Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cursul Constructii-13 - 14 PDF
Cursul Constructii-13 - 14 PDF
Sarghiuta
CURSURILE 13-14
Introducere
Alegerea celei mai potrivite metode de executie a constructiilor subterane este deosebit de
importanta in conditiile marilor aglomerari urbane si a unor terenuri slabe din punct de vedere
geologic. Stabilirea unei solutii economice care sa afecteze cit mai putin zona construita din
vecinatatea amplasamentului devine practic o problema de interes public general. Nu pot fi
stabilite reguli generale de aplicare a uneia dintre cele dou metode; decizia va fi luata in
functie de mai multi factori initiali ca de exemplu:
− structura orasului;
− sistemul de transport;
− dezvotarea in perspectiva a orasului;
− geologia si topografia amplasamentului;
− interferenta cu structurile edilitar-urbane din zona;
− costurile lucrarilor de constructie;
− durata de proiectare si executie a constructiei.
Dintre toti acesti factori o importanta hotaritoare o are adesea factorul geologic.
Curs de constructii subterane an III ACH R. Sarghiuta
• fezabilitate;
• siguranta;
• eficienta operationala;
• compatibilitate cu mediul.
Evaluarea in parte a fiecarui criteriu si conditie initiala este un proces complex in care
foarte multe aspecte sunt interdependente. Cea mai buna solutie nu este optimizare unui
subsistem cum ar fi de exemplu costurile, ci evident, optimizarea intregului sistem.
Metoda realizarii peretilor de incinta prin excavarea transeelor sub protectia noroiului de
foraj, a fost utilizata pentru prima data in 1938, la executia unor pereti ingropati din piloti
forati, la Milano. Primele lucrari importante in tehnica peretilor mulati au fost aplicate tot in
Italia in 1950, la realizarea unor ecrane de etansare.
Rezultatele cercetarilor privind perfectionarea metodei au condus la extinderea aplicarii ei
si pe celelalte continente, astfel incit astazi practic in toate zonele globului, peretii ingropati
(mulati sau din piloti forati) sunt utilizati in realizarea celor mai diverse si complexe lucrari
din domeniul constructiilor subterane, avantajele acestei tehnologii devenind general
recunoscute si in mod special acolo unde conditiile specifice ale zonei reclama viteza mare de
executie.
Figura I
Notatii: 1-perete mulat; 2-Jlate metalice; 3-suruburi; 4-coloane nearmate; 5-coloane armate; 6-
perete din palplanse.
Figura 2
Notatii:l-perete prefabricat continuu lansat in suspensie autointaritoare; 2-panou de
pereteprefabricat; 3-beton monolit; 4-dop de etansare; 5-radier; 6-planseu acoperis; 7-reazeme din
betonarmat; 8-sistem de aerare; 9-sistem de iluminare; 10-pasaj rutier subteran; 11-umplutura; CAF-
cotaapelor freatice; AC- rgila calcaroasa; C-calcare.
Curs de constructii subterane an III ACH R. Sarghiuta
Figura 3.
Figura 4
Notatii:- 1-taluz de lucru; 2-pamant prafos-argilos compactat; 3-strat suport (nisip); 4-egalizare de
befon, 5-radier turnat; 6-pereti prefabricati; 7-monolitizare respectiv, scliviseala inferioara;
8- planseu prefabricat; 9-monolitizari cu beton; 10-orificii de acces in dren; 11-prism filtrant; 12-
rost etans; 13-pavaj de beton; 14-nivel in albie; IS-compartiment drenant: 16-cuve transport apa
neepurata.
Figura 5
Notatii: 1-sapa de egalizare; 2-hidroizolatie; 3-structura beton armat monolit; 4-predale beton armat;
5-tencuiala sclivisita; 6-evacuare apa calda; 7-umplutura bine compactata.
Metoda berlineza – aplicata prima data la constructia metroului din Berlin (Figura 6a),
consta in principiu, din:
− baterea unor piloti metalici din profile "I" pe conturul viitoarei constructii la
interdistante de 1.50-2.50 m si adancimi de circa 2.00-3.00 m fata de fundul viitoarei
sapaturi;
− introducerea pe masura avansarii sapaturii a dulapilor orizontali care se prind de
profile;
− dupa turnarea radierului executia zidurile de protectie ale izolatiei peretilor si a
restului constructiei;
− recuperarea, ulterior, prin extragere, a pilotii metalici.
Aceasta metoda, cu variantele sale, se utilizeaza in conditii economice atit in Europa cat si in
Japonia. Metoda a fost utilizata la noi in tara, in Bucuresti, la executia pe portiuni mai
restrinse a unor statii de metrou, precum si la lucrarile de canalizare pe un tronson a1
colectorului A3.
Figura 6
− de etansare;
− de stabilitate;
− de sustinere;
− de structura definitiva;
− de limitare a amprizei lucrarii.
Rolul de cofraj necesar turnarii betonului il joaca peretii sapaturii, betonul muladu-se
practic pe forma si neregularitatile acestora, de unde si denumirea de "perete mulat".
In cazul peretilor mulati, atat excavatia (forarea) transeei, cat si armarea si betonarea, se
efectueaza pe panouri, a caror dimensiuni depind pe de o parte de adancime, de conformarea
structurii si de conditiile impuse de calculul de rezistenta a1 incintei, iar pe de alta parte de
caracteristicile tipului de instalatie de sapa utilizat.
Executia unui perete mulat, alcatuit din panouri betonate pe loc parcurge mai multe etape
ce se desfasuara cronologic dupa cum urmeaza:
Executia pretranseii - constind dintr-o transee preliminara de adancime mica (de regula
1.0 m) ai carei pereti sunt sustinuti de grinzi de ghidaj sau de pretransee de regula
prefabricate (Figura 7).
Curs de constructii subterane an III ACH R. Sarghiuta
Figura 7
Notatii: 1-limita excavatiei; 1bis-umplutura compactata; 2-cofraj din tabla groasa; 3-bara de otel; 4-
capat infiletat cu piulita; 5-sprait; 6-armaturi; 7-grinda de ghidaj din beton armat; 8-viitorul perete
mulat.
− excavare cu instalatii echipate cu bene speciale, tip cupa sau greifer fixate pe tije de
ghidare;
− excavatii cu instalatii de foraj de tip percutant, rotativ percutant sau mai rar rotativ, de
regula utilizind circulatia inversa.
Metodele din prima categorie se aplica pentru terenuri moi avand in aceste conditii
rezultate maxime, iar metodele din categoria a doua se aplica cu prioritate in terenuri
compacte si mai dure, unde primele nu dau rezultate.
Din prima categorie fac parte procedeele ELSE, COFOR, "SPTC" si "BATILONG". In
cazul in care incinta de pereti mulati se executa intr-un teren cu o permeabilitate mare, in care
pierderile de noroi bentonitic prin pori nu ar permite stabilizarea sapaturii, se impune
realizarea unei impermeabilizari prin injectarea solului.
Aceste solutii au fost aplicate frecvent de societati specializate in pereti mulati ca ICOS,
SOLETANCHE sau ALIAKMON.
Practica a demonstrat ca diversitatea de conditii geotehnice si hidrogeologice ale
amplasamentelor nu poate fi acoperita de un singur utilaj universal valabil, solutia fiind
diversificarea parcului de utilaje pentru o adaptare cit mai facila la fiecare situatie concreta.
S-a constatat astfel, ca atunci cind excavarea transeei trebuie sa se faca in terenuri moi sau
mobile (nisipuri), randamentul instalatiilor cu bena este de cel putin doua ori mai mare decat
a1 utilajelor derivate din echipamentul clasic de foraj; in schimb in terenuri cu pietrisuri mari
si bolovanisuri, excavatia nu se poate efectua cu utilaje cu bena, singurele ce dau rezultate
fiind instalatiile de foaraj.
In Figura 8 sunt prezentate etapele tehnologice caracteristice realizarii peretilor mulati cu
instalatii de tip ELSE.
Figura 8
Notatii: 1-grinda de ghidaj; 2-utilajul de excavat de tip ELSE; 3-catarg; 4-cupa de sapare; 5-zona
inca neexcavata; 6-noroi bentonitic; 7-carcasa de otel beton; 8-palnii de betonare; 9-suport pentru
palnii; 10-beton pompat; 11 -beton proaspat turnat; 12-panou neatacat; 13-panou betonat; 14-
stratificatie bazala.
Principalele faze tehnologice specifice acestei metode pot fi rezumate astfel:
Un exemplu tipic de executie a unei structuri subterane in incinte cu pereti mulati, realizati
din panouri prefabricate si panouri turnate la fata locului, insotita de masuri speciale de
injectare a terenului din amplasarnent, il constituie metroul din Cairo. Figura 9 ilustreaza
principalele etape in realizarea uneia dintre galeriile metroului ce strabate o zona specifica
conditiilor urbane, caracterizata prin prezenta cladirilor in zona, teren cu caracteristici
geotehnice slabe precum si prezenta apei subterane. Toate aceste considerente au determinat
adoptarea tehnologiei cu pereti mulati pentru sprijinirea excavatiei, in final acestia fiind
inglobati in structura prin legarea de planseul acoperisului si radier formind astfel sectiunea
casetata a structurii.
Figura 9
Figura 10
Faza I
Notatii: 1-excavare pretransee; 2-turnare grinzi de ghidaj; 3-turnare pereti mulati; 4-tumare fundatie
tip bareta; 5-lansare stalpi metalici Ø600.
Figura 11
Faza II
Notatii: 1- excavatie generala + nivelare si compactare; 2-folie plastic; 3-planseu superior; 4-
etansare cu tola sau banda; 5-grinda de monolitizare si impermeabilizare
Curs de constructii subterane an III ACH R. Sarghiuta
Figura 12
Faza III
Notatii: 1-coborijrea NAS; 2-excavatie sub planseul superior; 3-zid de sprijin; 4-planseu intermediar;
5-solidarizari intre elemente diferite; 6-stilpi metalici; 7-pereti definitivi.
Figura 13
Faza IV
Notatii: 1-noua coborijre a NAS; 2-excavatie centrala defnitiva; excavatie laterala intermediara
(bancheta); 4-preradier complet turnat; 4bis-preradier fisiii turnate in sah); 5-stilpi metalici
(scheletul); 6-bareta de beton armat.
Figura 13
Faza V
Notatii: 1-terminarea tumarii preradierului; 2-radier; 3-betonarea stilpilor metalici; 4-pereti laterali;
5-hidroizolatie; 6-pamant bine compactat; 7-revenirea NAS.
Curs de constructii subterane an III ACH R. Sarghiuta