Semelbauer Iaroslav-Ștefan

Atitudinea Biserici față de politică

ATITUDINEA BISERICII ESTE UNA PASTORALĂ, IAR NU UNA
POLITICĂ!
Neutră din punct de vedere politic, dar nu indiferentă față de problemele societății
românești, Patriarhia Română nu se amestecă în viața internă a partidelor și în
confruntări politice partizane, așa cum nu dorește nici o imixtiune (Amestec
nemotivat și nedorit în treburile altuia.) politică în problemele sale interne, ci
promovează relații transparente în interesul Bisericii și binelui comun al societății
românești.
Mai precizăm faptul că Patriarhia Română respectă opțiunea credincioșilor
ortodocși de a adera la formațiuni politice pe care le aleg în mod liber. De asemenea,
Patriarhia Română respectă rezultatul alegerilor democratice și cooperează cu
instituțiile Statului, indiferent de partidele politice aflate la guvernare, fără însă a
ignora contribuția pozitivă pe care o pot aduce la viața societății românești partidele
care nu se află la guvernare.
Totodată, Biserica este recunoscătoare tuturor persoanelor, indiferent de opțiunea
lor politică trecută sau prezentă, care o ajută în împlinirea misiunii ei în societate:
proclamarea Evangheliei iubirii lui Hristos pentru lume, promovarea vieții liturgice
și pastorale, conservarea și întreținerea lăcașurilor de cult, construirea de noi biserici,
organizarea și susținerea activităților culturale și social-filantropice, grija pentru
comunitățile ortodoxe românești din jurul granițelor țării și din Diaspora, relațiile cu
alte culte din România, relațiile interortodoxe, intercreștine și interreligioase pe plan
internațional, având convingerea că astfel contribuie la viața spirituală și socială a
poporului român și sprijină cultivarea demnității lui.
Această atitudine de respect și recunoștință se vede mai ales atunci când se sfințește
o biserică, întrucât ierarhii și clerul Bisericii Ortodoxe Române arată respect și
recunoștință față de ctitori și binefăcători, indiferent de apartenența lor la un partid
politic sau de funcția lor administrativă din trecut și prezent. Iar această recunoștință
nu înseamnă numaidecât preferință pentru unul sau altul dintre partidele politice
aflate la putere sau în opoziție.
În lumina celor menționate mai sus, considerăm că orice încercare de a afilia
Biserica unei formațiuni politice sau de a o pune în opoziție cu un partid politic este
artificială, injustă și lipsită de credibilitate.

1
Semelbauer Iaroslav-Ștefan

Atitudinea statornică de neutralitate politică a Bisericii Ortodoxe Române, dar nu

de indiferență misionară și socială a acesteia, este cu atât mai necesară cu cât în
societatea românească de astăzi doctrinele diferitelor formațiuni politice și alianțele
dintre acestea sunt într-o permanentă schimbare.

Atitudinea Bisericii fata de alegerile europarlamentare

Hotararea Sfantului Sinod in perspectiva alegerilor europarlamentare din 25 mai
2014.
Intrunit in sedinta de lucru, la Resedinta patriarhala, sub presedintia Preafericitului
Parinte Patriarh Daniel in ziua de 22 mai 2014, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe
Romane a aprobat in special indemnul pastoral privind alegerile europarlamentare
din 25 mai 2014 si reitereaza hotararea de neutralitate politica in conformitate cu
Sfintele Canoane ale Bisericii Ortodoxe Universale (6 Apostolic, 7 Sinodul IV
Ecumenic, 10 Sinodul VII Ecumenic, 11 Sinodul local Cartagina). Aceste canoane
interzic arhiereului, preotului, diaconului si monahului sa faca politica partinica, sa
fie membru al unui partid politic, sa participe la campanii electorale, sa candideze si
sa ocupe functii in administratia publica.
Neutra din punct de vedere politic, dar nu indiferenta fata de problemele societatii
romanesti, Biserica Ortodoxa Romana va continua sa se implice in politica generala
a tarii, contribuind – prin mijloace specifice – la apararea credintei in Dumnezeu, a
libertatii, democratiei, independentei, integritatii, prosperitatii spirituale si materiale
a Tarii si poporului roman, respingand orice forma de ideologie atee, precum si orice
forma de extremism.
In perspectiva alegerilor europarlamentare din Romania din ziua de 25 mai 2014,
Biserica Ortodoxa Romana recomanda clerului si credinciosilor ortodocsi ca, in
calitate de cetateni europeni, sa participe la alegerile europarlamentare si sa sustina
pe acei candidati care fac dovada ca pot apara si promova valorile crestine, in special
familia traditionala, viata si demnitatea umana.

Ce atitudine a avut Iisus faţă de politică?

SCRIITORII evangheliilor relatează câteva situaţii din timpul activității pământești
al lui Iisus în care El a trebuit să arate ce atitudine avea faţă de politică. De exemplu,
la puţin timp după ce Iisus s-a botezat, când avea în jur de 30 de ani, Diavolul i-a

2
Semelbauer Iaroslav-Ștefan

oferit poziţia de conducător al lumii. Mai târziu, o mulţime a vrut să-l facă pe Iisus
conducător. Iar, cu altă ocazie, oamenii au încercat să-l convingă să devină activist
politic. Cum a reacţionat Iisus? Să analizăm aceste situaţii.
Conducător al lumii. În evanghelii se spune că diavolul i-a oferit lui Iisus
conducerea peste „toate regatele lumii“. Gândiţi-vă cât de mult ar fi putut Iisus să-i
ajute pe oamenii suferinzi dacă ar fi avut puterea unui conducător mondial! O
persoană care crede că poate rezolva problemele omenirii implicându-se în politică
nu ar fi refuzat o asemenea ofertă. Iisus însă a refuzat-o (Matei 4,8–11).
Rege. Mulţi dintre contemporanii lui Iisus tânjeau după un conducător care să le
poată rezolva problemele politice şi economice. Impresionaţi de capacităţile lui
Iisus, oamenii au vrut ca El să se implice în politică. Dar care a fost reacţia lui Iisus?
Evanghelistul Ioan a scris: „Isus, ştiind că vor să vină şi să-l prindă ca să-l facă rege,
s-a retras din nou pe munte, numai El singur“ (Ioan 6,10–15). Este clar că Iisus a
refuzat să se implice în politică.
Activist politic. Să remarcăm ce s-a întâmplat cu puţin timp înainte de moartea lui
Iisus. Câţiva discipoli ai fariseilor, care susţineau independenţa faţă de Imperiul
Roman, şi unii membri ai partidului lui Irod, care erau de partea romanilor, l-au
abordat pe Iisus şi au încercat să-l determine să ia poziţie într-o chestiune politică.
Ei l-au întrebat dacă iudeii trebuiau să le plătească impozite romanilor.
Marcu a consemnat răspunsul lui Iisus: Şi au trimis la El pe unii din farisei şi din
irodiani, ca să-L prindă în cuvânt.
14. Iar ei, venind, I-au zis: Învăţătorule, ştim că spui adevărul şi nu-Ţi pasă de
nimeni, fiindcă nu cauţi la faţa oamenilor, ci cu adevărat înveţi calea lui Dumnezeu.
Se cuvine a da dajdie Cezarului sau nu? Să dăm sau să nu dăm?
15. El însă, cunoscând făţărnicia lor, le-a zis: Pentru ce Mă ispitiţi? Aduceţi-Mi
un dinar ca să-l văd.
16. Şi I-au adus. Şi i-a întrebat Iisus: Al cui e chipul acesta în inscripţia de pe el?
Iar ei I-au zis: Ale Cezarului.
17. Iar Iisus a zis: Daţi Cezarului cele ale Cezarului, iar lui Dumnezeu cele ale lui
Dumnezeu. Şi se mirau de El. (Marcu 12,13–17). Comentând asupra motivului care
a stat la baza răspunsului lui Iisus, cartea Church and State—The Story of Two
Kingdoms (Biserica şi Statul — Istoria a două regate) conchide: „El a refuzat să-şi

3
Semelbauer Iaroslav-Ștefan

asume rolul de mesia politic şi a trasat o linie de demarcaţie clară între ceea ce îi
aparţine Cezarului şi ceea ce îi aparţine lui Dumnezeu“.
Însă Iisus Hristos nu a rămas indiferent la probleme precum sărăcia, corupţia sau
nedreptatea. Biblia chiar arată că Iisus a fost profund mişcat de starea deplorabilă a
oamenilor (Marcu 6,33, 34). Totuşi, El n-a început o campanie pentru a înlătura
nedreptatea din lume, deşi unii au încercat să-L convingă să se implice în problemele
politice controversate din vremea sa.
După cum am putut observa din aceste exemple, este clar că Iisus a refuzat să se
implice în politică. Dar ce putem spune despre creştinii din prezent? Ce ar trebui ei
să facă?

Atitudinea Bisericii Ortodoxe Române faţă de viaţa politică şi

campaniile electorale
În perspectiva alegerilor locale şi legislative din anul 2016, din dorinţa de a face
cât mai clară atitudinea Bisericii Ortodoxe Române faţă de viaţa politică şi
campaniile electorale, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române face următoarele
precizări:
1. În calitate de cetăţean şi de părinte duhovnicesc al tuturor enoriaşilor săi,
indiferent de orientarea lor politică, preotul are libertatea, binecuvântarea şi
îndatorirea de a participa la viaţa cetăţii, sprijinind activităţile menite să promoveze
binele comun. În vederea respectării opţiunilor politice ale credincioşilor săi, preotul
are obligaţia de a păstra neutralitatea în timpul campaniilor electorale, atât în
declaraţiile publice, cât şi în activitatea practică faţă de problemele cu caracter
politic. Opţiunea politică a preotului va fi exprimată doar prin votul personal secret.
2. În conformitate cu Sfintele Canoane, arhiereului, preotului, diaconului, monahului
şi monahiei din Biserica Ortodoxă Română le este interzis să facă politică partinică,
să fie membri ai unui partid politic, să candideze la alegerile parlamentare sau locale,
să participe la campanii electorale şi să ocupe funcţii de demnitar/înalt funcţionar
public la nivel central sau local.
3. Clericul sau monahul care se implică în politică în calitate de membru sau de
candidat al unui partid încalcă legământul depus la hirotonie, hotărârile Sfântului
Sinod şi regulamentele bisericeşti, caz în care va trebui să aleagă între cariera politică

4
Semelbauer Iaroslav-Ștefan

şi misiunea clericală/viaţa monahală. Abaterile de acest fel vor fi judecate în

Consistoriile eparhiale.
4.Totuşi, Sfântul Sinod, aplicând principiul iconomiei(dispensă), în vederea
împlinirii misiunii sociale la care sunt chemaţi clericii în viaţa comunităţilor pe care
le păstoresc, a aprobat ca, în situaţii excepţionale, preoţii şi diaconii să candideze,
însă doar ca independenţi şi doar pentru calitatea deconsilier local şi consilier
judeţean în România cu aprobarea scrisă a ierarhilor lor.
5. În acest caz, preoţii şi diaconii care au obţinut, în mod excepţional, aprobarea
bisericească de a candida pentru a deveni membri în consiliul local sau consiliul
judeţean vor fi suspendaţi de la slujirea liturgică pe întreaga perioadă a campaniei
electorale (pentru evitarea oricăror suspiciuni referitoare la folosirea de mijloace
pastorale în campania electorală), vor adopta în timpul campaniei electorale un
comportament adecvat demnităţii preoţeşti, vor respecta legislaţia în vigoare privind
campaniile electorale şi alegerea autorităţilor administraţiei publice locale şi nu vor
folosi în scopuri electorale lăcaşurile de cult.
6. Sfântul Sinod reînnoieşte apelul său către liderii partidelor politice din România
de a nu permite recrutarea de membri din rândurile clerului şi nici folosirea în
scopuri politice a persoanelor, spaţiilor, slujbelor şi însemnelor bisericeşti.
7. Sfântul Sinod reaminteşte faptul că Biserica Ortodoxă Română nu susţine vreun
partid politic sau vreo ideologie politică, însă îndeamnă pe toţi cetăţenii să-i aleagă
pe acei candidaţi care arată credinţă în Dumnezeu şi responsabilitate faţă de
comunitate, apără şi susţin demnitatea vieţii umane, a familiei tradiţionale şi
promovează educaţia şcolară integrală care îmbină cunoaşterea intelectuală cu
formarea morală şi spirituală.
În concluzie, putem afirma că nu doar unii, ci toți oamenii politici creștini ortodocși
sunt fiii Bisericii, indiferent de opțiunile lor politice, deoarece atitudinea Bisericii în
această privință este una pastorală, iar nu una politică!