Sunteți pe pagina 1din 12

Poluarea radioactiva a apelor din Romania

Studiu de caz –Centrala nucleara Cernavoda

Referat

Prof. Autori:
Ciobotaru Virginia Pagu Valentina
Petrescu Ioana
Poluarea radioactivă a apelor din România
-Studiu de caz: centrala nucleară Cernavodă-

Apa , sub multiplele ei forme , reprezinta unul dintre cele mai importante elemente ale
peisajului geografic atat pentru utilizarea directa pentru om , cat si pentru activitatea normala a
biosferei , fiind evident , indispensabila supravietuirii si bunastarii oamenilor. Poluarea radioactivă
a apelor prezinta o importanţă deosebita deoarece apa este un component major al organismelor vii.
Sub influenta radiatiilor are loc radioliza apei cu obtinerea unor specii moleculare deosebit de
reacţionabile (hidrogen si oxigen atomic).

Deşi omenirea a îmblanzit recent puterea nucleară, primele reactoare nucleare au aparut în
mod natural. Cincisprezece reactoare de fisiune naturale au fost găsite în trei depozite separate de
minereu la mina Oklo din Gabon, în vestul Africii. Descoperite pentru prima dată de Francis Perrin,
acestea sunt numite ca „Reactoarele Fosile Oklo”. Aceste reactoare functioneaza de aproximativ
150 milioane de ani, avand o putere medie de 100 kW. De asemenea, emisia de caldura, lumina şi
radiatii de la stele se bazează pe fuziunea nucleară. Conceptul unui reactor nuclear natural a fost
teoretizat încă din 1956 de Paul Kurola la University of Arkansas.

Primul reactor nuclear a fost utilizat pentru a genera platoniu pentru bomba nucleară. Alte
reactoare au fost folosite în navigaţie pentru propulsarea submarinelor şi chiar avioane. La mijlocul
lui 1950 Uniunea Sovietică şi ţările vestice şi-au extins cercetările pentru a include şi utilizarea
nemilitară a atomului. Totuşi, ca şi programul militar, multe din lucrările nemilitare au fost făcute
în secret.

Centrala nucleară de la Cernavoda a intrat în funcţiune pe 2 decembrie 1996 funcţionează


cu apă grea ca moderator, foloseşte uraniu îmbogăţit şi produce aproximativ 18% din totalul
energiei electrice produse în ţară.

Centrala nuclearo-electrica este un ansamblu de instalaţii şi construcţii reunite în scopul


producerii energiei electrice pe baza folosirii energiei nucleare.

Obţinerea energiei nucleare se bazează pe reacţia de fisiune(descompunere) nucleară în lanţ.


Instalaţia care asigură condiţiile de obţinere şi menţinere a reacţiei în lanţ este reactorul nuclear. În
principiu, reactorul se compune dintr-o parte centrală numită zonă activă, în care are loc reacţia de
fisiune şi se dezvoltă căldura de reacţie.
În regim de funcţionare normală, cantităţile de substante radioactive eliberate de centrala
nucleara sunt nesemnificative. Pericolul specific, pentru populaţie şi mediul ambiant, constă în
eliberarea necontrolată de substanţe radioactive.

Centrala de la Cernavodaă se bazează pe sistemul canadian CANDU şi are o putere instalată


de 706 MW în prezent. Structura unui reactor CANDU constă într-un recipient cilindric orizontal,
cu tuburi pentru barele de combustibil şi pentru lichidul de răcire (apă grea) plasate orizontal.
Radioactivitatea poate fi definita ca proprietatea unor elemente de a se transforma, prin
dezintegrare, în alte elemente, după emiterea unor radiaţii. Există o radioactivitate naturală, de
origine cosmică (emisă de diverse corpuri cereşti, mai ales de Soare) şi terestră, emisă de rocile
terestre, precum şi o radioactivitate artificială, provocată de activitatea umană.Fenomenul de
dezintegrare este caracterizat prin viteza cu care se desfasoară, respectiv timpul de injumătăţire,
care reprerezintă timpul în care jumătate din cantitatea de nuclee considerate, dintr-o anumita
substanţă radioactivă, se dezintegrează.

Timp de înjumătăţire

Uraniu-238: 4,5 miliarde de ani


Plutoniu-239: 24.400 ani
Carbon-14: 5.680 ani
Americiu-241: 458 ani
Iod-125: 60 ani
Cesiu-137: 30 ani
Cobalt-60: 5,3 ani
Radon-222: 3,8 zile
Iod-123: 13,3 ore
Poloniu-214: 0,00016 secunde
Poluarea radioactivă poate fi definită ca o creştere a radiaţiilor, ca urmare a utilizării de
către om a substanţelor radioactive. Radiaţiile emise de substanţele radioactive sunt de trei tipuri:
- radiaţii gamma, constituite din unde electromagnetice de mare frecvenţă, foarte penetrante;
- radiaţii beta, compuse din electroni a căror viteză de deplasare este apropiată de a luminii şi pot
pătrunde în ţesuturile vii, până la mai mulţi centimetri;
- radiaţii alfa încărcate pozitiv, care sunt nuclei de heliu, foarte puţin penetranţi pentru ţesuturile
vii.

Una din consecinţele nedorite ale extinderii folosirii energiei nucleare este poluarea
radioactiva a apei. Numeroase cercetari la nivel national, ca si organizarea unor reuniuni
internationale pe tema poluarii radioactive, evidentiaza ingrijorarea oamenilor de stiinta si
preocuparea unor organizatii specializate pentru limitarea poluarii radioactive care ameninta
viitorul omenirii.
In Romania, domeniul nuclear este guvernat de Legea nr.111/1996 privind desfasurarea in
siguranta, reglementarea, autorizarea si controlul activitatilor nucleare, republicata. In conformitate
cu prevederile articolului 4 al acestei legi, CNCAN este autoritatea nationala competenta in
domeniul nuclear, care exercita atributiile de reglementare, autorizare si control al activitatilor
nucleare, definite in aceasta lege. Conform articolului 5 al aceleasi legi, CNCAN este abilitata sa
emita reglementari pentru detalierea cerintelor generale de protectie impotriva radiatiilor ionizante.
In acest sens, CNCAN a emis o serie de reglementari privind securitatea radiologica a instalatiilor
nucleare si radiologice, dintre care cele mai importante reglementari aplicabile centralelor
nuclearoelectrice sunt urmatoarele:
 Norme Fundamentale de Securitate Radiologica;
 Norme de dozimetrie individuala;
 Norme privind limitarea emisiilor radioactive in mediu;
 Norme privind calculul dispersiei efluentilor radioactivi eliberati in mediu de instalatiile
nucleare;
 Norme privind masurarile meteorologice si hidrologice la instalatiile nucleare;
 Norme privind monitorizarea emisiilor radioactive de la instalatiile nucleare si radiologice;
 Norme privind monitorizarea radioactivitatii mediului in vecinatatea unei instalatii nuclear sau
radiologice;
 Norme privind eliberarea permiselor de exercitare a activitatilor nucleare si desemnarea
expertilor acreditati in radioprotectie.
Conform Programului de monitorizare a emisiilor radioactive gazoase si lichide al CNE
Cernavoda, emisiile radioactive sunt monitorizate continuu prin intermediul unui sistem de
monitorizare a efluentilor gazosi (GEM) si al unui sistem de monitorizare a efluentilor lichizi
(LEM), instalate in ambele unitati; probe de emisii sunt prelevate continuu pentru analize ulterioare
de laborator, periodice.
Deseurile radioactive lichide generate din functionarea CNE Cernavoda sunt colectate in
tancuri de efluenti lichizi. Continutul fiecarui tanc poate fi descarcat daca emisia nu va cauza
depasirea limitelor derivate de emisie aprobate. Inainte de fiecare deversare, continutul tancului
este recirculat, in vederea asigurarii unei bune omogenizari si unei probe reprezentative, care va fi
analizata pentru activitatea gamma-globala si continutului de tritiu. In baza acestor analize de
laborator, Dispecerul Sef de Tura va aproba deversarea, daca nivelul radioactiv nu depaseste
limitele stabilite. Daca deseurile radioactive lichide nu indeplinesc cerintele de deversare ca
efluenti lichizi, ele trebuie tratate si conditionate astfel incat sa poata fi stocate intermediar.
Fiecare deversare lichida din centrala este monitorizata de LEM, care este proiectat sa:
 monitorizeze continuu activitatea gamma-globala deversata;
 colecteze o proba reprezentativa integrata, pentru analize ulterioare de laborator
(gammaspectrometrice,
beta-globale, determinarea continutului de tritiu si C-14);
 opreasca automat deversarea si sa furnizeze o alarma (local si in Camera de Comanda
Principala) daca se depaseste un prag prestabilit pentru rata de numarare sau daca are loc o
defectare a sistemului.
Pana in prezent, toate emisiile radioactive s-au situate sub tintele operationale.
Evacuarea apelor uzate radioactive în apele de suprafaţă şi subterane prezintă pericole
deosebite, datorită acţiunii radiaţiilor asupra organismelor vii şi asupra ecosistemelor.

MAREA NEAGRA

Marea Neagra este situata aproximativ între 410-460 latitudine nordica si 280-41,50
longitudine estica si strabate Bulgaria, Georgia, România, Rusia , Turcia si Ucraina .

Este considerata a fi o adevarata sursa de viata pentru ecosisteme si astfel s-au adoptat mai
multe programe de limitare a riscului de poluare. România si Bulgaria , au conlucrat pentru
implementarea unui program de protejare a mediului marin .

Nivelul curentilor precum si tendintele de miscare ale particulelor radioactive care ar putea
constitui cu risc de poluare , nu prezinta o amenintare pentru mediul acvatic din Marea Neagra, desi
valorile masurate sunt de doua ori mai mari ca cele din Marea Mediterana. De la accidentul din
Cernobâl, nivelul de radioactivitate a scazut foarte mult, fiind acum aproape de nivelul existent
înainte de accident.
Studiile facute de IAEA ( Marine Enviromental Assessments of the Black Sea ) au aratat
faptul ca nivelul de radioactivitate nu este semnificativ si nu prezinta risc pentru sanatatea si
siguranta populatiei.

Dinamica radionuclizilor K-40 şi Cs-137 în probele zilnice de apă de mare, recoltate


din zonele Constanţa şi Sfântu Gheorghe (judeţul Tulcea) este prezentată în figurile următoare.
Valorile concentraţiilor de Cs-137 în probele de apă din Marea Neagră, prelevate
de către SSRM Constanţa şi SSRM Sfântu Gheorghe, au variat, la nivelul anului 2008, în domeniul
0,29 - 21,49 Bq/m3.
DUNĂREA

Fluviul Dunarea , din totalul apei deversate în Marea Neagra , are cel mai semnificativ
debit. O analiza asupra situatiei vietii marine a Marii Negre precum si a apelor de coasta ,
demonstreaza cât de mare este influenta Dunarii asupra Marii Negre si în egala masura Delta
Dunarii .

Dunarea este o sursa semnificativa de poluare pentru Marea Neagra , prin aducerea de
substante organice si anorganice : nutrienti si metale grele. Dnieper , Dniester si Bug se varsa de
asemenea în Marea Neagra , dar cantitatile de substante care prezinta un risc de poluare sunt mult
mai mici fata de cele deversate de Dunare .

Problema poluarii provocate de sedimente si de alte substante organice si anorganice , este


dezbatuta de Appendix. Rezultate au indicat impactul pe care îl au deversarile apelor Dunarii pe
coastele de nord-vest ale marii, prin depunerea de sedimente si în special , deversarea de metale
grele .

În figurile urmatoare este reprezentată variaţia activităţii beta globale a apei de suprafaţă
recoltată de către SSRM riverane Dunării – valorile medii şi maxime înregistrate pentru
măsurătorile imediate, în anul 2008.

Variaţia activităţii beta globale a Dunării, în anul 2008, în diferite sectoare


Concentraţia medie anuală a tritiului în Dunăre, în anul 2008, în diferite sectoare

Metode de ecologizare

Criteriile specifice de evaluare si selectare a metodelor de refacere a mediului în cazul


ecologizarii apelor de suprafata si subterane care contin steril radioactiv sunt:
 Protectia generala a sanatatii umane si a mediului;
 Reglementari specifice de radioprotectie si de mediu;
 Eficienta ecologizarii pe termen lung si permanent;
 Obiective si planuri de reabilitare;
 Studiu de impact;
 Informarea si consultarea publicului;
 Costurile lucrarilor de ecologizare;
 Cerinte pe termen lung si anume:
• reparatii si întretinere
• monitorizarea mediului
• managementul locatiei:
• prevederi legislative privind locatia
• propuneri de utilizare a zonei dupa încetarea activitatii
• consultarea publicului privind locatia
 Acceptul statului
 Acceptul comunitatii
Concluzii
Poluarea radioactiva a apelor reprezinta una din formele severe cu care se confrunta
societatea moderna fiind tot odata si un pericol pentru intreaga umanitate.
Prin prezenta lucrare dorim a atrage atentia asupra efectelor imediate dar si pe
termen lung care se manisfesta atat la nivelul apei cat si la nivelul aerului, solului a
substantelor radioactive emise sau scapate individual de la centrala nucleara electrica
Cernavoda.
Mai scrii si tu ceva pe aici 
Bibliogarfie :

 Anca, Angelescu, „ Protectia mediului ambiant ”,


Ed. ASE, Bucuresti, 2006 ;
 www.cne.ro ;
 www.wikipedia.org;