Sunteți pe pagina 1din 5

152 5.

Maşina asincronă

S.III.24
a) Pornirea MAT: Probleme generale. Metode de pornire
b) Pornirea motoarelor asincrone cu rotorul în scurtcircuit, de construcţie normală

S.III.24 a) Pornirea motorului asincron trifazat reprezint\ procesul de conectare a


acestuia la re]eaua trifazat\ de alimentare [i cre[terea tura]iei sale pân\ la valoarea
nominal\, corespunz\toare sarcinii nominale la arbore.
Principalii parametri care definesc procesul pornirii sunt:
- cuplul dezvoltat [i curentul absorbit în momentul pornirii,
- durata procesului,
- pierderile de energie în înf\[ur\ri, înc\lzirea lor,
- varia]ia cuplului [i curentului pe durata pornirii.
Cuplul de pornire Mp reprezint\ cuplul minim pe care îl poate dezvolta motorul
aflat cu rotorul în repaus, dac\ este alimentat la tensiunea [i frecven]a nominale, dup\ ce
curentul a atins valoarea nominal\; pentru a porni, motorul trebuie s\ dezvolte un cuplu mai
mare decât cel rezistent, creat de ma[ina de lucru. Valoarea cuplului Mp rezult\ din :
R2
m p U12 s
M 1 2
2 f1  R 
 R1 c1 2
 s

  X 1 c1 X 2
  2

 

. m1 p U 12 R2
M p  M ( s  1)  Mp 
2 f1  R  c R  2  X  c X  2
1 1 2 1 1 2  
A[a cum se constat\ din caracteristica mecanic\ natural\ (Fig. ), motoarele
asincrone au un cuplu de pornire relativ mic (Mp << Mk). Valoarea acestuia depinde
puternic de rezisten]a circuitului rotoric R/2 , crescând odat\ cu aceasta (până la o anumită
valoare R2k.
Curentul de pornire, I1p este egal cu valoarea efectiv\ a curentului maxim absorbit
de circuitul statoric, cu rotorul în repaus, motorul fiind alimentat la tensiunea [i frecven]a
nominale; acest curent nu trebuie s\ dep\[easc\ anumite limite , impuse de puterea re]elei.
La motoarele asincrone, în momentul pornirii, curentul absorbit din re]ea este
maxim, având valori: I1p = (5 - 8)I1n:
U1
I 2' 
2
 R2'  ' 2
 R1  c1    X1  c1 X 2 
 s 
pentru s  1 ( si in ipoteza : c1  1, I10  0)
U1
I1 p  I 2 p   (5  8) I1n .
R1  c1 R2  2

 X 1  c1 X 2 
2

Prin urmare, la pornirea unui motor asincron trifazat, trebuie rezolvate satisf\c\tor
dou\ probleme, aparent contradictorii: cre[terea cuplului Mp [i reducerea, la valori
convenabile, a curentului I1p.
Pornirea motoarelor asincrone triafazate

Metodele de pornire a MAT sunt funcţie de forma constructivă şi condiţiile de


exploatare:
1. Pornirea MATcu rotorul bobinat
2. Pornirea MAT cu rotorul în scurtcircuit
2.1. Pornirea direct\
2.2. Pornirea MAT cu tensiune redusă
a). Pornirea stea-triunghi ,Y-D
b). Pornirea cu autotransformator, ATR
2.3 MATcu rotorul în scurtcircuit cu pornire ameliorat\
a) MAT cu colivie dubl\
b) MATcu colivie cu bare înalte

3. Se poate stabili o compara]ie între motoarele asincrone trifazate de diverse


construc]ii

Pornirea motoarelor asincrone trifazate

1. Pornirea motoarelor asincrone cu rotorul bobinat

2.Pornirea motoarelor asincrone cu rotorul în scurtcircuit

2.1. Pornirea direct\

2.2. Pornirea cu tensiune redusă

a) Pornirea stea-triunghi

b) Pornirea cu autotransformator

2.3. Motoare asincrone cu rotorul în scurtcircuit cu pornire ameliorată prin construcţie

a) Motorul asincron cu colivie dubl\

b) Motorul asincron cu bare înalte


154 5. Maşina asincronă

S.III.24. b) Pornirea MAT cu rotorul în scurtcircuit de construcţie normală

La motoarele cu rotorul în scurtcircuit în simpl\ colivie nu este posibil\ modificarea valorii


rezisten]ei circuitului rotoric. Drept urmare, la aceste motoare, cre[terea cuplului de
pornire nu mai este posibil\. Pentru limitarea curentului de pornire se utilizeaz\ o serie
de metode de pornire care au la baz\ reducerea tensiunii de alimentare U1.Aceste metode
depind de puterea nominal\ a motorului [i de puterea instalat\ a re]elei de alimentare.
Curentul de pornire scade, dar scade şi cuplul de pornire, fiind proporţional cu păratul
tensiunii de alimentare.

1 Pornirea direct\

Pentru pornirea direct\ a motorului asincron cu rotorul în scurtcircuit se cupleaz\ (manual


sau automat) la re]ea înf\[urarea statorului, conectat\ în stea sau în triunghi (Fig. 5.16).
Acest procedeu este larg r\spândit în cazul motoarelor de putere nominal\ Pn relativ mic\
`n raport cu puterea instalat\ a re]elei, timpul de pornire fiind redus (câteva secunde).

Principalele dezavantaje ale pornirii directe sunt:

a) curentul de pornire este relativ mare, fiind limitat numai


de impedan]a de scurtcircuit a motorului (5.78); valoarea ridicat\
a acestui curent determin\ c\deri de tensiune mari în re]eaua de
alimentare, perturbând func]ionarea celorlal]i consumatori;
b) cuplul de pornire este relativ mic;
c) [ocurile de curent din momentul pornirii solicit\
suplimentar înf\[ur\rile motorului [i re]eaua de alimentare;
d) eforturile electrodinamice din circuitele motorului sunt
mari, fiind propor]ionale cu p\tratul valorii curentului de pornire.

Fig. 5.16

Pentru mic[orarea curentului de pornire, la motoarele asincrone cu rotorul în


scurtcircuit, se reduce tensiunea lor de alimentare; procedeul se aplic\ în cazul motoarelor
care pornesc în gol sau cu sarcini reduse, deoarece cuplul de pornire (5.66) scade mult,
reducându-se cu p\tratul tensiunii aplicate.
Pornirea motoarelor asincrone triafazate

2.a). Pornirea stea-triunghi

Metoda se aplic\ motoarelor asincrone cu rotorul în scurtcircuit, a c\ror înf\[urare


statoric\ este prev\zut\ a func]iona în mod normal în triunghi; toate cele [ase capete ale
înf\[ur\rii statorice, A-X, B-Y, C-Z trebuie s\ fie scoase la placa de borne.
Schema de principiu este dat\ în fig. 5.17, unde K este un comutator special, numit
comutator stea-tringhi. In momentul pornirii, înf\[urarea statoric\ se conecteaz\ în stea,
comutatorul K fiind pe pozi]ia (Y). Sub ac]iunea cuplului electromagnetic dezvoltat la
arbore, tura]ia motorului cre[te, iar când atinge o valoare apropiat\ de cea nominal\,
comutatorul se trece în pozi]ia (), motorul r\mânând s\ func]ioneze cu înf\[urarea
statoric\ conectat\ în triunghi.
Dac\ Ul reprezint\ tensiunea de linie a re]elei, UfY [i Uf - tensiunile de faz\ la
conectarea înf\[ur\rii statorice în stea, respectiv în triunghi, IfY, If [i IpY, Ip - curen]ii de
faz\, respectiv de linie (de pornire) absorbi]i de la re]ea, între aceste m\rimi exist\ rela]iile:
U fY Ul
I pY  I fY   , (5.80)
Zk 3 Zk

U f Ul
I p  3I f  3  3 . (5.81)
Zk Zk
Raportul curen]ilor absorbi]i în cazul pornirii în stea, respectiv în triunghi, este:
I py 1
 . (5.82)
I p 3
Deci reducerea tensiunii de faz\ de alimentare a motorului în raportul
U fY / U f  1 / 3 determin\ reducerea curentului de trei ori, la pornirea în stea fa]\ de
pornirea direct\ în triunghi. Principalul dezavantaj al acestei metode const\ în faptul c\
valoarea cuplului de pornire scade tot de trei ori:
2
M pY  U fY  1 (5.83)
    .

M p  U f   3
Curbele de varia]ie ale curen]ilor [i cuplurilor la pornirea stea-triunghi sedau în fig.5.18.
156 5. Maşina asincronă

2.b). Pornirea cu autotransformator


Autotransformatoarele se folosesc la pornirea motoarelor asincrone de mare putere
[i înalt\ tensiune (6kV, 10kV), cu rotorul în scurtcircuit. Prizele autotransformatorului,
coborâtor de tensiune, se aleg astfel încât s\ se ob]in\ o valoare prestabilit\ a curentului ([i
cuplului) de pornire. Schema de principiu a pornirii motorului asincron trifazat printr-un
autotransformator AT este prezentat\ în fig. 5.19.
K1, K2, K3 sunt trei întrerup\toare de putere.
Pornirea se desf\[oar\ în trei etape:
a) Se închide întrerup\torul K1 de pe
nulul autotransformatorului AT, apoi K2,
conectând astfel primarul AT la re]ea (la
tensiunea Ul); motorul este alimentat cu
tensiunea sc\zut\ Um, de la bornele
secundarului AT.
b) Se deschide întrerup\torul K1,
por]iunile superioare ale înf\[ur\rilor AT
r\mânând conectate în serie cu fazele statorului
[i comportându-se ca ni[te reactan]e; tensiunea
de alimentare a motorului este mai mare decât
Um, dar mai mic\ decât tensiunea Ul a re]elei,
datorit\ c\derilor de tensiune ce au loc pe aceste
reactan]e.
c) Se închide întrerup\torul K3, de [untare a AT, motorul fiind astfel alimentat la
tensiunea re]elei Ul; deschiderea întrerup\torului K1 trebuie efectuat\ înaintea închiderii
celui de [untare K3, pentru a evita scurtcircuitarea AT.
Fie kA = N1/N2 raportul de transformare al AT; între curentul absorbit de la re]ea,
IpAT [i cel care circul\ prin fazele înf\[ur\rii rotorului, Ipm exist\ rela]ia:
I pm
I pAT  . (5.84)
kA
Tensiunea de linie aplicat\ în momentul pornirii la bornele motorului şi curentul
care str\bate circuitul statoric sunt:
U
U pm  l , (5.85)
kA
U pm Ul
I pm   . (5.86)
3Z k k A 3Z k
Curentul absorbit de la re]ea devine:
U
I pAT  2 l . (5.87)
k A 3Z k
În cazul în care motorul ar fi pornit direct, curentul de pornire este:
Ul
I pdir  . (5.88)
3Z k
Rezult\ c\ valoarea curentului la pornirea cu autotransformator se reduce de k A2 ori,
fa]\ de cel absorbit la pornirea direct\:
I pdir
I pAT  2 . (5.89)
kA
Cuplul de pornire scade tot cu p\tratul raportului de transformare al AT :
2
M pAT  U pm  1
   2 . (5.90)
M pdir  U l  kA