Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Poluarea Radioactivă A Apelor Din România
Poluarea Radioactivă A Apelor Din România
Referat
Prof. Autori:
Ciobotaru Virginia Pagu Valentina
Petrescu Ioana
Poluarea radioactivă a apelor din România
-Studiu de caz: centrala nucleară Cernavodă-
Apa , sub multiplele ei forme , reprezinta unul dintre cele mai importante elemente ale
peisajului geografic atat pentru utilizarea directa pentru om , cat si pentru activitatea normala a
biosferei , fiind evident , indispensabila supravietuirii si bunastarii oamenilor. Poluarea radioactivă
a apelor prezinta o importanţă deosebita deoarece apa este un component major al organismelor vii.
Sub influenta radiatiilor are loc radioliza apei cu obtinerea unor specii moleculare deosebit de
reacţionabile (hidrogen si oxigen atomic).
Deşi omenirea a îmblanzit recent puterea nucleară, primele reactoare nucleare au aparut în
mod natural. Cincisprezece reactoare de fisiune naturale au fost găsite în trei depozite separate de
minereu la mina Oklo din Gabon, în vestul Africii. Descoperite pentru prima dată de Francis Perrin,
acestea sunt numite ca „Reactoarele Fosile Oklo”. Aceste reactoare functioneaza de aproximativ
150 milioane de ani, avand o putere medie de 100 kW. De asemenea, emisia de caldura, lumina şi
radiatii de la stele se bazează pe fuziunea nucleară. Conceptul unui reactor nuclear natural a fost
teoretizat încă din 1956 de Paul Kurola la University of Arkansas.
Primul reactor nuclear a fost utilizat pentru a genera platoniu pentru bomba nucleară. Alte
reactoare au fost folosite în navigaţie pentru propulsarea submarinelor şi chiar avioane. La mijlocul
lui 1950 Uniunea Sovietică şi ţările vestice şi-au extins cercetările pentru a include şi utilizarea
nemilitară a atomului. Totuşi, ca şi programul militar, multe din lucrările nemilitare au fost făcute
în secret.
Timp de înjumătăţire
Una din consecinţele nedorite ale extinderii folosirii energiei nucleare este poluarea
radioactiva a apei. Numeroase cercetari la nivel national, ca si organizarea unor reuniuni
internationale pe tema poluarii radioactive, evidentiaza ingrijorarea oamenilor de stiinta si
preocuparea unor organizatii specializate pentru limitarea poluarii radioactive care ameninta
viitorul omenirii.
In Romania, domeniul nuclear este guvernat de Legea nr.111/1996 privind desfasurarea in
siguranta, reglementarea, autorizarea si controlul activitatilor nucleare, republicata. In conformitate
cu prevederile articolului 4 al acestei legi, CNCAN este autoritatea nationala competenta in
domeniul nuclear, care exercita atributiile de reglementare, autorizare si control al activitatilor
nucleare, definite in aceasta lege. Conform articolului 5 al aceleasi legi, CNCAN este abilitata sa
emita reglementari pentru detalierea cerintelor generale de protectie impotriva radiatiilor ionizante.
In acest sens, CNCAN a emis o serie de reglementari privind securitatea radiologica a instalatiilor
nucleare si radiologice, dintre care cele mai importante reglementari aplicabile centralelor
nuclearoelectrice sunt urmatoarele:
Norme Fundamentale de Securitate Radiologica;
Norme de dozimetrie individuala;
Norme privind limitarea emisiilor radioactive in mediu;
Norme privind calculul dispersiei efluentilor radioactivi eliberati in mediu de instalatiile
nucleare;
Norme privind masurarile meteorologice si hidrologice la instalatiile nucleare;
Norme privind monitorizarea emisiilor radioactive de la instalatiile nucleare si radiologice;
Norme privind monitorizarea radioactivitatii mediului in vecinatatea unei instalatii nuclear sau
radiologice;
Norme privind eliberarea permiselor de exercitare a activitatilor nucleare si desemnarea
expertilor acreditati in radioprotectie.
Conform Programului de monitorizare a emisiilor radioactive gazoase si lichide al CNE
Cernavoda, emisiile radioactive sunt monitorizate continuu prin intermediul unui sistem de
monitorizare a efluentilor gazosi (GEM) si al unui sistem de monitorizare a efluentilor lichizi
(LEM), instalate in ambele unitati; probe de emisii sunt prelevate continuu pentru analize ulterioare
de laborator, periodice.
Deseurile radioactive lichide generate din functionarea CNE Cernavoda sunt colectate in
tancuri de efluenti lichizi. Continutul fiecarui tanc poate fi descarcat daca emisia nu va cauza
depasirea limitelor derivate de emisie aprobate. Inainte de fiecare deversare, continutul tancului
este recirculat, in vederea asigurarii unei bune omogenizari si unei probe reprezentative, care va fi
analizata pentru activitatea gamma-globala si continutului de tritiu. In baza acestor analize de
laborator, Dispecerul Sef de Tura va aproba deversarea, daca nivelul radioactiv nu depaseste
limitele stabilite. Daca deseurile radioactive lichide nu indeplinesc cerintele de deversare ca
efluenti lichizi, ele trebuie tratate si conditionate astfel incat sa poata fi stocate intermediar.
Fiecare deversare lichida din centrala este monitorizata de LEM, care este proiectat sa:
monitorizeze continuu activitatea gamma-globala deversata;
colecteze o proba reprezentativa integrata, pentru analize ulterioare de laborator
(gammaspectrometrice,
beta-globale, determinarea continutului de tritiu si C-14);
opreasca automat deversarea si sa furnizeze o alarma (local si in Camera de Comanda
Principala) daca se depaseste un prag prestabilit pentru rata de numarare sau daca are loc o
defectare a sistemului.
Pana in prezent, toate emisiile radioactive s-au situate sub tintele operationale.
Evacuarea apelor uzate radioactive în apele de suprafaţă şi subterane prezintă pericole
deosebite, datorită acţiunii radiaţiilor asupra organismelor vii şi asupra ecosistemelor.
MAREA NEAGRA
Marea Neagra este situata aproximativ între 410-460 latitudine nordica si 280-41,50
longitudine estica si strabate Bulgaria, Georgia, România, Rusia , Turcia si Ucraina .
Este considerata a fi o adevarata sursa de viata pentru ecosisteme si astfel s-au adoptat mai
multe programe de limitare a riscului de poluare. România si Bulgaria , au conlucrat pentru
implementarea unui program de protejare a mediului marin .
Nivelul curentilor precum si tendintele de miscare ale particulelor radioactive care ar putea
constitui cu risc de poluare , nu prezinta o amenintare pentru mediul acvatic din Marea Neagra, desi
valorile masurate sunt de doua ori mai mari ca cele din Marea Mediterana. De la accidentul din
Cernobâl, nivelul de radioactivitate a scazut foarte mult, fiind acum aproape de nivelul existent
înainte de accident.
Studiile facute de IAEA ( Marine Enviromental Assessments of the Black Sea ) au aratat
faptul ca nivelul de radioactivitate nu este semnificativ si nu prezinta risc pentru sanatatea si
siguranta populatiei.
Fluviul Dunarea , din totalul apei deversate în Marea Neagra , are cel mai semnificativ
debit. O analiza asupra situatiei vietii marine a Marii Negre precum si a apelor de coasta ,
demonstreaza cât de mare este influenta Dunarii asupra Marii Negre si în egala masura Delta
Dunarii .
Dunarea este o sursa semnificativa de poluare pentru Marea Neagra , prin aducerea de
substante organice si anorganice : nutrienti si metale grele. Dnieper , Dniester si Bug se varsa de
asemenea în Marea Neagra , dar cantitatile de substante care prezinta un risc de poluare sunt mult
mai mici fata de cele deversate de Dunare .
În figurile urmatoare este reprezentată variaţia activităţii beta globale a apei de suprafaţă
recoltată de către SSRM riverane Dunării – valorile medii şi maxime înregistrate pentru
măsurătorile imediate, în anul 2008.
Metode de ecologizare