Bilan]ul puterilor active.

Ccuplul electromagnetic al MAT

S.III.21. Bilan]ul puterilor active în MAT. Expresia cuplului electromagnetic.

Caracteriticile M(s) şi n(M). Formula lui Kloss.

a) Bilan]ul puterilor active în motorul asincron trifazat.

Bilan]ul puterilor active în motorul asincron se poate deduce din proecţia

ecuaţiilor de tensiuni din diagrama fazorială, pe direcţia fazorilor I 1 , I 2 şi respectiv  .
Puterea electrică activă absorbită de motor de la reţea, P1:
P1  m1U1I1 cos 1 (1)
dup\ ce acoper\ pierderile Joule-Lenz în înf\[urarea statoric\, p j1 este transferat\
câmpului magnetic, cantitate ce corespunde termenului, Pc mag  m1 E1 cos  1 .
Puterea transferat\ câmpului magnetic, Pc mag se compune din puterea
corespunzătoare piederilor în fier în miezul statoric, pFe1 şi din termenul preponderent,
constituind puterea electromagnetic\, Pem transmisă rotorului prin întrefier.
Piederiler în fier în miezul statoric, pFe1 , exprimate din diagrama fazorială
prin relaţia, pFe1  m1 E1 I10 sin  Fe sunt determinate de două fenomene disipative,
(histerezisul magnetic şi efectul Joule-Lenz al curenţilor turbionari-Foucault),
dependente de valoarea frecvenţei de variaţie a câmpului, şi de valoarea inducţiei
magnetice. Se pot scrie aşadar următoarele relaţii :
P1  p j1  Pc mag  p j1  ( p Fe 1  Pem ) , unde (3)
p j1  m1 R1 I 12
Pc mag  m1 E1 I 1 cos ψ1
.
Pc mag  p Fe1  Pem
pFe1  m1 E1 I10 sin αFe
pFe1  k H f 1 B α  k F f 12 B 2
Pem  P1  p j1  pFe1 .
(4)
Puterea electromagnetic\, Pem este puterea transmis\ pe cale electromagnetic\,
prin intermediul fluxului magnetic util rotitor, prin `ntrefier, din stator către rotor; la
nivelul rotorului, din această putere se acoperă aceleaşi tipuri de pierderi electrice, în
fier şi în cupru, pFe2, respectiv pJ2, iar cantitatea rămasă se manifestă drept puterea
mecanică, Pmec, ca rezultat al conversiei energetice, conform următoarelor relaţii:
Pem  m1 E1 I 2' cos  2  m2 E 2 I 2 cos  2
(5)
Pem  M  1
Pem  p Fe 2  p J 2  Pmec . (6)

Pierderile în fier în miezul rotorului motorului asincron se pot neglija, sunt

practic nule, p Fe 2  0 deoarece frecven]a de magnetizare f2 = sf1 este foarte mic\
(sN=(0,01-0,06), f1 =50Hz, f2=(0,5-3)Hz).

Pierderile Joule-Lenz în înf\[urarea rotoric\, pJ2 au expresia:

p j 2  m1 R2' I 2' 2  m 2 R2 I 22 (7)

Puterea mecanic\ Pmec produs\ la arborele motorului asincron rezult\, conform

(6), dac\ se scad din puterea electromagnetic\ Pem, pierderile Joule în înf\[urarea
rotoric\, pJ2:
1 s ' '2
Pmec  Pem  p j 2  m1 R2 I 2 . (8)
s
Bilan]ul puterilor active. Cuplul electromagnetic al MAT

Puterea mecanic\ util\ P2, furnizat\ la arbore, rezult\ dup\ sc\derea din puterea
mecanic\ total\, Pmec a pierderilor mecanice pm (pierderi prin frec\ri în lag\re, prin
ventila]ie, prin frecarea rotorului cu aerul [i a periilor pe inele, pierderi dependente de
tura]ia rotorului) [i a pierderilor suplimentare ps (produse de ac]iunea fluxurilor de
dispersie în piesele auxiliare, de influen]a armonicilor superioare din curba solena]iei
etc.):
P2  Pmec  pm  p s . (9)

Fig. 1 !!PM=notează puterea electromagnetică,(Pem în text)

În fig. 1 este reprezentat bilan]ul energetic al motorului asincron (diagrama Sankey).
Relaţiile de mai jos, sintetizează mărimile şi relaţiile din bilanţul puterilor active
implicate în conversia electromecanică a energiei în la funcţionarea MAT .

P1  m1U1I1 cos 1 (10)

P1  p j1  Pc mag  p j1  (p Fe 1  Pem ),
p j1  m1 R1 I 12
Pc mag  m1 E1 I 1 cos ψ1
Pc mag  pFe1  Pem
p Fe1  m1 E 1 I 10 sin α Fe
p Fe1  k H f 1 B α  k F f 12 B 2
Pem  m1 E1 I 2' cos  2  m1E 2' I 2' cos  2  m2 E2 I 2 cos  2
Pem  M  1
Pem  p Fe 2  p J 2  Pmec
p Fe 2  0
p j 2  m1 R2' I 2' 2  m 2 R2 I 22
1  s ' '2 1 s
Pmec  Pem  p j 2  m1 R2 I 2  m 2 R2 I 22
s s
2n
Pmec  M   M
60
Pmec  pmec  s  P2 ;
Pmec  P0  P2  M 0   M 2 
P0  (  pmec  s )  M 0
P2  M 2  

(M  M 0  M 2 )
 Bilan]ul puterilor active.Ccuplul electromagnetic al MAT

Din relaţia de bilanţ:

Pmec  Pem  p j 2 rezultă expresiile :
1 s ' '2 1 s
Pmec  m1 R2 I 2  m2 R 2 I 22 (11)
s s
p j2 R2 2
Pem   m1 I 2 (12)
s s
ceea ce arată că :
R2
- puterea electromagnetic\ este egal\ cu puterea disipat\ pe rezisten]a , iar
s
1 s
- puterea mecanică este egal\ cu puterea disipat\ pe rezisten]a R2 din schema
s
echivalent\ în T, a motorului asincron trifazat.

b) Expresia cuplului electromagnetic al MAT

Din expresia de mai sus a Pem: ,
p j2 R2 2
Pem   m1 I 2 , (13)
s s
ţinând cont de relaţia între mimile mecanice,
Pem  M  1
[i explicitând valoarea efectivă a curentului I 2' , rezultă în final următoarea expresie a
cuplului electromagnetic: dezvoltat de MAT:
R2
m1 p U12 s
M  2
. (14)
2 f1  R2 
 R1  c1
 s

  X d 1  c1 X 
 d2
2

 
Expresia (14) permite studiul influen]ei diver[ilor parametri asupra cuplului
dezvoltat de ma[ina asincron\.

Caracteristica mecanic\ a unui motor este, prin defini]ie, curba de varia]ie a

tura]iei n în func]ie de cuplul dezvoltat, n = f(M), când tensiunea de alimentare [i
frecven]a acesteia sunt constante. Deoarece între tura]ia n [i alunecare exist\ rela]ia
n = 60 f1(1 - s) /p, caracteristica mecanic\ a ma[inii asincrone se poate exprima, într-un
nou sistem de coordonate, prin curba M = f(s). La trasarea caracteristicii mecanice se
consider\ constante toate m\rimile care intervin în rela]ia (14), cu excep]ia alunec\rii
(m1, p, R1, R2' , X1, X 2' , c1 sunt parametri constructivi fixaţi, ai maşinii).

Se pot pune în eviden]\ anumite puncte particulare pe caracteristica M = f(s) [i

anume:
1) la s = 1 (n = 0), în momentul pornirii, motorul dezvolt\ cuplul de pornire, Mp:
m1 p U 12 R 2'
Mp  (Mp)

2 f 1 R  c R '
1 1 2  X
2
d 1  c1 X d 2  2

Dac\ acest cuplu este suficient, rotorul accelereaz\ [i tura]ia sa cre[te pân\ ce
cuplul motor M devine egal cu valoarea cuplului rezistent la arbore Mr , la alunecarea
nominal\ sn [i tura]ia n.
Bilan]ul puterilor active. Cuplul electromagnetic al MAT

2) având în vedere că pentru s=0, M=0, iar pentru s   , M  0 rezultă că există un

punct de maximum al curbei M=f(s), numit punct critic, notat K.
Exist\ o valoare a alunec\rii sk , numit\ alunecare critic\, deci o tura]ie nk,
pentru care cuplul M atinge valoarea maxim\, critic\, Mk. Pentru determinarea
alunec\rii sk, corespunz\toare cuplului maxim, se anuleaz\ derivata func]iei M(s):
dM
 0 , din a cărei rezolvare rezultă:
ds
c1R2'
sk   . (15)

R12  X d 1  c1 X d' 2 
2

La ma[inile normale-convenţionale, la care rezisten]a înf\[ur\rii statorului, R1,

reprezint\ cel mult 20% din valoarea sumei (Xd1 + c1 X d' 2 ), aceasta poate fi neglijat\ [i:

c1R2'
sk   . (16)
X d 1  c1 X d' 2
Valoarea cuplului maxim (critic), Mk rezult\ din (14), dac\ se înlocuie[te
alunecarea s cu valoarea sa critic\ (15), respectiv:

m1 p U 12 1
Mk  (17)
2 f1  

2c1  R1  R12  X d 1  c1 X d' 2 
2

 
care, prin neglijarea rezisten]ei R1, devine:

m1 p U12 1
Mk   . (18)

2f1 f1 2c1 X d 1  c1 X d' 2 

Fig.2

Din rela]iile s k [i M k rezult\ urm\toarele:

- Cuplul maxim, Mk este propor]ional cu p\tratul tensiunii de alimentare, la
frecven]\ constant\ [i parametri da]i ai ma[inii. Valoarea cuplului maxim nu depinde de
rezisten]a circuitului rotoric R2' ; în valoare absolut\, cuplul maxim ob]inut pentru sk < 0
este mai mare decât cel ob]inut pentru sk > 0.
 Bilan]ul puterilor active.Ccuplul electromagnetic al MAT

- Cuplul maxim se ob]ine la o alunecare cu atât mai mare cu cât este mai mare
rezisten]a circuitului rotoric R/2, când reactan]ele de dispersie sunt constante; valoarea
alunec\rii critice nu depinde de tensiunea de alimentare.
- La o frecven]\ dat\, cuplul critic este practic invers propor]ional cu suma
reactan]elor de dispersie.
Se define[te capacitatea de suprasarcin\ a motorului asincron prin raportul
dintre cuplul maxim (de r\sturnare) [i cuplul nominal:
  Mk / Mn . (19)

c) Caracteristica mecanică MAT este funcţia n = f(M)

Fig.3.
În fig.2 şi fig.3 se prezintă curbele M = f(s), respectiv n = f(M), pentru alunecări
cuprinse între - şi +.
Bilan]ul puterilor active. Cuplul electromagnetic al MAT

d) Rela]ia lui Kloss

Caracteristica M(s) a motorului asincron poate fi dedus\ din datele de catalog ale
motorului, cu ajutorul rela]iei lui Kloss. In catalog sunt indicate cuplul nominal Mn,
alunecarea corespunz\toare sn, capacitatea de suprasarcin\  (deci cuplul critic Mk).
Pentru deducerea rela]iei lui Kloss se face raportul dintre cuplul electromagnetic
M (14), în care R1  0 [i cuplul critic Mk (18, cu considerarea alunec\rii critice sk (16):

R2' (20)
M s

2c1 X 1  c1 X 2'  2 2 Mk
 2
 , de unde rezult\: M 
 s sk s s
Mk R2'  2   k
 c1
s 

  X 1  c1 X 2'  sk s sk s


Pentru alunec\ri mici, corespunz\toare sarcinii

nominale (s << sk), se poate considera în (20) a numitor, 2 Mk
M s, (21)
numai termenul sk/s: sk
,
rela]ie ce arat\ c\, în domeniul s  (0; sk), cuplul variaz\ practic direct propor]ional cu
alunecarea.
Pentru alunec\ri superioare celei critice, s >> sk, 2 M k sk
M (22)
rela]ia (20) evine: s

[i indic\ faptul c\ în acest domeniu caracteristica M = f(s) are form\ hiperbolic\.

Din rela]ia lui Kloss (20) se poate deduce expresia alunec\rii critice în func]ie de
capacitatea de suprasarcin\  (19), înlocuind M = Mn [i s = sn, respectiv:

 
s k  s n    2  1  . (23)
 