DLC XLV - anul IV

Monede aniversare în Canada

DIN

info-hobby 2/2017

Din cuprins:
Pregătiri, pregătiri

CONGRESUL
Federației Filatelice Române

SMARANDA BRĂESCU
Regina înălțimilor
Cote sau coeficienţi ?

A E R O M F I L A 2 0 1 7

ROMÂNI DIN TOATE TIMPURILE

Scanarea revistei FILATELIA
ANUNȚURI - ANUNȚURI
LIBRĂRIA DLC
De ce-i frumoasă filatelia !
Top 10 erori filatelice românești

București - România
 info-hobby XLV apare ori de câte ori este necesar
De la FFR

FEDERAȚIA FILATELICĂ ROMÂNĂ

FONDATĂ ÎN 1891
Str. Boteanu, Nr.6, Sector 1 - 010027 București, C.P. 15-29, România
Telefon: 0721-240.424; e-mail: federatia_filatelica@yahoo.com
____________________________________________________________________________________________________________

Nr.05/13.02.2017 București

CONVOCATOR
În conformitate cu Statutul Federației Filatelice Române, Biroul Executiv al Consiliului Director convoacă
Congresul Federației Filatelice Române la Brașov în data de 18 martie 2017, ora 12.00, în Complexul
Expozițional International Trade Center din Bulevardul Alexandru Vlahuță, Nr.10.
Conform Statutului, membrii afiliați pot fi reprezentați la Congres de o delegație alcatuită din cel mult două
persoane, avînd dreptul la un singur vot deliberativ. Un membru afiliat poate fi reprezentat de un alt membru afiliat
dacă are împuternicire scrisă în acest sens.
Ordinea de zi a Congresului este următoarea:
a) Validarea cererilor de aderare a noilor membri.
b) Interpelări și moțiuni.
c) Prezentare:
- Raport al Biroului Executiv al Consiliului Director.
- Bilanțul contabil și contul de execuție a Bugetului de venituri și cheltuieli.
- Raport al Comisiei de Cenzori.
- Propuneri de modificări la Statut și Regulamente ale F.F.R.
d) Proiectul planului expozițional și a altor manifestări cultural-filatelice.
e) Alegerea Consiliului Director al F.F.R.
Propunerile pentru membrii Consiliului Director trebuiesc adresate pe e-mail-ul Federației Filatelice
Române (federatia_filatelica@yahoo.com) cu 15 zile înainte de data Congresului (până pe data de 03
martie 2017).
f) Confirmarea președinților Comisiilor specializate a F.F.R.
g) Diverse.

Biroul Executiv al Consiliului Director al F.F.R.

Citiţi
FILATELIA ◊ CURIERUL FILATELIC ◊ philatelica.ro
◊ Studii filatelice brașovene ◊
MAGAZIN DE FILATELIE, CARTOFILIE şi NUMISMATICĂ
Un pic mai bine informaţi ! Contează !
02 Din lumea colecționarilor Info-Hobby 2/2017

SMARANDA BRĂESCU - Regina înălțimilor

Smaranda Brăescu (21 mai 1897, Hănţeşti, Buciumeni, jud. Tutova - 2 februarie 1948, Cluj) a fost prima paraşutistă
din România şi printre primele din lume. Născută în familia răzeșului Brăescu, Smaranda a venit pe
lume împreună cu fratele geamăn, Paul Panait, într-o familie care va avea 5 fete și 4 băieți. A avut
parte de o viață trăită la cele mai înalte tensiuni, cu întâmplări și evenimente uluitoare.
După cursurile şcolii primare, între 1911 și 1916, urmează Şcoala Profesională de Fete din Bârlad.
Aici, Smaranda Brăescu, în 27 mai 1911, la vârsta de 15 ani, are primul contact cu aviația, de care se
îndrăgostește iremediabil. Gheorghe Negrescu, posesor al brevetului de pilot nr. 2 din România, sosise în
orașul natal într-un temerar raid aerian București-Bârlad. Era al cincilea raid din istoria aviației românești.
A doua zi a făcut o demonstraţie de zbor la care a asistat şi regele Carol I sosit de la Iaşi, unde participase la dezvelirea
statuii lui Al. I. Cuza, din Piaţa Unirii. Gheorghe Negrescu a susținut-o permanent pe Smaranda în cariera ei de parașutistă.
Între timp, la Tecuci, se înființează o școală militară de pilotaj. Aici, în anul 1923, Smaranda
Brăescu primește botezul aerului, zburând cu Dumitru Naidinescu, la recomandarea fratelui ei,
pictorul Tache Brăescu, care a fost observator în aviația română în timpul războiului. Revine la
școala militară de la Tecuci cu solicitarea de a deveni pilot, dar reglementările militare și
aeronautice ale vremii nu permiteau acest lucru. Amintim că în România, prima femeie pilot a
fost Elena Caragiani, din Tecuci, care obține brevetul de pilot la Paris, în 1914.
Dezamăgită de refuzul „aviatorilor”, Smaranda vine în București, unde urmează Şcoala
Normală Principesa Elisabeta și absolvă, în 1929, Academia de Arte Frumoase.
În vara anului 1928, la invitaţia inginerului german Heinecke, plecă la Berlin pentru a urma
cursuri de paraşutism. Astfel, România devine cel de-al patrulea stat european, după Franţa,
Cehoslovacia şi Elveţia, cu o femeie paraşutist brevetată. În ţară, a executat peste zece salturi
cu paraşuta, în următorii doi ani, cu mari peripeţii. La Braşov, motorul avionului s-a oprit în
momentul decolării, la Brăila a căzut în Dunăre, la Cluj-Napoca şi Satu Mare a aterizat în copaci.
În 1929 şi 1930 suferă două accidente în urma cărora a stat şase luni în spital. Odată
restabilită, începe antrenamentele pentru doborârea recordului
european şi mondial la săritura cu paraşuta. Astfel, în
dimineața zilei de 2 octombrie 1931 trei avioane Potez
25 decolează, de pe aerodromul Pipera din București. Locotenentul Alexandru
Papană, o altă celebritate aviatică, și Smaranda Brăescu formau echipajul avionul de
record. Smaranda sare de la altitudinea de 6.000 m fără mască de oxigen. Saltul a fost
confirmat de Federaţia Aeronautică Internaţională. Astfel, Smaranda Brăescu deţine
recordul naţional la saltul cu paraşuta, atât la femei cât şi la bărbaţi, precum şi recordul
feminin la nivel mondial.
În 1932, la 19 mai, la Sacramento (SUA), devine campioană mondială absolută la
parașutism, în urma unui salt realizat cu o parașută de construcție românească, de la înălțimea
de 7.400 de metri, cu durata de 25 de minute. Recordul său a fost omologat de aeroclubul
din Washington. Recordul precedent, deținut de un american, fusese de 7.233 de metri.
Recordul ei va fi depășit, cu doar câțiva metri, abia peste 20 de ani !
La 20 august 1932 participă la o demonstrație la Montreal (Canada), unde ajunge, în
zbor, cu o impresionantă formație de 30 de avioane. În noiembrie, este sărbătorită de
comunitatea românească din New York, care a sprijinit-o financiar în tentativele ei. Toți
fiind fascinați de patriotismul româncei lor. Smaranda cucerise, deja, America și întreaga
lume prin performanța sa ca parașutistă. Pentru realizările sale, Majestatea Sa Regele
Carol al II-lea îi acordă Ordinul Virtutea Aeronautică, clasa Crucea de Aur cu două barete.
În 1934, urmează cursuri de pilotaj la şcoala Curtiss Weight din Valley Stream (New
York), obţinând brevetul de pilot civil. Devine astfel prima femeie din Europa brevetată ca pilot al SUA. Prin subscripție
publică, i se asigură două avioane, un biplan de tip Pevuez și un bimotor
de tip Milles Hawk, botezat Aurel Vlaicu. Avionul avea fuzelajul albastru,
iar aripile erau vopsite în albastru, galben și roșu, marcând din nou
patriotismul inimoasei aviatoare.
Cu acest avion face un raid de 1.100 km deasupra Mării
Mediterane, de la Roma la Tripoli, în premieră mondială. Participă la o
serie de raiduri aeriene europene, la numeroase mitinguri aeronautice
interne și internaționale. A fost una din puținii instructori de parașutiști
militari. Smaranda avea darul de a genera „încredere” noilor parașutiști.
A activat, din 1941, ca instructor la Batalionul 1 de parașutiști de la
Popești-Leordeni.
În timpul celui de-al doilea război mondial a fost pe ambele fronturi
ca pilot în Escadrila Albă de avioane sanitare (Escadrila 13), fiind
decorată cu ordinul Crucea Regina Maria, clasa a III-a, în 1943.
Alături de 11 personalități (gen. Aldea, prof. univ. dr. Grigore T.
Popa ș.a.), semnează memoriul care condamna falsificarea alegerilor din noiembrie 1946. Documentul, înaintat Comisiei
Aliate de Control, delegatul american l-a predat sovieticilor. (continuarea în p.3)
Info-Hobby 2/2017 Din lumea colecționarilor 03

Smaranda Brăescu este condamnată, în contumacie, la doi ani de închisoare, fiind acuzată că nu a
(continuare din p.2)
demascat grupările opozante regimului comunist. O versiune acceptată ne spune că s-a ascuns într-o monastire, sub
numele de Maria Popescu. A decedat la 2 februarie 1948, fiind înmormântată în Cimitirul central din Cluj-Napoca.
În anul 1978, în memoria eroinei, a fost înființat Aeroclubul Smaranda Brăescu la Tecuci. Desființat în 1998,
Aeroclubul României a numit Aeroclubul din Oradea cu numele Smarandei. Din 1996, Batalionul de parașutiști 498
Bacău, prezent în numeroase teatre de operațiuni din Afganistan, Irak, Bosnia-Herțegovina, Kosovo poartă numele
Smarandei Brăescu. Compania Red Bull a înființat Ordinul Smaranda Brăescu, dedicat tinerelor parașutiste din România.
O stradă din București, o piață din Galați, o aeronavă a companiei Tarom poartă numele ei, iar la Muzeul Aviației este
stand de prezentare. Expoziţie: SMARANDA BRĂESCU la Casa Colecţiilor, Str. Eroilor, Nr. 64, Galați. (sinteză gsm)

Cote sau coeficienţi ? (XI) *

Max Peter
Pentru că tot lucrez la redactarea formei finale a unui catalog, m-am gândit să prezint câteva din principiile după care
doresc să mă ghidez, ca metodologie de stabilire a cotelor. Mai este un motiv pentru acest subiect: după ce am anunţat pe blog
că mă preocupă realizarea unui catalog, m-am pomenit cu mai multe mailuri care îmi
sugerează că metoda coeficienţilor aplicată de CMPR 1974 „trebuie“ păstrată (!!!), plus alte
câteva directive. Dar când am de-a face cu aşa ceva simt mereu că mi se suie sângele la cap.
De la început cred că ar trebui să punem puţin lucrurile la punct. Există o diferenţă
între... „după părerea mea, ar fi mai bine să fie făcut aşa, pentru că...“ şi chestia aia (cam
brutală şi imperativă) cu „trebuie să...“.
Problemele sunt destul de clare pentru mine şi ar trebui să le înţeleagă şi împricinaţii
care s-au apucat să-mi dea directive:
- am să ţin cont de părerile lor atunci când mă vor convinge că ştiu ce vorbesc şi că aş
putea învăţa ceva de la ei;
- până una, alta, n-am încheiat niciun contract cu niciunul dintre ei şi nici nu muncesc pe
moşia vreunuia;
- să fiu scutit cu „binele mişcării filatelice“, deoarece nu cred că este cineva în măsură
să vorbească în numele tuturor colecţionarilor.
Ca idee, lucrurile trebuie să fie foarte clare: ceea ce fac eu este doar o iniţiativă particulară, la care nu
a muncit nimeni în afara mea. În consecinţă, cred că sunt îndreptăţit să îmi planific singur lucrarea. Este adevărat că am amintit de
un colectiv de autori, dar niciunul dintre cei care mi-au transmis că „trebuie“ nu face nici pe departe obiectul pentru aşa ceva.
Am mai trecut printr-o astfel de exeprienţă cam acum vreo 20 de ani. Toţi ţuşflenderii vor să fie şefi, dar când e vorba
de muncă fug de rup pământul (sau se transformă subit în surdo-muţi)... Ia să vă văd cum îmi rupeţi voi gura cu studiul
unei emisiuni (care vreţi voi, la alegere), apoi vom sta de vorbă. Vă cer scuze pentru cuvintele dure, dar încercaţi să vă
puneţi în locul meu. Să revenim la oile noastre.
În România s-a manifestat întotdeauna un decalaj între nevoia manifestată pentru un catalog naţional şi posibilitatea
de realizare a acestuia. Cauzele principale sunt două: lipsa unor autori capabili să întocmească o asemenea lucrare,
respectiv lipsa cronică de finanţare a publicaţiilor de
profil. Întotdeauna, publicarea lucrărilor de acest gen
s-a putut realiza numai cu contribuţii provenite din
afara mişcării filatelice.
În alte ţări, publicarea cataloagelor este puternic
susţinută de asociaţiile profesionale ale negustorilor.
Din păcate, la noi nu există aşa ceva şi singura
şansă poate apărea doar dintr-o iniţiativă particulară.
Nici de sprijinul administraţiei poştale nu ne putem
bucura, în ciuda faptului că mai peste tot în lume
există această practică (doar îşi sprijină proprii
clienţi). Din pă- cate, unitatea specializată a Poştei în
România a ajuns să îşi duşmănească proprii clienţi,
aplicând cea mai originală formă de marketing din
lume...
În decursul timpului, cataloagele care au văzut
lumina tiparului (nu cele de la noi, ci toate
cataloagele din întreaga lume) au utilizat în principal
două sisteme de evaluare:
Listing dintr-o ediţie mai veche a catalogului specializat
Stanley Gibbons pentru Anglia, cu cote acordate direct.
- sistemul bazat pe cote exprimate într-o monedă,
acordate în mod direct pieselor;
- sistemul bazat pe punctaje şi coeficienţi (sau
"evaluări generice", cum le-am denumit).
Fiecare dintre aceste sisteme are şi avantaje, şi
dezavantaje. În opinia mea însă, sis- temul bazat pe acordarea cotelor directe reflectă mai bine concepţia autorului şi
permite într-o măsură mai mică utilizatorului sistemului inducerea unei interpretări subiective. (continuare în p.4)
04 Din lumea colecționarilor Info-Hobby 2/2017
(continuare din p.3)

Fragment de listing dintr-o

ediţie veche a catalogului
specializat Michel pentru
Austria, în care sunt acordate
atât cote directe (a), cât şi
adaosuri exprimate ca
procente din cotele varietăţilor
respective (b).

Nu doresc să fiu greşit înţeles, am spus-o de mai multe ori, orice catalog nu poate prezenta decât preţuri orientative.
Ne aflăm într-o piaţă liberă, unde nu există un „mercurial“ sau un „preţ oficial“. Un catalog poate însă face un alt lucru:
poate influenţa piaţa liberă într-un anumit sens, prin modificarea unei sume a opiniilor colecționarilor aflaţi pe o anumită
treaptă a cunoştinţelor acumulate (de regulă nu prea ridicată). Aceasta ar fi latura negativă, dar există şi o latură pozitivă:
un catalog bine realizat poate declanşa o anumită emulaţie în rândul colecţionarilor, îi îndreaptă spre studiu şi cercetare,
spre dorinţa de a contribui cu comunicări la cumulul de cunoştinţe de care dispune şi beneficiază comunitatea.
Cataloagele din prima categorie sunt cele generale sau general-specializate (Michel, SCOTT, Yvert, Stanley Gibbons,
AFA, Facit, Bolaffi, Afinsa etc.).
De regulă, ele sunt publicate în ţări în care numărul de colecţionari şi indirect de amatori ai acestor instrumente este
destul de mare încât cheltuielile generate de editarea anuală (sau periodică cel puţin) sunt oarecum acoperite.
Cataloagele din a doua categorie sunt de regulă cele foarte specializate, care se adresează unui public-ţintă limitat ca
număr. Un astfel de exemplu este, de pildă, catalogul de ştampile pentru perioada prefilatelică realizat de Edwin Müller în 1961.
Avem şi noi, românii, un exemplu din a doua categorie, la care doresc să mă refer: este vorba de catalogul din 1974
care a adoptat un sistem oarecum mixt: o cotare directă pentru seriile „de bază“, însoţită de popularea tabelelor
variantelor cu o sumă de coeficienţi.
Datorită calităţii informaţiilor pe care le conţine (privite prin prisma informaţiilor disponibile la data publicării volumului şi, din
păcate, neegalat până în prezent în ciuda publicării mai multor cataloage), catalogul din 1974 continuă să fie şi astăzi utilizat.
Din păcate însă, sistemul adoptat atunci (şi utilizat încă de către unii negustori) a dat naştere mai multor aberaţii la care autorul
nu s-a gândit, aberaţii relativ greu de sesizat de necunoscători. Este vorba, mai exact, de „moda“ înmulţirii în lanţ a
coeficienţilor. Unii negustori au ajuns chiar să îşi calculeze preţuri de tot râsul, conform cărora piese absolut banale valorează
sume aberante, sute de euro sau de dolari (câteva astfel de exemple încă se pot vedea şi acum pe eBay).
În lucrarea pe care mi-am imaginat-o doresc să ocolesc posibilitatea de apariţie a acestui subiectivism deplasat din
partea unui utilizator al instrumentului, prin acordarea de cote directe unor categorii de varietăţi. Probabil că nivelul
acestor cote va fi stabilit pe baza frecvenţei de apariţie a varietăţilor şi pieselor cotate, în acord, pe baza discuţiilor şi
analizelor realizate de către colectivul de autori.
Motivul pentru care doresc să utilizez acest sistem este eliminarea aberaţiilor de genul „blocurile de 4 merită un coeficient
de 20ד (şi dacă o valoare este comună, iar alta este o adevărată raritate ?), sau „piesele pe scrisoare merită coeficientul de
5ד (ce fac dacă francatura combinată este comună, iar francatura simplă este mult mai rară ?), sau alte asemenea lucruri
(coeficienţi globali pentru poziţii de filigrane sau pentru anumite nuanţe distincte sau pentru alte varietăţi).
Probabil că voi mai scrie pe marginea acestor subiecte.
* Preluare din lucrarea Care este preţul mărcilor poştale ? Scurt ghid destinat colecţionarilor, cu acordul autorului.

oooOOOooo

Pentru dezbateri carto-filatelice&numismatice și informații recomandăm grupul

FEDERAȚIA COLECȚIONARILOR din ROMÂNIA (1.657 de membri)
https://www.facebook.com/groups/204266486348551/?fref=ts
Pentru licitații
PHILATELIC AUCTIONS ROMANIA http://www.facebook.com/groups/philatelicauction/?fref=ts
AFIȘE, RECLAME, CĂRȚI POȘTALE https://www.facebook.com/groups/980649841987238/?fref=ts
NUMISMATIC AUCTIONS (1053) https://www.facebook.com/profile.php?id=405150686271074&ref=ts&fref=ts

Studiul mărcilor poștale vă oferă mari satisfacții !

Info-Hobby 2/2017 Din lumea colecționarilor 05

A E R O M F I L A 2 0 1 7
- regulament -

I. SCOP, ORGANIZARE, PARTICIPARE

Art.1. Expoziţia naţională cu participare internaţională AEROMFILA 2017 marchează împlinirea a 120 de ani de la
naşterea paraşutistei şi aviatoarei Smaranda Brăescu și a 85 de ani de la stabilirea la Sacramento la 19 mai 1932
a recordului mondial absolut la paraşutism de aceeaşi renumită paraşutistă.
Art.2. Expoziţia, aflată la a XXXI-a ediţie, este organizată de Federaţia Filatelică Română – Comisia de Aerofilatelie,
Asociaţia Filatelică Grigore Pascu Bacău şi Fundația Culturală BARTOC, în perioada 19 - 24 mai 2017 la Complexul
Muzeal Iulian Antonescu Bacău.
Art.3. Expoziţia AEROMFILA 2017 are loc cu participare internaţională şi se desfăşoară potrivit prevederilor
regulamentului Federaţiei Internaţionale de Filatelie (F.I.P.) privind colecţiile aerofilatelice, astrofilatelice şi filatelie
tematică, precum şi ale prezentului regulament.
Art.4. În cadrul expoziţiei se pot prezenta colecţii aerofilatelice şi astrofilatelice şi cu tematică de aviaţie:
a) Expozanţi individuali, membri ai Federaţiei Filatelice Române, precum şi ai altor asociaţii filatelice naţionale,
membre ale Federaţiei Internaţionale de Filatelie (F.I.P.).
b) Companii de aviaţie
Persoanele care fac parte din juriu, precum şi membrii familiilor acestora, pot prezenta colecţii la această expoziţie, doar
în afara concursului.
Art.5. Un expozant poate participa cu una sau mai multe colecţii numai dacă acestea au obţinut cel puţin o medalie de
argint la o expoziţie naţională sau internaţională.
Art.6. Toate colecţiile prezentate vor fi proprietatea integrală şi exclusivă a expozanţilor.
Art.7. Comitetul de organizare îşi rezervă dreptul de a hotărâ dacă o colecţie poate fi expusă integral, parţial, în
premieră, ori să nu fie expusă deloc, fară să-şi motiveze hotărârea.
II. CLASE DE PARTICIPARE
Art.8. Expoziţia AEROMFILA 2017 are următoarele clase de participare:
A) Clasa de onoare, rezervată colecţiilor care au obţinut un mare premiu, o medalie de aur sau o diplomă în rang de
medalie de aur la o expoziţie naţională sau internaţională.
B) Clasa în afara concursului – rezervată colecţiilor prezentate de persoanele care fac parte din juriu şi membrii
familiilor acestora, sau ale unor colecţionari care solicită în mod expres aceasta.
C) Clasa de competiţie, rezervată participanţilor din ţară şi străinătate, atât pentru maturi cât şi pentru tineret cu
următoarele grupe:
Grupa I - pionieri ai aviaţiei, precursori, încercări, recorduri, mitinguri, raliuri;
Grupa II - transport poştal aerian cu alte mijloace decât cu avionul (porumbei, balon, zeppelin, elicopter, etc.);
Grupa III - dezvoltarea poştei aeriene şi a transportului prin zboruri obişnuite sau zboruri speciale;
Grupa IV - companii de navigaţie aeriană:
- a) în România;
- b) în alte ţari;
Grupa V - serviciul poştal militar aerian;
Grupa VI - colecţii speciale (accidente aviatice, zboruri de noapte, zboruri prilejuite de olimpiadele sportive, etc.);
Grupa VII:
- a) întreguri poştale;
- b) marcofilie aerofilatelică, aerograme, viniete, cartofilie (pe ţări şi continente);
Grupa VIII - colecţii astrofilatelice:
- a) astronomie şi cercetări astronomice;
- b) astronautică şi cercetări spaţiale;
Grupa IX - mărci de poştă aeriană (colecţii generale, colecţii pe continente);
Grupa X - colecţii sistematizate, potrivit altor criterii;
Grupa XI - colecţii de studiu a unor emisiuni de poştă aeriană sau cele având ca subiect prezentarea de tipuri de aeronave;
Grupa XII - maximafilie aerofilatelică, aeromaxime;
Grupa XIII - colecţii de timbre fiscale;
Grupa XIV - cărţi poştale ilustrate;
Grupa XV – OPEN;
Grupa XVI - literatură aerofilatelică şi astrofilatelică:
- a) cărţi, reviste, studii şi articole de specialitate;
- b) cataloage şi prospecte;
- c) filme documentare
* notă: exponatele de 1 panou pot participa la oricare dintre cele 15 grupe din clasa (C) de competiţie precum şi clasa B.
III. CONDIŢII DE PARTICIPARE
Art.9. Expozanţii solicită participarea la expoziţie printr-o cerere de înscriere, întocmită în două exemplare care va cuprinde în
mod obligatoriu următoarele date: numele şi prenumele expozantului, domiciliul cu adresa exactă, e-mail şi telefon, clasa,
secţiunea şi grupa la care solicită să i se expună colecţia, titlul exponatului, distincţiile obţinute anterior, numărul de cadre solicitate
pentru expunerea colecţiei. Expozanţii din secţiunea de tineret vor preciza, obligatoriu,data naşterii. (continuare în p.6)
06 Din lumea colecționarilor Info-Hobby 2/2017
(continuare din p.5) Cererile de înscriere ale solicitanţilor din România vor purta viza filialei de care aparţin si vor fi adresate către
Catană Ioan, Str.Florilor nr.8, bl.8, sc.C, ap.1, Cod 600003, Bacau. Lamuriri se pot solicita de la Bartoc Alexandru telefon 0744-
333132, email: fundatiabartoc@gmail.com si Ioan Catană, telefon 0744-548552; email: ioancat@yahoo.com
Cererile expozanţilor din străinătate vor trebui trimise pe adresa: Federaţia Filatelică Româna – Str.Boteanu nr.6,
Sect.1, Bucureşti, Cod 010027, până cel târziu 28 februarie 2017 şi prin e-mail la adresa: ioancat@yahoo.com
Art.10. O colecţie poate cuprinde un panou, 5 panouri şi maxim 8 panouri de expunere cu câte 15 coli de album de
dimensiunile 21x29cm.
Pentru tineret minimum de cadre de expunere este de unul. Fiecare coală de expunere trebuie să fie protejată printr-o
anvelopă de protecţie bine închisă şi transparentă, iar pe reversul colii trebuie să se scrie numele, prenumele şi adresa
expozantului. Colile de expunere corespunzătoare unui panou vor fi ambalate într-un plic distinct.
Art.11. Comitetul de organizare va confirma în scris/electronic acceptarea colecţiilor până la data de 31 martie 2017.
IV. PREZENTAREA COLECŢIILOR
Art.12. Colecţiile admise trebuie să sosească până la data de 31 aprilie 2017, preferabil cu poştă rapidă la adresa:
Catană Ioan, Str.Florilor nr.8, bl.8, sc.C, ap.1, Cod 600003, Bacau, tel.0744-548552.
Art.13. Participarea la expoziţia AEROMFILA 2017 este gratuită. Cheltuielile de trimitere şi asigurarea exponatelor se
suportă de către expozanţi.
Art.14. Exponatele se vor restitui în maxim 30 de zile, după închiderea expoziţiei, sau pot fi ridicate şi personal/delegat.
Art.15. Colecţiile trimise Comitetului de organizare vor fi însoţite de inventare ce se vor întocmi în două exemplare din
care unul semnat la primirea exponatului se restituie expozantului. Inventarul va cuprinde, în ordinea colilor de expunere,
numărul mărcilor poştale şi al altor piese.
Art.16. Materialele filatelice pot fi semnate cu creion moale (pe reversul lor) de către proprietarul colecţiei.
Art.17. Mărcile false ori neadmise de către F.I.P. sau F.F.R. nu vor putea fi prezentate în expoziţie.
V. JURIUL EXPOZIŢIEI
Art.18. Juriul expoziţiei AEROMFILA 2017 va fi alcătuit din 3 membri cu vot deliberativ şi un secretar care are vot consultativ în ceea
ce priveşte aprecierile colecţiilor expuse. Preşedintele juriului va fi desemnat de către Comitetul Executiv al F.F.R.
Art.19. Hotărârile juriului se iau cu majoritate de voturi şi fără motivaţii.
VI. DISTINCŢII ŞI RECOMPENSE
Art.20. Criteriile de apreciere a colecţiilor sunt cele stabilite de Federaţia Internaţională de Filatelie pentru expoziţiile
internaţionale şi tematice.
Art.21. Comitetul de organizare, în baza hotărârii juriului acordă distincţii în rang de:
a) medalie de aur
b) medalie de vermeil mare
c) medalie de vermeil
d) medalie de argint mare
e) medalie de argint
f) medalie de bronz argintat
g) medalie de bronz
Toate medaliile vor fi confecţionate din tombac, fiecare participant va primi câte o medalie (participanţii cu mai mult de
un exponat vor primi numai o medalie).
Art.22. La expoziţia filatelică AEROMFILA 2017 se vor acordă următoarele premii distincţii:
a) Premiul pentru cel mai bun exponat de poştă aeriană românească, acordat de Art Group INT.
b) Premiul expoziţiei pentru cel mai bun exponat de poştă aeriană generală, acordat de Fundaţia Culturală BARTOC.
c) Premiul pentru cel mai bun exponat de astrofilatelie, acordat de Fundaţia Culturală BARTOC
d) Premiul pentru cel mai bun exponat de filatelie fiscală, acordat de Francisc Ambruş, preşedintele Comisiei
de Specialitate Timbre Fiscale a Federaţiei Filatelice Române.
e) Premiul pentru cel mai bun exponat la tineret,acordat de Asociaţia Filatelică Grigore Pascu Bacău
Totodată se pot acorda premii de către instituţii, organizaţii, companii aeriene/sponsori şi filatelişti.
Art.23. Membrilor Comitetului de Onoare şi de sprijin, Comitetului de organizare, juriului, li se acordă diploma de onoare
şi medalia expoziţiei.
Art.24. Pentru contribuţii deosebite la organizarea expoziţiei membrilor Comitetului de organizare li se pot acorda premii
în materiale filatelice, obiecte.
Art.25. Comitetul de organizare va depune toate eforturile pentru asigurarea securităţii colecţiilor în timpul expoziţiei.
Fiecare expozant trebuie sa-şi asigure personal colecţia.
Art.26. În cazul în care exponatele sunt din ţări non-UE, colecţiile trebuie să fie trimise sau aduse însoţite de un carnet ATA. Un
formular de inventar trebuie să fie întocmit pentru exponate în conformitate cu regulamentele vamale româneşti.
VII. DISPOZIŢII FINALE
Art.27. Comitetul de organizare va edita medalia, catalogul, plicul şi palmaresul expoziţiei, care se vor distribui gratuit
tuturor expozanţilor şi membrilor organismelor expoziţiei.
Art.28. Prin completarea cererii de înscriere, se consideră că solicitantul a luat cunoştinţă şi este de acord cu prezentul regulament.
Art.29. Comitetul de organizare îşi rezervă dreptul de a aduce eventuale modificări sau completări prezentului regulament.
Acestea vor fi aduse la cunoştinţa expozanţilor în timp util.
Comitetul de organizare

Asociația Colecționarilor de Insigne din România https://www.facebook.com/aciro.ro/?fref=ts

Info-Hobby 2/2017 Din lumea colecționarilor 07

EXPOZIȚIA NAȚIONALĂ DE FILATELIE

SIBIU 825
În perioada 20-23 decembrie 2016, la Sibiu, a avut loc ”Expoziția națională de filatelie SIBIU
825”, expoziția fiind dedicată aniversării a 825 de ani de la prima atestare documentară a Sibiului.
Tematica expoziției a fost: istorie, cultură, artă și a grupat un număr foarte mare de colecționari din
țară și din străinătate (Germania, Polonia, Republica Moldova, Rusia și Spania)
La expoziție au fost prezentate 58 de exponate la clasele: hors concours, istorie poștală, filatelie tematică,
întreguri poștale, marcofilie, maximafilie, cartofilie, open, un panou și 24 de lucrări la clasa literatură.
Datorită numărului foarte mare de participanți, expoziția s-a desfășurat în 3 locații: Muzeul
Național Brukenthal (Sala de expoziții temporare), Primăria municipiului Sibiu (Centrul de informare)
și Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu.
Vernisajul expoziției a avut loc în data de 20 decembrie 2016 la Muzeul Național Brukenthal cu
participarea directorului general al Muzeului, prof. univ. dr. Sabin Adrian Luca.
În cuvântul său, prof. Nicolae Salade, președintele Asociației Filateliștilor din județul Sibiu, a
arătat faptul că Sibiul este un oraș medieval dar, în același timp, este și un oraș al tradițiilor și al culturii. În acest context, în Agenda
culturală a Sibiului, Asociația Filateliștilor din județul Sibiu este prezentă anual cu manifestări filatelice de prestigiu. În felul acesta,
filateliștii de azi continuă tradiția predecesorilor care, în anul 1930, organizau, tot la Muzeul Brukenthal, prima expoziție filatelică în
Sibiu. În continuare, a arătat că Asociația sibiană a fost onorată să contribuie și ea la sărbătorirea acestui important eveniment din
istoria locală și a mulțumit Primăriei municipiului Sibiu pentru sprijinul material oferit în cadrul proiectului cultural, acțiunea fiind
cofinanțată de Consiliul local prin Primăria municipiului Sibiu, Muzeului Național Brukenthal și
Bibliotecii județele ASTRA pentru spațiul pus la dispoziție cu generozitate organizatorilor. „Sperăm ca
această manifestare organizată de asociația sibiană să fie pe placul tuturor celor care vor avea
posibilitatea să admire valoroasele colecții prezentate de filateliștii români și străini prezenți la acest
eveniment” a încheiat prof. Nicolae Salade.
Domnul director general al Muzeului Național Brukenthal, prof. univ. dr. Sabin Adrian Luca a
apreciat filatelia ca „o activitate incredibilă ...” adăugând apoi că „nici nu știu dacă nu am ajuns
arheolog și datorită mărcilor poștale ...”. A mai subliniat faptul că cei 825 de ani ai Sibiului reprezintă
doar o parte din viața reală a orașului, arătând că Sibiul are rădăcini încă din paleolitic. În încheiere,
domnia sa a mulțumit organizatorilor și a spus că îi așteaptă în 2017 când Muzeul Național
Brukenthal va sărbătorii 200 de ani de la deschiderea acestuia pentru public.
Domnul Paul Curtean, unul dintre curatorii expoziției din partea Muzeului Național Brukenthal
(alături de D-na Raluca Frîncu) a adresat cuvinte de apreciere colecționarilor și organizatorilor care
au depus o muncă deosebită pentru a realiza această expoziție.
În încheierea vernisajului expoziției, domnului director al Muzeului Național Brukenthal i-au fost acordate materialele realizate
de Asociația Filateliștilor din județul Sibiu cu ocazia acestei manifestări.
Juriul expoziției (președinte d-l ing. Marius Muntean) a acordat 12 diplome în rang de medalie de aur, 5 în rang de vermeil mare,
15 în rang de vermeil, 14 în rang de argint mare, 35 în rang de argint și 13 în rang de bronz argintat. Cele mai apreciate exponate,
distinse cu diplome în rang de medalii de aur și premii speciale, au fost cele
aparținând colecționarilor: Ioan Catană (Bacău, file de istorie poștală),
Constantin Butiuc (Primul război mondial și urmările lui în Europa), Mihai
Semenov (Autoportretul european), Ioan Dejugan (Sibiul, burg medieval și
lucrarea Sibiu/Hermannstadt – Istorie ilustrată – Colecție de cărți poștale
1896-1948, Volumele I și II), Ioan Popa (Sebeș. Imagini în oglinda vremii),
Ovidiu Reu (Istoria expozițiilor din România în perioada 1891-1948), Vasile
Braia (Cinci secole de
istorie poștală în Țara
Românească și
Moldova), Mircea
Dragoteanu (A fost
odată Hohe Rinne și
Reimpresiuni și falsuri ale emisiunilor locale din Transilvania de Nord), Octavian
Tăbăcaru (Ștampilele oficiilor poștale militare. Catalog specializat) și Tiron
Martin și Marius Muntean (Timișoara în filatelie).
Cu ocazia expoziției, Asociația Filateliștilor din județul Sibiu a realizat: invitația, afișul, catalogul, palmaresul, diploma, medalia și
plicul și ștampila specială a expoziției, materiale care au fost acordate membrilor Comitetului de onoare, Comitetului de organizare,
membrilor juriului și expozanților (din rândul cărora o mare parte au primit și premii speciale puse la dispoziție de organizatori).
Expoziția națională de filatelie SIBIU 825 este o nouă pagină reușită în șirul expozițiilor filatelice realizate de Asociația sibiană
pentru care merită toate felicitările. (NS - pe surse)

Catalogul mărcilor poștale din toată lumea https://www.stampworld.com/en/

08 Din lumea colecționarilor Info-Hobby 2/2017

TOP 100 ROMÂNI DIN TOATE TIMPURILE

A fost ziua unui mare pietrean, născut la 15 februarie 1834, istoric, prozator, dramaturg român, om politic,
membru fondator al Academiei Române. Omagiu !
Vasile Alexandrescu-Urechia a aparţinut generaţiei creatoare a României moderne, a fost ctitor de şcoală şi
instituţie culturală, a fost un organizator şi participant la acţiunile
românilor oriunde se aflau.
A fost fiul lui Alexandru Popovici, clucer, judecător la Tribunalul
din Piatra-Neamţ, şi al Eufrosinei Manoliu. Primele studii le-a
urmat la Şcoala particulară din casele boierului Dumitrache Stan
din Piatra-Neamţ. În Capitala Franţei, Urechia studiază la
Facultatea de Litere (1856 - 1857) şi urmează, în paralel, cursurile
de filosofie şi literatură de la Sorbona.
După terminarea studiilor, Vasile Alexandrescu-Urechia devine
profesor de literatură română, latină şi de istorie universală la
Universitatea din Iaşi (1858 - 1864) şi asesor la Tribunalul din Iaşi.
Apreciat ca o personalitate culturală excepţională, după Unirea Principatelor Urechia este numit, de
domnitorul Alexandru-Ioan Cuza, director în cadrul Departamentului Cultelor şi Instrucţiunii Publice din
Moldova, apoi preşedinte al Comitetului de Inspecţiune a Şcoalelor din Iaşi.
Amintim că prima societate Ateneul Român a fost fondată la Iaşi în 1860, V. A. Urechia numărându-se
printre membrii fondatori împreună cu Mihail Kogălniceanu, Ştefan Micle, Petre Suciu ș.a. De aici se naște
ideea construirii („Dați un leu pentru Ateneu !”) a ceea ce este astăzi monumentalul Ateneu Român.
Începând cu 1864, Vasile A. Urechia se mută la Bucureşti unde este numit director general al Ministerului
Cultelor şi Instrucţiunii Publice, până la sfârşitul vieţii fiind și profesor universitar de istorie şi de literatură
română la Universitatea din Bucureşti.
Din 1866, îmbrăţişează cariera politică, liberalul Urechia fiind ales deputat de Tutova, Ismail, Galaţi, iar spre
finalul carierei e senator de Covurlui. În perioada guvernului Ion C. Brătianu a îndeplinit pentru un an funcţia
de ministru al Cultelor şi Instrucţiunii Publice. Urechia a fost o perioadă şi vicepreşedinte al Senatului.
Vasile A. Urechia s-a remarcat cel mai bine în domeniul academic. Pe 22 aprilie 1866 s-a numărat printre
membrii fondatori ai Societăţii Literare Române, viitoarea Academie Română, fiind, în repetate rânduri,
vicepreşedinte al acestui for ştiinţific şi cultural.
A fost și membru corespondent al academiilor ANUNȚURI
spaniole și italiene, precum şi a Institutului SCHIMBURI / CUMPĂRĂRI / VÂNZĂRI
Etnografic din Paris.
La Paris a fondat ziarul unionist Opiniunea, Ofertă: Filatelia - 1958-2005 (cca 400 de numere); Meridian
organ al românilor din străinătate. În 1858, a editat Filatelic - Nr. 1-23, 25-26; Cataloage: Yvert et Tellier - 1996
ziarul unionist Zimbrul şi vulturul. (Tome 4), 1997 (Tome 1), 1998 (Tome 1), 1976 (Tome 1),
Întâmplarea face ca un exemplar din acest ziar 1967 (Tome III); Michel Europa - 1972 Band 1, 1983
să aibă 8 Deutschland: cat. Rusești: 1918-1969, 1989, 1990; cat.
timbre cap de Bulgărești - 1879-1979 (întreguri şi stampile), 1879-1979
bour (transport (mărci), 1979-1984 (mărci), 1979-1987 (ştampile).
la domiciliu), Contact: Bogdan-Emanuel Răduţ
fiind la ora emy_radut@yahoo.com, 0736.388182
*
actuală cel mai scump ziar din lume. Schimb / cumpăr / vând erori, varietăți
Vasile Alexandrescu-Urechia a donat liceului și curiozități filatelice românești
din Galaţi colecţia sa de documente şi perioada modernă și contemporană
antichităţi, iar Biblioteca Publică Județenă îi (1903-2016).
include în denumirea oficială, în semn de Sergiu Găbureac
*
omagiu, numele său. (GSM - pe surse)
Se lucrează la noua ediție a catalogului specializat
ROMÂNIA. ERORI FILATELICE 1903-2018.
Erori și curiozități filatelice românești Apariție 2018. Orice semnalare, necuprinsă în edițiile
incluse în celebrul catalog Michel anterioare, este binevenită.
Sergiu Găbureac
În urma colaborării fructoase a
autorului primului catalog specializat
ROMÂNIA. Erori, curiozități și varietăți filatelice pentru perioada 1903-2010, Sergiu-Marian Găbureac, cu dl
Norbert Blistyar, noi piese filatelice, semnalate și confirmate de-a lungul timpului de către cercetătorii români și din
străinătate, urmează a fi introduse și cotate în celebrul catalog MICHEL.
Mulțumim, pe acestă cale, atât editorilor cunosacutului catalog, cât și dlui Norbert Blistyar, colaborator al Casei
Filatelice Michel, un adevărat român care nu și-a uitat țara natală.
Info-Hobby 2/2017 Din lumea colecționarilor 09

SCANAREA REVISTEI FILATELIA

Proiectul, demarat la sfârșitul anului trecut de Vladimir Jianu (Deva) și Octavian Tăbăcaru (Brașov), la
care au aderat noi voluntari din partea Comisiei CERCETARE și LITERATURĂ a FFR, prinde tot mai mult
contur. Pentru perioada 1937 - 2015, scanarea este aproape terminată cu excepția unor numere negăsite. Încă !
Vă prezentăm o listă bibliografică cu diverse reviste filatelice apărute între anii 1891 și 1906, despre a căror
existență știm din diverse surse. De aceea, facem apel la toți colecționarii să ne ajute în procurarea / scanarea
lor, precum și completarea cu numerele lipsă pentru perioada 1937-1950.
Revistele vor putea fi accesate, gratuit, pe site-ul Federației Filatelice Române.
Am primit semnale și din partea altor editori contemporani care doresc să posteze propriile reviste filatelice / cartofile.
Subiectul va fi discutat, la apropiatul Congres al Federației Filatelice Române din 18 martie la Brașov.
LIPSURI TOTALE (perioada 1881-1932)
TIMBROPHILO. Jurnal philateliscu român. București, 1/13 ianuarie – martie 1881 și noiembrie 1890 – martie 1893. A apărut cu cinci ani
înainte celebrei reviste L’echo de la timbrologie (Franța) !
CURIERUL MĂRCILOR POȘTALE. Pitești. 15 decembrie 1890 – ianuarie 1891. Lunar.
MONITORUL SOCIETĂȚEI FILATELICE ROMÂNE – LE MONITEUR DE LA SOCIETE PHILATELIQUE ROUMAINE.
Organ pentru filatelie în general și special pentru România. Sub direcția comitetului Societăței Filatelice Române.
ROMANIA FILATELICĂ. Organ al Societății philatelice din Jassy. Jassy, sept 1893. Lunar.
ECOUL MĂRCILOR. Jurnal Philatelic Român. Publication mensuelle. Moniteur officiel de la societe Phil – „Moldova” et de la „Mercur” de
Focșani. Focașani, 10 mai 1895.
POȘTA ROMÂNĂ. Ziar philatelic național. Focșani 15/27 apr. 1895. Lunar.
RUMANISCHER – PHILATELIST. Verbreitetstes philatelistisches –
Anzeigeblatt. Insertions – Organ fur Briefmarken – Handler und Sammler. București, 1
mai, 1896. Lunar.
ANUNCIATORUL MĂRCILOR. Jurnal filatelic pentru colecționari și
comercianți de mărci. Jassy, 3/15 mart. 1897. Lunar.
LE TIMBROPHILE ROUMAINE (!) București, feb 1897 (informație preluată
din Anunciatorul Mărcilor, Nr 3 din 3/15 martie 1897.
FILATELIA ROMÂNĂ Jurnal filatelic lunar pentru Colecționari și Comercianți
de mărci. Bârlad, 25 sept.-25 oct. 1898.
TIMBROPHILUL, revistă mensuală. Organ al timbrologiei în România.
București, Nov. 1890 – mar. 1893. Din aug 1892 revista își schimbă subtitlul din Organ al
timbrologiei în România în Organ al Societățiii române de timbrologie. N.B. Continuarea
jurnalului Timbrophilo (!)
TIMBRU. Ziar timbrologic și literar. Constanța. 8 martie 1900. Un număr ?!
RUMANISCHES BRIEFMARKEN – OFFERTENBLATT. Organ fur
Postwertzeichen – Kunde. Jassy, 15 martie 1901. Lunar.
LA ROUMANIE PHILATELIQUE. Revue mensuelle. Le plus repandu journal
philatelique en Roumanie et dans le Pen Balcanique. Bucarest, dec. 1904 – 28 feb. 1905. Lunar.
N.B. de la 31 ian. 1905 apare cu subtitlul Organe officiel de la Societe Philatelique Roumaine.
LA ROUMANIE TIMBROPHILE. Journal mensuel d’annonces. Bacău, mart.-nov. 1905.
LE MONITEUR PHILATELIQUE (Monitorul filatelic). Revue philatelique et
cartophile mensuelle. Bucarest. De la 15 ian.1906
FILATELIA. Publication officiale de l’Union philateliste Roumaine. Brăila. Ian-feb.
1906. Lunar. N.B. S-ar părea că a apărut și în 1905.
LA POSTE. Revue philatelique bimensuelle - Revistă filatelică bilunară. Brăila, oct.1906-mart. 1907.
LA PHILATELIE. Revue bimensuelle. Brăila, 16 nov. 1906 – marttie 1907. Urmașa revistei La Poste.
(apud A.S. în Revista Societății Filatelice Române, Anul V, Nr. 5/1941. p.69-72 București, Societatea Filatelică Română, 1941)

LIPSURI PARȚIALE pentru perioada 1937-1950

Revista Societății Filatelice Române: 1937: nr. 8, 9, 11; 1938: nr. 2; 1939: nr. 3, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12; 1940: nr. 1;
1941: nr. 2, 3, 4, 6, 7; 1943: nr. 7-8, 11-12; 1944: nr. 2, 3, 6-12;
FILATELIA 1945: nr. 2, 4, 15; 1948: Seria I: Martie-Mai nr. 77-82 dacă au apărut (!); 1948: Seria II: nr. 4 - pag. 21 și
în continuare, nr. 8 - pag. 21 și in continuare, nr. 10 - copertile 1-2 (sunt coperțile 3-4), nr. 14 - pag. 3-4;
FILATELIE, ȘAH, CUVINTE INCRUCIȘATE - 1949 sunt scanate până la nr. 5 inclusiv, nu știm dacă a mai apărut ceva
până la FILATELIA nr. 1 din 1950.
FILATELIA - 1950: nr. 2 și următoarele; din anul 1952 sunt scanate nr. 16-20, credem că e tot ce a apărut; 1953 - nu
există nimic.
Orice completare a bibliografiei cu noi date și semnalarea revistelor filatelice lipsă este binevenită. Vă mulțumim !
prof. Sergiu-Marian Găbureac
oooOOOooo
Statistică
La sfârșitul anului 1939, În România Mare existau 253 de colecționari (persoane fizice) ai Societății Filatelice Române.
La sfârșitul anului 1989, existau cca 80.000 de filateliști. Oare, acum, câți mai suntem ? Vom afla la Congresul FFR.
10 Din lumea colecționarilor Info-Hobby 2/2017

LIBRĂRIA DLC