DIN 18134 pag.

D.K.624.131.383:620.173 NORMA GERMANA Ianuarie 1993

Terenul de fundatie DIN

Incercari si utilaje de incercare
Incercari de compresiune cu placa 18134
Inlocuieste editia 06.90

Aceasta norma este rezultatul consfatuirilor unei comisii comune din domeniul terenului de fundatie, a comisiei
de standardizare a constructiilor din cadrul DIN Institutul German pentru normare, societate inregistrata si a Societatii
Germane pentru lucrari de pamant si fundatii, societate inregistrata.
Denumirea “sarcina” se foloseste pentru fortele ce actioneaza din exterior asupra unui sistem; sensul este
acelasi si in cuvintele compuse cu silaba...”sarcina”.

Cuprins

1. Domeniul de aplicare si scopul 6.3. Amplasarea dispozitivelor de masurare a

tasarilor
2. Notiuni
6.4. Incarcare si descarcare
2.1. Incercarea la compresiune cu placa
6.4.1. Principii
2.1. Modul de deformare
6.4.2. Stabilirea modului de deformare EV
2.2. Modul de balast
6.4.3. Stabilirea modului de balast ks
3. Denumire
6.5. Afanarea locului de incercare
4. Utilaje 7. Analiza si reprezentarea rezultatelor
4.1. Privire generala
masuratorilor
4.2. Contragreutate
7.1. Linia tasarii prin compresiune
4.3. Placa de sarcina
7.2. Calculul modului de deformare EV
4.4. Dispozitiv de compresiune
7.3. Calculul modului de balast ks
4.4.1. Generalitati
4.4.2. Pompa hidrauluica
8. Exemple de aplicare
4.4.3. Furtun de presiune 8.1. Determinarea modului de deformare EV

4.4.4. Presa hidrauluica 8.2. Determinarea modului de balast ks

4.5. Dispozitive pentru masurarea fortei

4.6. Dispozitive pentru masurarea tasarilor Anexa A – Dispozitive de efectuare a masurilor
4.7. Utilaje anxiliare deformarilor dupa asa – numita metoda de masurare in
5. Conditii de incercari trei puncte.
6. Executie Anexa B – Executii normale pentru calculul
6.1. Pregatirea suprafetei de control constantelor polinomului de gradul 2.
6.2. Asezarea aparatului de compresiune cu Norme citate
placa
DIN 18134 pag.2

1.Domeniul de aplicare si scopul

Aceasta norma se aplica in constructiile de pamant si fundatii precum si la constructia drumurilor si a aeroporturilor.
Ea se aplica in legatura cu verificarea compactarii terasamentelor pamanturilor precum si pentru stabilirea principiilor de
dimensionare a consolidarilor principiilor de dimensionare a consolidarilor drumurilor si aeroporturilor, precum si dupa
caz a fundamentelor.
Scopul incercarii la compresiune cu placa este stabilirea curbelor de tasare prin compresiune si pe baza acestora
aprecierea deformabilitatii si a capacitatii portante a pamantului. Din liniile (curbele) tasarii prin compresiune se poate
determina modul de deformare EV si modul de balast ks.

2.Notiuni
2.1 Incercarea la compresiune cu placa
Incercarea la compresiune cu placa este o metoda de control, prin care pamantul este incarcat si descarcat treptat,
in mod repetat, printr – o placa circulara de incarcare cu ajutorul unui dispozitiv de compresiune. Tensiunile normale
medii de sub placa si tasarile s respective ale fiecarei trepte de sarcina sunt reprezentate intr-o diagrama a tasarii prin
compresiune.
2.2 Modul de deformare
Modul de deformare EV este o marime caracteristica pentru deformabilitatea pamantului. Valorile sale se
calculeaza pe baza curbei tasarii prin compresiune a primei incarcari si a reincarcarii din inclinatia secantei dintre
punctele 0,3xσ1max si 0,7x σ1max conform relatiei:
EV = 1,5 x r x ∆σ /∆s (1)
(vezi paragraful 7.2)
2.3. Modul de balast
Modul de balast este o marime caracteristica pentru descrierea capacitatii de cedare a suprafetei pamantului sub o
sarcina unioform distribuita pe suprafata.
El se determina din curba tasarii prin compresiune a primei incarcari a pamantului (vezi paragraful 7.3)

3. Denumire
Denumirea unei incercari la compresiune cu placa cu un diametru al placii de incarcare utilizata de ex. de 300
mm:
Incercare DIN 18 134 – 300
4. Utilaje
4.1. Privire generala
Pentru efectuarea incercarilor la compresiune cu placa sunt necesare:
- o contragreutate
- un aparat de compresiune cu placa, compus din: placa de incarcare, dispozitivul de compresiune cu pompa
hidraulica cu ulei, presa hidrauluica si furtunul de inalta presiune
- dispozitive pentru masurarea fortei si masurarea tasarii placii de incarcare vertical pe suprafata incarcata
- pentru analiza, un calculator de buzunar cu program pentru calculul tasarii cu un polinom de gradul 2.

4.2. Contragreutate
Pentru efectuarea incercarii la compresiune cu placa este necesara o contragreutate a carei sarcina utilizabila
trebuie sa fie cu minim 10kN mai mare decat sarcina maxima de control necesara pentru incercare. Este indicat drept
contragreutate de ex. un camion sau semiremorca incarcate sau o contragreutate fixa, corespunzatoare.
DIN 18134 pag.3

4.3. Placa de incercare

Materialul ce se va utilza pentru placile de incarcare este otelul de calitatea minim Ol 52-3. Partea sa inferioara
trebuie sa fie neteda. In partea sa superioara se va aseza o nivela sferica (nivela 30 min.), ce poate fi asezata orizontal
pentru inclinatiile placii de incarcare de pana la 7 grade. Placa de incarcare trebuie sa aiba doua manere.
a) Placi de incercare cu un diametru de 300 mm: Placile de incercare cu un diametru de 300 mm trebuie sa aiba
minim o grosime de 25 mm.
O placa de incarcare cu tunel de masurare pentru dispozitivul de masurare a deformarii se va forma ca in fig.1.
Pentru o perioada de trecere se poate utiliza si placa de incarcare obisnuita mai inainte fara tunel de masurare si cu
dispozitive pentru masurarile in 3 puncte (vezi Anexa A).
b) Placi de incercare cu un diametru de 600 mm si 762 mm: Placile de incarcare cu diametrul de 600 mm, si 762
mm, se vor executa cu nervuri de rigidizare dispuse radial simetric, a caror parte superioara trebuie sa fie lucrata
paralela cu suprafata inferioara pentru asezarea placii de 300 mm. Pentru fixarea placii asezate deasupra sunt prevazute
opritoare de centrare (stifturi) si respectiv cleme de fixare (vezi fig.2.).

4.4. Dispozitiv de compresiune

4.4.1. Generalitati
Dispozitivul de compresiune trebuie sa permita incarcarea si descarcarea treptata a placii de incercare si sa se
poata manevra rapid si sigur. Este indicata pentru aceasta o pompa hidraulica cu ulei legata cu o presa hidrauluica
printr-un furtun de inalta presiune.
4.4.2. Pompa hidraulica
Presiunea uleiului ar trebui sa fie obtinuta cu o pompa cu piston in doua trepte, care se comuta automat de la
joasa presiune la inalta presiune. Pentru a putea reduce presiunea la descarcarea placii de incarcare in mod precis si
treptat, pompa va fi prevazuta cu un ventil reglabil de descarcare a presiunii. Dupa pauze la lucru mai indelungate
sistemul hidrauluic trebuie aerisit inainte de inceperea incarcarii.
4.4.3. Furtunul de presiune
Este necesar un furtun de inalta presiune cu cuplaje pentru furtun cu inchidere automata de ambele parti de
minim 2m lungime.
4.4.4. Presa hidrauluica
Pentru incarcarea placii de incarcare se va folosi o presa hidrauluica cu actionare simpla. Poansonul (pistonul)
trebuie sa gliseze automat la descarcare inapoi in pozitia sa initiala. Aceasta se realizeaza cu ajutorul unui arc de
readucere suspendat in interiorul poansonului. Pentru transmiterea in conditii optime a presiunii, presa inclusiv
dispozitivul de masurare a fortei trebuie sa fie asezate articulat de ambele parti. Presa trebuie sa fie asigurata impotriva
rasturnarii. Inaltimea de constructie nu ar trebui sa fie mai mare de 600 mm in stare gata de functionare. Pentru
egalizarea diferitelor inaltimi de constructie ale vehiculelor de incarcare trebuie sa existe la dispozitie elemente
prelungitoare, care sa permita o prelungire a poansonului de presiune de pana la minim 1000 mm. Prelungirile
poansonului de presiune trebuie sa fie stabile la flambaj, de ex. prin inbinari telescopice intre elementele prelungitoare.
Aceste elemente prelungitoare pot fi de diferite lungimi; este indicat ca unul din acestea sa fie executat cu fus cu piuluita.
Lungimea de iesire a poansonului de presiune trebuie sa fie de minim 150 mm. Pentru a evita tesirea sau flambarea
poansonului trebuie sa mai aiba inca un ghidaj suficient in stare iesita.

(Vezi fig. 1 si fig.2)

DIN 18134 pag.4

Placa de incarcare conf. fig.1 φ100 locas sferic

φ300
(cuzinet)
3 opritoare de centrare
(de ex.stifturi)
3 cleme de fixare Gauri pentru A-A
tunel de (micsorat si reprezentat
masurare dispozitivul de carat
schematic)

65
6,3

110
20
A A

2025
6,3 Nervuri t=20 6,3 articulatie cu
d nuca, sarniera
φ 300
Fig.2. Placi de incarcare de 600mm si 762mm cu nervuri dispuse radial simetric

nivela sferica

maner

85

Fig.1 Placa de incarcare de 300mm cu tunel de masurare

4.5. Dispozitive pentru masurarea fortelor

Intre placa de incarcare si dispozitivul de compresiune se va aseza un dispozitiv mecanic sau electric de inregistrare
a fortei. Dispozitivul de masurare a fortei trebuie sa indice sarcina respectiva cu o precizie de masurare de maxim 1% din
sarcina maxima a incercarii. La fiecare 2 ani aceasta se va calibra.

4.6. Dispozitive pentru masurarea tasarilor

Pentru masurarile tasarilor trebuie sa se aleaga ceasornice comparatoare conf. DIN 878 cu o valoare a
diviziunilor scalei de 0,01 mm si un domeniu de masurare de minim 10 mm sau dispozitive electrice de inregistrare a
distantei cu maxim aceeasi precizie de masurare si acelasi domeniu de masura.
DIN 18134 pag.5

Nota: Dispozitivul de masurare poate fi adaptat dupa caz, cerintelor existente.

Pentru masurarea tasarii in centrul placii de incarcare este prevazut un “dispozitiv de manipulare”. Acest
dispozitiv este alcatuit dintr-un postament, ale carui reazeme sunt la o distanta de minim 1,25m fata de centrul placii,
bratul de manipulare rigid la torsiune si incovoiere, ce se misca pe verticala, si un ceas comparator resp. un dispozitiv de
inregistrare a distantei. Pentru placile cu diametrul de 600 mm si 762 mm este necesara o prelungire suplimentara de
400 mm, care mareste distanta minima dintre reazem si centrul placii de la 1,25m la 1,65m (vezi fig. 3a si 3b).
Pentru o perioada de trecere masurarea se poate face si prin puntea de masura obisnuita mai inainte. La
aceasta se pot folosi si trei ceasornice comparatoare respectiv dispozitive de inregistrare a masuratorilor (vezi Anexa A).
Masurarea tasarii se face in centrul placii numai cu un ceasornic comparator respectiv un dispozitiv de
inregistrare a distantei. Ordinea masuratorilor este reprezentata schematic in fig. 3 pentru doua posibilitati diferite. La
ordonarea (gruparea) conf. figurii 3a, tasarea centrului placii s se obtine prin inmultirea tasarii sM cu raportul de
transmitere hp/hM.
s = sM x hp/hM (2)
Pentru simplificarea punerii la zero a ceasornicelor comparatoare este necesara o reglare fina. La
dispozitivele de inregistrare a distantei se va face o masurare la zero.

4.7. Utilaje anxiliare

- Cazmale;
- Rigle de otel de 400 mm, 700 mm, 850 mm lungime;
- Maturi de par;
- Mistrie de zidar, spaclu, nivela sferica, fir cu plumb, metru pliant, nisip cu granulatie mijlocie uscat, gips, ulei;
- Parasolar si paravant.

5. Conditii de incercari
Incercarea la compresiune cu placa se poate face pe soluri (pamanturi) cu granulatie grosiera, pe pamanturi cu
granulatie mixta precum si pe pamanturi cu granulatie fina consistente pana la compacte. Granule mai mari de circa ¼
din diametrul placii nu trebuie sa se afle direct sub placa.
La nisipurile cu granulatie uniforma, care se usuca repede, pamanturile acoperite cu crusta sau temperor
inmuiate la suprafata precum si pe pamanturile deranjate intr-un alt mod in zona de suprafata, incercarea la compresiune
cu placa se va face dupa caz sub zona deranjata. Densitatea pamantului ce trebuie studiat trebuie sa ramana pe cat
posibil nemodificata.
La pamanturile cu granulatie fina (tufuri, argile), incercarea la compresiune cu placa se poate face si evalua in
conditii optime numai atunci cand acestea au o consistenta consistenta pana la compacta. In caz de dubiu, continutul de
apa al pamantului (umiditatea pamantului), care influenteaza in mod hotarator rezultatul incercarilor, se va determina la
diferitele adancimi pana la 2 x r (r = raza placii de incarcare) sub suprafata locului de masurare.
6. Executie
6.1 Pregatirea suprafetei de control
Pentru placa de incarcare se va pregati o suprafata de control corespunzator de mare. Suprafata pamantului se
va pregati cat se poate de neted pe locul de asezare, cu ajutorul obiectelor auxiliare (rigla de otel sau mistrie); bucatile
de pamant desprinse se vor indeparta cu matura.
6.2 Asezarea aparatului de compresiune cu placa
Placa incarcare trebuie asezata apropiat, fara ca sa ramana spatii goale. Pentru egalizarea denivelarilor se
aplica la nevoie un strat de cativa milimetri grosime din nisip mijlociu uscat sau de pasta de ipsos. Daca se foloseste
DIN 18134 pag.6

pasta de ipsos talpa placii de incarcare se va unge cu ulei. Pe aceasta se regleaza placa de incarcare prin rotire si prin
loviri usoare pe suprafata ei. Cand suprafata de control este inclinata nivela sferica se va regla orizontal.
Cand se foloseste pasta de ipsos, pasta iesita lateral (prin presare) se va indeparta cu spaclul inainte sa se
intareasca. Inainte de inceperea incercarii trebuie sa se astepte ca stratul din ipsos sa faca priza. Se considera ca stratul
a facut priza cand se constata ca ipsosul nu se mai umfla. Priza poate fi controlata si taind cu cutitul in resturile de ipsos
decupate.
Poansonul de compresiune se aseaza centrul pe placa de incarcare si in unghi drept fata de aceasta sub
contragentarea de incarcare asigurandu-se impotriva rasturnarii. Distanta limita dintre placa de incarcare si suprafata de
asezare a contragreutatii trebuie sa fie de minim 0,75m la o placa cu diametrul de 600 mm si minim 1,10m la o placa cu
diametrul de 600 mm si minim 1,30m la o placa cu diametrul de 762 mm. Contragreutatea se va asigura impotriva
deplasarii transversal pe directia sarcinii.
Nota: Din motive de protectia muncii trebuie sa se asigure o stabilitate suficienta a dispozitivului de incarcare.
6.3 Asezarea dispozitivelor de masurare a tasarilor
Pentru masurarea tasarii placii dispozitivul de manipulare se aseaza astfel incat distanta reazemelor stratului
inferior sa fie cat mai mare – insa minim 1,25m – de la suprafata de asezare a contragreutatii. Ceasul comparator resp.
dispozitivul de inregistrare a distantei trebuie sa stea vertical pe suprafata de control (vezi fig. 3a si 3b).
Cand se pregateste placa de incarcare pentru lucru se va avea grija ca palpatorul acestui dispozitiv sa poata fi
introdus fara impedimente in tunelul de masurare al sacului placii si sa poata fi asezat in centrul placii.
Pentru pregatirea in continuare a incercarii placa se incarca in prealabil pentru scurt timp.Aceasta incarcare
2
prealabila va fi de 0,01MN/m pentru cca. 30s. Apoi se va descarca din nou si ceasurile comparatoare se vor regla la
zero resp. la dispozitivele de inregistrare a distantei se va face o masurare la zero. Dispozitivul de masurare a tasarii se
va proteja dupa caz cu o prelata impotriva radiatiei solare si a vantului. Aparatul si contragreutatea nu trebuie zguduite in
timpul incercarii.

> 1,25 resp. >1,65m

7 1 SM 2 4
3

hM hp
0,00 pana la 0,30m

a) Brat de manipulare ce se roteste dupa principiul barei de cantarit; masurarea tasarii cu

respectarea raportului parghiilor hp:hM

6.4 Incarcare si descarcare

6.4.1 Principii
Sarcina maxima si/sau tasarea maxima la care trebuie sa se ajunga in timpul incercarii se orienteaza dupa
obiectivul respectiv al incercarii precum si dupa proprietatile terenului si marimea placii.
DIN 18134 pag.7

6.4.2 Stabilirea modului de deformare EV

Pentru stabilirea modului de deformare EV in constructiile de pamant si cele de drumuri incercarea se face de
regula cu o plasa cu diametrul de 300 mm si incarcarea se mareste pana ce se obtine pana ce se obtine fie o tasare de
2
cca. 5 mm fie o tensionare normala (un efort normal) sub placa de cca. 0,5MN/m .
2
Utilizand o placa cu diametrul de 600 mm, valorile limita corespunzatoare sunt 7 mm si 0,25 MN/m , iar la o
2
placa de 762 mm corespunzator 13 mm si 0,2 MN/m .
Incercarea se va intrerupe in cazul tasarilor mai mici resp. a eforturilor normale, daca se controleaza terenuri cu
o stabilitate redusa a granulelor (de ex. zgura de lava) sau daca la cresterea sarcinii, cresterea puternica a deformarilor
indica apropierea starii de rupere.
Incarcarea se va aplica in minim sase trepte de incarcare (sarcina) cu intervale de incarcare de aproximativ de
aceeasi marime. Daca in cursul incercarii se constata ca intervalele de incarcare alese initial au fost prea mari sau prea
mici, trebuie sa se aleaga intervale modificate corespunzator. Modificarea sarcinii de la o treapta de incarcare la o alta
trebuie sa fie incheiata in interval de 1 minut.
La incarcarea si descarcarea pamanturilor, urmatoarea treapta de incarcare se va aplica respectiv la 120s dupa
atingerea treptei de incarcare anterioare. In cazul straturilor portante timpul de asteptare poate fi redus la 60s. Sarcina se
va mentine constanta la treptele de incarcare.
La masurarea tasarii cu 3 ceasuri comparatoare (vezi Anexa A) primul ceas se va citi cu 10s inainte de
expirarea timpului de asteptare. Se va avea grija ca marirea sarcinii sa se faca intodeauna la acelasi interval de timp
dupa prima citire a ceasului comparator.
Daca din greseala la incarcare se aplica o sarcina mai mare decat asa cum s-a prevazut, aceasta nu mai are
voie sa fie redusa, ci trebuie mentionata si se va consemna in protocolul incercarii, langa incarcarea respectiva.
Placa se va descarca in 3 trepte – 50%, 25% si 0% din sarcina maxima. Dupa descarcarea completa se va
efectua un alt ciclu de incarcari, dar numai pana la penultima treapta de sarcina a primului ciclu de incercari, pentru a
ramane in domeniul preincarcat.
Pentru controlul celui de al doilea ciclu de incarcari se poate face din nou dupa descarcarea treptata completa
un al treilea ciclu de incarcari, procedand in mod corespunzator, totusi dupa sarcina finala a celui de al doilea ciclu de
incarcari fara alte trepte intermediare.

6.4.3. Stabilirea modulului de balast ks

La stabilirea modulului de balast ks pentru dimensionarea imbracamintilor in constructiile de drumuri si
aeroporturi incercarea se face de regula cu o placa de incarcare circulara cu diametrul de 762mm. Preincarcarea de
2
0,01MN/m se mentine pana ce modificarea tasarii placii este mai mica de 0,02mm/min. Acum incarcarea este marita pe
2 2 2 2
treptele de incarcare cu tensionarea normala (efortul normal), 0,04MN/m ; 0,08MN/m ; 0,14MN/m si 0,2MN/m . La
fiecare treapta de incarcare se asteapta pana ce modificarea tasarii nu este mai mare de 0,02mm/min. La descarcare
2
este suficienta introducerea unei trepte intermediare la 0,08MN/m .
Nota: La stabilirea modulului de balast pentru dimensionarea placilor de fundatie balaste elastic se va tine seama de
dependenta modulului de balast de suprafata incarcata (vezi DIN 4018).

6.5. Afanarea locului de incercare

In cazul unor rezultate neobisnuite ale incercarilor, de ex. tesirea puternica a muchiilor placii de incarcare (bula
de aer a nivelei sferice iesita complet din cercul din mijloc), a coborarilor extreme ale placii de incarcare, pamantul de la
locul de incercare trebuie afanat pana la o adancime care sa corespunda diametrului placii. Daca se intalnesc pietre,
pamanturi cu o consistenta mai putin decat consistenta sau pamanturi cu o umiditate foarte ridicata sau foarte scazuta,
aceasta se va mentiona in protocolul incercarii.
DIN 18134 pag.8

7. Analiza si reprezentarea rezultatelor masuratorilor

7.1. Linia tasarii prin compresiune
Tensionarea normala medie c e apartine fiecarei trepte de incarcare si citirea aferenta M pe ceasul comparator
resp. pe dispozitivul de inregistrare a distantei se consemneaza in protocol (vezi exemplele de aplicare). M corespunde
pentru masurarea potrivit figurii 3b) a tasarii s in centrul placii, pentru masurarea potrivit figurii 3a) a tasarii SM, din care
se calculeaza s dupa ecuatia (2).
Eforturile de compresiune si tasarile se vor reprezenta ca in fig.4. Fiecarui punct de masurare din ciclurile de
incarcare si descarcare ii corespunde cate o linie corespunzatoare a tasarii prin compresiune. Pentru deosebirea
incarcarii si a descarcarii acestea se vor marca cu sageti corespunzatoare de directie.
Nota: La pamanturile cu modulul de deformare foarte ridicat incovoierea placii de incarcare cu diametrul de 762 mm
trebuie luata in consideratie in cadrul analizei. Pentru aceasta este necesar controlul afundarii (coborarii) medii a placii
prin ceasuri comparatoare suplimentare resp. dispozitive de inregistrare a distantei.
Pentru aprecierea starii de compactare se ia in consideratie pe langa valoarea modulului de deformare si forma
si traiectoria liniei de tasare prin compresiune.
Protocolul incercarii trebuie sa cuprinda urmatoarele date:
- pozitia locului unde se face incercarea;
- diametrul placii de incarcare;
- felul dispozitivului de masurare a tasarii, resp. cu factor de transformare;
- fe.lul pamantului;
- felul stratului pe care este asezata placa;
- vremea cu mentionarea temperaturii;
- ora la inceperea incercarii si la sfarsitul incercarii;
- personalul care face controlul;
- observatii privind abaterile de la metoda stabilita si evenimentele neobisnuite;
- rezultatele citirilor facute pe ceasull comparator cu tensionarile normale aferente si analiza (evaluarea)
incercarii;
- curba tasarii prin compresiune;
- dupa caz rezultatele afanarii locului de incercare.

7.2. Calculul modului de deformare EV

La baza stabilirii modulilor de deformare precum si a raportului dintre modulul de deformare al celei de a doua si
primei incercari se pun liniile egalizate ale tasarii prin compresiune a ciclurilor de incarcare. Acestea se vor descrie printr-
un polinom de gradul 2
2
S = a0 + a1 - σ0 + a2 x σ0 (3)
ale carei constante se obtin prin adaptarea la valorile de masura dupa metoda erorilor patratice minime.

Simbolurile inseamna:
2
σ0 - efortul normal mediu sub placa in MN/m
s1 - tasarea in centrul placii in mm
a0, a1, a2 – constantele polinomului de gradul 2
Pentru stabilirea constantelor primului ciclu de compactare nu se ia in consideratie punctul s = 0.
Nota 1: Egalizarea valorilorilor de masura prin polinomul de gradul 2 exclude influentele subiective la efectuarea analizei.
Nota 2: Pentru calculul constantelor polinomului din valorile de masura ale unei ramificatii de incarcare se vor analiza
ecuatiile normale (B.1), (B.2) si (B.3) prezentate in Anexa B. In ajutorul efectuarii calculelor se recomanda un calculator
de buzunar, programat pentru formarea si rezolvarea acestor ecuatii.
DIN 18134 pag.9

Modulul de deformare se calculeaza pentru curba tasarii prin compresiune din inclinatia secantei dintre punctele
0,3 xσ1max si 0,7 x σ1max dupa relatia:

EV = 1,5 x r x 1/ a1 + a2 x σ1max (4 )

r – raza placii de incarcare in mm;

σ1max – efortul normal mediu maxim al primei incarcari in MN/m2.

Modulul de deformare al primului ciclu de incarcare va fi prevazut cu un index 1, iar cel al celui de al doilea ciclu
de incarcare cu un index 2 (vezi paragraful 8.1).
7.3. Calculul modulului de balast Ks
In constructia de drumuri si aeroporturi efortul la compresiune σ0 se masoara cu o placa de compresiune cu
diamerul de 762mm, efortul corespunzand unei tasari medii de s = 1,25mm (vezi fig.5.)
Modulul de balast se calculeaza din:
3
ks =σ0/S in MN/m (5)
In functie de traiectoria curbei tasarii prin compresiune se va face dupa caz o corectare a punctului zero prin
tangenta la punctul de inflexiune si tasarea se va raporta la punctul zero corectat (vezi exemplul din paragraful 8.2)
La calculul modulului de balast pentru dimensionarea fundatiilor se poate alege sectiunea determinata a curbei
tasarii prin compresiune, referitoare la aplicatie. In aceste cazuri modulul de balast se calculeaza dupa ecuatia:
ks = ∆σ /∆ s (6)
8.Exemple de aplicare
8.1. Determinarea modulului de deformare EV
Diametrul placii de incarcare: 300mm.
Raportul de transformare a masurarii tasarii 1,26 / 0,945 = 1,333
Suportul placii: ipsos
Vezi tabelele 1,2,3, si figura 4

Tabel 1. Valori de masurare – prima incarcare si descarcare

Citirea Tasarea in
Efortul
SARCINA ceasului centrul
Nr. normal
F comparator placii
treapta σ0
(kN) M s
MN/m2)
(mm) (mm)
0 0 0,00 0 0,00
1 5,65 0,08 0,05 0,07
2 11,31 0,16 0,15 0,20
3 16,96 0,24 0,23 0,31
4 22,62 0,32 0,40 0,53
5 28,27 0,40 0,60 0,80
6 31,81 0,45 0,72 0,96
7 35,34 0,50 0,96 1,28
8 17,67 0,24 0,85 1,13
9 8,48 0,12 0,71 0,95
10 0 0,00 0,56 0,75
DIN 18134 pag.10

Tabel 2. Valori de masurare – a doua incarcare

Citirea Tasarea in
Efortul
SARCINA ceasului centrul
Nr. normal
F comparator placii
treapta σ0
(kN) M s
MN/m2)
(mm) (mm)
10 0 0,00 0,56 0,75
11 5,65 0,08 0,61 0,81
12 11,31 0,16 0,66 0,88
13 16,96 0,24 0,73 0,97
14 22,62 0,32 0,78 1,04
15 28,27 0,40 0,86 1,15
16 31,81 0,45 0,92 1,23 Fig.4

CURBA INCARCARE - DESCARCARE

presiunea σ 0 (MN/m^2)
0.00 0.10 0.20 0.30 0.40 0.50
0.00
s (mm)

0.50
deformatii medii

1.00

1.50

Tabel 3. Concentrarea rezultatelor

PRIMA A DOUA
INCARCARE INCARCARE

σ1max (MN/m2) 0,50 0,50

a1 mm/(MN/m^2) -0,268 0,659

a2 mm/(MN^2/m^4) 5,195 0,869

EV =( 1,15 * r ) / ( a1+ a2 * σ1max ) MN/m^2 96,6 205,8

EV2/ EV1 2,13

DIN 18134 pag.11

8.2. Determinarea modulului de balast ks

Diametrul placii: 762mm,
Suportul placii: nisip fin ,
Vezi tabela 4 si figura 5.
Anexa A
Dispozitive pentru efectuarea masurarii deformarilor dupa asa – numita metoda de masurare in trei
puncte.
A.1. Placa de incarcare
Ca exceptie fata de paragraful 4.3 se poate utiliza si o placa de incarcare fara tunel de masura pentru
masurarile in trei puncte, potrivit figurii A.1 cu puntea de masura ca in fig.A.2.
Fig.5

Tabelul 4. Valori de masura

SARCINA EFORTUL Citirea ceasului Tasarea in

Nr. NORMAL comparator centrul placii
treapta F σ0 M s
kN MN/m2 mm (mm)

0 4.38 0.01 0.00 0.00

1 18.24 0.04 0.23 0.31
2 36.48 0.08 0.42 0.56
3 63.85 0.14 0.73 0.97
4 91.21 0.20 1.15 1.53
5 36.48 0.08 0.87 1.16
6 0 0.00 0.43 0.57
DIN 18134 pag.12

A.2. Dispozitive pentru masurarile deformarilor

Masurarile deformarilor suprafetei incarcate pot fi efectuate pentru o perioada de trecere si cu ajutorul unei punti
de masura si a trei ceasuri comparatoare resp. trei dispozitive de inregistrare a distantei (metoda masurarii in trei
puncte), tasarea medie a placii calculandu – se ca medie a masurarilor in cele trei puncte.
Puntile de masurare si ceasurile comparatoare trebuie sa permita o determinare a tasarii medii a placii la
0,01mm. Miscarea placii se masoara vertical pe planul placii in trei puncte, care la inceperea incercarii se afla la aceeasi
0
distanta fata de punctul central pe unghiurile la centru de 120 . Aceste conditii sunt indeplinite prin asezarea
(dispunerea) descrisa in continuare, in care placa de incarcare este prevazuta cu bare de mana pentru ceasurile
comparatoare, ce se sprijina pe placutele de fixare a unei punti de masura.
Puntea de masura trebuie sa fie simpla de transportat, sa prezinte siguranta la manevrare si sa fie stabile.
Pentru aceasta este necesara rezemarea in trei puncte. Este indicat ca aceasta sa aiba o configuratie in forma de Y cu
bare care sa se poata trage telescopic (vezi fig.A.2.). Acestea pot fi din otel protejat impotriva coroziunii sau aluminiu si
concepute rezistent la incovoiere. Pentru egalizarea denivelarilor terenului inaltimea picioarelor puntii de masura trebuie
3
sa fie reglabila. La o deschidere de 4m momentul de rezistenta trebuie sa fie de minim W = 8cm . Pe puntea de masura
se vor prevedea placute cu suprafata plana, care sa se poata deplasa de-a lungul bratelor si sa poata fi orientate
orizontal, pentru fixarea ceasurilor comparatoare resp. a dispozitiilor de inregistrare a masuratorilor.
Acestea sunt fixate pe barele de mana, ce se vor prinde in suruburi pe bucsele filetate prevazute in acest scop
pe placa de incarcare. Bucsele filetate trebuie dispuse radial simetric la o distanta de 100mm fata de punctul central al
placii. Barele de mana vor avea o lungime de 400mm pana la 600mm. Lungimea acestora se va alege in mod
corespunzator la incercarile in rosturile de masurat. Capetele superioare ale barelor vor fi prinse impreuna cu ajutorul
unui cerc. Ceasurile comparatoare resp. dispozitivele de inregistrare a distantei trebuie sa fie asezate la acelasi nivel
deasupra placii de incarcare si la distanta egala, precum si sa fie astfel orientate incat axele acestora sa vizeze punctul
central al placii (vezi fig. A.3.).
Pentru simplificarea reglarii la zero a ceasurilor comparatoare este indicata o reglare de finete. La dispozitivele
de inregistrare a distantei se va face o masurare la zero.

Anexa B.

Ecuatii normale pentru calculul constantelor polinomului de gradul 2.

Ecuatiile normale pentru calculul constantelor pentru ecuatia:

S = a0 + a1 x σ0 + a2 x σ02
din rezultatele incercarilor s1, σ01, σ02... sn , σ0n sunt

a0 × n + a1 ∑i =1σ 0i + a2 ∑i =1σ 02i = ∑i =1 si

n n n
(B.1)

a 0 ∑i =1 σ 0i + a1 ∑i =1 σ 02i + a 2 ∑i =1 σ 03i = ∑i =1 s i × σ 0i
n n n n
(B.2)

a0 ∑i =1σ 02i + a1 ∑i =1σ 03i + a2 ∑i =1σ 04i = ∑i =1 si × σ 02i

n n n n
(B.3)
DIN 18134 pag.13

NORME CITATE:
DIN 878 – Ceasuri Comparatoare

EDITII ANTERIOARE:
DIN 18 134: 07.76, 06.90
MODIFICARI:

Fata de editia iunie 1990 s-au facut urmatoarele modificari:

a) Grosimea placii de incarcare redusa la 20 mm conform paragrafului 4.3. b (fig.2). Rezulta d4e aici o inaltime
totala de 110 mm
b) Corectarea dimensiunii dispozitivului de manipulare pentru masurarea tasarii (fig.3)
c) Corectarea rezultatelor celei de a doua incarcari (tabelul 3)
d) In paragraful 6.3. descarcarea inregistrata dupa 30 s incarcare preliminara
e) Corectarea curbei tasarii prin compresiune (fig.4)
f) Corectarea valorilor de masura si a evaluarii (tabelul 4)