Sunteți pe pagina 1din 10

~TIM MULT MAl MULTE despre Cervantes omul decat despre Shakespeare,

~itotu~i mai avem Inca multe de aflat, pentru ca viata lui a fost plina de eveni-
mente, entuziasm ~i eroism. Shakespeare a ca~tigat 0 multime de bani ca
dramaturg ~i a murit bogat, dupa ce-~i Implinise toate ambitiile sociale. In
ciuda popuiaritatii lui Don Quijote, Cervantes nu a primit nici un fel de
distinqii ~i nu a avut no roc de protectori influenti. El nici nu a avut aspiratii
prea realiste, cu exceptia aceleia de a se Intretine pe sine ~ifamilia sa, ~inu
a avut deloc succes ca dramaturg. Nu avea talent ca poet, dar a dovedit un
mare talent cand a scris Don Quijote. A fost contemporanullui Shakespeare
(se crede ca au murit In aceea~i zi) ~ia Imparta~it cu acesta universalitatea
geniului. Este singurul egal al lui Dante ~i al lui Shakespeare In canonul
occidental.
IIasociem, de obicei, cu Shakespeare ~iMontaigne, pentru ca ei trei sunt
scriitori ai 1ntelepciunii. Nu exista un al patrulea atat de echilibrat, temperat
~ibenign, decat poate Moliere, iar acesta este, Intr-un fel, Montaigne renas-
cut, darln alt gen literar.lntr-o anume privinta, Insa, doar Cervantes ~iShakes-
peare sunt de nelntrecut; nu-i putem depa~i, pentru ca ei se afla mereu
Inaintea noastra.
In fata fortei romanului lui Don Quijote cititorul nu este niciodata mini-
malizat, ci, din contra, stimulat sa l~i puna lntrebari. Aceasta nu se lntampla
lnsa la Dante, Milton sau Jonathan Swift, a carui Poveste a unui p%boe ma
impresioneaza Intotdeauna ~ipe care 0 consider una dintre cele mai bune
bucati literare dupa cele scrise de Shakespeare, dar care ma respinge ~ima
mustra necontenit. La fel se lntampla cand citesc Kafka, cel care exprima cel
mai bine haosul In care traim. Shakespeare ramane cel mai apropiat de Cer-
vantes prin puterea lui aproape nelimitata de a sustine autonomia literaturii.
Cervantes: lealrullumii 149

De§i Cervantes este foarte atent sa ramana In Iimitele credintei catolice, nu care lupta.~entru s.upravietuire, a carui singura nebunie este aceea de a porni
putem citi Don Quijote ca pe 0 opera plina de evlavie. Probabil ca Cervantes o.crucl~da Im~otnva mortii: "Mareata a fost nebunia lui Don Quijote pentru
era un cre§tin de tip vechi, nu un evreu convertit sau un cre~tin de tip nou, ca s-a ~asc.ut dmtr-o cauza mare -lupta continua pentru supravietuire, sursa
dar nu putem fi siguri de originea lui, cum nu-i putem ghici cu precizie nici a cel:1 mal extravagante nebunii, dar §i a celor mai eroice aqiuni".
atitudinile. A-i caracteriza ironia este un lucru imposibil, cum imposibil e ~i Dm acest punct de vedere, nebunia lui Quijote este refuzul de a accepta
sa 0 trecem cu vederea. ce~~ ce Fr:ud nu~ea "testa~ea realitatii" sau principiul realitatii. Cand Don
Cu tot eroismul sau in lupUi (~i-a pierdut mana stanga in marea biitalie QUl]ote se nnpaca cu necesItatea de a muri, el chiar moare curand lntor-
navala impotriva turcilor de la Lepanto), Cervantes trebuia sa fie foarte cand.u-~e la un cr:§tinism conceput ca un cult al mortii de multi vi~ionari
precaut in ceea ce prive~te Contrareforma ~ilnchizitia. Nebunia lui Quijote spamoh, nu numal de Unamuno. Pentru Unamuno, veselia eartii e data doar
confera acestuia ~ilui Cervantes 0 oarecare libertate, asemanatoare cu cea de ~anch.o Panza, care-§i purifica daimon-ul, pe Don Quijote, §i11 urmeaza
a nebunului din Regele Lear, piesa care s-a jucat in acela~i timp cu publica- apol pe tnstul cavaler cu placere In cele mai uimitoare aventuri. Aceasta inter-
rea primei parti din Don Quijote. Cervantes a fost aproape sigur un discipol pretareAeste foarte aproape de parabola kafkiana Adevarul despre Sancho
al lui Erasmus, umanistul olandez ale earui scrieri despre spiritualitatea cre~- Panza, m care Sancho este cel care a citit pe nerasuflate toate romanele cava-
tina erau destinate, in mare parte, evreilor convertiti, prin~i intre iudaismul lere§ti, ~e cand demonul sau lnchipuit, personificat In Don Quijote, l§ilncepe
pe care fusesera obligati sa-l abandoneze §iun cre~tinism ce-i transformase aven!u~lle, cu .Sancho alaturi. Kafka a transformat poate Don Quijote lntr-o
in cetateni ai c1asei de mijloc.In familia lui Cervantes fusesera multi medid lunga §Iamara gluma evreiasea, dar aceasta interpretare e mult mai fidela
de-a lungul timpului, 0 profesiune specifica evreilor, mai ales inainte de con- cartii decat aceea a lui Auerbach.
vertirile fortate ~ide expulzarile din 1492.La un secol dupa aceea, Cervantes . P?ate ca numai Hamlet a mai dat na§tere atftt de multor interpretari
pare inca bantuit de acel an teribil, care a facut mult rau evreilor ~imaurilor, dlfente ca Don Quijote. Nimeni nu-I mai poate elibera azi pe Hamlet de influ-
dar §i economiei ~i societatii spaniole in general. ent~ interpretarilor romantice, la fel de multe ca §i cele generate de Don
Nu exista doi cititori care sa fi citit la fel Don Quijote ~i nici chiar cei mai QUlJote,tot a~a cu~.n.i.meni nu ~ai poate trece cu vederea eseurile §ieartile
redutabili critici nu se pot pune de acord In ceea ce prive~te aspectele funda- c~e se o?u~ IdealAlzamp:otagomstului lui Cervantes. Romanticii (printre care
mentale ale cartii. Erich Auerbach considera ea ea prezinta cel mai bine ma nu~a~ §I.eu) II.consldera pe Quijote un erou, nu un nebun; ace§tia nu
realitatea obi~nuita ca pe 0 veselie nesrar~ita. Tocmai am terminat de recitit ac.cepta sa clteasca lucrarea ca pe 0 satira §igasesc In ea 0 atitudine meta-
carte a ~inu reu~esc salnteleg la ce se refereaAuerbach cand vorbea despre fizlca sau vizionara In ceea ce prive§te cautarea lui Quijote, acea eautare care
"veselia universala ~i plurivalenta, necritica ~i neproblematica". "Termenii dovede§te influenta lui Cervantes asupra lui Melvillein Moby Dick. De la filo-
simbolici ~i tragici", chiar atunci cand sunt folositi pentru caracterizarea s~ful german S:helling, in 1802,pana la musicalul de pe Broadway, Omul
nebuniei eroului, Ii par fal~i lui Auerbach. impotriva acestei pareri poate fi dm La Mancha, m 1966,s-a putut observa 0 continua exploatare a ideii de a
citat eel mai pregnant ~idonquijotesc dintre toti apocalipticii critid, scriitorul porni in imposibila cautare a propriului vis. Mai ales romancierii au fost cei
de origine basca Miguel de Unamuno, al carui "sentiment tragic al vietii" a care au propus aceasta apoteoza a lui Don Quijote. Printre marii sai admi-
aparut tocmai In urma relatiei apropiate a scriitorului cu opera lui Cervantes, !'atori s-au ~flat Fielding, Smollett §iSterne in Anglia, Goethe §iThomas Mann
care e pentru Unamuno un fel de "carte sfftnta spaniola", mai mult chiar decat m Germama, Stendhal §i Flaubert in Franta, Melville§iMark Twain in Statele
Biblia. Unamuno il numea "Domnul nostru Don Quijote", un Kafkalnainte de Unite §!, te~re.tic, toti scriitorii latino-americani. Dostoievski, cel care parea
Kafka, pentru ca nebunia lui vine din credinta In ceea ce Kafka avea sa nu- cel mal putm mfluentat de Cervantes, insista ca Printul Mi§kin din Idiotul a
measca "indestructibilitate". Cavalerul Tristei Figuri allui Unamuno este cel fost construit pe modelul Iui Don Quijote. Experimentul acesta remarcabil
allui Cervantes e considerat a fi cel care a dus la inventarea romanului, opus una cam morocanoasa. Nu cred sa existe 0 prietenie mai bine conturata In
naratiunii picare~ti, ceea ce ar putea explica respectul atator romancieri de toata literatura occidentala, cel putin nu una care sa se bazeze In a~a masura
pretutindeni, dar pasiunile extraordinare trezite de Don Quijote, mai ales la pe conversatii hilare. Angus Fletcher, in Colors of the mind (Culorile minlii),
Stendhal ~ila Flaubert, sunt, dincolo de asta, cel mai pretios tribut care i se surprinde foarte bine aura aces tor conversatii:
putea aduce.
Eu Insumi sunt de acord cu Unamuno cand citesc Don Quijote, pentru "Quijote ~iSancho se IntaInesc intr-o anumita Insul1etire a conversapei
di miezul cartii mi se pare a fi revelarea ~i celebrarea personalitatii eroice, lor pline de spirit. Pe masura ce vorbesc, adesea in contradictoriu, cei
atat prin Quijote, cat ~iprin Sancho. Unamuno I-a preferat pe Quijote lui Cer- doi i~i exploreaza gandurile reciproc. De nici 0 parte, nici 0 idee nu
vantes, dar aici ma despart de el. Nici un alt autor nu a avut 0 legatura mai ramane necercetata sau necriticata. Prin dezacord plin de curtoazie _
stransa cu personajul sau decat Cervantes. Am vrea sa ~tim ce credea Shakes- cu atat mai indatoritor cu cat conflictul e mai putemic - ei stabilesc
peare despre Hamlet ~i ~tim chiar prea mult In ce masura I-a afectat Don treptat 0 zona a jocului liber, unde gandurile sunt eliberate pentru ca
Quijote pe Cervantes, chiar daca. aceasUi cunoa~tere este una indirecta. noi, cititorii, sa Ie putem cantari."
Cervantes a inventat nenumarate modalitati de a-~i intrerupe naratiunea,
pentru a-I forta pe cititor sa spuna el insu~i povestea In locul autorului pre- Dintre nenumaratele schimburi de cuvinte dintre Quijote ~iSancho, cel
caut. Vrajitorii cei rai ~i vicleni, care par sa Incerce continuu sa-Ilnfranga mai mult imi place acela din capitolul 28, parte a a doua, dupa ce cavalerul
pe hotaratul ~i maretul Don Quijote, sunt de asemenea creati pentru a ne I-aintrecut pe Sir John Falstaffln intelepciunea discretiei, componenta esen-
transforma in cititori neobi~nuit de activi. Don Quijote presupune ca vrajitorii tiala a vitejiei. Din nefericire, decizia lui a insemnat abandonarea lui Sancho
exista, iar Cervantes ii creeaza In mod pragmatic, ca pe ni~te componente buimacit, in mana unor sateni manio~i. Dupa acest incident, bietul Sanch~
esentiale ale limbajului sau. Totul se transforma sub puterea vrajii, dupa cum se vaita de dureri peste tot ~i nu prime~te de cat 0 consolare pedanta din
se lamenteaza Don Quijote, dar vrajitorul cel rau e Cervantes Insu~i. Persona- parte a cavalerului:
jele sale au citit fiecare toate pove~tile despre ceilalp ~ia doua parte a roma-
,,- Pricina acestei dureri trebuie sa fie, nici Yorba, spuse don Quijote,
nului consta mai ales in reactiile lor dupa ce au citit prima parte. Cititorul
ca, fiind lung ~i drept parul cu care te-au altoit, ti-a atins de sus pana
e Invatat sa reactioneze cu mai multa subtilitate, chiar daca Don Quijote
jos spinarea, unde intra toate partile astea ce te dor; ~i, daca ti-ar fi
refuza cu incapatanare sa Invete, iar acest refuz se datoreaza mai ales
atins dintr-insa mai mult, mai mult te-ar durea.
"nebuniei" lui, ~inu romanelor cavalere~ti care-llnnebunisera. Don Quijote
~iCervantes evolueaza Impreuna spre un nou tip de dialectica literara, una - Pe lege a mea, spuse Sancho, ca luminatia ta m-ai scos dintr-o
care altemeaza proclamarea atat a puterii, cat ~ia de~ertaciunii pove~tii In mare indoiala ~imi-ai deslu~it totul cu vorbe frumoase. Pacatele mele!
relatie cu evenimentele reale. In timp ce Don Quijote 1ntelege tot mai bine, Atat de tainuita crezi ca era pricina durerii, incat sa nu mai fie nevoie
In prima parte, limitele impuse de fictiune, Cervantes resimte tot mai mult sa-mi spui ca ma doare tot ceea ce mi-a atins parul?"*
mandria creatorului de a-i fi inventat pe Don Quijote ~i pe Sancho. . Aceasta scurta discutie da seama de stransa legatura dintre cei doi, care,
In relatia plina de dragoste, dar ~i de irascibilitate adeseori dintre Don
dmcolo de aparente, se bucura de 0 intimitate pe care 0 impart ca egali. Ne
Quijote ~i Sancho sta toata maretia cartii, chiar mai mult decat In entuzias-
putem intreba care dintre ei e mai original, dar nu putem sa nu observam
mul evocarii realitatilor naturale ~i sociale. Ceea ce-i leaga pe Don Quijote
~ipe scutierul sau este atat participarea lor com una la ceea ce a fost numit * Miguel de Cervantes Saavedra, Iscusilll/ hidalgo don Quijole de la Mancha, partea
"ordinea jocului", cat ~i afeqiunea reciproca, de~i uneori se dovede~te a fi a II-a, trad. rom. Edgar Papu ~i Ion Frunzetti (n. tr.).
ca, luati Impreuna, constituie un personaj mult mai original decat fiecare de ani, probabil fara sa fi avut vreo experienta sexuala, aflat mereu doar In
dintre ei In parte. A1catuind un duet plin de afectiune, dar certaret, Sancho compania unei menajere de vreo patruzeci de ani, a unei nepoate de noua-
~i Don Quijote sunt uniti de ceva mai mult dedit de simpla prietenie ~i de sprezece ani, a unui taran care l~i lucreaza pamantul §i a celor doi prieteni
respectul pe care ~i-lpoarta. Ei se completeaza In ordinea jocului - 0 sfera ai sai, preotul satului §i Nicholas, barbierul. Nu departe locuie§te 0 taranca
cu propriile ei legi ~i cu propria viziune asupra realitatii. Unamuno este din zdravana, A1donzaLorenzo, care a devenit, fara sa §tie, obiectul ideal al fante-
nou criticul eel mai potrivit de citat aici, dar teoreticianul este Johan Huizinga, ziilor lui, In care ea prime§te numele marii doamne Dulcineea del Toboso.
In subtila lui carte Homo ludens (1944),care abia daca 11aminte~te In treacat Nu e foarte c1arInsa daca ea este Intr-adevar obiectul cautarilor lui Quijote.
pe Cervantes. Huizinga afirma mai Intai ca subiectul sau, jocul, e diferit atat Un critic a mers atilt de departe Incat sa sugereze ca Quijano e obligat sa
de comedie, cat ~ide nebunie: "Categoria comicului se Inrude~te cu nebunia devina Don Quijote din cauza unei atraqii viscerale pentru propria lui ne-
In sensul eel mai abstract ~iIn eel mai propriu aI cuvantului. Jocul nu e totu~i poata, fapt cu totul absent din cartea lui Cervantes §i care nu arata decat
nebunie, el se afla In afara antitezei Intelepciune - nebunie." disperarea la care acesta, dupa cum bine se §tie, §i-a adus criticii. Tot ce
Don Quijote nu e nici nebun, nici idiot, ci doar unul care se joaca de-a §tim de la Cervantes este ca Don Quijote a Innebunit §i nici un alt detaliu
cavalerul ratacitor. Spre deosebire de nebunie §i prostie, jocul este 0 activi- clinic nu ni se ofera. Reactia lui Unamuno vizavide pierderea ratiunii de catre
tate voluntara. Potrivitlui Huizinga, jocul are patru caracteristici: e liber, dezin- Don Quijote mi se pare din nou cea mai potrivita: ,,~i-a pierdut mintile de
teresat, exclusiv sau Iimitativ ~iare 0 ordine prestabilita. Toate aceste calitati dragul nostru, spre folosul nostru, pentru a ne lasa un exemplu etern de gene-
se verifica In cazul cavalerului ratacitor, dar nu Intotdeauna In cazul scutieru- rozitate spirituala". Aceasta Inseamna ca Don Quijote Innebune§te pentru
lui, pentru ca Sancho se lasa mai greu prins In joc. Don Quijote se ridica a ispa§i monotonia noastra, lipsa noastra de imaginatie debordanta.
Intr-un spatiu ~iun timp ideale §i ramane credincios libertatii sale, lipsei de Sancho, un taran sarac, e convins sa-llnsoteasca pe post de scutier In
interese, Inchiderii sau limitarii, eel putin pana cand este Invins, iese din joe, cea de-a doua calatorie a sa, care va deveni glorioasa poveste cu morile de
se Intoarce la "normalitatea" cre§tina §i astfel moare. Unamuno afirma ca vant. Blandul §inerodul Sancho se lasa convins de promisiunea ca va ajunge
Don Quijote a pornit In cautarea adevaratei lui patrii §i a gasit-o In exil. Ca guvernatorul unei insule pe care cavalerul 0 va cuceri pentru e!. Cand ni-I
de obicei, Unamuno Intelege cele mai ascunse sensuri ale acestei capodo- prezinta pe Sancho pentru prima oara, Cervantes este evident ironic, IntrucM
pere. Don Quijote, ca §ievreii sau maurii, e In exil, dar acesta e un exil interior, Sancho are 0 inteligenta ie§ita din comun, dorindu-§i mai mult faima deeM
ca al celor convertiti. Don Quijote pleaca de acasa pentru a-§i cauta "casa bogatia, ca guvernator. Ceea ce este ~imai important e faptul ca 0 parte din
el cauta acea ordine perfecta a jocului, In timp ce cealalta e stanjenita de
spiritului" In exil, doar a§a putand fi liber.
acest joc. Ca §i Don Quijote, Sancho e In cautarea unui nou sine, idee pe
care romancierul cubanez Alejo Carpentier crede ca Cervantes a avut-o
pentru prima oara. Parerea mea e ca Shakespeare §i Cervantes au ajuns la
CERVANTES NUNESPUNEniciodata explicit de ce Alonso Quijano (exista In
aceasta In acela§i timp, diferenta fiind data doar de modalitatile In care
carte mai multe variante de ortografiere a numelui) a fost tentat sa citeasca
evolueaza personajele.
romane cavalere§ti §isa se lase "lnnebunit" de ele, pentru ca, In cele din urma,
Don Quijote ~iSancho Panza l§i sunt unul altuia parteneri ideali de dis-
sa 0 porneasca la drum sub numele de Don Quijote. Un nobil sarac din La
cutie §i se transforma ascultandu-se unul pe altu!. La Shakespeare, perso-
Mancha, Alonso, are un singur defect: e un cititor pasionat alliteraturii la moda najele se schimba ascultandu-§i propria voce §i cantarind cele auzite. Don
din timpul sau, care 11face sa uite cu totul realitatea. Cervantes ni-l descrie Quijote §i Sancho Panza nu sunt capabili de un dialog cu propria lor con-
pe Alonso ca pe un caz tipic de viata netraita. E singur, se apropie de cincizeci §tiinta. Idealul e prea important pentru Quijote §i realitatea prea puternica
pentru Sancho, astfel ca nu l§i pot depa§i propriile limite. Ei pot emite blas- Don Quijote lui Sancho, lui Amadis de Gaula, un alt precursor eroic. Child
femii, dar nu Ie sesizeaza ca atare cc:mdapar. Maretia tragica a eroilor shakes- Roland allui Browning nu vrea decal sa fie "bun sa piarda", chiar dad §i
pearieni se extinde §iIn comedie, istorie sau In pove§tile de dragoste. Doar alti poeti cavaleri facusera acela§i lucru lnaintea lui la Turnul Negru. Don
In scenele culminante revelatorii sunt personajele capabile sa asculte ce au Quijote este mult mai echilibrat: el vrea sa ca§tige, ori de cate ori ar fi fost
ceilalp de spus. lnfluenta lui Shakespeare a depa§it-o pe cea a lui Cervantes - lnvins In mod dureros Inainte. Nebunia lui, dupa cum ellnsu§i miirturise§te,
§inu numai In tarile de limba engleza. Solipsismul moderri vine de la Shakes- este 0 strategie poetica, folosita §i de altii Inaintea lui, iar el nu e decM un
peare (§i de la Petrarca Inaintea lui). Dante, Cervantes, Moliere, care depind continuator al traditiei.
de relatiile dintre personajele lor, par totu§i mai putin naturali decat minu- Cervantes a fost destul de prevazator lncat sa nu aiba un precursor spaniol
natul solipsism shakespearian §i probabil ca a§a §i sunt. pre a apropiat. Afinitatile sale erau In primul rand cu ace I converso Fernando
La Shakespeare nu exista discutii asemenea celor dintre Quijote §i de Rojas, autor al importantei drame narative Celestina, 0 opera nu chiar
Sancho, pentru ca la el prietenii §ilndragostitii nu se prea asculta unii pe altii. catolica In amoralismul ei salbatic §iIn lipsa suportului teologic. Cervantes
Daca ne gimdim doar la scena mortii lui Antoniu, ne putem da seama ca remarca faptul ca aceasta "ar fi 0 carte divina, dupa parerea mea, daca ar
Cleopatra se asculta mai mult pe sine §ipropria ei con§tiinta, iar In lncercarile ascunde mai mult umanul din ea", 1ntelegand prin asta refuzul sexualitatii
de a se lupta In joaca dintre Hal §i Falstaff acesta din urma e obligat sa se umane de a accepta orice fel de constrangeri morale. Don Quijote impune,
apere doar pentru ca printul ataca mereu. Sunt §i exceptii, ca Rosalind §i desigur, constrangeri morale dorintelor sale sexuale, lntr-o a§a masuralncat
Celia din Cum va place, dar ele nu schimba regula. Individualitatea shakes- ar putea trece drept preot, ceea ce §i era, dupa cum crede Unamuno: un
peariana e de neegalat, dar cu un pret uria§. Egoismullui Cervantes, exaltat preot al adevfuatei biserici spaniole, cea a lui Don Quijote. Tendinta lui Quijote
de Unamuno, e lntotdeauna calificat de relatia libera dintre Sancho §i Don de a lupta continuu §i cu orice este 0 dovada de sublimare a dorintei sexuale.
Quijote, care-§i garanteaza unul altuia spatiu suficient pentru joc. Atat Cer- Obiectul obscur al dorintei sale, Incantatoarea Dulcineea, este emblema gloriei
vantes, cat §i Shakespeare sunt nelntrecuti In crearea de personalitati, dar ce trebuie atinsa In §i prin violenta, lntotdeauna reprezentata de Cervantes
cele mai importante personaje shakespeariene - Hamlet, Lear, Iago, Shy!ock, ca 0 absurditate. Supravietuitor al bataliei de la Lepanto §i al altora, ca §i al
Falstaff, Cleopatra, Prospero - se pierd In atmosfera unei solitudini launtrice. anilor lungi de captivitate la mauri §i apoi In Inchisorile spaniole (unde se
Don Quijote e salvat de Sancho §i Sancho de Don Quijote. Prietenia lor e pare ca a Inceput sa scrie Don Quijote), Cervantes cuno§tea bine ce Inseamna
canonic a §i partial schimba natura lnsa§i a canonului. o bataIie sau sclavia. Privind, de obicei, eroismul §ocant al Iui Don Quijote
cu respect, dar §i cu ironie, Intalnim 0 situatie destul de greu de analizat.
OricM de uluitoare ar fi manifestarile sale, curajullui Don Quijote depa§e§te
CElNSEAMNA NEBUNIA dad cel aflat sub influenta ei nu poate fiIn§elat de In mod convingMor curajul oricarui alt erou din literatura occidentala.
catre ceilalti barbati sau femei? Nimeni nu profita de Don Quijote - nici chiar Confruntarea directa cu maretia lui Don Quijote nu poate sa ajunga prea
ellnsu§i. El ia morile de vant drept uria§i §i teatrul de papu§i drept realitate, departe daca criticullnsu§i nu are destul curaj. Cervantes, cu toata ironia
dar nu ne putem bate joc de el, pentru ca ne Intrece In inteligenta. Nebunia lui,Ii iube§te pe Don Quijote §ipe Sancho Panza §i la fel i se Intampla oricfuui
lui este una literara §i poate fi comparata ilustrativ cu 0 alta nebunie partial eititor pasionat. Sa expliei dragostea este 0 Incercare de§arta In viata, unde
literara, aceea a naratorului din romanul cavaleresc allui Robert Browning, cuvantul "dragoste" lnseamna totul §inimic, lnsa In marea literatura ea poate
Child Roland to the Dark Tower Came. Don Quijote este nebun pentru ca fi lnteleasa rational. Aici Cervantes poate ca atinge universalul mai curand
prototipul sau, Orlando (Roland) din poemullui Ariosto, Orlando furioso, a chiar decat Shakespeare, de vreme ce eu raman uimit sa constat ca dragostea
cazut prada unei nebunii erotice. La fel i s-a lntamplat, dupa cum Ii explica mea fata de singurul rival al lui Don Quijote printre cavalerii rataeitori, Sir
156 Canonul occidental
cu acea religie spaniola donquijotesca propovaduita de Unamuno. Senti-
John Falstaff, nu este neaparat Imparta§ita §i de studentii mei, ca sa nu mai mentul tragic al vietii, descoperit de Unamuno In Don Quijote, este §icredinta
vorbim de majoritatea colegilor mei profesori. Nimeni nu l-ar putea numi din Moby Dick. Ahab este un monoman §ila fel este Don Quijote, dar amandoi
pe Don Quijote un "tica!os batran, dezgustator §i betiv", cum 11considera sunt ideali§ti chinuiti de ideea cautarii dreptatii din punct de vedere uman,
G.B. Shaw pe Falstaff. Se gasesc lnsa lntotdeauna critici ai lui Cervantes care nu ca ni§te credincio§i, ci ca ni§te oameni fara Dumnezeu, dar asemenea
se lncapataneaza sa-l considere pe Don Quijote nebun §i care cred ca Cer- zeilor. Ahab nu vrea decat sa 11ucida pe Moby Dick; nu gloria 11intereseaza
vantes satirizeaza "egoismul nedisciplinat" al eroului sau. Daca acesta ar fi pe acest Quaker, capitanul corabiei, ci doar razbunarea ...
adevarul, n-ar mai exista nici 0 carte, caci nimeni n-ar mai fi interesat sa Nimeni, cu exceptia unei panoplii de vrajitori, nu i-a facut nici un rau lui
citeasca despre Alonso Quijano eel Bun. Pierzandu-§i tot misterulln final, Don Quijote, care suporta orice lovitura cu un stoicism infinit. Motivatia lui,
el moare relntors la credinta §i la ratiune, amintindu-mi mereu de acei prie- cum afirma Unamuno, este faima eterna, interpretata ca 0 "lntindere a per-
teni ai mei din tinerete care au trecut prin zeci de ani de psihanaliza pentru sonalitatii In spatiu §i In timp". Aceasta mie Imi pare ca un echivalent laic
a ajunge atat de redu§i corporal §i de uscati, totallipsiti de pasiune In final, al binecuvantarii iehovistului: mai multa viata lntr-un timp nelimitat. Gene-
Incat sunt pregatiti sa moara analitic §i normal. Chiar partea I a cartii e de- rozitatea §i simpla bunatate sunt calitatile Iui Don Quijote. Viciullui, daca
parte de a fi 0 satira la adresa eroului, In timp ce partea a II-a, dupa cum se exista vreunul, este convingerea Epocii de Aur a Spaniei ca victoria In lupta
admite In general, e astfel conceputa lncat sa sugereze 0 §i mai puternica e totul. Tinand Insa cont ca el e de cele mai multe ori Invins, acest defect
identificare a cititorului cu Don Quijote §i cu Sancho. este, In eel mai rau caz, temporar.
Herman Melville, cu entuziasmul lui tipic american, I-a numit pe Don Ca §i mine, Unamuno a luat In serios dorinta sublimata a lui Don Quijote
Quijote "eel mai Intelept dintre Inteleptii care au trait vreodata", ignorand pentru A1donzaLorenzo, precum §iInaItarea ei, asemenea Beatricei, In per-
cu seninatate caracterul fictiv al eroului. Pentru Melville, existau trei perso- soana angelicei §i,din nefericire, fermecatei Dulcineea, care ne da 0 imagine
naje literare autentice: Hamlet, Don Quijote §i Satan din Paradisul pierdut buna asupra complexitatii cavalerului. EItraie§te prin credinta lui, de§i §tie,
allui Milton. Totu§i, Ahab, personajul sau, nu putea sta alaturi de persona- dupa cum 0 arata momentele sale de luciditate, ca, de fapt, crede Intr-o ficti-
jele de mai sus, poate pentru ca In el se contopeau toate trei, de§i echipajul une pe care 0 recunoa§te uneori ca atare. insa Dulcineea e suprema fictiune,
sau evolueaza In acea atmosfera a cMii lui Cervantes, pe care Melville 0 iar Don Quijote, un cititorlmpatimit, e un poet al actiunii, care a creat un mare
invoca Intr-un minunat discurs ce-l situa pe Cervantes, memorabil §i nebu- mit. Don Quijote allui Unamuno este un "jucator" paradoxal, precursorul
ne§te, la egala distanta de vizionarul dfn Drumul pelerinului §ide pre§edintele atator ratacitori prin haosulln care traim, de la Kafka sau Beckett, de pilda.
Andrew Jackson, eroul tuturor democratilor americani: El a devenit un erou al "indestructibilitatii", fara ca Cervantes Insu§i sa fi
intentionat acest lucru, atingandu-§i apoteoza In comentariile lui Unamuno.
" Fiiala-turi de mine , tu , mare zeu democrat care nu i-ai refuzat osandi- Quijote esle un aclor metafizic, capabil sa ri§te a fi supus deriziunii penlru
tului Bunyan palida perla poetical Tu, care ai lmpodobit cu foi din eel
a paslra viu idealismul.
mai fin aur bratul ciuntit al batranului Cervantes, tu care l-ai ridicat
pe Andrew Jackson dintre pietre, I-ai azvarlit pe un cal de lupta §i I-ai
ridicat deasupra oricarui tron, tu, care In toate marile mar§uri terestre
ti-aiales campionii din multimea regala, fiialaturi de mine, 0, Doamne!" iN OPOZITlE CU CAVALERUL IDEALIST, cu 0 credinta esential erolica, Cervantes
creeaza personajul farsorului - un personaj eXlraordinar, lnlru totuI shakes-
Aceasta este 0 manifestare a extazului religios american, avand prea putine pearian, Gines de Pasamonle, care apare mai Intai In prima parle, capilolul
In comun cu catolicismul precaut allui Cervantes, dar asemanandu-se mult
158 Canonul occidental

22, ca prizonier la galere, ~ise lntoarce In parta a doua, capitolel~ 25-~7, ca - ~i am de gand s-o scot, zise Gines, chiar de-ar fi ea zalogita ~i
iluzionist: maestrul Pedro, cel care practica divinatia cu ajutorul unel maImute pentru doua sute de ducati!
fermecate ~i pune In scena un teatru de papu~i atat de plin de viata lncat - E-a~a de reu~ita? intreba don Quijote.
Don Quijote, luandu-l drept realitate, ataca ~iIe distruge. Cu Gines, Cervantes - E-atat de reu~ita, raspunse Gines, incat vai de capullui Lazarillo
ne ofera 0 figura imaginara care ar fila fel de potrivita atat In lumea interlopa de Tormes ~i-a tuturor celorlalte dirti de soiul ei, cate s-au scris ori se
elisabetana, cat ~ila periferia societatii spaniole din Epoca de Aur.Cand Don vor mai scrle! Tot ce pot sa va asigur e ca spune adevarul, ~iinca spune
Quijote ~i Sancho 1l1ntalnesc pentru prima data, el e dus lmpreuna cu alti adevaruri atat de pline de duh ~i atat de desfiitiitoare, lncat nici 0
prizonieri, condamnati la munca silnica, la galere. ~e!lalti rauf~cat~ri. au minciuna nu soar putea asemui cu ele.
catu~e ~i toti au gaturile prinse lntr-un lant de fier. Gmes, cel mal tenbll, e - ~i care-i titlul cartii? intreba don Quijote.
lnlantuit mai extravagant: - Viala lui Gines de Pasamonte, raspunse lnsu~i autorul ei.
La urma de tot venea un barb at foarte chipe~, In varsta de 30 de ani, - ~i e terminata? lntreba don Quijote.
~are n-avea alt ~usur decat ca se uita nitel cam zbanghiu. Era legat - Cum po ate fi terminata, raspunse el, daca mie Inca nu mi s-au
ceva mai altfel decal restul osanditilor, caci purta la picior un lant a~a srar~it zilele?"
de lung, lncatli lnfa~ura tot corpul, ~i-njurul gatului ducea doua verigi
Teribilul Gines afirma aici unul dintre principiile de baza ale picarescului,
de fier, una prinsa In ochiurile lantului, iar cealalta, din cele ce se
care nu e valabilin cazullui Don Quijote, chiar daca se termina tot cu moar-
numesc «uita-te la mine» sau «copita prietenului», ~idin ea scoborau
tea eroului. Metaforic vorbind, Don Quijote moare inainte caAlonso Quijano
doi drugi de fier ce-i ajungeau pan' la brau, sustinand doua catu~e,
sa moara cu adevarat. Lazarillo de Tormes, arhetipul anonim al romanului
In care-i erau varate mainile, ferecate cu un lacat cat toate zilele, In
picaresc spaniol, publicat prima data in 1553, e Inca 0 lectura foarte placuta
a~a chip lncal nici cu mfunile la gura nu putea s-ajunga ~i nici sa-~i
~i a fost foarte bine tradus In engleza de poetul WS. Merwin In 1962. Daca
piece capul ca s-ajunga la maini n-avea cum."
povestea laudarosului Gines ar fifost mai buna, ea ar fi fost cu adeviirat exce-
Gines, dupa cum explica paznicii, e recunoscut ca foarte periculos, atat lenta, ~i chiar a~a ~i este, de vreme ce face parte din Don Quijote. Gines a
de lndraznet ~i de ~iret, incat chiar ~ilegat astfel se temeau sa nu Ie scape. stat patru ani la galere, dar e salvat de la ispa~irea pedepsei de zece ani prin
Este condamnat la zece ani de galere, ceea ce inseamna moarte sociala. nebunia sublima a lui Don Quijote. Gines ~i ceilalti condamnati evadeaza,
Cruzimea faptului ca Gines nu-~i poate atinge capul cu mfunile este, a~a cum In ciuda avertismentelor disperate ale bietului Sancho ca actiunea lui Don
remarca Roberto Gonzales Echevarria, 0 ironie la adresa scriitorilor de ro- Quijote este 0 sfidare la adresa regelui. Cervantes, luat prizonier de mauri
mane picare~ti, pentru ca Gines e un picaro la lucru, compunandu-~i poves- timp de cinci ani ~iinchis din nou In Spania pentru 0 presupusa frauda in
tea pe masura ce se lauda: strangerea taxelor, exprima aici propriile sale sentimente, dincolo de ironie,
,,_ iar daca ai chef s-o ~tiipe-a mea, afla ca eu nu-s altul decat
[ ... J In discursulln care Don Quijote se lamenteaza: "I...J sunt destui care sa-I
Gines de Pasamonte, a carui viata e scrisa, na, de degetele astea, slujeasca pe rege cu mai bune prilejuri ~i mi se pare prea crud sa faci robi
uila-Ie! din cei pe care Dumnezeu i-a facut oameni liberi".
_ Are dreptate, zise comisarul, ca el singur ~i-ascris povestea vietii, Dupa oarecare lnvalma~eala, garzile fug, iar Don Quijote Ii instruie§te pe
cum nu se poate mai bine: dar cartea a ram as in lnchisoare, zalog prizonierii eliberati cum sa mearga la Dulcineea sa-i povesteasca aventura.
pentru doua sute de reali! Gines, dupa ce lncearca sa vorbeasca rational cu furiosul Quijote, ii instiga
pe condamnati sa-I ia la bataie ~i sa-i loveasca cu pietre atat pe cel care Ii interioritatea autentica, In timp ce acel pierde-vara de Pasamonte este inte-
salvase, cat §i pe Sancho, Inainte de a fugi, pima cand: gral exteravertit, In ciuda talentului sau deosebit de a se preface. Gines este
cameleonic, dar nu se poate schimba decat la suprafata. Quijote, ca §iperso-
"Numai ramasesera decat magarul §iRosinanta, Sancho §idon Quijote: najele shakespeariene, nu se poate sustrage schimbarii - acesta este rostul
magarul, cu capul In pam ant §iganditor, scuturand din cand In cand lungilor disculii, uneori iritante, dar Intotdeauna pline de dragoste, dintre el
din urechi, de parca nu i-ar fi venit a crede ca Incetase potopul de §i Sancho Panza. Adu§i fala-n fata de ordinea jocului, ei sunt legati ~iprin
pietre care-i primejduia podoabele capului; Rosinanta statea Intins umanizarea continua la care se supun reciproc. Exista nenumarate certuri
langa stapanul sau, caci II azvarlise la pamant alt pietroi; Sancho, Intre ei, pentru ca nu se poate aitfelin acest mediu donquijotesc. Sancho
numai In cama§a, dardaind de frica "Sfintei Fratii", iar don Quijote, e uneori pe punctul de a abandona relatia §i totu§i nu poate sa 0 faca. El e
amarat pentru ca se vedea tratat atat de rau tocmai de cei carora Ie oarecum fascinat, dar, In final, dragostea e cea care II line cu adevarat, la
facuse atata bine." fel ca §i pe Don Quijote. Poate ca nu putem distinge foarte bine aceasta
Patosul din acest pasaj mi se pare minunat; este unul dintre acele efecte dragoste de ordinea jocului, dar a§a §i trebuie sa fie. Desigur ca un motiv
fara efect" ale lui Cervantes. Unamuno comenteaza Incantator acest pasaj, pentru reaparitia lui Gines de Pasamonte In parte a a doua este acela ca el
"
Imparta§ind nebunia sublima a lui Don Quijote: "Asta ne Invata sa Ii elibe- nu participa niciodata la joc, nici macar ca papu§ar.
ram pe condamnalii la galere, tocmai pentru ca nu ne vor fi recunoscatori". Fiecare cititor poate observa ca diferenta dintre cele doua parli ale lui
Cavalerul Tristei Figuri nu e totu§i de aceea§i parere cu exegetul sau basc Don Quijote este data de faptul ca toli cei care au mai multa importanla In
§i-ipromite lui Sancho ca de data asta §i-a Invalat leqia, la care Inteleptul parte a a doua sunt creditati explicit fie pentru a fi citit prima parte, fie pentru
scutier raspunde: "Ai sa ai maria-ta mai multa bag are de seama cand am a fijucat un rolin ea. Aceasta creeaza un cadru diferit pentru reaparilia unui
sa fiu eu popa!". Cervantes a fost totu§i cel care a pnut seama de avertisment, picaro ca Gines In capitolul al XV-lea, cand Intainim un barbat Impopolonat
datorita afeqiunii sale pentru aceasta creatie minora, dar superba, Gines cu haine din piele de caprioara, bretele, §nururi, un pieptar scump §i cu un
de Pasamonte, "vestitul vagabond §i hot". Gines, omul de Incredere §i dia- petic de tafta verde acoperindu-i un ochi, precum §i toata jumatatea felei.
volul §aman al viciilor, este ceea ce soar putea numi un criminal canonic In Este maestrul Pedro, care a venit, dupa cum spune, cu maimula lui ferme-
Iiteratura, asemenea lui Barnardine din Miisurii pentru miisurii a lui Shakes- caUi §i cu spectacolul eliberarii Melisendrei de catre sotul ei, vestitul cavaler
peare sau asemenea lui Vautrin, superbul personaj balzacian. Daca Vautrin ratacitor Don Gaiferos. Ea este fiica lui Carol cel Mare, tinuta captiva de mauri,
a putut sa reapara, dandu-se drept episcopul Carlos Herrera, atunci §iGines iar el este unul dintre principalii vasali ai regelui.
poate sa devina maestrul Pedro, papu§arul. 0 problema importanta ar fiInsa Stapanul hanuJui unde maestrul Pedro IiIntalne§te pe Quijote §ipe Sancho
a vedea ce anume I-a determinat pe Cervantes, dincolo de mandria sa aucto- e de parere ca papu§arul "vorbe§te mai mult de cat §ase oameni la un loc
riala, sa-I aduca pe Gines de Pasamonte §iIn p~tea a doua a lui Don Quijote. §ibea mai mult decat doisprezece". Dupa ce-i recunoa§te pe cei doi cu ajuto-
Criticii sunt, In general, de acord ca opozitia dintre Gines §i Don Quijote, rul maimutei sale fermecate (care nu poate ghici decat trecutul, nu §iviitorul),
un picaro §arlatan §i un cavaler vizionar, este, de fapt, opozitia dintre doua Gines-Pedro ofera spectacolul de marionete, fara Indoiala una dintre cele
genuri Iiterare, povestirea picaresca §iroman, pe care Cervantes I-a inventat mai frumoase metafore ale capodoperei lui Cervantes. Interpretarea clasica
In mod esenlial, a§a cum Shakespeare (care nu cuno§tea tragedia greaca vine din parte a lui Ortega y Gasset, cu ale sale Meditalii despre Quijote. EI
decat prin ce ramasese din ea In teatrullui Seneca) a inventat tragedia, dar com para teatrul de papu§i al lui Pedro cu Las Meninas ale lui Velasquez,
§itragicomedia moderna. Don Quijote Intrupeaza, ca §ieroii shakespearieni, unde artistull§i picteaza propriul atelier, alaturi de rege §iregina. Dar acesta
Cervantes: teatrullumii 163
nu e un tablou pe care Don Quijote I-ar fi putut privi fara a fi In pericol, el . .Raspunsullui Don Quijote este sumbru §i laconic: "Ai spus adevarul".
fiind §i cel mai nepotrivit spectator pentru teatrul de papu§i: AiCImaestrul Pedro a de venit cel mai mare rivalliterar allui Cervantes: teribil
"Vazand dara atatia mauri §i auzind atata harmalaie, lui don Quijote de produc~ivul §iapreciatul poet §idramaturg Lope de Vega, ale carui trium-
Ii dete prin gand ca n-ar fi rau sa dea 0 mana de ajutor celor care fun financlare au adancit sentimentul de e§ec al lui Cervantes, ca drama-
fugeau §i, ridicandu-se-n picioare, spuse cu glas tare: turg ..Asal~u~~avalerul.ui.asupra i1uziilor de mucava este 0 critica a gustului
- N-o sa Ingadui defel ca atata vreme cat eu traiesc §i de fata cu pUbh:~IUI §I, 10 acela§1 lImp, 0 manifestare metafizica a vointei donquijote§ti
mine sa se faca nedreptate unui atat de viteaz cavaler §i unui Indra- sau vlzlOnare, estompand §i mai mult granitele dintre arta §irealitate. Umorul
gostit atat de Indraznet ca don Gaiferos! Opriti-va, lepadaturi ce sunteti, care suspenda firul narativ este accentuat de satira, abia atenuata de urma-
nu-I mai goniti §iprigoniti! lar de nu, Inseamna ca aveli sa va masurali to~ea .s::n~, I~ care Quijote, dojenit, promite sa plilteasca pagubele prici-
cu mine! n~lt: §H mvmUle§te pe aceia§i vrajitori cruzi de a-I fi In§elat, ca de obicei.
Zis §i facut; scoase spada din teaca, ajunse dintr-un salt langa Gme~ de Pasamonte dispare apoi din poveste, pentru ca el §i-a Indeplinit
dulap, fierband de 0 nemaivazuta manie, §i Incepu sa care 0 ploaie funetla de alternativa picaresca In fata cavalerului vizionar. Nu ne ramane
de izbituri asupra papu§i1or reprezentand pe mauri, doborand unele, ~ecat p.lac:r:a est:ti:a ~i ~ anec~ota care exprima toata esenta donquijo-
taind capul altora, schilodindu-I pe cutare, sfaramandu-I pe celalalt §i, tlsmulu~, aratandu-I atat hmltele, cat §ipersistenta eroica de a depa§i limitele
printre multe altele, repezi spada-n sus §i In jos cu atata turbare, ca, normative ale reprezentarii literare. Gines, arhetip al picarescului, nu poate
daca me§terul Pedro nu soar fi plecat, nu soar fi chircit §i nu soar fi pitit, concura cu Don Quijote, care veste§te triumful romanului.
i-ar fi spintecat teasta atat de u§or, de-ai fi zis ca-i de turta dulce."

Aceste lovituri haotice, ffua Indoiala neintenlionate In ce-I prive§te pe CITITORIISE iMPART uneori In funetie de preferinla lor pentru prima sau a
papu§ar, ar putea fi miezul acestei intervenlii Incantatoare. Maestrul Pedro doua parte a romanului, nu pentru ca acestea ar fi foarte diferite una de alta
a intervenit In ordinea jocului, In care nu I§iare locul, iar aceasta se razbuna. c~p:ntru c~ sunt Intr~un ~od straniu separate, nu atat prin ton §i atitudine:
Pulin mai devreme, Don Quijote Ii spusese lui Sancho ca papu§arul trebuie cat 10 funclle de relatla IUIDon Quijote §i a lui Sancho cu lumea exterioara.
sa fi facut un pact cu diavolul, deoarece maimula fermecata "nu cunoa§te Cervantes nu da nici un semn de oboseala In parte a a doua (pe care eu 0
decat lucrurile petrecute sau cele din c1ipa de fala, caci Inlelepciunea Dia- prefe~:. ~avale.rul §i scutierul sau trebuie sa dea seama de un nou tip de
volului nu poate sa mearga mai departe". Suspiciunea cavalerului In con§tlln~~ de SlOe, care Ii se po ate parea uneori 0 povara. A §ti ca e§ti un
legatura cu §arlatanul continua cand critica erorile lui Pedro, care crede ca persona] mtr-o carte care tocmai se scrie nu te ajuta deloc in aventurile tale.
moscheele maurilor trebuie sa aiba c1opote de biserica. Raspunsul defensiv Inconjur~ti ~e .citi!ori care Ie .cunosc e§ecurile anterioare, Don Quijote §i
allui Gines-Pedro Incurajeaza §i mai mult reaclia lui Quijote: Sancho. rama~ msa netulburall. Sancho are chiar mai mult elan, iar prietenia
lor e chlar mal puternica. Pe deasupra, IIvedem pe Sancho pe cont propriu,
"Nu te uita la fleacuri, senor, §i nu a§tepta ca totul sa fie perfect! Nu pe ~o~t de ~u~ern~tor Intelept §i chinuit, pentru zece zile, pana cand
sunt oare mii de comedii, jucate aproape zilnic, pline de inadvertenle demlslOneaza.§1 revme ~aDon Quijote §i la sine Insu§i. Ceea ce se Intampla
§i de absurditati, care totu§i continua sa fie reprezentate §i mai sunt §i cu ~erv~ntes 10 aceasta a doua parte ma mi§ca cel mai mult, pentru ca
primite cu aplauze? Mergi mai departe, baiete, §i lasa-I sa vorbeasca! relalla lUlcu propria opera se schimba. Se apropie de moarte §i ceva din el
Atata timp cat mi se umple portofelul nu conteaza ca sunt atatea inad- (dupa ~um §.tiefoarte bine) va muri odata cu Don Quijote, In timp ce altceva,
vertente In spectacolul meu cate pete In soare." probabll mal profund, va trai prin Sancho Panza.
Relatia lui Cervantes cu marea sa opera nu e niciodata u§or de calificat.
analizam lmpreuna, a§a cum inteligenta §i perfecta stapanire a limbajului
Leo Spitzer considera ca ea Ii confera artistului 0 noua autoritate, chiar daca
sunt calitati ale lui Sir John Falstaff, Hamlet §i Rosalind. Cei doi eroi ai lui
aceasta e una limitata:
Cervantes sunt pur §i simplu cele mai complexe personaje literare din tot
"Mult deasupra cosmosului creatiei sale [... J personalitatea artistica canonul occi~ental, cu exceptia poate a celor trei mari eroi shakespearieni
a lui Cervantes se ridica - 0 personalitate creatoare ce lnglobeaza totul, d;ja ,a~intiti. Imbinarea d~ nebunie §i1nte1epciune §i altruismullor mai pot
asemenea naturii, asemenea lui Dumnezeu, atotputernica, lnteleapta, fi mtalmte doar la personajele shakespeariene memorabile. Cervantes ne-a
buna §i bland a [... J acest artist este asemenea creatorului divin, fara transformat pe noi In§ine, ca §iShakespeare. Nu mai putem sesiza ce anume
a fi deificat [... J Cervantes lntotdeauna se lnclina In fata lntelepciunii 11face pe Don Quijote atat de original §iatat de straniu. Oar daca teatrullumii
divine, materializata In lnvataturile Bisericii Cq.tolice§iIn ordinea data mai poate fi Inca localizat In marea literatura, atunci acest lucru se poate
a statului §i a societatii." lntampla numai aiei.

Fie ca este sau nu un descendent al unor evrei convertiti cu forta, Cer-


vantes ar fi fost un sinuciga§ daca nu ar fi acceptat aceasta ordine, cum
Spitzer §tia bine. Orice ar fi (sau nu) Don Quijote, nu poate fi roman lnchinat
catolicismului §i nici un imn dedicat "ratiunii suverane" , cum tot Spitzer
sugera. In carte, rasul este adeseori melancolic, chiar dureros, iar Don Quijote
este atat un devotat al afectiunii umane, cat §i un om care sufera. Am putea
totu§i defini ceea ce este caracteristic lui Cervantes? Erich Auerbach spunea
ca aceasta "nu se poate descrie In cuvinte", dar a lncercat totu§i, cu mult curaj:

"Nu este 0 filosofie §i nici nu are scop didactic, nu avem nici macar
o fiinta tulburata de incertitudinea existentei umane sau de puterea
destinului, ca la Montaigne sau Shakespeare. Este 0 atitudine - 0 atitu-
dine fata de lume §i, de aici, 0 atitudine fata de subiectul artei sale -
In care cmajul §i stapanirea de sine joaca un rol important. AIaturi
de lncantarea pe care i-o creeaza jocul sau senzual §i atat de variat,
exista la el 0 anumita reticenta §imandrie meridionala. Aceasta 11face
sa nu ia jocul prea mult In serios."

Marturisesc ca aceste fraze atat de elocvente nu descriu deloc acel Don


Quijote pe care eu 11tot recitesc. E de ajuns sa observam ca Cervantes pare
sa priveasca jocullumii §i jocullui Don Quijote sau allui Sancho Panza cu
la fel de multa seriozitate cata ironie. Cervantes este la fel de plurivalent ca
§iShakespeare: el ne contine pe noi toti, oricat de diferiti am fl.Intelepciunea
este 0 cali tate a lui Don Quijote, dar §i a lui Sancho Panza, mai ales cand Ii