1

INTRODUCERE
Sa fii parinte este una dintre muncile cele mai importante, insa
cum invatam sa fim? Pentru alte munci avem nevoie de un
antrenament formal si calificari, dar in general ne asteptam sa stim ce
sa facem ca parinti. Majoritatea lucrurilor le invatam observandu-i pe
ceilalti,- in particular asa cum parintii nostri au facut-o.In mod normal,
aceasta functioneaza fara probleme, dar cand ai un copil cu sindrom
Asperger (il voi numi aici copil SA), uneori poate sa fie dificil sa stii
cum sa actionezi.Copiii SA reprezinta o adevarata provocare si in plus
multe indoieli. Noi, parintii copiilor SA, tindem sa ne intelegem intre
noi pentru ca experientele noastre sunt similare, dar este aproape
imposibil ca altcineva sa te inteleaga cu adevarat, iar aceasta inseamna
ca la un moment dat te poti simti foarte singur.
Eu (autoarea, n.m.) am doi copii, un baiat si o fata. Fiica mea
acum a crescut si este o persoana agreabila, echilibrata si
prietenoasa.Cand era mica, era usor de condus si se conforma
intrutotul. Dar cu fiul meu Kenneth totul a fost diferit de la inceput
Cand era mic, mi se parea ca aveam doar probleme cu el si nu
intelegeam de ce. Multe din aceste probleme nu erau neobisnuite intr-
o oarecare forma si de multe ori incercam sa ma conving ca si celorlati
copii li se intampla la fel. Dar in adancul sufletului stiam ca este ceva
diferit. Dificultatile lui Kenneth erau extreme si in plus, pareau sa
creasca odata cu el. Vazut din afara, parea un copil needucat, cu un
comportament urat, nefericit, un copil pe care il uram.Uneori ma
invinovateam pe mine insami, alteori pe el. Cand in sfarsit, la cei 8
ani, i-au diagnosticat Sindromul Asperger (sau autism de inalta
performanta), mi s-au amestecat tot felul de sentimente: o parte din
mine era nervoasa si trista pentru viitorul sau, alta parte se simtea
usurata pentru ca acum avea o explicatie. La urma urmei credeam ca

2
imi era de mare ajutor sa stiu diagnosticul, dar inca ma simteam foarte
singura si descurajata cu sarcina pe care o aveam de indeplinit.
Nimeni din cei pe care ii cunosteam nu parea sa ma inteleaga. Si cu
atat mai rau, nimeni nu era capabil sa-mi dea vreun sfat care m-ar fi
putut ajuta.
De obicei diagnosticul marcheaza finalul unei dificultati si ii face
pe parinti sa puna lucrurile cap la cap. Cand noi am inceput sa ne
interesam despre SA, am putut sa intelegem multe lucruri, insa aflarea
diagnosticului nu face sa dispara problema. Inca aveam multa treaba
de facut si de multe ori cele mai bune strategii educative pentru copiii
obisnuiti, cu el nu functionau. Era de parca, avand rabdarea unui sfant
si intelepciunea lui Solomon, nu era suficient! Gestionand necesitatile
si provocarile unui copil SA era o mare responsabilitate si o munca
foarte grea. Nu exista solutii magice pentru a schimba asta. Aceasta
carte incearca sa dea niste idei si instrumente, mai mult decat sa
inoculeze o dogma. Sper ca citind-o, sa poti intalni idei care sa te ajute
sa gestionezi problemele specifice, pe masura ce le intalnesti si as vrea
sa cred ca cel putin unele sugestii te pot ajuta sa ai o viata mai usoara,
impreuna cu copilul SA si restul familiei tale.

Aceasta carte este structurata astfel:

Capitolul 1: TRASAND BAZELE
Acest capitol sugereaza moduri in care putem ajuta copilul SA sa
se simta iubit si acceptat si exploreaza cateva din motivele pentru care
acest lucru poate fi dificil de obtinut.Deasemenea include idei pentru
cresterea gradului de intelegere, construirea autostimei, reducerea
anxietatii.

3
Capitolul 2: ACCENTUAND CEEA CE ARE MAI BUN
COPILUL SA
Capitolul exploreaza cea mai buna modalitate de a ne apropia de
copilul SA si de a-l indruma, sugereaza modalitati de a-l ajuta sa
invete abilitati sociale si emotionale, idei pentru intarirea motivarii,
pentru trecerea peste momentele dificile.
Capitolul 3: PROBLEME COMUNE DE LA A LA Z
Capitolul se concentreaza pe anumite probleme obisnuite, una
cate una, explorandu-le in detaliu si sugerand modalitati de
gestionare.
Capitolul 4: REFLECTII PERSONALE
Aici am inclus cateva din gandurile mele despre experienta de a
avea un copil SA, ccea ce am invatat pe parcurs dar si un „Reportaj
de pe Planeta Asperger”.
Cateva cuvinte despre fratii copiilor SA: este foarte usor ca alti copii
din familie sa se simta ignorati cand au un frate sau o sora SA, care
necesita multa atentie. In final pot avea resentimente si li se poate
parea ca sunt pedepsiti pentru ca au un comportament mai bun si mai
putine cereri. Aceasta se poate atenua, incluzand pe toti copiiii (in
masura posibilului) in ideile pe care le aplici copiilor SA. Multe
dintre aceste idei se pot aplica oricarui copil si unele sunt foarte
distractive!
Nota pentru persoanele care au grija de copii SA, altele decat
parintii: parintii de obicei sunt primii care se ocupa de copii, dar alte
persoane pot avea de asemenea un rol foarte important, de exemplu
bunicii, unchii sau matusile, alte rude, profesorii, ingrijitorii, prietenii
etc. Aceste persoane de obicei realizeaza o munca importanta,

4
iubindu-i, ingrijindu-i pe copiii SA, asa ca, desi nu sunt parinti, cartea
aceasta le este adresata si lor.
Dintr-un oarecare motiv, sunt mult mai multi baieti decat fetite
diagnosticati cu SA, de aceea in cuprinsul cartii ma voi referi la
copilul SA in general numindu-l ”el”, insa totul este perfect aplicabil
atat baietilor cat si fetitelor. Propriul meu fiu Kenneth prefera
denumirea de „copil SA” , de aceea sper ca nimeni nu se va simti
ofensat pentru aceasta.
CAPITOLUL 1 – TRASAND BAZELE
Cea mai mare necesitate a oricarui copil este nevoia de iubire si
sprijin neconditionat. Parintii o fac in mod intuitiv si se stie ca iubirea
este forta cea mai puternica de pe pamant. Cand un copil se simte
sigur, iubit si acceptat asa cum este, aceasta ii permite sa progreseze
adecvat in orice aspect din viata sa.
De acord ca menirea noastra ca si parinti nu este doar de a-i iubi, insa
sunt sigura ca in fond ei stiu ca sunt iubiti.. Aceasta este baza pe care
incercam sa construim intreaga noastra educatie. Cu un copil SA,
acest lucru poate fi foarte dificil, din mai multe motive. De exemplu,
el tinde sa aibe o imagine despre sine putin realista, sufera de
anxietate, are multe probleme sociale, este greu de motivat si
comportamentul sau poate fi foarte greu de condus. Toate acestea ii
creeaza probleme extreme in a relationa cu lumea, dar aceasta
inseamna, odata in plus, ca are nevoie sa auda de la parinti, clar si
tare: „Niciodata nu vom inceta sa te iubim!” .
Mai tarziu voi sugera moduri specifice de transmitere a acestui mesaj
in asa fel incat copilul sa poata trece prin viata simtindu-se sigur, iubit
si acceptat.

5
 Cand ai un copil SA, imediat descoperi ca el are nevoie de tine
iar si iar, dar sunt multe motive pentru care tu insuti, ca parinte,
trebuie sa te ingrijesti inainte de orice altceva.Cand un copil are SA,
acest lucru are un impact puternic nu doar in viata lui ci si a celor
care-l inconjoara, in special cea a parintilor. Daca noi nu suntem bine,
relatia noastra cu copilul se va construi progresiv cu stres,
resentimente, furie, lucru care va face rau ambelor parti. Daca aceasta
se intampla pentru o perioada lunga de timp, ne vom consuma in
interior, vom atinge limitele si vom sfarsi imbolnavindu-ne fizic.
Nemaiavand puterea de a lupta si nimic spre a-i mai oferi, vom
termina facandu-i rau. Deci, inainte de a incepe sa descoperim si sa
rezolvam necesitatile copilului SA, mai intai trebuie sa ne asiguram
ca necesitatile noastre sunt acoperite.

[SFATUL 1]: Mentine-te „aprovizionat” ! (se mai numeste sfatul

„frigider” :D)
Gandeste-te la tine ca si cand ai fi un frigider plin cu mancare! Cand
te simti bine „aprovizionat”, ai multe de oferit nu doar copiilor tai ci si
altor persoane importante din viata ta, atunci cand ele au nevoie de
tine. Dar cu cat oferi mai mult, cu atat mai putin „aprovizionat” vei fi,
si daca nu te realimentezi, de fiecare data vei avea mai putin de oferit,
iar intr-o buna zi nu vei mai putea da nimic. Asa ca, din cand in cand,
arunca o privire „frigiderului” tau interior, mentine-l mereu plin cu
lucrurile de care ai nevoie si asa vei fi in masura mereu sa-i oferi fiului
tau tot ceea ce ii lipseste la un moment dat!
Propune-ti sa faci in mod regulat lucruri doar pentru tine: timp liber,
sa faci sport, o baie relaxanta, vizionarea unui film, o plimbare in
natura, sa asculti muzica preferata etc, orice lucru care iti induce o

6
stare de bine. Si inceteaza sa te simti vinovat(a) pentru aceste mici
placeri personale, repeta-ti ca aceasta „aprovizionare” este pentru a
putea oferi mai mult persoanelor pe care le iubesti!

[SFATUL 2]: Inconjoara-te de ajutoare!

E nevoie de forte pentru a realiza cea mai buna retea de ajutoare
posibila, astfel incat in orice moment sa poti apela la ea. Este foarte
util sa contezi pe oameni in care poti avea incredere si sa le poti
delega din cand in cand o parte din sarcini, pentru a putea beneficia de
un „respiro”. Accepta ofertele de ajutor ale prietenilor si familiei! Nu
vei reusi nimic pozitiv daca te transformi intr-un martir, luand toate
greutatile si sarcinile asupra ta.
Contacteaza serviciile medicale sau sociale din zona ta, pentru a vedea
ce ajutoare poti obtine! Daca iti poti permite sa platesti vreun tip de
ajutor „extra”, ar fi un lucru bun pentru sanatatea ta fizica si mentala.
De obicei studentii sau voluntarii apreciaza oportunitatea de a ingriji
un astfel de copil un numar de ore pe saptamana, mai ales daca
studiaza vreo disciplina relationata cu dificultatile copilului tau. Poti
pune un anunt la scoala sau in ziarul local, dar ai grija ca persoana pe
care oa alegi sa fie adecvata cu ceea ce iti doresti.
[SFATUL 3]: Nu lua lucrurile in mod personal!
Ca parinti, intotdeauna punem multa dragoste in tot ceea ce facem
pentru copiii nostri, dar sunt momente cand avem nevoie ca acest
sentiment sa ne fie returnat, momente speciale de bucurie, de
implinire, de siguranta. E un lucru dificil pentru parintii copiilor SA,
care nu intotdeauna simt ca trebuie sa „returneze” aceasta dragoste.
Aceasta poate rani atunci cand nu primesti ceea ce ai nevoie de la fiul

7
tau: un suras amabil, un cuvant frumos, sau, cu atat mai rau, atunci
cand comportamentul sau pare ostil. Este foarte important sa nu iei
acest lucru ca pe ceva personal, pentru ca el nu o face pentru a te rani.
Indiferent de cum se comporta, trebuie sa stii ca el te iubeste si ca are
nevoie de dragostea ta!
[SFATUL 4]: Nu uita celelalte aspecte din viata ta!
Dat fiind faptul ca un copil SA are nevoie sa-i dedici atata timp si
energie, ingrijindu-l poti sfarsi ocupandu-ti tot timpul, daca il lasi.
Astfel este usor sa ajungi sa-ti abandonezi total celelalte interese,
distractii si preocupari! Incearca sa mentii un echilibru intre ingrijirea
copilului tau SA, pastrarea relatiilor si a preocuparilor proprii.
[SFATUL 5]: Fii realist(a) cand vorbesti despre probleme!
Uneori sunt atatea dificultati de depasit, incat par ca te depasesc. Este
practic imposibil sa facem toate lucrurile in acelasi timp, asa ca de
unde vei incepe? Ia-o incet si infrunta situatia intr-o maniera realista!
Fa o lista cu problemele pe care le ai si realizeaza o scala de prioritati,
in functie de cat de urgente sunt. Aceasta clasificare depinde de cat de
serioasa este dificultatea respectiva si cate probleme iti cauzeaza tie si
celorlalti. Poate fi util sa faci aceasta lista cu partenerul tau sau cu un
prieten. Un mare avantaj in infruntarea acestor probleme in acest mod
este ca, odata ce ai ales sa te concentrezi pe problemele cele mai
urgente, iti poti permite un „respiro” si sa mai imparti din
responsabilitati si celorlalti.

[SFATUL 6]: Fixeaza-ti scopurile SMART!

8
Nu astepta prea multe din partea ta si a fiului tau SA prea repede!
Cand incerci sa obtii un progres intr-o anumita directie, fa-o pas cu
pas. Acorda-ti un timp pentru a-ti atinge scopurile SMART
(inteligente). Scala SMART inseamna:
 Mic (Small)
 Masurabil (Meadible)
 Care poate fi atins (Achievable)
 Realist (Realistic)
 Bazat pe timp (Time based)
De exemplu, un scop care nu este SMART ar putea fi pentru fiul tau
SA „sa fie educat”. Scopul SMART ar putea fi „sa se comporte foarte
frumos cu trei persoane pe durata unei zile”.
[SFATUL 7]: Sa permiti ca strategiile sa fie cheia, nu scopul!
Aminteste-ti ca sfaturile si strategiile sunt facute pentru a-ti folosi, nu
invers! In consecinta, fii flexibil(a)! Daca o idee functioneaza,
utilizeaz-o cat de des poti, dar daca un sfat nu da rezultate sau te face
sa te simti rau, pur si simplu ignora-l! Ai incredere in judecata ta, caci
tu stii ce este mai bine pentru fiul tau! Trebuie sa stii insa ca timpul
poate sa aduca diferente: un lucru care nu functioneaza azi, poate
functiona perfect peste sase luni si invers. Incearca deci sa aplici
aceste sfaturi de mai multe ori, sa observi care functioneaza cu fiul tau
si sa-ti urmezi intuitia.
[SFATUL 8]: Incearca sa nu-i strici caracterul!
Este o mare greseala sa-ti supraprotejezi copilul SA, lasandu-l sa faca
prea mult doar ceea ce vrea si dandu-i prea multe lucruri. Facand
aceasta, ne facem defapt viata mai grea si vom sfarsi avand un copil
caruia ii place sa comande si greu de multumit. Este usor sa cadem in
exemplu:

9
  Ne pare rau de el atunci cand intampina greutati si dorim
sa ii facem o viata mai buna
 El intotdeauna cere si insista sa obtina ceea ce vrea si este
mai usor sa-i facem pe plac decat sa-i suportam insistenta
 Cu siguranta vrem sa fie fericit si ne simtimvinovati si
responsabili atunci cand este suparat (chiar si atunci cand
supararea sa este total irationala).
Motivul fundamental pentru a fi indulgent(a) cu el este ca vrem sa fie
fericit, numai ca trebuie sa ne gandim ca, fiind excesiv de indulgenti
cu el, niciodata nu va fi fericit pe termen lung. Acest lucru ii va oferi
un punct de vedere asupra vietii absolut nerealist si ii asigura un viitor
trist si deceptionant. Cateodata este dificil sa spui „Nu”, dar va fi
modalitatea de a face lucrurile mai agreabile pentru tine si fiul tau. O
sugestie pentru atunci cand el iti cere ceva este propunandu-i sa
accepte ca pe un premiu pentru buna purtare. De exemplu, daca iti
cere un joc video, spune-i: „mi-ar placea sa-ti dau jocul si cred ca ar
trebui sa ti-l dau ca premiu pentru atunci cand tu vei...”

[SFATUL 9]: Cauta pe cineva cu care sa vorbesti!

Asigura-te ca nu vei pastra toate sentimentele inauntrul tau, ai nevoie
de cel putin o persoana in care sa ai incredere si careia sa-i povestesti
cum te simti in realitate. Poate fi cineva din familia ta, partenerul de
viata, un prieten... Cel mai importante este sa ai posibilitatea ca uneori
sa te poti descarca in fata cuiva. Vorbind intr-adevar ajuta!

[SFATUL 10]: Mamicilor, luati o pauza!

10
Mamele in particular au obiceiul de a se simti vinovate pentru ca fac
totul pentru copilul lor. Avem nevoie sa renuntam la acest obicei,
pentru ca nimeni nu se va interesa de noi, daca nu o facem intai noi
insene, si nu este ceva usor de facut. Gandeste-te la sfatul pe care il
dau companiile aeriene: „In caz de urgenta, mai intai puneti-va dv
masca de oxigen, inainte de a incerca sa-i ajutati pe ceilalti!”
Aminteste-ti: una dintre cele mai bune modalitati de a iubi un copil
este aceea de a avea grija de mama lui!

[SFATUL 11]: Nu-i da mai multa importanta decat are!

Pentru cei care nu cunosc dificultatile copilului tau, de obicei li se
poate parea ca este nepoliticos, arogant si neindemanatic. Atunci cand
comportamentul sau provoaca priviri de dezaprobare, in mod normal
copilul nu-si da seama, insa noi, parintii, devenim constienti foarte
usor de toate semnalele prin care sunt judecati si dezaprobati. Data
viitoare cand te vei simti rusinat de modul in care oamenii te judeca
pe tine si pe fiul tau, aminteste-ti asta: „ Pe cei care nu au aceasta
problema, ii intereseaza, iar pe cei care o au, ii lasa indiferenti!”

1.2. ACCEPTARE SI INTELEGERE

Poate fi foarte dificil pentru un copil SA sa fie acceptat in societate.
Din punct de vedere social, el intotdeauna „face lucrurile rau” si rupe
reguli despre care nici macar nu stia ca exista, iar lumea trateaza
foarte aspru pe persoanele care rup regulile scrise. Aceasta implica
pedepse crude, ca de exemplu ridicolul, izolarea. Insa uneori
deasemenea poate fi dificil sa gaseasca intelegere si acceptare in
propria casa! Un motiv pentru aceasta poate fi faptul ca purtarea lui

11
necesita multa corectie si copilul s-ar putea simti ca si cum tot ceea ce
aude din partea celorlalti sunt doar critici. Un alt motiv poate fi ca
parintii au o atitudine negativa fata de diagnosticul de SA, ceea ce
duce la un mesaj de respingere. Copilul SA are nevoie si merita sa se
simta acceptat si inteles ca o persoana unica si valida, din care doar o
parte o reprezinta SA.
In continuare expun cateva sugestii prin care parintii pot ajuta la
atenuarea acestor dificultati:

[SFATUL 12]: Sa acceptam diagnosticul!

Sa fim onesti, foarte putini parinti primesc diagnosticul cu bratele
deschise! Intotdeauna la inceput spunem ca nu vrem sa-i punem o
eticheta copilului si tindem sa negam si sa ne opunem, atat cat putem.
Dar intr-adevar trebuie sa avem mare grija cu mesajele pe care le
poate percepe copilul! Am auzit spunandu-se ca noi, parintii, trecem
printr-o perioada de „duel”, de lupta, atunci cand primim diagnosticul.
Poate acesta este procesul natural, insa daca ne incrancenam prea
mult, aceasta poate sa dureze si sa fie foarte dur, ne poate conduce la
alt final. Avem nevoie sa ne provocam pe noi insine cu faptul ca
purtam „duelul unei iluzii”, iluzia copilului pe care ne-am fi dorit sa-l
avem... In momentul in care incepem sa scapam de aceasta iluzie,
suntem liberi sa acceptam sau sa respingem copilul minunat pe care il
avem! Copilul nostru SA are nevoie sa stie ca suntem mandri de el si
ca il acceptam in mod neconditionat, iar aceasta implica sa acceptam
ca sufera de Sindromul Asperger. De aceea, negand SA, inseamna ca
ne respingem propriul copil, in acelasi mod in care acceptandu-i SA
inseamna sa-l acceptam si sa-l imbratisam..

12
[SFATUL 13]: Sa cautam sa aflam mai multe despre Sindromul
Asperger!
Chiar daca fiecare copil SA este unic, putem descoperi cate lucruri au
in comun. De obicei, cu cat mai multe stim despre SA, cu atat mai
mult ne intelegem copilul.Cunostintele inseamna putere si, la urma
urmei, se spune ca a intelege inseamna a ierta!
Prima carte pe care multi parinti americani au citit-o pentru a afla ce
inseamna SA, este cartea scrisa de Tony Attwood; este un bun inceput
si cand am citit-o, imi amintesc ca am gandit: „Cum se poate ca acest
om sa-mi cunoasca atat de bine fiul?”.
Sunt multe alte carti disponibile si pagini web (vezi bibliografia de la
sfarsit). Deasemenea poti intra intr-un grup de sprijin local si toate
aceste lucruri iti aduc multe informatii si te ajuta sa nu te simti singur.
Poate veni un moment in care insusi copilul in cauza sa manifeste
interes pentru a afla despre SA. In acest caz, vorbeste cu el intr-un
mod deschis si calm! Nu permite ca aceasta denumire sa-l sperie!
Asigura-te ca intelege ca acest cuvant „Sindrom” poate fi inlocuit cu
grupul „ca si, la fel cu..”, iar d-l Asperger a fost un doctor austriac
foarte interesat de copii „ca si” el. Lasa-l sa citeasca carti, daca vrea, si
incita restul familiei ca sa arate interes si sa se implice! Poate fi
distractiv sa dezbateti impreuna caracteristicile SA si sa incercati sa
descoperiti cine din familie ar mai putea avea asa ceva! Cauta in
internet persoane publice, actori, cantareti care pot manifesta sau chiar
isi recunosc caracteristicile SA! Poate fi un proces de invatare pentru
toti!

[SFATUL 14]: Nu-i poti tine piept?

13
De obicei este dificil sa spui ce este capabil sa faca un copil SA si
ceea ce este mai bine sa NU asteptam de la el. Pe masura ce incepi sa
intelegi mai multe despre SA, asta te poate ajuta cel putin sa vezi ceea
ce el NU POATE FACE.
Aminteste-ti ca un copil SA are dificultati cu lucruri pe care copiii
normali le fac in mod natural. In multe cazuri el necesita ajutor si sa-l
ghidezi in situatii la care nu te asteptai. Nu trebuie sa ne asumam in
mod automat ca un copil SA intelege lucruri si stie ceea ce se asteapta
de la el, doar pentru ca ceilalti copii o fac in mod normal si evident!

[SFATUL 15]: Sa-i intelegem intransigenta, rigiditatea! („trenuri

versus masini”).
Una dintre „cheile” intelegerii copilului SA, in vederea diminuarii
rigiditatii, este faptul ca nu ii plac schimbarile si are nevoie de multa
rutina. Tinde sa aibe idei fixe si poate fi obsesiv si incapatanat.
Rigiditatea ne ajuta sa explicam multe din caracteristicile cele mai
iritante si de neinteles ale SA. De ce copiii SA insista sa fie atat de
rigizi? Stim ca se simt mai siguri atunci cand viata lor este predictibila
si precisa. Poate ca fiind rigizi, le da acea senzatie ca fac ordine intr-o
lume pe care ei o gasesc haotica, si asta ii ajuta mult.
Analogia „trenuri versus masini” ne da o idee despre cum este
rigiditatea in SA. Este comparata mintea copilului SA cu un tren care
merge pe o linie ferata, iar opusul este o minte neurotipica, ce
seamana mai mult cu o masina pe o sosea. Diferenta principala intre
tren si masina este drumul pe care fiecare circula: linia ferata este
rigida, iar atunci cand trenul porneste de la un capat, parcusul
traseului se face in mod previzibil, pana la ultima statie. Masinile in
schimb nu sunt previzibile: soferul are mult mai multe posibilitati de a

14
conduce, poate schimba traseul, poate intoarce unde vrea, opri sau
schimba directia. Aceasta analogie m-a ajutat sa inteleg multe lucruri
despre fiul meu, care erau ca un mare „puzzle” pentru mine.
Deasemenea m-a ajutat sa inteleg ca el nu era rigid si incapatanat
dinadins. Sa fie flexibili este o mare dificultate pentru copiii SA!

[SFATUL 16]: Sa investigam motivele comportamentului sau

„sarac”! Mai sus am prezentat unele idei pentru abordarea
comportamentului specific SA, dar intotdeauna este mai bine intai sa
intelegem ce sta la baza acestui comportament, inainte de a-l aborda.
Sunt multe posibilitati de luat in calcul:
1.Cateodata, atunci cand copilul se poarta rau, el nu face decat sa-
ti probeze limitele, toti copiii o fac din cand in cand, iar cei cu SA nu
sunt o exceptie.In aceste momente trebuie sa ne aratam agreabili dar
fermi (vezi sfatul 55). El are nevoie sa stie ca exista norme clare si
concrete si ca trebuie sa le indeplineasca.La inceput s-ar putea sa nu-i
placa, dar asta il va ajuta sa se simta mai in siguranta.
2.Este suparat sau frustrat. Bineinteles ca nu intotdeauna iti pune
la proba limitele, insa problemele de comportament pentru un copil
SA de obicei vin din modul cum isi exprima supararea. Poate ca el
comunica prin propriul limbaj, propriul „cod”, ca este frustrat.
3. Are o suparare reala. Atunci cand se intampla asta, este mai
bine sa stim despre ce este vorba, astfel ii putem arata pasii pentru a-l
redirectiona. De exemplu:
 Se afla sub un stres excesiv la scoala sau din alt motiv
 Il deranjeaza foarte tare ceva

15
  Alte persoane (de ex alti copii) il supara in mod deliberat sau il
provoaca intr-un anumit mod
4. Are ceea ce se cheama „necaz Asperger”: uneori descoperi ca
ceva este foarte important pentru copil, dar vazut din afara, acel lucru
pare stupid, irational sau de mica importanta. Comportamentul sau
este disproportional cu situatia. Un exemplu extrem: copilul arunca
obiectele colegului si il insulta pentru ca s-a luat de echipa lui
favorita!.El respinge acceptarea oricarei responsabilitati

[SFATUL 17]:Fa-ti prieteni inainte de a „strange puncte” !

Pentru fiecare copil, obiectivul este „iubeste-l dar controleaza-i mereu
comportamentul!”. Acest lucru nu este deloc usor cand
comportamentul sau este total irational, din cauza „necazului
Asperger” (concept definit anterior). In aceste momente trebuie facut
apel la logica, pentru a-i demonstra ca se insala sau ca este irational,
desi este posibil sa nu functioneze. Trebuie sa acceptam ca pentru
moment, aceasta este realitatea lui. In acest punct el este in totalitate si
sincer convins ca purtarea lui este naturala, autentica, iar
comportamentul lui este pe deplin justificat.
Dupa o vreme, putem incerca sa-l ajutam din nou, provocandu-l
gradat sa gandeasca, dar temporizarea trebuie sa fie cea corecta. El are
nevoie sa fie calm, increzator, fericit, pentru a putea fi receptiv. Atat
timp cat este suparat, nu va servi de nimic sa ne certam cu el, fiindca
va fi mai rigid decat de obicei si probabil ca se va supara si mai mult.
Arata-te solidar cu supararea lui, in loc sa-l judeci sau sa-i ierti
comportamentul! Daca el simte ca poate avea incredere in tine si ca

16
vei fi de partea lui, va fi mai deschis si mai receptiv la ceea ce va
trebui sa-i spui mai tarziu.

[SFATUL 18]: Sa-i fii alaturi!

Fa tot posibilul pentru ca fiul tau SA sa fie convins ca esti de partea
lui! Sa fii langa el include caldura si acceptare, inseamna sa ne
interesam de tot ceea ce este important pentru el si sa-l ascultam fara
sa-l judecam (vezi si sfaturile 52 si 107). Aceasta bineinteles ca nu
inseamna sa-i acceptam un comportament inadmisibil, dar cand il
corectam, trebuie sa facem tot ce putem ca sa separam copilul de
comportamentul sau. Este de maxima importanta ca el sa primeasca
mesajul ca este comportamentul sau cel care nu ne place, si nu el.
Spune-i ca esti de partea lui si impreuna cu toata familia sunteti de
aceeasi parte a baricadei! Nu trebuie sa ne gandim ca el stie deja asta
si ca nu este nevoie sa i-o spunem!. El are mereu nevoie sa i-o spui si
sa-i demonstrezi ca ai grija de el, ca pretuiesti compania lui, ca iti
place, ca simtul umorului sau te distreaza si ca suferi cand are
dificultati.

1.3 CONSTRUIND AUTOSTIMA

O autostima sanatoasa este vitala pentru copilul SA si il ajuta in toate
aspectele vietii sale.O autostima saraca se poate manifesta in multe
moduri, incluzand izolarea si furia, putand sa duca la depresie.
Cand un copil SA are o autostima scazuta, nu este usor de recunoscut
acest lucru, pentru ca nu intotdeauna este evident. De exemplu, daca
este arogant, rezervat sau incapatanat, este greu sa ne imaginam ca
aceasta atitudine poate veni dintr-o autostima scazuta. Insa daca luam

17
in calcul asta, un copil fericit si sigur pe el insusi nu are nevoie sa se
comporte asa.
Unul dintre motivele care genereaza o autostima scazuta la un copil
SA este acela ca el tinde sa aibe o imagine despre sine putin
realista.De obicei sunt perfectionisti si nu-si dau seama de punctele lor
forte si de slabiciuni in mod clar. Oscileaza intre idei grandioase,
datorita capacitatilor sale si suparari la fel de mari atunci cand esueaza
(vezi si sfaturile 54 si 148). Tinand cont de dificultatile tipice SA,
acesti copii se pot simti fara speranta, stiind ca trec prin viata confuzi
si neintelesi de restul lumii..
In continuare vin o serie de sfaturi care pot ajuta la construirea unei
puternice autostime a copiilor nostri SA. Este o munca dura si lenta,
dar cu multe satisfactii:

[SFATUL 19]: „Agata-l” facand ceva bun!

De obicei parintii uita prea adesea de puterea lingusirii. In loc sa
cautam motive ca sa-i felicitam sau premiem, asteptam sa faca ceva
rau si incepem sa-i criticam. Lauda este un puternic motivant!
Construieste-i autostima copilului facandu-l sa stie ca FACE CEVA
BINE. Copilul SA are nevoie de acest „feed-back” mai mult ca
oricine. Antreneaza-te sa cauti oportunitati pentru a i le prezenta,
ofera-i caldura, incurajeaza-l sa aibe acest comportament, consolidand
ceea ce face si progresele pe care le obtine!
Cand laudam un copil SA, trebuie sa o facem bine, pentru ca el
este foarte inteligent si poate ajunge sa urasca un premiu oferit prea
entuziast sau cu caracteristici prea generale. In mod normal el se simte
mai comod cu laude care i se par adevarate si nu exagerate. O strategie

18
care functioneaza bine si ii da forta este formula „vezi – simti –
numesti”:
*Vezi: spune-i ce vezi! Ex: „Vad ca o lasi pe sora ta sa se joace
cu consola”
*Simti: descrie ceea ce simti! Ex:”sunt mandra/multumita sa vad
ca va jucati amandoi”
*Numesti: pune-i un nume comportamentului pe care i-l lauzi!
Ex: „Asta numesc eu sa fii un frate dragut”

[SFATUL 20]: Sa premiezi e mai bine decat sa pedepsesti!

Incearca sa-ti bazezi actiunile pe conceptul „Imbunatateste si
premiaza” si gandeste-te la pedeapsa ca la o ultima solutie. Aminteste-
ti ca premiile nu trebuie sa fie materiale sau scumpe, un premiu poate
fi un „Foarte bine!”, mancarea favorita, o imbratisare, o iesire in
natura sau dedicandu-i timp doar lui, ascultandu-l si vorbind putin cu
el.

[SFATUL 21]: Sa aveti „sesiuni pozitive”!

Acestea sunt momente distractive in familie, in care se vorbeste doar
de lucruri pozitive. Regulile sunt:
 De fiecare data voerbeste doar cate o persoana.
 Toata lumea asculta
 Se poate vorbi despre orice, atat timp cat transmite un
mesaj pozitiv
Ca sa se sparga gheata, s-ar putea spune de exemplu:

19
  Imi place mult inghetata pe care am mancat-o dupa cina
 M-am simtit foarte multumita cand ti-ai ordonat jucariile
 Cand am fost la cinema, m-am simtit foarte bine

[SFATUL 22]: Ajuta-l sa treaca peste umiliri!

Toti copiii din lume urasc sa fie umiliti si vor face tot ceea ce le sta in
putinta pentru ca aceasta sa nu li se intample. Copilul SA poate sa
sufere mai mult decat ceilalti si se poate simti foarte nefericit. Iata
cateva moduri de a-l ajuta sa evite umilirile din partea celorlalti:
 Permite-i sa aibe succes, oferindu-i situatii in care poate sa
„castige”. Cu alte cuvinte, cateodata este mai bine sa evitam
uneole lucruri care stim ca sunt prea dure pentru el.
 Nu da prea multa atentie greselilor sale
 Cand face o greseala, arata-i cum poate sa faca acel lucru bine si
incurajeaza-l sa gandeasca: „cum pot sa o fac in mod diferit data
viitoare?”
 Cand exista un conflict, sa nu lasi copilul sa se izoleze! Incearca
sa-i oferi un loc sigur unde sa mearga!

[SFATUL 23]: Invata-l sa-si planuiasca modul de a se comporta!

Cand o situatie duce la un comportament posac, este mai bine sa
impui o solutie sau un ultimatum, incearca sa-i prezinti problema ca
pe ceva la care puteti lucra impreuna. De exemplu, ii poti spune:
„Cand matusa ta ne-a vizitat, atitudinea ta a fost foarte aspra. Stiu ca
nu voiai sa fii asa, dar nu a fost deloc placut cand ea a zis:”Buna” Ce
faci?”, iar tu ai privit-o si ai plecat in camera ta. Mi-ar placea sa
vorbim despre alte moduri dce a te purta, pentru ca data viitoare sa nu
mai fii atat de posac”. Dupa aceea, lasa sa treaca putin timp, pentru ca

20
el sa se poata gandi, sau analizeaza situatia impreuna cu el, cautand
„raaspunsuri agreabile”. Aceasta poate functiona, pentru ca il ajuta sa
se simta respectat si sa stie ca ii apreciezi opiniile si ideile.

1.4. SA-I REDUCEM ANXIETATEA!

Relatia intre SA si anxietate: pentru ca un copil SA sa aibe o baza
solida, nu doar trebuie sa fim convinsi ca se simte in siguranta, iubit si
acceptat, deasemenea trebuie sa invatam si pasii pentru reducerea
nivelului de anxietate. Expertii spun ca persoanele cu SA au o
predispozitie speciala pentru anxietate.
Toti suferim de anxietate sau de stres in anumite momente, asa ca stim
cum ne poate afecta: cand suntem ingrijorati sau stresati, nu putem sa
ne traim viata normal, este posibil sa nu putem dormi sau nu ne mai
putem concentra prea usor, tindem sa fim iritabili si putin rezonabili.
Putem avea dificultati la mancare, uneori mancam prea mult sau poate
prea putin, devenim obsesivi, ne suparam pentru lucruri neimportante
sau avem reactii disproportionate. Daca ne gandim bine, putem
observa multe din aceste simptome exact la copilul nostru SA si ne
putem face o idee despre nivelul de anxietate pe care il inregistreaza el
in viata zilnica.
Cea mai mare parte din anxietatea de care un om normal sufera
depinde direct de personalitatea sa si de factorii exteriori. Unii oameni
pur si simplu sunt mai inclinati ca altii de a avea anxietate. Toti
cunoastem persoane care par sa treaca prin viata manevrand fara
dificultate orice situatie, fara ca acest lucru sa-i afecteze. Deasemenea
avem de partea opusa oameni care se simt anxiosi pentru orice lucru
care li se intampla. In cazurile extreme, o persoana poate deveni
anxioasain urma unei mici dileme, de ex.: pe care din aceste doua

21
jachete sa-mi pun?”. Dat fiind ca aceasta anxietate vine dinauntrul
persoanei, ea se relationeaza cu factori externi. In aceasta parte a
spectrului intalnim copiii SA.

ANXIETATEA ASPERGER
Ce cauzeaza anxietatea la copiii SA? Cateodata exista un motiv extern
clar, de exemplu copilul poate suferi o agresiune (bullying) la scoala
sau in oricare alt loc. Alteori motivul nu este atat de clar si este dificil
de descoperit din afara. Cred ca acesta este cazul de „anxietate
Asperger”, pe care trebuie sa o acceptam.
Imi amintesc ca odata eram intr-un magazin cu fiul meu, care
avea 9 ani. L-am dus acolo ca sa-i cumpar creioane colorate, pentru
inceputul anului scolar. El examina toate culorile, dedicand acestei
activitati mult timp, intr-un mod intens si obsesiv. In timp ce continua
sa aleaga, ne-am intalnit cu o prietena. Dupa ce am vorbit putin, ea a
incercat sa aibe o conversatie amabila cu Kenneth, intrebandu-l ce
creioane ii plac mai mult, cand incepe scoala... Nu a primit raspuns,
doar tacere. Ea a incercat in repatate randuri sa obtina un raspuns, dar
in zadar, pana cand el i-a spus foarte suparat: „ Taci imediat! Nu vezi
ca incerc sa ma concentrez?”
Acum acestei amintiri ii pot vedea si latura distractiva, dar sunt sigura
ca si tie ti s-au intamplat situatii stanjenitoare similare. Totul a fost ca
un puzzle. De ce a trebuit sa fie atat de posac si dezagreabil? Incerca
sa ofenseze in mod deliberat? Nu si-a dat seama ca prietena noastra
incerca sa fie amabila? Nu si-a dat seama ca ne-am facut de rusine?
Evident raspunsul este „NU”. El literalmente nu-si dadea seama de
aceste lucruri datorita „orbirii Asperger”. Dar alt factor de extrema
importanta care a cauzat acest comportament este anxietatea. De ce

22
era anxios? In parte pentru aspectul social al situatiei: eram intr-un
magazin si am intalnit o persoana pe care el nu se astepta s-o intalnim.
Ceva mai tarziu am inteles ca in afara de aceasta, il facea nervos si
activitatea de a alege creioanele colorate. Daca nu s-ar fi intamplat
asta, poate nu mi-as fi dat seama ca, dandu-i prea multe optiuni unui
copil SA, aceasta ii poate produce multa anxietate.
Este interesant de intrebat de ce se intampla aceasta. In mod sigur il
preocupa sa nu faca o alegere proasta sau sa ia o decizie gresita.
Niciodata nu vom sti cu siguranta.
Iata cateva strategii care ne pot ajuta sa controlam nivelul de
anxietate al copilului SA:
-Sa intelegem si sa facem concesii
-Sa oferim ordine, structurare si predictibilitate

A.Sa intelegem si sa facem concesii!

[SFATUL 24]: Fii constient de „anxietatea mascata”!
Cateodata ne referim la sindromul Asperger ca la o „discapacitate
invizibila”, din cauza faptului ca dificultatile nu sunt evidente.
Deasemenea trebuie sa fim constienti de „anxietatea ascunsa”, pentru
ca din afara multe caracteristici ale SA pot parea orice, mai putin
anxietate. Pot parea exact contrariul, uneori chiar si parintilor. In plus,
unele caracteristici devin evidente, chiar extreme, atunci cand copilul
este anxios.
Haideti sa ne gandim putin cum apare sindromul Asperger pentru
lumea exterioara! Am intalnit un rezumat interesant despre SA, atunci
cand Kenneth a fost diagnosticat. Este o scrisoare scurta, pentru
cineva care nu stie absolut nimic despre SA si care spune asa:

23
Ce este Sindromul Asperger? Este o discapacitate care in unele
aspecte este asemanatoare cu autismul. Persoanele cu SA par
normali, dar au dificultati in zonele de intelegere si comunicare
sociala. Ele pot parea posace, arogante, neindemanatice, iar
comportamentul lor poate sa para ciudat, excentric si
imprevizibil.
Sindromul Asperger poate afecta persoane din toate clasele sociale
si cu grade diferite de inteligenta, de la cele ce au dificultati de
invatare moderate, la acelea cu o capacitate-limita. Te rog, fii
rabdator, ei nu vor sa te ofenseze!
Nu este intelept sa gandim ca fiul nostru trece prin viata intr-un
mod atat de antipatic! „Posac, arogant si neindemanatic” nu este
imaginea pe care oamenii o au despre anxietate. Noi, parintii, stim
ca fii nostri SA in fond, in ciuda aparentelor, sufera de multa
anxietate, chiar daca nu arata, chiar daca este ascunsa. Problema
este ca lumea nu va face concesii dificultatilor ascunse pe care le
au, de aceea este important ca aceste concesii sa le faca parintii
copiilor SA.

[SFATUL 25]: Sa investigam motivele anxietatii!

Ce produce aceasta anxietate? Este important sa incercam sa
intelegem, chiar daca nu vom putea sa-l ajutam in toate situatiile. Nu
putem uita ca una dintre cele mai mari dificultati ale copiilor SA este
sa gestioneze lucrurile care nu le sunt familiare si previzibile. Le
putem pune urmatoarele intrebari:
 Ce i s-a intamplat recent?
 Au intervenit schimbari la scoala?
 S-a schimbat vreo rutina?

24
  Este bolnav, obosit in mod special?
 Exista persoane noi in viata lui?
 Se poate intampla in mod constant ceva de care nu esti
constient(a), ca de exemplu agresiuni la scoala, dificultati
senzoriale?
 Se repeta la el vreun tip de comportament?
 Exista ceva care i se pare dificil in mod special?
Cateodata cauza este specifica, altadata nu este evidenta in mod
absolut si trebuie sa acceptam ca este pur si simplu „anxietate
Asperger”. Lumea poate sa fie foarte confuza, ostila si imprevizibila
pentru un copil SA. Chiar daca nu-l putem intelege, il putem ajuta sa
fie sigur ca vom ramane mereu langa el.

[SFATUL 26]: Sa aspiram la un nivel optim de anxietate!

Ca parinti, nu suportam sa ne vedem copiii anxiosi, suparati, simtindu-
se rau si intelegem ca sunt mai vulnerabili decat par. Normal ca vrem
sa-i ajutam, insa in acelasi timp stim ca nu e o idee buna sa-i
supraprotejam. Este greu sa gasim un echilibru.
E bine sa ne amintim ca, la urma urmei, anxietatea este parte din
viata. Chiar daca multa anxietate poate fi paralizanta, putina poate fi
utila atunci cand ne stimuleaza sa facem lucruri pe care in alt mod nu
le-am incerca. In punctul optim al anxietatii, un copil se poate simti
suficient de comod ca sa incerce ceva nou si in procesul de
invatamant, se poate descurca in situatii deficile. Scopul este sa se
descurce cu anxietatea, nu sa o elimine. In realitate va fi un proces
lung si progresiv.
Putem sa facem multe lucruri pentru a ajuta copilul nostru SA sa
devina constient de lumea inconjuratoare si sa i-o facem mai

25
previzibila. Dar ei de asemenea au nevoie sa invete ca viata nu
intotdeauna se poate controla sau se poate prezice; cateodata lucrrile
nu ies cum am planuit, si asta poate deasemenea sa fie un lucru bun.

B. Sa-i oferim ordine, structurare si predictibilitate!

[SFATUL 27]: Sa planuim fiecare schimbare cu multa grija!
Aminteste-ti ca fiecare schimbare, oricat de mica ar fi, de obicei
nelinisteste mult un copil SA. Incearca sa introduci orice schimbare
intr-un moment in care amandoi sa fiti relaxati si, daca poti,
anticipeaza-i tot ceea ce se va intampla.

[SFATUL 28]: Utilizeaza un „panou de anunturi”!

Daca nu ai o bucata de pluta sau o tabla pentru a face un panou de
anunturi in casa, gandeste-te sa obtii asa ceva. Il poti utiliza ca pe un
punct de referinta pentru copil, ca sa poata observa acea informatie ce
il va ajuta sa vada lumea intr-un mod mai previzibil, de ex. reguli de
joc, rutina de fiecare zi, „contracte”... Asigura-te ca acest panou este
situat intr-un loc accesibil, cum ar fi bucataria, locul de luat masa sau
camera sa. Astfel el il poate lua ca referinta de cate ori va avea nevoie.

[SFATUL 29]: Utilizeaza un cronometru sau un temporizator!

Temporizatoarele de bucatarie se pot obtine usor si sunt ieftine.
Cronometrele se pot cumpara in magazinele sportive. Aceste lucruri
sunt utile pentru copilul SA si pot fi de mare ajutor in structurarea si
predictibilitatea de care are nevoie. S-ar putea ca pe el sa-l linisteasca

26
sunetul temporizatorului, anuntandu-l ca s-a terminat timpul. In plus, i
se va parea distractiv sa se joace ca si cum ar fi intr-un concurs!
Temporizatorul poate fi util in situatiile urmatoare:
 „Trebuie sa mergi si sa te calmezi in camera ta timp de 2
minute!”
 „Am nevoie sa ma odihnesc 20 de minute fara sa ma
intrerupi si atunci voi juca cu tine orice joc vrei”. (daca
intrerupe, se incepe din nou cu cele 20 de minute).
 „Dupa ce iti vei face temele timp de 15 minute, vei putea
privi la televizor”
 „Poti citi in pat timp de 10 min, iar dupa ce trece acest
timp, trebuie sa stingi lumina”.
 „Hai sa vedem daca poti bate mingea fara oprire timp de 3
minute !”.

[SFATUL 30]: Sa utilizam ajutoare vizuale!

Daca putem ajuta un copil SA sa stie si sa-si aminteasca ce se asteapta
de la el, va fi mai usor sa-si reduca anxietatea si sa devina constient de
lumea inconjuratoare.
Cea mai mare parte dintre persoanele cu SA sunt „ganditori
vizuali”, deci are sens sa le oferim ajutoare de natura vizuala: ceva
scris, care sa-i ajute sa-si aminteasca, sau ceva mai complicat, cu
desene colorate.
Fiecare copil este complet diferit in rapot cu ajutorul vizual care il
poate ajuta: poate fi un „contract scris de comportament”, lucruri din
rutina de fiecare zi, meniul zilnic sau orice altceva. Dar baza pur si
simplu consta in: COPILUL SA IN MOD NORMAL ISI

27
AMINTESTE MAI BINE SI INVATA CEEA CE VEDE, DECAT
CEEA CE AUDE.
Exista foarte multe moduri in care aceasta baza poate fi folosita, este
distractiv sa iti folosesti imaginatia ca sa vezi ce poti face. De
exemplu, construind aceste ajutoare vizuale este o buna ocazie de a-si
arata interesul, decorandu-le cu desenele lui favorite.

[SFATUL 31]: Plastifica ajutoarele vizuale!

Sunt plastificatoare mici, nu foarte scumpe, care se pot cumpara in
magazinele cu materiale pentru birou.Chiar daca plastificarea poate
parea un lux, in realitate ajuta mult, pentru ca ajutoarele au un aspect
mai distractiv si dureaza mai mult. Daca se scrie textul cu o carioca,
ajutorul vizual se poate utiliza mult timp.
Alte sugestii care pot diminua anxietatea:

[SFATUL 32]: Exercitiul fizic

Acesta poate fi o buna metoda antistres. Uneori, cand copilul SA este
anxios, il poate calma o plimbare in aer liber sau un exercitiu fizic mai
viguros, ca de exemplu sa alerge sau sa inoate.

[SFATUL 33]: Distragerea atentiei

Putem distrage atentia unui copil anxios cu ceva care il poate absorbi
sau interesa, ceva cu care el este obisnuit si cu care se simte comod.
De exemplu sa-i dai o carte noua de colorat sau o carte cu un subiect
care stii ca il intereseaza.

28
[SFATUL 33]: „Zile in pijama”
Din cand in cand e distractiv sa organizati „ziua in pijama”, in care el
sa isi permita sa stea intreaga zi in pijama si sa faca ceea ce vrea
(intotdeauna cu o tema!). Cand observi ca devine extrem de anxios
mai mult timp, organizeaza-i o „zi in pijama” , pentru a putea sa se
relaxeze.

CAPITOLUL 2 – SA ACCENTUAM CEEA CE ARE MAI

BUN COPILUL SA!

2.1 SA INTINDEM UN POD PESTE GOLUL SOCIAL SI

EMOTIONAL!
Aceasta presupune sa invatam abilitatile sociale si emotionale care au
o profunda influenta in viata oriocarui copil SA. Aceste dificultati
afecteaza abilitatea de a se comporta si a relationa cu succes in
societate.
Cei care nu cunosc sindromul Asperger, de obicei iau ca pe o ofensa
comportamentele tipice acestei tulburari, chiar daca nu stiu exact
cauzele, eii considera copilul posac si needucat.
Daca suntem binecuvantati cu bune abilitati sociale si emotionale,
relatiile noastre cu lumea sunt placute: stim cum sa ii tratam pe ceilalti
si sa-i facem sa se simta comozi, tinem cont de sentimentele celorlalti.
Insa evident ca pentru aceasta, mai intai trebuie sa ne putem imagina
aceste sentimente, sa devenim constienti de ele, fapt ce pune copiii SA
intr-un dezavantaj clar.
Una dintre cele mai mari dificultati ale copiilor Sa este ceea ce
se cheama „ORBIRE MENTALA”, care practic inseamna ca pentru ei

29
este foarte dificil de imaginat perspectiva altei persoane (altfel spus,
nu se pot pune in locul altuia). Aceasta face ca relatiile lor sa fie
incredibil de complicate. Este foarte dificil pentru ei sa se joace cu
succes cu alti copii egali ca varsta, cand nu au o „antena sociala” cum
au ceilalti! Copiii SA nu pot sa-si dea seama cine le este realmente un
bun prieten, iar ceilalti pot sa se poarte jignitor cu ei. Noi, parintii, ne
preocupam teribil cand vedem aceste lucruri, stim ca fiii nostri sunt
foarte vulnerabili si incercam sa-i ajutam. Stim ca pe termen lung,
daca o persoana face ca ceilalti sa se simta incomozi, in final poate
ajunge impopular, respins, intrainat, iar asta poate sa-i ruineze chiar
cariera.
Cand avem copii, vrem sa-i invatam multe lucruri: cum sa se
imbrace, cum sa treaca strada intr-o maniera sigura, cum sa-si lege
sireturile la pantofi... Dar in mod normal nu ne asteptam sa trebuiasca
sa-i invatam abilitati sociale si emotionale si cu atat mai mult, un copil
SA nu numai ca ar trebui sa invete aceste abilitati cruciale, EL ARE
NEVOIE SA FIE INVATAT, pentru ca nu o poate face instinctiv!
Scopul nostru este sa-l ajutam sa-si dezvolte constiinta si
intelegerea sociala si emotionala. Pentru a face aceasta, trebuie sa
incercam sa intelegem perspectiva sa si sa-i descoperim „unghiurile
moarte”.

2.1.1 CONFLICTUL INTRE ABILITATILE SOCIALE SI

ONESTITATE
Unul dintre motivele pentru care copiii intalnesc dificultati atat cu
conceptele cat si cu modalitatile este faptul de a nu fi foarte
corecti.Exista un conflict intre a spune adevarul celorlalti si a le face
pe plac. Cand se intampla asta, persoanele normale de obicei opteaza

30
pentru a spune o minciuna nevinovata, pentru a nu-i ofensa pe ceilalti.
Cea mai mare parte dintre noi acceptam aceasta minciuna ca pe un
mod de operare pe care il are societatea noastra.
Faptul ca utilizam un termen ca „minciuna nevinovata”, arata ce ne
gandim ca este ceva care nu face rau. Cateodata preferam sa
sacrificam putin din onestitatea noastra, pentru ca lucrurile sa fie mai
usoare. In mod normal nu ne gandim prea mult la asta, pur si simplu
se intampla. In consecinta, spunem lucruri care nu sunt in totalitate
adevarate, pentru ca ceilalti sa se simta mai comozi, nu spunem ceea
ce gandim cu adevarat. Stim exact cand este momentul sa spunem
ceea ce gandim. Intram in mici minciuni cand nu ne intereseaza prea
mult ceea ce se intampla.
Persoanele cu SA nu se comporta in acest mod, in sensul ca uneori
actioneaza intr-un „mod nepotrivit”. Ele sunt inocente in sensul ca
pentru ele cel mai important este sa fie oneste in toate circumstantele,
nu apreciaza concepte subtile ca „ minciunile nevinovate”. Acest lucru
poate fi considerat sfidator de catre ceilalti, iar pentru copiii SA ar fi
absolut antinatural sa se comporte in alt mod.

[SFATUL 35]: Apreciaza-i onestitatea ca pe o mare calitate!

De obicei, firea posaca al copilului SA este doar o caracteristica
realmente onesta. Sa fie onesti si directi reprezinta o parte din
caracteristicile SA si, daca am putea, nu le-am cere sa inceteze sa fie
ceea ce sunt!
Priveste asta ca pe ceva pozitiv, este ceva ciudat dar intr-adevar
inviorator sa te intalnesti cu lipsa de ipocrizie si pretentii, care sunt
tipice SA! Este intr-adevar o provocare, indiferent cum ai privi

31
lucrurile! Cu un copil SA, cel putin stii intotdeauna in ce punct te
gasesti, nu vei intalni niciodata praf sub covor! :D
Fara indoiala este mai usor sa convietuim cu persoane complezente,
care ne spun doar ceea ce vrem sa auzim, dar pe de alta partea avem
multe de invatat din onestitatea copiilor SA.

[SFATUL 36]: Sa identificam „unghiurile moarte”!

Mai intai trebuie sa incercam sa identificam ce intelege copilul SA
intr-adevar si ce nu.Chiar merita sa dedicam un timp pentru a detecta
golurile din constiinta si intelegerea sa.
Studii recente indica faptul ca mai mult de 90% din interactiunea
sociala consta in comunicare nonverbala, fapt care ne permite sa
vedem pana la ce punct este importanta aceasta abilitate. Trebuie sa ne
asumam ca aceasta zona a comunicarii este un punct slab al constintei
si intelegerii, tipic copiilor SA.
Multi dintre noi suntem buni in mod intuitiv in comunicarea
nonverbala. Incepem sa invatam asta din instinct, cand suntem mici,
dar este un proces de invatare important, care nu este innascut pentru
copilul SA. Dificultatea sa in comunicarea nonverbala afecteaza multe
zone din viata sa, cum ar fi:
 Abilitatea pentru a „citi” limbajul corporal
 Constinta normelor sociale nescrise
 Alte abilitati subtile

A. LIMBAJUL CORPORAL
Sa poti citi limbajul corporal este o abilitate fascinanta! Avem
abilitatea intuitiva de a „citi” umorul si intentiile celorlalti, fara a fi
nevoie sa ne-o spuna prin cuvinte. Modul in care o facem este

32
interpretand tot felul de piste subtile nonverbale pe care ei ni le dau.
Este inca si mai fascinant nivelul de complexitate al comunicarii care
ne vine din subconstient.
Pentru copiii SA, situatia este complet opusa. De exemplu, pentru
majoritatea dintre noi este usor sa „spunem” daca cineva „ni se pare
plictisitor”. Cum o facem? „Citind” piste cum ar fi expresia fetei,
privirea, pozitia, atitudinea, gesturile sau poate tonul vocii. Pentru
acest exemplu simplu, este nevoie de abilitati complexe nonverbale,
pe care copiii SA nu le au in mod natural. Pentru ei, comunicarea
nonverbala este ca o limba straina.

B.NORMELE SOCIALE
Sunt multe norme nescrise si complexe in societate pe care majoritatea
dintre noi ni le asumam si ne ajuta sa comunicam fluent, clar si
efectiv. De exemplu, obisnuim sa cerem sfatul sau parerea cuiva care
se gaseste intr-o pozitie de autoritate. Alteori invatam asta de mici si
fara un invatamant formal, insa copiii SA sunt foarte putin constienti
de asta.

C.ALTE ABILITATI SUBTILE:

 CONSTINTA CONTEXTUALA: copiii SA pot aprecia in
mod foarte redus diferenta dintre contexte si modul cum
aceasta afecteaza comunicarea. Aceasta inseamna ca ei
vor vorbi tuturor in acelasi mod si la fel de directi, fapt
care de obicei se percepe ca neadecvat. Ei nu stapanesc
modul de a vorbi cu tact si spun clar ceea ce gandesc,
daca asa se simt in acel moment, negasind in mintea lor
motivul pentru care n-ar trebui s-o faca.

33
  INTERPRETAREA LITERALA: copiii SA tind sa
interpreteze lucrurile in mod literal si nu figurat, iar asta
poate creea cateodata situatii distractive, dar in acelasi
timp le poate cauza probleme de confuzie si neintelegere.

2.1.2 TEHNICI PENTRU DEZVOLTAREA CONSTINTEI:

[SFATUL 37]: Sa evidentiem si sa dezbatem!
A. Sa evidentiem!: copilul SA tinde sa actioneze fara sa tina
seama de emotiile sale ci doar sa si le exprime, el are doar
cunostinta de propriul stadiu emotional. Antrenandu-i si
evidentiindu-i emotiile, il poate ajuta sa-si dezvolte constinta.
La inceput poate fi un pic ciudat, dar, la urma urmei, nu
trebuie sa-l „inveti” pe copil sa simta emotiile, lucrul acesta
devine mai usor pe masura ce se face.. Iata cum il putem ajuta
sa-si evidentieze emotiile:
 Accentuaza-ti limbajul corporal pentru a-i arata cum te
simti.
 Explica-i normele prin cuvinte, de exemplu: „Cand un
adult se urca cu noi in masina, s-ar putea sa ii pari posac
daca nu-i dai voie sa se aseze in fata!”.
 Vorbeste-i intr-un mod deschis si calm despre emotiile
sale, pune-le in evidenta prin cuvinte de care el are
nevoie, ca sa-si exprime propria sa realitate. Spune-i, de
exemplu: „cand asta s-a intamplat, cred ca te-ai simtit
foarte suparat (trist, multumit etc).” Poti sa-i pui intrebari
directe, daca este necesar.

34
 B.Sa dezbatem!: un mesaj important pe care orice copil SA
trebuie sa-l auda si sa-l inteleaga, este urmatorul: TOATE
PERSOANELE, INCLUSIV TU, VOR SA FIE TRATATE BINE,
ASTA INSEAMNA CA TREBUIE SA TE PORTI CU CEILALTI
LA FEL CUM AI VREA CA EI SA SE POARTE CU TINE!
Vorbeste direct despre cum ar vrea oamenii sa fie tratati.Iata cateva
intrebari si teme despre care poti discuta cu fiul tau SA:
 Cum ai vrea sa se poarte ceilalti cu tine?
 Cum nu-ti place deloc sa fii tratat?
 Poti sa-mi dai un exemplu de cum ti-ar placea sa fii tratat?
Dar cum nu ti-ar placea?
Incurajeaza familia sa vorbeasca despre anumite concepte subtile care
nu le sunt usor de inteles, ca de exemplu:
 Sa faci rau in mod intentionat si neintentionat, cu
exemple.
 Sa-ti bati joc sau sa razi cu cineva – exemple
 Agresiune fizica la scoala (bullying)


[SFATUL 38]: Sa folosim mecanismul de feedback pentru a-l

ajuta sa umple golul de empatie!
Aminteste-ti ca pentru el este foarte greu, daca nu chiar imposibil, sa
se puna in locul altuia, asa ca trebuie sa cauti zilnic oportunitati pentru
a-i spune prin cuvinte cum te simti, calm, cu voce suava. Deasemenea
spune-i cum s-ar putea simti ceilalti, pentru ca el nu o poate intui.
Explica-i cum ceea ce el face sau spune, ii poate afecta pe ceilalti.De
exemplu, daca el iti da o imbratisare, spune-i clar in acel moment:

35
„asta ma face sa ma simt foarte bine! O imbratisare de-a ta ma face sa
ma simt genial!”.
Daca purtarea lui este neadecvata, nu te astepta ca el sa-si dea seama
repede ca nu ti-a placut! Spune clar, de exemplu: „cand arunci toate
jucariile prin camera, devin foarte nervoasa si nu-mi place!”.
Cateva activitati si jocuri pentru a-i dezvolta constinta:

[SFATUL 39]: „Cartea de emotii”

Fa o carte speciala, pentru a-l ajuta sa-si exploreze emotiile. Pune-i, de
exemplu, pagini fericite, triste, suparate, speriate... Lipiti sau desenati
in aceste pagini imaginile corespunzatoare, cuvinte sau mici povestiri!
Faceti liste cu lucrurile care va fac fericiti (puteti include aici o
tableta de ciocolata, jocurile pe calculator etc), care va supara sau va
sperie!
Intrebati-va prietenii sau rudele ce lucruri ii fac fericiti sau tristi! Asta
ii poate ajuta sa inteleaga ce lucruri ii fac pe oameni fericiti (vezi
Anexa 5, de unde puteti lua cateva idei pentru a o face).

[SFATUL 40]: Un proiect de figuri lingvistice

Faceti o colectie de figuri lingvistice si puneti-o intr-un
carnet.Incercati ca oamenii sa va dea exemple si aratati-le si restului
familiei:
 Clasificati-le in functie de cat sunt de distractive!
 Vorbiti despre ce inseamna in prezent si cum se pot
traduce!
 Desenati lucruri distractive despre figurile lingvistice (de
exemplu: „mi-a soptit o pasarea”)

36
[SFATUL 41]: Jocul cu rolele
Daca ii place sa alerge cu rolele, asta il poate ajuta sa inteleaga
perspectiva altei persoane intr-un mod sigur si distractiv. Se pot
reprezenta situatii care s-au intamplat nu demult si putem explora
diferite forme de a le rezolva. Se pot face reprezentari distractive
despre apelurile telefonice, alte situatii sociale.

[SFATUL 42]: Jocuri de detectivi

 Coboara la minim sonorul televizorului in timpul unui
program sau serial si incercati sa aflati ce se intampla si
cum se simt personajele, folosind comunicarea
nonverbala: expresii faciale, gesturi etc
 Decupeaza cateva fotografii din reviste si incercati sa
aflati tot ce puteti despre respectiva persoana: varsta,
meseria, ce crezi ca face si cum se simte in acel moment,
din ce cauza etc

[SFATUL 43]: Arata-i diferitele grade ale emotiilor!

Copiii SA de obicei isi dau seama doar de emotiile extreme si tind sa-
si formeze opinii simpliste despre celelalte persoane. De exemplu, ei
pot sa vada ca ceilalti sunt „fericiti” sau „tristi”, dar cu greu pot
distinge stari intermediare cum ar fi „agreabili”, „descurajati” etc.
Incurajeaza-i sa detecteze diferitele grade intermediare, folosind un tip
de cod vizual simplu! De exemplu, daca spune ca celalalt este
multumit, tu intreaba-l: „In ce masura este multumit?”.Pentru a indica
„putin multumit”, codul poate fi sa-si tina mainile pe langa corp, iar

37
daca este „foarte multumit”, sa-si indeparteze mainile la maxim de
corp. Astfel il poti invata ca exista diferite grade de emotii.

[SFATUL 44]: Dezvolta-i vocabularul emotional!

Explorati impreuna cuvinte noi si interesante pentru a exprima
emotiile: incantat, terorizat, receptiv, fandosit, neincrezator, destept,
receptiv, deceptionat, furios, consternat. Dati cateva exemple din lista
de la Anexa 7 (Vocabularul emotional) si vorbiti despre situatiile care
ne-ar putea face sa ne simtim asa.

JOCURI SI ABILITATI SOCIALE: cateva idei de incercat

[SFATUL 45]: Gaseste-ti un complice!
Daca poti, gaseste cel putin un adult din viata copilului SA care sa
aibe un interes pentru el, sa se joace cu el si sa te ajute sa-l inveti
abilitatile de care are nevoie. El poate fi o ruda, un prieten sau un
student care poate ajuta odata pe saptamana, pentru o mica suma de
bani.

[SFATUL 46]: Intalniri pentru joaca

Planuieste intalniri pentru joaca, supervizate, care sa fii sigur ca au
succes, de exemplu intr-un loc unde stii sigur ca alti copii iti accepta
fiul SA. Pregateste aceste intalniri asa incat sa fie structurate si
previzibile in mod rezonabil, astfel copilul SA va sti in detaliu ce se
asteapta de la el, cand va incepe, cand se va termina, cine va fi acolo si
ce este probabil sa se intample.

38
[SFATUL 47]: Da-i voie sa-si aduca un marker!
Daca are dificultati in practicarea jocurilor de echipa, s-ar putea sa-i
placa sa-si aduca un marker sau o cutie cu suc, ca sa-si faca de lucru,
in timp ce observa jocul si invata regulile (se poate sa fie nevoie sa
comentezi cu el ceea ce a observat, pentru a evita sa fie prea rigid sau
sa ia lucrurile prea in serios).

[SFATUL 48]: Jucati „Urmeaza liderul!”!

Toata lumea trebuie sa observe ce face liderul si sa-l copieze exact la
fel (de exemplu sa aplaude, sa sara, sa se aseze, sa inconjoare un cerc
etc). Copilul SA se simte increzator sa participe la joc, pentru ca
regulile sunt foarte simple si clare.

[SFATUL 49]: Sa-l invatam sa faca cu schimbul si sa-si astepte

randul!
Se poate sa fie nevoie sa-l invatam conceptul schimburilor, intr-un
mod clar si cu rabdare. El are nevoie sa inteleaga nu numai cum
functioneaza, ci si faptul ca este just ca tuturor sa ne vina randul. Cand
el a inteles acest nivel intelectual, poate ca inca va mai avea nevoie sa
practice si sa fie incurajat sa o faca. Cauta sa-i dai exemple distractive:
„Acum este randul tau sa fii lider 5 minute, dupa care urmatoarele 5
minute va fi randul fratelui tau”.

[SFATUL 50]: Conexiuni in Internet

Copilului SA i-ar putea placea sa aibe contacte prin internet cu alte
persoane, chiar copii cu SA, ca si el, sa-si trimita mesaje si sa
vorbeasca despre lucruri de interes comun.

39
2.2 CEA MAI BUNA APROPIERE
Aceasta sectiune contine sfaturi generale despre cel mai bun mod de a
ne apropia de copilul nostru SA, cu scopul de a scoate la suprafata
ceea ce are el mai bun.

[SFATUL 51]: Sa fii calm(a) si relaxat(a)!

Orice copil, mai ales unul cu SA, raspunde mai bine la calm, la o
apropiere relaxata, insa evident ca este dificil, ca adult, sa-ti schimbi
temperamentul, asta daca nu esti deja o persoana calma. Oricum, e
posibil sa faci mici schimbari, care te pot ajuta: sa citesti o carte
despre relaxare, sa faci yoga, sa asculti ceva relaxant, sa mergi la un
masaj, sa faci o baie cu saruri...sau pur si simplu sa faci orice lucru
care stii ca te relaxeaza.

[SFATUL 52] Sa-i fii aliat(a)!

Chiar atunci cand apar probleme de comportament sau disciplina, cea
mai mare parte dintre copii stiu ca in fond, parintii sunt de partea lor.
Insa nu trebuie sa ne imaginam ca un copil SA deasemenea o stie! S-
ar putea ca el sa creada in mod sincer ca ii suntem impotriva doar
pentru ca, de exemplu, nu-i dam ceea ce vrea sau incercam sa-i
imbunatatim comportamentul!
Cauta modalitati pentru ca el sa stie sigur ca parintii lui ii sunt aliati,
fara conditii! Se poate ca el sa aibe nevoie sa i se spuna lucruri pe care
altor copii nu trebuie sa le spunem: ca esti aliatul si prietenul lui, ca
este obligatia ta, ca si parinte, sa incerci sa-i imbunatatesti
comportamentul, ca motivul pentru care nu vrei sa-i dai ceea ce el iti

40
cere este acela ca il iubesti mult si nu vrei sa faci lucruri care vor fi
negative pentru el in viitor (vezi si sfatul 18).

[SFATUL 53]: Comunica clar!

Aminteste-ti ca nu este rezonabil sa te astepti ca un copil SA sa
inteleaga subtilitatile! Ajuta-l sa inteleaga ca incerci sa comunici cu el
in modul in care el comunica: fara ambiguitati, onest si clar. Nu pleca
de langa el daca exista vreo urma de indoiala! De exemplu, daca vezi
ca nu-si pune geaca, nu-i spune „ nu-ti este frig?” sau „ vrei sa-ti pui
geaca?”. Spune-i clar: „te rog sa-ti pui geaca, pentru ca este frig”.
Spune-i in mod specific si calm, care este comportamentul ce se
asteapta de la el si ce consecinte poate avea comportamentul sau. Nu
trebuie sa te gandesti ca el stie, doar daca nu i-ai explicat mai inainte.
Fii cat poti de consistent si permite-i sa stie cand intrece limitele.

[SFATUL 54]: Cauta disciplina in mod pozitiv!

Regulile de baza sunt:
 Surprinde-l facand ceva bine (vezi sfatul 19)
 In general ignora, atat cat poti, purtarile proaste si
centreaza-te pe comportamentul bun
 Utilizeaza pedepsele doar ca un ultim recurs
Chiar daca un copil SA are nevoie de norme clare si de o structurare
pentru a-i dirija disciplina, ai grija sa nu intreci limita! Este important
sa te si distrezi in acelasi timp cu copilul tau. Gandeste asa:
„NORMELE FARA O RELATIE INTRE NOI INSEAMNA
REVOLTA” (vezi si sfatul 23).

41
[SFATUL 55]: Fii ferm, dar amabil!
Cand un copil SA stie ca sunt niste limite clare si ferme, asta il ajuta
sa se simta mai in siguranta. Cu alte cuvinte, „te ajuta sa gasesti un
sens lumii” si „exista niste limite peste care nu trebuie sa treci si voi
apara aceste limite”.

MESAJUL AMABILITATII
Amabilitatea il ajuta la nivel foarte profund: „Te accept asa cum esti”
si „Niciodata nu voi inceta sa te iubesc”. Dupa ce ati avut o problema,
fa-l sa inteleaga ca il ierti, ca toti facem greseli si intr-un anumit
moment facem lucruri pe care nu ar trebui sa le facem.O parte
importanta din ceea ce inseamna familia este sa poti face greseli dar sa
nu o ai contra ta. Invata-l ca membrii familiei se sustin unii pe altii. Sa
ai ca obiectiv modul de a spune NU intr-o maniera calda si agreabila!
Asta il va ajuta sa inteleaga ca esti de partea lui, chiar daca esti ferma.

[SFATUL 56]: Da-i feedback!

Trebuie sa raspunzi prin feedback continuu comportamentului sau,
permite-i sa stie cat de bine face lucrurile. Incearca sa-i dai un
feedback mai mult pozitiv decat negativ!

[SFATUL 57]: Fii flexibil(a)!

Simte-te liber(a) sa probezi idei noi sau strategii care crezi ca
functioneaza, sau orice alt recurs! Daca o idee functioneaza, atat timp
cat se intampla acest lucru, foloseste-te de ea si aplic-o! Accepta,

42
respinge, modifica si adapteaza ideile care iti servesc pentru o situatie
unica! Si nu uita ca uneori o idee nu functioneaza azi, dar poate
functiona cu succes 6 luni mai tarziu si viceversa!

[SFATUL 58] Anticipeaza!

Urmareste situatiile in care se intalneste fiul tau SA fara sa devii
paranoic! Trebuie sa fii atent(a) la „capcanele” potentiale, adica acele
situatii care ii pot cauza copilului mari probleme sau anxietate. Decide
ce situatii sa eviti sau fa-ti un plan de actiune pentru a le gestiona!
Aminteste-ti: SA PREVII ESTE MAI USOR DECAT SA
VINDECI! Asta te va ajuta sa previi problemele, inainte sa se
intample.

[SFATUL 59]: Sa mergem toti in aceeasi directie!

Acest lucru poate fi greu de obtinut, incercat ca adultii importante in
viata copilului SA sa se puna de acord in temele de baza, cum ar fi
normele si mesajele care se dau pentru rezolvarea problemelor. Daca
va puteti presenta ca un tot unitar, veti permite copilului sa stie unde
se gaseste si veti preveni ca adultii sa se puna unii contra celorlati.

[SFATUL 60]: Alege ce “batalii” sa infrunti!

Este imposibil sa abordezi fiecare mic incident ce apare si, chiar daca
ar fi posibil, n-ar fi o idee buna. Daca ne petrecem toata ziua
corectandu-ne si criticandu-ne copilul, el se poate simti coplesit si nu
ne va mai asculta. Aceasta inseamna ca nu ne va lua in serios daca nu
ii vom spune dinainte despre ce vom vorbi cu el. In plus, ‘’bataliile’’
continue ne obosesc foarte mult.

43
In mod normal este mai bines a evitam confruntarile, decat sa ne
implicam intr-o lupta pe care o vom pierde. Este difícil sa decidem pe
moment daca este o idee buna sa infruntam incidentul. Intreaba-te
doua lucruri: primul „pana la ce punct este important ceea ce s-a
intamplat?” si al doilea „ este o batalie ceea ce voi pierde?” (de
exemplu nu poti forta copilul sa ceara iertare dar ii poti refuza
cumpararea unei ciocolate).
Aminteste-ti, alege cu grija ce „batalie” sa infrunti!

[SFATUL 61]: Alege-ti timpul!

In unele momente in care comportamentul fiului tau este foarte dificil,
poate fi o adevarata provocare sa-l ajuti sa se schimbe. Infrunta-l doar
cand simti ca ai suficienta forta si ca si cum ar fi lucrul cel mai
important! Trebuie sa ai in vedere ca atunci cand este vorba despre un
comportament adanc inradacinat, de obicei se inrautateste inainte de a
se imbunatati, asa ca trebuie sa perseverezi.

[SFATUL 62]: Sa aveti simtul umorului!

Evident, este bines a ne luam in serios rolul de parinti, dar uneori este
bine sa si glumim! De multe ori, actiunile copiilor nostri SA pot fi
foarte distractive, mai ales in acele momente in care sunt onesti si ne
prefacem ca nu vrem sa observam acest lucru :D. Aminteste-ti ca este
bine sa razi si nu intotdeauna trebuie sa iei lucrurile prea in serios!
Copiii SA trebuie sa invete deasemenea sa rada si sa se distreze!

2.3. SA INCURAJAM CONFORMAREA SI MOTIVAREA!

44
2.3.1. MOTIVAREA ABSENTA
Putem deveni furiosi cand copilul pare sa nu aiba nicio motivare sau
interes in a acepta sa faca ceea ce noi am vrea, dar din pacate este o
problema comuna copiilor SA. Multi copii sunt motivati in mod
natural sa concureze cu egalii lor sau sa faca pe plac persoanelor cu
autoritate. Copiii SA nu sunt interesati sa faca pe plac celorlalti si
conceptul de „competitie” este difícil de inteles pentru ei (vezi
sfaturile 54 si 148). Aceasta motivare normala este absenta pentru
mult timp la copiii SA, iar parintii trebuie sa gasesca alte modalitati
creeative pentru a le influenta comportamentul.

2.3.2. SFATURI PENTRU A LE INCURAJA

CONFORMAREA
[SFATUL 63]: Asigura-te ca fiul tau SA stie ce se asteapta de la el!
Cand ii dai instructiuni, fa-o cat mai clar posibil! Da-i obiectivele
SMART (vezi sfatul 6), aminteste-ti ca el poate avea nevoie de mai
multe sfaturi decat crezi tu .Fa tot ce poti ca sa te asiguri ca el stie
exact ce se asteapta de la el, scrie-i, daca vezi ca are nevoie, verifica
daca a inteles, punandu-l sa repete!

[SFATUL64]: Concepe niste norme de baza!

Fa-le simple, caler, usor de inteles!Scrie-le si agata-le in panoul de
anunturi (vezi anexa 4)!

[SFATUL 65]:Comunica-i clar consecintele!

Fii foarte clar(a) si consistent(a) cu copilul in ceea ce priveste
consecintele alegerilor sale, fie ele bune sau rele! Gandeste-te la

45
sanctiuni sau „consecinte dezagreabile” realiste si proportionale.
Spune-i consecintele cu calm si du-le la capat cu perseverenta si
constanta, asa el va sti ca indeplinesti ceea ce spui! Din nou, nu lasa
nicio urma de indoiala despre ceea ce se va intampla. De exemplu,
spune ceva foarte clar: „Daca nu-ti faci temele, nu vei putea manca
inghetata dupa masa!”. Nu uita sa-i spui de asemenea consecintele
placute, de exemplu: „Daca iti termini temele, te voi lasa putin sa vezi
filmul preferat sau sa mananci ciocolata!”.

[SFATUL 66]: Ofera-i optiuni!

Daca vezi ca se apropie o confruntare pentru ca el nu vrea sa faca ceva
ce trebuie sa faca, incearca sa eviti, oferindu-i alta optiune, decat sa
insisti cu un ordin. De exemplu, ai putea spune: „Preferi sa vii acum
sa-ti faci temele, sau vrei sa vii peste 5 minute?”. Evident, el poate sa-
ti raspunda: „Nu vreau sa-mi fac temele!”. Daca se intampla asta, cu
calm, fa-i clara situatia, spunandu-i: „Trebuie sa-ti faci temele! Nu
poti sa alegi daca ti le faci sau nu, dar poti sa alegi cand sa le faci!”.
Nu este o idee rea, daca apare situatia, negociaza! In acest mod il faci
sa vada ca tii cont de dorintele lui. Ai putea sa-i dai 10 minute si sa-l
incurajezi sa promita: „Bine, deci in 10 minute te astept aici ca sa faci
temele, sper sa-ti amintesti sa vii. Sunt sigur(a) ca vei face tot
posibilul ca sa-ti respecti cuvantul!”. Poate fi util sa-i dai un
temporizator sau un cronometru de bucatarie ca sa-si masoare timpul.
Aici pun alte doua exemple de cereri prezentate ca optiuni:
 „Preferi sa-ti pui jacheta albastra sau cea rosie?” (mai bine dacta
sa spui „pune-ti jacheta!”)
 „Preferi un bol de cereale mare sau mic?” (mai bine decat
„trebuie sa mananci cerelele”)

46
2.3.3. SFATURI PENTRU CRESTEREA MOTIVARII

[SFATUL 67]: Provocari

Prezinta-i ce are de facut intr.-un mod interesant, ca si provocari pe
care stii ca el le poate infrunta! De exemplu: „Ma intreb cat timp poti
rabda bine asezat la masa in timpul cinei… Stiu ca este cam difícil
pentru tine sa-ti amintesti cum trebuie san e asezam..” Nu te supara
daca esueaza in aceasta provocare, dar felicita-l daca reuseste, chiar
daca este doar un mic succes! Ai putea spune: “Foarte bine, ai stat
asezat 5 minute!”.
Seara urmatoare ai putea sa-i prezinti o provocare putin mai dificila:
“Aminteste-ti ca aseara ai stat 5 minute bine asezat la masa. Crezi ca
ai putea s-o faci 2 zile la rand?”, sau: „Presupun ca va fi dificil pentru
tine sa rabzi putin mai mult azi, nu?”

[SFATUL 68]: Grafice

Un grafic obisnuit, ca cele care se folosesc pentru copiii mici, poate fi
deasemenea util pentru un copil SA ceva mai mare. Fiind un
instrument vizual, graficul il poate incuraja, este usor de facut sau de
cumparat si distractiv.

[SFATUL 69]: Fete vesele () si fete triste ()

Sa ai pregatite cartonase sau desene cu fete vesele () si fete triste()
in panoul de anunturi si sa i le dai in functie de comportamentul sau in
timpul zilei.Aceasta ii da un feedback vizual pentru ceea ce face. La

47
final fa totalul obtinut si foloseste-l ca un premiu sau ca rezultatul unei
negocieri. Asigura-te ca stie foarte bine ce tip de comportament ii
poate aduce o fata vesela sau o fata trista. Poti sa-i propui sa faceti
impreuna o lista de ‘’comportament de fete fericite’’ si alta lista de
‘’comportament de fete triste’’ (vezi Anexa 8).

[SFATUL 70]: Economia de puncte

Aceasta este o idee cu succes sigur, care provine direct din principiile
de Analiza Aplicata de Comportament (ABA in engleza). Este o
munca dificila in spatele acesteia, dar are avantajul de a motiva copilul
SA si de a-i schimba comportamentul. Poate fi foarte utila, daca are o
problema importante cu conformarea si motivarea. In mod sigur vei
intalni vreun motiv ca sa o folosesti cu toti copiii (vezi Anexa 2).

2.4. GESTIONAREA MOMENTELOR DIFICILE

Aceasta sectiune ofera anumite sugestii pentru gestionarea situatiilor
dificile, cum ar fi momentele rusinoase sau certurile (mai vezi si
sfaturile 78, 87).

[SFATUL 71]: Foloseste un ‘’cod’’ sau un semn!

Aceasta idee poate fi utila cand esti insotit(a) de alte persoane si vrei
sa-i spui fiului tau, fara sa-l faci de ras sau sa te simti tu rusinat: „Ai
grija cum te comporti, vezi ca intreci masura!”.
Folositi un „cod special” ca un mod de comunicare in ceea ce priveste
comportamentul lui! De exemplu: sa-ti atingi urechea, sa lovesti intr-
un anumit fel in masa sau in usa, o fraza speciala sau o lovitura usoara
pe umar, sau mai pot fi cartonase colorate, rosii si galbene pentru cei

48
care iubesc fotbalul.. Poate fi distractiv sa alegeti impreuna „codurile
secrete”, insa trebuie s-o faceti in momentele adecvate si ele trebuie sa
fie bine stabilite, inainte sa apara acel comportament.

[SFATUL 72]: Fa un joc simplu!

Cand a avut loc o cearta intre tine si fiul tau si anticipezi o „explozie”,
uneori cu un joc simple poti imbunatati situatia.Sunt multe
posoibilitati si vei sti instinctiv care va functiona cu fiul tau.
Aici explic ceva ce a functionat cu fiul meu Kenneth: Mai intai m-am
asigurat ca am toata atentia lui. Atunci am zis altei persoane care era
cu noi in camera: „Kenneth nu se poarta bine si refuza sa stranga toate
jucariile imprastiate prin camera… Ma intreb ce se va intampla daca
inchid ochii timp de 30 de secunde… Voi incerca, sa vad ce se
intampla..”
Imi amintesc ca el era foarte intrigat cu acest joc si a uitat de furia lui
in timp ce strangea toate jucariile cand eu aveam ochii inchisi (eram
de-a dreptul stupefiata de cat de bine a facut-o in timp ce eu tineam
ochii inchisi!!). Acest tip de fapte ii poate oferi copilului un moment
distractiv si poate evita o „explozie”.

[SFATUL 73]: Nu inghiti momeala!

Trebuie sa fii linistit(a). Cateodata e ca si cum copilul incearca sa
provoace o confruntare in mod intentionat. Pare ca ar avea nevoie sa
simta superioritate sau siguranta castigand o infruntare. Fa-ti viata mai
usoara, urmand normele! Mai intai, evita intotdeauna confruntarea,
atunci cand poti! In al doilea rand, intra in conflict cu el doar atunci
cand stii sigur ca poti castiga!

49
[SFATUL 74]: Evita sa ameninti cand esti suparat(a)!
Uneori cand esti pe punctul sa pierzi fraurile, este tentant sa ameninti
dur. Sunt sigura ca toti am facut-o la un moment dat. Spunem prostii
cum ar fi: „Bine! Daca mai faci asta, niciodata nu vei mai putea merge
la piscina!”. Multi copii stiu ca nu vrei sa spui exact asta si ca vorbeste
furia pe care o simtim, nu noi! Copiii SA insa o iau literalmente, exact
asa cum aud! Daca asta se intampla, el poate sa inteleaga ca intr-
adevar nu-l vei mai duce niciodata la piscina, ca-l urasti in secret sau
ca nu se poate avea incredere in tine (pentru ca evident va mai merge
si alta data la piscina)!

[SFATUL 75]: Formula “Cand… atunci...”

Cand intrece masura, ridica putin vocea si si foloseste formula
„Cand… atunci”. De exemplu: „Cand vei inceta sa tipi, atunci iti voi
raspunde”. Este important sa spui ”CAND” in loc de „DACA”!
Repeta-i ca si cum ai fi un disc stricat, daca este necesar, si nu-i
permite sa te bage intr-o cearta!

[SFATUL 76]: Foloseste tehnica COP (Cerere-Ordin-Pedeapsa)!

Este o tactica utila, atunci cand intalnesti comportamente deliberate,
neascultatoare si provocatoare:
 Mai intai fa CEREREA! De exemplu: „Poti sa tragi draperiile, te
rog?”

50
  Daca nu te asculta, spune-i-o ca un ORDIN: „Ti-am cerut-o
amabil, acum iti ordon!” sau „Aceasta nu este o rugaminte, este
un ordin!”
 In final, foloseste o PEDEAPSA adecvata

[SFATUL 77]: Ultimul cuvant?

Cand se da o lupta, cateodata copilul SA incearca sa lungeasca
discutia cat mai mult, doar pentru a avea ultimul cuvant. Incearca sa
nu te bagi intr-o cearta care va dura foarte mult, dar daca este un
subiect care va intereseaza, mentine-te ferm(a) pe pozitie!
De exemplu, copilul insista ca tu trebuie sa faci patul, iar tu insisti ca
el trebuie sa si-l faca. Accepta ca nu ai puterea sa-l fortezi sa-l faca si
ca sigur va termina ziua cu patul nefacut.
Dar ai puterea sa-i iei un privilegiu, ca de exemplu sa petreaca un timp
la calculator.Sa nu cazi intr-o infruntare lunga si inutila! Explica-i
calm si clar asteptarile si consecintele si fii ferma in a le mentine!

CAPITOLUL 3 – PROBLEME COMUNE DE LA A LA Z

3.1 AGRESIUNE SI SUPARARE

O TRECERE RAPIDA IN REVISTA A PROBLEMEI:

Crizele de furie ale unui copil SA pot sa para extreme, imature,
imprevizibile, irationale, afara de control. Drept rezultat, parintii si
profesorii le vad difícil de manevrat, ajungand sa fie frustrati si
obositi.

51
EXTREME „ASPERGER”
Copiii SA au dificultati zilnic cu multe lucruri pe care alti copii le
manevreaza in mod natural si uneori le poate cauza o extrema
anxietate. Este inevitabil ca aceste sentimente sa-i depaseasca si
cateodata se exprima ca agresiune sau furie. Expertii sunt de acord ca
un copil SA poate merge spre oricare din aceste extreme, poate sa fie
predispus la suparare sau sa fie extrem de docil. Un copil SA suparat
oscileaza intre furie si ceea ce poate parea provocare. In cealalta
extrema, un copil SA docil poate parea lipsit de furie, fara niciun tip
de provocare. Uneori, la acelasi copil putem intalni cele doua extreme
in zile diferite si in diferite situatii.

STRATEGII PE TERMEN SCURT SAU LUNG

Copilul SA are nevoie sa invete cum sa recunoasca si sa inteleaga
supararea la el insusi si la ceilalti, asa cum trebuie sa invete sa o
controleze. Ultimul lucru pe care-l vrem este sa vada agresiunea ca un
mod de rezolvare a problemelor, la asa ceva nu putem inchide ochii!
Violenta fizica este un lucru foarte serios si poate fi foarte periculoasa.
Pentru a aborda problemele de agresiune sau suparare scapate de
sub control, este nevoie de doua strategii: in primul rand, o strategie
pe termen scurt, pentru situatiile explozive in momentul in care apar,
iar in al doilea rand o strategie pe termen lung, care sa te ajute sa-l
antrenezi gradat, astfel incat, in timp, aceste situatii sa nu mai apara.
Sfaturile din aceasta sectiune sunt destinate rezolvarii situatiilor
explozive in momentul cand apar sau, si mai bine, pentru a le preveni,
atat cat se poate.

52
[SFATUL 78]: Incepe sa actionezi cand copilul este inca mic!
Sunt multe motive pentru a incepe abordarea problemelor ce implica
suparare si agresiuni decand copiii sunt mici:
 Este mai usor de abordat cand copilul este mic
 Cu cat apare mai mult timp acest comportament, cu atat mai
multe tipare se stabilesc si va fi mai difícil sa le distrugem
 Copilul poate vedea agresiunea ca pe o modalitate de a se
exprima sau de a obtine ceea ce vrea
 Ar putea sa-i placa senzatia de control pe care o obtine cu acest
comportament, avand in vedere ca o poate lua ca pe un
inlocuitor al sigurantei si acceptarii de care are nevoie
 Daca isi capata o faima proasta, acest lucru ii poate aduce
probleme oriunde. Oamenii poate nu ii vor cauta compnia si,
drept urmare, se va simti izolat si instrainat. Daca acest lucru
continua la varsta adulta, se poate transforma intr-o mare
problema, atat pentru el cat si pentru cei din jurul lui.

[SFATUL 79]: Invata-l moduri sigure de a-si exprima si manevra

furia!
Cauta momentul oportun, cand este calm si vorbeste cu el despre
furie. Linisteste-l, spunandu-i ca toata lumea uneori se supara si ca
aceasta este bine. Aminteste-i ca problema nu sunt sentimentele de
furie ci comportamentul rezultat din suparare. Poti dezbate cu el
cateva moduri alternative de a-si exprima furia, care nu sunt
destructive si faceti o lista de „Lucruri permise si nepermise in caz de
furie” (vezi Anexa 6). In momentul in care apar semnale de alarma, i
le poti reaminti!

53
[SFATUL 80]: Utilizeaza pasi pentru a evita o criza!
Aminteste-ti: a preveni este mai bine decat a vindeca! Nu intotdeauna
este posibil sa evitam o criza, dar sunt cativa pasi pe care ii poti urma
pentru ca lucrurile sa nu scape de sub control (multi dintre ei s-au
comentat la alte sectiuni):
 Utilizeaza un „cod” sau semn (vezi sfatul 7)
 Ofera optiuni (vezi sfatul 66)
 „Taie” situatiile explozive de la radacina (vezi sfatul 84)
 Utilizeaza un temporizator (vezi sfatul 29)
 Fa un joc simplu (vezi sfatul 72)

[SFATUL 81]: Premiaza-l ca sa mentii calmul!

Fa din „Sa mentinem calmul” o metoda specifica! Cand vezi ca
mentine calmul intr-o situatie care pentru el este dificila, fa-l sa
inteleaga si premiaza-l pentru asta, chiar daca ar fi cu ceva fara
valoare! De exemplu, spune ceva de genul: „Am vazut ca ai ramas
calm cand fratele tau ti-a aruncat jocul de Lego. Cred ca asta te-a
suparat mult, dar ai facut foarte bine. Sunt foarte mandra(u) de tine,
asta inseamna mult autocontrol, foarte bine ai facut!”.

[SFATUL 82]: „Insulte ticnite”

Cand copilul foloseste cuvinte neadecvate, permite-i sa apeleze la
inlocuitoare ale acelor cuvinte, acest lucru nu este atat de suparator.
Exemplu: cand persoanele folosesc cuvantul „branza” in loc de alt
cuvant care incepe cu „ca…”. Cu cat mai aiurita e insulta, cu atat mai
bine! Incearca un cuvant inexistent, cum ar fi „brancacolar”, poate fi

54
distractiv sa gasesti „insulte aiurite” si te poate scoate din multe
probleme! :))

[SFATUL 83]: Sa ai un plan de criza!

Poate fi foarte difícil sa gestionezi o criza in momentul in care se
intampla. Cum faci sa-ti controlezi copilul in momentul unui atac de
furie? Fa pasi si cauta strategii pentru a manevra situatiile de criza
incepand de acum! Te poate ajuta sa le scrii, pune problema intr-un
mod realist! Sunt ceva idei noi pe care le poti proba? Ce a functionat
alta data? Tu, ca parinte, esti persoana care are cele mai multe idei cu
privire la ceea ce poate functiona. Din aceste idei fa-ti un plan de
criza, asta va va ajuta pe amandoi sa stiti dinainte ce se va intampla si
ce pasi trebuie sa urmati daca apare o „explozie”. Probeaza planul de
criza si evalueaza cum functioneaza. Daca este necesar, adapteaza-l si
probeaza lucruri noi.

[SFATUL 84]: „Taie” situatiile explozive de la radacina!

Cand vezi ca incepe o situatie care poate termina intr-o explozie, nu
lasa sa se dezvolte, termin-o!

[SFATUL 85]: Pastreaza calmul!

Cand lucrurile devin tensionate, nu arunca mai multe paie pe foc!
Foloseste un ton calm si fara emotii! Incearca sa nu ameninti atunci
cand esti suparat(a)!

[SFATUL 86]: Sa nu te lasi intimidat(a)!

55
Incearca sa nu te lasi cand el devine agresiv sau vrea sa te intimideze!
Da-i de inteles ca prin acest comportament al lui are putine sanse sa
obtina ceea ce doreste. De exemplu, spune-i: „Stiu ca vrei dulciurile si
le vrei acum, dar nu ti le voi da acum , pentru modul cum te comporti
si nu vreau sa ne contrazicem! Cand vei fi calm, atunci vom hotari
daca ti le voi da mai tarziu!” (Nota: foloseste formula „cand …
atunci..”).

[SFATUL 87]: Lasa-l sa se joace intr-o camera goala!

Cand copilul devine violent, ia in calcul posibilitatea de a pleca si a-l
lasa singur! Cateodata tensiunea poate scadea daca persoanele din jur
pleaca.

3.2 PROBLEME SCOLARE

O TRECERE RAPIDA IN REVISTA A PROBLEMEI:

Problemele tipice includ experiente de nefericire si esec, care implica:
 Comportamentul social, in particular relatiile cu alti copii, de
exemplu in recreatie.
 Comportamentul asteptat din partea copiilor de la scoala, de
exemplu in sala de clasa sau pe coridoare.
 Agresiunile la scoala (bullying)

Ce se poate intampla:
 Profesorii il considera derutant si greu de manevrat
 Nivelele de anxietate cresc

56
  Copilul devine de fiecare data mai nefericit
 El dezvolta o atitudine negativa fata de scoala si procesul de
invatamant.
 Comportamentul se deterioreaza si pot aparea probleme.
 Apare refuzul de a merge la scoala.
Pentru multi copii SA, zilele la scoala nu sunt „cele mai bune zile din
viata lor”, contrar a ceea ce se poate crede. Daca fiul tau este fericit la
scoala, este foarte bine, dar din nefericire el apartine unei minoritati.
Trista realitate este ca majoritatea copiilor SA petrec un timp foarte
dificil si neplacut la scoala!

3.2.1. PUNCTUL DE VEDERE AL PROFESORILOR

Din punctul de vedere al profesorilor, copiii SA se prezinta ca o
provocare. Ei nu se adapteaza usor rutinei si disciplinei de la scoala.
Comportamentul lor poate fi derutant si exasperant! Din punctul de
vedere al parintilor, poate sa li se rupa inima vazand cum copiii lor
lupta pentru a face fata la scoala. De obicei ei, in ciuda
ingeniozitatii, termina preocupati si frustrati. Dar ce se intampla din
punctul de vedere al copiilor?

3.2.2. PUNCTUL DE VEDERE AL COPILULUI SA -

CONFUZIE SI HAOS
Pentru copilul SA, lumea involburata a scolii poate fi confuza si
haotica. Multe din dificultatile lui isi au orginea in problema bazica de
a se adapta sau de a manevra imprevizibilul. De obicei el chiar nu
intelege ce asteapta si ce se asteapta de la el.

57
3.2.3. DIFICULTATI SENZORIALE
Pe masura ce el lupta sa-l intelegem, nivelul de anxietate creste. Asta
il face mai sensibil decat normal la stimuli senzoriali, ca de exemplu
zgomotul. Este un cerc vicios care se dezvolta: atunci cand dificultaile
sezoriale se agraveaza, el devine si mai anxios.

3.2.4.. DIFICULTATI SOCIALE

Majoritatea copiilor adora timpul de joaca libera. La scoala, aceasta se
intampla la ora mesei sau in recreatie. Pentru copilul SA, acestea sunt
momentele cele mai dificile dintre toate. El nu stie cum sa relationeze
cu ceilalti intr-un mod nestructurat, sa se joace liber, fara un
supervizor. El intelege foarte putin multe jocuri si concepte sociale pe
care majoritatea copiilor le invata usor, mai ales acelea ce implica
echipe, grupuri, perechi. Dificultati ca acestea deschid portile
agresiunilor (bullying) si a batjocurii.
Alti factori aditionali:
In clasa poate avea dificultati cu:
 Scrierea
 Atentia, concentrarea si organizarea
 Efectuarea temelor

3.2.5. AGRESIUNEA (BULLYING)

Chiar daca agresiunile din pacate nu se limiteaza doar la scoala, acesta
este locul in care copilul SA este mai vulnerabil. Bullying este o

58
problema grava pentru orice copil, dar pentru unul SA situatia este
mult mai dificila si complexa.

COPILUL SA CA VICTIMA A BULLYING-ULUI

Tony Attwood (1998) descrie scoala ca pe un „camp de mine social”
pentru copiii SA. Ei tind sa nu vada nici instinctul maternal si nici
„pradatorul! in ceilalti. Unii copii simt urgenta de a proteja pe ceilalti
si de a avea grija de ei, dar din pacate ii considera o „prada”, ii
trateaza ca si cand ar fi asa ceva si intr-un mod foarte neplacut.
Copilul SA este foarte putin echipat pentru a recunoaste „pradatorii” si
este fara aparare in fata lor. El nu poate „citi in mintea celorlalti! usor
si deci intentiile altor persoane, de aceea il este greu sa stie cine ii este
cu adevarat prieten si cine nu. Aceasta il supune la doua probleme
foarte imporatnte:
 Vulnerabilitatea sa ii pune in avantaj pe „pradatori” si in
mod sigur va fi „prada! lor si va primi un tratament injust.
In aceasta situatie el este o victima a bullying-ului.
 El interpreteaza rau intentiile celor care nu vor sa-l
raneasca, de exemplu glume inocente sau distractive. In
acest caz el se percepe pe sine insusi ca victima a unei
agresiuni sau maltratari. Aceste doua probleme sunt la fel
de reale si neplacute.

COPILUL SA CA AUTOR DE BULLYING

Copilul SA nu obisnuieste sa intre intr-o campanie de bullying subtil,
dar, pe de alta parte, el poate lovi ca oricare alt copil. Aceasta se poate

59
intampla in mod spontan mai mult decat in mod premeditat, de
exemplu atunci cand isi scoate la iveala supararile si frustrarile.
In general copilul SA are mai multe posibilitati de a fi victima decat
autor de bullying si in momentul in care duce la capat o intimidare,
este foarte probabil sa fie prins si sa intre in probleme. Defapt, el este
o prada usoara pentru a provoca deliberat sau a se supara pentru ceea
ce s-a intamplat.
Fara sa conteze circumstantele, bullying poate fi o probleme serioasa
pentru un copil SA si ii poate face viata foarte grea si neplacuta!
Aceasta se poate manifesta in:
 Scaderea autostimei si increderii
 Se izoleaza si mai mult si devine deprimat
 Devine ostil si irascibil
 Nivelele de anxietate si tensiune cresc
 Scade motivarea

3.2.6. ATITUDINEA LA SCOALA

Aparent, in mintea majoritatii copiilor, scoala reprezinta mai mult de
85% socializare cu prietenii, iar alte lucruri cum ar fi lectiile
reprezinta doar 15% din ceea ce este important pentru copii. Pericolul
este ca in mintea unui copil SA scoala reprezinta in proportie de 85%
rele experiente: esec, respingere, umilire, sa fie neinteles, tratat injust
sau incoltit. Este foarte usor ca motivarea lui sa fie afectata si poate
dezvolta o atitudine negativa fata de scoala si procesul de invatamant,
avand impresia ca nu merita sa faca eforturi.
Este important sa creada ca, desi scoala este importanta, nu dureaza
pentru totdeauna iar viata dupa scoala, pentru o persoana cu SA poate
fi mult mai usoara. Gradul de adaptare care se asteapta de la el in

60
perioada scolara se apropie de sfarsit, iar cand este major, va putea sa-
si aranjeze viata cu mai multa libertate si intr-un mod mai usor pentru
el. Isi va putea urma interesele, va evita grupurile zgomotoase, isi va
putea alege contextul social in care sa se simta cel mai bine si sa-si
structureze munca intr-un mod in acord cu personalitatea lui.

CUM ABORDAM PROBLEMELE DE LA SCOALA?

Odata ce ne-am lasat copilul la scoala, avem incredere ca autoritatile il
vor ingriji si vor fi responsabile pentru el. Ca parinti, influenta noastra
asupra ceea ce face copilul la scoala este limitata, dar sunt anumite
modalitati de a-l ajuta:

[SFATUL 88]: Alege scoala cea mai potrivita!

Prima si cea mai importanta decizie pe care trebuie s-o iei este „care
scoala este cea mai potrivita pentru fiul tau”. Scoala adecvata pentru
un copil SA poate fi dificil de gasit. Scoala ideala ar trebui sa
indeplineasca urmatoarele conditii:
 Sa aibe o atmosfera linistita si ordonata
 Sa fie pregatita pentru a fi deschisa si flexibila
 Sa fie solidara cu necesitatile copilului SA
 Sa aibe notiuni despre SA sau cel putin sa fie pregatita sa
le accepte
 Sa aibe o buna experienta anterioara cu copii SA
 Sa aiba o buna proportie intre personal si elevi
Daca poti vorbi cu parintii altor copii SA care merg la aceeasi scoala,
poate fi de mare ajutor, ei iti pot impartasi experienta lor.Anumite

61
scoli iti pot stabili o intalnire cu ei daca o ceri, o recomandare
personala poate fi un bun inceput.

[SFATUL 89]: Pregateste-l si echipeaza-l!

Pregatirea normala pentru scoala: cand un copil SA incepe scoala, el
trebuie sa stie ce se asteapta de la el intr-o zi normala. Urmeaza cativa
pasi pentru a-l pregati intr-un mod pozitiv, realist si distractiv!
Vorbeste cu el despre scoala si pregateste activitati si jocuri despre
scoala: cititi carti, urmariti video, desenati, du-l sa cunoasca scoala si
profesoara.
Copilul SA are dificultati in plus, mai ales in ceea ce priveste
abilitatile sociale, asa ca trebuie pregatit mai mult, pentru a-l ajuta sa
le depaseasca. Tot ceea ce poti face pentru a-i imbunatati abilitatil si
constinta sociala ii va aduce un mare beneficiu la scoala (vezi sfaturile
35 si 50).E usor sa crezi ca ei inteleg mai multe lucruri decat in
realitate. Ajuta-l sa inteleaga unele concepte subtile care il pot ajuta sa
manevreze situatiile in „campul de mine social” de la scoala:
 Cand te ranesc, nu intotdeauna este intentionat (vezi
Anexa 11)
 Glume si batjocura (vezi Anexa 12)

[SFATUL 90]: Fii atent! Observa pana la ce punct este fericit sau
trist la scoala!
Daca el vrea sa-ti povesteasca ceva despre o problema, incearca sa-l
asculti cu rabdare. Totusi, pentru el poate fi dificil sa vorbeasca despre
asta, asa ca poti utiliza cateva piste:

62
  Cum este cand merge la scoala? Se arata nervos si putin
dispus sa mearga sau sau este relaxat si vrea sa mearga?
 Cum il vezi interactionand cu ceilalti? Vorbeste despre asta
si cu profesoara!
 Cum este la sfarsit de saptamana sau in vacante? Este mai
relaxat in momentele aceste momente?
 Exista semne care pot indica o agresiune fizica, ca de
exemplu taieturi, vanatai, vine cu hainele sfasiate sau
„pierde” pachetul cu mancare des?
Daca nu se simte bine la scoala, acest lucru se poate manifesta
prin:
º Insomnie
º Anxietate
º Agresiune
º Proasta dispozitie sau comportament neadecvat
º Mai tacut si izolat ca de obicei
º Refuz la apropiere

[SFATUL 91]: Fa din casa ta un loc sigur!

Dat fiind faptul ca scoala poate fi un loc foarte dificil pentru copilul
SA, el are nevoie sa simta casa lui ca pe un loc sigur. Este vital sa aibe
macar un loc unde sa se poata relaxa, in care sa simta ca are pe cineva
aproape (un mod de a-l face sa se simta ajutat este pur si simplu sa-l
asculti). El de obicei simte ca este tratat incorect la scoala si atunci
este si mai important ca acasa sa simta nu numai ca este tratat in mod
just, dar sa si inteleaga ca este tratat astfel.
Trebuie sa-i supervizezi actiunile, pentru a preveni tensiunile intre
copii (daca sunt mai multi), odata ce a ajuns acasa de la scoala.

63
[SFATUL 92]: Mentine liniile de comunicare deschise!
Fa tot ce poti ca sa mentii deschise liniile de comincare cu scoala!
Mentine contactul cu profesoara si intreab-o daca observa vreo
problema sau dificultate! Daca apare vreo problema acasa, avizeaz-o
cu un bilet. Este mai usor daca la scoala se stie ce se intampla acasa si
invers.
Cand apare vreo problema la scoala, poate fi dificil sa ajungi la fondul
chestiunii si sa afli ce s-a intamplat in realitate. In mod normal, copilul
si scoala cad de acord ca lucrurile nu au mers bine, insa s-ar putea ca
fiecare sa aibe un punct de vedere diferit cu privire la cele intamplate
si la ceea ce a fost rau in comportamentul lui. Incearca sa asculti
ambele variante atat de obiectiv pe cat poti! Daca tu crezi ca fiul tau a
depasit masura, aminteste-ti ca obiectivul este „ACCEPTA
COPILUL DAR CONDAMNA-I COMPORTAMENTUL!” . Fa-l sa
inteleaga ca, chiar daca tu nu accepti acest comportament, pe el inca il
iubesti si vrei sa il ajuti sa se poarte altfel, mult mai bine, data
viitoare!
Daca crezi ca scoala nu a facut bine sau a fost injusta, acest lucru
poate fi dificil de manevrat. Incearca sa vorbesti cu ei deschis si in
mod onest! Spune-le cum te simti: ca esti foarte preocupat, ca stii ca
fiul tau poate fi dificil, ca nu incerci sa judeci ceea ce s-a intamplat si
ca voiai sa cunosti si punctul de vedere al scolii. Aminteste-ti ca o
atitudine de confruntare in mod normal mai mult face rau decat ajuta!
De obicei la scoala iti vor povesti lucruri si te vor asigura ca fac ceea
ce este mai bine pentru fiul tau, exact cum faci tu. Daca sunt deschisi
la sugestii, pot sa fie foarte recunoscatori pentru orice idee care i-ar
putea ajuta sa manevreze o situatie tensiunata in mod diferit data
viitoare.

64
[SFATUL 93]: Ia legatura cu profesionisti!
Chiar daca are sau nu un diagnostic pus la inceperea scolii, nu va trece
mult timp pana cand la scoala ti se va spune ca fiul tau are nevoie de
atentie speciala. Eventual s-ar putea ca el sa aibe nevoie de sfaturi si
ajutor profesional. De obicei, copiii SA au dificultati diferite, ceea ce
inseamna ca ar putea avea nevoie de comunicarea cu o mare varietate
de profesionisti. Sa manevrezi toate acestea, inclusiv sa-ti manevrezi
fiul, poate parea foarte descurajator, dar gandeste-te la tine ca o parte
dintr-o echipa de experti. Tu esti un expert in ceea ce-l priveste pe
propriul copil si il cunosti ca nimeni altcineva! Copilul va fi mai bine
tratat daca tu dezvolti o buna comunicare cu toti specialistii,
aminteste-ti ca sunteti toti in aceeasi echipa si tu esti o parte
importanta din aceasta!

[SFATUL 94]: Capacitatea si evaluarile reusitelor

La scoala, copilul SA va trebui sa treaca mai multe teste, ca parte din
procesul de evaluare. Poate fi interesant sa vedem ce ne reveleaza
aceste teste deoarece, chiar daca ne cunoastem bine copilul, ele ne
permit sa-l vedem din alte unghiuri. Evaluarile ar trebui sa ne arate
punctele tari specifice si slabiciunile copilului, sa ne dea tabloul sau
complet, astfel incat sa-l putem ajuta.
E important sa avem si o a doua opinie, daca simti ca se poate obtine o
imagine mai apropiata de realitate. Pe de alta parte, nu trebuie sa-ti pui
copilul in fata unor cereri pera stresante. O evaluare prea lunga poate
stresa copilul, ii poate produce anxietate. Cateodata, un test se poate
extinde pe durata a doua zile si daca crezi ca ii produce pera mult
stres, poti vorbi cu el despre asta.

65
[SFATUL 95]: Cum sa gestionam problema bullying-ului
Daca simti ca fiul tau este victima unei agresiuni sau exista riscul ca
ea sa se produca, iata pasii pe care poti sa-i urmezi:
• Asigura-te ca el stie ce este bullying-ul si ce are de facut in acest caz
(vezi Anexa 13 si Anexa 14)
• Incearca sa-l mentii la distanta de pericol sau de persoanele pe care
le suspectezi, daca poti! Identifica punctele conflictive, cum ar fi
autobuzul scolar, drumul in sine spre scoala, si cauta un mod de a
evita aceste locuri, cel putin pana cand problema se cerceteaza si se
rezolva.
• Daca el se plange ca este maltratat sau agresat, asculta-l cu calm si
nu-i minimaliza preocuparea! Spune-i care este modul corect de a
vorbi despre asta si fa-l sa inteleaga ca esti de partea lui si il crezi! E
foarte important pentru el sa stie ca ai grija de el si iei in serios
problema agresiunii.
• Incearca sa afli adevarul despre ceea ce se intampla! S-ar putea ca
situatia sa-ti impuna sa vorbesti si cu alte persoane. Daca copilul
admite vreun detaliu care nu este in favoarea lui ( de exemplu ca el a
provocat incidentul), aminteste-ti sa-i premiezi onestitatea!
• Nu te grabi sa tragi concluzii! Copiii SA obisnuiesc sa interpreteze
rau interactiunile, de aceea situatia poate fi mult mai putin grava decat
pare. Incearca sa stabilesti intr-o maniera calma daca este vorba
despre hipersensibilitate sau despre un caz real de bullying. Daca crezi
ca este vorba despre hipersensibilitate, ia-o ca pe un indiciu ca
autostima lui este la un nivel scazut, iar in cazul acesta el are nevoie
mai mult ca oricand sa stie ca esti de partea lui, chiar daca agresiunea
nu este perceputa in mod realist.
• Daca suspectezi ca este agresat, dar el nu-si da seama, trebuie sa

66
investighezi ce se intampla, vorbind cu profesoara, sau il poti intreba
pe copil:
a.Cum a fost la scoala azi?
b. Care a fost cel mai bun/rau lucru care ti s-a intamplat?
c. Cu cine te-ai jucat?
d. Ce jocuri ai jucat? Ti-a placut?
e. Cu cine te intelegi cel mai bine/rau la scoala? De ce?
f. Vrei sa mergi maine la scoala?
• Fa un jurnal cu ceea ce se intampla si cu ceea ce povesteste copilul,
daca situatia cere sa actionezi
• Daca este necesar, du copilul la un medic, pentru a evalua situatia si
a face un raport oficial despre nelinistea copilului.
• Anunta scoala si autoritatile despre cele intamplate!

[SFATUL 96]: Apropie-te de scoala pentru problema bullying-

ului!
Contacteaza scoala sau alta persoana cu autoritate, daca esti preocupat
pentru problema bullying-ului! Daca crezi ca problema este urgenta,
spune-o si incearca sa stabilesti o intalnire cat mai curand posibil!
Pentru aceasta, te poti pregati astfel:
• Fa o lista cu lucrurile pe care vrei sa le discuti
• Ar fi bine sa te insoteasca partenerul tau sau un prieten, pentru a te
sustine si ajuta sa-ti amintesti ceea ce vrei sa discuti
• Fii calm, dar educat! Sa intri intr-o polemica nu te va ajuta
• Nu ridica tonul, nu exagera si nu trage concluzii pripite!
• Intreaba-i daca stiau ceva si ce actiuni sugereaza
• Fa propriile sugestii!
• Daca este alt copil implicat, sugereaza o intalnire cu el
• Asigura-te ca intelegi care este actiunea pe care o va intreprinde

67
scoala
• Stabileste o alta intalnire mai tarziu, pentru a urmari situatia

[SFATUL 97]: Da-i un “time-out”!

Daca fiul tau pare prea anxios pentru orice motiv, gandeste-te sa-i
oferi ceea ce Tony Attwood (1998) numeste “odihna pentru sanatatea
mentala”, cu alte cuvinte, un timp in afara scolii, in care sa faca
anumite lucruri in casa. Incearca sa negociezi asta cu scoala si
mentine-i informati!

“Time-out” permanent – scolarizare acasa

Acest lucru poate fi o idee buna, de la caz la caz, insa, daca nu ai
suficient ajutor, poate fi o experienta care izoleaza mult. Avantajul
important al scolarizarii acasa este reducerea anxietatii copilului SA in
cazuri extreme, dar trebuie sa tii seama de multi alti factori:
• Tensiunile pe care ti le va crea tie si intregii familii
• Riscul de a ramane izolat si obsedat de copilul tau
• Este mult mai difícil sa ai o viata proprie
• Poate fi difícil sa intalnesti oportunitati pentru ca el sa practice
abilitatile sociale
• Poate fi extrem de dificil sa-l motivezi, sa-l inveti, sa-l faci sa fie
interesat de ceva
• Este prea mult pentru o singura persoana, mai ales cand nu esti
antrenat, nu ai experienta si esti foarte obosit
• Este foarte dificil sa combini rolurile de parinte si de profesor
• Poate fi foarte greu sa-l tii departe de anumite tentatii in casa:
televizor, calculator etc

3.3 PROBLEME SENZORIALE

O TRECERE RAPIDA IN REVISTA A PROBLEMEI:

68
Copilul SA poate avea o sensibilitate neobisnuita la anumiti stimuli
senzoriali, cum ar fi sunetele sau simtul tactil. De exemplu, poate
tolera greu anumite sunete, starea de agitatie, texturi (anumite tipuri de
imbracaminte), diferite niveluri de durere sau senzatii de temperatura.
Acestea ii pot produce o crestere a anxietatii si o deteriorare de
comportament, mai ales daca nu-l credem pe copil si nu-i permitem
anumite lucruri.

PUNCTUL DE VEDERE AL COPILULUI SA:

Experientele senzoriale marite sau distorsionate sunt foarte des
intalnite la persoanele cu SA. Anumite lucruri din biografia lor ne
ajuta sa intelegem mai bine ce inseamna pentru ele. Chiar daca
dificultatile senzoriale sunt comune, nu sunt usor de depistat. Unul din
motive este ca nu intotdeauna copilul spune ca experimenteaza ceva
neobisnuit, el nu stie ca ceea simte el este diferit de ceea ce simt alte
persoane. Din cauza ca aceste dificultati nu intotdeauna sunt evidente,
este foarte important sa-l observam cu atentie, pentru ca pot fi cauza
unui comportament inadecvat, pe care nu-l putem explica.

CATEVA SENSIBILITATI COMUNE

1. SUNETE – exemple de sunete care ii pot altera starea:

• sunete bruste, inexplicabile si foarte intense
• Sunete de fond cum ar fi agitatia multimii
• Sunetul aplauzelor
• Sunete specifice cum ar fi plansul unui copil sau cel al aspiratorului
etc

2. SIMTUL TACTIL: sensibilitatea se poate evidentia prin

respingerea imbratisarilor sau a persoanelor, de exemplu la scoala
cand il ating pentru a-l aseza in rand cu ceilalti copii, sau poate fi
intolerant la anumite haine, cand ii ating pielea. La cealalta extrema si
in diferite momente isi poate dori sa i se produca o apasare puternica,

69
sa-l “striveasca”, iar ca sa-si satisfaca aceasta necesitate, poate initia
un contact fizic necorespunzator si nedorit de cealalta persoana. S-ar
putea sa-i placa jocurile si atingerile fizice sau s-ar putea sa le urasca.

3. TEMPERATURA: s-ar putea sa nu aibe o sensibilitate mare la

temperatura, iar asta poate sa insemne ca este greu de convins ce haine
sa-si puna atunci cand este frig sau calda afara.

4. DURERE: poate percepe durerea mai mult sau mai putin intens ca
ceilalti. In cazul in care este dificil sa perceapa durerea, lucru mai
putin evident, inseamna ca ar putea sa fie bolnav sau sa aibe o leziune
fara sa-si dea semana de acest lucru.

5. GUSTUL MANCARII: s-ar putea sa respinga anumite mancaruri

al caror gust nu-i place si este greu sa-l convingi ca trebuie sa aibe o
alimentatie echilibrata – vezi si capitolul 3.4

6. ALTE DIFICULTATI SENZORIALE: ii pot placea sau nu

senzatiile produce de trenurile-tobogan, tiribombe, sa se se roteasca
rapid etc.
Trebuie sa intelegem ca nu toata lumea traieste experientele senzoriale
in acelasi fel. Sunt multe lucruri asupra carora toti cadem de acord (de
exemplu majoritatii oamenilor le place ciocolata), dar alte senzatii
sunt individuale. Gandeste-te la sunetul produs de unghii atunci cand
zgarie o tabla: pe multi intr-adevar ii deranjeaza si gasesc acest sunet
foarte dezagreabil, unii isi acopera urechile cand il aud. Daca el
persista, cu siguranta ar fugi din incapere pentru a-l evita! Pentru
persoane ca mine, este un sunet ca oricare altul, eu nu vad vreun motiv
ca sa deranjeze pe cineva. Acest lucru este ceva similar cu ceea ce
oamenii normal pot simti in comparatie cu persoanele SA. Nu
intelegem de ce anumite lucruri ii deranjeaza si ar trebui pur si simplu
sa acceptam!

70
[SFATUL 98]: Sa-i reducem anxietatea cauzata de dificultatile
senzoriale!
Exista o legatura intre nivelele de anxietate ale copilului si toleranta sa
la anumiti stimuli: cand el este mai putin nervos, pare sa aibe mai
putine dificultati si invers. Daca este asa, atunci putem sa-i intelegem
sensibilitatea ca pe un barometru al nivelelor de anxietate in anumite
momente. Poti utiliza pasii pentru a-i reduce anxietatea, mai ales in
momentele in care copilul este foarte sensibil (vezi sfaturile 24 si 34).

[SFATUL 99]: Permite-i sa faca anumite exceptii!

Cauta anumite experiente senzoriale pe care copilul le gaseste dificil
de tolerat, invata-l cum sa le depaseasca si fii pregatit tu insati ca sa-i
permiti sa evite situatiile care ii produc o stare incomoda!

[SFATUL 100]: Desensibilizarea

In anumite momente, cand el este mai putin nervos, cauta modalitati
ca sa-i maresti toleranta! Solutia este sa-l desensibilizezi gradat fata de
acei stimuli care sunt pentru el greu de tolerat. De exemplu, daca, la
fel ca fiul meu, nu suporta sunetul aspiratorului, utilizeaza-l intr-un
moment cand el este calm si multumit si lasa-l sa-l asculte o perioada
scurta de timp si de la distanta. Felicita-l si premiaza-l pentru ca l-a
ascultat fara sa protesteze! Data viitoare, aminteste-i despre acest
succes si pune aspiratorul mai mult timp si mai aproape de el si
procedeaza tot asa de cateva ori. Va veni un moment in care el va
putea sa spuna cu mandrie: “Cand eram mic, ma deranja foarte tare
sunetul aspiratorului, dar acum nu!”

[SFATUL 101]: Integrarea senzoriala

Viziteaza un specialist in integrare senzoriala, ca sa te sfatuiasca si sa
puna un diagnostic asupra naturii marilor sale probleme senzoriale! El
poate sa-ti ofere diferite tipuri de ajutor sau poate chiar sa-i faca un

71
masaj copilului, anumite exercitii fizice.Poti invata cum sa i le faci
chiar tu si specialistul iti poate trasa niste linii directoare pentru a-ti
ajuta mai mult copilul.

CATEVA JOCURI MAI SPECIALE:

Copilului ii poate fi favorabil sa joace anumite jocuri care ii permit sa
experimenteze senzatia de presiune. Voi da exemple de jocuri care pot
fi terapeutice si distractive, dar evident ca sunt mai multe posibilitati
la care te poti gandi chiar tu:

[SFATUL 102]: “Copilul Sandwich”

Copilul este intins pe jos, pe o saltea mica. Pune-i deasupra mai multe
cearsafuri, paturi, cuverturi, perne etc, dar fara sa-i acoperi fata! S-ar
putea sa-i placa sa aplici un pic de presiune “sandwich-ului”, dupa ce
ai facut toate astea!

[SFATUL 103]: “Scaunul mobil”

Doi adulti fac un scaun prinzandu-si mainile, copilul se urca in scaun.
Cu totii se apropie de usa, vad ca nu este suficient spatiu pentru a
trece, se blocheaza un moment in usa si strang putin copilul la mijloc.
Se poate face si in pat si poate fi un bun mijloc sa-l convingi sa
mearga la culcare!

[SFATUL 104]: “Strivirea”

Copilul se aseaza pe canapea si adultul in mod “accidental” se aseaza
deasupra lui, gradat va lasa copilul sa-i simta greutatea, dar fara sa-i
faca rau!

3.4 MANCAREA

O TRECERE RAPIDA IN REVISTA A PROBLEMEI:

Multi copii SA devin foarte iritabili si obsesivi cu dieta zilnica. De

72
exemplu, se poate intampla:
• Sa fie obsedat in legatura cu ceea ce va manca sau va bea
• Sa consume o varietate restransa de mancaruri
• In general sa consume o cantitate foarte
mica
• La extrema cealalta, sa consume cantitati mari de mancare
Aceste lucruri pot avea urmatoarele efecte:
• Sanatatea si corpul sau ar putea fi afectate
• Parintii se ingrijoreaza
• Alte persoane ar putea sa-l creada prost crescut sau rasfatat
Multi copii un mananca bine, dar in cazul copiilor SA, dificultatile pot
sa fie extreme si mult mai greu de remediat, din moment ce nu este
posibil sa facem copilul sa manance cu tact. Mancarea este esentiala
pentru viata si o resursa care majoritatii dintre noi ne produce placere,
de aceea este dificil de inteles aceasta dificultate. Cateva dintre
motivele care o implica sunt:
1. Anxietatea, agravata de o senzatie extrema de dezgust
Fiul meu Kenneth avea multe dificultati cu mancarea si simtea ca
persoanele nu puteau intelege pana in ce punct era dificil pentru el sa
manance, era foarte greu pentru el sa explice de ce. Cel mai mult ura
sa incerce sa manance ceva nou sau care nu-i era obisnuit. Cateodata,
cand eu il priveam in timp ce el incerca sa manance, expresia fetei sale
era de profund dezgust, combinat cu teama si anxietate.
Poate cel mai bun mod de a intelege cat de complicat este pentru ei,
este sa ne gandim la ceva ce noi consideram extrem de dezagreabil si
sa ne imaginam cum ne-am simti daca cineva ne-ar obliga sa mancam.
2. Probleme de sensibilitate
Problemele cu mancarea se pot agrava din cauza hipersensibilitatii.
Copilul poate avea aversiune fata de anumite gusturi, culori sau
texturi. Poate avea preferinte obsesive pentru anumite mancaruri (de
exemplu cartofii prajiti chips sunt comuni, in mod sigur pentru
consistenta, forma si textura previzibile si pentru diferitele arome).
3. Probleme de control

73
Alt factor care poate interveni este tema controlului. Psihologii spun
ca mancarea este una dintre primele lucruri in care copilul
experimenteaza controlul in viata sa. El descopera de foarte devreme
ca are puterea sa accepte sau sa refuze mancarea. Daca ii place cum il
face sa se simta aceasta putere, el poate vedea mancarea ca pe o
modalitate de control, mai ales in fata adultilor din viata sa! Acest
lucru se poate intampla cu atat mai usor cu cat dam mai multa
importante problemei.

CUM SE SIMT PARINTII?

Problemele cu mancarea pot fi o mare preocupare, mai ales pentru o
mama care se confrunta cu ele! Sa-si alimenteze copilul este o parte
naturala a maternitatii si cand copilul respinge mancarea, mama
deasemenea se poate simti respinsa si cu mai putina putere asupra lui.
Frictiunile si frustrarile constante o pot face sa manevreze problema
intr-un mod mai putin afectuos si efectiv. In plus, sa mananci in afara
casei cu un copil SA poate fi foarte dificil, nu doar din cauza
problemelor cu mancarea, dar si a dificultatilor sociale si de
comportament.
Cand alte persoane vad obiceiurile alimentare si de comportament ale
copilului tau, s-ar putea sa observi privirile de dezaprobare ale celor
care cred ca el este prost crescut si rasfatat.. Poate fi o experienta
foarte rusinoasa (vezi sfatul 11).

SFATURI PENTRU COPILUL CARE MANANCA PUTIN:

[SFATUL 105]: Prepara o mancare simpla!

Cand ai probleme cu prepararea mancarii si el o respinge total, este
greu sa nu te superi pe el si acest lucru nu este deloc bun. Daca ii
pregatesti o mancare simpla, care cere putin efort, asta te va elibera de
multa presiune.

74
[SFATUL 106]: Serveste portii mici!
Mai ales cand incerci sa introduci mancaruri noi, ofera-i portii mici si
mareste-le gradat. Premiaza-l pentru incercari si reusite!

[SFATUL 107]: Premii pentru terminarea mancarii

O abordare stimulatoare a mesei: ofera-i un tratament care stii ca-i
place si il incurajeaza sa manance! In timp ce ii spui ce va castiga,
pune “premiul” la vedere! Utilizeaza formula “Cand… atunci...”. De
exemplu: “Cand ai mancat 3 bucati de peste, atunci iti vei putea
manca bucata de prajitura”.
O activitate distractiva ca stimulant al mesei: programeaza activitati
care ii plac, pentru a-l intari dupa masa, de exemplu: “Cand ai
terminat de mancat, atunci vom face un <razboi de gadilat>”.

[SFATUL 108]: Piure´-uri

Piure´-urile sunt o buna modalitate de a ascunde verdeturile si alte
ingrediente nutritive si pot ajuta la rezolvarea problemei cu copiii
carora nu le plac. Daca poti face in asa fel incat gustul de baza sa fie
unul care-i place, ii poti adauga bucati in plus din alte mancaruri si asa
rezolvi doua probleme dintr-o data!

[SFATUL 109]: Da-i suplimente!

Cand esti preocupata daca mananca suficiente nutrienti, poti proba,
dandu-i anumite suplimente nutritive! Un medic dietetician te poate
sfatui ce substante nutritive necesita.
Suplimentele nutritionale se pot intalni sub diferite forme, iar daca, de
exemplu, fiul tau refuza sa ia pastile, ii poti da sub forma de batoane,
cocktail-uri pe baza de lapte sau sucuri de fructe.

SFATURI PENTRU COPILUL CARE MANANCA MAI

MULT:

75
[SFATUL 110]: Concesii structurate de mancaruri
Fa o lista cu ceea ce mananca el si imparte-o in grupuri de mancaruri:
fructe si legume, proteine, dulciuri etc, astfel ii poti oferi o dieta
echilibrata. Ganditi-va ce grup de mancaruri mananca in exces si
„rationalizati” acest grup! De exemplu, daca ar dori sa manance prea
multe prajituri si ciocolata, fa o dieta zilnica cu anumite concesii,
pentru ca el sa-si poata rationaliza cantitatea dorita de tine din aceste
mancaruri pe durata intregii zile! Pune concesiile zilnice intr-o tabla
de anunturi si permite-i sa le consulte, ca sa stie exact cand a utilizat
concesia respectiva.

IDEI PENTRU ALTE PROBLEME:

[SFATUL 111]: Exercitiul

Exercitiul ne poate ajuta sa-i echilibram efectul consumului prea mare
sau prea mic de mancare si deasemenea sa-i distragem atentia de la
mancare. Incearca sa-l insufletesti cu anumite exercitii si nu-l lasa sa
„ciuguleasca” intre mese, asa va dezvolta un apetit sanatos!

[SFATUL 112]: Mese regulate

Ofera-i o rutina familiala clara, cu mese cat mai regulate! Incurajeaza-
l sa se aseze la masa, chiar daca pentru putin timp si sa manance
putin! Mesele regulate pot reduce „ciugulitul”, daca el stie cand va fi
urmatoarea masa.

[SFATUL 113]: Incearca sa elimini presiunea!

76
In mod ideal, mesele ar trebui sa fie agreabile si relaxante, nu „camp
de bataie”! Incearca sa eviti asta, nedand importanta temei mancarii.
Poate fi extrem de dificil, insa incearca sa nu-ti arati ingrijorarea sau
supararea!

[SFATUL 114]: Persevereaza!

Nu-l poti forta sa manance, dar continua sa-i oferi ceea ce vrei sa
manance! De exemplu, daca vrei sa manance paine, i-o poti pune
alaturi de mancaruri la fiecare masa, s-ar putea ca intr-o zi s-o incerce.

[SFATUL 116]: Lista cu progrese la masa

Agata in tabla de anunturi o lista cu toate alimentele pe care el le
mananca si continua sa le adaugi pe cele noi pe care le probeaza!
Premiaza-l pentru fiecare aliment nou!

[SFATUL 117]: Planul de mancaruri

Evita discutiile contradictorii nesfarsite si frustrante despre ceea ce ar
trebui sa manance sau nu la fiecare masa, lasandu-l sa aleaga dinainte.
Fa o lista de mancaruri la inceputul fiecarei saptamani si agat-o in
tabla de anunturi!

[SFATUL 118]: Cauta ajutorul unui expert!

Du-i medicului nutritionist o lista cu ceea ce fiul tau SA mananca si
bea in fiecare saptamana. El iti poate spune care sunt deficientele si iti
va da o reteta.

77
3.5. DEPRESIA

O TRECERE RAPIDA IN REVISTA A PROBLEMEI:

Daca fiul tau SA are o depresie, asta ii poate afecta apetitul, somnul,
comportamentul, conversatia, umorul. Acest lucru poate face ca:
 Comportamentul sau sa se deterioreze
 Sa se izoleze si mai mult
 Sa devina agresiv
 Sa aibe nevoie de ajutorul medicului

DEPRESIA SI SINDROMUL ASPERGER

Expertii spun ca un adult SA are un risc mai mare de a avea depresie
si nu este usor sa intelegem de ce. Un motiv important pot fi
dificultatile sociale. Admitand sau nu acest lucru, o persoana SA vrea
sa aibe prieteni si sa se simta acceptat, dar lumea ii pare un loc
frustrant, imprevizibil si confuz. Scoala, pentru un copil SA, este un
„camp de mine social”, el pur si simplu nu stie cum sa fie acceptat si
cum sa „triumfe”.
Este important sa fim constienti de acest risc de depresie fara sa
devenim paranoici. Scopul nostru de baza este sa-l ajutam sa fie fericit
cu el insusi si sa accepte SA ca parte integranta din el.

[SFATUL 119]: Fii atent!

Fii constient ca depresia este un risc pentru copilul SA! Fara sa te
preocupi prea mult sau sa devii paranoic, trebuie sa fii atent la

78
semnele si simptomele de depresie. Daca fiul tau nu este fericit sau
este deprimat, acest lucru se va manifesta prin insomnie, anxietate,
agresiune, proasta dispozitie, comportament neadecvat, tacere si
izolare.

[SFATUL 120]: Creeaza o baza de afectiune!

Este imposibil sa garantam ca nu va aparea o depresie, dar cel putin
putem creea o baza de afectiune, de tandrete, pentru ca rezultatele sa
fie cat mai favorabile posibil (vezi capitolul 1).

[SFATUL 121]: Dedica-i timp!

Petrece un anumit timp cu el, singuri, facand ceva in liniste si
relaxant, daca poti! Scoate-l la o plimbare in natura, faceti impreuna
lucruri simple, ca de exemplu pictura, desen, fotografii etc.

[SFATUL 122]: Ascultarea empatica

De obicei cand un copil SA este suparat sau deprimat, face lucruri
disproportionate iar gandirea sa devine rigida si irationala. Ca parinti,
ne vine foarte greu sa vedem cum asta se intampla, pentru ca in mod
normal nu suportam sa-l vedem asa. Incercam sa-l facem sa se simta
mai bine si iata cateva modalitati de a-l ajuta:
 Il consolam spunandu-i ca aceste lucruri nu sunt chiar atat
de rele
 Ii oferim o solutie pentru problema sa
 Incercam sa-l facem sa vada sensul si sa relativizam
lucrurile.

79
Evident ca aceste idei pot sa mearga in anumite momente, dar nu
intotdeauna sunt de ajutor, mai ales atunci cand copilul este suparat
pentru ceva ce pare ciudat sau irational. Trebuie sa acceptam ca nu se
intampla nimic daca ne este greu sa-l intelegem, pentru ca asa vede el
lucrurile. Sentimentele lui dezagreabile sunt reale si poate fi
contraproductiv sa incercam sa-l facem sa creada contrariul intr-un
moment prost ales, adica atat timp cat el continua sa se simta la fel.
Daca o facem, el poate avea impresia ca ii banalizam preocuparile si
ca pur si simplu nu-l intelegem. Aceasta il poate face sa se
ambitioneze, sa devina ostil si sa se izoleze.
Insa un moment prost pentru a face asta este in realitate un bun prilej
pentru a construi o relatie de incredere intre voi doi. Cand el se simte
rau, are nevoie cel mai mult sa-i arati ca esti de partea lui, oferindu-i o
ascultare activa si intelegatoare.
Asculta-i plangerile aratandu-i interes, acceptandu-le fara sa-l judeci!
Lasa-l sa vorbeasca atat cat vrea, doar arata-te intelegatoare si incearca
sa rezisti tentatiei de a-l face sa inteleaga ceva! Nu il intrerupe prea
mult, dar daca crezi ca necesita putina coordonare, restrange
comentariile la lucruri intelegatoare, cum ar fi: ”Asta este foarte rau!”
sau „Imi pare rau sa aud ca ti s-a intamplat asa ceva!”.

[SFATUL 123]: Ajuta-l sa se simta plin de succes!

Daca este pe punctul de a avea o explozie violenta, indeparteaza
presiunea atat cat poti! Cand faceti planuri, fa astfel incat sa fie o
experienta pozitiva pentru el! Nu-i cere sa faca prea multe lucruri
dificile, pentru ca asta ii poate submina increderea si-l poate face sa
resimta esecul. Cauta modalitati de a-i oferi mici experiente pozitive,
fa-l sa se concentreze pe lucrurile pe care le face bine, cum ar fi

80
desenul, jocul pe calculator etc! Cauta oportunitati ca sa-l feliciti
pentru punctele tari, realizari sau atribute pozitive!

[SFATUL 124]: Protejeaza-l atunci cand are nevoie!

Toate tipurile de situatii ii pot cauza anxietate copilului SA, mai ales
cele sociale. El are nevoie sa-l protejam fara sa exageram si este dificil
sa gasim un echilibru. Ca parinti, sunt momente in care trebuie sa-i
recunoastem vulnerabilitatea si sa-l protejam in situatii care pot sa-i
provoace mai multa anxietate decat el poate tolera. Asta poate sa
insemne, de exemplu, ca in anumite momente putem sa ne gandim ca
el are nevoie sa nu mearga la scoala pentru un timp.

[SFATUL 125]: Cauta ajutor medical!

Fa-o, daca esti preocupat pentru starea de spirit a copilului tau sau
crezi ca este deprimat!

3.6. DIFICULTATI DE ATENTIE

TRECERE RAPIDA IN REVISTA A PROBLEMEI:

Un copil SA poate avea dificultati cu concentrarea, organizarea,
centrarea atentiei, mentinerea pozitiei „asezat”. Acest lucru poate sa
duca la:
 Dificultati in a face un anumit lucru care necesita sa stea
asezat si calm mai mult timp, ca de exemplu sa stea
linistit in timpul mesei sau la scoala, in banca.

81
  Pare sa fie tot timpul in miscare, de exemplu sarind intr-
un mod excesiv si neadecvat.
 Activitatea lui la scoala poate fi afectata.

EXTREME ASPERGER
Cand vorbim de abilitati importante cum ar fi concentrarea,
focalizarea atentiei, copiii SA pot fi plini de contradictii. Uneori el
este „superconcentrat”, de exemplu petrecand ore intregi absorbit
obsesiv de un interes special sau o activitate, un joc pe calculator etc.
Alteori pare incapabil sa-si fixeze atentia pe ceva. Ca multe alte
trasaturi SA, exista multe extreme, dar foarte putine „medii fericite”.

SA EVALUAM PROBLEMA:
Cand copilul SA are dificultati de atentie, inainte de orice trebuie sa
recunoastem ca le are. Depinzand de gradul de dificultate, poti
suspecta ca fiul tau prezinta o tulburare de deficit de atentie (ADHD)
si in acest caz trebuie evaluat de catre un expert calificat. In orice caz,
nu te preocupa pentru diagnostic, este important sa accepti natura
dificultatilor sale! O atitudine realista te pune intr-o pozitie mai buna
pentru a-l ajuta si poate preveni multa frustrare.

IMPLICATII:
Dificultatile de atentie pot cauza copilului multe probleme, mai ales
daca nu sunt recunoscute si intelese. Este foarte usor sa-i interpretam
rau comportamentul. La scoala scoala poate avea randament scazut,
poate fi interpretat ca avand un comportament mai prost decat in

82
realitate sau munca lui poate parea vaga si ineficienta. Dificultatile de
concentrare pot cauza urmatoarele probleme:
 Este dificil pentru profesor sa-l faca sa stea linistit in
banca
 Nu se poate concentra pe ceea ce are de facut
 Atentia sa se disperseaza mult
 Viseaza cu ochii deschisi
 Uita lucruri si pare absent
Dificultatile de organizare pot sa insemne:
 Este excesiv de meticulos sau total contrariul.
Deasemenea poate fi intolerant fata de orice interferenta
cu modul sau de a face lucrurile.
 Daca i se cere sa faca ceva, el intr-adevar incearca, dar
curand uita ceea ce ar fi trebuit sa faca.
 Este foarte nervos si este dificil sa stea linistit.
 Este foarte greu pentru el sa stea asezat, de exemplu la
masa sau cand isi face temele.
 Este in miscare intreaga zi, sarind sau atingand obiectele
de decor de exemplu.

CUM SA GESTIONAM PROBLEMA:

Este clar ca noi, ca parinti, vrem ca fiul nostru sa reuseasca sa-si
modeleze propria viata pe cat posibil intr-un mod ordonat, dar nu
obsesiv. Cheia pentru a obtine acest lucru este sa-i oferim o structurare
foarte clara, ceea ce il va ajuta sa stie pana unde a ajuns si ce se
asteapta de la el.

83
[SFATUL 126]: Da-i instructiuni in mod specific!
Asigura-te ca fiul tau SA intelege in mod clar ce se asteapta de la el!
Da-i instructiuni clare si concise (vezi sfaturile 6 si 53).

[SFATUL 127]: Nu il obosi!

Nu-i da prea multe informatii sau instructiuni si nu-i da prea multe de
facut dintr-o data, pentru ca asta poate insemna pentru el un proces
foarte dur! De exemplu, daca trebuie sa faca o serie de activitati, cere-
i-le una cate una si nu pe toate odata, sau imparte activitatile in pasi
mici si felicita-l pentru fiecare in parte! (vezi Anexa 9).

[SFATUL 128]: Scrie lucrurile si utilizeaza ajutoare vizuale!

Anumite ajutoare vizuale il pot ajuta sa se organizeze:
 Un calendar obisnuit, care ii permite sa vada ceea ce este
stabilit pentru saptamana urmatoare sau pentru intreaga
luna.
 Un orar, care poate fi zilnic sau saptamanal. Este foarte
usor sa faci propriul orar, impartind o foaie de hartie in
sectiuni pentru fiecare zi sau saptamana, daca este
necesar. Daca le plastifici, le poti utiliza de mai multe ori.
 Liste (vezi si sfaturile 30 si 31)

[SFATUL 129]: Da-i o schema sau un organizator!

Daca este de varsta mica, il poti ajuta sa-si utilizeze agenda. Agendele
se pot gasi usor si sunt multe alte lucruri dintre care poti alege, special
concepute pentru copii. S-ar putea sa-l faca sa se simta important daca
utilizeaza separatoare de pagini, planificatoare etc. Daca este mai

84
mare si este interesat de aparatura electronica, poate utiliza o agenda
electronica.
Sa foloseasca aceste organizatoare poate fi un bun antrenament pentru
viitor, cand aceasta va fi un obicei valoros.

IDEI PENTRU A-L AJUTA SA SE CONCENTREZE PE O

ACTIVITATE:

[SFATUL 130]: Indeparteaza factorii de distragere a atentiei!

Pentru a-l ajuta sa se centreze pe o activitate, incearca sa-l expui la cat
mai putini factori de distragere a atentiei! Asta poate sa insemne sa
inchizi televizorul, calculatorul, sa deconectezi telefonul pentru o
anumita perioada de timp. Trebuie sa creezi o zona de munca libera,
curata, de exemplu sa indepartezi de pe masa orice lucru care nu-i este
strict necesar pentru activitatea respectiva.

[SFATUL 131]: Utilizeaza formula „Cand... atunci...”!

Pentru a-i mentine atentia fixata pe o activitate, utilizeaza formula
„Cand... atunci...”! De exemplu: „Cand iti vei termina de strans
jucariile, atunci vei putea privi la televizor”.

[SFATUL 132]: Planifica timpul!

Daca este dificil pentru el sa stea linistit in timpul unei activitati
specifice, scrie ceea ce vrei sa faca intr-o anumita perioada de timp!
Daca este necesar, negociaza cu el acest timp! De exemplu:

85
  Teme 20 minute
 Calculator 30 minute
Poti utiliza un temporizator sau un cronometru care suna cand s-a
terminat timpul. Daca se opreste intainte de cele 20 minute alocate
temelor, pune din nou cronometrul de la inceput!

[SFATUL 133]: „Scrisori de progres”

Daca are dificultati in realizarea unei serii de activitati, fa „scrisori de
progres”! Ideea este sa pui pe hartie activitatile intr-un mod foarte
clar, asa el poate vedea ceea ce trebuie sa faca si ordinea in care
trebuie sa faca lucrurile. Cand a terminat de indeplinit o activitate, o
sterge de pe lista si imediat vede ce trebuie sa faca in continuare. De
exemplu:
 Intra in dormitor!
 Dezbraca-te!
 Pune-ti hainele in cosul de rufe murdare!
 Spala-te pe dinti!

3.7. SCRIEREA

TRECERE RAPIDA IN REVISTA RAPIDA A PROBLEMEI:

In mod tipic, copiii SA prezinta o scriere saraca si in general
respingere fata de scris. Aceasta le poate cauza:
 Probleme la scoala
 Pierderea increderii de sine
 Atitudine negativa fata de scris

86
  De fiecare data este mai putin dispus sa incerce sa-si
imbunatateasca abilitatile
Diferenta intre abilitatile sale si cele ale copiilor de aceeasi varsta
creste, ceea ce provoaca un cerc vicios.

„NU-MI PLACE SA SCRIU!”

Multi copii SA pare ca urasc sa scrie si vor face tot ce pot ca sa evite
acest lucru. Aceasta poate sa conduca la o „batalie” si sa produca
multa frustrare pentru cei implicati. Este greu sa stim cum sa fim
prudenti cu aceasta tema. Unii parinti prefera sa lase aceasta lupta
scolii, pentru ca nu vor sa riste cresterea anxietatii copilului cand
acesta ajunge acasa, si, evident, sunt multe lucruri importante de facut.
Pe de alta parte este complicat sa eviti sa te implici total, mai ales
cand are teme de facut sau cand iti este clar ca scrierea sa ii afecteaza
autoincrederea (vezi Abilitati motorii si coordonare)

DE CE NU LE PLACE SA SCRIE?
Prezint in continuare cativa din factorii mai importanti care pot cauza
dificultati de scriere copilului SA:
1. Dificultati motrice: scrierea este una dintre activitatile cu
adevarat dificile pentru copilul SA. Pot exista probleme fizice ( o
musculatura slab dezvoltata) sau dificultati de motricitate fina,
care pot necesita o interventie a specialistilor
2. O atitudine rigida: copilul SA ascunde usor puctele sale forte
cand este vorba despre scriere, din moment ce aceasta ii provoaca
multa frustrare si umilinta, el poate arata o decizie initiala cum ca
uraste scrisul. Dat fiind ca prezina SA, cu aceasta va arata o

87
 rigiditate extrema si odata ce a dezvoltat aceasta atitudine
negativa, este foarte dificil sa o schimbi.
3. Dificultati de atentie si concentrare: este foarte dificil sa se
concentreze pe ceva ce cu adevarat uraste (vezi si Dificultati de
atentie)
4. Perfectionismul: Copilului SA nu-i place sa fie criticat si, din
punctul lui de vedere, aceasta este un bun motiv pentru a evita sa
scrie, din moment ce simte ca nu o face suficient de bine. El este
deceptionat pentru ca scrierea sa este ezitanta. O fetita SA s-a
suparat foarte tare pe cand invata sa scrie, pentru ca ea se astepta
ca literele ei sa semene imediat cu cele ale profesoarei!
In plus, ideea de a se exprima pe sine insusi prin scris poate fi
deceptionanta. Scrierea le scoate la iveala sentimentele de esec si
criticile, nu doar pentru felul cum arata literele in sine ci si pentru ca
se poate exprima pe sine insusi prin intermediul scrieii.

CUM GESTIONAM PROBLEMA?

Unica modalitate de a-i imbunatati abilitatile este practica continua.
Dar cum sa-l facem pe un copil SA reticent sa coopereze la aceasta
activitate si sa-si dea seama de atitudinea lui negativa fata de scris?
Daca parintii mentin o atitudine critica, copilul niciodata nu va mai
vrea sa practice scrierea, iar solutia este sa gasim motive pentru a-i
creste motivarea.

[SFATUL 134]: Scrie putin si des!

Sesiunile lungi si dure de scris sigur il vor obosi, asa ca fii flexibil(a)
si insista in a fi constant si cu sesiuni scurte! Opreste sesiunea cu o

88
nota pozitiva inainte ca el sa oboseasca si felicita-l pentru cat de bine a
facut-o!
O sesiune de 5 minute pozitiva si distractiva este mai buna decat o
„batalie” de 15 minute!

[SFATUL 135]: Gaseste o motivare!

Daca este un motiv care sa-l intereseze, asta te poate ajuta sa-i invingi
reticenta, de exemplu:
 Faceti un anunt pentru usa, cu un text cum ar fi: „NU
INTRA, CAMERA LUI ALEX!”
 Scrieti o lista cu lucrurile care-l intereseaza in mod
special, de exemplu tipuri de fluturi etc
 Scrie o felicitare pentru ziua de nastere a unui prieten!
 Incepeti sa scrieti un jurnal
 Cere-i sa scrie o scrisoare unui prieten!

[SFATUL 136]: Utilizeaza materiale atractive pentru scris!

De exemplu, daca nu-i place sa scrie cu creionul, probati creioane
cerate sau carioca, dar ai grija sa nu-i oferi prea multe optiuni, pentru
ca asta i-ar distrage atentia de la scopul real, acela de a scrie!

[SFATUL 137]: Arata-i cum se scrie, lent si cu grija!

Nu-l va ajuta sa te vada scriind repede, in modul tau natural, pentru ca
asta nu presupune niciun efort. Permite-i sa vada cum o faci, lent si cu
grija, dedicand un pic mai mult timp! Este un bun exemplu pentru el
sa vada cum iti aloci timp si se va simti orgolios pentru munca lui.

89
[SFATUL 138]: „THE QUICK BROWN FOX”
Fraza „The quick brown fox jumped over the lazy dog” (vulpea maro
rapida sare peste cainele lenes) utilizeaza aproape toate literele
alfabetului si poate constitui o baza ca sa practice scrierea.

[SFATUL 139]: Pagini albe si spatiu dublu

Cand copilul are ca tema sa scrie o bucata de text, o poate face mai
usor lasand un spatiu dublu intre cuvinte si randuri, chiar daca asta ii
va umple mai multe pagini. Asa este mai usor sa corectati eventualele
greseli dupa aceea si i se va parea ca a lucrat mai mult decat in
realitate.

[SFATUL 140]: Cauta ajutorul unui expert, daca este necesar!

Fa-o, daca suspectezi ca fiul tau are o problema fizica, de exemplu
slaba coordonare a mainii sau musculatura laxa. Un terapeut
ocupational iti poate da sfaturi si recomandari.

ACTIVITATI SI JOCURI CARE IL INDEAMNA SA SCRIE:

[SFATUL 141]: Fa un concurs!

De exemplu: „Cat de bine poti sa scrii litera A?” sau „Cate litere M
bine scrise poti face in 30 de secunde?”

[SFATUL 142]: Carti de activitati

90
Exista multe carti de activitati pentru copii, usor de obtinut, care
contin si creioane cu hartie, cu activitati care ii pot placea, ca de
exemplu: desene pentru colorat, labirinturi, „supa de litere”, rebusuri,
„uneste literele” etc
Daca gasesti una cu un domeniu de interes pentru fiul tau, iti poate fi
de mare ajutor! Daca el inca nu are varsta pentru scris, aceasta poate fi
o modalitate pentru a-l obisnui cu folosirea creionului.
Se pot plastifica activitatile pe care le folositi mai des, ca de exemplu
„Uneste punctele corespunzatoare literelor alfabetului sau numelui
copilului” sau ceea ce vrei sa practice. Pe masura ce copilul
progreseaza, se pot schimba activitatile cu altele mai dificile.

[SFATUL 143]: Jocuri cu creion si hartie

Incercati sa jucati jocuri distractive cum ar fi „Spanzuratoarea” sau
„Avioanele”

[SFATUL 144]: „Intalniri de papusi”

Toti cei care participa nu au voie sa vorbeasca, dar pot comunica unii
cu ceilalti prin note scrise.

[SFATUL 145]: „In cautarea comorii”

Cineva ascunde un mic obiect, „comoara”, si lasa o serie de piste
scrise pentru a-l ajuta pe celalalt sa il gaseasca. Fiecare pista este o
activitate sau o indicatie catre urmatoarea pista, pana cand este gasita
„comoara”. Se poate juca individual sau in echipe, jucatorii fac cu
randul pentru a fi cel care ascunde obiectul, desi s-ar putea ca fiul tau
SA sa aibe nevoie de un adult in echipa.

91
3.8. EVENIMENTE SPECIALE, OCAZII SOCIALE SI
IESIRI

O TRECERE IN REVISTA RAPIDA A PROBLEMEI:

Atunci cand exista o iesire speciala sau un eveniment organizat, de
obicei comportamentul copilului SA se inrautateste, de exemplu:
 Refuza sa coopereze sau sa participe
 Comportamentul sau devine ofensiv sau dificil
 Este mai natang sau mai carcotas
 Vorbeste sau se comporta intr-un mod inadecvat sau
rusinos
Astfel, iesirile, ocaziile sau evenimentele sociale speciale devin in
final motiv de teama atat pentru copil cat si pentru cei care-l
inconjoara. Cand se apropie ceva special (vacante, vizite, intalniri cu
familia extinsa sau prieteni), cu totii vrem sa fie ceva distractiv si
evident speram ca el sa-si arate cel mai bun comportament. Curand
insa, parintii copiilor SA isi dau seama ca acestea sunt momentele in
care copiii lor se poarta cel mai rau!

„ASTA AR TREBUI SA FIE DISTRACTIV?”

Copiilor normali de obicei le plac ocaziile speciale, ne imaginam ca
vacantele, vizitele la prieteni sau rude, participarea la o petrecere ne
produc sentimente de bine, de fericire, deci o astfel de ocazie speciala
este prin ea insasi ceva pozitiv, o experienta distractiva.

92
Pentru un copil SA este insa ceva diferit, ocaziile speciale pot fi foarte
stresante. Nu este foarte greu de inteles, daca luam in calcul ca ceea ce
ii ofera siguranta in viata este ca ea sa fie previzibila.
„Excitarea” pentru un copil SA echivaleaza cu „Imprevizibil”, iar
aceasta il face sa devina anxios. Multe din sentimentele placute pentru
ceilalti copii sunt oribile pentru copiii SA, asa ca nu ar trebui sa ne
surprinda daca ezita cand anticipam o ocazie speciala. Teama sa
provine din faptul ca ocazia poate fi dominata de ceva ce nu-i este
familiar si atunci el nu se va simti asa de bine precum speram. Aceasta
experienta negativa se poate transforma usor intr-un cerc vicios de
rezistenta si comportament neadecvat.

CUM SA GESTIONAM PROBLEMA:

Strategia „cheie” este sa faceti planuri si sa aveti asteptari clare si
realiste. Aceasta inseamna de multe ori sa faceti o „munca de
detectiv” pentru a descoperi ce a mers prost in ocaziile anterioare, ca
sa tineti cont de aceasta. Deasemenea implica sa pregatiti copilul
pentru ocazia respectiva, explicandu-i clar si onest ceea ce se asteapta
de la el.

[SFATUL 146]: Previziuni oneste

Permite-i sa stie ca anxietatea si dificultatile sale sunt intelese si
acceptate dar nu minimaliza problemele pe care le are! Daca el va
considera un lucru dificil iar tu ii spui „Nu va fi asa de rau”, atunci cu
siguranta isi va pierde increderea in tine cand ii vei spune asta data
viitoare!
Pe de alta parte, daca esti cinstit(a) cu el, se va simti inteles si
respectat si va avea incredere in tine data viitoare.
Spune-i, de exemplu: „ Sunt parti din aceasta activitate care cred ca-ti
va placea, dar cred ca vor fi si momente care-ti vor parea dificile.
Cand vom ajunge, probabil ca vor fi acolo multe persoane, cel putin
15, toti vor vorbi si vor face mult zgomot. Cred ca asta nu-ti va placea,

93
dar sper sa te comporti cat mai bine. Dupa aceea va fi la masa tort de
ciocolata si suc, iar asta cred ca iti va placea!”.

[SFATUL 147]: Fa-ti un plan de sustinere!

Trebuie sa ai un „plan de sustinere”, astfel copilul va sti ca are optiuni
in caz ca evenimentele il vor depasi. De obicei simplul fapt de a sti ca
are o optiune il va ajuta sa manevreze situatia. Amintiti-va planul
dinainte, de exemplu: „Cand invitatii vor sosi, trebuie sa vii si sa spui
Buna ziua! Mi-ar placea sa stai cu ei putin, dar te poti intoarce in
camera ta dupa ce ai salutat, daca nu te simti comod”.

[SFATUL 148]: Fii punctual(a)!

Daca un anumit eveniment social cauzeaza probleme, incearca sa
ajungi devreme, astfel incat sa fie primul, asa va avea posibilitatea sa
se obisnuiasca cu ambientul. Daca ajungeti tarziu, poate fi foarte
stresant pentru ca el va trebui sa se obisnuiasca cu un ambient nou si
cu multe persoane deodata.

[SFATUL 149]: Premiaza si incurajeaza!

Aceste lucruri pot fi de mare ajutor pentru ca il fac sa realizeze ca se
comporta bine in compania altor persoane.

[SFATUL 150]: Stabileste un semnal sau un cod!

Cand sunteti in compania altor persoane, poate fi greu sa-ti dai seama
cand copilul este extrem de anxios, se simte incomod sau are nevoie
de atentia ta. Poate fi de asemenea dificil sa-i corectezi
comportamentul fara sa te rusinezi. Ganditi-va la un semn sau un cod
pe care-l puteti utiliza ca sa semnaleze aceste situatii. Poate fi util sa le
spui invitatilor ce semnifica acest cod inainte de a se intampla ceva,
astfel incat, daca el are nevoie de atentia ta, va fi mai usor sa te scuzi
fata de ei.

IDEI PENTRU O ZI PETRECUTA IN MASINA:

94
Zilele in masina cu orice copil pot fi foarte stresante pentru ca el
necesita constant atentia ta, refuza sa stea bine asezat pe scaun si se
cearta pentru lucruri fara importanta. Ai nevoie de cateva strategii ca
sa stapanesti situatia:

[SFATUL 151]: Fa o lista!

Cand copiilor le este cald sau sunt plictisiti, se cearta din orice. Daca
apare vreun motiv de cearta, de exemplu care unde trebuie sa se aseze
in masina, fii atent si nu renunta in fata copilului SA! Poate parea ca si
cum intotdeauna il lasi sa faca ceea ce are chef atunci cand face
scandal si celorlalti copii li se va parea nedrept. Ei pot simti ca sunt
pedepsiti pentru buna purtare si acest mesaj gresit nu vrem sa-l
transmitem, pentru ca poate aduce multe resentimente!
Aceste lucruri marunte pot fi foarte importante pentru copii, planifica-
le, astfel toata lumea va sti dinainte ce se va intampla! Pune o lista in
tabla de anunturi!

[SFATUL 152]: Utilizeaza o harta!

Fa ziua un pic mai interesanta, dandu-i o harta a locurilor unde veti
merge! Daca nu o ai, o poti desena sau descarca de pe internet.
Copilul SA poate urmari harta si marca punctele de referinta si
locurile lui de interes.

[SFATUL 153]: Fa un itinerariu!

Pregateste un itinerariu simplu, cu ore estimate, astfel incat el sa stie la
ce sa se astepte, de exemplu:
 Iesirea din casa aprox. 10:30
 Drumul cu masina pana la casa lui Mircea aprox. 30
minute
 Sosirea la casa lui Mircea 11:00
 Drumul cu masina pana la restaurant aprox. 30 minute
 Masa de pranz aprox. 12:00-13:00

95
  Intoarcerea acasa cu masina 13:30

[SFATUL 154]: Opriri programate

Daca drumul cu masina este foarte lung, fa-l mai interesant, pregatind
cateva opriri, la ore si in locuri specifice. Foloseste aceste opriri de
exemplu pentru a va dezmorti picioarele, a bea sau a manca ceva, a
juca un mic joc etc.

[SFATUL 155]: Ascultati muzica!

Folositi timpul petrecut in masina ascultand muzica ce va place sau
povesti inregistrate in varianta „audio”.

[SFATUL 156]: Cititi!

Exista persoane care ametesc atunci cand incearca sa citeasca in
masina in miscare.Daca fiul tau nu are aceasta problema, lasa-l sa-si
aduca o carte favorita, pentru a citi pe durata calatoriei.

[SFATUL 157]: Fa un sondaj!

Pregateste un sondaj, decide dinainte ce il vei intreba, de exemplu:
 Vehicule favorite
 Masini cu o anumita culoare, pe care le vede pe sosea
 Masini cu un anumit numar pe placa de inmatriculare
 Masini curate si masini murdare :D

[SFATUL 159]: Alte jocuri:

 „Vad, vad..” in care unul dintre voi descrie sumar un
lucru vazut pe fereastra iar celalalt trebuie sa-l ghiceasca

96
  „20 de intrebari” in care o persoana se gandeste la un
lucru iar ceilalti trebuie sa-l ghiceasca. La inceput li se da
o mica indicate, de exemplu „este un obiect aflat in partea
din fata a masinii”. Ceilalti trebuie sa puna maxim 20 de
intrebari inainte sa-l ghiceasca, la care se poate raspunde
doar cu DA sau NU.

[SFATUL 160]: Carti de activitati

Aduceti cu voi cateva carti de activitati, careuri, jocuri logice, desene
pentru colorat, in functie de interesul sau si motivarea pe care o are.

3.9. ABILITATI MOTORII SI COORDONARE

O TRECERE RAPIDA IN REVISTA A PROBLEMEI:

Copilul SA poate avea anumite dificultati in legatura cu:
 Ablitati de motricitate fina (dexteritate scazuta)
 Abilitati de motricitate grosiera (poate fi cam stangaci)
Aceasta poate insemna ca trebuie sa faca mari eforturi ca sa-si
insuseasca abilitati foarte importante ale copilariei, cum ar fi:
utilizarea cutitului si furculitei, legarea sireturilor, scrierea, sporturile,
jocurile cu mingea, mersul pe bicicleta, dansul, batutul din palme intr-
un ritm impus etc.

CE PROBLEME APAR?
Uneori problemele cu abilitatile de motricitate fina si grosiera se pot
observa inca decand copiii sunt mici, alteori devin evidente abia cand
copilul merge la scoala. Pentru ei este foarte greu sa domine cateva
abilitati importante ale copilariei si fara ajutor adecvat, acestea au un

97
impact potential in multe aspecte ale vietii lor, mai ales la scoala, si ii
pot afecta autostima.
Ca o nota pozitiva, este important sa credem ca la urma urmei,
dificultatile motrice sunt cele mai putin grave.Cea mai mare parte din
abilitatile copilariei se imbunatatesc gradat, pe masura ce copiii cresc.
Deasemenea, multe abilitati importante in copilarie, devin mai putin
importante cand ei cresc. Ca adult, nu va trebui sa se intreaca cu
nimeni in jocuri cu mingea, de exemplu! :D

[SFATUL 161]: Alimenteaza-i punctele „forte”!

Cauta lucrurile in care el exceleaza si alimenteaza-i aceste puncte tari!
Incepe cautand cel putin un lucru pe care el il face bine, pe care sa-l
practice si construieste incepand cu acesta! De exemplu, daca este bun
la prinderea mingii atunci cand i-o arunci, jucati jocuri bazate pe
aceasta.Construieste-i autostima concentrandu-te pe ceea ce face bine
si ii place!

[SFATUL 162]: Faceti lucrurile in mod distractiv!

Probabil ca cel mai bun mod de a-l ajuta este practica si incurajarile.
Cauta oportunitati pentru a practica abilitati cum ar fi jocul cu mingea,
intr-un loc sigur incare el sa nu se rusineze! Jucati acasa sau in
gradina, este mai bine decat intr-un loc public (parc de exemplu).
Incearca sa faci astfel incat acestea sa nu para sesiuni de practica ci
momente placute de joaca si relaxare!

[SFATUL 163]: Transforma practica intr-o provocare!

Motiveaza-l sa practice, transformand aceasta intr-o provocare! De
exemplu: „Sa vedem de cate ori la rand poti prinde mingea cand ti-o
arunc”.

98
[SFATUL 164]: Cauta ajutorul unui expert, daca este necesar!
Un expert, de exemplu un terapeur ocupational poate fi de ajutor in
sugerarea de exercitii si activitati care-i pot folosi fiului tau SA in
dificultatile lui particulare.

JOCURI SI ACTIVITATI

[SFATUL 165]: Jocuri cu mingea moale sau perne

Este distractiv sa va jucati si ii poate mari increderea, pentru ca
acestea sunt mai usor de prins decat o minge normala. Aceste jocuri il
pot ajuta in problemele de coordonare.
Incepeti cu un joc de aruncat si prins foarte simplu: de exemplu
jucatorii se pun in cerc, o persoana spune numele alteia si ii arunca
mingea moale. Cand copilul capata mai multa incredere si a practicat
mai mult, atunci se poate recurge si la anumite „trucuri”. Sunt
posibilitati infinite de trucuri care se pot face, permite-i sa fie el cel
care inventeaza unele si puneti-le nume distractive! De exemplu:
 Provoaca-l sa vedeti cine o arunca si o prinde de mai
multe ori la rand (e foarte usor, daca nu o arunci prea sus)
 Sa arunce mingea in sus si sa faca o saritura sau sa bata
din palme inainte de a o prinde
 Sa arunce mingea in sus, sa ridice un picior, sa bata din
palme si sa o prinda fara sa coboare piciorul

[SFATUL 166]: Cursa cu obstacole

Daca nu tii cont de deranjul provocat in casa, puteti face curse cu
obstacole, utilizand taburete, perne etc si includeti provocari fizice
distractive. De exemplu:

99
  Sa mearga incet prin camera cu o perna pe cap
 Sa urce si sa coboare scari cu o perna pe cap
 Sa urce scari din 3 in 3
 Sa treaca prin hol urcandu-se pe fiecare taburet intalnit
 Sa faca 5 sarituri la rand

[SFATUL 167]: Cusutul pe carton cu bucati de sfoara

Cusutul in punctul „cruce” poate fi ceva fascinant, atat pentru fetite
cat si pentru baieti, poate fi terapeutic pentru concentrare si motricitate
fina si ii poate aduce copilului SA multa satisfactie, pentru ca vede
imediat rezultatele. Sunt multe modele disponibile in comert, bazate
pe teme populare infantile.

3.10. SA MERGEM IN PAT SI SA DORMIM!

TRECERE RAPIDA IN REVISTA A PROBLEMEI:

Daca fiul tau are dificultati in a se calma seara si a merge in pat, atunci
va dormi prost.
Aceasta poate sa duca la:
 Ziua urmatoare va fi obosit, prost dispus si este dificil sa
gestioneze situatiile obisnuite
 Ceilalti membri ai familiei deasemenea sunt obositi si
prost dispusi
 Scade randamentul lui la scoala

IMPACTUL IN FAMILIE
Cand copilul are probleme in a se linisti seara, poate fi un moment
foarte dificil si complicat pentru toata familia, mai ales daca el nu se
afla in camera lui si continua sa solicite atentia celorlalti dupa ora de

100
somn. Multi copii SA au probleme cu dormitul iar fiul meu Kenneth
este unul dintre ei. Nu este ceva neobisnuit ca miezul noptii sa-l
gaseasca treaz, cateodata am impresia ca el are nevoie de mai putine
ore de somn decat am eu!
Adultii familiei termina epuizati si seara nu se pot desconecta, iar
ceilalti copii deasemenea au nevoie sa doarma si este dificil pentru ei
sa se calmeze, daca vad ca fratele sau sora SA inca nu a adormit. Ei le
pot urma exemplul si refuza sa mearga la culcare, pentru ca li se pare
nedrept ca alt copil sa ramana treaz. Toata lumea va fi obosita si prost
dispusa ziua urmatoare, randamentul lui la scoala va scadea, iar in
noaptea care vine parintii vor fi prea istoviti pentru a se infrunta cu
copilul si a incerca sa schimbe lucrurile, ceea ce se transforma intr-un
cerc vicios.
Ca parinti, ne preocupam atunci cand copilul nostru nu doarme bine.
Uneori ne intrebam daca ceea ce are nevoie pentru a-si schimba starea
de spirit si comportamentul este o noapte in care sa doarma cum
trebuie. Stim ca el are nevoie sa doarma bine este datoria noastra sa ne
asiguram ca doarme suficient.

CUM SA GESTIONAM PROBLEMA

S-ar putea ca in realitate copilul nostru sa nu aibe nevoie sa doarma
atat de mult precum credem noi. Oricum este practic imposibil sa-l
obligam sa doarma. Cel mai bun lucru pe care-l putem face este sa-i
creem conditii favorabile si sa-l incurajam sa doarma atat cat are
nevoie.

[SFATUL 168]: Reduceti-i anxietatea in timpul zilei!

101
Cand copilul SA s-a simtit tensionat si anxios toata ziua, va fi foarte
dificil sa-i vina somn. In acest caz trebuie sa urmati pasii pentru
reducerea anxietatii (vezi sfaturile 24 si 34).

[SFATUL 169]: Stabileste o rutina pentru a merge la somn!

Obiectivul este sa stabiliti o rutina calmanta si previzibila, care poate
fi considerata ca un ritual de siguranta. Gandeste-te la ceea ce il poate
ajuta sa se simta calm si relaxat, de exemplu:
 Are vreo pijama, patura sau plapuma favorita?
 Ii place sa bea inainte de culcare un pahar de lapte cald?
 Se simte bine in compania unei perne sau a unui animal
de plus?
 Il ajuta sa se calmeze daca isi asculta muzica preferata sau
o poveste?
In acest fel copilul castiga multa siguranta si are o rutina previzibila,
astfel incat este bine sa o mentineti pe cat este posibil. De exemplu,
daca in mod normal citeste 10 minute inainte sa adoarma, faceti-o
intotdeauna, indiferent unde sunteti! Utilizeaza un temporizator, daca
este necesar!
Pe de alta parte, este imposibil sa faceti lucrurile intr-un mod complet
previzibil, uneori apare si ceva imprevizibil. Nu trebuie sa-l incurajezi
sa respecte aceasta rutina in mod strict, cautati un echilibru intre
predictibilitate si flexibilitate!

[SFATUL 170]: Stabileste clar rutina serii!

Stabileste o rutina realista, asigura-te ca fiul tau stie exact ceea ce
trebuie sa faca si pune-o in tabla de anunturi! De exemplu:
 Cina ora 20:00
 Dusul si pijamaua ora 20:30

102
  Lectura sau alta activitate preferata ora 20:45
 Stingerea luminilor ora 21:15

[SFATUL 171]: Asigura-te ca in camera lui nu este prea multa

lumina!
Chiar daca le este frica de intuneric, majoritatea copiilor dorm mai
bine cand dormitorul este mai obscur dupa stingerea luminilor. Daca
ati observat, copiii adorm mai greu in timpul serilor de vara, care nu
sunt atat de intunecate la ora de mers la culcare.
Ai grija ca draperiile sa fie bine trase, pentru ca sa nu patrunda
eventuala lumina exterioara, de aceea este important sa alegi pentru
dormitorul lui draperii suficient de opace.

[SFATUL 172]: Faceti o „sesiune pozitiva”!

Cateodata este distractiv si relaxant sa faceti o „sesiune pozitiva” la
caderea noptii, in care sa discutati despre ceea ce s-a intamplat placut
in timpul zilei! (vezi sfatul 21)

[SFATUL 173]: Utilizeaza un desteptator de seara!

Programeaza un desteptator in dormitorul lui, care sa-l anunte ca este
ora sa stinga lumina! Poate parea o idee ciudata, dar te poate ajuta sa
stabilesti un final al zilei definitiv si fara certuri.

[SFATUL 174]: Foloseste o inregistrare speciala!

Te poti inregistra cantandu-i un cantec sau citindu-i o poveste, aceasta
poate fi util pentru cazurile in care tu nu o poti face personal!

103
[SFATUL 175]: Utilizeaza parfum ambiental de lavanda!
Se presupune ca lavanda are un miros calmant, incearca sa folosesti
ulei esential de aromoterapie sau spray ambiental in dormitorul lui, s-
ar putea sa-l ajute sa se relaxeze. Deasemenea exista saculete cu
lavanda uscata, pe care i le poti pune sub perna.

3.11. LIMBAJUL SI CONVERSATIA

O TRECERE IN REVISTA RAPIDA A PROBLEMEI:

dificultatile cele mai importante pe care copilulSA le prezinta in
aceasta zona sunt:
 Dictia
 Abilitatile conversationale
 Comunicarea nonverbala
Acestea pot produce:
 Neintelegere
 Multa frustrare pentru cei ce-l inconjoara
 Alte persoane ar putea percepe atitudinea lui ca
provocatoare si aroganta

1. DICTIA
Unii copii SA au un ton al vocii perfect normal, altii insa pot dezvolta
o modalitate de a vorbi afectata sau ciudata. De exemplu, ei pot folosi
un ton monoton, poate un accent strain, un discurs neobisnuit de lent
sau, din contra, foarte rapid.

104
 2. ABILITATI CONVERSATIONALE
Cateodata pare complicat sa ai o conversatie normala si relaxata cu un
copil SA, mai ales cand iti pune intrebari de tipul „de ce..”. Este ca si
cum nu s-ar putea vorbi cu el „fata in fata” si in modul in care te
astepti sa o faca un copil normal.
Carenta de empatie pe care o au copiii SA implica faptul ca ei s-ar
putea sa nu-si dea seama ca pe celelalte persoane nu le intereseaza
aceleasi lucruri ca pe ei. De exemplu:
 El este rigid, inflexibil, urmarind cu obstinatie o tema si
este dificil sa-l faci sa se schimbe. El nu observa pistele
subtile care indica faptul ca celelalte persoane se
plictisesc sau ca se simt intimidate.
 Cateodata el vorbeste in continuu si nu exista un mod de
a-l opri.
 Altadata ne intalnim cu cu lungi si incomode taceri, cand
el nu ne raspunde si nu suntem siguri de ce o face.
In plus, el ar putea simti necesitatea de a mentine controlul unei
conversatii, probabil pentru a se simti sigur si confortabil, iar asta
semnifica:
 Incearca sa impresioneze aratandu-si cunostintele intr-un
mod fara masura
 Pare dogmatic si dominant
 Vorbeste mai mult ca si cum ar fi un mic adult si se simte
mai comod in conversatiile cu adultii decat cu copiii de
varsta lui

CUM SA GESTIONAM PROBLEMA

Copilul SA are nevoie sa inteleaga anumite lucruri despre
comunicare, pe care majoritatea copiilor normali le stiu intuitiv:

105
  Normele nescrise in arta conversatiei
 Ceea ce oamenii spun nu este intotdeauna ceea ce vor sa
zica

[SFATUL 176]: Comunica in mod clar!

Modeleaza-ti tonul vocii sau discursul asa cum ti-ar placea sa-l auzi pe
el vorbind, adica sa vorbeasca intr-o maniera clara, articulata, educata
si agreabila!

[SFATUL 177]: Lasa-l sa se gandeasca in timpul tacerilor!

Majoritatea oamenilor gasesc perioadele de tacere dintr-o conversatie
un pic incomode. Cand il intrebam ceva pe un copil SA, poate avea o
peroada de tacere. De obicei, oamenii normali raspund, incercand sa
umple „golul de conversatie”, de exemplu:
 Repetam intrebarea intr-un alt mod
 Ghicim raspunsul si il intrebam ca sa ne confirme
 Ne asiguram ca ne-a auzit
 Incercam sa provocam un raspuns
Daca exista perioade de tacere intr-o conversatie cu un copil SA, poate
insemna ca necesita un timp sa se gandeasca, pentru ca nu este sigur
de ceea ce ar trebui sa raspunda. Cateodata asta se intampla pentru ca
el crede ca trebuie sa dea un raspuns precis, chiar daca in realitate nu
este necesar. De exemplu, daca te intalnesti cu un copil SA si vrei sa
ai o conversatie amiabila cu el, il poti intreba: „Cand incepi vacanta?”
si te poti intalni cu o tacere drept raspuns. De ce? Poate pentru ca el
incearca sa-si aminteasca ziua in care incepe vacanta, pentru a da un
raspuns precis. El ignora faptul ca este doar o simpla conversatie, o

106
intrebare care nu are nevoie de un raspuns precis. Majoritatea copiilor
ar raspunde ceva de genul „Peste cateva zile” sau „Saptamana
viitoare”. In momente ca acesta, este mai bine sa nu-i intrerupem
tacerea si sa-i acordam timp pentru a se gandi si a formula raspunsul.

[SFATUL 178]: Invata-l fraze „salvatoare”!

Explica-i ca alte persoane se simt incomode cu tacerile in timpul unei
conversatii, poate ca asta nu este logic, dar este adevarat! Atunci cand
nu este sigur de ceea ce trebuie sa spuna, este o idee buna sa-l inveti
niste fraze ca sa iasa din incurcatura, de exemplu:
 „Lasa-ma putin sa ma gandesc”
 „Nu sunt sigur”
 „Stai sa vad..”
 „Nu stiu”
Invata-l ca uneori este bine sa dea un raspuns aproximativ, ca de
exemplu „ Asta a fost acum o saptamana..”

[SFATUL 179]: Impune o limita ferma!

Cand stati fata in fata si el vorbeste neincetat despre o tema particulara
sau despre un interes special si te plictisesti, fii absolut direct(a) si
spune-i-o, este mai bine decat sa-i dai de inteles!
In loc sa-i bati apropo-uri, cu care probabil se va simti pierdut, mai
bine spune-i calm(a) ceva cum ar fi: „Te voi asculta doar 5 minute,
dupa care ma duc sa citesc”, sau „Acum trebuie sa plec, nu pot sa te
ascult mai mult timp”.

107
CATEVA JOCURI SI ACTIVITATI:

[SFATUL 180]: Jocuri cu mingea moale + conversatie

O minge moale de jonglerie poate fi distractiva si deasemenea se
poate folosi in combinatie cu jocuri de limbaj. Persoana care o prinde
trebuie sa spuna ceva comic pe o anumita tema, sau sa faca un joc de
cuvinte. Se poate folosi un temporizator pentru ca fiecare sa dispuna
de exact acelasi timp pentru „discurs”.

[SFATUL 181]: Rime si jocuri de cuvinte

Incurajeaza-l sa aibe incredere in abilitatile sale verbale, mai ales cand
el are dificultati cu anumite sunete! Incurajeaza-l sa faca rime sau
jocuri de cuvinte distractive! Cauta pe internet rime si jocuri de
cuvinte care i-ar putea placea, sunt multe distractive si interesante!
Sau fa-le chiar tu insati!

[SFATUL 182]: Cititi cu vocea tare!

Pentru a-l ajuta sa vorbeasca mai clar, poate fi distractiv sa faceti cu
randul si sa cititi cu voce tare, poate ceva din cartea lui favorita! Asta
iti poate permite sa identifici problemele pe care le are in discurs si sa-
i modelezi modul de a vorbi.

[SFATUL 183]: Un mesaj pe robotul telefonic!

Cere-i sa pregateasca un mesaj pentru a-l lasa pe robotul telefonic!
S-ar putea sa fie nevoie sa-l ajuti sa pregateasca ceea ce trebuie sa
spuna, sa scrie mesajul si sa-l repete de cateva ori, inainte de a-l

108
inregistra. Daca sunt mai multi copii in familie, ar fi just ca fiecare sa
inregistreze cate un mesaj, cu randul!

[SFATUL 184]: Utilizeaza inregistrari de voce!

Faceti inregistrari distractive sau jocuri pe teme specifice (puteti folosi
telefonul mobil)! De exemplu, daca vorbeste prea repede, puteti juca
ceva de genul „Cum suna mai bine?”: incercati sa vedeti cum suna
vocea lui in moduri diferite si premiaza-l de fiecare data cand isi
imbunatateste dictia!

[SFATUL 185]: Jocul limbajului clar

Cand copilul are o modalitate de a vorbi vaga, putin clara sau prezinta
idiosincrazie, puteti juca „Jocul limbajului clar”! (vezi Anexa 10)

3. COMUNICAREA NONVERBALA
Din cauza slabelor abilitati sociale si lingvistice, copilul SA are mari
dificultati in a descifra „limbajul figurat”: metafore, cuvinte cu dublu
sens, semnificatii implicite, forme de curtoazie, limbajul corporal etc.
Lipsindu-i o referinta logica transparenta si clara, copilul SA intelege
greu acest limbaj care pentru el este criptat, de aceea are tendinta de a
se desconecta de la coerenta conversationala care i se cere. Pentru a
intelege acest limbaj, el ar avea nevoie sa inteleaga mintea celuilat,
pentru a participa activ la interschimb, iar in aceasta zona copilul SA
se simte total pierdut. El nu poate interpreta corect limbajul corporal al
celuilalt, gesturile, expresia fetei, din cauza lipsei de reciprocitate
sociala si afectiva, a carentei de empatie.

109
3.12. PERFECTIONISMUL

O TRECERE RAPIDA IN REVISTA A PROBLEMEI:

De obicei copilul SA are niste standarde foarte nerealiste in legatura
cu ceea ce asteapta de la el insusi si cateodata si cu ceea ce asteapta
el de la ceilalti. Aceasta poate conduce la:
 Nu stie sa-si gestioneze greselile
 Nu joaca „fair-play”, devine furios sau se intristeaza
atunci cand pierde intr-un joc
 Refuza sa continuie o activitate, atat timp cat crede ca nu
va excela sau nu va castiga
 Poate refuza sa incerce noi activitati, de teama esecului

IMPLICATII APROXIMATIVE
O problema pentru copilul SA cu o atitudine perfectionista este aceea
ca isi poate face viata foarte dificila lui insusi. Daca spera sa-si atinga
propriile standarde, va avea nevoie sa fie foarte dur cu el insusi.
Pe de alta parte, avand niste standarde foarte inalte, va realiza o munca
de foarte buna calitate si va putea urma o cariera de succes in viitor.
Pericolul unei atitudini perfectioniste consta in aceea ca, daca nu-si va
putea atinge propriile obiective, va sfarsi infruntandu-se cu multe
momente de deceptie!
O alta problema este aceea ca poate deveni foarte nepopular. In mod
normal, oamenii gasesc dificil de tratat aceasta atitudine de
nesportivitate, copilul SA pur si simplu nu stie sa piarda, pare imatur
si rasfatat! Evident, nimanui nu-i place sa piarda, este un sentiment
normal, dar in general invatam sa manevram aceste manifestari inca

110
de mici. Invatam ca a pierde face parte din viata, nimeni nu este
perfect si nu putem castiga intotdeauna! Asta ne ajuta sa acceptam mai
usor atunci cand pierdem sau esuam, dar aceeasi situatie il poate face
pe un copil SA sa se simta extrem de suparat si sa-i provoace o reactie
de furie.

SA INTELEGM PROBLEMA
Originea problemei se pare ca se afla in urmatoarele directii:
 Asteptari nerealiste
 Dorinta de acceptare
 Dorinta de predictibilitate

1. ASTEPTARI NEREALISTE
Asteptarile copilului SA de obicei sunt absolut nerealiste, inauntrul lui
el asteapta sa faca totul foarte bine in orice moment. Atunci cand
inevitabil previziunea lui nu este corecta, incepe sa se simta ca un
ratat.
Aceasta perceptie negativa de sine ii poate aduce incredere si motivare
scazute. Daca senzatia este dusa la extrem, poate fi paralizanta, in
sensul ca el decide sa se dea batut si s-ar putea sa refuze sa se implice
intr-o activitate pe care nu o simte absolut favorabila si cu un rezultat
previzibil.

2.DORINTA DE ACCEPTARE
Nimanui nu-i place sa se simta inferior, asa ca atunci cand copilul SA
adopta o atitudine perfectionista, poate sa-i scoata din sarite pe
ceilalti! Asta poate sa produca impresia ca vrea sa para superior in

111
mod intentionat. Este posibil sa fie adevarat ca el vrea sa se simta
superior, dar trebuie sa tinem seama ca acesta este unicul mod de a
substitui sentimentele de acceptare si siguranta de care are nevoie,
chiar daca el nu este constient de acest lucru.

3.DORINTA DE PREDICTIBILITATE
De cele mai multe ori, pentru a se simti acceptat si sigur pe el, copilul
SA are nevoie de predictibilitate. Daca ducem aceasta predictibilitate
la extrem, aceasta inseamna ca el ar trebui sa fie cel mai bun sau
primul! Dar aparent, chiar sa fie ultimul este o pozitie distincta. Fiul
meu Kenneth era obsedat sa iasa ultimul din clasa in fiecare zi, daca el
nu era ultima persoana care iesea din clasa, se infuria! Asta imi aducea
momente de rusine, cum va puteti imagina si abia in urma cu putin
timp am inteles de ce sa iasa ultimul era atat de important pentru el.
Acesta era unul dintre putinele lucruri previzibile pe care el il putea
controla, in lumea imprevizibila si confuza a scolii!

APATIE, PERFECTIONISM SI TEAMA DE ESEC

Uneori copilul SA pare ca oscileaza intre doua extreme: apatia si
perfectionismul. Intr-o zi sau in timpul unei activitati, copilul SA este
complet apatic, lipsit de orice interes, iar in alta zi si la alta activitate,
acelasi copil este exceptional de entuziast si o ia foarte in serios! Nu
este greu de inteles, pentru ca intr-un anumit fel, copilul SA este exact
ca orice alt copil: se teme de esec si uraste sa fie umilit. In particular
pentru copilul SA, situatia este si mai dificila: el in mod continuu
simte frustrare si umilire pentru ca „face lucrurile prost” din punct de
vedere social. In plus, el stabileste pentru esec si deceptie standarde
nerealiste. Chiar daca ii este teama de esec, probabil ca niciodata nu o

112
va recunoaste si va incerca sa evite acest risc izolandu-se fata de orice
ii aduce nesiguranta. Poate ca va motiva ca nu-l intereseaza, ca nu
conteaza pentru el sau pur si simplu va refuza sa participe fara sa
argumenteze.
Iata cum apatia se poate percepe ca o forma de a-si manifesta
perfectionismul, iar filozofia sa este urmatoarea: DACA NU POTI
OBTINE CEVA PERFECT, ATUNCI ESTE MAI BINE SA NU
INCERCI!

CUM SA GESTIONAM PROBLEMA

Trebuie sa incurajam copilul sa-si stabileasca noi obiective, mai
realiste. El are nevoie sa invete ca trebuie sa obtina tot ce poate fi mai
bun din el insusi! Pentru a-l invata aceasta, trebuie sa-i provocam
modul de a gandi, treptat sa-i aratam definitii mai realiste ale
scuccesului.

[SFATUL 186]: Invata-l „gandirea isteata” despre greseli!

„Gandirea isteata” consta in niste idei perfect logice, dar care s-ar
putea sa nu-i vina copilului SA, doar daca nu-l inveti tu in mod
special. El probabil nu va fi receptiv in momentul in care este suparat
pentru o greseala, asa incat trebuie sa cauti momentul in care este
relaxat si bine dispus. Indtrodu aceste idei gradat, de exemplu:
 Toata lumea are puncte slabe si puncte tari si asta este un
lucru bun
 Toata lumea greseste uneori. Nu exista nimeni in istoria
lumii care sa fi facut intotdeauna totul bine!
 Este o atitudine matura sa-ti admiti slabiciunile si
greselile

113
  Fiecare greseala este o oportunitate ca sa invatam cum sa
facem lucrurile in mod diferit, mai bine, data viitoare
 Inventatorii sunt un bun exemplu de oameni isteti si
rabdatori, care stiu sa invete din propriile greseli.De
exemplu, Thomas Edison a petrecut ani intregi „gresind”,
pana sa inventeze becul electric, el a incercat cu sute de
materiale, pana cand a gasit ceea ce cauta. Odata a fost
intrebat daca nu s-a descurajat dupa atatea esecuri si a
raspuns ca toate eforturile sale nu erau esecuri, pentru ca
fiecare din ele i-a adus cate ceva si acum stie cele cateva
sute de materiale care nu i-au folosit! In final el a
descoperit filamentul pe care azi il folosim la becuri, deci
acestea au fost inventate datorita atitudinii de „gandire
isteata” cu privire la greseli.
 Intareste ceea ce l-ai invatat, citind cartea „Erori care au
functionat” (Mistake that worked, Charlotte Foltz Jones,
1994).

[SFATUL 187]: Incurajeaza-l si premiaza efortul mai mult decat

rezultatul!
Invata-l ca fiecare are propriile aptitudini si abilitati! Anumitor
persoane li se par usoare unele lucruri, altor persoane - alte
lucruri.Ceea ce trebuie sa pretuim cel mai mult nu este intotdeauna
rezultatul final ci efortul pe care copilul l-a depus ca sa realizeze ceva!
Cauta exemple si modalitati de a intari acest lucru zi de zi! De
exemplu, de exemplu, daca el nu face literele asa cum trebuie, sigur
nu te va crede daca-i spui ca scrie foarte frumos si ingrijit! Incearca
sa-i spui, de exemplu: „Imi place ceea ce ai facut, vad ca ai facut

114
eforturi mari, sunt mandra de tine!”. Aminteste-ti ca efortul este cel
care conteaza: „Foarte bine!”
La fel, daca exista ceva ce lui ii pare usor iar altei persoane nu,
incurajeaza-l sa aprecieze efortul celorlalti! De exemplu, daca sora sau
fratele au probleme cu calculatorul, explica-i ca lor li se pare dificil,
exact ca atunci cand lui i se pare greu sa scrie frumos. Efortul
deasemenea conteaza pentru celelelte persoane!

[SFATUL 188]: Ajuta-l sa actioneze cu sportivitate!

S-ar putea ca el sa aibe nevoie sa i se explice in mod specific si cu
rabdare principiile de baza pe care alti copii le invata treptat si
instinctiv, cum ar fi:
 Tuturor le place sa castige
 Nimanui nu-i place sa piarda
 Nu poate castiga toata lumea si nu se poate castiga
intotdeauna
 Cei care pierd in mod normal se simt neplacut
 Sa nu fii „fair-play” te face dezagreabil cand pierzi
 Sa nu fii „fair-play” deasemenea te face dezagreabil cand
castigi, pentru ca ii face sa creada pe cei care pierd ca sunt
prosti
 Oamenii cu sportivitate, cand pierd, il felicita pe
castigator, ii dau mana si ii spun: „Foarte bine ai facut!”,
chiar daca sunt suparati
 Cineva care se poarta „fair-play”, cand castiga,
incurajeaza pe cel ce a pierdut, spunand: „Bine jucat!”,
sau „Data viitoare vei avea mai mult noroc”.

115
La momentul potrivit, de exemplu atunci cand se joaca, aminteste-i, la
fel ca si celorlalti implicati, ceea ce ati vorbit si urmareste daca se
comporta cu sportivitate, fara sa conteze cine castiga! S-ar putea sa fi
uitat la momentul respectiv, dar premiaza-l si felicita-l daca isi
aminteste!

[SFATUL 189]: Fii exemplul lui atunci cand gresesti!

Permite-i sa vada ca iti recunosti greselile si ca inveti din ele! Nu
conteaza cat de importante sunt. Daca uiti sa trimiti o scrisoare sau ti
se arde ceva pe foc, atrage-i atentia si spune-i: „Oh! Nu-i nimic,
greseli se mai intampla!”.

[SFATUL 190]: Faceti o „sesiune de marturisit greseli”!

Copilul SA trebuie sa invete sa gandeasca si sa vorbeasca despre
greseli intr-un mod sanatos si sa le accepte ca parte din viata. Poate fi
distractiv sa implicati toata familia, pentru ca de obicei el nu este
singurul membru al familiei care are o atitudine imatura fata de
greseli!
Intr-o „sesiune de marturisit greseli”, fiecare persoana trebuie sa
descrie greseli pe care le-a facut sau le-a vazut la alte persoane in
trecut. Trebuie sa admitem cum ne-am simtit sau cum s-au simtit cei
care au facut acele greseli si ce au invatat din ele. Gandeste-te de
exemplu la:
 Greseli rusinoase
 Greseli dureroase
 Greseli prostesti
 Greseli serioase

116
  Greseli distractive

[SFATUL 191]: Fa cateva sloganuri ale familiei!

Faceti cateva sloganuri distractive pentru intreaga familie, puneti-le
pe frigider sau in alt loc din casa si cand vezi ca el se simte prost
pentru vreo greseala, aminteste-i-le!
Sugestii:
 Greselile sunt la moda!
 Cel care nu greseste niciodata, niciodata nu va face nimic!

[SFATUL 192]: Incurajeaza-i in mod sanatos autostima!

Cauta modalitati ca fiul tau SA sa aibe o buna autostima, asa se va
simti bine cu el insusi si nu avea nevoie sa fie perfectionist! (vezi
sfaturile 19 si 23).

3.13. RIGIDITATEA

TRECERE IN REVISTA RAPIDA A PROBLEMEI:

Copiilor SA le este foarte greu sa fie flexibili, ei pot dezvolta o
atitudine foarte rigida in anumite aspecte ale vietii. Rigiditatea este
originea multor trasaturi tipice SA, iar copilul tinde spre urmatoarele:
 Sa reziste la schimbari
 Sa fie incapatanat si dogmatic
 Sa fie obsesiv
 Sa fie pedant
Aceasta poate sa provoace:

117
  El are nevoie sa stie ca detine controlul vietii sale, uneori
chiar mai mult decat adultii
 Are nevoie de o viata previzibila
 Devine rigid la norme si reguli mai putin importante
 Trebuie sa faca bine lucrurile tot timpul
 Ii place sa stabileasca ritualuri
 Ii este greu sa gestioneze schimbarile
 Devine absorbit sau se obsesioneaza cu interesele sale
speciale
 Este pedant
 Petrece mult timp vorbind despre lucruri marunte

REZISTENTA LA SCHIMBARI
Copilul SA este foarte rezistent la schimbari, inclusiv cea mai mica
schimbare care nu creeaza probleme pentru majoritatea copiilor poate
fi dificila pentru el!
Cateva exemple: schimbari in rutina normala, schimbarea
ambientului cu care este obisnuit, ca de exemplu schimbarea
decoratiunilor din camera sau a persoanelor pe care este obisnuit sa le
vada zilnic (cum ar fi o bona) etc.

INCAPATANAT SI DOGMATIC
Cateodata te vezi implicat cu un copil SA intr-o discutie care nu stii
unde va duce. Cand el este atat de incapatanat, poate adopta o
atitudine foarte rigida, nu conteaza daca tema discutiei pare
prosteasca, banala sau serioasa! Daca incerci sa-l convingi, el va
insista si mai mult in aceasta atitudine.

118
Pe de alta parte, poate fi distractiv sa constatati ca dupa un moment el
apara exact contrariul a ceea ce sustinuse mai inainte, cu aceeasi
energie! Totusi, asta nu inseamna ca l-ai convins, pur si simplu el a
uitat care era pozitia sa initiala!
Poate fi frustrant sa gestionezi incapatanarea si este important sa
recunoastem si sa acceptam ca este parte a SA. El nu face asta pentru
a te supara, pur si simplu ii este foarte greu sa fie flexibil! Cand
adopta o pozitie in particular, este foarte dificil pentru el sa o schimbe.
Chiar daca a gresit in mod clar sau este complet irational, pentru el
este extrem de greu sa ia in considerare oricare posibilitate sau punct
de vedere care nu este al lui! In mintea lui, el face totul absolut corect
iar daca este foarte incapatanat, niciun rationament logic nu-l va
convinge sa aibe in vedere alta posibilitate!

OBSESII
Este destul de normal ca un copil sau adolescent SA sa intre intr-un fel
de „nebunie” cand dezvolta interese entuziaste fata de un personaj din
televiziune, sport, muzica sau moda. Diferenta la copilul SA este
faptul ca zona sa de interes special poate fi foarte neobisnuita, iar
interesul sau poate fi mult mai obsesiv si extins ca al celorlalti.
Pe de alta parte, copilul SA acumuleaza foarte multe cunostinte despre
interesul sau special. Daca acest lucru se intampla cu o tema de care
copiii de varsta lui sunt deasemenea interesati, acest lucru ii poate
imbunatati situatia cu ei.
Totusi, interesul sau poate deveni o obsesie si va sfarsi dominandu-i
viata! Poate deveni prea serios si neechilibrat cu alte interesesi
activitati. S-ar putea ca el sa vrea sa se gandeasca si sa vorbeasca tot
timpul numai despre acest lucru si sa nu vrea sa relationeze cu alte
persoane care nu simt la fel!

119
[SFATUL 193]: Aminteste-ti pana la ce punct este greu pentru el
sa fie flexibil!
Este greu sa-ti mentii rabdarea cand copilul tau SA provoaca un
scandal pentru o prostie, de exemplu pentru ca i s-a cerut sa se urce pe
usa „gresita” (in mintea lui) a unei masini. In aceste momente poate fi
util sa ne amintim ca rigiditatea sa este obisnuita la persoanele SA, nu
este pur si simplu o pozna sau un prost comportament! (vezi si sfatul
15)

[SFATUL 194]: Mentine-l informat, dar nu-l insela!

Aminteste-ti ca din punct de vedere SA, cel mai rau lucru este
imprevizibilul! Spune-i clar ce planuri si asteptari sunt, gandeste-te la
schimbarile care ar putea aparea si spune-i despre ele! S-ar putea sa
nu-i placa aceste schimbari, dar le va gasi mai usoare daca este
pregatit dinainte.
Plecand de la faptul ca sa stie ce-l asteapta este important pentru el, ai
grija sa nu faci false promisiuni si incearca, pe cat posibil, sa spui
exact ceea ce vrei ca el sa stie! Nu uita ca de obicei el ia lucrurile
literalmente, exact asa cum le spui, deci vei avea nevoie in exprimare
de cuvinte ce nu definesc o situatie exacta, ca de exemplu: „probabil”,
„in mod normal”, „poate ca..”, „cam pe la...”. Asta il va ajuta sa
inteleaga treptat ca, desi incerci sa-l tii mereu informat, viata nu este
complet previzibila. Spune-i, de exemplu:
 Tata probabil te va lua de la scoala
 Autobuzul in mod normal trece la ora 8:00
 Voi fi acasa cam pe la ora 18:30

[SFATUL 195]: Reduce-i anxietatea!

120
Cand devine foarte rigid, aminteste-ti ca supararea si incercarile de a-l
forta sa fie flexibil sunt contraproductive! El va fi mai flexibil atunci
cand se va simti sigur si orice efort vei face pentru a-i reduce nivelul
anxietatii va fi mai bine primit. (vezi sfaturile 23 si 24)

[SFATUL 196]: Incurajeaza-i gradat flexibilitatea!

Este normal sa vrem sa-l facem pe fiul nostru SA sa se simta mai
confortabil, facandu-i viata mai previzibila, dar este mai bine s-o
facem pe termen lung. Cateodata este o idee buna sa-l fortam un pic,
facand cate o schimbare intentionata in tiparul sau. De exemplu, daca
obisnuiesti sa-l iei tu de la scoala, in alta zi sa mearga dupa el o alta
persoana.
Este foarte important sa o faci la momentul potrivit, cand el este
relaxat si cu mintea mai deschisa, iar daca i-o prezinti ca un mod
distractiv si pozitiv de a-l ajuta, s-ar putea ca schimbarea sa-i placa!

3.14.SUPERVIZAREA TEMELOR

O TRECERE RAPIDA IN REVISTA A PROBLEMEI:

Sa-ti faci copilul SA sa coopereze la realizarea temelor poate fi uneori
un lucru foarte dificil! Aceasta poate aduce:
 Frustrare acasa
 Probleme la scoala
 Progresul academic stagneaza

CUM SA GESTIONAM PROBLEMA

Strategiile „cheie” de care copilul are nevoie atunci cand are dificultati
cu temele sunte cele care implica urmatoarele zone:

121
  Scrierea
 Atentia si organizarea
 Structurarea de care are nevoie

[SFATUL 197]:Pregatirea
Pregateste un planificator simplu de teme! Pastrati la indemana
lucrurile de care aveti nevoie, bine organizate, inclusiv un
temporizator. Exemplu de planificator simplu:
 Citit paginile 3-6
 Problema de matematica 5
 Problema de matematica 6
 Copiere text pagina 8

[SFATUL 198]: Tu ai puterea!

Foloseste un mod prietenos, dar ferm, pentru a te asigura ca el stie ca
se afla la dispozitia ta!

[SFATUL 199]: Asigura-i un ambient bine structurat!

Asigura-i o zona de lucru unde sa nu existe lucruri care ar putea sa-i
distraga atentia, cum ar fi carti, jucarii, calculator sau televizor! Arata-
i planificatorul de teme si spune-i cu cateva minute inainte ca va
incepe sa lucreze in 5 minute de exemplu. Permite-i sa bifeze singur
in planificator ceea ce a terminat de facut!

[SFATUL 200]: Utilizeaza formula „Cand... atunci...”!

Daca vezi ca incearca sa te sfideze, prefa-te ca nu te afecteaza, dar
incearca sa utilizezi formula „Cand... atunci...”. De exemplu: „Cand ai
terminat aceasta portiune de teme, atunci vei putea sa cinezi”.

122
CAPITOLUL 4: CATEVA CUVINTE DE REFLECTIE
PERSONALA

COPILUL SA CA UN DAR
Sa am un copil cu sindrom Asperger nu este ceva ce mi-as fi dorit,
acest lucru a fost, de departe, cel mai greu si mi-a schimbat viata
complet! Sunt momente in care ma simt istovita, frustrata si deprimata
si simt ca sunt pe punctul sa cedez, insa nu mi-as schimba copilul
pentru nimic in lume si sper ca si tu simti la fel! In cele mai bune
momente ale mele stiu ca daca m-as putea intoarce in timp, as face
totul la fel. Mi-as alege copilul cu toata siguranta!
Cred ca toti, ca parinti, avem ceva in comun, dar cu propriile
diferente. Este mai usor sa depui eforturi pentru ceva ce toata lumea
recunoaste si apreciaza, dar ce poate fi mai frumos decat sa ajuti alta
persoana sa fie mai fericita si mai libera?
Oportunitatea de a ingriji un copil special este un dar minunat si un
privilegiu. Fiecare parinte al unui copil SA realizeaza o munca unica
si care merita din plin efortul, care ne da posibilitatea de a face
diferenta si de a invata foarte multe. Nimic nu se intampla din
greseala, nu exista accidente! Copiii speciali sunt daruiti persoanelor
speciale!

CEEA CE AM INVATAT
La varsta mica, un copil SA nu face un joc social la fel ca ceilalti,
multe din aceste „jocuri” sunt creeate pentru a ajuta sa ne ascundem
de noi insine! Acesta este motivul pentru care o interactiune cu un
copil SA ne poate face sa ne simtim incomozi. Onestitatea este o
provocare, insa deasemenea este o oportunitate de a privi dintr-un
punct de vedere nou modul de a relationa si de a gandi, pentru a ne

123
simti comod. Putem invata o gramada de lucruri investigand in zonele
care ne fac sa ne simtim confortabil.
Cu cat invat mai multe despre SA, cu atat sunt mai fascinata! Am
ajuns la concluzia ca persoanele SA au o versiune extrema a
caracteristicilor care se gasesc in fiecare dintre noi. Aceasta inseamna
ca intelegand SA ne poate ajuta sa ne intelegem mai bine pe noi
insine. Ma simt mandra sa admit ca eu insami am multe caracteristici
Asperger si sunt o persoana mai buna acum, decat atunci cand nu
cunosteam aceasta parte din mine!

PLANETA ASPERGER
Cateodata, persoanele SA spun ca se simt ca si cum ar veni de pe alta
planeta si ca nu fac parte din aceasta lume! Te-ai intrebat vreodata
cum ar fi acest loc din care ei fac parte? Imagineaza-ti ca exista o alta
planeta in care domneste SA ca norma obisnuita si in care persoanele
SA se simt in elementul lor! Cum ar fi acest loc? Probabil ar fi mai
agreabil, mai sigur si mai sincer ca lumea reala in care traim. Daca
cineva ar scrie un reportaj dupa o vizita in acest loc, am citi ceva de
genul:

REPORTAJ DESPRE PLANETA ASPERGER

Pe planeta Asperger, omenirea a evoluat destul de diferit si cateva din
relele lumii reale, crude si indiferente, sunt complet necunoscute aici.
Oamenii pretuiesc mult individualitatea, spatiul, intimitatea,
libertatea fara constrangeri. Fenomene ale comportamentului de
grup, cum ar fi tendinta de a se organiza in grupuri sociale si de a
urma un lider, aici lipsesc. Razboiul este ceva complet necunoscut.
Locuitorii tind sa aibe un simt entuziast al jocului corect, legile lor
sunt bazate pe standarde morale clare, desi unele reguli specifice sunt

124
excesiv de complicate. Au dezvoltat mult tehnologia informatica, ceea
ce le usureaza comunicarea. Cand persoanele SA se reunesc la nivel
social, in mod normal o fac pentru motive specifice, un interes comun.
In multe ocazii, micile discutii nu sunt un fapt important.
Vizitatorii planetei Asperger, „oamenii normali”, uneori se simt
incomozi pentru franchetea si modul direct de a spune lucrurile,
caracteristice persoanelor SA, dar daca te obisnuiesti cu acest lucru,
de obicei este inviorator.
Pe aceasta planeta nu se ascunde nimic si nu exista farse! Nimeni nu
este tratat in mod diferit si nu se tine seama de starea sa.
Complimentele sau insultele sunt inlocuite de o completa sinceritate si
toata lumea stie exact unde si in ce punct se gaseste.
Emotiile se exprima la fel de deschis, ceea ce face ca mai tarziu ei sa
nu se enerveze, in consecinta nu este loc pentru ranchiuna,
amaraciune, resentimente, ipocrizie sau „jocuri psihologice”.
Umorul pe aceasta planeta se imparte in doua categorii, niciuna din
ele decadenta sau cruda: prima, cel evident si usor de inteles, cea de-
a doua foarte sofisticata, bazat pe jocuri de cuvinte.
In toate casele si la fiecare colt se intalnesc niste „capsule” care ii
ajuta sa-si manevreze hipersensibilitatile comune. Aceste „capsule”
functioneaza permitandu-le celor ce le folosesc sa aibe un control
complet asupra unei sensibilitati intr-un context simulat, alegandu-si
propriul nivel de lumina, culoare, presiune, zgomot etc.
Poate ca trasatura cea mai pregnanta a planetei Asperger este marele
respect care li se poarta copiilor! Toti locuitorii cresc fara sa-si
piarda calitatile cele mai frumoase ale copilariei: capacitatea de a se
mira, onestitatea fara cenzura, abilitatea de a fi morali in mod clar si
fara compromisuri.

125
ANEXE

ANEXA 1: ANALIZA APLICATA DE

COMPORTAMENT (ABA – Applied Behaviour Analysis)
GRUPUL PEAT
Am ajuns sa ma opresc la analiza comportamentului aplicat
(ABA) absolut din intamplare, chiar dupa ce fiul meu a fost
diagnosticat cu SA. Am vazut intr-un ziar local un articol despre
parinti care s-au intalnit la Universitatea Ulster, pentru a invata
modalitati de a gestiona si imbunatati comportamentul copiilor
lor autisti. In acel moment, cea mai mare parte din problemele pe
care le aveam cu fiul meu erau de comportament, asa ca m-am
dus sa vad ce pot invata.
Grupul era condus de dr. Mickey Keenan si dr. Ken Kerr de la
departamentul de psihologie. Acestia se dedicau cu pasiune
invatarii ABA de catre parinti, pentru ca acestia sa se poata
descurca cu copiii lor autisti. Ei au pus bazele unei organizatii
cunoscuta sub numele de PEAT ( Parents’ Education as Autism
Therapists) si i-au dedicat intregul timp liber, fara sa fie platiti.
Dupa cativa ani eram si eu implicata in grupul PEAT si am
invatat tot ce am putut despre ABA.
Ceilalti parinti din grup in general il foloseau pentru a-i invata pe
copii abilitatile bazice cum ar fi sa vorbeasca, fiindca ei aveau
autism clasic.Ca sa fiu sincera, de obicei ma simteam un pic
inadaptata in grup, pentru ca provocarile unui copil SA sunt
foarte diferite de ceea ce presupune autismul clasic. Pe urma mi-
am amintit ca eram interesata de principiile ABA si m-am gandit
ca ar fi bine sa le pot aplica unui copil SA.

126
 Tinand cont ca nu putem controla complet comportamentul
nimanui, cu exceptia propriului comportament, ABA ne ajuta sa
facem multe lucruri pentru a antrena comportamentul copilului
prin prisma felului cum raspundem. E distractiv sa vezi cum ti se
schimba ideile! Eu aveam obiceiul sa cred ca „antrenamentul
comportamentului” nu isi avea locul la copii, insa mi-am dat
seama ca il facem tot timpul, fie ca vrem, fie ca nu. Din proprie
experienta stiu ca ABA, chiar daca este o munca dura, este o
metoda efectiva si puternica.S-a imbunatatit motivarea fiului meu
si l-a ajutat in multe aspecte ale comportamentului sau.
La el a functionat foarte bine „economia de monede” (vezi Anexa
3), i-a permis sa se implice constructiv si sa-si dea seama ca
amandoi suntem de aceeasi parte.

CUM SA FOLOSIM ABA

Nu constituie obiectivul acestei carti sa descriu ABA cu detalii,
aici expun doar o trecere in revista a catorva principii si tehnici.
Cum sa planificam o interventie ABA:
 Identifica in mod oboiectiv comportamentul
 Care este scopul?
 Care este fondul comportamentului problematic?
 Care este justificarea oricarei interventii?

Pasul 1: Realizeaza un A-B-C. adica: A=Antecedente, B=Behaviour

(Comportament), C=Consecinta.
Acest pas implica sa dedicam un timp observarii cu grija a
comportamentului negativ si a consecintelor sale
Pasul 2: Analizeaza A-B-C
Pasul 3: Fa o lista de posibile eforturi si posibile consecinte neplacute

127
Pasul 4: Transforma scopul intr-un obiectiv

ANEXA 2: CUM SA PLANIFICAM O INTERVENTIE ABA

Vom da un exemplu, doar pentru a ilustra pas cu pas modul cum
functioneaza ABA si ce se poate folosi pentru a planifica o interventie.
Acest exemplu este un caz real, rezultatul se poate vedea in „Jocul
limbajului clar” (Anexa 10) si a avut succes la fiul meu.

Data: aaaa-ll-zz
Comportament obiectiv: limbaj putin clar, cu idiosincrazie
Scopul: limbaj clar
Fondul problemei: Kenneth este capabil sa vorbeasca foarte bine, insa
de obicei vorbeste intr-un mod straniu, putin clar, monoton sau prea
repede, spunand toate cuvintele deodata, astfel incat nu se intelege ce
spune. In situatiile speciale, oamenii ii cer sa repete ceea ce a spus, iar
raspunsul lui tipic este ca nu vrea sa repete, murmura sau tipa, zicand
ca celalalt a ascultat suficient.
Justificarea: comunicarea si abilitatile sale interpersonale s-ar
imbunatati cu un limbaj clar, ar fi mai putina frustrare si lucruri prost
intelese pentru toata lumea. Astept inclusiv o crestere de incredere si
autostima.
Pasul 1: realizarea A-B-C asa dupa cum am aratat mai sus.
Pasul 2: analiza A-B-C si concluzii
Urmatoarele au efecte adverse:
 Se plange ca nu il intelegem
 Critica, aratand nerabdare in tonul vocii
 Cererile de a repeta
Urmatoarele il pot ajuta sa aibă un discurs mai clar:
 Sa ne modelam in mod exagerat un discurs clar si distins

128
  Premii extravagante pentru efortul sau, atunci cand
vorbeste clar
Pasul 3: lista de posibile eforturi si posibile consecinte adverse
Posibile eforturi:
 Sa-l implicam maximum posibil in planificarea unui
program
 Sa-i modelam intotdeauna comportamentul dorit, atunci
cand putem
 Sa o facem cat de distractiv putem
 Sa avem o structurare clar inteleasa si scopuri realiste,
pentru a-i incuraja experienta la distractie si succesul
 Multe premii si incurajari pe durata programului
 Sa-l implicam in alegerea premiilor care ii rasplatesc
progresul in timpul programului
Reactii adverse generate de neindeplinirea deliberata a programului:
 Sa-i izolam atentia
 Sa-l facem sa indeplineasca o activitate mai putin
agreabila
 Sa-i luam o moneda (vezi Anexa 3)
 Sa-i dam o sanctiune ca de exemplu reducerea timpului la
televizor

Pasul 4: transforma scopul in obiectiv

Aminteste-ti! Include o sintagma verbala, conditii si criterii pentru o
realizare acceptabila a obiectivelor!

Obiectiv: Sa vorbeasca in toate situatiile, inclusiv cele sociale, astfel

incat sa indeplineasca „normele limbajului clar” (vezi anexa 10) . Un

129
criteriu al unei realizari acceptabile poate fi de exemplu o zi intreaga
fara ca cineva sa-i ceara sa repete ceva.

ANEXA 3 – ECONOMIA DE MONEDE

INCEPUTUL: se motiveaza copilul spre a-si imbunatati

comportamentul si a avea o „moneda” alternativa si distractiva pe care
s-o castige atunci cand se poarta frumos sau sa o piarda cand
comportamentul sau este prost. Atunci el poate pastra aceste monede
sau poate „cumpara” periodic premii din „Magazinul de premii”.

SA DEZVOLTAM O MOTIVARE INTERNA!

O „economie de monede” este in mod clar o forma de motivare
externa si de asemenea copilul SA are nevoie sa dezvolte si o motivare
interna. „Economia de monede” se poate folosi ca un sistem de pasi
pentru a obtine acest lucru. Copilul nu va avea niciodata oportunitatea
de a experimenta satisfactia interna de a face ceva bine, daca nu avem
un mod de a-i dezvolta comportamentul dorit.
Cand el se poarta bine, este important sa-i dam multe premii si
incurajari pentru eforturile sale, lucruri tangibile ca de exemplu
„monedele”. Asta il poate incuraja sa asocieze un comportament
corect cu cuvintele de incurajare si premii tangibile si va vedea
ambele lucruri ca pe ceva de dorit.
Pe masura ce el se maturizeaza si ii creste increderea, motivarea sa
interna se dezvolta si intr-o zi ar putea renunta la „economia de
monede”.

CUM SA STABILIM O ECONOMIE DE MONEDE

130
Pentru aceasta vei avea nevoie de „monede” si de „Magazinul de
premii”.
„Monedele” pot fi piese dintr-un joc, jetoane, cartonase colorate sau,
mai bine, „bani falsi” pe care il poti incuraja sa-i deseneze singur asa
cum ar vrea sa arate si apoi sa-i decupeze.

DESPRE MAGAZINUL DE PREMII

1. Premiile trebuie sa fie lucruri care sa-i placa fiului tau si pe care
sa si le doreasca suficient de mult incat sa fie motivat sa faca
eforturi ca sa le castige.
2. Aceste lucruri se pot cumpara dinainte, se pot pastra si i se arata
intr-un loc din casa unde el are acces: o cutie sub pat, deasupra
unui dulap etc
3. Evident, nu trebuie sa cheltui prea mult ca sa infiintezi
”Magazinul de premii”, incearca sa te incadrezi in propriul buget.
4. Daca te gandesti sa-i dai fiului tau vreo jucarie, vreun joc fara
vreun motiv anume, gandeste-te la ceva ce poti pune in Magazin.
5. Implica-ti copilul in „constructia” Magazinului! De exemplu:
 Sa sugereze singur noi premii (poate privi cataloagele de
jocuri si jucarii)
 Ii poti arata premiile pe masura ce le cumperi, dar nu are
voie sa le deschida
 Te poate ajuta efectiv sa le cumperi
6. Pentru a da valoare economiei, este important ca el sa obtina
aceste premii doar prin intermediul monedelor. Daca le va optine
pe alta cale, nu vor mai avea valoare pentru el.

131
 7. Premiul poate consta si in lucruri care nu sunt de natura
materiala, de exemplu mancarea sa preferata, o iesire la film sau
la o inghetata etc

PREMIUL - SURPRIZA
Ca un premiu special, din cand in cand da-i un cadou surpriza!
Aceasta inseamna ca el trebuie sa inchida ochii si sa-si aleaga un
premiu din Magazin, fara sa tina cont de „pretul” pe care il are!

LISTA DE PRETURI IN ECONOMIA DE MONEDE

Lista urmatoare este un exemplu real de lista de preturi si iti poate da
unele idei:

CARTI
Cartile cu Harry Potter: 1000 monede fiecare
Reviste de rebus, logica, labirinturi etc 150 monede fiecare

DULCIURI
Moneda de ciocolata 5 monede
Acadele 5 monede
Caramele de menta 5 monede
Ciocolata 10 monede
Bomboane sugus 10 monede

JUCARII SI ALTE ARTICOLE

Puzzle intre 150 -500 monede, depinzand de marime
Carioca fosforescente 6 culori 325 monede
Kit de alarma pentru intrusi 1000 monede
Walkie-talkie 1000 monede

132
Pian electronic 1500 monede
Detector de metale 1300 monede
Radiometru 800 monede
Mingea spatiala 220 monede

ALTE PREMII
Iesire le Zoo 250 monede
Vizita la Muzeul de Stiinta 250 monede
Iesire la cinema 250 monede
Iesire in parcul de distractii 300 monede

ANEXA 4 – AFISUL CU NORME

Dau mai jos un exemplu:
Data: aaaa/ll/zz

NORME:
 Trebuie sa ceara voie inainte sa priveasca la tv sau sa se
joace la calculator.
 Cand are teme de facut, trebuie sa inceapa sa le faca cu
cel putin 20 minute inainte de ora 17:00.
 Trebuie sa faca dus in fiecare seara intre orele 19:00-
19:30.
 Nu trebuie sa fie agresiv cu fratii, surorile sau alte
persoane.

SCOPURI:
 Sa trateze pe ceilalti cum i-ar placea sa fie el tratat.

133
  Sa se trateze pe el insusi si pe ceilalti cu respect si sa
incerce sa nu-i raneasca.

LUCRURI PERMISE:
 Privit la tv sau jucat la calculator 1 ora
 O plata de 2 ron

PRIVILEGII: nu are privilegii in mod automat, un privilegiu este ceva

ce trebuie sa castige, de exemplu facand un efort extra cu
comportamentul sau sau acumuland multe fete fericite :D pentru
comportament bun. Asta se poate negocia dinainte cu parintii, de
exemplu:
 Mai multi bani din plata
 Sa manance dulciuri si sa bea suc in camera sa
 Mai mult timp la tv sau calculator
 Ceva deosebit ca: o prajitura, o iesire speciala, o jucarie, o
carte etc

SANCTIUNI:
 O sanctiune se poate da in cazul in care comportamentul
lui nu este cel stabilit. Parintii il vor face intotdeauna sa
inteleaga care este comportamentul care se asteapta de la
el.
 Vom incerca sa-i dam un aviz inainte de oricare
sanctiune, doar daca nu credem ca actiunea sa este foarte
serioasa, periculoasa si sfidatoare in mod deliberat.
 O sanctiune poate fi, de exemplu, sa-i luam din monede,
sa-i reducem sau sa-i eliminam un privilegiu sau, pentru

134
 ceva foarte serios, sa nu mai aiba voie sa faca unul din
lucrurile permise.

ANEXA 5 – CARTEA MEA DE EMOTII

Dau un exemplu pentru a face sugestii de continut:

DDESPRE SENTIMENTE
Toata lumea are emotii sau sentimente si fiecare are diferite lucruri
care-l fac sa se simta multumit, trist, suparat sau speriat. Acestea sunt
cele mai importante tipuri de sentimente.

DESPRE MINE:
 Culoarea care ma face sa ma simt cel mai multumit este
albastrul.
 Culoarea care nu-mi place: roz.
 Programul meu favorit: iCarly

PAGINILE MELE „FERICITE”

Aici sunt scrise cateva din lucrurile care ma fac fericit: dulciurile,
jocul SuperMario pe calculator, cartile lui Geronimo Stilton etc

PAGINILE MELE „TRISTE”

Exista lucruri care ma fac sa ma simt trist: ca cineva sa rada de mine,
cand animalele sunt batute, anumite poze sau desene etc

PAGINILE MELE „SUPARATE”

Urmatoarele lucruri ma fac sa ma simt suparat: ca cineva sa ma
loveasca sau sa-mi strice jucariile.

135
PAGINILE MELE „DE FRICA”
Sunt lucruri care ma fac sa-mi fie frica: o furtuna cu fulgere si
traznete, un film de groaza, anumite desene sau poze.

DESPRE SENTIMENTELE CELORLALTI

Celelalte persoane au si ele diferite emotii si sentimente. I-am luat un
„interviu” bunicii mele, pentru a-i afla emotiile:

DESPRE BUNICA:
Culoarea care o face cea mai fericita: maro
Culoarea care nu-i place: roz
Programul favorit la tv: telenovelele
Pginile „fericite” ale bunicii: ii place sa tricoteze, sa-si vada prietenii,
sa-si imbratiseze nepotii, ca eu sa ma port frumos cu ea.
Paginile „triste” ale bunicii: sa vada pe cineva din familie ranit, sa se
gandeasca la persoane care au murit.
Paginile „suparate” ale bunicii: ca cineva sa incurce ceea ce tricoteaza,
ca cineva sa-i vorbeasca urat.
Paginile „de frica” ale bunicii: sa inoate in mare, sa vada un film de
groaza.

CUM SA O FAC FERICITA PE BUNICA: sa ma port frumos cu

ea, sa o imbratisez si sa o sarut.

ANEXA 6 – SUPARAREA – LUCRURI CARE SE POT FACE

SAU NU

Cele ce urmeaza sunt doar un exemplu izvorat din practica:

136
DESPRE SENTIMENTUL DE SUPARARE
Toata lumea are sentimente de suparare. Ca un paradox, este normal
sa simti suparare dar comportamentul rezultat in urma acesteia nu este
unul bun. Cand suntem suparati, avem optiuni de cum sa ne
comportam si este bine sa alegem unul din lucrurile care se pot face in
timpul supararii, nu unul din lista interzisa. De exemplu:

Lucruri pe care POATE sa le faca atunci cand este suparat:

 Sa mazgaleasca o hartie cu creionul
 Sa loveasca o perna
 Sa vorbeasca cu un adult despre cum se simte in acel
moment
 Sa faca o gluma
 Sa faca o plimbare scurta pe afara

Lucruri care NU se pot face cand este suparat:

 Sa loveasca alte persoane
 Sa-si tina sentimentele inchise in el
 Sa arunce lucrurile prin casa
 Sa insulte
 Sa tipe la ceilalti
 Sa rada de alte persoane
 Sa distruga lucruri

ANEXA 7 – VOCABULARUL EMOTIONAL

Vocabularul emotional il reprezinta un fond de cuvinte grupate astfel

incat sa reprezinte cele patru sentimente principale: fericirea, tristetea,

137
supararea si teama, cuvinte pe care le folosim intr-o relatie
interpersonala cu un copil SA, cu scopul de a grada si de a defini cat
mai exact starile prin care atat copilul cat si noi, ca parinti trecem.

CUVINTE „FERICITE”: confortabil, incantat, emotionat, euforic,

exaltat, satisfacut, multumit, vesel, fericit, recunoscator, pozitiv,
orgolios (mandru de..), tenace, linistit, de succes.

CUVINTE „TRISTE”: instrainat, singur, deprimat, disperat,

devastat, neplacut, nelinistit, frustrat, suferind, inferior, insingurat,
gelos, solitar, pierdut, descurajat, respins, plangacios.

CUVINTE „ DE SUPARARE”: caracter prost, confuz, nebun, crud,

agresiv, neincrezator, furios, ostil, isteric, nesanatos, sonat, insensibil,
fara control, coleric, suspicios.

CUVINTE „DE TEAMA”: speriat, agitat, alarmat, anxios, temator,

nelinistit, fricos, terorizat, vinovat, nervos, panicat, tulburat, timid,
problematic, preocupat.

ANEXA 8 – MODALITATI DE A CASTIGA FETE FERICITE

SI FETE TRISTE

POATE CASTIGA FETE FERICITE :=) PENTRU

URMATOARELE:
 Cand coopereaza
 Cand are considerare
 Cand este politicos
 Cand face eforturi sa indeplineasca ceva

138
  Cand este agreabil
 Cand este dragut
 Cand da o mana de ajutor la ceva
 Cand este amabil
 Cand este rabdator
 Cand este perseverent
 Cand are un ton al vocii placut
 Cand are o atitudine pozitiva
 Cand are autocontrol
 Cand surade
 Cand isi indeplineste sarcinile fara proteste
 Cand respecta ceea ce ati stabilit impreuna
 Cand vine cu sugestii acceptabile

POATE CASTIGA FETE TRISTE :=( PENTRU

URMATOARELE:
 Atunci cand e in ofensiva
 Cand se cearta
 Cand se plange de ceva
 Cand se contrazice cu cineva
 Cand critica ceva sau pe cineva
 Cand pretinde ceva
 Cand nu asculta de cineva
 Cand ignora cererile
 Cand nu respecta regulile sau persoanele
 Cand este nepoliticos
 Cand ridica vocea, cand tipa
 Cand este sarcastic

139
  Cand insulta

ANEXA 9 – SA IMPARTIM CE ARE DE FACUT IN PASI

MICI

Este indicat ca activitatile pe care le are de indeplinit sa fie impartite

in pasi mici, pe care ii scriem pe un afis si il punem pe tabla de
anunturi, pentru ca el sa stie exact ce are de facut.
Dau mai jos un exemplu pentru atunci cand copilul isi face dus:
 Sa se dezbrace
 Sa-si puna hainele in cosul de rufe murdare
 Sa-si pregateasca pijamaua la indemana
 Sa verifice daca apa are temperatura potrivita si sa o
ajusteze
 Sa astepte putin sub apa, dupa care sa foloseasca gelul de
dus si buretele pentru a-si spala tot corpul
 Sa-si clateasca corpul si parul cu apa curata
 Sa inchida apa la dus
 Sa se usuce cu prosopul
 Sa-si puna pijamaua
 Sa se pieptene
 Sa-si usuce parul cu uscatorul

ANEXA 10 – JOCUL LIMBAJULUI CLAR

Este un joc pentru doua persoane. Vei avea nevoie de niste jetoane si
mingi moi, precum si de un temporizator sau cronometru. Castiga cel
care in final are cele mai multe jetoane.

140
CUM SE JOACA:
1. Se pun jetoanele si mingile in centru
2. Jucatorii se aseaza unul in fata celuilalt
3. Intr-un anumit timp (de exemplu 3 minute la inceput) jucatorii
trebuie sa intretina o conversatie. Poate fi o conversatie spontana
sau pe o tema dinainte stabilita, agreata de copil.
4. In timpul conversatiei, jucatorii trebuie sa respecte normele
limbajului clar (pe care le vom expune in continuare).
5. Jucatorul ia o minge in mana si incepe sa vorbeasca. Atunci cand
a terminat, arunca mingea celuilalt.
6. Este permis sa vorbesti doar atat timp cat ai mingea in mana. Cel
fara minge trebuie doar sa asculte.
7. De fiecare data cand se arunca mingea celuilalt, se ia un jeton din
gramada.

PROVOCAREA: In timp ce un jucator vorbeste, celalalt asculta cu

mare atentie si trebuie sa aibe grija sa se respecte normele. Trebuie sa
dezbata impreuna ce norma nu s-a respectat. Ambii jucatori trebuie sa
fie onesti si sa decida ce este just. Se poate repeta partea de
conversatie care a fost motivul litigiului, de data aceasta cu
respectarea normelor. Daca jucatorul rezolva problema, poate obtine
jetoane in plus.

FINALUL JOCULUI: Jocul se termina cand nu mai sunt jetoane in

centru.

NORMELE LIMBAJULUI CLAR

141
  Volumul: nu vorbiti nici prea tare dar nici cu voce prea
scazuta
 Fluiditatea: vorbiti curgator, fara sa ezitati prea mult
 Viteza: vorbiti normal, nici prea rapid dar nici prea lent
 Claritatea: vorbiti clar, fara sa murmurati
 Intonatia: trebuie sa sune ca si cum sunteti foarte
interesati de conversatie, nu plictisiti
 Maniera: vorbiti intr-un mod educat
 Gramatica: respectati regulile gramaticale

ANEXA 11 – SA RANESTI NU ESTE INTOTDEAUNA

INTENTIONAT!

Dat fiind faptul ca un copil SA isi da foarte putin seama de intentiile

celorlalti, poate fi dificil pentru el sa vada diferenta intre glume si
raniri intentionate. Poti utiliza urmatoarea lista pentru a-l ajuta sa
identifice diferentele, asigura-te ca el intelege ca:
 El poate rani alte persoane neintentionat
 Ceilalti il pot rani pe el fara sa vrea
 Poate fi dificil sa stii daca a fost intentionat sau nu, dar
exista modalitati sa incerci sa investighezi
 Sentimentele sale sunt foarte importante si, daca i-au fost
ranite, el va putea sa o simta orice ar fi.
 Daca el stie ca cineva nu voia sa-i faca rau intentionat,
asta nu-i va indeparta durerea dar il va ajuta sa se simta
mai bine.

TEME DE DEZBATERE SUGERATE

142
Nu este intotdeauna usor de stiut in ce moment el nu-si da seama ce i
se intampla. Cauta oportunitati pentru a vorbi cu el si a stabili nivelul
sau de intelegere. Ceea ce iti spune poate fi foarte relevant, poate fi
util sa includeti si alti membri ai familiei in conversatie. Va propun
cateva exemple de intrebari care i se pot pune, pentru a deschide
dezbaterea:
 Oamenii ii pot rani pe ceilalti fara sa vrea?
 Cum/Cand se poate intampla asta? Da exemple!
 Vreodata ai ranit pe cineva fara sa vrei?
 Crezi ca cineva te-a ranit vreodata fara sa aibe aceasta
intentie?
 Daca cineva raneste alta persoana fara intentie, aceasta
inseamna ca nu trebuie sa ceara iertare sau sa ofere
compensatii?

CEEA CE TREBUIE SA-I SPUNEM UNUI COPIL SA:

 Uneori oamenii ii ranesc pe ceilalti fara sa vrea. Cateodata
poti supara pe cineva fara sa iti doresti asta. Adeseori
cand esti suparat pe cineva, s-ar putea ca aceasta persoana
sa nu fi avut intentia sa te supere.
 Daca nu esti sigur ca cineva ti-a facut rau sau te-a suparat
fara sa vrea, il poti intreba direct sau poti vorbi despre
asta cu un adult sau cu un prieten in care ai incredere.
 Cand cineva isi da seama ca a ranit o alta persoana, chiar
daca a fost intentionat, trebuie oricum sa-si ceara scuze!
S-ar putea chiar sa incerce sa compenseze raul pe care l-a
facut intr-un anumit mod.

EXEMPLE PENTRU A-L AJUTA SA INTELEAGA:

143
Va propun doua exemple de situatii in care o persoana se poate simti
ranita sau suparata pentru comportamentul altcuiva si in care este
dificil sa distingem daca a existat intentia de a rani:
1. Cineva iti rupe sau iti strica lucrurile
2. Cineva te calca pe picior
In fiecare dintre aceste cazuri, persoana poate avea intentia de a rani,
adica:
 Se poarta urat si incearca sa te supere in mod deliberat.
 Incearca sa se razbune pe tine pentru ca ai suparat-o cu
ceva ce i-ai zis sau ai provocat-o.
 Incearca sa te provoace pentru a te purta urat si a avea
probleme.
Pe de alta parte, aceasta persoana s-ar putea sa nu aibe intentia sa te
raneasca, adica:
 A scapat pe jos jucaria ta in mod accidental si s-a rupt, se
simte rau pentru ceea ce s-a intamplat si isi cere iertare.
 Te-a calcat fara sa vrea, nu s-a uitat bine pe unde merge.
Ii pare rau si isi cere scuze.

ANEXA 12 – SA TACHINAM SI SA GLUMIM!

Pana in ce punct simti ca fiul tau SA stie si intelege? Incearca sa

identifici „scaparile” sale in intelegerea glumelor si cat intelege el din
faptul ca glumele sunt diferite de agresiunile verbale.
Asigura-te ca el intelege ca:
 Oamenii cateodata fac glume pentru a-i face sa rada pe
ceilalti
 Cateodata fac asta pentru a rani
 Cateodata nu este decat o gluma si atat

144
  Cateodata oamenii mai fac si glume proaste
 Cateodata oamenii ii ranesc pe ceilalti fara sa-si dea
seama, fac glume fara sa stie ca ofenseaza pe ceilalti
 Exista modalitati de a sti daca cineva ne face o gluma
nevinovata sau incearca sa ne raneasca

PUNCTE DE DEZBATERE SUGERATE:

Nu intotdeauna este usor de aflat daca el isi da seama cand i se face o
gluma sau cand se incearca sa se rada pe seama lui, de aceea trebuie
discutat cu el. Iata cateva tipuri de intrebari pentru deschiderea
dezbaterii:
 A glumi inseamna intotdeauna sa fii crud?
 Ce-i poti spune cuiva care face doar o simpla gluma?
 Cand a face o gluma este un lucru bun? Cand e un lucru
rau?
 Intelegi ce este o gluma?
 Iti vin in minte modalitati de a face o gluma?

CE AR TREBUI SA-I SPUNEM UNUI COPIL SA:

 Batjocura este atunci cand cineva rade de alta persoana in
mod deliberat. Acest lucru este din pacate des intalnit si
greu de evitat.
 Cineva se poate simti foarte ranit si rusinat atunci cand
este tinta batjocurii celorlalti. De exemplu, unul din frati
sau colegi iti poate pune o porecla cum ar fi „fata de
maimuta”. Pentru el poate fi distractiv, dar daca tie nu-ti
place, te poti simti rusinat si suparat.

145
  Oamenii batjocoresc din diferite motive, uneori o fac
pentru a-i rani pe ceilalti si a-i face sa le fie rusine.
Aceasta poate fi o forma de agresiune (bullying). Dar
chiar daca batjocura te face sa te simti prost, nu
intotdeauna inseamna ca celalalt este crud. Cel care rade
de ceilalti, poate intelege comentariul sau ca o simpla
gluma si sa creada ca tu deasemenea il gasesti distractiv.
 Glumele prietenoase, tachinarile, chiar daca par
rautacioase, se fac des intre prieteni foarte buni sau intre
membrii familiei si poate fi o modalitate de a petrece
momente distractive, inocente impreuna.
 Este foarte greu sa stim daca cineva vrea sa fie crud sau
nu atunci cand rade de noi, dar ne putem gandi la
urmatoarele:
- Daca cel ce rade de noi este un prieten adevarat si surade
in timp ce face comentariul, este un indiciu ca ne face o
gluma inocenta.
- Un prieten fals este o persoana care vrea sa ne raneasca ,
sa ne faca sa ne simtim prost intentionat.
Cum recunosti un prieten fals?
 Nu te trateaza la fel ca pe restul prietenilor sai.
 Iti aminteste mereu greselile pe care le faci si te face de
rusine in fata celorlalti.
 Te ameninta ca nu va mai fi prietenul tau daca nu faci ce
vrea el, chiar daca prin asta te face sa te simti prost.
 Pare ca vrea sa te faca sa te simti prost tot timpul.

ANEXA 13 – CE ESTE AGRESIUNEA (BULLYING)?

146
Pana in ce punct crezi ca fiul tau SA stie si intelege ce este
agresiunea? Asigura-te ca el intelege urmatoarele:
 Agresiunea de orice natura este un comportament
inacceptabil
 Bullying poate sa faca foarte mult rau
 Exista multe tipuri de bullying
 Niciun tip de bullying nu este bun
 Intotdeauna trebuie sa fim informati cu privire la bullying
 Adultii vor face tot ce le asta in putere ca sa stopeze
bullying si te vor lua mereu in serios
 Nimeni nu merita sa fie agresat

PUNCTE DE DEZBATERE SUGERATE:

Intotdeauna trebuie sa discutam cu copilul, pentru a vedea pana in ce
punct el isi da seama daca a suferit o agresiune. Discutati si cu ceilalti
membri ai familiei, cu colegi sau profesori, cu toti cei cu care copilul
SA vine in contact. Iata cateva tipuri de intrebari pentru deschiderea
dezbaterii:
 Iti vine in minte vreun exemplu de agresiune sau de
comportament meschin?
 Intr-un anumit moment te-ai simtit agresat?
 Crezi ca la un moment dat ai agresat pe altcineva?
 Agresiunea intotdeauna este fizica?
 In anumite momente este agresiunea un comportament
corect?

CE I SE POATE SPUNE UNUI COPIL SA:

147
Agresiunea este atunci cand o persoana spune sau face ceva pentru a
rani sau speria pe altcineva sau pentru a-l face sa se simta rau.
Agresiunea fizica este atunci cand cineva iti raneste corpul sau iti
strica lucrurile, insa agresiunea nu intotdeauna este fizica. Niciodata
nu trebuie sa toleram agresiunea!
Exemple de comportament agresiv:

AGRESIUNEA FIZICA:
 Lovire cu palmele sau cu picioarele
 Ciupire
 Muscaturi
 Impingeri
 Ti se strica sau ti se iau cu forta lucruri proprii.

AGRESIUNEA PSIHICA SI EMOTIONALA:

 Sa spui sau sa scrii lucruri meschine sau dezagreabile
despre o persoana
 Amenintarile
 Sa imprastii zvonuri neplacute despre cineva
 Sa incurajezi pe cineva sa faca lucruri care ii vor crea
probleme
 Sa imiti in mod dezagreabil maniera in care cineva
vorbeste
 Sa pui porecle care stii ca supara persoana in cauza
 Sa ignori pe cineva care vrea sa intre in contact cu tine
 Sa excluzi pe cineva dintr-un joc, fara motiv
 Sa obligi pe cineva sa faca ceva ce nu vrea

148
  Sa faci lucruri neplacute sau interzise atunci cand un adult
sau un profesor nu te priveste
 „Glume” crude sau dezagreabile de exemplu cu privire la
inaltimea, greutatea unei persoane sau la modul cum scrie
etc

ANEXA 14 – CE SE POATE FACE SI CE NU IN CAZ DE

AGRESIUNE

CE SE POATE FACE:
 Aminteste-ti ca daca cineva te agreseaza, nu este vina ta!
 Spune-le parintilor, profesorilor sau altei persoane de
incredere ceea ce ti s-a intamplat!
 Daca esti pe strada, mergi repede dar calm si cere ajutor
altor persoane!
 Daca esti in autobuz, aseaza-te cat mai aproape de sofer
sau de o persoana adulta.
 Daca observi ca este agresata o alta persoana, cauta ajutor
si spune-i unei persoane adulte!
 Aminteste-ti ca agresiunea este un lucru rau si ca,
spunand altcuiva despre asta, nu inseamna sa barfesti!

CE NU TREBUIE SA FACI:
 Desi este foarte greu, nu trebuie sa arati persoanei care te
agreseaza ca esti suparat sau speriat!
 Sa reactionezi cu furie sau intr-un mod agresiv la randul
tau! Daca il lovesti, si tu poti avea probleme!

149
  Sa ascunzi ceea ce s-a intamplat, chiar daca agresorul
inceteaza pentru moment.
 Sa tolerezi ca alta persoana sa fie agresata fizic sau psihic
in prezenta ta.

BIBLIOGRAFIE

Alison, J. and Tylor, J. (1995) Handwriting Helpline.

Manchester: Dextral Books.
Anderson, E. and Emmons, P. (1996) Unlocking the Mysteries
of sensory Dysfuncion. Arlington, TX: Future Horitzons
Attwood, T. (1998) Asperger’s Syndrome. London: Jessica
Kingsley Publishers
Baron – Cohen, S. (1997) Mindblindness. Cambridge, MA:
MIT Press
Bridge, S. (1995) The Art of Imperfect Parenting. London:
Hodder and Stoughton
Chalke, S. (1997) How to succeed as a Parent. London:
Hodder and Stoughton
Durand, V.M. (1998) Sleep Better. Baltimore, MD: Brookes
Faber, A. and Mazlish, E. (1982) How to talk so kids will listen
an listen so kids will talk. New York: Avon Books
Fling, E. R. (2000) Eating an Artichoke. London: Jessica
Kingsley Publishers

150
Frith, U. (1991) Autism and Asperger Syndrome. Cambridge:
Cambridge University Press
Goleman, D. (1996) Emotional Intelligence. London:
Bloomsbury
Grandin, T. (1995) Thinking in Pictures. London: Vintage
Hall, K. (2000) Asperger Syndrome, the universe and
everything. London: Jessica Kingsley Publishers
Holt, J. (1982) Teach Your Own. Hants: Lighthouse books
Howlin, P., Baron – Cohen, S., and Hadwin, J. (1999)
Teaching Children with Autism to Mind Read. Cichester:
Wiley.
Jones, C., Folz (1994) Mistakes that worked. New York:
Doubleday
Keenan, M., Kerr, K. and Dillenburger, K. (2000) Parents’
Education as Autism Therapists. London: Jessica Kingsley
Publishers
Legge, B. (2002) Can’t Eat, Won’t Eat. London: Jessica
Kingsley Publishers
Makin, P.E. and Lindley, P. (1991) Positive Stress
Management. London: Kogan Page
Miltenberg, R. (1997) Behaviour Modification. London:
Brookes/Cole
Nierenberg, G. and Calero, H. (1980) How to read a person
like a Book. London:Thorsons
O’Neill, J. L. (eds) (1999). Through the Eyes of Aliens.
London: Jessica Kingsley Publishers

151
Smith Myles, B. and Southwick, J. (1999) Asperger Syndrome and
Difficult Moments. Shawnee Mission, KS: Autism Asperger
Publishing Co.
Willey, L. H. (1999) Pretending to be Normal. London: Jessica
Kingsley Publishers

152