 65 km de municipiul Buzău adăpostește aici
renumitul muzeu de chilimbar, aici a fost singura exploatare de chilimbar din țară care în anul
1948 a fost închisă.
Muzeul Chihlimbarului de la Colți funcționează în stil popular într-o casă.
Adăpostește obiecte precum: două bucăți de chihlimbar de 1 785 grame, respectiv 1500
grame, colecții de flori de mină,fosile, roci și pietre semiprețioase, obiecte tărănești vechi.
(http://www.itinerar.ro/Muzeul_Chihlimbarului/)

Fig. 5.1.1.1 Muzeul Chihlimbarului din Colți

Sursa: http://wikimapia.org/974815/ro/Colti-Muzeul-Chihlimbarului-Buzau-
Romania#/photo/3278446

5.1.2 Casa memorială Vergu Manailă

Reprezintă cea mai veche clădire din județul Buzău. Adăpostește o colecție de
etongrafie și artă populară. Aceasta a aparținut celor două familii boierești, Vergu și Mănăilă.
Casa prezintă șapte săli de expoziție, cu țesături, piese de port, costume populare , covoare,
batiste de nuntă

33
 Fig. 5.1.2.1 Casa memorială Vergu Manailă
Sursa:
http://www.skytrip.ro/colectia-de-etnografie-si-arta-populara-vergu-manaila-din-judetul-
buzau-ob-267.html

5.1.3 Tabăra de sculptură în aer liber de la Măgura

Deschisă în anul 1970, tabăra de sulptură reprezintă un omagiu pentru tradițiile stravechi
cioplitului în piatră, fiind totodată unică în Europa.
Un muzeu în aer liber cu peste 200 de piese expuse pe 21 hectare de teren.

Fig. 5.1.3.1 Tabăra de sculptură în aer liber de la Măgura

Sursa:http://povestidecalatorie.ro/tabara-de-sculptura-de-la-magura-un-muzeu-in-aer-
liber/

34
5.1.4 Fântâna lui Mihai Viteazul de la Ciuta
Situată in comuna Măgura, fântâna lui Mihai Viteazul a fost ridicată în anul 1975 de către
sculptorul Gheorghe Coman, când Mihai Viteazul a trecut pe Valea Buzăului spre Ardeal.

Fig. 5.1.4.1 Fântâna lui Mihai Viteazul

Sursa:http://static.panoramio.com/photos/large/75216819.jpg

5.1.5 Tabăra de sculptură Naeni

În partea vestică a județului, mai exact în comuna Naeni este situată pe dealul Tigori,
tabăra de sculptură Naeni.
Sculpturile de aici au fost realizate din calcar cochilifer care a fost extras din apropierea
localitatii.
În apropierea taberei se află Biserica din piatră.

Fig. 5.1.5.1 Tabăra de sculptură Naeni

Sursa:http://alinagrigore.xhost.ro/imagini/tabara_sculptura.jpg

35
5.1.6 Tabăra de sculptură Meledic

Este situată pe raza comunei Mânzălești constituită din 25 de statui din lemn.

Fig. 5.1.6.1 Tabăra de sculptură Meledic

Sursa:
http://www.calebatuta.ro/files/place/227/main_image/resize/width/540/56b6fce0a6c4d.jpg

5.2 Obiective istorice din Județul Buzău

5.2.1 Cetatea-mănăstire Bradu

Se află în satul Hales din județul Buzău. A fost ridicată în prima jumătate a secolului al-
XVIII-a de marile famili de boieri.
Reprezintă una dintre mănăstirile cele mai vechi ale Munteniei cu amenajare defensivă.

Fig. 5.2.1 Mănăstirea Bradu

36
 Sursa:https://cache.bzi.ro/cache/9/145/c600x315_manastirea_bradu.jpg

5.2.2 Cetatea-mănăstire Berca

Situată intr-un vârf de deal la intrarea în localitatea omonimă, cetatea-mănăstirea Berca este
considerată o veritabilă poarta fortificată a Văii Buzăului.

Fig. 5.2.2 Cetatea mănăstire Berca

Sursa;https://www.agerpres.ro/imageResize?path=%2Fmedia%2Fimages%2F2015-
05%2F05101107889944706.jpg&size=6

5.2.3 Castrul Roman Pietroasele

Situat la 25 de km de municipiul Buzău, mai exact în comuna Pietroasele, castrul roman

reprezintă un obiectiv istoric al județului, fiind construit în anul 332 în timpul campaniei lui
Constantin cel Mare, având o suprafață de 124 metri lățime și 159 metri lungime.

Fig.5.2.3 Castru Roman Pietroasele

37
Sursa:http://www.skytrip.ro/images/obiective/judet/Buzau/bigs/Castrul-roman-Pietroasele-
20101118152312.jpg
5.2.4 Palatul comunal din Buzău
Se află amplasat pe strada Unirii nr.164 în centrul municipiului Buzău.
1899-1903 reprezintă anii construirii Palatului. Decorată în stil venetian, sala de recepții
reprezintă cea mai importantă sală a Palatului.

Fig.5.2.4 Palatul comunal din Buzău

Sursa:http://www.dozadebine.ro/wp-content/uploads/2015/02/Palat_Comunal-Buzau3.jpg

5.2.5 Complexul Marghiloman din Buzău

Situat în partea sud-estică a municipiului Buzău , complexul reprezintă o fostă reședință a
familiei Marghiloman.
Vila Albatros, heleșteul, atelierul și garajul auto contituie complexul.
Soția lui Alexandru Marghiloman a înființat aici parcul dendrologic cu plante exotice.

Fig.5.2.5 Complexul Marghiloman din Buzău

Sursa:http://www.sansanews.ro/media/components/news/news/original/14581.jpg

38
5.2.6 Cetatea dacică de la Gruiu Darii
Amplasată pe raza satului Pietroasa Mică, cetatea dacica de la Gruiu Darii reprezintă
singura cetate dacica cu zid de piatră a Carpaților de Curbură.
În partea de nord a Cetății a fost descoperită o așezare ce datează din Neolitic. Vase pictate
precum și un vas de tip biberou se numără printre obiectele găsite în locuițele mari.

Fig. 5.2.6 Cetatea dacică de la Gruiu Darii

Sursa: https://www.dzr.org.ro/wp-content/uploads/2016/01/cetate-gruiu-darii-pietroasele-
620x250.jpg

5.3 Obiective religioase ale județului Buzău

5.3.1 Mănăstirea Ratești

Mănăstirea este află în comuna Berca, în 1760 este înființată ca mănăstire de maici.
În muzeul mănăstirii este adăpostită o colectie de artă bisericească, compusă din icoane
pictate pe lemn și sticlă , obiecte de cult, broderii artistice în fir de aur și argint.

Fig. 5.3.1 Mănăstirea Ratești

Sursa: http://turismreligios.ro/wp-content/uploads/2013/10/01-manastirea-ratesti-berca-
vulcanii-noroiosi-turism-buzau.jpg

39
5.3.2 Mănăstirea Poiana Mărului de la Bisoca
Mănăstirea se găsește pe raza comunei cu același nume a fost ctitorită de Cuviosul Vasile
Capatianul, primul sfânt canonizat la Buzău.
Este o mănăstire de călugări.
Obiecte care se găsesc aici sunt de valoare artistică și istorică.

Fig. 5.3.3 Mănăstirea Poiana Mărului

Sursa: http://str2.crestin-ortodox.ro/foto/1357/135667_manastirea-poiana-marului.jpg

5.3.3 Mănăstirea Ciolanu

Situată pe raza comunei Tisanu în apropiere de tabăra de sculptură de la Măgura,
mănăstirea Ciolanu are două biserici datând din secolele XVI-XVIII.
Se află un muzeu cu icoane pictate de către Gheorghe Tătărescu, veșminte religioase,
obiecte de cult.

Fig. 5.3.3 Mănăstirea Ciolanu

Sursa: http://www.vizitaticarpatiidecurbura.ro/foto_obiective/manastirea_ciolanu01.jpg

5.3.4 Mănăstirea Cârnu

40
Amplasată în partea nord-vestică a județului , în satul Tega, comuna Panatau.
Voievodul Mircea Ciobanul și fiica lui Petru Rareș la mijlocul secolului XIX.

Fig.5.3.4 Mănăstirea Cârnu

Sursa: http://str1.crestin-ortodox.ro/foto/1355/135484_manastirea-carnu-1.jpg

5.3 Stațiuni Balneoclimaterice

5.3.1 Statiunea balneoclimaterică Sarata Monteoru este situată la circa 20 km nord-vest de

municipiul Buzău, in sudul județului. Este unsat stațiune amplasat la o altitudine de 86 m,
intr-o zona colinară, acoperita de o vegetație bogată si la adăpost de vânturi;
A fost atestată documentar pentru prima dată în perioada 1482-1496;
Comerciantul grec Grigore Stavri, cel ce avea să devină boierul Contantinescu Monteoru,
proprietarul exclusiv al exploatărilor de petrol de la Monteoru in 1880, incepe amenajarea
unui stabiliment balnear, sfătuit de un medic francez; stațiunea este oficial inaugurata in 1895,
cuprinzând nenumărate hoteluri, așezăminte de tratament.
Factorii terapeutici naturali sunt reprezentați de izvoare cu ape minerale sărate, iodurate,
bromurate, calcice, magneziene, sulfuroase, cu o mineralizare totala de 188-513 la mie,
nămolul mineral de depunere din izvoarele naturale sulfuroase, dar si climatul;

41
Apele sărate de aici, ca principala resursă a stațiunii, au potențial curativ in cure interne si
externe, dând rezultate remarcabile la tratarea reumatismului si a tiroidei, a afecțiunilor
ginecologice, gastrointestinale si hepato-biliare, a conjunctivitelor si a infecțiilor oculare;
Tratamentul cu nămol terapeutic, format din argila locurilor, apa sărata si zăcământ de țiței, pe
unul dintre versanții împăduriți din apropiere, are efecte intr-o gama vasta de afecțiuni, de la
reumatism cronic si degenerativ la lombosciatica, dureri musculare rebele, sechele după
fracturi, luxații, sinuzita si rinita cronică.

Fig. 5.3.1.1 Stațiunea Sărata Monteoru

http://vacantierul.ro/wp-content/uploads/2011/12/Sarata-Monteoru.jpg

5.3.2 Stațiunea balneoclimaterică Siriu Băi este situată în satul Gura Siriului, comuna Siriu,
localizată la poalele masivelor Siriu si Podu Calului, pe cursul superior al râului Buzău, la 82
km de Buzău;
Stațiunea sezonieră de interes local se deschide în perioada (1 iunie - 1 octombrie).
Dispune de izvoare minerale bicarbonatate, sulfuroase, clorurosodice, folosite în tratarea unor
afecțiuni ale aparatului locomotor, hepato-biliar si ale sistemului nervos periferic.

42
 Fig.4.3.2 Stațiunea blneoclimaterică Siriu Băi
http://www.skytrip.ro/images/obiective/judet/Buzau/bigs/Statiunea-balneoclimaterica-Siriu-
Bai-20110215114826.jpg

5.3.3. Stațiunea balneoclimaterică Balta Albă este situată la 30 m altitudine, pe malul

lacului Balta Albă, pe raza comunei Balta Albă, localizată la 22 km de Râmnicu Sărat, in
partea de est a județului.
Aici a funcționat cea mai renumita stațiune balneoclimaterică din Romania, datorită
nămolului sapropelic, folosit atât in industria farmaceutică, cât si in industria cosmetică
Apa lacului este clorurată, sodică, slab magneziană, hipotonă si slab sulfatată; ajutând la
tratarea afecțiunilor aparatului locomotor, a afecțiunilor dermatologice, reumatismale,
ginecologice, a neurologiilor periferice;
Stațiunea oferă spații de cazare, doua restaurante cu bucatarie tradițională, trei terase, piscina,
plaja cu sezlonguri si umbrelute, locuri de joaca pentru copii, un teren de fotbal pe nisip.

Fig.4.3.3. Stațiunea Balta Albă

http://www.dozadebine.ro/wp-content/uploads/2015/02/Balta-Alba2.jpg

43
5.4. Sărbători importante ale județului Buzău

 Sărbătoarea Tămâioasei organizată în luna septembrie

 Sărbătoarea vinului de Breaza se organizează pe 12 septembrie

 Glasul Pietrei se organizează pe 12 octombrie în localitatea Naeni

 Auriu de Sahateni are loc în prima duminică din septembrie, eveniment pentru
acrtivități sportive și degustare a produselor locale

 Zilele Monteoru - aniversarea atestarii documentare a statiunii Sarata Monteoru ce

pune in funcțiune baile Sarata Monteoru și a minei de petrol.

 Festivalul cârnaților de Pleșcoi se organizează în luna octombrie

 Parada Gospodarilor se organizează în localitatea Sapoca, în septembrie

 Sărbătoarea Usturoiului – are loc în septembrie

 Sărbătoarea gâului la acest eveniment sunt invitați interpreți cunoscuți

Fig. 5.4.1 Sărbătoarea Tămâioasei

Sursa:http://adevarul.ro/assets/adevarul.ro/MRImage/2013/08/27/521c7bedc7b855ff561a26
d2/646x404.jpg

44
 Capitolul 6.

Indicatori de circulație turistică

Tabel 6.1 Principalele structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare

turistică

Structuri de
primire
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
turistică
Total 71 71 85 88 90 80 91

Hoteluri 12 15 18 18 18 18 18
Moteluri 8 9 9 9 9 8 7
Vile 10 10 9 9 10 10 10
turistice
Pensiuni 4 3 3 4 4 4 4
turistice
Pensiuni 33 30 42 44 45 45 47
agroturistice
Sursa Direcția de Statistică Buzău

Figura 6.1 Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare

45
 Din tabelul și graficul de mai sus se poate constata că există o evoluție în ceea ce privește
structurile de cazare turistică pe categoriile cunoscute: hoteluri, moteluri, vile turistice,
pensiuni turistice, pensiuni agroturistice. În anul de referință, 2010 au fost înregistrate 71 de
unități de cazare ajungând în anul 2016 la 91. Analizând tipul unităților de cazare se remarcă o
creștere semnificativă a pensiunilor agroturistice. De la 33 la 47 în anul 2016.

6.2 Capacitatea cu număr de locuri de cazare turistică existentă în județul Buzău

Structuri de primire
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
turistică
Total 2574 2748 3097 3158 3186 3164 3112
Hoteluri 910 1002 1176 1176 1176 1176 1176
Moteluri 305 323 323 323 323 301 271
Vile turistice 608 608 456 456 470 470 470
Pensiuni turistice 132 127 127 144 144 144 144
Pensiuni 499 496 809 853 867 867 911
agroturistice
Sursa: Direcția de Statistică Buzău

Figura 6.2 Capacitatea de cazare turistică existentă

În ceea ce privește numărul de locuri de cazare, oferta turistică din Buzău a ajuns la 3112 în
anul 2016, de la 2574 în anul 2010.
În cazul structurilor de cazare se observă, de asemenea, creșterea semnificativă a locurilor de
cazare în 2016 din pensiunile agroturistice de 100% , față de anul de referință 2010, dar și
locurile de cazare din hoteluri de la 910 la 1176.
46
 Tabelul 6.3 Capacitatea de cazare turistică lunară
Luna ianuarie 2010 Luna ianuarie 2017 Luna aprilie 2010 Luna aprilie 2017

Total 76373 101835 75750 98550

Hoteluri 28520 37696 27600 36480
Moteluri 8773 9827 9150 9510
Vile 18848 15810 18240 15300
turistice
Pensiuni 3472 4464 3720 4320
turistice
Pensiuni 13040 32612 13440 31560
agroturistic
e
Sursa: Direcția de Statistică

Tabelul 6.3 reprezintă numărul de locuri de cazare puse la dispoziția turiștilor de către unitățile de
cazare turistică, asttfel că, în luna ianuarie a anului 2010 totalul locurilor de cazare a fost de 76.373, iar
în anul 2017 tot în aceeași lună totalul ajungând la 101.835 de locuri, contribuție adusă de către
hoteluri.
Luna aprilie a anului 2010 a înregistrat 75 750 de locuri de cazare, crescând până în anul 2017 la
98.550 contribuție adusă de numărul de locuri din pensiunile agroturistice care a cunoscut o creștere
rapidă de la 13.440 la 31.560.

Tabel 6.4 Sosiri ale turiștilor in structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare
turistica, pe tipuri de structuri, tipuri de turiști, pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare si
județe

Structuri de Tipuri
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
primire de
turistică turiști
Total total 58639 48128 56991 63593 68411 68295 71817
români 54779 44463 52633 58887 63505 63950 66241

străini 3860 3665 4358 4706 4906 4345 5576

Hoteluri români 27767 21141 27322 29355 35283 34320 33950
străini 3260 3074 3872 3881 4186 3889 4735
Moteluri români 8244 4823 4922 8385 7235 7322 6011

47
 străini 221 172 147 447 288 144 192
Vile turistice români 7175 6072 5103 6731 5799 5561 6712
străini : : : : 7 - 10
Pensiuni români 2707 2774
2293 2177 2490 2092 2701
turistice străini 33 24 14 16 19 28 29
Pensiuni 13706 15001
8895 9414 12392 11911 12226
români
agroturistice
străini 346 395 325 362 406 284 425

Analizând tabelul și cele două ciclograme, putem observa că numărul de turiști români care au
sosit în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare este mai mare decât al turiștilor
străini. Turiștii români înregistrează o scădere în anul 2011, apoi continuă cu o creștere în anii

48
 următori, pe când turiștii străini înregistrează aceeași scădere tot în anul 2011, dar continuă sa
crească cu mult mai puțin față de numărul turiștilor români.

Tabel 6.5 Înnoptări în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri, tipuri de turisti,
macroregiuni, regiuni de dezvoltare si județe

Structuri de Tipuri
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
primire de
turistică turiști
Total Total 148591 153856 166716 182934 173460 168975 175740
români 139963 144804 156129 171740 162103
158702 163787

Străini 8628 9052 10587 11194 11357 10273 119553

Hoteluri români 82920 95057 106108 104362 111487 108537 106446
Străini 7503 7918 9795 9911 10230 9448 10615
Moteluri români 13413 7749 8125 15190 11766 11199 9408
Străini 328 220 224 698 431 207 250
Vile turistice români 23970 19541 16232 28869 15065 13504 17768
Străini - - - - 14 - 20
Pensiuni români 3472 4565 4398 3294 4061 4007 3998
turistice Străini 36 34 20 25 20 37 45
Pensiuni 20927 23236
15625 16539 20714 19483 19350
români
agroturistice
Străini 761 880 548 560 662 581 629

49
După cum se poate observa din tabelul și graficele de mai sus, în anul 2010 pondera
înnoptărilor românilor a înregistrat o creștere procentuală de 94%, față de cea a străinilor care
a înregistrat un procent de 6%. În anul 2010 numărul înnoptărilor străinilor a crescut brusc cu
42 %, iar în cazul numărului de înnoptări ale românilor a înregistrat o creștere lentă.

6.2 Analiza swot a județului Buzău

6.2.1 Punctele forte ale județului

Potențial foarte mare oferit de patrimoniul natural și cultural pentru ecosistem. Elementele de
atracţie naturală sunt reprezentate de Vulcanii noroioşi, complexul de la Meledic, Focul Viu
(Lopătari), Zona Lacurile (Bisoca), siturile SCI (Natura 2000) propuse pentru zona Bisoca –
Mânzăleşti, Meledic, Vulcanii noroioşi, Lunca Buzăului, lacurile, chihlimbarul de la Colţi,
fenomenele geologice ce apar in zona Vintilă Vodă, Colţi, Bozioru. Biodiversitatea este şi ea
foarte diversă, zona fiind situată la confluenţa dintre trei zone biogeografi de: stepică, alpină
şi continentală.
Cu excepţia Vulcanilor noroioşi nici unul dintre situri nu are marcaje, puncte de informare,
pliante. Singurele informaţii putând fi obţinute din pagini web, de la autorităţi şi de la
localnici.
Lipsa poluării sau distrugerilor datorate activităţilor umane. Cu excepţia anumitor zone
precum Lopătari (unde sunt 30 de gatere) şi Bisoca unde este un puternic impact negativ al
exploatărilor forestiere;
Buna poziționare geografică la intersecția rutelor de comunicare între Moldova, Muntenia,
Transilvania.

50
Deschiderea administrației județene și a administrațiilor locale pentru realizarea unor proiecte
de turism
Există un potenţial uman pentru activităţile de turism corelat cu agricultura;

6.2.2 Punctele slabe ale județului

Promovarea insuficientă a potenţialului turistic al judeţului Buzău, cauzată şi de lipsa unui
Centru de informare turistică sau Oficiu Turistic judeţean;
Slaba informare, motivaţia insuficientă şi lipsa de încredere a populaţiei (în special în mediul
rural) cu privire la valorificarea potenţialului turistic şi la creditele pentru investiţii în turism
de care ar putea beneficia;
Lipsa mijloacelor financiare şi investiţiile mici realizate în turism, lipsa unui mecanism
durabil de finanţare pe termen lung;
Infrastructura deficitară, calitatea slabă a drumurilor (drumuri inadecvate şi slab întreţinute),
lipsa unor căi de acces, parcările insuficiente pentru autocare ş.a. descurajează turiştii
potenţiali şi care reduce mult numărul de turişti străini, care preferă alte trasee mai accesibile
în România.
Lipsa ghizilor calificați pentru prezentarea atracțiilor turistice locale. Nu există ghizi oficiali
pentru teritoriu, activităţi de orientare şi ghidaj pentru anumite grupuri de turişti fiind
asigurate de proprietarii unor pensiuni sau cluburi (Colţi, Blejani) şi parţial de custodele de la
Vulcanii noroioşi.
Lipsa unei infrastructuri la nivel cât mai apropiat de cel European reprezintă unul dintre
punctele slabe, un dezavantaj nu numai la nivelul turismului, dar şi la nivelul investiţiilor
generale în alte sectoare de activitate.

6.2.3 Oportunităţi ale județului Buzău

Oportunitatea finanţării interne şi externe a programelor în care turismul este domeniu ţintă;
Participarea la târguri de turism naţionale şi internaţionale - Bucureşti, Budapesta, Viena,
Berlin;
Interes crescut pentru domeniul turismului din partea ONG-urilor locale;
Buna relaţionare instituţională: Consiliul Judeţean, Primării, Prefectură
Stabilirea de parteneriate şi derularea de proiecte cu oraşe şi provincii din alte ţări: Belgia,
Italia, Spania, Germania, Austria, Franţa;
Includerea unor case de vacanţă (pensiuni agroturistice) în reţeaua de agenţi de turism
din România şi în reţelele europene profesionale.

51
Încurajarea unor noi forme de turism şi valorificarea moştenirii istorice, culturale, spirituale
şi de tradiţie.
Existenţa unei staţiuni foarte cunoscute în ţară, dar slab promovată, cu izvoare terapeutice
cum este Sărata Monteoru, precum şi a altor zone cu izvoare ce pot fi valorificate în zona
turismului balnear;
O ofertă turistică diversificată: rezervaţii naturale: Vulcanii Noroioşi - Berca; Chihlimbarul
de Buzău - Colţi; Pădurea Lacurilor - Bisoca; Dealul cu lilieci - Cernăteşti; Culmile Siriului -
Siriu; turism ecumenic (Complexul de biserici si chilii rupestre (Bozioru, Colţi, Brăesti;
Episcopia Buzăului - municipiul Buzău; Mănăstirea Ciolanu - Tisău; Ansamblul fostei
manăstiri Adormirea Maicii Domnului - municipiul Rm. Sărat; Mănăstirea Răteşti – Berca),
turism cultural-istoric (Tabăra de sculptură Măgura – Tisău; Așezări si necropole din epoca
bronzului: fortificaţii dacice – Dava dacică – Vernești, cultura Monteoru; castrul postroman şi
termele de la Pietroasele; Palatul Comunal din Municipiul Buzău); turism balnear (staţiunea
Sărata Monteoru, băile de la Balta Albă, izvoarele de la Fişici); ecoturism, agroturism
(existenţa ANTREC foarte activă la nivelul judeţului Buzău), turism montan (munţii Siriu,
Penteleu, Ivăneţu etc.);
• Patrimoniul cultural şi natural poate fi pus in valoare, existenţa unor activităţi tradiţionale
bine păstrate: reţete locale, produse “curate”, locuitorii ataşaţi valorilor locale;

6.2.4. Ameninţări ale județului Buzău

vecinătatea / concurenţa judeţelor cu potenţial turistic bine dezvoltat şi valorificat (Prahova,
Braşov, Covasna şi Vrancea);
degradarea monumentelor istorice şi de arhitectură;
pierderea tradiţiilor şi obiceiurilor în zona rurală;
poluare culturală, amploarea fenomenului kitch;
nivel scăzut de trai al unui segment important al populaţiei;
nerespectarea reglementărilor legale care are ca rezultat afectarea mediului, a zonelor
protejate, a fondului silvic, poluarea apelor;
una ameninţările cu care se poate confrunta nu numai judeţul Buzău, ci toată România este
dată de deteriorarea situaţiei economice a ţărilor Europei de Vest şi în special a marilor
emiţători de turişti: Germania, Marea Britanie, Olanda, Franţa, Italia, Austria la care se
adaugă ameninţările unor noi atentate teroriste (după cele din Turcia, Spania şi, mai nou,
Rusia), care vor afecta şi mai mult cererea turistică.

52
6.3 Lista localităților cu potențial turistic

6.3.1 Comuna Berca

53
Sate componente : Berca, Valea Nucului, Pleșcoi, Pâclele, Joseni, Sătuv, Rătești
Populatie ; 9921 locuitori

Suprafata 7328 ha

Localizare fata de Buzau: 22 km

Obiective turistice: "La mănăstire, Fosta mănăstire Berca, Biserica "Sf. Arhangheli Mihail şi
Gavril”, Ruine case egumeneşti, Turn clopotniță , rezervașia naturală Vulcanii Noroioși

Sate componente: Baltagari, Bisoca, Lacurile, Lopatareasa, Plesi, Recea, Sarile, Sindrila
Populatie : 2968

54
Suprafata: 7268 Ha

Local:zare fată de Buzău: 58 km

Obiective turistice: Dealul Sării, Mănăstirea “Poiana Mărului”, Biserica “Naşterea Maicii
Domnului” , Biserica “Duminica tuturor sfinților”, Rezervația naturală Pădurea lacurile
Bisoca.

6.3.3 Comuna Bozioru

55
Sate componente: Bozioru; Izvoarele; Buduile; Nucu; Fişici; Scăeni; Găvanele; Ulmet;
Gresia; Văvălucile

Populație 1273 locuitori

Suprafața: 3678 ha

Localizare fata de Buzău: 50 km

Obiective turistice
Fosta mănăstire Găvanele, Schitul rupestru Fundătura , Schitul rupestru "Agatonul Vechi" ,
Fundul Peşterii , Piatra Îngăurită, Peştera lui Dionisie ,Piatra lui Iosif, Schitul rupestru
Piatra Şoimului, Schitul rupestru Agatonul Nou, Schitul rupestru Piatra Şoimului II ,
Ansamblul schiturilor, "Dealul Tocitorilor”

6.3.4 Comuna Chiliile

56
 Sate componente: Chiliile, Budesti, Crevelesti, Ghiocari, Glodu – Petcari, Poiana Pletari,
Trestioara Populație 730 locuitori

Suprafața 2566 ha

Localizare fata de Buzău: 50 km

Obiective turistice: Pe teritoriul comunei se află Lacul Mocearu, pomenit ca obiectiv turistic
şi de persoane de pe Valea Slănicului. Este vorba de un lac mare, unde au existat nişte
amenajări actualmente dispărute. • Se menționează satul Budeşti, cu sculpturi în
piatră (probabil formațiuni geologice), aceste pietre poartă nume – Anotimpurile sau Babele
de la Budeşti.

57
 6.3.5 Comuna Colți

Sate componente: Aluniş, Colți, Colții de Jos, Muscelul Caramenesc

Populație 1274 locuitori

Suprafața 3492 ha

Localizare fata de Buzău: 70 km

Obiective turistice; Muzeul Chihlimbarului, care are la etaj şi un muzeu etnografic sătesc,
Schitul Aluniş, monument istoric şi de arhitectură religioasă, Schitul cuprinde: biserica
săpată în stâncă şi trei chilii săpate în stâncă ‐, Biserica Aluniş, săpată în piatră de doi ciobani,
Vlad şi Simion, pe la anul 1274, atestată documentar la 1351, a fost schit de călugări până la
1871, iar de atunci este biserica satului, Biserica din satul Muscelu, foarte veche, cu cimitirul
în jurul ei, suită la deal, printre case, îmbrăcată în lemn albastru, cu clopotniță foarte
frumoasă, veche. Se spune că aici a fost cândva un schit monahal., Arie protejată:
Chihlimbarul de Buzau, în comuna Colti, cu o suprafata de 2,52 ha.

58
 6.3.6 Comuna Lopătari

Sate componente: Lopătari, Săreni, Vîrteju, Brebu, Luncile, Terca, Plostina, Plaiu Nucului

Populație 4348 locuitori

Suprafața 10332 ha

Localizare fata de Buzău: 46 km

Obiective turistice • „Focul Viu”, în apropierea satului Terca , Lacul Mocearu, la 2 km sud‐
vest de Lopătari , Malu Roşu, , Malu cu Sare , Huduboaia (lac format prin prăbuşire, baraj
natural)

6.3.7 Comuna Mânzălești

59
Sate componente: Mânzăleşti, Satu Vechi, Beşlii, Valea Cotoarei, Valea Ursului, Jgheab,
Poiana Vîlcului Trestioara, Buştea, Ghizdita, Cireşu, PLavătu, Gura Bădicului

Populație 2935 locuitori

Suprafața 9470 ha

Localizare fata de Buzău: 49 km

Obiective turistice: Complexul Meledic ‐ lacuri cu apă dulce pe un masiv de sare; izvoare de
ape minerale, pesteri de sare (între 25‐200 m), ruinele conacului de la Meledic; • Rezervatia
Gavanu; • Tabara de sculptura de la Mînzăleşti (2001), Piatra Alba "LA GRUNJ" (Tuful
vulcanic dacitic) ,• Biserica Bustea si “Sfinxul de la Bustea” (forme de eroziune) • Mănăstirea
Gavanu începută în anul 1707 • Situl Natura 2000 Bisoca – Meledic.

6.3.8 Comuna Odăile

60
Sate componente: Odăile, Lacu, Valea Fântânii, Piatra Albă, Scoroşeşti, Capu Satului,
Posobeşti, Gorani, Cormeanu, Valea Ştefanului

Populație 1066 locuitori

Suprafața 3593 ha

Localizare fata de Buzău: 55 km

Obiective turistice: Biserica de lemn „Sf. Gheorghe”, Odăile, atestată 1820 • Biserica „Sf.
Nicolae”, 1850, Valea Fântânii. • Lacul din satul Lacu; • pădurea de tei din punctul Teiş. •
Lacul De La Odăile, situat la izvoarele Murătoarei, lac carstosalin

61
 6.3.9 Comuna Scorțoasa

Sate componente: Scorțoasa, Policiori, Gura Văii, Grabicina de Jos, Plopeasa, Dîlma, Beciu,
Balta‐ Tocila, Golu Grabicina, Grabicina de Sus, Deleni

Populație 3200 locuitori

Suprafața 9588 ha

Localizare fata de Buzău: 39 km

Obiective turistice: Vulcanii noroioși, de la Pâclele Mari, lacurile de la Policiori, de pe Valea

Grabicina, formate ca urmare a alunecărilor de teren.

6.3.10 Comuna Sărulești

62
Sate componente: Săruleşti, Cărătnău de Jos, Cărătnău de Sus, Goicelu, Valea Largă, Valea
Stânei, Sările ‐ cătun

Populație 1510 locuitori

Suprafața 3365 ha

Localizare fata de Buzău: 50 km

Obiective turistice • Biserica din satul Goicelu

Concluzii

63
 Lucrarea intitulată „Valorificarea turistică a ariilor protejate din județul Buzău” a
avut drept obiectiv evidențierea și valorificarea zonelor protejate ale județului Buzău ca

posibilitate de dezvoltare a turismului și a ofertei turistice.

Varietatea și complexitatea cadrului natural, bogatele elemente ale ariilor protejate al județului
oferă turiștilor satisfacții deosebite.
Lucrarea a fost structurată pe 6 capitole, respectiv:
Primul capitol face o prezentare a conceptului de arie protejată.
În cel de –al doilea capitol am facut referire la istoricul cercetărilor. Un mare interes
pentru problemele regiunii a fost adus de către mari geografi, care în decursul timpului au
studiat zona.
Capitolul trei scoate în evidență caracterizarea condițiilor fizico-geografice ale
județului.
Capitolul patru are în vedere valorificarea turistică a arilor protejate pe categorii, prin
realizarea de trasee turistice.
Capitolul cinci prezintă potențialul turistic antopic al județului. Punând în evidență
aspectele culturale istorice și religioase.
Ultimul capitol se încheie prin informații referitoare la circulația turistică.

În urma realizării acestei lucrări am constat faptul ca deși județul Buzău dispunde de
un potențial turistic deosebit al ariilor protejate, turiștii straini sunt mai puțin atrași de aceasta
zonă, în schimb turiștii romani se bucură de varietatea resurselor ariilor protejate.

64
 Bibilografie

Andreșeanu, A. (coord), 2007 ‐ Călătorie in Ținutul Buzaului‐Ghid neconvențional, Accent

Print, Suceava
Burlacu S, Chiriță M, Didina Constandra, (2008), județul Buzău în cărți și documente ,
Editura Editgraph
Baltălungă A. A, (2008), Turismul în România, Editura Valahia Univesity Press,
Târgovişte.
Chiţu C., (1975), Relieful şi solurile României, Editura Scrisul Românesc, Craiova
Coteţ P., (1973), Geomorfologia României, Editura Tehnică, Bucureşti
Doniță N. (1992), Vegetația României, Editura Tehnică Agricolă, București
Ielenicz, M., Comănescu Laura (2006), „România: potenţialul turistic”, Editura Universitară,
Bucureşti
Ispas Șt.,(2007), Geografia regională a României, Editura Valahia University Press,
Târgoviște
Minciu Rodica, (2001), România Potențialul turistic, Editura Universitară
Muica Cristina, Buza M., Sencovici Mihaela, (2009), Biogeografie-compendiu, Editura
Universitara.
Nistoreanu, Puiu, (2003), Ecoturism și turism, Editura ASE; București.
Negruț A., (2000), Geografia turismului, Editura Academica
Pehoiu Gica, Muică Cristina, Sencovici Mihaela, (2006), Geografia mediului cu
elemente de ecologie, editura Transversal, Târgovişte.
Pehoiu Gica, (2008), Geografia turismului, Editura Valahia University Press, Târgoviște.
Petcu Gh., (2002), Album monografic, Editura Alpha
Petcu Gh.,(2004), Județul Buzău –Album monografic, Editura Alpha
Posea Gr, Ielenicz M, Tufescu V, Sarbu I, (1971), Județul Buzău, Editura București.
Posea, Gr., Ielenicz, M. (1977), „Munţii Buzăului: ghid turistic”, Editura Sport-Turism,
Bucureşti
Olga Horșia, (1979), Zona etnografică Buzău, Editura București
Sencu V, (1985), Vulcanii Noroioși de la Berca, Editura sport-turism
Strategia de dezvoltare si Promovare a Turismului și a Agroturismului în județul Buzău.
Tanislav, D. (2006), Geografia fizică a României, Editura Transversal, Târgovişte
*** (1972-1979), Atlas. Republica Socialistă România, Editura Academiei Române,
Bucureşti.

65
*** (1983), Geografia României, vol. I, Geografie fizică , Editura Academiei Române,
Bucureşti.
*** (1984), Geografia României, vol. II, Geografie Umană şi Economică , Editura Academiei
Române, Bucureşti
Webgrafie:
www.cjbuzau.ro
www.insse.ro
http://www.turismbuzau.ro
http://www.isubuzau.ro/index.php?pg=jud_bz.htm
http://www.paradisul-pasarilor.ro/arii-protejate/contact/
www.apmbz.ro
https://ro.wikipedia.org/wiki/Râul_Buzău#/media/File:Buzau_river_unguriu.jpeg
http://wikimapia.org/974815/ro/Colti-Muzeul-Chihlimbarului-Buzau-
Romania#/photo/3278446
http://turismbuzau.ro/wp-content/uploads/2017/04/IMGP9371.jpg
http://str2.crestin-ortodox.ro/foto/1357/135667_manastirea-poiana-marului.jpg
http://turismreligios.ro/wp-content/uploads/2013/10/01-manastirea-ratesti-berca-vulcanii-
noroiosi-turism-buzau.jpg

http://romanianturism.com/wp-content/uploads/2013/07/dsc06956.jpg
http://photos.wikimapia.org/p/00/01/13/49/61_big.jpg
http://adevarul.ro/assets/adevarul.ro/MRImage/2013/08/27/521c7bedc7b855ff561a26d2/646x
404.jpg
http://vacantierul.ro/wp-content/uploads/2011/12/Sarata-Monteoru.jpg
http://www.skytrip.ro/images/obiective/judet/Buzau/bigs/Statiunea-balneoclimaterica-Siriu-
Bai-20110215114826.jpg
http://www.dozadebine.ro/wp-content/uploads/2015/02/Balta-Alba2.jpg

https://www.dzr.org.ro/wp-content/uploads/2016/01/cetate-gruiu-darii-pietroasele-
620x250.jpg

http://www.vizitaticarpatiidecurbura.ro/foto_obiective/manastirea_ciolanu01.jpg

66
67